G. POPA-1../SSEANU

IZVOARELE ISTORIEI ROMANILOR

www.dacoromanica.ro

FONTESHISTORIAE DACO 0 ROMANORUM

FASCICULUS IV

SIMONIS DE KEZA

CHRONICON HUNGARICUMEDIDIT

G. POPA,LISSEANU

TIP. (BUCOVINA» BUCURE$TI1935

www.dacoromanica.ro

IZVOARELEISTORIEI ROMÂNILOR

VOLUMUL IV

CRONICA UNGURILORDE

SIMON DE KEZATRADUCERE DE

G. POPA.LISSEANU

TIP. 4BUCOVINA» BUCURESTI1935

www.dacoromanica.ro

Amico dilecto

Georgio CioriceanuRerum historicarum amantissimo

d. d. d.

www.dacoromanica.ro

PREFATA.

Ar fi trebuit, poate, sa publicam aceste Fontes historiaeDaeo-Romanorum, Ara' de comentarii §i Ara de introducerilece le insotesc. S'ar fi dat atunci aparenta unei mai miari obiec-tivitati. Zicem aparenta, fiindca cetitorul, lipsit de ¡dei pre-oncepute, va putea, prin el insu§i, st constate din lectura tex-

telor absoluta noastra obiectivitate.Daca insa am socotit, totui, necesar sa facem ca aceste

carti ale noastre sa fie precedate de cate o introducere §i safie insotite, din cand in cand, de comentarii, am facut aceasta,In pritnul rand, pentruca sa atragem luarea aminte a publicu-lui romartesc asupra pasagiilor ce se referí la istoria noastranationala intrucat noi publicam nilte lucrari ce privesc inspecial Lstoria Ungariei §i, in al doilea rand, pentru ca sascoatent in evidenta felul tendentios, in care istoricii maghiaristaruesc mnca, pe langa toate dovezile ce li s'au adus, mn ve-chea lor prejudecatac Romeinii nu sunt autohtoni in regiu-nile pe care le ocupa, i ct s'ar fi infiltrat in plaiurile Carpati-lor, malt in urma, dupa venirea Ungurilor.

Din lectura chiar a cronicilor ungure§ti se va putea vedeau§or c atunci can' d Maghiarii au sosit Ln noua lor patrie, nunumai a nu au gasit o tara pustie §i nelocuita, dar a au datpeste populatiuni Cu organizatiile lor pro prii, primitive ce edrept, dar cu organizatii ce s'au impus chiar cuceritorilor carile-au adoptat pentru trebuintele lor proprii.

Din aceasta lectura se va putea, apoi, constata nu nu-mai numeroasele incuscriri intre Unguri §i localnici n'antavea idecat sa amintim ca fiul lui Arpad, Zoltan, a luat In casatorie pe fiica lui Menumorout, ca, mai teirziu, voivodul Ardea-lului Apor s'a insurat cu o grecoaica, adeca Cu o ortodoxa. etc.

dar §i nenumarate absorbriuni de elemente incloeuropene in

www.dacoromanica.ro

8

straul natiunii de rasa turanica, a Maghiarilor. Aceste absorb-fiuni au lost at& de dese ca au modificat Cu totul caracterulparticular al poporului unguresc care, spre a se putea menfine,a fost obligat s'ii adopte o cultura straina, cultura popoarelorcu cari a venit in atingere.

Din lectura textelor ce publicam se va putea vedea, maideparte, adevarul adevarat asupra misiunei istorice» ce auavut, timp de un mileniu, urmolii celar §apte triburi ale luiArpad §i asupra rolului de conducator ce au avut Ungurii indomeniul cultural §i economic. Walorile>> pe cari ei le-au da-ruit Europei sunt, in foate domeniile, valori, in cea mai mareparte, imprumutate, din mijlocul popoarelor cu cari au traitimpreuna §i pe cari, in urma unor fatalitafi istorice, au izbu-tit sa le asimileze. lar pavaza cre§tinatatii, mai ales impotrivaSemilunei, se §tie ca nu a lost la Dunarea de mijloc, ci la Du-narea de jos.

Pentru documentarea cetitorului roman am crezut nece-sar sa dam nu numai traducerea, dar §i textul acestor tradu-ceri. Felul cum infelegem noi sa se faca o traducere, l-am ex-pus alta data in lucrarea noastra oStutlii pedagogice>>.

G. POPA-LISSEANU

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

Asupra vietii §i persanalititii cronicarului Simon de Kezane lipseac datele aproape cu desivir§ire. Putinul ce-1 §tim sereduce la ceeace ne spune el fnsu§i despre sine.

Ca mai toti cronicarii unguri, de asemenea §i Simon deKeza a fost un cilugir, avind titlul de magistru, dupi cumehiar el ni-o arati, §1 functiunea a§a cel puTin se parede canonic al Capitlului Episcopiei din Oradia.

Nu Etim precis cnici data and a triit. Cronica sa, Simonde Keza dedici regelui Ladislau al III, dupi cum se poatevedea din codicele ce ni s'a pistrat, ca Bind clericus fidelisal aceluia. In istoriografia maghiari insi se confundi, de multeori, regalitatea lui Ladislau al Ill (1204-1205) cu regalitatea luiLadislau al IV (1272-1290). Primul fiind numai un usurpatorde domnie, cronicarii nu-1 numiri intre regiiUngariei §i atunciLadislau al IV, numit §i Ladislau Cumanul, poarti numele deLadislau al Hl-lea. De altfel, intrucit Simon de Keza trateaziIn cronica sa evenimentele petrecute in Ungaria pini la sfir-§itul rizbáiului impotriva Comanilor din 1282, este evidentci el in/elege subt Ladislau al Ill-lea pe Ladislau al IV alistoriografiel maghiare de astizi §i c deci el §i-a compus operaintre anii 1282-1290.

Si se nume§te Simon de Keza, fie ci s'a niscut in Chiza,un sat din Bihor, la citiva kilometri depirtare de Salonta, fieci era proprietarul teritoriului din Chiza 1).

Satul, rimas astizi in Ungaria 2), este men/ionat de

1) Dupi istoricul ungur Szab6 K., cronicarul Simon de Kéza s'ar fi näscutchiar in satul Kéza din Bihor, dupä Pauler Jul., in localitatea DunaKeszk Cf.Pallas, Nagy Lexikona X, 483.

2)fn conventia incheiatä de L I. C. Britianu cu aliatii nostri, inainte deintrarea Romiltulor in morale dizboiu, atul Keza era trecut ca teritoriu romä-nesc ce ar fi tunnat si fad parte din Rominia.

www.dacoromanica.ro

10

geograful I. Lipszky, in Repertoriul su din 1830 cu urma-toarele vorbe: Kéza, valahice Kiza, praedium comitatus Biho-riensis. Satul acesta, ferma aceasta, ung. puszta, acum o suta

mdi bine de ani, era deci locuit gi de populatinne ramanea-sea, teaci, altfel, Lipszky n'ar fi avut nici un motiv sa. ne deanumele gi in limba romana. Proportia numerica intre natio-nalitatile acestei ferrne, nu o cunoagtem gi nu gtim nici daciiastizi vor mai fi existand Romani, in aceasta localitate.

Kiza este fermi numai dela a.nul 1660, cand vechiul sata fost nimicit cu totul de Turci cari au ocupat atunci Oradiagi au pustiit intreaga Biharie. Dela aceasta data gi pan astazi,satul Kiza s'a preficut intr'o simpla fermi, avand la un mo-me.nt dat, opt intravilane. Ca fermi, Kéza apartine comuneiMez5-Gyán, in care, dupa statistica maghiara din 1910, seseau, la acea data, 67 Romani 2).

Localitatea Keza a apartinut multi vreme domeniului E-piscopiei rom.-icat. din Oradia, dupa cum ne comunica Par..Episcop Tr. Frentiu.

Scriitorul Jos. Podhradczky, in editia din 1833 a croniceilui Simon de Kéza 2), sustine ca acetitt cronicar este de origineungur i incearci sa ne arate gi arg-umentele cari 1-au condusla aceasta convingere. Argumentele sale insa ca Simon deGéza ar fi ungur, fiindca intrebuinteazi termini latini me-dievali frequentes idiotismi in dictione latina adhibiti

avea cunogtinte temeinice despre lucrurile petrecute in Un-gana gi, mai ales, di avea dragoste mare pentru neamul sau,.nu aunt argumente concludente. Mai intai d. Iorga a aratat o se-rie de italienisme in limba lui Kéza ca transpasaare, crapulati,lucta, fatiga, missitalius 5) cari 1-ar indica mai de grabi pentrunationalitatea italiana deck pentru cea ungureasci gi, apoi,scriitorii se identifica, in general, cu aspiratiunile tarii in caretriesc gi ale careia im.prejurari e natural si le cunoasei gi, de-ori ce nationalitate ar fi ei, gi dovada stralucita in aceastaprivinta ne d insugi italianul cilugar Rogerius orgoliul

In aceasti comuni, dupi cum ne comunici Pár. Dr. G. Ciuhandu, sema; vedcau, la a. 1791, urmeie uncí striivechi biserici, lu stil romfinesc. Cf. Bi-har Vármegye és Nagyvárad, p. 114.

Jos. Podhradczky, Magistri Simonis de Géza, De originibus et gestisHungarorum, Buda 1833 p. XX.

N. Iorr,a, Bulletin de la Sect. hist, de l'Académie Rountaine a IX 1921p. 218. Noi mai putem adiuga pe scartabellis 'flatteries, cambi, bravium i altele-

www.dacoromanica.ro

11

national îi fac sa exalteze, de multe ori, faptele ce descriugi gloria tarii in care se gasese.

Noi avem oarecari banueli asupra originei unguregti a luiSimion din Chiza gi aceleagi banueli ,pare a le avea, firas ile exprime pe fa, gi istoricul ungur Marczali 2).i, n'ar fiexclus ca §i el, ca gi cei mai multi intelectuali gi oameni deseama din Ungaria, sa nu fi fost de obargie maghiara, ci maidegrabi un strain, de rasa arica, iar nu de rasa turanica dincare fac parte Maghiarii 2)

De altfel, insugi Simon de Kéza prea insista mult asupranobililor de obirgie nemaghiara din Ungaria, tara care celputin in timpul dinastiei Arpadiane era socotita mai mult caun stat eclesiastic, pus subt ocrotirea directa a Papilor delaRoma, din intiinile carora regii erau obligati sa primeasca, di-rect sau indirect, coroana regala, cleat ca un stat national ma--ghiar 3).

Avern convingerea ca Simon de Keza a fost, daca nu un

H. Marczali, Ungarns Geschichtsquellen im Zeitalter der Arpaden, 1882,p. 49.

Marcia% loc. cit. p. 49, atrigfuld atentia asupra italicismelor lui Si-mon de Keza, crede ci aceasta se datoreste eclucatiei sale italicne: Auffallendsind die vicien Italicismen, woraus man vielleicht auf italienische Bildungdes Verfasscrs folgern könnte.

Titlul de nobil ungur al lui Simon de Keza, los. Podhradczky credea-I putea constata din urmitoarea noti ce reproduce in Introducerea cirtii sale:

In Urbariul fortirctii Fraknó, comunicat la a. 1701 de principele palatinPaul Eszterluizy stA scris: aFiindal prin moartea i lipsa de mostenitori de parteabärbiteasci a vech.li familii a ducilor Gilet, tortiireata Frakno, impreunii cucastelul Kis.Mértony, a revenit toroanei, la moartea de curfind a lui LeonardCite, ultimul Gilet stins ffiri urmasi, Noi, Jonas de Keza, Benedictus Ariza.dus, Iacob al lui Tomas si Dionysius de Fok, din ordinal serenisimului donutLudovic, din gratia lui Dumnezeu, rege al Ungariei si al Poloniei, am consent.nat antiMuntit si in felul ce urmeazä bunurile catalogate ai notate pe scurt,Cu toste veniturile lor sigure i nesigurea. Nagy Mitrton a. 1360.

Podhradczki, desi are oarecari brumeli asupra autenticitätii Urbariuluide mai sus, crede totusi cit poate scoate din el clonal date sigure i anume,cii Simon de Keza este de origini nobilii si al doilea timpul cilnd s'a stint; fa.milis Gilet sau Kelad, ai eiror urntasi au trecut in familia Kanisaylor 1). Tot inaceastil familie a Kanisaylor s'a contopit i familia comitilor Simon si Mihaet,numiti Mertinsdorfarii 2).

Podbradcaky, ibidem, p. XXI.Podhradczky, ibidem, p. 83. Mertinsdorfarii, in loe de Martinsdorfarii...

www.dacoromanica.ro

12

fiu al satului san, ridicat prin insugirile sale deosebite §i poateprin favoarea proprietarilor satului Keza, cel pulin un des--cendent al familiei cornitilor Simon §i Michael, doi frati ve-ni/i in Ungaria din Spania, §i anume din Aragonia, deodata curegina Constan/a de Aragon, in timpul regelui Emeric (11961204) fiul lui Bela al 111-lea 1).

Insu§i istoricul ungur Marczali observa c pre,a mult seocupa Simon de Keza de cei doi camili Simon §i Michael ve-niti din Spania ").

Simon de Keza care, de altfel, poarta §i numele unuiadintre cei doi comii, veniti din Spania §i numiti Martinsdor-farii, a fost probabil un urma§ al acelor nobiles advenae, decari se ocupa cu atfita predilectie cronicarul In Apendicele o-perii sale. Familia Sinion Ii va fi trimis §i la studii in Italia§i-i va fi dat educatia religioasa determinându-1 pentru carierapreqeasca.

Opera lui Simon de Keza euprinde doua parti. Primaparte mai reclusa, este intitulati Liber de introitu §i trateazadespre istaria Hunilor, lar a doua, mai desvoltati §i purtandtitlul Liber de reditu, expune evenimentele petrecute in Un.gana, dela a doua venire a Hunilor, adeci a Ungurilor, §i panaIn zilele sale.

Simon de Keza, ea toti cronicarii veacului al XIII arecalitätile §i defectele vremurilor in care a seria. El nu estepropriu zis un cronicar, ci un scriitor de <geste», e mai multun compilator decat un istoric §i cu atit mai pu/in un istoriecritic. Scriitorii din aceasta epoca epoca lui Dante suntpreocupati nu atat de cauzalitatea istorica §i de desvoltareaevolutiva a evenimentelor, Cal mai mult de eonsenmarea le-gendelor §i a povestirilor cu caracter epic, raras ie &cama defixarea lor in timp §i in spa0u, rara 8 ie seama de cronologie§i de geografie.

Din lectura atenta 'hui a cronicelor sale, se poate vedeausar ca autorul a avut inaintea ochilor izvoare pe cari le-a

Dupii un document din 1239, eomitele Michael era proprietarul satuluiKezi. Cf. Marczali, op. cit. p. 49.

Besonders ausfiihrlich befasst er sich mit den aus Spanien eingewan-aerten Simon und Michael, ausfiihrlicher als die iibrigen. Marczalf, op. cit. p. 49.

www.dacoromanica.ro

13

utilizat direct, dar, in acela§i tirnp, ci s'a folosit §i de luorgripe cari: le-a cunoscut printea doua mini, de lucriri pe carile-a cunoscut numai: din alte cgrti 1).

Astfel Simon de Keza a utilizat Gotica lui Jordanes,Istoria Romana a lui Paulus, continuatorul lui Eutropius 2),marea operg in versuri a lui Gotifredus din Viterbo, cronicalui Regino §i a Continuatorului sàu, Annalele Altahense §i firgindoialg Annalele unguregti, astgzi pierdute etc. De asemeneaeste sigur cg Simon de Keza s'a folosit, in compunerea croni-celor sale, gi de tradiIia oral, mai ales in ce prive§te primaparte a operei sale, a istoriei Hunilor 8).

Datele ce ni le procuri Simon de Keza, in partea a II-aa cronicei sale, in ce privegte istoria Ungurilor, sunt destul debogate §i interesante gi sum scoase din izvoarele ce le-a avutla indernâni. Cind insg ac,este izvoare sunt mute, sau cand eleIi li:psesc cu totul, cronioarul aproape c nu ne di decit enu-merarea regilor, fär si le descrie gi faptele. i, numai cândajunge Ia epoca lui Ladislau al IV, el devine mai elocvent, po-vestindu-ne fapte gi intimplgri pe cari n'am avea de unde sile cunoagtem de aiurea.

Istoriografia maghiarg de astizi, in frunte cu Val. H6-man 4), atribue lui Simon de Keza paternitatea aganumite-lor Gesta Hungarorum, dupg eari s'au cgliuzit toate celelaltecronici unguregti, cronica ce posedgm sub numele su nefiinddeck un rezumat al operei sale celei mari gi care s'a pierdut 5)De asemenea gi Marczall, cu câteva decenii mai inainte,cand pe urmele lui Engel 8), fusese §i el de pgrere c toatecronicile ungare au av-ut ea izvor principal opera mi Simon de

Vezi caracterizarea ce-i face lui Simon de Keza, d. Iorga, in Les plusattciennes chroniques hongroises et le passé des Roumains, in BuL de la Sect-hist. IX p. 218-223.

Heinemann in Mon. Ger. Hist. XXIX, p. 523 face dovada neutilizirii1) Heinemann, op. cit. p. 523 gäseste aceastä parte a cronicei lui Simon

directe a acestor doi istorici.de Keza: tridicula, in qua omnia ita conturbata, adulterate, perversa sunt, utnihil leve cum vera reruxn gestarum ratione conveniats.

Héman Bd., Revue des guides hongroises a. 1925: La première périodede rhistoriographie hongroise, p. 138.

Marczali, op cit. p. 47: An& die Chronologie Kézars beweist, dasssein Werk nur ein Excerpt ist.

Engel, Geschichte des ung. Reiches, Wien, 1834 I p. 36.

www.dacoromanica.ro

14

Keza, iar nu invers, ca Simon de Keza ar fi urmat de aproapepe ceilalti cronicari.

Cronica actual a a lui Simon de Keza ni s'a pistrat in treicopii din veacul al XVIII. 0 prima copie ficuti de Gabr. He-venesy, din 1701, dupä un codice ce se gasea in Biblioteca U-niversitatii din Buda, o a doua copie, din 1705, *are se pastraodinioara in Biblioteca lui Teleki, din Targu-Mureg, gi a treiacopie dupii un codice ce se gasea in Biblioteca Acade-miei migare din Buda. Dupa aceasta, a publicat, in a. 1781,Alexe Horanyi o editie completa a lui Simon din Kiza.

In urma lui Horanyi, a editat pe Keza, in a. 1833, la Bu-da, Jos. Jodhradczky, .dupi codicele Hevenesy, apoi Endlicherin Monumenta Arpadian,a, din St Gall in a. 1849 gi, in gar-git, M. Florianus in Historiae Hungaricae fontes domesticila a. 1883, la Cinci Biserici, ultima editie, aceasta insa prescur-tata, ni-a dat-o L. de Heinemann in Mon. Ger. Hist. XXIX.Aceasta editie este prescurtati, fiindci pe invätatul germaninteresa, in special, datele lui Simon de Keza privitoare laistoria Germanilar.

Noi am urmat, in aceasta &Elie a noastra, textul lui Hei-nemann, completandu-i lipsurile cu textul lui Podhradczky.Dela acesta din ttrini am iznprumutat i impartirea in capitole

paragrafe.

In afara de interesul general ce ni-1 prezinti aceasta operaimpoztanti ,a card autenticitate n'a fost de nimenea, gi nici°data' pus i la indoiala, trei pasagii se refera deaproape la is-toria medieval a Romanilor gi servesc ca izvoare de capeteniepentru cunoagterea trecutului nostru indepartait.

Ele sunt urrnitoarele:In cap. IV § 1, vorbind clespre victoriile lui Attila gi

despre asediul Acruileei, Sirmon de Keza, de acord de altfelcu ceilaIi cronicari, ne spune: Pannonie, Panfilie, Macedonie,Dalmacie et Frigie ciuitates, que crebris spoliis et obsidio-nibus per Hunos erant fatigate, natali solo derelict°, in Apu-liam per mare Adriaticum, 'de Ethela licentia impetrata, tran-sierunt, Blackis, qu ipsortun fuere pastores et coloni, rema-nentibus spoilte in Pannonia.

In cap. IV § 7, vorbind despre stapanii Pamioniei,dupi alunga rea Hunilor, ne Postquam autem filii E-

www.dacoromanica.ro

15

thele in prelio Crumhelt cum gente Scythica fere quasi depe-rissent, Pannonia extitit decem annis sine rege, Sclavis tantum-modo, Grecis, Teutonicis, Messianis et Vlachis aduenis rema-nentibus in eadem, qui uiuente Effiela populari seruicio sibiseruiel3ant.

3. In sfir§it, in cap. IV § 6, vorbind despre urma§ii Hu-nilcn. in Europa, se exprima: Remanserant quoque de Hunisuirorum tria muja ex prelio Crimildino erepti per fuge interfu-gium, qui timentes occidentis nationes, in campo Csigle usqueArpad permanseruut, qui se ibi non Hunos sed Zaculos uo-cauerunt. Isti enim Zaculi Hunorum sunt residui, qui dumHungaros in Pannoniam iterato cognouerant remeasse, redeun-tibus in Ruthenie finibus occurrertmt, insimulque Pannoniaconquestrata, partem in ea sunt adepti, non tamen in planoPannonie sed cum Blackis in montibus confinii sortem ha-.buerunt. Unde Blackis commixti, litteris ipsorum uti perhi-bentur,

Ceea ce ne spune Simon de Keza in primele doua eitatene este confirmat de mai toate cronicile tmgure§ti §1 strainecari s'au ocupat de aceasta chestiune.

Istoriografia maghiara de astazi imparte cronicile in dour*grupe. Prima grupa cuprinde cronicile in cari traditia hu-nica" adeci a descendenIii Ungurilor din Huni, Inca' nu se a-creditase In con§tiinta cronicarilor §i grupa a dona cuprindecronicile in cari .aceasta descendenla nu se mai pune la in-doiala. Prima grupi ar avea ca izvor principal, ca arhetip,Gesta Ungarorum din timpul lui Ladislau eel Sant (1092)vi a doua Gesta Hungarorum din timpul lui Ladislau al IVCumanu11).

Atit cronicile din prima grupa, cat §i cele din grupa adona, ne vorbesc, cu xnai multe sau mai putine aminunte, des-pre pastores Romanorum i despre pascua Romanorum. A-ce§ti pastori romani, muniti vlachi, coloni ai Hunilor, traeauin Pannonia la venirea Ungurilor.

Astfel, Notarul anonim al regelui Bela, Thomas, archi-diacon din Spalato (Split), Ricardus, identificat uneori Cucalugarul predicator Iulian, Odo din Deogilo, Chronicon pic-tum Vindobonense, Chronicon Posoniense, Chonicon Dubni-

1) Unii istorici numesc Gumanul pe Ladislau al III-lea

www.dacoromanica.ro

16

cense, Chronicon Budense, Descriptio Europae Orientalis ageografului anonim, ne vorbesc, ca §i Simon de Keza, despreaceti pastori Romani. Se intelege ca toate aceste cronici s'auinspirat, mai mult eau mai putin, din acelea§i izvoare istorice.

Atat cronicile ungure§ti cit §i cele straine identifica, maitoate, pe pastorii Romani cu Vlachii §1 in aceste cronici, dupacurn a observat-o Xenopol, inaintea noastra, nu poate fi verbanici despre Romanii imperiului roman din apus, disparut enmulti ani inainte §i nici de Romanii din Peninsula Balcanica,Era legaturi, pe acele vremuri, cu popoarele din Pannonia.

Din citirea cronicilor reiese in mod evident a dintretoate popoarele lui Attila numai Vlacihui au limas pe locremanentibus fiinda numai ei erau localnici §i cultivatoride pamânt coloni §i ca, in vreme ce toti ceilalti au ple-cat, ei singuri au stat pe loc, de buna voie sponte fiindaei singuri ramineau in tara lor. Numai aceasta interpretare oputem da vorbelor lui Simon. de Keza: Blackis, qui ipsorumfuere pastores et coloni, remanentibus sponte in Pannonia".

La venirea lor in Pannonia, Ungurii n'au gisit tara lipsitade populatie, dupri cum ar voi istoricii unguri sa se acreditezeatunci and munesc cucerirea tarii a honfoglalis", die Auf-nahme des Landes", adeca ocuparea taril, ca §i cind ar fi fosto tara pustie, in loc sà. vorbeasca despise cucerirea tarii prinlupte, pe toate fromturik, in Pannonia, in Banat, in Mara-mare§ §i apoi in Ardeal, dupi curn rezulta aceasta din textulcronicilor subiectis sibi populis qui tune habitabant ibidem".

Nu poate s fie, rnai departe, exact ca ace§ti cronicariunguri, afländ ci ear fi pripa§it prin Ardeal ni§te pistori no-mazi, numiti Vlahi, au putut s interpreteze ca §i pastorii ro-mani din Pannonia vor fi fost tot Vlahi. i, lipsiti de obiecti-vitate, scriitorii madhlari de astazi nu-§i dau seami de con-trazicerea in care se gasesc, pe de o parte, afirmind c pastoriidin Pannonia, au fost ruurniti. Vlahi, fiindca nu se §tia despreVlahii din Ardeal, iar, pe de alta parte, sustinând ca pas-torii din Pannonia au fost numiti Viahi, dupi ce s'a aflat des-pre pastorii nomazi din Ardeal i).

1) Cf. asupra acestei cestiuni lzvoarele istoriei Rornailbr, vol. II p. 9si seq. si Revista istoricil, XX, No. 4, p. 101: Ronetinii in. Descriptio EuropaeOrientelis.

www.dacoromanica.ro

17

Mai important deal constatarea existentei Vlachilor inPannonia este pasagiul in care Simon de Keza ne vorbe§teclespre Secui, Zakuli, cari locuiau nu numai in muntii Biho-rului insu§i Simon de Keza este un Bihorean, ci §1 inmuntii Ardealului, impreung cu Rominii, ducind aceea§isoarte cii ei, §i dela cari au imprumutat alfabetul, Zaculicum Blackis in montibus confinii sortem habuerunt; undeBlackis commixti, litteris ipsorum uti perhibentur.

Asupra Alfabetului secuesc, a se vedea Excursus delasfir§itul acestui

Cea mai de seamg parte din opera lui Simon de Kézaeste, dupg ,cum a observat-o, acum o jurngtate de secol, ma-rele istoric ungur Marczali, Apendicele '), in care, in doug ca-pitole, ne vorbe§te despre nobilii de origine strging nobi-les advenae §i despre curteni Udvornici2). Cici, pe linggcele 108 familii curat maghiare, de origine sciticg, s'au intro-dus In Ungaria, incePind cu epoca ducilor §i ping in timpullui Simon de Keza, o multime de nobili strgini, cari au com-pletat pgtura suprapusg, pitura de culturg §1 de conducere anatiunei ung-ure§ti.

De altfel, este dovedit astgzi prin documentele vremiimult timp, episcopii din Ungaria, ca §i conducgtorii vietii in-telectuale din aceastg targ, au fost de nationalitate strging §iIn special clerul era Italian. Si nu este departe de adevir pre-supunerea cg atunci cind Anonymus vorbind despre PascuaRomanorum adaugg reflectia nam et modo Romani pascunturde bonis Hungariae", nu s'a gindit artit la armatele impgratuluigerman cari au trecut spre Ierusalim prin Ungaria, cit maimult, dacg nu cumva a avut in vedere pe Vlachii cari trgiaupe atimci in Pannonia la prelatii §i poalte §i la nobilii deorigine

Intele,ctualitatea din Ungaria, in marea ei majoritate, ping

Marezali, op. cit. p. 49: Der Hauptwert des Werkes besteht in seinemsog. Appendix iiber die eingewanderten Edelleute und udvornici (Hofleute,Ministerialen).

Udvar, curte.

2www.dacoromanica.ro

18

nu de mult, era nu numai de origine straina, dar nici macar nuvorbea limba lui Arpad 1).

*

Astfel, informaiiunile ce ni le da Simon de Kéza asupraVlachilor de dincolo de Tisa, din Pannonia, §i cele ce ni le diasupra Vlachilor de dincoace de Tisa, asupra Vlachilor cariau trait impreuna cu Secuii §i carora le-au imprumutat literile,precum §1 datele ce ni le procura asupra cre§terii nobilirnii ma-ghiare, cut elemente straine, ne fac sa considerain pe acest cro-nicar, ca pe unul din izvoarele de seama ale istoriei noastrenationale.

1) I. Baltariu, Vechile institutii juridice din Tnntsilvania, manuscris, p.193. 4Clasa intelectuali a Ungurilor, impreuni cu prelatii ti magistratii cari nielnu vorbeau limba ungureascii, posedau o culturil de origine strilini ti, in timpuldin urma, de origine germana ti numai la fine,a veacului al XVIII se constatao tendinti de a funda o cultura nationali magbiarii ti de a identifica intereseleclasei stilpánitoare cu interesele poporului unguresc. In fine, in evul mediu,clasele intelectuale, preeum ti nobilii, din Ungaria, nu au dat nici o atentiunepromovarii culturii in masele poporului, deci nu se poate vorbi despre o mi-shine civilizatorie a Ungurilor cari au imprumutat elemente de ciailizatie ti decultura' dele popoarele autobtone. Procesul de evolutie biologica a poporuluiunguresc pentru a ajunge la acel grad de desvoltare necesar capabilitätii de aintelege, accepta ti asimila o civilizatie cu totul sträinii de originea sa tura-nici, nici astazi nu este cu totul terminat, dei in veacul al XIX a fost acceleratprin maghiarizarea fortati a elementelor stralne.

www.dacoromanica.ro

M. SIMONIS DE KEZA

GESTA

HUNNORUM ET HUNGARORUM.

PROHEMIUM *) QUODDAM DE GUTH ET FACTIS HUNGARORUM

Inuictissimo et potentissinta domino Ladislao tercio glorio-siesimo regí Hungarie 1) magister Simon de Keza, fidelis clericuseius, ad illum aspirare 2), cuius pulchritudinem mirantur 3) aol etluna. Cum uestro cordi affectuose adiaceret Hungarorum gesta.zognosccre, et id michi ueraciter constitisset, nationis eiusdem histo-rise, que diuersis scartabellis 4) per Italiam, Franciam. ac Germs-niam sparse sunt et diffuse, in uolumen unum redigere 5) procuraui,non imitatus Orosium, qui fauore Ottonis Cesaría, cui Hungari indiuersis preliis confusiones plures intulerant, multa in libellis suisapocripha confingens, ex demonibus incubis Hungaros asseruit es-neratos. Scripsit enim, quod Filimer, magni Aldarici regis Gothoru.mfilius, dum fines Scitie annis impeteret, mulieres, que patrio no-mine Baltraine 6) nominantur, plures secum in exercitu suo diciturdeduxisse. Que ium essent militibus infestissime, retrahentes plu-

*) In Cod. Vindob: Simonis de Keza, Chronicon Hungaricum elegans opus-Aculum.

Drun principalele variante firii a mai indica codicele.Hungarie, Hungarorum.Aspirare, aspicere.Mirantur, miraturScartabellis, sparse bellis.Redigere, redigi.Baltrame, Baltuctne.

www.dacoromanica.ro

20

rimos per blandicies 7) a negotio militari, consilium regis ipsas fer-tur de consortio exercitus eapropter expulisse. Que quidem perua-gantes per deserta littora paludis Meotidis 8), tandem descenderunt.Ibique diutius du.m mansissent private solatio maritali, incubi de-monee ad ipsas uenientes concubuiase cum ipsie iuxta dictum Oro-sium 9) referuntur. Ex qua quidem coniuntione dixit Hungaros oriun-dos. Sed ut eius assertio palam fiat falsissima, primo 19) per textumcomprobatur euangelicum, quod spiritus camem et ossa non habetri),et quod est de carne, caro est, quod autem de spiritu, spiritus est-Contrarium quoque naturis rertun dixisse iudicatur, et penitus ad-uersatur ueritati, ut spiritus generare poseint; quibus non aunt con-cessa naturalia instrumenta, que uirtutem ac officium dare possint 1-2>generandi, ualentes perficere ueram formam embrionis. Quocircapatet, sicut mundi nationes alias, de uiro et femina Hungaros ori-Aine.m assumpsisse. In eo etiam idem satis est transgressus ueritatem,ubi solos sinistros preliorum euentus uidetu.r meminise ipsorumHungarorum, felices preteriisse silentio perhibetur, quod odii ma-nifesti materiam portandit euidenter. Uolens itaque ueritatem imi-tari sic inprosperos ut felices interserarn. scripturus, quo que art-um.prefate nationis ubi et habitauerint, quot etiant regna occupauerintet quoties 13) innnutauerint sua loca, illius tamen adiutorio et gratis:.ministrante, qui rerum omnium, que sub lunari circulo esse habentet ultra ,uita quoque fruuntur creatione habita, est Deus opifex,creator idem et redemptor, cui sit honor et gloria in secula sempi-terna. Explicit prologus 14).

Bloat blandicias.Meotidis, Meotide.Orositun, Orosii.Primo, porro.Habet, habent.Possint, possit.Quoties, quotiens.Explicit prologus, lipseste in unele codice.

www.dacoromanica.ro

21

INCIPIUNT HUNGARORUM GESTA 1).

LIBER PRIMUS

CAPUT PRIMUM

§ I. In chronicon Hungarorum introductio.

Multifarie multisque inodis ohm in ueteri testamento et nuncsub etate sexta seculi diuersas historias diuersi descripserunt, Proutlosephus, Isidorus, Orosius et Gotfridus, aliique quam plures, quo-rum nomina exprimere non est opus. Ego autem in illo tempore illiusmundi, illud opus inchoaui: quando chantas refriguerat, iniquitasabu.ndauerat et °Innis caro ad malum, quam ad bonum proniorerat 2).

§ 2. Nami posteritas a diluuio turrim Babel aedificat, quam Kexaex losepho Flavio descri bit.

Porro cum per cladem diluuii, preter Noe et tres filias eiusMeta esset omnis caro, tandem. ex Sem, Kam et Japhet LX.X duetribus post diluuium sunt progresse. De Sem XXII 3) ex Kam

XXIII 4) a Ialipet uero X et septem. Dum autem tribus iste, sicutrefert Iosephus, lingua ebraica uterentur, dicto 5) primo anno post(hiluuium Menrot 6) gygans filim Thana ex semine laphet oriundus,turrem construere cepit in omni cognacione sua, attendentes peri-culum preteritum, ut si contingeret diluuium iteran, possent euitareulcionis iudicium turris interfugio. Diuini vero mysterii arbitratasentencia, cui non sufficit resistere humanus intellectus, sic illorummutauit loquelam ac confudit ut dum proximus a proximo nonpsset intelligi, tandem in diuersas sunt dispersi regiones. Fecerantenim in turri memorata, sicut dicit Josephus, deorum templa exauno purissimo, palacia lapidibus preciosis fabricata, columpnas

1. Gesta, In unele codice:Incipit prologus in cronica Hungarorum, in ro§iu.Ego... prionior erat, lipse§te in unele codice.XXIIXXV.XXXIIXXXVII.Dicto, deinde.Menrot, Nemroth.

www.dacoromanica.ro

22

aureas, et plateas diuersimode petris coloratis, ductibusque ab-stractas 7). Et erat turris ipsa in quadrum subleuata ab uno angulaad alium habens passuum longitudinis milia XV, et latitudinis toti-dem. .Altitudinis uero quantitas nondum finita erat, sed usq-ue lu-narem circulum quern diluuii unda non adtigerat, illomm cogitatudebebat subleuari. Trecentonun autem passuum grossitudo fueratfundamenti, subleuata siquidem paullatim artabartur, quod grossities.interior 2) pondus prominens sustineret. Sita etenim erat inter Nu-biain et Egypturn, cuius antiqualia cemuntur usque hodie euntibusde Memphis Alexandriam.

§ 3. Nemroth Hangarorum Protoparens Persidem habitaturus intrat,ibique filios Hunor et Mogor generat, e quibus Hungari descendunt._

Dimissis ergo incide.nciis, que cepte materie dant colorem,deandum est ad Menroth 3) qui gygans post linguaruin inceptam.confusionem terram Euilath introiuit, que regio Perside 4) lato tem-pore appellatur, et ibi duos filios Hunor scilicet et Mogor exEneth 5) sua coniuge generauit, ex quibus Huni siue Hungari suntexorti. Sed quia gygans Menroth uxores alias sine Eneth 6) perhi-betnr habuisse, ex quibus absque Hunor et Mogor plures filios etfilias generauit, hi sui filii et eorum posteritas Perside 7) inhabi-tant regionem statura et colore Hunis similes, tantum.modo parunadifferunt in loquela, sicut Saxones et Thuringi. Cum autem. Humoret Mogor Menroth assent primogeniti, a patre ipsorum tabernaculis.separati incedebant.

Accidit autem dierum una, uenandi causa ipsos perrexisse,quibus in deserto cerua occurrisset, in paludes Meotidas illam in-sequentes, fugiit ante eos, cumque ibi ab oculis illorum prorsusuanuisset, diucius requisitam inuenire ullo modo potuertmt. Pera-gratis tandem paludibus memoratis pro armentis nutrieudis ipsantconspexerunt op p ortunam.

Abstractas, astracatas.Interior, inferior.Menroth, Nemroth.Perside, Persidis.Eneth, Enee.Eneth, Enee.Perside, Persidetn.

www.dacoromanica.ro

Perside, Persidis.Annis, annos.Igitur, ergo.lungitur, itutguntur.Artibus, actibus.

23

§ 4. Nemroth filii Paw:1es Maoetidas petunt.

Ad patrem deinde redeuntes, ab ipso licencia impetrata cumrebus omnibus paludes Metotidas intrauerunt m.oraturi. Regio qui-de.m Meotida, Perside 1) patrie est uicina, quam undique pantuspreter uadum unum paruissimum giro uallat, fluminibus penituscarens, erbis, lignis, uolatilibus, piscibus et bestiis copiatur. Aditusilluc difficilis et exitus. Palades autem Meotidas adeuntes annis 2)quinque immobiliter ibidezn permanserunt.

Ann.o ergo VI exeuntes in deserto loco sine mazibus in taber-naculis permanentes, uxores ac pueros filiorum Belar casu repere-runt, quos cum rebus eoruin in paludes Meotidas curan celeri de-duxerunt. Accidit autem principia Du1de Alanorum duaa filias interillos pueros comprehendi, quartun unaan Hunor, et aliam Mogorsibi sumpsit in uxorem. Ex quibus mulieribus omnes Huni siue Htm-gari originem assu.mpsere. Factum est autem, cum diucis in ipsispaludibus permansissent, in gentem ualidissimam succrescere ice-pez ant, nec capere eos potuit ipsa regio et nutrire.

§ 5. Aucta gente, a Paludibus Maeotidis in Scythiara concedunt.

Exploratoribus igitur s) in Sciciam ab inde destinatis, Scicieregno explorato cum pueris et arme.ntis ipsaan patriam intrauerepermansuri. Regnum itaque ipsum dum adiissent, Alpzuros et Pru-tenos in eo inuenerunt habitantes, quilma deletis et expulsis autoccisis, usque hodie illud regnum inuitis uicinis pacifice dinoscunturpossidere.

Scitica enim regio in Europa situm habet. Extenditur enimuezsus orientem, ab uno uero latere ponto aquilonali, ab alio mon-tibus Rifeis includituf; a zona torrida distans. De oriente quidemAsie iungitur 4). Oriuntur eciam in eodem duo magna flumina, u.ninomen Etul, et alterius Togora. Gentes siquidem in eo regno pro-create ocia ampleetuntur, uanitatibus dedite, nature dedignantis ar-tibus 5) uenereis intendentes rapinas cupiunt, generaliter plus nigre

www.dacoromanica.ro

24

colore, quam albe. Scitico quoque regno de oriente iungitur reg-num Iorianorum et post hec Tarsia, et tandem Ma.ngalia, ubi Eu-ropa terminatur. Ex plaga u,ero estivali subsolana, gens iacet Coros-mina. Ethiopia eciam, que India zninor dicitur, ac post hoc intermeridiem et curet= Don fluuii desertu.m existit immeabile. Fluuiussiquem Don in Scicia oritur, qui ab Hungaris Dui nominatur,sed ut montes Rifeos transit diffluendo, Don est appellatus, qui tau-dem in plenum effluens, currit terram Alanorum, postea uero caditin rotundum mare ternis ramusculis. Togora autem fluuius discurritde Scicia exiendo 1) per desertas siluas, paludes ac Montes niueos,ubi nunquam sol lucet propter nebulas, tandem intrat in Yrcaniamuergens in mare aquilonis. Longitudo siquidem Scitice regionis eta-diis CCC et LX extendi perhibetur, latitude uero CXC. Situm enimnaturalem halzet tam munitum, ut in solo locello paruissimo ibi adi-tus reperitur. Propter quod nee Romani Cesares, nec mag-nus Ale-xander, quamuis attemptassent, potuerunt in eam introire. Sciciaenim solo leta est, nemoribus, siluis, herbis uenustata et bestiis di-uensi generis mirabiliter diues ac referta. Habet eciam de occidenteuiciuos Bessos et Comanos albos, sed circa mare aquilonis, quod eidemuecinatur, usque regnum Suedelie, est desertum siluestre, humanogeneri imineabile quod ad magnum spaciu.m ext,endi perhibetur,ubi nubiu,m d.ensitas per nouem menses iacet, ibi nec sol cernitur,nisi tantununodo in Junio, Iulio et Augusto, et id in tanta diei hora,quantum a sexta est usque nonam. In montibus etenim deserti me-morati cristallue inuenitur et Grifo nidam parat 2) auesque leger-falc, que hungarice kerechet appellantur, procreare pullos dinoscun-tur. Sciticum enim regnum comprehensione una cingitur, sed inregna tria diuiditur, principando scilicet in Barsaciam, Denciam etMogoriam. Habet eciam prouincias C et octo, propter C et octo pro-genies, que dudum per filios Hu.nor et Mogor, quando Sciciaminuaserunt, aunt diuise. Centum enim et octo generaciones pura tenet.Hungaria et non plures, alie autem sique ipsis Bunt coniuncte aduene

sunt uel ex captiuis oriundi: quoniam ex Hunor et Mogor in paludeMeotida centam et octo progenies, absque tamen missitalia fuere

generate. Quorum ergo adu:enarum generatio in fine huius libri ap-penetur seriatim.

Exiendo, exeundo.Grifo nidum parat, grif ones nidum parant.

www.dacoromanica.ro

_ 25

CAPUT SECUNDUM

DE HUNNORUM IN PANNONIA MIGRANTIUM REBUS USQUE ADPUGNAM IN CEZUNMAUER COMMISSAM.

§ 1. Hunni Scythia egressuri Capitaneos e suis constituunt.

Itaque in eta-te sexta seculi multiplicad Ifuni in Scicia habi-tando ut arena. Arm° Domini septingentesimo in unum congregad,capitaneos inter se seu duces ue1 principes prefecerunt, quorumunus Wela fuit Thele filie filius 1) ex genere Zemein oriundus,.cuius frater Cuwe et Caducha ambo capitanei. Quarti uero ducis.nomen Ethela fuit Bendacuz 2) filius, cuius (rater Reuwa et Buda-uterque duces extitere de genere Erd oriundi, ut simul uno cordeoccidentales occuparent regiones. Constituerunt quoque inter se

xectore.m unum nomine Kadar de genere Turda ortmdum, qui com-munem exerciLum iudicaret, dessidenciuni lites sopiret, castigaretmalefactores, fures ac latrones, ita quidem, ut si rector idem immo-deratarn sentenciam definiret, communitas in irritum reuocaret,errantem capitaneum et rectorem deponeret, quando uellet. Con-:suetudo enim ista legitima inter Hunos siue Himgaros usque ad tem-pora ducis Geiche filii Tocsun 3) inuiolabiliter exstitit obseruata.Antequam ergo baptizati fuissent Hungari et effecti Christiani, sub

tale uoce precones in castris ad exercitum Ihmgaros abunabant: cuoxDei et populi Hungarici, quod die tali unusquisque armatus in taliloco precise debeat comparere, communitatis consilium, preceptum-.que auditurus. Quicumque ergo edictum .contemsisset, pretendere nonualens racionem, lex Scitica per medium cultro huiusmodi detrun-.eabat, uel exponi in causas desperatas, aut detrudi in communiumseruitutem». Uieia itaque et excessus huiusmodi unum Hungarumab alio separauit 4) alias cum unus pater et una muter comes Hunga-ros procreauerit, quomodo unus nobilis alter ignobilis diceretur,nisi uictus per tales casus com.munis 5) haberetur.

Thele filie filius, Thele filius.Bentlacuz, Bendacus.Tocsun, Tocsum.Separauit, separarunt.Communis, criminis.

www.dacoromanica.ro

26

§ 2. Emensis Bessorum ac alborum Cumanorum regionibus, Susda-liam attingunt et tandem ad Tibiscum consident.

Tum de tribubus centum et octo elegerunt uiros fortes adbellandum, assumentes de quolibet genere d.eee,m mina armatorum,aliis in Scicia derelictis, qui eorurn regnum ab hostibus custodirent,eleuatisque baneriis egredientes Bessoruan et Cumanorum alborumurves transirent 1). Deinde Sosdaliam, Rutheniam et nigrorum.manorum terras ingressi, tandem usque Tize Mullen saluis rebus,inuitis gentibus prefatis peruenerunt. Qua quidem regione circum--specta, omni cetui complacuit non incedere ulterius cum armentis etfamilia. Cum uxoribus etenim tabernaculis et bigis descenderant deeorum terra.

f 3. Macrinus praefectus, audiens Hunnorum aduentom, a Romanisauxilia petit.

Cumque eo tempore Pannoniam, Pam.philiam, Phrygiam, Ma-cedonian', Dalmaciamque tetrarcha Macrinus nacione Longobardus,urbe Sabaria oriundus gubernaret, armis bellicis informatus, audit°quod lluni super Timsn resedissent, et de die in diem lacerarentregnum eius, cum alumpnis regni sui ipsos aggredi reformidans, adRomanos suos nuncios destinauit contra Hunos petiturus gentem etauxilium commodari. Ex parte 2) etenim Ronianorum in predictispatri's imperabat. Tune Romani Ditricum Ueronensern Alamannu,mnacione illo in tempore super se regem prefecerunt uoluntarie, quempetentes, ut Macrino subsidium importaret. Ditrico ergo animogratanti 3) annuente egressus cum exercitu Italico, Germanic,o acceteris mixtis gentibus occidentis peruenit in Zazholm, ubi ipsi Lon-gobardi conuenerant ad Potencianaan ciuitatem pertractans cumMaciino consilium: utrtun Hunos in eorum descensu. Danubiurntransiendo, uel in alio loco congruente inuadere oporteret.

Transirent, transierunt.Ex parte, ex gratin.Gratanti, constanti.

www.dacoromanica.ro

27

§ 4. Quo deliberante, Hunni in Sicambria Danubium traiciuntet uariante fortuna cum hoste dimicant, deleto tandem Romanorurn-

exercitu, Pannonia potiuntur.

In istis itaque consiliis et tractatibus Ditrico Macrinoque resi-flentibus noctis silencio super utres Huni Danubium. in Sicainbriatransiuerunt, exercitum Macrini et Ditrici, quem capere Potenciananon pottut, in tentoriis, campis conunorantem crudeliter trucida-runt. Pro qua enim inuasione Ditricus acerbatus in campum Tawar-nucweg exiuit, ctun Hunis committens prelium cum suorum et Ma-crini maxim° interitu ac periculo. Fertur tauten Hunos in hoc locopotenter deuicisse. Hunorum autem residuum in sua est reuersum,arrepta fuga, tabernacula. In eo enim prelio ex Hunis uirorum C mi-lia et XXV muja corruerunt, Cuwe eciain capitaneo ibidem inter-fecto. De milicia uero Ditrici et Macrini exceptis illis, qui in suistentoriis ante urbem memoratam fuerant trucidati CC muja et Xmuja perierunt. Uidens ergo Ditricus tantam cadem suorum acci-disse, die altera post cangressum prelii perrexit uersus Tulnam eiui-tatem cum Macrino, que tunc erat ciuitas Latinorum inter urbesPannonie computata 2). Tune Huni intellecto, quod Macrinus et Di-tricus de loco certaminis reinouissent sua castra, reuersi ad locumcertaminis, sociorum cadauera que poteraut inu.enire, Cuwemque ca-pitaneum prop° stratum, ubi statua est erecta lapidea more Sciticosolempniter terre conunendarunt, partesque illius territorii Cuwea-zoa propter hoc uocauerunt. Cognita itaque armorum et animi occi-dentis nacionis qualitate et quantitate, Huni animum restunendo,.exercitu resarcito aduersus Ditricum et Macrinum uersus Tulnampugnatari perrexerunt. Quorum. aduentum Ditiicus ut cognouit inCezunmaur eos conuenit, et a mane usque nonam prelium est com-missum tam uehemens ac hostile, ut Wela, Rewa et Caducha Hu-norum illustres capitanei cum .aliis XL milibus in ipso certamineintetirent. Quorum etiam cadauera abinde remouentes apud statuammemoratam cum ceteris sociis subterrarunt. Occubuit quoque Ma-erinus ex Romano exercitu ipso die, et quam plures principes Ger-manorum, Ditrico per iaculuin in frante letaliter uulnerato et quasitoto exercitu occidentis intercepto ac fugato.

Tavarnuctveg, Tavarnucvelg.Que tunc computata, lipse§te in codicele celeialtc.

www.dacoromanica.ro

Severitate, serenitate.Quamvis, subint. caros.Maristalle, maristalla.

-- 28

Et Attilam regem constituunt, qui cum Buda fratre Im,periumdiuidit.

Postquam uero exercitus se dispersit Romano more, Huni super-se Fl!teLun regain preficiunt, ipseque Budam fratrem suum de flu-mine Tize usque Don super diuersas exteras naciones principemeonstituit tic rectorem. Ipse autem seipsum Hunorum regem, meturnorbis, flagellum dei a subiectis suis fecit appellari.

Quo habitu Attila fuerit, eius indoles, potentia et pugnandiratio. Ten toria, ac reliqua supellex. Militum copia, arma Hunnorum.

Attilae insignia.

Erat enira rex Ethela colore tetex, oculis nigris et furiosis, pec-tore lato, elatus ineessu, statura breuis, barbam prolixam cuan Hunisdeferebat. Audacie quidem temperantis erat, in preliis astutus etsollicitus, suo corpore eompetentis fortitudinis habebatur. In uolun-Late siquidem magnanimus, politis armis, mundis tabernaculis cul-luque utebatur. Erat enim uenereus ultra modum. In arca sua es te-nere contempnebat, propter quod ab extera nacione 'amabatur, coquod liberalis esset ac communis. Ex nimia uero seueritate 3), quamhabcbat, a suis Hunis mirabiliter timebatur. Naciones ideoque reg-noram diuersorum ad ipsum de finibus orbis terre confluebant, qui-Lus pro posse liberaliter affluebat.Decem enim millia curruum [aka-torten in suo exercitu deferri faciebat cum diuersis generibus machi-narum, quibus urbes et castra destrui faciebat. Tabernacula eciantiris media regnorum diuersorum habere consueuerat operata. Unumhabebat sic celebre et solempne, ut ex laminis aureis mirifice con-lunctim solidatum, modo solui et nunc reconiungi ad tendenciumstaret uoluntatem. Columpne cuius ex auro laborate habentes iunc-tiones, opera ductilia, in medio tamen uacue, in iuncturis suis pre-ciosis lapidibus iungebantur miribiliter fabricate. Sed eciam sua ma-ristalla, dum pergeret in exercitum, equis dinerearuni patriarum re-plebatur, quoe quamuis 3) uisus esset habuisse, largiter egentibus tri-buebat ita quidem, ut uix duos haberet aliciando pro usu equi-tandi. late ergo maristalle 3) ex purpura et bisso habebant paraturam,

www.dacoromanica.ro

1) Populis, pompis.2) Scewem, Sceven.

29

selle uero regales ex auro et lapidibus preciosis fuerant laborate.Mensa autem eius erat tota aurea, uasa eciam coquinarum. Thala-mus quidem eius ex auro purissimo, laboratu mirifico in exercitusecum ferebatur. Expedicio autem eius preter exteras naciones deciescentenis armatorum milibus replebatur, ita quidem, ut si unumSciticum decedere contigisset, alter pro ipso confestim ponebatur. Sedarma gentis eius ex cerio maxime et eciam metallis uariis diuerd-mode fuerant laborata, ferens arcus, cultros et lanceas. Baneriumquoque regis Ethele, qu.od in proprio scuto gestare consueuerat, si-militudinem auis habebat, que htmgarice Turul dicitur, in capitecum corona. Istud enim banerium. Huni usque temp ora ducisGeiche, dum se regerent pro communi, in exercitu semper secumgestauere. In istis itaque et aliis populis 1) huiusmodi Ethela rexHunorum pre ceteris regibus sui temporis glorisior erat in hoc mun-do. Ciuitatum, castrorum et urbium ,domin.us fieri cupiebat, et superillas dominan. Habitare uero in ipsa .contempnebat. Cum gente eninisua in campis cuan tabernaculis et bigis incedebat; extera nacio, queeum sequebatur, in ciuitatibus et in uillis. Indumentorum uero mo-dus, et forma, sibi et genti modum Medorum .continebat.

CAPUT TERTIUM

DE REBUS PER ATTILAM A UICTORIA AD CEZUNMAUR RELATA,USQUE AD CAEDEM BUDAE GESTIS

§ 1. Deuictis ad Cezunma,ur Romanis, Attila magnum Euro pae par-tem igne ferro que uastat.

Postquam uero in prelio Cezumnaur Romani corruissent, et fuis-se.nt dispetrsi usquequaque, rex Ethela est conuersus in castra genti,sue, et ibi in descensu ultra Tizam pau.eis diebus habitauit. Tandem inScewem 2) curiam solempnem celebrare procurauit. Ad quamcus de Uerona cum principibus Germanie accedens omne homagiuntEthele et Hu.nis feciese perhibetur. Suggessit regi ut inu.adere &beatregna occidentis.Cuius quidem consilium amplectendo exercitunistatim proclaman i iussit. Egressus de Sicambria primo Myricosciens deincle Rhenum Constancie pertransiuit. Abinde uero Rhenum

www.dacoromanica.ro

Mutaremr, moraretur.Marroquie, Marroque.Maroquiam, marc.hiam.Intercipitur, interfieitur.

30

inferius descendendo rex Sigismundus apud Basileam cum inganti.exercitu suo conuenit, quem deuincen8 cum impetu, suo fecit im-perio obedire. A loco autem illo egressus obsedit Argentinam ciuita-Lem, quam primitus Romanorum Cesarum nullus potuit expugnare,metus orbis expugnauit diruendo murum eius, ut cunctis adeuntibusIda libera haberetur, edictun faciens, ne uiuente eo mutaretur 1).Propter quod eadem ciuitas post modum Strosburc non Argentinausque hodie est uocata.

Amoto autem de loco illo suo exercitu Luxouiurn, Bizanciam,Chalon, Masticoniam, Lingonensem et Lugd.ulum Burgundie destru-xit ciuitates. Descenderts tandem iuxta Rhodanum aduersus Catha-launos, ubi eciam diuiso su.o exercitu terciam partem sue gentis con-tra Miramammonam Soldanum scilicet Marroquie 2) cum electiscapitaneis destinauit. Quo audit° Mirama de urbe Sibilie fugiit anteHunos in Maroquiam 8) brachia Sibilie transpassato. Tune interearegem Ethelam Romanoru.m patricius dictus Ecius cum X regibusoccidentis inuasit ex abrupto. Et dum subitum insultu.m niterenturfacere super Ethelam, per nuncios prelia-ndi inducias ab ipsis postu-lauit, ut copia sue gentis que absens fuerat iungeretur. Sed illisrenuentibus, inter utrosque exercitus a mane usque noctem in campoBcluider prelium est commissum. Erat enim inter utrosqu.e exerci-tus fluuius discurrens tam paruissimus, ut si capellum in ipso quiaiactasset fluuii plano, curan uix poterat inferius remoueri. Prelioautem confecto animaliu.m sanguine et humano talla torrens efficitur,ut aurigam cum curru introtraherat et arm.atos, fieretque mortalitasper torrentem in exercitu ualde magna. Istud ergo prelium, quadcommissurn extitit inter Hunos ac rages occidentis in loco memorato,omnibus preliis huius mundi, que commissa aunt uno loco et una die,per ueteres maius esse perhibetur. In quo quidem. conflictu Gotho-rum rex Aldaricus miserabiliter intercipitur 4). Cuius quidem obitumalii reges uf cognoscunt, in fugarn conuertuntur. Ab illo itaque dieekuatum est cor Hunorum et reps Ethele, timorque percussit orbemterre et plura regna hoc audito censu ac tributo eis seruiuerunt.

www.dacoromanica.ro

31

§ 2. Tertia Attilae exercitus pars Catalauni rnanet.

Tercia uero exercitus societas, que fuerat contra Miramammo-narn destinata, propter moram interesse non ualens in prelio, re-mansit usque uitam 1) Katalaunis, habitatores tandem Katalaunieeunt eftecti. Erant enim soli Huni preter exteras naciones CCC milisXXX millia et XXXII Huni. Ex his eciam Huni plures fuerantexercitu capitanei constituti, qui Hunartun. lingua Spani uocaban-xur. Ex quorum nominibus tota Ispania postmodum est uocata, cumprimo vocati assent Katalauni.

Attila suas victorias continuat.

Dimorantibus 2) siquidem Ethela et Hunis in Beluider aliquam-diu, tandem regressi cum uictoria, intrauerunt Tolosanam ciuitatem,ubi a ciuibus cu.m laude summa sunt suscepti. Indeque recedentesRemensem ciuitatem Gallic,oruin ,que Ethela in eundo restiterat,igne concremarunt, milicia et ciuibus, quod se ita recluserat 3), om-nibus trueidatis. Taliterque Franela et Flandria demolita RhenumColonie pertransiuit, ubi sanctam Ursulam Britanorum regis filiamcum XI minibus uirginum Hunortun feritas crudeliter iugulauit.Abinde Thuringiam introgressus in Isnaco curia celebrata, super Da-cos, Noruagios, Frisones, Lituanos et Prutenos exercitum magnumdestinauit, quibus deuictis et humiliatis sibi fecit subiugari.

Budam fratrem Attila iugulat.

Ab Isnaco ante curia 4) celebrata egrediens, Sicambriam introiuifubi Budam fratrem suum manibus propriis interfecit, proici f a-

ciens corpus eius in Danubium, eo quod ipso Ethela in partibus occi-duie preliante inter eum et fratrem eius metas stabilitas transgres-sus fuerat dominando. Fecerat enim Sicambriam suo nomine appel-lari. Et quamvis Hunis et ceteris suis gentibus interdictum rexEthela posuisset, ut urbe Ethele uocaretur, Teutonici interdictum for-midantes, earn Echulbure uocauerunt. Huni uero curam paruam

Vitam adaus Ethele.Dimorantilms, demorantibus.Quad se ita recluserat, qui se in ea recluserant.Ante autem.

www.dacoromanica.ro

32

lud reputantes interdictum usque hodie eandem uocant Oubudam, si-cut prius.

§ 5. Speculatores in °mates munch partes destinar.

His itaque peractis, V annis continue in Sicambria requieuit,speculatoribus suis in mundi quatuor partes distributis. Speculatorumsiquidem prima societas, ordinatim de Sicambria, in quantum uniusclamor ad alium audiri potuisset, Colonie Germanie ciuitate die acnocte stare consueuerat; altera usque Lituam; tercia in Don fluuiilittore; quarta uero Jadre ciuitate Dalmacie staciones faciebat, quo-rum uoce et clamore, quid Ethela ageret, seu quali exercitationi de-ditus esset, mundi partes quatuor potuissent experiri.

CAPUT QUARTUM

INCIDENTIA SEU NARRATIO UTCTORIARUM A BUDAE FRATRIS CAEDE

PER ATTILAM AD OBITUM USQUE SUUM PARTARUM; ET DE HU-NORUM IN SCYTHIAM REDITU.

§ 1. _duilae uietoriarum et Aquilegiae obsidionis narratio

Pannonie, Panfilie, Macedonie, Dalmacie et Frigie ciuitates,que crebris spoliis et obsidionibus per Hunos erant fatigate, na-tali solo derelict° in Apuliarn per mare Adriaticurn de Ethela li-centia impetrata, transierunt, Mackie, qui ipsorum fuere pastoreset coloni, remanentibus sponte in Panncniia. Repausato autem regeEthela Sicambrie V anula idefectu.m tercie partis sui exercitus, queremanserat Katalaunis, resarcire procurauit, curiaque solempni ce-lebrata egreasus est de Pannonia, per Stiriam, Carinciam et Dal-maciam pertransiens, apud urbem Salonam mari Adriatic°, et Spa-letum se coniunxit, ubi ambas urbes dirui fecit et cremari 1). Egres-sus tanden circa mare Tragu.ram, Sebenicum, Scardonam, Iadram,Nonam, Senain, Polam, Parenciam, Capostiriam Trienstinam 8)ciuitatem ac cetera multa oppida occupans in montanis peruenit tan-dem Aquilegiam, claim magnitudine circumspecta stupefactus, se

Cremari concremari.Capostiriam, Capostriam.Triestinam, Terestinam.

www.dacoromanica.ro

33

confusum reputabat, si dictam ciuitatem inexpugnatam reliquisset,pro eo maxime, quia quamplures Longobardi de Pannonia, qui Hu-norum dominium et Ethele contemserunt, confugisse in ipsam fere-bantur. Quos quidem a ciuibus per nuncios repetens et dunt tradererecusarent, expugnare cepit ciuitatem machinaru.m diuersis instru.mentis. Quam dum capere nullatenus potuisset, obsedit eam announo et dimidio.

Accidit ergo uno die, ut eandem circuiret ciuitatem, multi&fitonicis eius laten i adherentibus, in quibus iuxta sue opinionem fideispent maximam apponebat. Et uidens cieoniam de mari euolantem etin pinnaculo unius palacii, in quo habebat nidum suum, resediese,aceeptoque in rostro pullo suo, in maris arundines uisibiliter depor-tauit. Reuersa tandem et alios pullos autos simul cum nido transtulisseperhibetur. Quo uiso rex Ethela suis militibus ad se conuocatis, ait:scemite ergo, sncii, quod ciconia jeta futurorum fatortun sentit in-dicia, urbemque per nos diruendam, ad fugam, ne cum ciuibus pereat.se communit. Estote ergo die crastina in prelio forciores, uidebitisciuitatem ruituram». Tune edicto proclamato, machinarum omnium4)genere adhibito, cum non potuisset machinis expugnare, ingenio Sci-ticorum tandem usus, ex decies centenis millibus sellam unam de quo-libet postulauit, et facta congerie ex selle, iuxta murum iussit in-cendi sellas ipsas, quarum flamma ac ardore murus se dissoluens cot%ruisse in terrain cuan turribus perhibetur. Quo uiao omnes ciues urbederelicta in insulam maris fugierunt 5 ) . Eamdem etenim insulam in-trauerant eterno permaneuri, sed in ipsa paucis minis dimorantihustandem propter metum regis Ethele in pgudes Realt, ubi nun° mo-rantur, intrauenmt. Unde eciam eadem insula 'toque hodie Ve-netica") lingua Vecca Venecia nominatur. Veneti') siquidem aunt Tro.iani, ut canit Cronica uenetorum: Veneti siquidem sunt Troianietc. 8) Post excidium enim Troie Aquilegie permanserunt, quam etfundase referuntur. Quidam autem Venetos de Sabaria fuisee opi-nantur. Sabarin uero habitata fuerat Longobardis, in qua erat gene.ralis whole orbis terre nacioni, poëtarum musis et dogmatibus phi-losophicis elucenter illustrate idolorumque erroribus diuersis m.anci-pate. Quam guide= Gothorum nomine Archelaus rex primitus

Otrusitani, omni.Fugierunt, fugerunt.Dinsorantibm, dernorantibus.Voted, Venetii.Veneti siquidem surd Troiarsi, lipseote In she miles,

3www.dacoromanica.ro

34

uastauit. Sed postea per Hunos de Pannonia expelluntur, nuncque lit-tora fluuii Tycini habitare dinoscuntur, qui et dicuntur Papienses.

§ 2. Expugnata Aquilegia, contra halos victricia arma uertit; quaread eum Leo Papa ablegatur.

Postquam autem rex Ethela Aquilegiam expugnauit, inde uenitin Forum lulii, ubi ciuitate Concordia occupata in marchiam intrauitLombardie 1), in qua Taruisium, Brixiam, Paduam, Cremonam, Ve-ronam, Mantuam, Pergamum., Mediolanum Alexandriam, Ferra-riam aliasque plures urbes Italie suo dominio subiugauit. Post beeRauennam appropians 2), Arianorum archipresul, qui in dicta ciui-tate contra sedem apostolicam fecerat eleuari XII cardinales swanseaam imitantes, thesauru.m habens copiosuni ciuibus ignorantibusHunos in urbein oe,culte intromisit, catholicos, qui erant in ea po-ciores per ipsos feeit trucidari, perniittens 8) Etbele, quod si suesecte adheserit fueritque Christianos persecutus absque fatiga suegentle et expensis Romanam urbem, totam Italian' et Affricam eiusimperio subiugare. Cum.que Ethela annuisset plus am.ore dominiiquam secte memorate, cognito Romani periculo, quod exinde pote-rat Christicolis suscitan, Lament. 4) Romanoruni antistitem ad Ethe-lam transmiserunt petentes, ut exiret de finibus Lombardoru.m, prop-ter quod ei et censum persoluerent, et gentem darent, quam 6) vellet.Apostolico itaque ad Ethelam, cum comitibus 6), et clero Romanopro parte 7) conuenerunt in campo ante Rauennam locuturi. Dumquein equis uterqu.e mutuo loquerentur, gravequ.e uideretur regi admit-tere quod Romani postulabant, inter colloquia contigit Ethelam sur-sum aspicere, superque caput suum in a8re hominem pendere, gla-dium tenentem uersatilem, qui caput eius auferre minabatur. Undequidem cord.e perterritus uniuersas peticiones annuit Romanorum,et sic apostolicus cum gaudio Romam rediit, et rex Rauennam estingressus. In qua quidem archi-presulem Arianum cum omnibus

Lombardie, Longobardie.Appropians, adproperans.Permittens, promittens.Leonem, lipseste in alte codice.Quam, quando.Comitibus, crucibus.Pro parte, properante.

www.dacoromanica.ro

35

sequ.acibus et complicibus captivari faciens extorsit ab eo sexagintamarearum millia aun, quos postea fecit opines iugulari.

§ 3. Zoard capitanei victoriae.

In bis eciam diebus, dum Ethela Rauenne m,oraretur, Zoardcapitaneus princeps milicie regis cum Hunorum exercitu intrat inApulian] et Calabriam, ubi Reginam ciuifafem et Cathonam, in quaCatho natus habitauit, demolitur et demum 1) Terra-laboris demolitausque montem Cassinum exercitus uastat, hide tandem cum uictoriaRauennam est reuersus.

His itaque sic peractis de Italia rex Ethela rediit in Pann.oniam.Dum ergo per occidentem, orientem, aquilonem ac meridiem longelateque imperando extendisset suum posse, uertebat in animo trans-fretare, ut Egyptios, Assyrios et Africam subiugaret.

§ 4. Nouae regis Attilae nuptiae, et has secuta mors.

Tune interea Braetanorum regia filiam Micolt nomine sibi ad-ducunt ad amandum suam 2) formam humanam pulchriorem, quamquidem adamasse in tantum perhibetur, quod excessit modumhabendo. Eadem enim nocte, cum ipsam earnaliter cognouisset, plusexeesserat more solito in potando et usu coitus pro uelle 8) consum-mato, ex eius naribus supine dormienti sanguis est egressus, qui locumliberum non habens exeundi, in meatum gutturis introiuit, ubi coa-gulando prepediens anhelitum, metum orbis suffocauit. Micolt uerode somno exeitata dum suum Dominum erebris motibus excitasset,ne,c se mouere potuisset, corpus cernens frigidatum et privatumcalore naturali, eiulando cubicularios regios ad se euocans, suum do-minum exlamauit introisse uniuerse viam carnis. Qui quidem terri-Linter exclamantes ad palacii ostia uniuersos uigiles fecerunt cursi-tare. Sepelierunt eum in loco superius memorato cum Vela, Ka-ducha et aliis capitaneis.

§ 5. Filiorum eius dissensiones, quibus Hun,nicum cessat in Europaimperium.

Diuulgato ergo eius obitu obstupuit orbis terre, et utrum plan-gerent inimici eius, trel gauderent hesitabant, multitudinern filiorum

Demurs, deinde.&tans, supra.Vale, pude.

www.dacoromanica.ro

36

formidantes, qui quasi populus vix poterat numeran. Unum etenimex filiis post ipsum credebant regnaturum. Sed Ditrici astucia Vero-nensis ac principum Allamannie, quibus rex Ethela in collo red-debat imperando, in partitas 2) diuersas Hunorum communitas est di-uisa, ita guidera, u,t quidam CsabEun regia Ethele filium ex Grecorumimperatorio filia seu Honorii ge.nitum, alii uero Aladarium ex Cre.mildi Germanie principissa procreatum preficere in regem. post Ethe-lam nitebantur. Quia u,ero para sanior Chabe adherebat, extera autemnacio Aladario, eapropter utriq-ue inceperunt imperare. Tunc Ditriciastucia, qui fauebat Aladario, prelium inter ambos suscitatur. In pri-mo ergo prelio Aladarius superatur, in secundo autem, quod Sicam-brie per XV dies continuo committitur, exercitus Csabe sic deuincituret prostratur, quod perpauci filii Ethele Hunique remanerent. Istudenim est prelium quod Huni prelium Crumhelt usque adhuc no-minantes uocauerunt. In quo quidem prelio tantus sanguis Germani-cum 3) est effusus, quod si Teutonici ob dedecus non eelarent, et uel-lent pure reserare, per plureo dies in Danubio aqua bibi non poterat,nec per homines nee per pecus, quam de Sicambria usque urbemPotencie sanguine inundauit.

Fugiit ergo Csaba cum XV millibus Hunorum in Greciam. adHonorium et quamvis retinere voluisset, et Grecie incolam efficere,non permanoit, rediens in Scithiam ad patris naciones 4) ac cogna-tos. Qui dum Scithiain introisset, mox incepit suadere, quod penitusredirent in Pannoniam ulcionem de Germanicis 5 ) aceepturi.

§ 6. Ex Hunnorum in Europa reltquiis orti Siculi.

Remanserant quoque de Hunis uirorum tria millia ex prelioCrimildino erepti per fuge interfugium, qui timentes oecidentisnaciones in campo Chigle usque Arpad permanserunt, qui se ibinon Hunos sed Zaculos uocauerunt. Isti enim Zaculi Hunorum suntresidui, qui duin Hungaros in Panneniam iterato cognouerunt re-measseo redeuntibus in Ruthenie finibus oe,currerunt, insimulque

Alltunannie, AlemanniePerritas, partes.Germanio" lipsegte in alte enditie.Ad patria malones ac cognacs, ad patrem, ¡melena= et copistas.Germanicis, Germania.

www.dacoromanica.ro

37

Pannonia conquestata 1), partem in ea surd adepti, non tornen in pia-no Pannonie, sed cum Blackis in montibus confinii 2) sortem habue-runt. Unde Blackis commixti litteris ipsorum uti perhibentur.quippe Zaculi in Grecia periisse Chabam putauerunt. Unde uulgusadhuc loquitur in communi: tune redire debeas, dicunt recedenti,quando Csaba de Grecia reuertetur.

late igitur Csaba filius Ethele est legitimus, ex filia HonoriiImperatoris Grecorum genitus, cui Edemen et Ed filii sunt uocati.Edemen autem, cum Hungari in Paimoniam secundario aunt reuersi,cum maxima familia patria sui et matris introuit. Nam mater eius deCorosminis orta erat. Ed uero in Scitia rentansit apud patrem. Exlato enim Csaba generado Abe est egressa. Cunt igitur Chaba adieusin Scitiam nobilitate genitricis in communi se iactaret, Hunoruin no-bilitas contempnebat, asserentes eum non ueruin esse slump-num regni Scithie, sed quasi missitaliu.m extere nacionis. Propterquod ex Scithia uxorem non accepit, sed traduxit de gente Coros-mina.

§ 7. Qui, post eiectos Hun.nos, Pannaniarum domini?

Postquam aute-m fail Etbele in prelio Crumhelt cum. genteScitica fere quasi deperissent, Pannonia exstitit X minis sine rege,Sclavis tantummodo, Grecia, Teutonicis, Messianis et Ulahis aduenisremanentibus in ead.em, qui uiuente Ethela populari seruicio sibiseruiebant. Surrexit tandem Zuataplug 3) filius Morot princepsdam in Polonia, qui Bracta subiugando, Bulgaria Messianisque impe.rabat, incipiens similter in Pannonia post Hunorum exterminiumdominad. Hunc quidem Hungari de fluvio Hung uariis muneribusallectum, et nunciis explorantes, considerata illius milicia imm.unita,ipsum Zuataplug irruptione subita prope fluuium Racus 4) iuxtaBanhida, in quodam oppido cuius interrupta adhuc eminent, cumtota milicia peremerunt et sic Pannonie populis, qui guperius suntnotati, inceperunt dominad. Tradunt quidam, quod Hungari Morotnon Zuataplug in secundo eorum reditu in Pann.onia reierissentprincipantem. Hoc idcirco ease habet, quia Morot pater eius nominemaior eral, sed confectus senio repausabat in castro, quod Bezprem

Conquestata, conquestrata.Conf mii, confiniis.Zuataplug, Zuatapolug.Rams, Ratus.

www.dacoromanica.ro

38

nominatur. Audito infortunio, quod filio acciderat, morte subitadolorem finiuit uitam Imam, filius uero in dominando *nouns erat.

Explicit liber prim,us de introitu.

INCIPIT SECUNDUS LIBER DE REDITU.HISTORIA HUNGARORUM AB EORUM IN PANNONIAS REDITU AD A. 1282

CAPUT PRBIUM.

DE SECUNDO HUNNORUM IN PANNONIAS ADUENTU, AC EORUM

REBUS SUB DUCIBUS GESTIS.

§ 1. Introductio in librum secundum.

Digestis ergo Hunorum natalibus, preliis felicibus et sinistris,quotiensque sua loca immutauerunt 1), nunc uidendum est quo tem-pore redierint in Pannoniam iterato, et qui fuerint redeuntium capi-tanei, quantusque numerus armatorum, presenti opusculo apponeredignu.m thud.

§ 2. Huni seu Hurtgari quando secundum in Pannonias reuersi?

Imperante ergo Ottone Sueuo in Germania et Italia, in FranciaLudouico rege Lotharii filio, et Greciam Antonio 2) Duro filioTheodori gubernante DCCCLXXII alum ab incamatione Jesu Christi,Huni sine Hungari denuo ingressi in Pannoniam transierant perregna Bessorum, Alboru.m Comanorum et ciuitatem Kyo, et deindein fluuio Hung uocato, ubi castram fundauere resederunt. A quoquidem fluuio Hungari a gentibus occidentis sunt uocati. Cumqueet alia VI castra post hunc fundassent aliquamdiu in illis partibuspermansere. Tandemque Zuataplug interemto quernadmoduln su-perius est narratum, in VII exercitus sunt diuisi, ita q-uidem, ut ramsexereitus sine centurionibus decurionibusque unum haberet capita-neum, cui tamquam duci deberent pnanimiter intendere ac parere.

Intnattaverzust, immutaverint.Antonio, Antonino.

www.dacoromanica.ro

39

Habebat enim unus exercitus XXX milia uirorum armatorum, ex-ceptis decurionibus ac prefectis.

§ 3. Ubi Danubium traiecere?

Egressi ergo uexillis erectis cum uxoribus, liberis et armentisDanubium in Pest et in portu Zub transierunt, ubi castrum quoddamcirca Danubium, in quo erant milites Zuataplug recollecti, qui fuereerepti per fugam, quando dominus ipsorum interierat, expugnarunt.In quo quidem affinem Morot nimia uetulum cum aliis perimentes,usque hodie fabulose Morot ipsum fuieae asseuerant

§ 4. Arpad inter Capitaneos primu.s.

Ex istis ergo capitaneis Arpad filius Ahni filii Elad, filii Uger 1)de genere Turul rebus ditior erat et potentior gente. Hic igitur Ar-pad cum gente sua Ruthenorum alpes prior perforauit, et in fluuioUng primus fbdt sua castra, eo quod prosapia ista pre ceteris Scitietribubus prerogativa inuestitur dignitate, ut exercitum precediteundo, retrograditur redeuntem.

§ 5. Prope Album castra metatur.

Et cum transmeato Danubio Pannoniam introisset ipse Arpad,in loco illo fixit tabernacula, ubi modo Alben 2) ciuitas est fundata.nlegue locus primus existit Arpad duels.

§ 6. Alter capitaneus Zabolcs.

Alterius uero exercitus capitaneus Zabole uocabatur, qui inco loco fixit sus castra, ubi modo Chakwara iacet desoiata. Ab jetoZobole generado Chak esse habet

§ g. Tertius Gyula.

Tend q-uidem exercitus Jula fuit capitaneus: hic cum 2) aliisin Pannoniam introisset in partibus Erteuelu 4) tandem habitauit

I) Uger, Ugek.Alben, Albensia.Ilk, adaus In alte codiee iacet.Erteuelu, ErdeweIn.

www.dacoromanica.ro

40

Quartus 6rs.

Sed quarti capitaneus Ura est nominatus; ipse circa flumenSoio suit tabernacula fixisse perhibetur.

Quintus Curd.

Quinti vero exercitus Cund est dictus capitaneus. Hie circa Nyrhabitauit, huius filii Cusid et Cupian gunt uocati.

Sextus Lel.

Lel ergo exercitus sexti ductor fuerat kite circa Golgocha 1)primitus habitans, exinde Messianis et Boemia exstirpatis, tandemin partibus Nitrie sepius fertur habitaese. Ex isto Zuard oritur tribuset eognatio.

Septimus Butch.

Septimi quide-m exercitus Werbukhu dux est dictus. Hie inZala circa lacum Bolotum 2) deseendisse perhibetur. Pro eo enimWerbulchu est uocatus, qui cum auus eius in prelio Crimildino perTeutonicos fuisset interfectus, et id ei pro oerto coustitisset, uolensrecipere uindictarn super eos, plures Germanicos 2) assari fecit superueru, et tanta crudelitate in eos dicitur exareisse, quod quorundamquoque sanguinem bibit sicut uinum.

Aliae generationes aeque pro lubitu sibi sedes legunt: postes inMoranos, Bohemos, alios que irruunt.

Isti quidem capitanei loca descensumque ut superius eat dic-tum sibi elegerunt. Similiter et generationes alie ubi eis placuiteligentes.

Cum aulem resedissent Pannonia occupata, tandem Morauiamet Boemiam bonis omnibus spoliarunt, Waratislao eorum duce in pre-lio interfecto. Post hoc uero Carinthiam hostiliter adeuntes ultra cas-

Golgocha, Golgotha.Bolotuns, Bolotim.Gerinanicos, Germanos.

www.dacoromanica.ro

41

tram. Leop ah, Meranie dux Gotfridus nomine, duxque Eberhardus cumAquilegiensi patriarcha ipsis occurre.n tea atrociter insimul pugnaue-runt. Et quamuis ex Hungaris plures corruissent, in prelio memoratoutrique duces occiduntur, patriarcha per fugam liberato. Abindespoliata Carintia, Stiria et Carniolia cum maxima preda in Panno-niam reuertuntur. Conradus uero imperator ut audiuit latroeinatio-nem 1) gentis sue, exiens de Italia intrauit Augustam Sueuie ciuita-tem, ut exinde in Hungariam introiret Hungaros inuasurus. Sedinterea Rome helium generatur intestinum, et Cesar Roman redit.

§ 13. Bulgariam, Forum &hi et Lombardiam uastant.

Tune Hungari exeuntes intrant in Bulgariam, ex qua armentaet captiuos extrahunt infinitos; redeuntes tandem cum uictoria inPannoniam. Tempore item alio per Forum Julii intrant Lombar-diam, ubi Luitardum Wercellane 2) ciuitatis episcopum imperatorisCaron consiliorum fidissimum occidentes ex ipsius ecclesia thesau-rum namdmum rapuerunt; totaque pene Lombardia deanolita cummaxima preda in Pannoniam reuertuntur.

§ 14. Occidentales Euro pae partes inuadunt.

Post hec Saxoniam Thuringiam Sueuiam Reno circa Magun-tiam transpassato, orientalem Franciam et Burgundiam demoliti ec-desias etiam prures de,struxerunt. Et cum Renum in Constantia inreditu pertransissent, et cum maxim° honore uenisse.nt in Bauariam,circa castrum Abah Alamannicus exercitus ipsos inuadit ex abrupto.Quibus uiriliter resistentibus, prelio confecto Teutonici sagittisdeuincuntur, ubi capitur Hertindus 8) de Suarchumburc imperatorismarischalcus, id est militie sue prineeps, et alii quamplures nobilescum eodem, et licet inestimabilem pecuniam pro redemptione eoru.mtradidissent, ante Ratisponam in signum positi sagittis crudelissime,ciuibus in muro stantibus et admirantibus, perforantur. Et sic tandemcum uictoria et preda maxima ad propria reuertuntur.

Gatrocinationena, lacerationem.TV ercellane, Vercellene.

Hertinclus, Hertnidus.

www.dacoromanica.ro

Diebus, temporibus.Unum, Hunorum.Muriose, iniuriose.

42

§ 15. Ad Augustam internecina elude afficiuntur. Anno Christi 955.

Transactis igitur paucis diebus 1), Lel et Bulcbu per communita-tem flungarorum in Teutoniam destinantur et cum. Augustam per-uenissent ultra fluuium Lyh in prato fixere sua castra, ciuitatem diu-tutnis ct nocturnis balls molestantes. Cumque subitis saltibus caperenon ualerent, obstinati nolentes recedere de suburbio, Urricus epis-copus cum ciuibus ad Cesarem missis mmtiis animant eum ut 8114>currat ciuitati; quia Hungari obsidentes eos licet sint plurimi nonse custodiunt, quia facillime poterunt debellari. Egressus itaque im-perator de Ulmensi curia ueniens eeleriterz et absconse exploratoprocesan et exercitu Hungarorum in hora tertia cum plueret, irruitsuper cos et unum 2) exercitum uiciniorem ciuitati festinanter de-bellauit. Quo uiso Lel et Bulchu fuge remedium queritantes in nauemse colligunt, submittentes se per Danubium ut fugiant in Hungariam.Qui quidem in transitu Ratispone captivati Cesan i transmittuntur.Qvos Cesar iudicio suspendii condemnando Ratispone fecit oceidi

Quidam uero ipsos aliter dampnatos fabulose asseuerant,quod Cesan i presentati, unus illorum cum tuba in caput ipsum Ce-sarem occidisset feriendo. Que sane fabula uerosimili aduersatur,et credens huiusmodi leuitate mentis denotatur. Nam persone cri-minose liga lis manibus conspectui pzincipuuzn prescntantur. Venunquidem est et libri continent Cronicarum, ut blasphemati audacterCesan i muriose a) aunt locuti, asserentes, quod si ipsos occidi fecerit,de gente sua de cetero nullus captus uiuere poterit sed vel in perpe-tuam tradetur seruitutem, aut nullo iudicio precedente occidetur.Quod et factum est. Quia ut Hungari audierunt ut Cesar sic ipsosoccidisset, omnes captiuos Teutonicos tam mulieres quam paruulosusque ad XX mina iugularunt.

§ 16. Alter Hungarorum exercitus sociorum claclem uindicat.

Alius uero exercitus qui distabat ab Augusta impetum Cesarisut persensit super socios, in unam siluam se collegit, et ut eius exer-citum dispersum recognouit, persecutes est maiorem aciem gentissue que tendebat uersus Renum. Quam in campo coniungens cursi-

www.dacoromanica.ro

43

tando, se simul adunauit sicut apes: quam sagittis uulnerando necdescendere nec recedere permiserunt, qui se tandem uelut mortuosin manus dederunt Hungarorum. Quos quidem ut ceperunt, omnibuscaput detruncarunt pro exequiis sociorum. Fuerant autem numeromilites et scutiferi quasi VIII mina ,quorum capita sunt truncata.

§ 17. Vastatisque diuersis regionibus, domunt reuertitur.

Abinde egressi postmoduzn Danubii fluuium in Ulma transie-runt et ad Wiltense 1) cenobium cum uenissent thesaurum magnumexinde rapuerunt, et post hoc tota Sueuia 2) Renum Wormantietransierunt ibique duos duces scilicet Lotharingie 8) et Sueuie cummaxim° exercitu contra eos uenientes inuenerunt. Quibus deuictiset fugatis tandem Franciam intrauerunt, ut christianis et cenobitispersecutio ualida facta est per eosdem. Ezdnde autem egressi usquefluuium Rodanum 4) uenientes duas ciuitates, scilicet Segusam etTaurinam spoliarunt Per alpes Italie sibi uiam preparando, et cumplanunt uidie.sent Lombardie concitatis cursibus spolia multa rapue-runt, et :tic tandem ad propria reuertuntur.

Germani et Galli foedus contra Hungaros ineunt.

Postquam uero Lel et Bulchu, ut superius est narratum inte-rissent, exercitus siluit, non intrans ulterius in Germaniam. NamFrancia et Germania -unanimiter concordantes simul in unum adu.natiuenientibus Hungaris deberent resistere usque uitam. ProptereaHungari in Ala.manniam usque tempera regis Stephani semper iredubitabant, ne gens occidentis eos inuaderet simul adunata.

Hungari Italiam, Bulgariam et Graeciam infestant.

Postquam autem Italie prouincias aliq-uas spoliassent, V annisfuere sine motu. Tandem in Bulgariam adeuntes usque Ydropolimperuenerunt ;dumque exercitum super se uenientem non uident,usque Constantinopolim uenientes descenderunt prope murum. TuneGrecus unus magnus sicut gygans emittitur, q-ui duos Hungaros cum

W Meuse, Vuberme.Sueuia, subinteles demolita.Lotharingie, Loteringie.Rodman, Rodani.

www.dacoromanica.ro

Extum, extunc.Luctundus, luctandi.Hungarurn, Hungarorum.Preteriit, preterit.Pre, pro.

44

eo luctari postulabat, uociferans in hunc modum, ut si ambos Hun-garos in terram non .prostraret, extum1) Grecia censualis Hungariseubiaceret. Cumque idem Grecus exercitui (wet plurimum infestissi-mus, quidam Hungarus Botond dietus Greco opponitur ad luetan-dum; areaque preparata arrept,o dolabro quem ferre consueueratsuper portam urbis que erea erat preeucurrit, tantamque fissuramea fecisse dicitur cum dolabro uno ictu ,ut Greci propter monatramipsam portam resarcire noluerunt. Quo quidem facto ad aream luc-tandus 2) inermis aggreditur, et ad spectaculum Hungari in equis,Greci ad muri propugnaeula conuenerunt. Cumque Grecus exisset deurbe iturus ad aream, uidit Botond solum stantem parattun ad luc-tandum, exclamauit, qu.are ahu.m Hungarum 3) non adiungeret sibiin auxilium? Tune Botond aggresso ipso sic eum comprehendieseperhibetur, ut preteriit 4) partta hora in luctando, quod Grecus pro-stratur, non ualens surgere ullo modo. Quo uiso Grecorum imperatoret alii Grecoram proceres, imperatrix etiam cum suis dispotinis demuro egredientes, ad sus palatia perrexerunt pre 5) summa uere-cundia, quod acciderat reputantes. Et licet Greous sic allisus super-uiueret curn fracto brachio, occasio tam.en sibi fuit ipsa lucta mor-tis sue. Obtento itaque Iltmgari certaminis bramo pro censu postu-lando ad Grecos nuntios destinant, quibus imperator subridendonullum uerbum dieitur respondisse. Tune Hungari cum Tomlineorum duce consilio mito, egressi de loco illo totam Greciam et Bul-gariam spoliantes, ex ipsis auru.m gemmas lapides pretiosos, cap-tiuos sine numero et armenta infinita rapiunt, redeuntes tandemcum guadio in Pannoniam. Istud enim existit ultim,um spolium quodfecere Hungari sub ritu paganismo constituti. Communitas itaqueHungarorum cum suis capitaneis sea ducibus quos pro temporepreficere usa erat, usque tempora dueis Geiche hinc inde huic mundospolia et pericula dinoscitur intulisse.

www.dacoromanica.ro

45

CAPUT SECUNDUM

HISTORIA REGUM A S. STEPHANO, USQUE AD CAEDEM ABAE.

§ 1. Primus rex, Sanctus Stephanus ab anno 1000 ad annum 1037.

Anno uero Dominioe ineamationis DCCCCLXVII Geicha duxdiuino premonitus oraculo genuit sanctum 1) regem. Stephanum.;Mihal uero frater Geiche genuit Wazul et Zar-Ladislaum. At rexStephanus plures quidem filios genuit, sed super onanes tmum ge-nuit Emricum 2) nomine, De,o et hominibus honorabilem. Sanctusnamque rex Stepha.nus coronatus 2) et tandem duce Cuppam inter-fecto, Jula auunculo suo cum uxore et duobus filiis de septem castrisin Hungariam adduct°, et adiuncto septem castra Pannonie, post heccum Kean Bulgarorum duce et Sclavorum preliatus est. Quo deuictode ipsius thesauro Beate uirginis eoclesiam de Alba ditare non omisit,quam fundasse perhibetur. PostquEun autem magnificauit Dominusmiserieordiain suam cum B. rege Stephan°, subiecitque eius dominiomultarum gentium natione.s, statuit pompis huius seculi, depositoregni diademate, renuntiare, Deique solius seruitio exterioribus curlsexpeditus deditus ease. Coronam uero regni Fanrico duci suo filio sedaturum disposuit. Erat enim. B. rex Stephanus literatus naturaliquoque ingenio celitus eruditus; similiter et Emzicus. Cum itaquesanctissimus pater curam ministrationis gubernandi filio sanctissimocommittere intenderet, dux ipse morte est preuentus. Fleuit ergoeum pater eius insolabiliter, totaque Hungaria, et pre nimio doloreac tristitia incurrit egritudinem; pedum enim dolore urgebatur. Nammaxime eapropter, ut de suo sanguine dignus nullus easet regnicorona subliman i et qui ipso mortuo gentem tam nouellam in fidecatholioa posset conseruare. Intewea uero uiribus corporis cepit re-pente destitui et grauatum languore se sentiens misit nuntios festi-nanter, qui Wazul filium, sui patruelis de carcere Nitrie ed.uceret,quem ipse post eum regem faceret super Hungaros. Quo audito Kyslaregina habito consilio infidelium misit comitem Sebus, quiregis nuntium preueniens, Wazul oculos effoderet auresque eius

Sanctuns, seeundum.Ernricurn, Emericum.COl011414US, coronatur.

www.dacoromanica.ro

Libito, libitu.Alamannis, Alemannis.Faustu, fastu.

46

plumbi infusione obturaret, fugeretque abinde in Bohemiam. Querncum tandem regis nuntius ad regem adduxisset, amare fleuit supercasu qui acciderat. Conuocatis igitur ad se Andrea Bela et Lewentafiliis Zar Ladielai c,onsuluit eis, ut in Bohemiam fugerent festinanter.Beatus autem rex Stephanus XLVI armo sui regiminis in die Assum-tionis Beate Virginia migrauit ad Daminum. Sepultus est Albe ineoclesia Beate Virginia gloriose. Confestim igtur Hungarorum cytharain luctum est conuersa, et omnis populus regni planxit tam sanctissi-mum regem ululatu magno .Juuenes eorum ac uirgines scalidis ind.utiuestibus per triennium choreas non duxerunt.

§ 2. Petrus rex cortstitutus a. 1038 solio privatus arzno 1041.

Regina uero Kysla consilio iniquorum Petrum Venetum filiumsororis sue, cuius pater dux fuerat Venetorum, regem fecit superHungaros, ut pro libito 1) posset motus sue uoluntatis perficere, reg-numque Hungarie amissa libertate Teutonicis subderetur. Postquamautem Petxus regnare incepisset, omnem mansuetudinem regie abie-cit inaiestatis ,et furore Teutonic° deseuiens regni nobiles contem-pnebat, cum Alamannis 2) et Latinis bona terre superb° oculo etinsatiabili corde deuorando. Munitiones autem castra et omites regnidignitates ab Hungaris auferens tradebat Teutonicis et Latinis. Eratquo que idem lasciuus ultra modu.m, cuius satellites turpitudinemintemperate libidinis operantes, uxores filiasque Hungarorum, ubi-cumque Petrus rex ambulabat ,uiolenter opprimebant Nullus etiameo tem.pore de uxoris filieque castitate certus erat, propter insultusaulicorum Petri regis. Uidentes igitur principes et nobiles regni ma-la gentis sue que fiebant contra legem, counnunicato consilio, roga-uerunt regem ut suis iniungeret, a tam detestabili opere desisteresine mora. Rex uero elationis faustu 3) inflatus ac furore, malitiamquam in corde gerebat occultando, cum tot ueneno effudit in publi-cum ita dicens: «Si aliquamdiu sanus ero omnes indices spectabilescenturiones principes et potestates statuam Teutonicos et Latinos,terramque Hungarie regni hospitibus adimplens in dominium tra-dam Teutonicis». Hoc itaque fuit discordie seminarium inter Petrumregem et Hungaros.

www.dacoromanica.ro

Trense, Cremse.Petoviam, Potoviam.Alanurnnie, Alemannic.Nisi, non.

47

§ 3. Petro exauctorato, Aba in regem coronatur, ab a. 1041 ad a. 1044.

Anno ergo regni Petri tertio principes et nobiles regni Hun-garie episcoporum consilio in unum, conuenerunt contra Petrum,querentes sollicite, si aliquem de regali genere possent reperire, quiesset idoneus regnu.m gubemare, eosque a Petri tyrannide potenterliberare. Cumque in regno talem inuenire potuissent ullo modo, exsemetipsis quemdam comitem nomine Aba, sororium sancti regisStephani super se regem prefecerunt. Aba uero rex congregato exer-citu Hungarorum processit contra Petrum pugnaturus. Cemens au-tem Petrus Hungarorum adiutorio se privatum, fugiit ad HenricumCesarem in Bauariam petiturus auxilium sibi dan.

Petro itaque de regno effugato ifii tyramii quorum cousin°afflicti erant Hungari, sunt detecti. Ex quibus 'mum in frusta con-ciderunt, mulos duorum filiorum eiusdem eruentes; alios ueromanganis ferreis confregerunt, quosdam lapidibus obruentes. Sebusuero qui Wazul oculos eruerat, pedibus confractis ac manibus in rotaperemerunt Aba uero in rege.m consecrato, ea que Petras statueratin irritum reuocans, Hungarorum scita iussit obseruare. Tertio autemanno Aba regis descendit Petrus rex cum Henrico Cesare ducensmaximum exercitum contra Abam. Quod Aba dum sciuisset, nuntiosmittens ad Cesarem probauit, si cum eo pacem posset ordinare uelminime. Cui Cesar in re.spondendo se ostendit inimicum, intellect°.que ut intenderet restituere Petrum Hungaris, iratus inuasit Au-striam, et usque ad fluuium Trense 1) spoliauit, et post hoc est re-uersus. Tandem quoque misso exercitu in Carinthiam pro spolio fa-ciendo, cum inde redirent honerosi, Gotfridus Austrie marchio circaPetouiam 2) insultum faciens super eos, eorum spolia fertur abstu-lisse. Tune enim Austria non duces, sed habebat marchiones. Cum.-que eo tempore Colonie degeret imperator, audito quod Hungari la-cerassent Teutonicos sine causa, cum principibus Alamamde 3) con-silium iniit, qualiter ab Hungaris illatam sibi iniuriam, injuria si-mili propulsaret. Mouit itaque expeditionem ingentem, et consilioducis Ratislai Bohemorum, ex aquilonali parte Danubii uenit adHungarie confinia. Legati uero Abe regia et Hungarorum promitte-bant Cesan i ,ut in omnibus satisfacerent, nisi 4) quia Petrum in re-

www.dacoromanica.ro

48

gem non susciperent, quod Cesar summopere perficere affectabat.Obligatus enim erat ei juramento ut ipsum in regnum Hungarie ite-rato collocaret. Cum autem Hmagari Petrum non adminerent, missismurteribus dataque fide, quod captiuos Teutonicorum libere per-mitterent remeare, Cesar consilio inductus duels Loteringie et plusalkalis muneribus rediit Bizantiam Burgundie ciuitatem. Ex hincergo rex Aba securitate accepta cepit ease insolens et seuiebat su-perbe in Hungaros, nobiles contempnens, sed et imiurandum pronichilo reputabat uiolare. Hungari uero nolentes id ei sustinere.,conspirarunt, ut eum morti traderent et occiderent. Sed quidam pro.didit consilium, ex quibus quos capere potuit, sine iudicii examineinterfecit, quod ei extitit in summum maxizne detrimentum. Namuiros quinquaginta consiliandi causa in unam domum euocauit, qui-bus in eadem inclusis crimen non confessos nec conuictos legibus,caput fecit detruncari. Uncle beatus Gerardus Chenadiensis episco-pus canonica seueritate regem corripiens predixit sibi periculumimminere. Tune quidam ex Hungaris fugientes ad Cesaren locutismit contra Abam dicentes, quod pro nichilo iuramentum reputaretuiolare, nobilesque qui eum regem fecerant contempnebat. Quibusdixit imperator: Oportet ergo ut captiuos reddat, dampna emen-dando. Cesar igitur Hungarorum animatus consilio, cum exercituNorico et Bohemico? Austriam introiuit, dissimulans se in Hunga-riam intraturum, sed simulans cum Aba concordare. Tune nuntiiAba regis repetebant incessanter a Cesare Hungaros qui ad Cesaremfugerunt, conquerentes ac dicentes predones et latrones ipsos ease,querreque 6) inter Cesarem et Hungaros precipuos intentores 6),ideoque huiusmotli iniquitatis artifices in manus Abe regis tradioportere. Quod facturum se Cesar promisit ullo modo. Concitatoigitur cursu inuasit fines Hungarie intrans per Suprunitun et cumuellet in Bohut *) pertransire non poterat propter aquas. Hungariergo qui erant cum Cesare et Petro rege duxerunt Cesaris exercitumsursum iuxta fluuium Rebche et utraque flumina tota nocte equi-tando orto sole facili uado transierunt. Occurrit autem ei rex Aba inMenfeu cum multitudine armatorum, nimia presumens de uictoria,quia Bauari quidam nuntiauerant ei Cesaren cuan paucis introisse.Et ut tlicitur Aba rex uictoriam habuisset, nisi quia Hungari quidant

S) Guerreque, querere.listen:ores, ineentores.Bolus*, Bohai.

www.dacoromanica.ro

49

arnicitiam Petro reseruantes, super terram sua uexilla proiecissent etfugissent. Commisso igitur prelio diu et acriter, tandem Cesar diuinofretus adminiculo uictoriam est adeptus. Aba uero rex fugiit uersusTizam et in uilla quadam in scrobe ueteri ab Hungaris quibus reg-nano nocuerat iugulatur, et iuxta quamclam ecclesiam sepelitur. Postaliquot autem armos, CUM esset effossum corpus eius de sepulcro,sudariuin ac ipsius uestimenta inuenerunt incorrupta, et loca uul-nerum resanata, sepelieruntque tandem corpus eius in proprio mo-nasterio. Ex Teutonicis etenim in illo prelio sine numero ceciderturt.Unde idem locus ubi prelium est commissum eorum lingua usquehodie Florum paiur est uocatus, et Weznemut nostra lingua.

CAPUT TERTIUM.

HISTORIA REGUM A PETRO RESTITUTO, AD OBITUM ANDREAE L

§ 1. Petrus regno et solio restitutus, a. 1044, oculis orbatur a. 1047.

Cesar uero obtenta uictoria descendit Album ciuitatem, ubiPetro restituit regnum, et sic tandem reuersus est Ratisponam. Regeergo Petro et Hungaris qui eum in regnuin reduxerant uires et po-tentiam resumentibus, ceperunt ease insolentes. Qua de causa omnesHungari sollicite intendebant, qualiter amoto Petro filies Zar La-dislai redue,ere pétuissent. Dum autem ista ita fierent, Andreas, Belaet Lewenta 2) de Boemia in Polonium transeuntes, a Misca Polono-rum duce amicabiliter aunt recepti ; ubi Bela Pomeranie ducemduello deuincens, filia Miske sibi datur in uxorem. Quod Andreaset Lewenta egre ferentes, ne ipsius nomine uiuerent lu Polonia inRutheniam transierunt. Et duni ibi a duce Lodomerie propter Pe-tram regem suscepti non fuissent, ad terram uadunt Comanorum.Qui cum eos perimere cogitarent credentes ipsos exploratores regnisui, tandem per captiuum Hungarorum recogniti optime deincepspertractantur. Interea uero Petrus rex Hungaros priori grauaminecepit molestare. Tune in Chenad °nines in unum conuenerunt, consi-lioque habito communiter pro filiis Zar-Ladislai transmittunt, unde2)ad regnum remearent.

Lewertta, Luenta.Unde, ut.

4

www.dacoromanica.ro

1) lit, ivit.

50

§ 2. Andreas et Lewenta filii Zar-Ladislai per Hungatros contraPetrum euocati Pestinum ueniunt.

Qui ctun in Pest aduenissent a.bsconse sicut poterant, statim incuria Petri regis una nocte in equis uelocibus per nuntios triumfratrum proclamatur: Quod atunes Teutonici et Latini ubicunqueinuenti perimantur, et resumatur ritus pagartismus. Mane ergo factosciscitatus Petrus facti causam, pro certo recognouit ipsos esseHungaria. Et licet immenso dolore tactus esset, se letum demonstra-bat. Tuno clam mittens suos nuntios ut Albam occuparent, reu.elatoconsilio Eltmgari per omnia loca incipiunt rebellare, occidentes unotemp ore Teutonicos et Latinos, mulieribus vaque infantibus et sa-eerdotibus, qui per Petrum fuerant prepositi plebani et abbates, nonparcentes. Et cum in Albam nequisset introire, arrepta fuga init 1)uersus Musttn, ubi exercitus ueniese contra eum perhibetur, indequedeclinans equitauit festinanter uersus Albam. Ciues etenim deman-dauerant, quod rediret, et ciuitatem sibi darent. Cum uero in q-uam-dam uillam circa Albam peruenisset, subito exercitus ipsum circum-dedit, ubi captivatus oculi eruuntur, licetque superuiueret in meroreanimi finiens uitam suam, Quinque Ecclessis subterratur, quam fun-daeee perhibetur.

§ 3. Andreas 1 in regem consecratur, a. 1047, 4- 1061.

Tunc tres fratres Albensem ingressi ciuitatem, ab onmibusepiscopis nobilibus omnique populo cum summ.a laude sunt sus-cepti. Et Andreas euo potior in regni solium sublimatur. Quidamautem latos fratres ex duce Wazul progenitos asseuerant ex quadamuirgine de genere Tatun non de uero thoro oriundos et pro tali missi-talia illos de Tatum nobilitatem inuenieee. Friuolum pro cuto eatet pessitne enarratum. Abque hoc namque nobiles sunt et de Scitiaoriundi, quia isti sunt filii Zar-Ladislai.

4. B. Gerardus per ferocientes Hungaros B,udae occisus a. 1047.

Gerardus ergo epiecopus de Chanad in istis casibus in Pestper Hungaros de monte submieeus in biga, martyrio coronatur, quimonachus prius fuerat de Rosacenei abbati,a, que eet de territorio

www.dacoromanica.ro

Omnia, onera.Aduenisset, aduenissent.Feretis, faretris.

51

Aquilegie. DeinAle Pannoniam ingressus in Beel fuit diutiue He-remita.

§ 5. Bella Andreae.

Cum igitur Andreas diadema regrui suseepisset, eu.m Noricis,Boemis et Polonis guerram dicitur tenuisse, quos superans clebellandotribus annis fecisse dicitur censuales. Propter quod Henricus impe-rator descendens usque Bodoct V mensibus Albam obsedit ciuitatem,ubi tandem sic uiribus et potentia dicitur defecisse, ut ipsius Teu-tonici et Latini in &iris tentoriis noctis temp ore se uiuos sepelirent.Nam Hungari in obscuris in eorum castra descendentes, eos crude-liter sagittis enecabant. Tand.em uero Cesar ille ductus penitentiaa rege Andrea et Hungaris ueniam cepit postulare, quod omnia 1)dimitteret in Hungaria pretor equos, faceretque iusiurandum, utdeinceps nec ipse, nee ipsius suceessores contra regnu.m Hungariehostili menu in Hungariam introirent, nec etiam de Bodoct moueretinterea sues pedes, donee Sophiam euam Salomoni regi, de Alaman-nia duotam traderet in uxorem., quam primitus filio regis Ftranciecum maximo dederat sacramento. Rex uero habito cough° miseri-corditer eidem dicitur indulsisse. Qui amoto suo castro primum des-censum in monte Bareunus fecisse comprobatur. Quia uero fame acsiti defecerant, in eodem loco ex parte regis potus et cibus in ma-xima copia fuit ministratus. Indeque crapulati quamplurimi, cum.Cesaris uigiles incautis obtutibus Hungaros uidissent hinc inde equi-tantes, in pactis fraudem interesse crediderunt, quod exercitui decla-rantes dixerunt, ut ad persequen.dum eos aduenisset 2), et quamuisplures in feretis 3) habentes purpurea lectisternia egritudine fatigatiducenentur, dimissis feretis et lectis purpureis equos aseenderunt,orto sole uillam Urs coniungentes. Et cum castellanus qui in portaerat cognouisset, quod gens armata per asperas et im.meabiles inda-gines dimissa uia regia pertransiret, cum suis se armauit. Dumquetranseuntem turmam a longe aspiciens tueretur, egroti qui dimissisferetis et lectistemiis in monte Barsunus in equis equitauerant, allo-catis curribus per indagines transiebant. Quorum scutiferi ut retrouiderunt aciem castellani, derelictis curribus et dominis super currus,

www.dacoromanica.ro

52

sicut melius potuertmt aufugerunt. Tune rustici uenientes, currusauferendo, dominos in curru occideruntt, cadauera in aquis abiec-tantes. In quibus quideni egrotis, quida.m milites, aliqui comites,nonnulli fuere et marchiones. Unde usque hodie in transitu ipsoequorum ferramenta, gladii et plum his similia, aquis exsiceatissolent inueniri. Mons uero Barsunus propter lectisternia sic relicta,que fuere purpurea, de terricolis extitit nominatus.

§ 6. Andreas, coronato Salomone filio, moritur a. 1061.

Post mortem itaque sancti regis Stephani transacti swat anniXI menses IV usque ad annum primum imperil Andree regia. In-terea uero Petrus rex primo et secundo regnauit annis quinque etdimidio. Aba uero regnauit annis tribus. Andreas autem confectussenio anno imperil sui XII filium suum, Salomonem adhuc pueru-lum cam consensu fratris sui Bele et filiorum eiusdem Geiche etLadislai regem constituit. Ipse autem obiit anno regni sui XV et inTyhon monasterio proprio cum Dauid filio suo sepelitur.

CAPUT QUARTUM.

RES GESTAE A BELA I REGE USQUE STEPHANI V MORTEM, SEU ABA. 1061 AD A. 1272.

§ 1. Bela I rex ab anno 1061 ad. a. 1063.

Post huno regnauit Benyn Bela. Quo regnante Hungari fidemderelinquunt et baptismum, anno 1) in fide oberrantes, ut nee pa-gani nee catholici uiderentur. Postea tamen motu proprio fidei ad-lieserunt. late enim omnia fora die sabbati esse uoluit pro emendoet uendendo, byzantiosque currere fecit per districtum regni sui, quidenariis argenteis multum paruis, scilicet XL cambi debuit. Undeusque hodie denarii XL numero aurum appellantur; non quod sintaurei, sed quia denarii XL argentei ualebant byzantium unum. Reg-nauit autem duobus annis, et in tertio migrauit ex hoc seculo, insuoque monasterio dicto Smug Zard 2) sepelitur. Hic maim caluuserat et colore brunus, propter quod suu.m monasterium diminutiuesieut erat ipse corpore dispositus, sic uocari iussit.

Anno, poate adeo.Sceug Zard, Steugzard.

www.dacoromanica.ro

53

§ 2. Salomon, rex ab a. 1063 ad a. 1074.

Tandem uero inter Salomonem Ladislaum et Geicham grauisdiscordia suscitatur, alumpni patrie inter se diuiduntur. Quidamenim Salomoni, aliqui Ladislao et Geiche adheserunt Rex autemSalomon Cesarem suu.m socerum. contra Ladislaum. et Geicham perNitriam cum exercitu maxim° introducit. Qui. Vaciam perueniens,Ladislai exercitu speculato, finxit se infirmu.m per Posonium in Au-striam est reuersus, dimisso de Boemis et Noricis sufficienti auxilioSalomoni. Tunc Cesare retrogress° prelium in Munorod 1) inter ip-sos est commissum. Et quid ultra? Salomon deuincitur, prostranturl'eutonici et Boemi. Et dum se suosque deuict,os cognouisset fugaminiit. Danubium in Scigetfeu pertransiens inde in Musunium se col-legit. In prelio autem Munorodino non solum Teutonici aut Boemiceciderunt, sed edani maior pars de militia regni periit. Salomonergo metuens fratres silos cum tota familia in Stiriam introiuit, ubiin Agmund monasterio familia sua derelicta, in Musunium est re-uersus, uolens colligere exercitum iterato. Sed cum de die in diemdeficeret illorumque processus reciperet felicia incrementa, confususrediit ad Cesarem adiutorium petiturus. Et licet pro militia soli-danda affluentem pecuniam tradidissct, Teutonici ob timoren Hun-garorum recipere noluerunt. Unde spe °mad destitutus rediit in Ag-mind ad reginam, cum qua dies aliqu.os cohabitans in ueste mona-chal deinde Albam uenit. Et cuan Ladislaus frater eius in porticuecclesie Beate 2) uirginis manibus propriis pauperibus eleemosynamerogaret, ipse ibi inter eos dieitur accepisse. Quem mox cognouitLadislaus ut inspexit. Reuensus autean Ladislaus a distributione ele-emosyne inquiri fecit diligenter, non quod ei nocuisset. Sed ille ma-lum presumens ab eodem, secessit inde uersus mare Adriaticum, ubiin ciuitate Pola usque mortem in summa paupertate in penitentiafiniens uitam suam, in qua et iacet tumulatus, nunquam rediens aduxorem usque mortem. Regina uero Sophia uxor eius in maximacastitate perseuerans nunciis frequentibus maritum uisitabat, mittensei expensam ut habere poterat, inuitando nichilominus, quod eamuidere dignaretur usque mortem. Qui quamuis in corde habuisset,eh nimiam egestatem tactus uerecundia, ire recusauit. Quem cuande medio sublatum cognouiseet, licet multi principes de Germania

Munorod, Munorad.Beate, beatissime.

www.dacoromanica.ro

Tumulatur, tumulatus.Warod, Varad.Katomonnus, Kolomanus.Quzuves, Qunuves.Fatur, Petur.Con quistato, connuestrato.

54

eibi copulan i matrimonialiter uoluissent, spretis omnibus, que ha-bebat secularia faciens uenumdari, egenis est largita. Ipsa uero mo-nialis arctiesima.m uitam deducendo migrauit ad Dominum,et in pref ato monasterio tumulata, sicut saneta ueneratur.

§ 3. Geysa 1 rex ab a. 1074 ad. a 1077.

Post Salomonem uero regnauit Geicha annis tribus, et mortuusest. Vacie quam fundasse dicitur, tumulatur 1).

§ 4. S. Ladislaus rex, ab .a. 1077 ad a. 1095.

Post Geicham uero regnauit Ladislaus XXX annis et tribusmensibus. In Warod 2) requiescit. Istius igitur temporibus in Septemcastris in monte qui Kyrioleis dicitur, Bessi Hungaris infestissimi,apoliata Hungaria fugientes coniunguntur, et per eundem Ladislaumregem ac Hungaros taliter superantur, ut nee unus ex ipsis ferturremansisse.

§ 5. Colomanus rex, ab a. 1095 ad a. 1114

Ladislao autem migrato regnauit post eum filius Geiche regiaKalomannus 3) annix X et octo, cuius corpus iacet Albe. Hic qui-dem presul erat et exinde translatus in regem coronatur. Qunwes 4)enim Kalman est uocatus. cum libros habebat, in quibus ut episcopuslegebat suas horas. Late quoque in regnum Dalmatie misso exercituoccidi fecit regem Petrum, qui Hungaris, in montibus qui Kozd di-cuntur occurrens, est deuictus in montibus memoratis et occisus.Unde iidem montes usque hodie in Hungarico Patur 3) Gozdianominantur. Sedes enim huius regis in Teneu erat ciuitate. Hoc ergofacto, et regno Dalmatie conquistato 6) galeas naues et teritas cumNenetis solidauit, mittens cum eis exercitum Hu.ngarorum in Apu-liam, ubi Monopolim et Brundisium ciuitates occuparunt, ciuibusquibusdam fidem Venetis obseruantibus. Cumque easdem craitates

www.dacoromanica.ro

55

ad tenendum Venetis reliquissent concitatis cursibus planum Apuliein quibusdam locis deuastantes tribus mensibus in ea permansere.Tandemque ad naues redeuntes per mare in Dalmatiam reuertunturcapitaneo Hungaro et regis Hungarie banerio ibidem cum Venetiaderelictis. Quas quidem ciratates Guillelmus iunior rex Sicilie perauxiiium Pisanorum cum magma sumptibus post modum 111X re-habuit

§ 6. Bela II rex, ab a. 1131 ad a. 1141.

Post Kalomannum uero regnauit Bela minis IX, duobus men-sibus. Alba tumulatur.

§ 7. Geysa ll rex, ab a. 1141 ad a. 1161.

Post Belau' autem regnauit Geicha XX annis. Tandem morituret Albe sepelitur.

§ 8. Stephanus Ill rex successit a. 1161. Regnum per patruos occu-patum a. 1162 recuperauit sublat,us a. 1173.

Post hunc regnauit Stephanus minis u.ndecim, mensibus nouem.Quo quidem imperante Ladislaus dux sibi usurpat regnum et coro-nam alMO medio. Albe sepelitur.

Post istum Stephanum 1) frater suus coronam usurpat mensi-bus V et diebus V, tandemque deuincitur. In quo prelio plures regninobiles occiduntur. Idem uero de regno expulaus, demum uenit inZemin, ubi et finiuit uitam suam. Albe requiescit.

Bela III rex, ab a. 1174, ad a. 1196

Sed post hunc regnauit Bela Grecus, quem Becha et Gregorspud imperatorem Gre,corum diutius tenuerunt Hic quidem fareset latrones persecutus est, petitionibusque loqui traxit originem, utRomana habet curia et imperii. Albe iacet tumulatus.

Emericus rex a. 1096 ad a. 1204.

Post Belam uero regnauit Emiricus2) filius eius.

Stephanuni in loe de Steplitmus.Emirieus, Emericus.

www.dacoromanica.ro

56

§ 11. Andreas II rex ab a. 1205 ad a. 1235

Sed post hunc regnauit Andreas rex potens et illustris. lateetiam terrain sanctam uisitauit, ubi per omnes principes christia-norum capitaneus ordinatur, et exercitu.m Soldani Babilonie cumHungaris et Zaculis effugauit et honore multiplici cum gente sua perAssyrios et alias nationes preuenitur. Indeque cum summa gloriareueititin in Hungariam.

§ 12. Bela IV rim ab a. 1235 ad a. 1270.

Post hunc autem regnauit Bela filius eius, apud Fratres Mi-nores Strigonii tumulatur. Istius quidem in diebus Mongli due Tar-tari de tribus partibus regni in Hungariam adeunt, cum quinquiescentenis milibus armatorum, habentes adlino centuriones et decurio-nes ad mula XL. Quibu,s in Soio rex prefatus conueniens a Morga-ns") deuincitur anno Domini MCCXLI. Ubi fere torta regni militiaest cleleta,ipso Bela coram eis ad mare fugiente. Quo quidem de marireuertente per ducem Fridericum de Austria bello impetitur. Quemante Ciuitatem Nouam Hungari cum lancea in maxilla transfixumperemerunt.

§ 13. Stephanus V rex, ab a. 1270 ad a. 1272.

Postea uero regnauit Stephanus filius eius, qui Boemie legemnomine Otacarum ante fluuium Rebeha2) contra eum uenientem, cumBoemis uidelicet Australibus Stiriensibus Brandeburgensibus 3) etoetuis mixtis gentibus expulit uirtuose. Tate etiam civitatem Bu-dum4) suo dominio subiugauit, dominumque Bulgarorum ea uiuentesibi compulit obedire. Migrans tandem ex hoc seculo et in insulauocata Beate 5) uirginis in cenobio monialium requiescit tumulatus.

Mongalis, Monglis.Rebeha, Rebcha.Brandeburgensibus, Brandburgensibus.Budum, Budun.Reate, beatissime.

www.dacoromanica.ro

57

CAPUT QUINTUM

NARRATIO RERUM PER LADISAUM CUNUM AB A. 1272 AD A. 1282GESTARUM.

§ 1. Ladislaus III rex ab a. 1272, ad a. 1290, eius bellum cumOttocaro a. 1278 gestum.

Post hunc regnat Ladislaus tertius filius eius. Hic cnim pue-rulus in regni soliu.m Domino disponente coronatur. Istius ergo die-bus rex Otacarus 1) Boemorum, qui de jure imperil plura sibi usur-.pauerat de facto et iniuste, unde uiros 2) resumsezat ac potentiaminauditam, in confiniis Hungarie lacerauerat in diuersis locis maxi-mam portionem, pro qua ex ipso eius genitor nondum receperat dig-nam vindicte ultionem, eo quod preue.ntus esset morte insperata. Sedcum inter jata Alamannie3) principes Rudolphum comitem de Habus-burc in curia Francuurtensi in regem sibi prefecissent, ut imperiijura que erant occupata deberet reuocare, ipse tamquam pheudorumintperialitun redintegrator, in Austriain que fuerat per Otacaruminuasa et poasessa primitus introiuit. Quo quidem Vienne diutius re-sidente, ac jura sua de Boemis requirente rex Boemieus contra eumtam immensum commouit exereitum ac perualidtun 4) quod propriisuiribus Ahunannie princeps ei resistere dubitaret. Propter quod ergoHungarie regem magnificum tamquam filium sancte ecclesie catho-lice sibi postulauit humiliter in auxilium, perpetua amicitia seipsumeapropter eidein obligando. Adiiciens insuper, ut in ea quoque sancteecclesie Romane summum servitium exhibere uideretur. Ipse ucroauxilio simili quocumque 5) a rege Hungarie foret requisitus, de-beret subuenire. Quia uero Ladislaus Ilungarorum rex in corde etanimo occultabat Otacari presumptionem temerariam contra patremet ipsu.m attemptatam, eo quod tener esset uiribus corporis et etate,petitioni principia Alamannie satisfacturum se disposuit.

Egressus ergo de Albensi ciuitate uelut Manis filius, cuius qui-dem constellatio conceptioni natiuitatique 3) eiva die in audacia et

Otacarus, Otocarus.Viros, vires.Alamannie, Alemannie.Perualidum, preualidum.Quocunque, quandocunque.Natiuitatique nativitatisque.

www.dacoromanica.ro

Exoptabat, expectabat.Primicia, primitima.

58

ceteris uirtutibus naturalibus uirn et incrementum subministrat, inuirtute Altissimi et proauorurn suorum, scilicet S. Stephani, Emericiatque Ladislai regum ac sanettkrum uotiurs presumens confidensquesuffragiis, erecto banerio regle maiestatis Rudolphum in Marbecconiunxit cum exercitu, qui ipsius aduentum et auxiliuin skirt deiexoptabat 1). Sed quoniam gens Rudolphi in motu grauis erat prop-ter arma grauiora, nimisque timorata ad resistendum tam ualidemultitudini, ut Otacarus canducere ferebatur, pro eo contra ire etmoueri dubitabat. Hoc autem Ladislao rege uiso et percepto Otacaroad prelium properanti ac parato, circa castrum Stilfrid prope flu-uhun Morowe adpropinquat. Boemicum exercitum conuallando cir-cumquaque, quorum quidean equos, et etiam semetipsos sagittisHungari et Comani regis sic infestant numerando, quod Milot mili-tie aue princeps, in quo copia exercitus presertim confidebat, 6118-tin e re non ualens Hungaromm impetum et sagittas, cum suis fugamdedit, et post ipsum Poloni conducticii, dissoluto exercitu fugerentcum Boemis. Comanis uero inter ista prelia, honera et amesia Boe-morum regis, suique exercitus sustollentibus dissipando. In ¡ato

prelio, rex Otacarus dispersa mente et confusa uagando in exer-citu cap tus occiditur. Filius uero eius Dux Nieolaus in Hungariamdeducitur cap tivatus, ctun aliis captiuis baronibus, comitibus etlitibus sine numero. Mortuorum autem numerum in prefato preliopotuiseet estimare sola diuina sapientia. Rudolphus ergo Teutonierex atque Romanorum cum suis stabat, inspiciendo que fiebaut. Factaigitur hac uietoria rex Germanicus Ladislao regi egit gratias, quodper eum Austria et Stiria sibi fuit restituta illo die. Et sic Ladis-laus /ex Hungarie rediit cu.m uictoria rep Alamannico in Austriaremanente. Hec est enim Ladislai regis uictoria primicia 2), quamdiuina clemencia ei tribuit in etate adolescentie conatituto. In quoquidem exercitu ipso die comes Renoldus filius Renoldi banermmregis tenuit uiriliter et potenter de genere Bastech oriundus, adatan-tes domino regi fratres eiusdem Andreas, Salomon, Ladislaus et aliiregni Hungarie nobiles, sicut stelle oeli absque numero. Ut ergo inmemoriam redeat regis Ladislai tam gloriosa triumphalisque uicto-ria, in opprobrium sempitemumque dedecus Boemorum, Polono-ruin, Morauoruinque, scuta et uexilla in Albensi ecolesia, sede regniac solio in pariete suspensa in eternum perseuerant.

www.dacoromanica.ro

59

§ 2. Alteram pugnam a. laz habuit cuan Commis.

Aliud vogue miraculosum prehum Ladislaus rex adulescenshabuit cum Comanis, quod prelio precedenti comparatur. Igitur cumComani per regem Belam pie memorie auum regis in Hungariamprimo introducti ,ut arena postmodum succreuiRF.ent ,et ipsi rogi Beleipsos dispergere in animo peru.enisset per prouincias, et nunquarnid facere prestunpsiezet, in regno eniergere lesionem sperans pereosdem. Hoc ipsum igitur rex Stephanus pater eiub bone rnemorie deipsis cogitasse, et propter cautelam memoratam retraxisse suum uelle.Ladislaus uero rex illustris, anirnosus ac magniuolus perfidiam contraeum cognoscens inter eos fabrican, taliter prooessit contra ipsos bel-laturus, ut in prelio ipso acriter debellati, plurimi intercepti 1), qui-dam uero ex ipsis relictis uxoribus, pueris et rebus omnibus ad popu-los barbaros fugierunt. Nonnulli etiam qui sunt residui, regiis pre-ceptis in tantum Bunt subiecti, quod corde tremulo uix uidere audentuultum regia. In hoc ergo prelio occiditur Oliuernus 2) filius Pataper Comanos de genere Aba, Andreas hater Laurentii filius comi-tis Nicolai de Wigman, Ladislaus filius oomitis Ponyth de Miscouch,et Demetrius filius parui Michaelis de genere Kusd perimuntur.

APPENDIX

CAPUT PRIMUM

DE NOBILIBUS ADUENIS.

§ 1. Extranei nobiles potissimum religionis christianae in. Hungariapropagandae gratia ad Geysam ducem confluxerunt.

Cum pura Hungaria plums tribus vel progenies non habeat,quam generationes eentum et octo, uidenduni e,st, unde ease habentillorum progenies, qui de terra Latina uel de Alamannia, uel de aliisregionibus descenderunt. Dux namque Geicha de genere Turd, cuipre ceteris Hungaris oraculum profluisse 3) de superius 4) dicitur, utreciperet fidem catholicam et baptismum, quia manus gestabat san-

Intercepti, interfecti.Olivernus, Oliverius.Profluisse, profluxisse.Superius, supernis.

www.dacoromanica.ro

60

guine humano madatas 1), nec erat idoneus ad fidem conuerteretantam gentem, licet ipse domusque eius per sanctu.m. Adalbertumbaptismi gratiam recepisset, tamen ei de celesti tIkrono uerbumuenit, quod a tali resileret 2) cogitatu, quod hec omnia facienda sanc-to Stephano ex ipso nascituro altissinki dementia ordinarat. Undehoc audit° id quod potuit et debuit circa conuersationem sue gentiseecundum ordinationean S. Adalberti Pragensis scilicet episcopi fa-cere non omisit. Misit itaque suos nuntios in christianam regionemNunn desiderium omnibus diuulgando. Quapropter hoc audito, multicomites milites et nobiles ex terris christianoru.m ad eum accesse-runt. Quidam enim ex eis amore Dei, ut ipsum ducem contra pa-ganos, qui fidem non acciperent, adiuuarent, et alii quod de ipsispaganis et persecutoribus 3) ipsorum essent liberati. Nam gens ipsasub paganismo constitute crudelis persecutio fuerat christianis.

Quo s in ier comes Tiboldus de Bamberg.

Tune co tempere ad ducem Geicham uenit comes Tiboldus deFanberg, qui Graun 4) Tibold est uocatus. Unde de eadem progenieGraun quidam usque hodie simpliciter nominantur. Ex isto illi deBobocha orti derivantur. Isti etenim Bunt de Deuchunlant 5).

Hunt et Pawnon fratres orti ex Sueuia.

Post hec uenit Hunt et Pazman duo fratres carnales, militescoridati orti de Sueuia. Hi enim passagium per Htmgariam cum suismilitibus facientes ultra mare ire intendebant. Qui detenti per ducemGeicham, tandem sanctum regem Stephanum in flumine Goron Teu-tonic° more gladio militari accinxerunt.

Vencellinus comes et Bauaria de Wasserburg.

Postmodum intrat de Wasurburc comes Wecellinus. Hic Ku-pan ducem in Simigio interfecit. Istius generado de Iaki dicti sunt.

Madatas, maculatas.Resileret, resiliret.

31 Persecutoribus, persecutionibus.Graun, Gravu.De Deuchunlant, Vamleuchunlat.

www.dacoromanica.ro

-- 61

§ 5. VoIferus et Iledrieus fratres.

Postea Wolfer cum Hedrico fratre suo introiuit de Viltonia cumXL militibus phaleratis. Huic datur mon.s Kiscen per descensum 1),in quo castrum fieri facit ligneum, tandem et cenobium manacho-rum, in quo post mortem sepelitur. Ex lato namque Hedrici migoewe baba,

Comes Both de Lebyn.

Post hunc introiuit Pot de Lebyn, qui nomine alio Ernistusest uocatus. Hic cum multis nobilibus 2) adiit in Hungariam. De istocomitis Conradi de Altunburg 2) origo esse habet.

Fratres Kelad et Guth.

Sed postea tempore Petri reg,is Kelad et Guth intrant tres fra-tree ex genere Sueuorum de castello Stof aunt natiui.

Altman de Fridburg.

Post illos Altmann intrat de Fridburc miles coridatus ex patriaTuringorum, de jato illi de Bolugi oriuntur.

Oliueriaus et Ratoldus.

Post hos intrant Oliuerius etRatoldus tempore regis Kalomannide regno Apulormn. De Caserta ortum habent.

Sambokii origine Galli.

111i uero de Sambuk 1) de comitibus Campanie ex Franciaoriuntur.

Per descensum, pro descensu.Nobilibus, militibus.

3. Altunburg, Altenburg.Sambuk, Sumbuk.

www.dacoromanica.ro

62

§ 11. Besse et Gregorias de Cornis.

Betee 1) uero et Gregory similiter de Francia generatio oritur, excognatione Guilielmi dicti Cornea.

§ 12. Buzad de Warburg.

Buzad autem generatio de Mesn originem trahit, nobiles dedistrictu Wurburc.

§ 13. Hermannus de Nurimberg.

Hermanni siquidem generatio ex Nuremberc oritur, satis suntnobiles cum regina Kisla intrauerunt

§ 14. Raduan et Bagath Bohemi.

Sed illi qui Roduan et Bagath 2) nominantur eorum generatiode Boemia ortum habet

§ 15. Ludanii aeque Bohemi.

Similiter et illorum, qui de Lodan sunt uocati.

§ 16. Comites Simon et Michaël Hispani.

Comitum uero Simonis et fratris eius Michaelis generatio quiMertinsdorfarii nominantur, diebus regis Emirici filii Bele tertii cumregina Constantia filia regis Aragonie, que uxor fuerat 8) regis Emi-rici honestis secum militibus et familia decentissima introductis, inHungariam pomposissime introiuit. Quia cum eorum generatio curaquodam magno comite pro iustis et certis causis continuo dimicaret,tandem contra ipsum comitem exercitum congregans fertur dimi-easse. Ubi prefatus magnus comes per Simonem patrem scilicet co-mitis Simonis et coming Michaelis, ac Bertramum patruelem ipso-rum captivatus iugulatur. Simon uero et Bertramus inimicitiam pe.

Betse, Becse.Bagath, Bakatb.Fuerat, erat.

www.dacoromanica.ro

Regis, regni.Rubeum, rubrant.Meretinsdorf, Mertinsdorff.

Fugitans, fugitivus.Inimicos, nuncios.

63

rinde contrahentes cum regina memorata primi adeunt in Panno-niam. Quortun quidem ingenuitatem experiens rex Emiricus letanterexcepit, latisque et amplis pheudis in diuersis Hungarie partibusnoscitur inuestisse. Quia uero generatio, sepe dicta in regno 18pm-tieplura castra possidet, unum tament ex illis existit capitale, quod Boiotnominatur, unde prefati comites et eorum precessores primu.m descart-sum circa Nergedsceg Boiot uocauerunt. Generatio quoque eorundemin scut() aquilam ferre solet, quam alit milites comites in Ispania de-ferre non presumunt. Eapropter quidem, quod exercitum Soldani deTtmisio ,qui Maioricam et Minoricam insulas per naues intrando etclasses occupauerant, ceteris militibus regia Arragonie deficientibuseorum generatio fertur expulisse. Unde regia i) et conurtunitatis mi-litie decreto est statutum, quod priori signo, quod fuerat tottun ru-beum 2), sine aliqua expressa figura in aquilam mutaretur. Adduxe-rat etiam regina Constantia cum ea sororem comitis Simonis et Ber-trammi nomine Totam , tam formosa.m et pulcerrimam, quod ea tem-pere uix in mundo sibi similis haberetur. Cui quidem virgini Bette-dictus dux Conradi filus, cum uilla Meretinsdorf 3) pro dotibus exparte Emirici regis et regine Conatantie est coniunctua.

§ 17. Gotfridus de Mesnensi regione, ex quo Keladii descendunt.

Temporibus insuper Stephani regis tertii introiuit in Hunga-riam, quidam miles Gotfridus nominatus, de Mesnensi regione, aquo egreditur generatio Philippi Ladislai et Gregorii filiorum Ke-lad. Hic namque Gotfridus cum easet ingenuus, filius scilicet comitisHersfeldensis in curia Francuurtensi ubi Cesar eligi debuit, sedi-tione commota Lantgrauium de Turingia dicitur occidisse, et indeper fugam euadens ad regem Stephanum peruenit fugitans 4) a quoetiam repetitur per suos inimicos 5). Cumque rex Stephanus inimicissuis ipsum non traderet, in Alamannia contra eum proscriptionis sen.-tentia promulgatur, et sic remanet inuitus in Hungaria. Qu.em qui-dem postmodum aduersus ducem de Boma cum exercitu rex trans-mittit, quo deuicto ad regem reuersus cu.m favore de cetero pertrac-tatu.r.

www.dacoromanica.ro

64

§ 18. Myurk, Venceslaus et Jacobus fratres Morauii.

Myurk etiam de Chakan cum Wenceslao et Iaeobo fratribussuis, de ducibus Morauie habentes originem, regni Hungarie nouisunt incole, affinitate Bele regi quarto coniunguntur.

§ 19. Hospites alii.

Intrauerunt quoque temporibus tam ducis Geiche quam alio-rum regum Boemi Poloni Greci Bessi Armeni, et fere ex omni exteranatione que sub celo est, qui seruientes regibus uel ceteris regni do-minis ex ipsis pheuda aquirendo, nobilitatem processu temparissunt adepti. Quorum nomina comprehendere estimaui in presentilibro honerosa.

CAPUT SECUNDUM

DE UDUORNICIS, CASTRENSIBUS, CONDITIONARIIS, LIBERTINISET MANCIPITS.

§ 1. Seruorum aputl Hungaros origines.

Sed quoniam quosdam mouet quid sint udwomici, castrenses,alii conditionarii, libertini et mancipia, quibus fere Hungaria eatrepleta, et unde esse habeant, presenti opusculo apponere dignnmduxi. Factum est quod cum Hungari possessa Pannonia christianosea paganos more gentium quosdam captiuos occiderent resis-tentes, aliquos ex captinis uirtuosos ad prelium deducentes se-cum, aliquam ipsis portionem de spoliis erogarent, quosdam nerodiuersis seruitiis mancipando in proprietatem circa sua taberna-cula solerent conseruare. fidem captiui ex fructu animalium et predasola habebant uitam suam ut Comani. Mox uero ut fidem receperuntet baptismum, Romana eoclesia Christo cognito duci Geiche etsancto reg-i Stephan° dedisse dicitur tirmiter in mandatis, ut spolianon committerent, captiuos christiano8 deinceps relinquerent pri-atine libertati, cum multi nobiles inter captiuos habeantur. Quia ueroregnum erat amplissimum et gentibus uacu:atum, nec etiam commu-nitas tota in hoc Apostolico assensuni tribuebat, dispensatum estpostmodum per papam in hunc modum: quod captiui terras cole-rent ,et ex terre fructibus uiuerent prout alii christiani. Ideo que cap-

www.dacoromanica.ro

1) Huius, onus.

65

tiui terras non habentes propria uoluntate censum dare susceperunt,qualem domini tribuerunt.

§ 2 Serui, quos in Curiis Llungari habebant. dicebantur uduornici.

Proeessu autem temporis fide roboTata, votiores regni uiuereuolentes otiose, habentesque captiuos sine numero, non dimiserunteos abire liberos, ut uolebat Apostolieus, sed curie sue famulantesordinarunt ex eisdem, quos patrio nomine udwornieos uoeauerunt.Hoc enim obsequium licet eo tempore de suis captiuis plures regninobiles habuissent, Kalomanni diebus filii regis Geiche extitit re-probatum. Voluit tantummodo huiusmodi seruitia de captiuis suisipse Bolus obtinere, et prelatos, quibus largitus erat de captiuis suis.Et ne eommunitas nobilium reprobationem huius modi graue ferretPalatino regni qui pro utilitate nobilium preficitur, rex suos ud-wornicos uti dedit.

§ 3. E conuenis alii fuere Castrenses.

Sed quia Hungari noui christiani graue habebant huius 1) fideieo quod disuescere de spoliis eos oportebat, graues labores et honerasuis captiuis inaponebant, quod displicens prelatis, Apostolic° superhis sunt locuti. Audiens uero Apostolicus clamorem prelatorum,scrutata uia laudabili sancti regis Stephani de nunciis qui aderant,in tale.m uocem fertur prorupisse: Ego, inquit, sum Apostolicus,ille autem uerus apostolicus. Unde et eeclesias regni sui eius com-mitt° arbitrio ordinare, captiuos per eundem redemptos ei tantum-modo possidere. Propter quod onmes redemit quos potuit, ab Hun-garis, inuenire, preter illos, quos regni nobiles ecclesiis dimiserantpossidere. Ex quibus quidem ordinauit seruire suis castris obsequioleuiori.

§ 4. Alii lobbagiones Castrorum.

Iobagiones uero castri sunt pauperes nobiles, qui ad regemuenientes terram eis tribuit de castri terris, ut pheuda castri etcastrum guerre tempore custodirent

5

www.dacoromanica.ro

Kalomannus, Kolomanus.Compensante, competente.Papa, propterea.

66

§ 5. Alii corulitianarii.

Alii. uero conditionarii ex eisdem captiuis disponuntur, quostandem Kalomannus 1) rex ad tantas maneries uariauit.

§ 6. Item libertini.

Statutuni etiam extitit per sanctum regem Stephanum, quodconditionarius, si se uellet redimere, centuin byzantiis redimeret seet domum. Si uero esset sine coniuge et familia, personam man].XXIV byzantiis, uel seruitio tantumdem compensante 2). Inuiti enimHungari captiuos suos regi redirnere permiserunt, Compulsi qui-d.em stud per sanctum regem Stephanum ac prelatos.

§ 7. Denique mancipia.

Ex illis captiuis hic scribitur et tractatur solummodo, quia exgente christiana fuere captivati; de illis autem, qui de populo erantbarbaro papa 8) nichil dicit. Uult namque sedes apostolica, ut paganichristianis sint subiecti. Unde 1111 captiui uheg nominantur. losenim unicuique Hungaro dimisit ecclesia possidere et tenere.

www.dacoromanica.ro

PROLOGUL LA ISPRANILE I FAPTELE UNGURILOR

Prea puternicului §i neinvisului domn Ladislau al III-lea, preaglorios rege al Ungariei, aceluia a anti frum.u.sete o admiiii soarele§i luna, inehivare din partea magiatrului Simon de Keza, elericulcrediticios.

De oarece doriti cu totdinadinsul 8'1 cunoa§teti faptele Ungu-rilor §i fiind&A eu le cunosc pe acestea temeinic, am c5utatsi string inteun singur voluin istoria acestei natiuni, istoriece se gase§te Imprtiat i rispanditi prin diferitele eirti, din Ita-lia, Franta §i Germania. Nu voiu imita *MBA' pe Orosius 1) care, p'Ar.tinind pe impiratul Otto, cel eäruia Ungarii i-au pricinuit maimulte neajunsuri, a plasmuit in artile sale minciuna c Ungurii s'aitngscut din impreunarea cu. demonii. C6ci el a seria cä Filitner, fiulmarelui Aldaricus, regele Goti,lor, cind a pornit eu rtizboiu impo--triva Scitiei, se zice cä ar fi luat cu sine in oastea ea mai multe fe-mei cari dup5 nume ce chemau Baltrame 2). Ac,estea, fiinda ar fifost spre nenorocirea soldatilor pe cari, pe cei mai multi,jeneau prin desmierd5rile lor dela indeletnicirile militare, din po-runea regelui se ¡Tune cá ar fi fost gonite din intimitatea o§tirii.Atunci ele rAficind prin pustietäti s'au oprit, in cele din urmI, petärmii märii Meotide §i aci raminind mai multi vreme, lipsite demingaerile kärbatilor, se zice, dupi spusa lui Orosius cá ar fi venitni§te demoni si se mice cu ele §i cä ar fi avut contact eu acestea.Din aceasta unire a lor, el apune cä s'ar fi niseut Ungurii 3). Dar,ca afirmatiunea lui este evident cu ttoul falsa, rezulta mai intaiu

Orosius, dud de Jordanes, Getica, cap. 24, este utilizat indirect de Si-mon de Keza. Cf. Gotfredus din Viterbo, Pantheon in Mon. Ger. Hist. XXII,-p. 183.

Baltrame, numite de Jordanes. ibidem: Aliorumnac.Ungurii. Dupil Iordanes ibidem, Ungurii, aded Hunii îi trag origine&

+din aceste femei.

www.dacoromanica.ro

68

din textul evangheliei: cA spiritele nu au nici carne niel oase titce este din carne, carne este gi ce este din viril., spirit este. Se vede dealtfel ci el a vorbit impotriva fini lucrurilor gi °u totul in contraadevirului, afirmand cA spiritele pot sä procre,eze, ele cari n'au po--aibilitatea gi rolul de a procrea, ne fiind in stare si produci forme-embrionale. De aceea, este evident ci i Ungu.rii, ca gi toate celelalte-popoare din lume, gi-au luat ori,ginea din bärbat i femee. Si, de agig-derea, el nesocotegte adevirul, atunci cand pare a-gi aminti numaidespre rä'zboaiele nenorocite ale Ungurilor gi cinc:1 trece subt t'Acerepe cele norocoase ale lor, fapt ce denota in mod evident o urifati. De aceea, eu voind sA expun adevärul, voiu ingira atat sumeselecal gi nesuccesele lor, gi voiu descrie, in acelag timp, gi originea aces-tui popor, linde au locuit ei gi cate OH au cucerit gi de cate ori gi-attschimbat sälagurile. Dar, numai cu ajutorul gi sprijinul aceluia careeste Creatorul tuturor lucrurilor cate se gisesc subt bolta cereasci gial acelera cari dupi creiarea ion se bucuri inci de vieati, gi care, in,acelagi timp, este Mantuitorul lor, a &árala cbtate gi glorie si fie in.vecii vecilor. Sfar§itiul prologului.

INCEPUTUL FAPTELOR UNGURILOR

CARTEA I

FAPTELE UNGURILOR DELA ORIGINEA LOR PANA LAMOARTEA LUI ATTILA I INTOARCEREA LOR DIN PAN-

NONIA IN SCYTHIA.

CAP. L

DESPRE ORIGINEA SI FAPTELE UNGURILOR PANA LA MIGRATIUNEA_LOR IN SCYTHIA.

§ 1. introducerea in Cronica (Ingurilor

Diferitii acriitori, ca Josephus 1), Isidorus 2), Orosius 3), Got-fridus 4) gi al ti mai multi, ale ciror nume nu este nevoie si le mai

lose phus Flavius, istoric evreu din sec. I d. Chr. a seria in grecestemal multe cArji despre Evrei.

Isidorus Hispalensis, episcop din Sevilla, sec. VII.Orosius, istoric i teolog din sec. V a serie o istorie in contra pilemilor-Gotfridus din Viterbo, poet din sec. XII, ne-a liisat alai multe poeme..

Cf. In>. ist. Rom. 111, p. 7.

www.dacoromanica.ro

69

In§ir aci, au descris in diferite chipuri §i moduri, odinioarg i acumde cura'nd in deceniul al §aselea al secolului nostru, istoria pe bazavechiului testament. Eu însä mi-am inceput lucrarea inteo epoci ineare dragostea de oameni se ricise, nedreptatea sporise §i carneaomeneasci era mai aple,catli spre rAn d.ecit spre bine.

-§ 2. Urmagi lui Noe zidesc, dupil potop, turnul lui Babel pe careSirnon de Keza Il descrie dup5 losephus Flavius.

Cind, mai de mult, dupi prApAdul potopului, a fost numicititoat5 omenirea in afari de Noe i fiji ail, eau niscut, in urmi, dinSean, Kam §i Japhet, §aptezeci §1 doui de triburi. Din Sem 22, dinKain 33, iar din Japhet 17. lar, in vreme ce aceste triburi, dupi-Pitusa lui Iosephus, se faloseau de limba ovreiasei, in primul an thipiideluviu1), gigantul Menrot, fiul lui Thana, de origine din semintialui Japhet, a ineeput sA construiasei, impreunq cu intreg neamulnn turn, pentru ca intimplindu-se si se mai repete potopul si poati-si scape de pedeapsa rizbunirii ruin refugiul in turn. Dar, judecataprea inda a misterului dumnezeesc, eireia nu poate sà i se impo-triveasei mintea omului, pini intru atila le-a amestecat limbile §ile-a ineurcat mintile cA vecin cu vecin nu s'a mai putut intelege §i,In sfir§it s'au impri§tiat in diferitele p'irti ale pimintului. Ei ficu-sera in turnul amintit, dupi cum ne apune Iosephus, temple din au-Tul eel mai curat, palate clidite din piare pretioase, eolu.mne de aun,piete p,avate eu mosaic 2) §i cu pietre de diferite colori. Turnul in-su§i era in formi de pätrat, avind dela un col pini la celilalt 15.000pa§i in lungime §i tot ata/la in ritime. Inälçi.niea lui nu era isprAviti,dar, dupi socoteala lor, trebuia sA se ridice pina' la cereul lunar, pecare mida potopului nu-1 atinsese. lar grosimea fundgiilor era detreieute de pa§i care ca cit se ridica, se strimtan, deoarece lirgimeainferioari sustinea greutatea din afari. Turnul era cridit intre Nubia

Egipt, iar fimi§itele lui se vid pina' in ziva de asfäzi de cei carilac drumul dala Menfis S) spre Alexandria.

Dupä alto cronici, ducentesimo primo, adora in anul 201 dupä diluviu.Astracatas, adecii tesselatas, pavati in mosaic.Memphis, azi Cairo.

www.dacoromanica.ro

70

§ 3. Nemroth, protoptirintele Ungurilor infra In Persia, Armad si-locuiascti acolo, §i crei na§tere fiilor si Honor i Mogor,

din cari i§i trag obetnia Ungurii.

Lgsand la o parte digresiunile cari dan colorit m.aterii pe careo tratan], s ne intoare,em la gigantul Menroth care, dupg ce a ince-put Lunestecul limbilor, a intrat in tara Evilath, o regiune care pe-vremea aceea se numea Persida gi aci, cu sotia sa Enea, a dat nagterela doi fii, anume Hunor gi Mogor, din cari se trag Hunii §i. Ungurii.De oarece insg uriagul Menroth se apune cg a mai avut gi alte sotii,.In afarg de Enea, a ngscut cu acestea mai multi filgi fiice pe lingiHunor §i Mogor. Acegti fii, precum gi urmagii lor, locuesc in Persia,ei fiind de aceeagi staturg gi eoloare ca gi Hunii, deosebindu-se de-ei numai purin, intocmai ca Saxonii de Turingil). Dar, fiindcg Hu-nor gi Mogor erau primogenitii lui Menroth, ei umblau in corturisepara ti de tata lor. Inteuna din zile s'a intamplat insá ca ei sá.plece la vrmat gi intr'o pustietate ,.sg le iasg In cale o cerboaieg 2) pecare, urmarind-o sa le fuga inainte spre bàlçile Meotide. Aci, dispi-randu-le cu totul din ochi, degi au cgutat-o mai multa vre.me, n'aumai putut-o afla. Iar, dupg ce au strabgtut aceste haiti, le-au gisitprielnice pentru hrana turmelor lor.

§ 4. Fiji lui Nemroth se stabilesc in btilçile Meotide.

Intorcandu-se de aci la tatgl lor, aeesta gi-a dat invoirea ca eiintre Cu toate lncrurile lor In bäbtile Meotide spre a rimane acolo..

In adevar, regiunea Meotidg este vecina cu patria lor Persia. Este-inconjurati, in d'ara' de un vad foarte mic, de mare §i e lipsitá Cutotul de rauri, dar are din belgug iarbg, pgduri, pasgri, pegti gi fiare-silbatice. Intrarea gi iegirea deacolo este foarte anevoioasg. Dupg ceei au ajuns In bJtile Meotide, al" ramas ad neintrerurpt cinci ani.In anul al gaselea insg, iegind intr'un loe degert, gisirg, din intam-piare, stand in nigte corturi, rara de barbati, pe si:4We gi copiii fiilorlui Belar, pe cari le-au luat, impreung cu lucrurile lor, gi le-au duaIn fuga mare in bältile Meotide. Dar, intre tineri ea intamplat si.fie prinse gi dona fete de ale principelui Dula al Alanilor. Dintre

Saxones ,et Turingi. Simon de Keza ca striin de Ungaria 1§i dedeaseama de diferinla dintre dialectele germane.

Cerva. Traditia cerboaicei o intidnim la mai multe popoare.

www.dacoromanica.ro

71

acestea pe una a luat-o de sotie Hunor, pe cealaltg Mogor. Din aoestefemei gi-au tras origina tap Hunii gi toti Ungurii. Si, rimanand eimai multg vreme in aceste b1i, au inceput sg se sporeascg inteunpopor foarte puternic, pe care tinutul n'a mai putu.t, cu vremea, nielsii-i mai incapg, nici sg-i mai hrineascg.

§ 5. Milrindu-li-se neamul in balfile Meoticle, ei ifec in Scythia.

De aceea, s'au hotgrit in uring sä ceroeteze Scitia §i dupg ce aucereetat regatul scitic 2), au intrat in el cu copiii §i cu turmele lor, Cugandul de a raminea pentru totdeauna in noua patrie. lar dupg ce aupaining in interiorul regatului, au ggsit acolo ca locuitori pe Alpzuri§i pe Pruteni 2) pe cari nimicindu-i §i ganindu-i ori uciz'andu-i, re-gatul lor ping in ziva de astizi se constati cil Il stgpinesc ei in pace,dei cam pe neplacul vecinilor lor. Tara sciticä este situatg in Europa§i intinderea ei este spre rgsgrit; iar din spre iniazä noapte este In-chisg, dintr'o parte, de m.are, din altg parte de muntii Rifei, la maredepgrtare de zona toridg. Spre rgsgrit se mgrginegte cu Asia. In ease eisesc §i doug fluvii m,ari, unul numit Etul, celglalt Togora 3).Popoarele ce s'au ngscut in aceastg targ stint lipsite de energie, su-perstitioase, dispretuitoare de naturg, darte la pasiunea iubirii, se tinde hotii, fiind in general mai m.ult de culoare neagri de cat albi.Spre rgsgrit de Scitia este tare Iorianilor, §i dupg ea Tarsia §i insfar§it Mangelia, Cu care se sargegte Europa. lar din spre miaziziggsegte poporul ecvatorial Corosmin 4) chiar Ethiopia care se nu-me§te gi India Minorg. Si, dupg acestea, intre miazgzi §i cursul fluviu-lui Don, existä un de§ert de nepgtruns. Fluviul Don in adevgr izvoregtedin Scitia §i se numegte de Unguri Etul, dar indatg ce trece de mun-ii curgind cand intr'o parte eand intealta poartg numele de

Don; in iirmg, curgand prin loe §es, strgbate tara Alanilor gi se var-si apoi in marea rotunda' prin trei guri. Fluviul Togora Insà, izvo-rand din Scitia, curge prin pgduri pustii, prin. mlapine §i munti deaäpadg, pe unde, din cauza ceturilor, soarele nu lucegte niciodati;in sfirgit intrg in Yrcalnia §i se indreaptg spre Marea Nordului. Lun-

Descrierea Scythiei cronicarii o iau clupil Paulus Diaconus.Alpzurii, cari /KUM se nurtte6c Pruteni, par a fi Ruthenii. Cf. Chron.

lui Thurocz 48, Alprosuros, quos in-prioribus chronicis Hungarortun, nunc Ru-thenos vocari,... partibentur.

Togora, la Thurocz: Togata.Corosmina, Chovarezin, azi Khiva.

www.dacoromanica.ro

72

gimea tinutului scitic se zice c este de trei sute §aizeci de stadii, iarlitimea de o sutä nouizeci. Are o pozitie naturali n'a de intiriti, cio intrare se gise§te numai intr'un singar loc§or foarte 'pie. De aceea,niel impiratii romani nici Alexandru celMare,cu toate ci au incercat,n'au putut si pitrunziad. Scitia îns ca taril este ineinfitoare, im-podobiti de dumvrivi §i de piduri §i minunat de bogati §i plini detot felul de animale. Dinapre opus Scitia are de vecini pe Beasi §i peComanii Albi. Dar linea' marea Nordului cu care se invecine§te §ipini la regatul Susdaliei 1) este o pustietate plini de piduri de ne-pitruns de picior de om. Se apune ci ea se Inunde intr'un spatiuenorm, mide o ceati deasi se las i tirnp de noui luni. Ad nu se zi-re§te soarele decit numai in Lude, Iulie §i Auguat §i aceasta numaiatitea ceasuri din zi, cit este dela §ase pini la nouil. Iar in muntiiacestui de§ert se gilse§te cristal §i grifonul i§i face ad cuibul§i se maiconstatä cil piserile leg-erfale ce se numesc pe ungure§te Kerechetnasa ad pulii lor.

Regatul acido este cuprins inteo .singuri unitate, dar ca guvez-nilmant se imparte in trei regate §i anume Barsacia, Dentia §igoria. El are o sutil opt provincii, pentru cele o Bufa opt neamuri,In cite eau impirtit odinioari fiii lui Hunor §i ai lui Mogor, cindau invadat Scitia. Cici adevirata Ungarie are o sutil opt neamuri, numai multe. Iar celelalte cari s'au unit cu ele suut sau sträine 8all pro-venite din robi. Cici din Hunor §i Mogor se trag numai cele o sutilopt farnilii din Meotida, in afari de cele striine, a ciror obirgie ovoiu descrie pe ränd la sfär§itul acestei

CAPITOLUL

DESPRE FAPTELE HUNILOR CARI AU INTRAT IN PANNONIAPANA LA LUPTA DELA CEZUNMAUER.

§ 1. Hindi avenid sti plec,e din Scythia îi aleg dintre ei

In deeeniul al §aselea al oecolului, inmultindu-se ca nisipul Hu-nii din Scitia, eau adunat la un loe, in anul domnului 700, §i §i-auales dintre ei cipitani sau duci ori principi. Dintre ace§tia unul afost Wela, fiul unei fiice a lui Thela, de chirle din neamul Zemein;apoi fratii aceatuia cipitanii Cuwe §i Caducha. Numele celui de al

1) Susdatia, Rusia.

www.dacoromanica.ro

73

patrulea duce a fost Ethela, fiul lui Bendacuz, ai eirui frati Reuwagi Buda de asemenea au fost duci, de obirgie din neamul lui Erd.Acegtia impreurni uniti aveau s cucereasci prile Oecidentului. i infruntea lor §i-au pus ca unic conductor pe unul nauta Kadar, de ori-gine din neamul lui Turda 1), care Kadar avea si jud.ece afacerilecomune ale annatei, sà impace certurile dintre oei învràjbiti, §i sá- pe-deapseasei pe riaficitori, pe hoti gi pe talhari. Dar numai subt con-ditia cà, daci conducitorul ar pronunta o judecati nedreapti, comu.-nitatea 2) si o declare nevalabili, iar pe cipitanul §i conducitorulcare gregegte inläture cand vor voi. i obiceiul acesta legal a fostobservat neatins de Huni gi de Unguri pina In timpul ducclui Gel-cha ,fiul lui Tocsun. Cci, inainte de a fi primit Ungurii boa.ezul §ide a se fi incregtinat, erainicii adunau pe Unguri, in tabiri, la armatieu urmitoarele vorbe: Vocea lui Duannezeu §i a poporului maghiareste ca, in catare zi, si trebuiasci sA apara fiecare precie in catareloe, inarmat spre a auzi data §i povata comunitAçii. lar eel ce nuva fi tinut in seami porunca, filfa si poati sA aduci motive valabik,legea scitici il taie capul tu cutitul sau expune unui proces infa-mant ori Il arunci in robia tuturora. Deci gre§elele §i excesele de acestfel separa pe un Ungur de alt Ungur. De altfel, intrucit un singurtati §i o singuri marni a dat na§tere la toti Ungurii, CUM ar pateasi se numeasci unul nobil §i altul nenobil, daci vieata comunä n'arfi fost determinati de astfel de intimpliri?

§ 2. Cutreerlind fistuturiie Bessilor §i ale Cornanilor Albi, ajung inSusdalia i in cele din urmtt se stabilesc la Tisa.

Atunci din cele o suti opt triburi au ales pentru lupti oamenivoinicigi au luat din fiecare neam cite 10.000 de birbati inarmati,lisánd pe alta in Scitia ca si pizeasci tara de du§mani. i au pornitcu steagurik ridicate, trecind prin tara Bessilor §i a Comanilor Albi.Apoi au intrat in Sosdalia, Ruthenia gi tara Comanilor Negri §i auaju.ns in cele din unni la flaviul Tisa, cu toate bagajiile lor neatinse,de§i firi de voia popoarelor ce am amintit. i dupi ce au examinatdin toate pàrile regiunea de aci, ceata lor intreagi a gisit cu cale

Turda, numele il IntâJnim in diplome inri de la a, 1265.Conununitas. Atragem atentia cetitorului asupra iruportantei ce se di co.

munitiltii din cele mai vechi timpuri. Vointa gefului era subordinati vointei a-cestei

www.dacoromanica.ro

74

sa nu mearga mai departe ca turmele §i cu. f =Afile lor, caci porni-sera de aeasa cu sotiile, cu corturile §i eu carele lar.

§ 3. Prefectul Macrinus, afland despre sosirea Hunilor, cereajutor dela Romani.

De oarece, pe vremea aceea, se gasea ca guvernator peste Pan-nonia, Pamphilia, Phrygia, Macedonia §i Dalrnatia tetrarchnl Ma-crinw3, de natiune Longobard §i de origine din ormal Sabaria 1),dc§i el era inarmat eu arme de razboiu, totu§i, eand a auzit ca Huniis'au a§ezat deasupra Tisei §i c, zi de zi, Ii jefuesc tara, n'a indraznitsi-i atace cu soldatii din provinciile sale, ci a trimis crainici la Ro-mani ca s11 ceari impotriva Hunilor armata §.1 sa-i se dea ajutorul delipsi; caci el stapanea peste anvintitele tari din gratia RomanilorRomana, pe atunci, i§i alesesera din buna lor voie ea rege pe Ditricusdin Verona, de natiune german, pe care l-au rugat sà vina in ajuto-rul lui Macrinus. Ditricus a primit bucuros §i a porra cu o armatide Italieni, de Germani §i din celelalte popoare amesteeate ale apu-sului §i a ajuns la Zazholm 2), unde eran stran§i §i Longobarzii §i atratat, in eetatea Potentiana 2), eu Maerinus planul de razboiu, dacaaveau sà ataca pe Huni la scoborarea §i trecerea lor peste Dunäre sanintr'alt loe mai potrivit.

§ 4. Pe ciind ace§tia deliberan, Hunii trec Dzauirea la Sicambriadau lupta, dar cu succes nesigur §i, in cele din urma, Romanii fiind

invin§i ,ocupii Pannonia.

In vreme ce Ditricus §i Macrinus i§i pierdeau timpul cu astfelde planuri §i in astfel de ,pertractari 4), Hunii, in tacerea nopii, tre-cura pe burdufuri peste Minare la Sicambria §1 macelarira cumplitarmata lui Macrinus gi a lui Ditricus cata se gasea In corturi pe cámp§i cata nu putu sa.ineapa in Potentiana. Amarit de acest atac, Ditricus¡ese in campia Tawanucweg 5) §i da lu.pta cu Hunii Cu o foarte mareprimejdie §i pierdere pentru oamenii sài §1 ai lui Macrinus. Totugi

Sabaria, /ocalitate in apropierea Muntelui Sf. Martin din Pannonia.Zazholm, Centum Colles, Centum Montes, in judelul Alba.Potentiana, cetate ronsanö azi probabil In localitatea Hausabék.Consiliis resiclentibus, ne rezuninte§te (Roma deliberante Saguntmn.

periit) el lui T. Livius.Tatvarnuciveg, Tárnok völgy, Valea Tarnok.

www.dacoromanica.ro

75

se zice ei a avu,t un mare Bucees, in acest loe, fati' de Huni. Reaturilede Huni, insii, luând repede fuga, s'au retras in eorturile lor. In a-ceastà bitälie au eitzut dintre Huni 125.000, fiind ucis chiar cipitanulKuwe; iar din armata lui Ditricus i Macrinus, in afari de eiti fuse-será ucigi in corturile lor inainte-a eetritii amintite mai sus, au pierit210.000. Deci vizand Ditricus cá ai aái au av-ut de suferit ata de maripagube, a doua zi, dupi ciocnire, s'a indreptat impreuni cu Macrinusspre cetatea Tulna 1) care pe acea vreme era socotità ca o c,etate aLatinilor, printre oragele Pannoniei. Hunii, intelegiind atunci cá Ma-crinus i Ditricus au plecat de pe terenul de lupti cu tab5ra lor,s'a intors la locul de bitaie, a ingropat, dupi obiceiul scitic cu so-lenmitate cadavrele tovafigilor pe cari i-au putut gäsi gi pe cipitanulCuwe langi gosea, unde s'a ridicat o statui de piatri gi teritoriul dinacea parte 1-au num.it din aceasti cauzi Cu.weazoa 2). Hunii, cunos-eind acum gi calitatea i cantitatea armelor gi curajul natiunilor dinOccident, au prins insufletire gi dupi ce §1-au refieut armata pornesesi dea lupta la Tulna impotriva lui Ditricus gi a lui Macrinus. AflânclDitricus despre sosirea lar, i-a intampinat la Cezunmaur 5) gi dedimineatri gi piril la ora noui seara, s'a dat o b4filie ara de inver-gunat5 gi de crunti ea' Wela, Rewa 4) i Caducha, distingi ciipitani,impreuna cu alti 40.000 de ostagi au pierit in lupt5. Cadavrele aces-lora deseoperindu-se in urma au fost ingropate Ifingi statua amin-titi mai sus alituri de ceilalti tovarigi. In amasa zi, a ertzut din ar-mata romana' gi Macrinus gi mai multi principi de ai Germanilor, iarDitricus a fost rinit in frunte mortal gi aproape toatà armata 0c,ei-dentului a fost sau capturati sau fugirit5.

§ 5. Attila este ales rege §i, imparte puterea cu fratele silu Buda.

Dupg ce insi s'au risipit armatele, Hunii, adoptind un obiceiudele Romani, §i-au pus in fruntea lor un rege, pe Attila, iar acestaageara ca principe gi conducAtor peste diferitele popoare straine, deisTisa pini la fluviul Don, pe fratele sau Buda 5). $i dà ordin ca elinsugi de aci Insulte si fie numit de supugii sài rege al Huniior,epaima i biciul lui Dtunnezeu.

Tulna, Tuln, oras in Austria Inferioari.Cuweazoa, Keweluiza.Cezunntaur, Zeiselmauer in Austria InferioarA.Rewa, fordenes, Getica, 35, ne vorbeste de.pre unchiul lui Attila, Roas,

numit de Priscus Rua, si de alti scriitori Rugilas.Buda. De fapt el se numea Bleda, de Jordanes, Bleta.

www.dacoromanica.ro

76

§ 6. Tinuta lui Attila, firea sa, puterea sa i felul su de lupa Cor-turile i mobilierul stiu. Multimea de soldafi i armele Hunilor.

Insigniile lui Attila.

Regele Attila 1) era cu fata intunecata, Cu ochii negri gi plinide furie, lat In piept, cu pasul maiestos, znic de statura gi purta barbalunga ea Hunii. Era lusa de o indrazneali cum,patata, in lupta vi-clean gi prevrizator gi de o vitejie ce se potrivea cu corpul sá'u. Era deo mare vointa, umbla cu arme stra/ucitoare, se servea de corturi ele-gante gi de podoabe. i era peste migue& de afemeiat. In caseta sanu-i placea s'a tina bani, de aceea gi era el pretuit de natiile straine,¡linda era darnic gi popular. Dar din pricina prea marei sale seve-ritati era grozav de temut de Huni. De aceea, alergau la el popoaredin diferite tari, dela marginea pamantului, fata de oari era plin dedarnicie, pe cat îi era cu In oastea sa luau parte zece mil decare prevazute cu coase gi diferite feluri de magini cu cari fama s'ase distruga cetatile gi fortaretele. Chiar gi corturile sale aves obiceiulsá le aiba construite in diferite chipuri, dupa diferitele çAri. Unuldintre ele era aga de celebru gi de extraordinar ca era incheiat mi-nunat cu lame de aur aga ca aci se intindea, aci se strangea din nondupa voia celui ce umbla cu el. Coloanele acestuia lucrate din aur,avand capiteluri mobile, fiind irisa la mijloc goale se legan in cheu-tori cu pietre pretioase ,artistic lucrate. Dar chiar gi staulele sale candpleca cu armata erau pline cu cal din diferite OH, la cari cai degi'tima mult, Ii dedea bucuros celor ce duoeau lipsa, aga ca uneori deabia mai ramanea cu doi pentru trebuinta calariei sale. Dar acestestaule aveau o paraturi de purpura gi panza de in; geile regale limaerau lucrate din aur gi pietre pretioase. Masa lui era in intregimede au.r, de asemenea gi vasele de bucitárie. lar patul lui, o minunatilucrare din cel mai curart aur, il purta cu sine in annata. Ogtirea ea,In dará' de popoarele enrabie ,era formata dintr'un milion de soldati,aga fel ca daca se intimpla ca un scit sa moará, altul sa-1 inlocuiascriindata. Armele soldatilor sai erau lucrate mai ales din piele gi dindiferite feluri de metale gi ei aveau arcuri, pumnale gi lanci. Insign.aregelui Ethela, pe care de obiceiu o purta pe propriul san scut, aveaasemanarea unei pasad ce se numegte in unguregte tu.rul 2), in capCu o coroana. Aceasta insigni Hunii au purtat-o in totdeauna cu el

Ethela, Attila. Ved portretul ce-i face Iordanes, Getica, cap. 35.Turul. Attila aves pe scutul sriu ehipul unui vultur, astur.

www.dacoromanica.ro

77

in armati, cita vreme au triit in comunitate, pini in timpul duceluiGeicha. Deci la ei §1 la alte popoare de acest fel, Ethela, regelenilor, era mai deosebit decit alti regi din timpid siu §i. din toati_lumea. El dorea ai ajungi stipinul eetitilor, fortirelelor gi oralelor§i 6i dispu.ni de ele. Nu-i plicea bel a locuiasci in ele, cici mergeaimpreuni cu m.ult,imea soldnilor s5.i in cimp cu corturile §1 cu ca-rde; iar popoarele striine cari Il 3nso4eau steteau in cetiti i in sate.Modul de imbriciminte i fasonul lor, atit pentru sine cat i pentrupoporul sin, era cel al Mezilor.

CAPITOLUL 111.

FAPTELE LUI ATTILA DE LA VICTORIA REPURTATA LA CEZUNMAURPANA LA OMORUL LUI BUDA.

§ 1. Romanii fiind bifruiçi la Cezunmaur, Attila detrasteazil o mareparte din Europa.

Dupi ce irisa Romanii au fost biruip in lupta dela Cezumnaureau risipit in toate pirtile, regele Ethela s'a intors in tabira

sale i descilec,ind ad a rimas citeva zile dincolo de Tisa. In urmia ciutat stabileasci curtea principali la Scewen. Act se apune ela venit Ditricus din Verona impreuni cu prineipii gerrnani gi au adusomagiul lor intreg lui Ethela §i. Hunilor. suggerat in acela§i timpidoea ci ar trebui si atace regartele din Apus. Imbräpând povata,a dat ordin numai decit si se adune armata. i a pornit din Sicam-bria, a supus mai intiiu llliricul, apoi a trecut Rinul la Constanta.De ad 'hiel scoborand pe Rin in jos, este intampinat de regele Sigis-mund 1) cu o armati colosali la Basilea 2). Pe acesta biruindu-1 in-tr'un atac, 1-a silit si se supuni puterii sale. Plecind in urna de aci, aasediat cetatea Argentina pe care mai inainte nici unul dintre im,pi-ratii romani nu putuse si o cucereasci. aSpairna lumii» a cucerit-adirfinAndu-i zidul a§a fel ca si rimada pentru toti trecitorii o calelibera §i a dat porunca si nu se mai schimbe cat va trii. Din aceasticauzi cetatea s'a numit in urmi nu Argentina 3), ci StrozburcIn ziva de astizi. Pornind apoi de aei cu oastea sa, a distrus cetatile

Rex Sigisrnundus. Regele Burgundiei care a domnit dela 516-523.Basilea, cetate in Elvelia.Argentina civitas, azi Strassburg.

www.dacoromanica.ro

- 78

Luxovium, Bizancia, Chalon, Masticonia, Lingonia i Lugdunum dinBurgundia. A coborit in urmi pe lingi Ron impotriva Cathalauni-lor, unde gi-a impirtit armata, destinind a treia parte din natia sa,impreuni cu generali distingi, impotriva Sultanului 1) Miramam-mona, adeci al Marrocului. Afrand d:espre aceasta Mirarua a fugitdin oragul Sibiliei dinaintea Hunilor in Marochia, treand peste bra-tul Sibiliei. Inteaceea, l'a atacat atunci pe neagteptate pe regeleEthela un ,patrician roman nurnit Aetius 2) impreuni Cu zece regi dinapus. Dar, in momentul eind ei cantan s loveasci pe regele Ethelainteun atac fàr de veste, acesta e cerut de la ei un armistitiu, pentruca poati aduna ogtirea, care nu era de fati. Ei refuzind, s'a in-chis lupta intre ambele armate de dimineata pina noaptea in ciimpiaBeluider. Intre amindoui ogtirile era un piriu curgitor, aga de pile,.ci daca cineva ar fi aruncat in albia riului un bugtean, apa n'ar maifi putut si curgi in jos in albie. Dupi ce s'a sfirgit insi lupta s'a Cíanun astfel de torent din singele de animale gi de oarneni, el ar fi tiraun vizitiu cu car cu tot gi oam.eni inarmati. i, din cauza torentuluiin arinati a fost o mare peire. i aceasti bitilie care s'a dat intreHuni i regii din Occident, in locul amintit mai sus se epune de bi-trini ci a fost mai mare decit toate bätiliile din lumea aceasta, dincite s'au sivirgit inteun singur loe gi inteo singuri zi. In aceastrttrine este omorit ea un nenorocit regele Gotilor Aldaricus. lar, candceilali regi au aflat despre moartea lui, au luat-o la fugi. Tot dinaceasti zi a crescut eurajul Hunilor gi al regelui Ethela i groaza acuprins tot globul pämintesc gi multe Viri, aflind despre aceasta, s'ausupus dind bani gi tribut.

§ 2. A treia parte din oastea lui Attila reimeine In Catalaunia.

Al treilea grup irisa' de arrnati care fusese destinati impotrivalui Miramamanona, neputind, din cauza intarzierii, sá ja parte lalupti a rimas pina la moartea sa (a lui Ethela) la Catalauni gi,In cele din urna, s'au preficut in cetäteni Catalauni. Hunii eran,In afari de nationalititile striine, treisute treizeci de mii, treizecidoi. Dintre acegti Huni, mai multi ingi fuseseri orindati ca gefi dearmatri, cari ipe limba Hunilor se numeau Spani. Dupi numele aces.

Soldanum Marroque, Sultanul din Maroeo.Aetius, originar din Silistra-Durostorum.

www.dacoromanica.ro

79

tora s'a numit In urmg toati Ispania, cita vreme mai inainte se nu-- mea Catalaunia.

Continuarea victoriilor lui

lar Ethela §i Hunii, dupg ce au mas catva tinip in Beluider,s'au retras, in urmg, §i au intrat in cetatea Tulna, unde au fost pri-mili de cetgteni cu mari onoruri. Pornind apoi de aci au ars ca foccetatea Reims din Gallia care rezistase in mar§ul lui Ethela §i a omo-rit pe toti soldatii §i pe toti cetatenii ice se inchiseserg inliuntru.Dupg ce a distrus asile! Franta §i Flandria a trecut peste Rin laColonial), mide salbgtacia hunicg a ucis mirle§te pe Sf anta Ursula,fiic.a regelui Brittanilor impreung cu 11.000 de fete. De aci pleclindin Turingia a tinut adunare la Isnac §i a oranduit o mare oaste Im-potriva Dacilor 2), Norvegilor, Frisonilor, Lituanilor §i Pruthenilorpe cari i-a subjugat dupg ce i-a biruit §1 umilit.

Attila ucide pe fratele stiu Buda.

Plecand dela Isaac, dupg ce a tinut ad.unarea, a venit in Sicam.-bria mide cu propria sa mang a ucis pe fratele gil Buda, dand ordinsg-i arunce trupul In Dungre, fiindeg, in vreme ce el insu§i, Ethela,se lupta in regiunile din apus acela trecuse eu sapanirea sa pestelimitele stabilite intre el §i fratele sgu. aci el dispusese ca Sieambriasi se numeasca &pi numele sgu. i cu toate cA regele Ethela inter-zisese Hunilor §i celorlalte popoare ca cetatea sá se numeascg a luiEthela, Teutonicii avand groazg de opreli§te, au numit-o Echul-burc 3). Hunii insg, nesoeotind prea madt porunca, pana In ziu.a deastgzi o numesc, ca §i mai inainte, Oubuda 4).

Attila a§eaza* observatori în toate piirfile lumii.

Petrecandu-se deei astfel luerurile, a stat intr'o odilmg neintre-rupg cinci ani In Sicambria §1 a arzat observatori in cele patru partiale lumii. Prima grupa de observatori a orinduilt-o in §ir pornind din

Colonia, Köln.Duros, locuitorii din Dania sau Danemarca.Urbs Ethe1ae, Ecilburg, Etzelburg lfingi Buda.Oubuda, O-Buda, Buda Veche.

www.dacoromanica.ro

80

Sicambria, ar fel ca strigátul unuia sá poati fi auzit de celälalt §i laColonia, cetate din Germania, obicend era sá vegheze ziva §i noaptea.A doua fácea de pazi pinä in Lituania; a treia pe tirmul fluviuluiDon; iar a patra in ladra, o cetate din Dahnatia. Prin glasul §i stri-gátul acestora cele patru párti ale lumii putean sil ale ce face §i cegiinduri are regele Ethela.

CAPITOLUL IV.

DIGRESIUNI

SAU POVESTIREA VICTORIILOR LUI ATTILA, DELA UCIDEREA FRA.-TELUI SAU BUDA, PANA LA MOARTEA SA. INTOARCEREA HUNILOR

IN SCYTHIA.

§ 1. Descrierea victoriilor lui Attila §i asediol Aquileei.

Orarle din Pannonia, Pamfilia, Macedonia, Dalm.atia §i Erigia.cari fuseserä pustiite prin jafurile §i. asediile Hunilor, párisindulisolul natal, trecuri, cu ingiduinta lui Attila in Apulia, pe mareaAdriaticii; Blackii cari fuseserä pastoril. §i colonii lor rimánánd dehuna' voie in Pannonia. lar, dupi un repaus de cin.ci ani in Sicam-bria, Ethela a cauitat si eompleteze lipsa ,pärtii ta treia din armata sa,care támisese in Catalatmia §i dupá ce i§i tinu adunarea atinará, tre-cand. din Pannonia prin Stiria, Carintia §i. Dalmatia, eau adunat cutotii la un loc in cetatea Salona de langi marea Adriatici §i in Spa-letum '). Aci a dáramat ambele cøtäi, dându-le foe. In urmá, por.-nind pe lingi mare, a ocupat cetátile Tragu.ra 2), Sebenicul 8), Scar-dona 4) ladra 5), Nona o), Sena 7 Pola 8), Parentia 9), CapostiriaTriestina 11) §i alte multe orar §i a ajuns In sfir§it prin munti la

Spaleturn, Spalato, azi Split, in Dalm,gia.Tragura, Trau.Sebenicum, Sebenico.Scardona, Scardona.Yadra, Zara.Nona, Nona ,Nin.Sena, Zengg.Polo, Pola.Parentia, Parenzo.Capostria, Capo d'Istria.Terestina, Triest

www.dacoromanica.ro

-- 81

Aquilegia '2). Dupi ce a examinat mirimea acesteia, a rimas uimitgi ea crezut pierdut daci ar läsa nu.mita cetate necuceriti, cu atat maivartos cu cat se spunea ca foarte multi Longobarzi ar fi fugit aci dinPannonia, din dispret pentru domnia Hunilor §1 a lui Ethela. Recia-mând de la cetateni, prin trimi§ii ski, pe ace§ti Longobarzi §i refu,-zandu-i-se predarea lor, a inceput si cucereasca cetatea prin fel defel de ma§ini. Dar, neputin.d si o cuprinza nidi decum, a asediat-otimp de un an §i ;militate. Inteuna din zile insi s'a intamplat simearga imprejurul cetritii cu mai multi paznici 18) cari se gaseansubt zidurile ei §i in eari, dupi credinta sa, ii punea cea mai marenadejdie, a vazut ca o barzi ce shwa din spre mare se ateazi pe co-peri§ul unui palat, ande îi avea cuibul §i ci de acolo, luand in cioc unpuiu, Il duce in väzul tuturora in tresti§ul marii. Apoi, intorcandu-sedin nou, se apune ca ti pe ceilaltipui i-a transportat impreuni Cucuibul eau. Observand aceasta regele Ethela §i-a convocat soldatii §ile-a spus: tovararti, cu.m aceasta barza simte prevestireadestinelor viitoare. De oareee cetatea trebuie sa fie distrusi 14) denoi, ea se asiguri prin fuga, ca si nu piara deodati cu cetatenii. Fitideci, pe ziva de maine, mai viteji §i yeti vedea cetatea cazind in ruing.Apoi a dat ordin si se faci uz de toate ma§inele de rizboiu, dar fi-indca n-a putut-o cuceri cu ma§inile, a recurs, in cele din urmä, la otactica scitica §i a cerat cite o ea dela fiecare din cei un milion desoldati §i Band un turn de gei a dat ordin ca ele s'a fie aprinse langizid. De flacira §i cildura acestora se apune cA zidul ea desfacut §i acizut la pamiint cu turnuri cu tot. Vizand aceasta cetatenii au para.sit cu totii cetatea §i au fugit pe o firm% 25) din mare. Si, au intrat inaceasta insula cu gandul ei ramaie aci pentru totdeauna, dar, au zi-bovit in ea nuniai puini ani §i, in cele din urmä, de frica regeluiEthela, au intrat in bAIlle Realt, unde se gasese §i acum. De aceea,insula ,pana in ziva de astazi pe limba venetiani se nu.mette VeccaVenesia. Veneti InsA sunt Troiani, dupä cum se rostette cronica celorvethi 18) (Veneti in .adevar aunt Troiani etc.». Caci dupi darimareaTroiei, el an rämas tort timpul la Aquilegia, pe care se apune ca aufundat-o. Unii insa cred cA Veneti au fost din Sabaria. Dar Sabaria

Aquilegia, Aquilea.Fitonici, Cf. Gotifr. Viterb. p. 187: per fitones eventum rei perquirit.Civitatem ruituram cf. Iordanes, Getica, 42.In insulam fugierunt, cf. Gotifr. Viterb. p. 187.Chronica Venetorum. Traditia despre descendents Venetilar din Tro-

jan este veche.

O

www.dacoromanica.ro

82

fusese locuiti de Longobarzi. In ea (Aquilegia) era o gcoali generalipentru tot neamul pimintesc, celebri pentru muzele poetilor gipentru doctrinele filosofice, supusi frisk* diferitelor idolatriiPe aceasta a pustiit-o mai intiiu regele Gotilor, numit Archelaus 1),dar dup5 aceea ei au fost goniti din Pannonia de Huni gi acu.m seItie c ei locuesc pe malurile Tycinului §i se numesc Papieni.

§ 2. Dupl. cucerirea Aquileei, Hunii devasteailt Italia.Delegatia Papei Leon.

Dupi ce insi regele Ethela a cucerit Aquilegia, a venit apoi laForum Julii, mide dupi cucerirea ceti Concordia, a intrat in mar-ca Lombardiei gi a subjugat puterii sale Tarvisiu.m, Brixia, Padua,Creanana, Verona, Mantua, Pergamum, Mediolanum, Ferraria gi altemai multe cetiti din Italia. Dupi aceasta, venind in grabi la Ra-venna, Arhiepiscopul Arianilor care ficuse ea In aceaati cetatese ridice Impotriva Scaunului Apostolic doisprezece carclinali ceurmau secta sa, posedind un tesaur enorm, a introdus pe ascuns Incetate (Ira gtirea cetitenilor, pe Muni. Si a pus si fie ucigi catoliciimai de frunte din ora, figiduind lui Attila ci clack' va adopta sectasa gi va persecuta pe cregtini, el va aduce subt stipânilrea lui firioboseali §i firi cheltuiali pentru poporul lui, oragul Roma gi toatiItalia gi Africa. Ethela a primit propuneaea mai mult din sate dedomnie decit pentru amintita sectà. Romanli Insá, aflind de primej-die, fiindcrt de aci Inainte era pesiclitat cregtinismul, au trimis laEthela pe marele pontifice 3) Roman, Leon, rugindu-1 si piece dintinutul Lombarzilor gi-i vor piáti gi tribut gi-i ror da poporul ce ardon. Deci Apostolicul impreuni cu comiti gi Cu clerul roman veniriIn grabi in câmpia dinaintea Ravennei, avind si-i vorbeasci. Si pecaud gi dintr'o parte gi din alta vorbeau cálári gi in vreme ce regeluiII venea greu sá prim.easci ceea ce cereal' Romanii, s'a intimplat ca,In timpul convorbirii, Ethela 65 se uite in sus gi sä vazi deasupracapului sáu atimind un om cu o sabie ce se inigca meren gi care ame-pinta taie capul. Cuprins de groazi din aceasti cauzi, a aprobattoate cererile Romanilor gi &Eiffel Apostolicul s'a intors vesel la Romagi regele a intrat in Ravenna. Aci punind si fie prins Arhiepiscopul

Archelaus era rege al Gotilor.Forum luli4 Frejus.Romanorum Antistitem, Papa Leon, dupi aliii Papa Benedict.

www.dacoromanica.ro

83

Arian impreuni Cu toti adeptii si §i cu toti complicii aäi, dupi ce i-astors gaize,ci de mii de märci de aur, a fieut s li se taie la toti capul.

§ 3. Victoriile cpitainului Zoarcl.

pe câncl, in vremea aceasta, Ethela zilbovia la Ravenna, ge-neralul erm Zoard, geful armatei regale, impreurai Cu oastea Hunilor,ilusa in Apulia gi Calabria, unde drâmä cetatile Regina gi Terra-iaboris, armata lui devasteazi p5n5 la muntele Cassin.us, gi de adin cele din urmi se intoarce inc5rcat de victorie la Ravenna. Dupi cetoate acestea eau petrecut astfel, regele Ethela revine din Italia inPannonia. i intinzandu-gi astfel domnia in lung gi lat, spre

miazi noapte gi miaz zi, il batea gändul si treaca peste maresi subjuge gi Egiptul gi Asiria gi Africa.

§ 4. Noua cciseitorie a lui Attila §i moartea ce i-a urmat.

In timpul acesta, ii s'a adus, intr'una din zile, ca mireas5, fiicarege.lui Braztanilor, ea numele Micolt 1), de o frumusete mai multdecfit omeneasa, cu care se apune el atina dragoste a facut ci a in-trecut once maur. Fiindcä ciliar in acea noapte in care a cunoscut-otrupe§te,, dupä ce fIcuse exces de biutur5 gi dupi ce a abuzat dedragostea sa, adormind eu l'ata in sus, 1-a n5pAdit din näri siingele-cara neavfind loc intrat pe ea; unde inchegandu-se gi im-pedeandu-i suflarea, a sufocat pe «Spaima lumii». Iar Micolt, scu-lindu-se din somn, gi cilutind acode barbatul, mi/panda-1 demai multe ori, n'a putut s5-1 migte gi observindu-i corpul rece §i lip-sit de aldura natura15, a ehemat prin tipete robii crin casa, etrigindcà stápinul ei a intrat pe ,calea vegnieiei. Acegtia, prin urletele lor in-grozitoare, au flicut sá alerge la ugile palatului toti paznicii. In untura.1-au inmormintat in locul amintit mai sus, impreunä cu Wela, Ca-ducha gi alç.i cripitani.

§ 5. Coarta dintre fiii lui Attila; incetarea puterii Hunilor in Europp.

Dupi ce ea aflat in public despre moartea lui Attila, intregul,lob p5miintese a fost cuprins de groaz5gi inimicii lui nu gtieau ce

si 8e faci, ai planea sau s5 se bucure; ei se temeau de multimea fii-

1) Mico/4 dupii Jordanes Be numea Ildico.

www.dacoromanica.ro

84

lor lui cari erau nenumirati, cât un popor intreg. Se credea câ chip/el va domni unul din fili sii. Din cauza vicleniei lui DitricusVerona §i a principilor germani pe umerii cirora se sprijinise donmiaregelui Ethela, comunitatea Hunilor s'a impirtit in doui, dintre cariunii se striduiau si puni ca rege dupi Ethela pe Chaba, fiul regeluilEthela, niscut din fiica impiratului Grecilor adeci a lui Honorius 1),altii pe Aladarius niscut din principesa Germaniei Cremilda 2).indcà cei mai multi erau de partea lui Chaba, iar naliile striine de-partea lui Aladarius, la inceput au domnit impreuni amindoi. Prin.giretenia lui Ditricus insi, care era de partea lui Aladarius, se por-ne§te räzboiu intre ei. In prima lupti Aladarius este biruit, In a douainsi care s'a dat la Sicambria, neintrerupt timp de cincisprezece zilerarmata lui Chaba este invinsi §i nimiciti pânà intr'atita ci au ntairimas numai putini din fiii lui Ethela §i foarte putini Huni. Aoestaeste rizboiul pe care Hunii 1-au chemat, numele riminind ping

rizboiul Crumbelt..In acest rizboiu writs singe nemtesc s'avirsat ci, daci Teutonicii de rugine n'ar ascunde-o §i daci am voi sà o-mirturiseasci deschis, apa Dunirii, tiimp de mai multe zile, n'a pututfi biutil nici de oameni niel de vita, fiind inundati cu singe dela Si-cambria pini la oragul Potentia. Chaba atunci a fugit in Grecia laHonorius impreuni cu 15.000 de Huni, gi degi acesta ar fi yak si-Iretie gi si-1 faci cetitean grec, n'a rimas, ci s'a intors in Scithia lanatia tatilui siu gi la rude. 8i, cum a intrat in Scithia, a gi inceputIndemne si se intoarci in Pannonia ca si se rizbune asupra Gar-manilor.

§ 6. Secuii, riima,ife ale Hurdlor.

Mai rimiseseri dintre Huni trei mii de birbati, cari au scipatcu fuga din rizboiul Crimildin gi cari, temindu-se de popoareleapus, au rimas tot timpul in cimpia dela Chigla 8), pini in vremealui Arpad. Acet§ia aci nu s'au. chemat Huni, ci Zaculi 4). Cici ace§tiZaculi sunt rämi§ite de ale Hunilor cari, cind au aflat ci Ungurii

Honorii genitum, cf. Jordanes, Getica, 42.Aladarium ex Cremildi. Dupä Niebelungenlied Chrimhild a fost

principe care a träit in sec. V si care a räzbunat La Buda moartea lui Siegfrid-Dupä aceasta, s'ar fi numit in urmii localitatea Creenfeld si Kreinfeld, din carers'a niscut apoi Kelénfiild al Ungurilor Cf. Podhadczky, op. cit., p. 32.

Chigla, pink' astäzi inc5 neidentificati.Zaculos, Siculi, Szekler, Secuii.

www.dacoromanica.ro

85

Intorc din nou in Pannonia, le-au ie§it in cale, cand se intorceau,Ruthenia dil, idupä ce au cucerit Impreuná Pannonia, au dobandit oparte din ac,easta, Ins nu in cimpia Pannoniei, ci, vecini cu Blackii,.au avut aceea§i soarte in munti. De aceea, amestecindu-se cu Blackii,se apune el se folosesc de literile lor. Ace§ti Zaculi au crezut c Chabaa murit. De aceea, poporul piná in zi.u.a de astizi are proverbul:Atunci si mi te intorci, cand se va intoarce Chaba din Grecia 1).Acest Chaba este deci fiul legitim al lui Ethela, náscut din fiica luiHonoriug, impáratul Grecilor, ai carui fii s'au numit Ederaen §i. Ed.Edemen Insà cind Ungurii eau intons pentru a dona oará in Pan-nonia, a venit cu foarte multe rude de ale tatälui §i. ale mamei sale,cáci mama sa era de origine dela Corosmini. Ed insi a rimas in Scitiala tatál ertu. Din aoest Chaba se trage familia lui Aba. Citaba cind s'adus in Scitia, fiindci se lauda cu titlul de nobil al manid sale, nobi-limea Hunilor l-a desconsiderat, spunind cá el nu este un adeváratfiu al Scitiei, ci un intrus dintr'o nade sträini. De aceea, el nu §i-aluat o sotie din Scitia, ci §i-a luat una din neamul Corosmin.

§ 7. Stcpânii Pannartiei dupg alungarea Hunilor.

Dupá ce insi fiii lui Ethela au pierit aproape cu toii, impre-ung cu poporul acide, in räzboiul Crumbelt, Pannonia a trat zeceani fári de rege, riminand in ea ,aumai striinii 2) Sclavii, Grecii,'Teutonii, Messianii i Vlahii, cari, in timpul vietii lui Ethela Ii ser-veau ca robi. S'a ridicat in urml. Zuataplug, fiul lui Morot, principedin Polonia care, dup.& ce a subjugat Bracta, a doranit peste Bulgari

Messiani, incepind, dupi extermina/ea Hunilor eä stápineasci,-de asemenea, §i in Polonia. Ungurii de la tluviul Hung, atrágindu-Ipe acesta cu dararile lar, dupii ce l-au spionat prin spioni §i dupá ceau flat cä oastea lai nu e bine inarmatá, atacán.du-1 chiar pe el, Zua-taplug, aproape de rata Racus, langi Banhida inteun ora, ale-e5rui urme se mai vId §i astizi 4), l-au omorit, impreuni ea toati ar-mata sa, i astfel ei incepuri ni stäpineascá peste toate popoareledin Pannonia, amintite mai sus. Unii sustin d Ungurii, la a doua lor

Tunc redire debeas. Keza trebuia si ounoasci bine pe Secui, daca pfinilproverbiile lor le gtia. Cf. Iorga, Bul, de la sect. hist. IX, 3, a. 1921, p. 219.

Advenis Un atribtrt raportindu-se la mai multe substantive, in limbalatinä, in general, se exprimä o singuri datä.

Banhida, Ban-hid, Podul Banului, längä Tata, in jud. Komorn.Adhuc minen& Pare a fi luat aceastä informatie din traditia populari.

www.dacoromanica.ro

86

venire in Pamionia, n'au gasit domnind pe Zuataplug, ci pe Morot..Aceasta va fi provenit de acolo, tiitmlei Morot, tatal lui, era mai mareea titlu, dar, fiind istovit de batranete, stetea linitit acasa inreap sa dela Bezprem1). Cand a auzit despre nenorocirea ce s'a in-tamplat fiului sau, sfargit viata printr'o moarte subiti. Fiulfrisk' eta nou in domnie.

Sfar,itul ciirtii I despie wenirea Ungurdor.

CARTEA II

INTOARCEREA UNGURILOR

CAPITOLUL I.

A DOUA SOSIRE A HUNILOR IN PANNONIA. ISPRAVILE LOKSUBT DUG'.

§ 1. Introducere.

Du.pl ce am vorbit idespre originea Hunilor, despre razboaele-lor fericite gi nefericite, gi de cate ori §i-au schimbatYedem acum, cand s'au intors in Pannonia pentru a doua oara, cariau fost cr.pitanii celor ce eau intors gi eat de mare a fost numarulotiorlor. Aceasta am socotit-o vrednic sa o aratam in presentalucrare.

/ 2. (Jâncl s'au intors a doua °aryl In Pannonia LIunii sau Ungurii?

Pe cand donmia in Germania gi Italia Otto din Suevia, in Fran-ta regele Ludovic, fiul lui Lothar, iar in Grecia canna o avea Anto-nius ce! Tare 2), fiul lui Teodor, in anul 872 de la intruparea lui IsusChristos, Hunii eau Ungurii intrara din nou in Pannonia, dupa cetrecusera prin tara Bessilor, a Comanilor Albi i cetatea Kyo gi apoise agezara la fluviul numit Hung, unde fundara o fortareata 8). Dupaacest fluviu au fost numiti ei de popoarele din Occident Unguri.fiindca dupil aceasta fortareafa, au mai fundat inch' alte gase, au ra--

Bezprem. Dupa Anonymus la Vesprém era o garnizoani romana.Antonius sau Antonius Durus nu se gase§tc printre împäratii diu Con-

stantinopol.Hung. Pasagiul acesta Simon de Keza pare a4 fi imprumutat de la.

Anonymus.

www.dacoromanica.ro

87 ..

mas citva timp in acele pärti. In urmä, murind Zuataplug, in chipulcum im arrttat mai sus, gi-au impärtit armata in gapte, aga fel cafiecare armatI sä ailiä, in afarä de centurioni gi decurioni, cite uncapitan, de care, intocmai ca de un duce, trebuiau sä asculte fliàconditii gi sil i se supura. Gici avea fiecare annatä cite 30.000 de bär-bati inarmati, in afari de decurioni gi de prefecti.

§ 3. Trecerea Dungrii.

Pornind deci cu steagurile ridicate, impreunä cu sotiile, copiiigi turrnele lor, trec Dunärea la Pesta gi vadul Zub gi cuceriri lingiiDunäre o fortäreatä in care se strinsesera soldatii lui Zuataplug, citimai putuserä ei scape cu fuga. Aci au omorit pe o rudä a lui Moroi,pe un mogneag, impreung cu altii; traditia pinä in ziva de astäzispune, färä temeiu, cä ar fi fost insugi Morot.

§ 4. Arpad, inteziul Entre caPitani.

Dintre acegti cápitani mai bogat in avere gi mai influent eaneam era Arpad, fiul lui Almus, fiul lui Elad, fiul lui Uger din fami-lia Turul. Deci acest Arpad impreunä cu neamul säu a strähätut celdintaiu muntii Rutheniei §i gi-a fixat lingii fluviul Ung el cel dintiiutabira sa, fiinda aceastä familie mai presus de toate celelalte triburiscitice era investità cu demnitatea de a avea prerogativa de a mergeIn fruntea armatelor la inaintare gi de a fi cea din urraä la retragere.

§ 5. Arpad i.li asazcl tabgra la Alba.

dup.& ce a trecut Dunärea gi a intrat in Pannonia, Arpadinsugi gi-a fixat tabära in locul unde in arma' a fost fundatä cetateaAlba. Acesta este primul loe al descälecärii lui Arpad.

§ 6. Al doilea capitan Zobole.

lar cäpitanul amatei a doua se cherna Zobole care gi-a fixattabära in acel loe mide se afla Chakwara, pustiità in urmi. Dinacest Zobole se trage neamul lui Chak.

www.dacoromanica.ro

88

Al treilea di pitan J'uta.

Cäpitanul armatei a treia a fost Jula; acesta, dupä ce a intrat,impreunä Cu altii in Pannonia, a locuit mai tärziu in pär¡ile Er-teuelu.

Al patrulea di pitan Urs.

Cäpitanul armatei a patra s'a numit Urs; acesta se zicefixat cortuxile lâng fluviul Solo.

Al cincilea capital!' Cund.

Cäpitanul armatei a eincea insi s'a numit Cund. Acesta a locuitläng5 Nyr, iar fiji säi &au chemat Cusid §i Cupian.

Al §aselea capita!' Lel.

Lel a fost conduatorul armatei a §asea. Acesta, dupä ce a lo-cuit la inceput längi Golgocha 1), in urm5 , d.upä distrugerea Mes-sianilor §i Boemilor se apune ci a trAit in sfir§it in pärtile Nitriei2).Din acesta i§i trage originea tribul §i neamul Zuard.

Al §aptelea c% pitan Batch.

Zar dueele armatei a §aptea s'a numit Werbulchu. El se apuneci a descilecat in Zala 2), längä lacul Bolotum. Si s'a numit Wer-bulcbu fiinda atunci cfind bunicul säu a fost ucis de Teutoni in fiz-boiul Crimildin §i dupä ce faptul a fost constatat ca sigur, voindse räzbune impotriva lor, a pus sä fie fripli in frigare mai multi Ger-maini §i se apune cä s'a aprina de atfita cruzime di a bäut, ca vinul,chiar sängele unora dintre ei.

Celelalte neamuri i§i aleg locurile dupel plac ; in urna invadeazdçArile Moravilor, Boemilor §i ale ahora.

Astfel ace§ti cäpitani §i-au ales locu.rile de descilecat, dupä

Golgotha, poate (,algocz, Iâng fluviul Waag.Nitria, Neutra, lângã fluviul Neutra.Zata, orasul Zala, din comitatul Zala, nu departe de lacul Balaton.V erbulchu, insemneazi Sanguinarius, deis ung. ver. duna.

www.dacoromanica.ro

89

eum s'a opus mai sus. De asemenea §i oelelalte neamuri §i-au aleslocuri unde le-au plicut.

Dupi ce insi au cuprins Pannonia §i du.pi ce s'au stabilit peloc, au in.ceput s jefuiasci in urmi de toate averile lor Moravia §iBoemia §i au omorit in rizboiu pe ducele lar Waratislaua Dupi a-ceasta intxind ca du§mani in Carinthia pink' dincolo de fortireataLeopah 1), ducele de Merania, cu numele Gotfridue, §i ducele Eber-hardus, impreuni cu patriarchul din Aquilegia i-au ie§it inainte §iea incins o lupti crinceni. i cu toate ci au cizut mai multi dintreUnguri, in aceasti bitMie au fost uci§i amindoi ducii, patriarchulscipind cu fuga. In urmi pustiesc Carinthila, Stiria §i Carniolia §1 seintorc incircati de o foarte mare pradi. Cind insä imprtratul Con-rad a aflat despre jefuirea poporului siu, a plecat din Italia §i aintrat in cetatea Augusta din Suevia, pentru ca de aci pomind sicazi asupra Ungurilor. Dar intre timp se isci la Roma un rizboiuintern §i im.piratul se intoarce la Roma.

§ 13. Devastarea Bulgariei, a ceteitii Frejus §1., a Lombardiei.

Atunci Ungurii pomind din nou intri in Bulgaria din care scotnenumirate turm.e de vita §i prizonieri, intorcind.u-se apoi victo-rio§i in Pannonia. Intr'o aka' imprejurare intri de asemen.ea prinForum Julii in Lombardia unde, dupi ce ucid pe episcopul Luitan-dus din cetatea Wercelle, consilierul cel m.ai credincios al impira-tului Carol, ripesc din catedrala lui un tesaur enorm. §i dupi cedistrug aproape wail Lombardia se intone in Pannonia cu o pradicolosali.

§ 14. /nvazia Lu Occidentul Europei.

Dupi aoeea devasteazi Saxonia, Thuringia, Suavia, trecindRimil la Magu.ntia, Franta Orientali §i Burgundia dirimind chiarmai multe biserici. Dar, pe cind, la intoarcerea lor, treceau pesteRin la Constanta §i veneau, incircati de glorie, spre Bavaria, armatagermani ii ataci pe nea§teptate, lângä fortireata Abah. Rezistindhula' acestora viteje§te, la sfir§itul luptei Teutonicii aunt invin§i desigetile lor §i aci este flout prizonier Hertindus de Suarchumburc,mare§alul Impáratului, adeci generalisimul armatei §i, impreuni cu

1) Leopach, poate Laibach-Lubliana.

www.dacoromanica.ro

90

el, alti mai multi nobili §i dei pentru riscturtpirarea lor s'a oferitnenumirat Mnet, sunt uci§i in mod crud cu sigetile pu§i la tintiinaihtea Ratisponei i in fata cetitenilor cari sterteau pe ziduri uhniti.

astfel, in sfir§it, se intorc acasi victorio§i §i cai o foarte marepradi.

§ 15. Dezastrul dela Merseburg, a. 955.

Dupi ce a trecut câtiiva vreme, Lel §i Bulchu aunt trimi§i de-eomunitatea Ungurilor cu destinatia pentru Teutonia §1 dupi ce auajuns la Augusta, i§i fixarâ, dincolo de fluviul Lyh, tabira intr'o-cimpie §i incepuri sii ataca cu rizboiu cetatea ziva §i noaptea. Dar,fiindci prin asalturi neprevizute n'au putut si o cuprinzi §1, inincipitinarea lor, nevoind si se retragi din imprejurimile oragului,erpiscopul Urricus 1), impreuni cu concetitenii oil au trimis vesti-tori la impirat rugindu-1 insistent si vie in ajutorul cetuilli, fiind.ciUngurii asediatori, cu toate ci stmt foarte numerogi, nu-§i au pazi indeajtms §i foarte u§or ar putea si fie bituti. Deci pleeind impiratulde la curtea sa din Ulm, sosi in grabi §i dupi ce a examinat inteas-elms situatila §i armata Ungurilor, pe la ora trei, in timpul unei ploi,a nivilit asupra lor §i a bitut repede trupele ce stationau in apro-pierea cetiii. Vizând aceasta Lel §i Bulchu au ciutat si scape cufuga §i imbarcandu-se intr'o e,orabie, s'au lisat in jos pe Dunire casi fugi in Ungaria. Dar, in trecerea lor la Ratispona2) fiind capturati,sunt trimi§i Impiratului. Impiratul condamnindu-i prin judecatila spinzuritoare a poruncit si fie spinzurati in furci la Ratispona.Unii însi sustin, dar fin á temeiu, ci au fost altfel con.damnati,fiind clu§i la impirat, unul dintre ei ar fi ucis chiar pe impirat, lo-vindu-1 in cap cu o trompeti 3). Aceasti povestire nu e verosimili§i cel ce o crede di dovadi de u§urinti de minte. Cici persoanele vi-novate aunt prezentate in fata principilor cu main& legate. Estemsi adevärat cii in cirlile cronicilor se gise§te scris ci cei condam-nati au vorbit impiratului cu indrizneali §i cu injurii, afirminddaci el va pune si fie omoriti, nici un prizonier din neamul lui nuva putea si mai scape eu ci sau va fi aruncat intr'o vegnicirobie sau va fi omorit fin i judecati prealabili. Ceea ce s'a §i intim-

Urricus, Udalricus cf. Gotifr. Vilerb. p. 234.Ratispona, Regensburg.Caesarenr occidisset feriendo. Cf. detalii in Chr. plct. Vimlob. c. 33.

www.dacoromanica.ro

91

plat. Fiindca, indata ce Ungurii au auzit own i-a omorit imparatul,pe tali prizonierii teutonici, atat femei cat §i copii mici, i-au ucis, la_20.000.

§ 16. A doua armatd a Ungurilor rdzband dezastr,u1 tovard§ilor tor.

A doua armata bask' care stationa la oarecare departare (le Au-gusta, cand a simtit atacul im.paratului asupra tovarhilor lor, s'augrans intr'o padure §i cand au aflat ca armata lui este risipita, au ur-marit grosul oLìrii imparate§ti ce se indrepta spre Rin. i in mar'fortat sjungand-o intr'o câmpie, Ungurii se aduna deodati ca albi-nele §i atacan.du-i cu sagetile, nu le-a ingaduit nid 8 inainteze nielsi se retraga §i, in sfar§it, ea ni§te m.orti eau predat in mainile Ungu-rilor. Pe cati au prins, le-au taiat indatä la toti capul, pentru moat-tea tovari§ilor. i au fost soldati §i scutieri, cirora li s'au taiat capul,ea la 8000.

I 17. Dupd devctstarea diferitelor regiuni, Ungurii se future acasd.

Plecand de ad au trecut in unni fluviul Dunarii la Ulmasand au ajuns la manastirea Wiltensa au jefuit-o de un mare tezaur

dupa aceas.ta, distrugand toata Suevia, trec peste Rin la Wormantia§i dadura peste doi duci, anu.me ce1 din Lotharingia §i ce.! din Sueviacari veneau impotriva lor cu o foarte mare oaste. Dupa ce i-au batut

pus pe fuga, au introit, in sfar§it, in Franta, unde cre§tinii §igarii organizasera impotriva lar o putemica goana. Pornind apoiaci au ajuns pana la fluviul Ron, §i au jefuit doua cetati §i anunteSegusa 1) §i Taurina, croindu-§i drumul spre Alpii Italiei. i dupi ceau vazut §esul Lombardiei intr'o mare raira 2), facura multe prazi, cusari insfar§it s'au intors acasa.

§ 18. Germanii i Galii incheie aliantd impotriva Ungurilor.

Dupi peirea lui Lel §i a ltti Bulchu, dupa cum am aratat maisub, armata ea potolit,ne mai intrá.'nd In urma in Germania. CadFranta §i Germania ficura o alianta stransa §i s'au unit la un loe,

Segusa, Susa.Concitatis cursibus. Fraza este identicil eu eau a lui Anonymus fie ei a

imprumutat-o de la el, fie di au intrebuiniat aeelasi izvor.

www.dacoromanica.ro

-- 92

-trebuind sä reziste pana la moarte, d.aci ar mai fi venit Ungurii. Deaceea, pani in timpul regelui stefan, Ungurii esitau de a mai intr*in Germania spre a nu fi atacati de popoarele Occidentului uniteimpreuna.

§ 19. Ungurii jefuesc Italia, Bulgaria §i Grecia.

Dupi ce au jefuit mai multe provincii din Italia, au stat Bulkti/i timp de cativa ani. In urmit, intrand in Bulgaria, au ajuns pintala Ydropolis 1). i fiindca n'au intalnit armata venind impotriva lorau inaintat pang la Constantinopol §i au descalecat langi zidurile ce-

Atunci le ie§i inainte un Grec inalt, cat un uria§, care cerea sase lupte cu doi Unguri, strigand ca daca n'ar culca la pimant pe a-niìndoi Ungarii, de atunci inain:te Grecia ea fie tributara Ungurilor.

de oarece acest Grec era foarte primejdios pentru armatä, atunciun caceare Ungar, Cu numele de Botond 2), iese inaintea Grecului sitse ia la lupti cu el. Pana sä se pregateasca insi arena, Botond luand-securea pe care o purta deobiceiu cu sine, a izbit-o in poarta de ara-ma a cetatii §i dinteo sin gura izbitura de secure se apune ca a facut

861 de mare spartura ea Grecii n'au mai voit si repute in urmapoarta, lasandu-o ca o monstiä. Dupa aceasta fapta, ea dus neinarmatIn arena a se lupte §i la spectacol Ungurii venirä cálári, iar Greciistand pe parapeturile zidurilor. Cand. Grecul a ie§it din ora § sprea se duce in arena §i cind a vizut mum.ai pe Botond sin,gur, pregätitde lupta, a strigat de ce nu-§i ja un al ,doilea Ungar ca ajutor. Atunciapropiindu-se Botond se zice di astfel La in§facat, ca n'a trecut nici

ora de lupta, §i Grecul este trantirt la pamânt a§a fel ca in nici unchip n'a putut ea se mai ridice. La vazul acestora, imparatul Grecilor§1 a1i frunta§i ai Grecilor §i chiar imparateasa impretma cu damelesale pleacä de ru§ine de pe ziduri spre palatele lor, gandindu-se lacele ce se intimplase. i de§i Grecul doborit astfel a mai trait cu bra-tul rupt, aceasta luptä a fost pricina mortii sale. Iar Ungurii chti-gaud astfel victoria, trinait la Greci delegati cari sA ceara tributul.Acestora, imparatul zambind, se rice ea nu le-a dalt nici un raspuns.Atunci Ungurii, hand intelegere cu ducele lor Tossun, au pleaatde acolo §i au pustiit toata Grecia §i Bulgaria, au rapit pietri pre-tioase, prizonieri ark' nuanai, turme nesfar§ite §i s'au intors in cele

Idropolis, Actrianotpol.Hungarus Botond. Cf. Marczali, Ungarns Geschichtsquellen, p. 87.

www.dacoromanica.ro

93

din urma veseli in Pannonia. Aceasta este ultima expeditie de jaf ceau facut-o Ungurii, in situatiunea lor de pagini. Si astfel comunitateaUngurilor, subt capitanii eau ducii pe cari, dupa obiceiul lar, §i-i ale..geau, se constati ei au jefuit lumea inteo parte §i intr'alta §i cri au_

lonstituit o mare primejdie pang in timpul ducelui Geicha.

CAPITOLUL II.

ISTORIA. UNGURILOR DE LA SF. STEFAN, PANA LAMOARTEA LUI ABA.

§ 1. $tefan ce! Slant, primal rege, dela a. 1000 petal' la a. 1038.

lar in anul 967 dela intruparea Domnului, ducele Geicha inur.ma unei proorocii a oracolului divin a dat na§tere regelui Stefancel Rant; iar Mihal, fratele lui Geicha, a dat na§tere lui Wazullui Ladislau eel Ple§uv. Regelui Stefan 'jug ii s'au niscut §i. alp maimulti fii, dar mai presus de toti îi s'a nascut unul numit Emeric vred-nic §i de einstirea lui Dunmezeu §i de cinstirea oamenilor. RegeleStefan eel Sant, dupä ce ea in.coronatt §i dupä ce, in urrnä, a fostucis ducele Cuppan, a fost adus in Ungaria din Cele §apte castre un-chiul situ Jula impreuni cu sotia §i eu cei doi fii ai lui §i unind Cele§aptte castre cu Pannonia a purtat razboiu cu Kean, ducele Bulgari-lor §i al Sclavilor. Acesta fiind biruit, n'a stat la indoiala sA inzes-treze din bairn luati dela el catedrala Prea curatei fecioare din Alba,pe care se apune a a fundat-o. lar, dupa ce Dumnezeu a binecuvin-tat in indurarea sa pe fericitul rege Stefan §i dupil ce a supus puteriilui multe popoare,regele a hotarit sA renunte la stralueirea linniiacesteia, depunand diadema regala §i liberaridu-se de grijile lume§ti,sa-§i inchine viata lui Dumnezeu singur. lar coroana regala a dispussi o dea fiului sau Emetic. Fericitul rege Stefan era insa un iubitorde literatura, inzestrat de la naturl eu talent pe care 1-a cultivat; dea§i§derea §i Emerja. Si tocmai, cand prea sfintitul parinte intentionaea incredinteze fiului eAu grija conducerii puterii, ducele moare de omoarte naprasnica. Si l-a jelit nemangiiatul sau pärinte i toata Un-gana §i din pricina preamarei dureri §i intristari a cazut bolnav;suferea de podagra. Si cu atit mai mult suferea cu cat nimenea nuse gasea vrednic din sfingele sau care ea fie ridicat la coroana raga,tului §i care &I fie in stare sa pastreze in credinta catolici un poporatIt de nou in aceastä credintä. Iar in vremea aceasta puterile incep

www.dacoromanica.ro

94

paraseasca repede §i sintindu-se istovit de boala, a trimis in gra-ba vestitori ca s scoata din inchisoarea dela Nitra pe Wazul, fiulunchiului sau pe care si-1 faca dupi sine rege peste Unguri. Aflanddespre aceasta regina Kysla, dupa ce s'a sfatuit Cu credincio§ii ei, utrimis pe comitele Sebus apu.ce inaintea vestitorului regelui, sascoata ochii lui Wazul, sa-i astu.pe urechile cu plumb topit §i si fugaapoi in Boemia. lar cand, in urna, vestitorul regelui 1-a adus astfel,regele a plana amar de cele intamplate §i chemand la sine pe Andrei,Bela §i Lewenta, fiii lui Ladislau eel Ple§u.v, li-a dat sfatul sä se re-fugieze repede in Boemia. lar el, fericitul rege Stefan dupa o clomniede 46 de ani, in ziva Bunei Vestiri a Sfintei Fecioare ea dus la Dom-nul §i a fost inmormantat la Alba in biserica Prea curatei §i feri-citei Fecioare. i indati eantecul de chitará unguresc ea prefacut incantee de jale §i poporul din tara intreaga a plano Cu bocete nesfar-§ite pe regele lor atat de dala; iar Miela §i fe,tele, imbracati in balitecle doliu n'au mai jucat timp de trei ani.

§ 2. Petra, ales rege in a. 1038, este detronat in a. 1041.

Regina Kysla 1) irisa, rau sfatuita a facut ca rege peste Unguripe Petru. Venetul 2), fiul surorii sale, al carui tata fusese duce al Ve-netilor, pentru ca, dupa bunul ei plac, sá poata sa-§i aduca la inde-plinire capritiile sale §i, nhnicind libertáile, 13ä dea pe mana Ten-tonilor regatul Ungariei. lar, dupa ce Petra a inceput si domneasca,ne mai avand in sufletul sau (lea mai mica blaudete oe s'ar fi euveuitunei maiestati regale §i devenind crud, de o furie teutonica, a cautatsa despretueasca pe nobili §i si manance bunurile tarii imprenta cuNemtii §i cu Latina, ea ochiul lacom §i cu inima nesaturata.fortarete1e §i toate demnititile din regat, luandu-le din mana Ungu-rilor, le-a incredintat Teutonilor §i. Latinilor. i, mai presus detoate, era peste m'Asura de afemeiat. Satelitii regelui slujindu-i,rara de nici o sfieala, patimile lui josnice, pe sotiile §i fetele Unguri-lor, pe ori unde umbla regele, le supuneau violentei lui. i nimenea,pe acea vreme, nu mai era sigur de cinstea sotiei sale sau a fetelorsale, din cauza obrizniciei curtenilor regelui Petra. De aceea, prin-cipii §i nobilii, vazan,d nenorocirile din taii cari se faceau impotrivalegilor, dula ce eau sfatuit impreuna, rugara pe rege sá dea ordin

J) Kysla, Gisela, sotia regelui Stefan cel Sfint i sora imp. Henric II-a.2) Petrus Venetus, fiul lui Otto Urseolus, ducele Venetilor.

www.dacoromanica.ro

95

oamenilor &Ai ea sa puna capat, f.rà intarziere, unei atit de detes-tabile sari de lucruri. Regele tusk' ingâmfat de situatia ea inaltaplin de furie dat pe fata, in public, tot veninul gi räutatea pecare pana atuncea o tinea ascunsä in suflet, gräindu-le astfel: .tCattimp voiu fi in vieati voiu pune ca judecatori, demnitari, centurioni,principi gi funetionari numai pe Teutoni gi pe Latini i Tara rega-tului Ungariei umplindu-o cu colonigti, o voiu da in stapänirea Teu-toniloro. Acesta a fost izvorul de discordie dintre regele Petra giUnguri.

3. Duprt detronarea lui Petru, este incoronat ca rege Aba, a. 1041.

Deci, in anul al treilea al domniei lui Petru, principii i nobiliidin regatul Ungariei s'au unit, dupa sfatul episcopilor, la un loeimpotriva lui Petra, cercetand cu deamanuntul dacä n'ar putea cum-va gisi din familia regal pe cueva care &I fie in stare sa in carmagi libereze cu forta de tirania lui Petru. i fiindca un astfel deorn putea oarecum sa fie gasit in Tara, au ales ca rege peste ei pecineva chiar dintre ei, pe un oareeare comite, cu numele de Aba 1),fiul surorii regelui Stefan eel Sfânt. lar rege1e Aba dupa ce 2i-astring o armata de Unguri a pornit impotriva lui Petra cu gindulde a da luptil ea el. Petra insi vazindu-se paräsit de ajutorul Un-gurilor, a fugit in Bavaria la imparatul Henrie ca sa-i ceara ajutor.

astfel, Petra fiind gonit din domnie, tiranii de a ciíror pur-tare avuserg si sufere Ungurii, au fost dati pe fata. Dintre acegtiape unul 1-au taiat in bucati, scotind ochii la doi fil ai lui; pe altiii-au feint pe magini de fer, pe cativa i-au ucis eu pietri. Pe Sebusinsi care scosese ochii lui Wazul 2), frangindu-i picioarele i miinile1-au omorit pe roatä. Iar Aba, fiind ,consacrat de rege, duptt ce aanulat cele stabilite de Petra, a dat ordin ca sa se observe pe viitorlegue Ungurilor. In al treilea an insi al domniei lui Aba, sosegteregele Petru impreuna au. imparatul Henric, aducand o mare ar-mati impotriva lui Aba. Cand a aflat despre aceasta Aba a trimissoli la imparat, intrebändu-1 daca este dispus si faca cu el pace, orinu. Imparatul aratându-i-se, in raspunsul eau, dugman, i dupa ce

vizut ea el umbla sà restabileasca pe Petra in domnia Ungariei,

Aba, este numit pe monete Samuel. Cf. Anonyinus c. 32. Tune duxArpad in silua Matra dedit terram magnam Edunec et Edumenec, ex quorumprogenie rex Samuel descendit, qui pro sua pietate Oba uocabatur.

Wazul, fiul lui Mihal i värul lui Stefan cel Sfint.

www.dacoromanica.ro

96

Aba furios invadi Austria, jefuind-o pink' is fluviul Trense 5), in--torcándu-se in urmi acasi. Apoi, trimitand o armati si faci jafuriti in Carinthia, pe cfind se intorceau de aci incircati de prizi, Got-fridus, marchizul din Austria, atacindu-i lángi Petovia 4), se zicele-a hat prizile. Pe vremea aceasta Austria mi avea duci, ci mar-chizi 5). i, pe cand, in vremea aceasta, impiratul se gisea la Co-lonia,dupi ce îi ea adus la cunottinti ci Ungurii, fir' de nici unmotiv, au atacat pe Nemti, ea consfituit Cu principii Alamaniei, cumar putea sA rizbune ofensa adusi sieti de citri Unguri pririteo ofensi.identici. De aceea, a pomit o expeditie uriate i, dupl. sfatul duceluiRatislan din Boemia, a venit spre hotarele Ungariei din partea dinEyre Nord a Dunirii. Solii regelui Aba insi ti ai Ungurilor au pro.mis impiratului ci-i vor da satisfactie in toate, afari numai ci nuvor primi pe Petru de rege, ceea ce impiratul doria cu tot dina-dinsul; cici se obligase prin jurirnint restabileasci din nou petronul Ungariei. Dei insi Ungurii nu admiteau pe Petru, fiindcii-au trimis daruri i i-au dat cuvintul ci vor Ingádui si se intoarciliberi prisonierii Teutonilor, impiratul determinat de sfatul duceluide Lotharingia ti mai mult molcomit de dararile pnimite, s'a httors

cetatea Bizantia din.Burgundia. Din aceasti cauzi, regele Aba,socotindu-se acum in sigurantä, a inceput si se poarte necuviinciosti si fie ingimfat ti crud fati de Unguri, dispretuitor fati de nobiliti si socoteasci ca un lucra friri de important...A' de a-ti &ilea juri-

Ungurii, neingiduind aceasta, ficuri o conspiratie impo-triva lui cu gândul de a scipa de el ti de a-1 Cineva dintreei insi a descoperit conspiratia ti pe citi a putut prinde i-a ueisjudecatZi, ceea ce pentru. in nrmi, a fost un mare neajuns.convocase intr'o casi, spre a sta de vorbi impreuni, cincizeci de bir-

eirora, dupi ce i-a inchis acolo, a dat ordin si. li se taie capul,firi si-ti fi mirturisit vina ti firi si fi fost dovediti de lege. Deaceea, fericitul Gerardus, episcopul din Chanad 7), luánd de scurt perege, Cu severitatea sa canonici, i-a prezis pericolul ce-1 atteapti.In adevir, unii dintre Unguri, fugind la impirat, vorbit impo-triva lui Aba, spunindu-i ci el hi calci jurimánoul ca nimica tis'a pus in conflict cu nobilii cari Il ficuseri rege. Inipiratul le-a ris-

Trense, Traisen.Petovia, Paten pe Drava.Marchiones. Aceasta nota este adausil in urma.Bizantiam, Besançon.Gerardus Chanadensis cf. Endlicher, Mon. Arp. p. 205.

www.dacoromanica.ro

97

pu.ns: Trebuie inainte de toate sri libereze pe prisonieri i sà plä-teasci daunele. Indemnat deci de sfatul Ungurilor, imparatul intra,Cu o armati din Noric gi din Boemia, in Austria, prefacandu-sen'are si intre 1n Ungaria, dar aratand pe f ata ci este unit uu Aba.In timpul acesta, trimigii regelui Aba cereau necontenit de la gm-parat, pe Ungurii cari se refugiagera la el, plângandu-se i apunan-du-i eä gunt nigte hoti gi ni§te talhari, i vinovatii principali pelararazboiul dintre imparat gi Unguri i cá, deac,eea, trebuesc dati pemana regelui Aba pricinuitorii unei atari nelegiuiri. Imparatul le-afagaduit ca are sa faca narecum aceasta. Deci, in ,graba mare, a in-vadat in Ungaria, intrand pe la Supruniu 1) gi cand a voit sa treacain Bohut 2) n'a putut din caliza apelor. Ungurii insa cari erau cuimparatul gi de partea regelui Petra, conduserá armata imparateascamai in sus, langi fluvial Rebche i mergänd calari.toarta noaptea, peranga ambele fluvii, trecuri ugor, la rasáritul soarelui, pe un vad.Dar regele Aba le-a iegit inainte la Menfeu 8 ) cu multimeasale, bizuindu-se Insá prea mult pe biruinti, fiiudcä unii Bavarezi

vestigera ca imparatul a intrat ou pu/isla oagte. i, cu toate acestea,dupa CUM se apune, regele Aba air fi dobándit victoria daca unii Un-guri, mai pfistrand pretinia pentru Petru, n'ar fi aruncat la pimantdrapelele i n'ar fi luat-o la fuga. Dandu-se deci o lupti in.tetitiinvergunata, imparatul, sprijinit, in cele din urma, de ajutorul luiDunuiezeu, a cagtigat biruinta. Regele Aba 'higa a fugit gpre Tisaintr'un sat oarecare, bite° groapa vcche, e ucis de Ungurii carora lel'acuse rau in timpul domniei sale, gi a fost ingropat langi o biserica.Dupi cativa ani Insá, corpul sau fiind desgropat din mormant, ti s'augäsit neatinse giulgiurile i hainele gi ranile vindecate gi cadavrul i-afost inmormantat in propia sa minastire. Dintre Tentonici insa auaizu.t in acea batalie nenuanarati ingi. Din aceasta cruza, acelande s'a dat bätália, s'a numit ,pani in ziva de astazi Florara pa-iur 4) i Weznemut pe limba noastra.

Suprunium, Sopron, Oedenburg.Bobut, Poarta Sopronului.Menfeu, Menfö lfingil Raab.Florum.paiur Vieren Paier (perditi Baloarii), ceeace insenmeazi pe

!buba ungureascä Veznemut (perditi Germani). Vloren = verloren.7

www.dacoromanica.ro

-- 98

CAPITOLUL Ill.

ISTORIA REGILOR DE LA RESTAURAREA LUI PETRU PANA LAMOARTEA LUI ANDREI I.

§ 1. Petru restituit in domnie, a. 1044, este orbit fin a. 1047.

lar impäratul, dupil ce a chtigat victoria s'a dus in jos spreAlba, unde a restituit in domnie pe Petru. §i in urmi s'a intors laRatispona. Retgele Petru. Insä, i Ungurii cari il acluseserä In domnie,dobandind din nou putere §1 influentà- au ineeput sii fie nesuferiti.Din aceastä cauzä Ungurii, cu totii, stäruese sà eaute cum ar puteasi readucil pe fili lui Ladislau P1e§uvul 1) §i sA indepirteze pe Petru.Pe eänd se petreeeau toate acestea, Andrei, Bela §i Lewenta treeinddin Boemia in Polonia au fost primili prietene§te de Misca ducelePolonilor. i aci Bela, invingänd intr'o lupti pe ducele Pomeraniei,Ii se di de Bettie Mom lui Misea 2). Andrei §i Lewenta insä neputindsuferi ea ei sA träiasei in Polonia subt domnia acestuia au trecut inRuthenia. 8i, aci, din eauza regelui Petru, n'au fost primitide dueele Lodomeriei, trec in tara Comanilor. Ace§tia se gändiri

omoare, socotindu-i drept ni§te spioni aitär. lor, mai apoi ¡psi,fiind recrunoseuti de un spion Ungur, aunt tratati in urmä foartebine. Intr'aceea regele Petru, din eauza plängerilor de mai inainte,ineepe sA supere pe Unguri. Ace§tia atunci s'au steins eu tot.ii la unloe, la Chanad 3), §i dupä o intelegere unanimä, trimit dupä fiii luíLadislau Ple§uvul, aducä in tarä.

§ 2. Andrei §i Lewenta, chemati de Unguri impotriva lui Petrusosesc la Pena.

Ace§tia, dup.& ce au ajuns la Pesta, a§a pe mewls, cum au putut,intr'o noapte prin trim.iii celor trei frati, sositi pe eai inti pe newteptate, se proelamä in curtea regelui Petru: ea toti Teutonicii §i La-tinii, pc oriunde se vim gäsi, sä fie omoriti §i sA se reja legea pig&neasci 4). $i, dupi ce s'a (-Scut ziuä Petru, informändu-se despre cele

Zar-Ladislau, Ladislaus Calvus aau Ladislau ce! Plesuv.Misca, Misco fiu1 lui Boleslav.Chenad, Chanad, vechia Morisena de lâng Mures.Ritus pagtutismus Cf. V ita Gerardi 19, 20 in Mon. Arp.

www.dacoromanica.ro

99 _

intimplate, gi-a ciltigat certitudinea a ei sunt in adevir in Ungaria.cu toate ci a fost dureros impresionat, s'a preficut ci e vesel.

Apoi gi-a trimis pe furi§ oamenii ski ca si ocupe Alba. Dupi ce huis'au aflat cele ce se plänuiau, Ungurii pun mina, in toate pirtile,pe arme §i ucid in acela§i timp pe Teutonici §i pe Latini necrutii. Idnici femei, nici copii §i nici preotii cari fuseseri pugi de Petru caparochi §i abati. Petru, neputind sk. intre in Alba, a luat fuga §1 s'adus spre Musun 1), unde se spunea ci a venit arnaata in contra sa. Side ad i abitindu-se din d.rum s'a dus repede spre Alba, fiind.ci ceti-tenii pretinseri si se intoarci inapoi gi si ocupe cetatea 2). Cindirisa a ajuns intr'un sat 5) de lingi Alba, armata l-a impresurat deo-dati §i fiind ficut prizonier ii s'au ecos ochii §1, dei a mai triit, §i-adus restul zilelor in jale §1 murind a fost ingropat la Cinci Biserici 4)pe care se zice el a fundat-o.

§ 3. Andrei I este incoronat ca rege in a. 1047.

Atunci cei trei frati, intrind in cetatea Alba, sunt primiti cuonoruri de toti episempii, nobilii. §i de intreg poporul. lar Andrei,ca mai mare de virsti se urci pe tronul regesc. Sunt unii cari au sus-.tinut 5) ci acegti frati ar fi fiii ducelui Wazul ficuti cu o fati dinfamilia Tatun, §i el n'ar fi fost niscuti dintr'o cisitorie legitimi gici pentru o astfel de josnici situatie ei au descoperit nobleta Tatun.De sigur ci aceasta este ceva de necrezut §i o uriti näscocire. Cici,lisind la o parte aceasta, ei sunt nobili §i de origine din Scythia,fiind fiii lui Ladislau Pleguvul.

§ 4. Fericitul Gerardus este ucis la Buda de furia Ungurilor,In a. 1047.

In aceste imprejuriri, episcopul Gerardus din Chanad, fiindaruncat de Unguri de pe un munte, primegte coroana de martir in-teun car tras de doi cai. El fusese mai inainte cilugär la Abatia din

Musun, Wieselburg.Podhradczky, op. cit. 58, observä eii acesti eetiteni nu puteau fi decid

Germani, intru citt Ungurii locuiau la lar&Quadum villa, Zamur villa, poate Zomor in com. Alba.Quin que Ecclesiae, Cinci Biserici, Fiinf Kirchen in com. Baranya.Quidam asseverant. Cf. Visa Gerardi, cap. 9.

www.dacoromanica.ro

-100Rosacia 1) care se gäsegte In regiunea Aquilegiei i in urmä venindIn Pannonia a fast multi vreme eihastru la Beel 2).

§ 5. Domnia lui Andrei I.

Duprt ce Andrei a primit diadema de rege se zice crt a purtatun rizboiu cu Noricii, Boemii §i Polonii 3), pe cari se

epune ci i-a ficut tributari timp de trei ani. Din aceasti cauzä, lm.-piratul Ilenric descinzind pänä la Bodoct 4), a asediat vreme decinci luni cetatea Alba. Aci, in cele din urmi, pânä intr'atita sezice cä ar fi .witzut ca putere §i forte, cä Tentonicii §i Latinii suui aufoet ingropati de vii inlr'una din nopti in corturile lor, cci Ungurii,scoborindu-se pe intunerec in tabära lor, i-au niäcelärit ingrozitorou sigetik. In cele din urmä im,päratul ciinclu-se a inceput ei marliertare dela Andrei §i de la Ungttri, spunindu-le ei va lisa ingana toate in afari de cai §i cä face jurimint ea de aci inaintenici el 'lid urmagii 851 nu vor mai intra in Ungaria cu ogtire du§-mani §i ci, in timpul aceeta, nu-gi va mi§ca piciorul din Bodoct pinice nu-i va da pe fiica sa Sophia 5) ca sotie regelui Solomon, aducind-odin Alamannia gi pe care la inceput a rigiduise cu jurimânt dintfiului regelui Frantei. Regele (Andrei) insi, dupi ce a luat intele-gere cu ai sii, se zie,e ci a fost cuprins de mili NO de impiral. Acestapleeind cu tabira sa, s'a aflat ea* ea oprit mai intiiu pe murtteleBarsunus; fiindci insi sufereau de foame §i de setc, li s'a eervitacolo din partea regelui o mare cantitate de alimente §i de biututrt.In urmi foarte multi dintre ei fiind ametiti de vin, eind sträjeriiimpiratului cu vederea neolari, au observat pe Ung-uri umblind ci-liri in dreapta §i in etinga crezuri cä, in invoiala lor, se ascunde oin§eliciune §i au spus soldatilor pe fati cä aceia au 'vomit ca ur-milreasci. Atunci, cu toate ci oei mai multi fiind obositi erau purtatipe un fel de lecticä cu perne de purpurä, di-nd la o parte lecticile

Rosacensi abbatia, Rosazzo intre Cividale i Palmanuova.Beel, Bakonybe (f. T'ita Gerardi c. 9.Cum Noricis, Boemis et Polonis guerram dicitur tenuisse a. 1050.Bodoet, o parte a pildurii Bakony.Sophiam numità luditha, cäsätoritá cu Salomon in timpul lui Heinrich

al IV.

www.dacoromanica.ro

101

o paturile de purpu.rri, incilecari pe cai §1 in zorii zilii se intilnescajungind la castrul Urs. Gastelanul care era la poarti &and a vizutcA nifte oameni inarmati, pirisind drumul mare, trec prin prisicilesale puternice §i greu de stribitut, pune mina pe arme impreuni cuai sii. Si, in vreme ce se mita de la distanti la oeata care trecea, ceibolnavi cari pkAsindu.i lecticile o pernele merseseri ciliri pemuntek Barsunus, urdmdu-se acum din nou in care, treceau peste

Oamenii ce purtau scuturile aoestora cind au vizut arm,atacastelanului, au pirisit gi carde gi pe stipinii lor din care §i-o luarila fugi, cum puturi mai repede. Táranhi atunci venind si fure carde,au omorit pe domnii din care, aru.ncindu-le cadavrek in apA. Intreace§ti bolnavi au fost in realitate mai multi ostagi, mai multi comiti§i chiar unii marchizi. De aceea, pini in ziva de astizi se gisescuneori cind seaci apele, in vadul riului, feririe de cai, sAbii gi maimulte altele de acest fel. Iar muntele, din cauza pernelor astfelrisite gi cari erau de purpur5, se numegte de locuitorii tinutului Bar-sunus 1).

§ 6. Dupd incoronarea fiului su Salomon, regele Andrei ;mareIn a. 1061.

Dei, dupi moartea regelui Stefan cel Stint, au trecut 11 aniti 4 luni, pini la intiini an al domniei regelui Andrei. In acest inter-val de timp a domnit regele Petru, intiia §i a doua oari, cinci ani§i jumitate. Iar Aba a domnit trei ani. Andrei insi istovit de bitri-nete, in anul al 12-lea al .domniei, a agezat de rege pe fiul siu Salo-mon, inci bietandru, cu asentimentul fratelui sin Be4a gi al fiiloracestuia Geicha §i Ladislau. El insugi a murit in anal al cincispre-zeoelea al domrdei §i este irunormintat in ministirea sa proprie dela Tyhon 2), impretmi cu fiul siu David.

CAPITOLUL IV.

FAPTELE PETRECUTE DE LA REGELE BELA I PANA LA MOARTEALUI STEFAN V; a. 1061-1272.

§ 1. Regele Bela I, de la a. 1061-1063.

Dupi aceasta a domnit Benyn Bela. Subt domnia lui, Unguxiipirisiri religia ore§tini §i botezul, §i, timp de un an, riticiri in ere-

Se face apropiere intre Barsunus i barsony, bar§on, catifea.Tyhon. Abbatia deLa Tyhon fundata la a. 1055. Cf. Fejer. Cod. Dipl. I,

p. 388.

www.dacoromanica.ro

102

din/a lor, nefiind niel. pigani nici catolici. In unni, din propricinitiativi reveniri la cre§tinism. Acesta a voit ca toate targurile, pen-tru cumpirare i vanzare, si fie Sambita §1 a ficut sä aibi curs intara ea byzantii 1), cari milt mai mici decit denarii de argint, autrebuit si fie sohimbati pe patruzeci de denari. De accea, piniziva de astizi, un numir de patruzeci de denari se numesc aur, 1111fiindeà ar fi aur, ci fiindicä patruzeci de denari de argint valorau unbyzantiu de aur. El a domnit doi ani §i in al treilea an s'a dus dinaceastri hune, fiind ingropat in ministirea sa proprie numiti Sceug-zard. Cicii el era chel, de cebare negricioasi §i, de aceea, a dat ordinea ministirea sa si se numeasci &pi defectul corpului

§ 2. Regele Salomon, cl,la 1063-1074.

In urmi insä intre Salomon2), Ladislau §i Geicha ea ivit omare dihonie, §i fiii patriei se impart in doul. Unii tine= culomon, altii erau de partea lui Ladislau §i Geicha. Regele Salomoninsi introduce in tari, pe la Nitria, pe im,pirat, socrul sin, cu o marearmati impotriva lui Ladislau §i Geicha. Ajungind la Vatia 3) dupice s'a informat asupra o§tirii lui Ladislau, s'a prefrtcut bolnav §i eaintors prin Posoniu in Austria lisind dintre Norici §i dintre Boiemiajutor in deajuns pentru Salomon. Dupi retragerea impiratului s'adat o lupti intre ei la Munorod 4). i ce si mai spun? Salomon esteinvins, iar Teutonicii §i Boemii zdrobiti. Dup.& ce s'a vizut Mtn.; el§i ai sii, a luat-o la fugi. Trecand Diu:area la Scigetfeu5), s'au adu-nat in urmrt la Musuniu. In lu.pta dela Munurod ,n'au crtzut numaiTeutonicii §i Boemii, ci §i o mare parte din armata 0.1.11. Salomoninsi temindu-se de fratii sài, a intrat in Stiria cu toati familia sa.Lisindu-§i aci familia, in ministirea Agmund6), s'a intors la Musu-niu, cu gindul stringi din non armata. Dar, fiindc.i din zi in

Byzantios, moneda de aur, imprumutatä de la Greci.Salomon a fost incoronat in timpul vietii tatilui su Andrei si a ayut

si se lupte mai intiliu cu unchiul sin Bela si apoi Cu fiii acestuia Ladislau siGeiza.

Vacia, Vacz-Waizen.Munorod, Mögyörod, aproape de Buda. Lupta s'a dat la a. 1074.Scigetfeu Szigetfö, Linea Veröcze.Agmund. Simon de Keza confunda pe Sophia, sotia lui Salomon ple-

cad la fratele sin Henric IV cu Sophia, fiica regelui Bela II care s'a retras inStiria, la mänistirea Admunt. Cf. Fleinemarm op. cit. p. 544. Manastirea Admunta fost fundata numai in a. 1135. Podhradczky, op. cit., p. 63.

www.dacoromanica.ro

103

zi t'orla ogtirei sale silabea mereu, in vreme ce a eelorlalti primea noisporuri, s'a tutora, pra0dit, la impIrat spre a-i oere din nou aju-sor. i cu toate ca pentru intgrirea armatei a pus la dispozitie bani

Teutonicii, de frica Ungurilor, n'au voit s..i primeascl. Deaceea, pgrasindu-1 erice nadejde, s'a intors la reging, in Agmund, latare Aminând câteva zile ,a venit in urmg la Alba, imbracat in hai-ne de cangar. $i, pe cand Ladislau, fratele sgu, distribuia, cu pro-pria sa mana pomangsgracilor, in tinda bisericii Sfintei Fecioare,se apune eg gi el a primit pomang intre ceilaiçi. Ladislau 1-a recu-noseut iniciara ce 1-a vgzut. Dupg ce Ladislau s'a intors dela distri-buirea darurilor, a pus sg-1 caute peste tot looul, nu doari ca sg-ifaa venal rgu. Salomon insg bgnuind vr'un neajuns din partea lui,a plecat de ad spre marea AcIriaticg, unde a trgit, in retatea Pola, inoca mai mare stramtoare, pina la mearte, sfargindu-gi vieata in po-eginta, mide gi zace inmormaiitat gi ne mai intorcandikee pana lamoarte nici odatg la sopa sa. Sophia, sotia sa, a limas in cea maimare castitate cerceta bgrbatul prin dei vestitori,ce putea de cheltuialg i, nu mai putin, chemandu-1 sa vie si o vaziinainte de moarte. El insg, dei ar fi avut dorinta eig o faca aceasta,de ruginea prea marei sale mizerii a refuzat sa vie. Dupli ce ea aaflat di a murit, dei multi principi din 'Germania ar fi voit sg oja in crisatorie, ea i-a refuzat pe toti gi vanzandu.-gi toate averile pg-mantegti le-a dgruit sgracilor. $i facandu-se chiar cgluggrita gi d.u-cand o vieatg pling de stram.torgri, a plecat in sana" Domnului gi afost inmormantat5 in mangstirea amintita mai sus, (iind venerata eadanta.

§ 3. Regele Geicha, dela a. 1074-1077.

lar dupg Salomon a domnit Geicha trei ani, cand a m.urit gi afost ingropat, la Vacia, pe care se zice eä ar fi fimdat-o.

§ 4. Regele Ladislau cel Sfant, de la a. 1077-1095.

Dupg Geicha a domnit Ladislau, treizeei de ani gi trei luni. Esteinmormantat la Oradia. In vremea acestuia in Cele $apte Castre 1),pe muntele ce se numegte Kyrioleis2), Besii, cei mai mari dugmani

Semen& Castris, Siebenbürgen, Transylvania.Kyrioleis Cserhalom dupil Bonfinius; Kérlés, dupii Timon; E vorba

de lupia luí Ladíslau cal Sfiint impotriva Cumanilor.

www.dacoromanica.ro

-- 104

ai Ungurilor, dupg ce au devastat Ungaria, in fuga lor se unesc laun loe gi sunt astfel bituti de regele Ladislau ti de Ungu,ri c n'a mairimas nici unul dintre ei, cum se apune.

§ .5. Regele Colornart, dela 1095-1114.

Dupá moartea lui Ladislau insä a dozmit timp de optsprezeceani, Kaloman, fiul rogelui Geicha. Corpul eau zace inmormintat laAlba. Acesta era archiepiscop §i plecänd de aci este incoronat derege. El s'a numit Qunwes 1) Calman, fiindei avea cirti in cari c,etea,In ceasurile sale, ca un episcop. Acesta ,trirnitändu-gi armata in re.gatul Dahnatiei, a pus sä fie omorit regele Petra care iegise inainteaUnguTilor, lu muntii ce se ntunese Gozd gi a fost invins gi ucis inacegti mu.nti. De aceea, pang in ziva de astizi ace§ti munti se nu-mesc in unguregte Patur Gozdia 2). Regedinta acestui rege era in ce-tatea Teneu 3). Dapi ce a isprävit au acesta gi dupi ce a cucerit re-.gatul Dalmatiei, gi-a ticut impreuni cu Venetienii coribii galereputernice, trimitänd eu ei o armati ungureasci in Apulia, uncle oca-pi cetätile Monopolis 4) gi Brundisium 3), eu toate cà unii cetätenimai pästrau supunere Venetienilor Si, hisand aceste cetäi in depen-denta Venetienilor, devastari inteo raitä citeva localititi din Apuliagi au rilmas aci timp de trei luni. In wank', revenind la corgbii, seintorc pe mare in Dalmatia, dupä ce au räsat acolo, impreuni cuVenetienii un cipitan ungur gi steagurile regelui Ungariei.acestea de abia le-au chtigat in urmil, cu mari cheltueli Guillelmuscel tânár, regele Siciliei, cu ajutor de la Pisani.

Regele Bela al II-a, dela a. 1131-1141.

Iar dupi Calman a domnit Bela, nouä ani gi doui luni. Esteinmormântat la Alba.

Regele Cercha al 11, dela a. 1141-1161.

Iar dupil Bela a domnit douäzeci de ani Geicha. In sfirgit moa-re gi e ingropat la Alba.

Qunwes, arturarul, könyv, carte; Coloman le Libraire, Bin/Ian BM.Rev. des &ltd. hong. 1925, p. 155.

Paw Gozdia, Petrova-Gora, muritele lni Petru, Petersberg.Teneu, Kinen, la Heinemann, op. cit., p. 544.Monopolis, Monopoli.Brunclisium, Brindisi.

www.dacoromanica.ro

105

Regele &elan al III, dela a. 1161-1173.

Dupa acesta, a &mula stefan unsprezece am gi nona luid. Intimpul domniei acestuia, ducele Ladislau, timp de o jumitate de an,usurpa regatul i coroana. Este imnonnantat la Alba.

Rapa acest tefan, usurpa coroana, timp de cinci luni i einoizile, fratele san care, in cele din turma, este invins. in rizbond aoestasunt ueigi mai multi nobili din tara. Iar el, dupi ce a fost gunit dindomnic, veni in urma la Zemin, unde igi sfargi vieata. Se odilmegtela Alba.

Regele Bela al III, dele a. 1174-1196.

lar, dupi acesta, a primit coroana Bela Greoul pe earc BechaGiegoril tinura mai mult tim,p la imparatul Creador. El a urmi-

rit pe hoti gi pe talhari gi a inaugurat obiceiul petitiilor, ca la curtearomana gi la curtea Imperiului. Zaoe inmormantat la Alba.

Regele Emiric dela a. 1196-1204.

Dupa Bela a domnit fiul sau Emiric.

Regele Andrei al II-a, dela a. 1205-1235.

Iar, dupä acesta a domnit puternioul gi stralucitul rege An-dreil). Acesta a vizitat chiar tara danta, unde a fost oranduit capi-tan peste. toti principii cregini gi a pus pe goanä, impreuni cu Un-gurii gi Secuii sài, ogtitile sultanului din Babilon gi a ajuns, cu marionoruri, impreuna ou poporul säu, pana in Assiria gi la alte natiuni.De ad s'a intors in Ungaria, incircat de glorie.

Regele Bela al IV, dela a. 1235-1270.

Iar, (lupa acesta, a domnit fiul san Bela, care este inniormiintatla Strigoniu 2), la Fratii Minoriti. In zilele acestuia intra in Ungaria,din trei pärti ale regatului Monglii sau Tatarii, cu cinci sute de miide oameni inarmati, avand pana aoi patruzeci de mii de oenturioni

Andreas, cunoscut pentru cruciata sa.Strigoniuns, Gran.

www.dacoromanica.ro

106

gi decurioni. Regele, ie§indu-le inainte la Solo 1) este invins de Mon-in anul Dommalui 1241. Aproape intreaga oaste a regatului este

distruel aci §i insu§i Bela fuge dinaintea lor la marre. Apoi, ciind s'aintors dela mare este atacat en armele de ducele Frideric de Austria.Ungurii insäIl uciserä inaintea Cetii Noui 2) sdrobindu-i falcao sägeatä.

§ 13. Regele c-efan al V-a, dela 1270-1272.

Dupä aceea insi a domnit fiul sän Stefan care, luptänd.u.se vi-teje§te, a alungat pe regele Boemiei cu numele Otacar dinainteaviului Bebcha 2) §i care venise impotriva lui, anume cu Boemii,Austriacii, Stirienii §i Brandeburgenii §i alte popoare amestecate.Acela§i Stefan a cucerit pentru Iara ea §i cetatea Budun 4) §i pedomnul Bulgarilor, cità vreme a träit, 1-a fäcut sä-i fie supus. Dupäce, in sfar§it, a plecat din lumea aceasta, a fost inmormantat §i se o-dihne§te in insula numitä a Prea fericitei Fecioare, lute° manistirede cälug5ri.

CAPITOLUL V.

POVESTIREA FAPTELOR REGELUI LADISLAU AL IV CUMANUL,DELA a. 1272-1282.

§1. Regele Ladislau al dela a. 1272-1290. Relzboiul cu Ottocar,a. 1278.

Dupä el domne§te fiul su Ladislau al 11.1-a. Aoesta, din voiaDomnului, e incoronat de copil pe tronul /ärii. In zilele sale, regeleOtacar al Boemiei care de fapt usurpase samavolnie raai multe dind.repturile imperiului, in urma aror isprävi Ii chtigase o mare pu.tere §i o influentä extraordinarà, atacase o bung parte din teritoriulUngariei, pentru care insä tatäl sän (regele Stefan) nu se räzbunaseIn deajuns, fiiudcil a murit pe nea§teptate. Dar, fiindeä, in timpul ace.sta, principii Alemanniei §i-au ales, inadunarea dela Francfurt, de re.ge pe-comitele Rudolf de Habsburc, pentru ca sa rec.i§tige drepturile

Soio, Sajo, fluviu, afluent al Tisei.Nova civitas, Neuatadt. Lupia s'a dat in anul 1246 la 15 Iunie.Rebcha. Rabnitz, Rebcze, Ribuca. Cf. Dragan, Románii in veacurile

IXXIV, p. 165.Budun, Vidin.

www.dacoromanica.ro

107

imperiului ce fuseseri rpite, acesta ca un re,stabilitor al feudelor int-pecriale, a intrat mai intaiu in Austria care tusese invadati gi supuside Otacar. Rudolf rimanind mai multi vreme la Viena 1), dupi ce*i-a reclatnat de la Boenti drepturile sale, regele boem a pornit im-potriva lui eu o oaste atit de puternici gi de enormi crt principeleAlamanniei esita se opuni. De aceea, plin de umilinti, a chematinteajutorul Isu pe magnificul rege al Ungariei, ea pe fiul sfinteibiserioi catolice, obligandu-i-se pentru aceasta ou o vegnici prietenie,adiugind pe deasupra c prin aceasta va aduce cel mai mare ser-viciu Sfintei biserici romane; ei el insugi, ori de cite ori va fi soli-citat de regele Ungariei pentru un asemenea ajutor, se obligi srt i-1dea. Fiindcà mnsà Ladislau, regele Ungariei, avea ascunsà in inimigi in suflet tirtuta indrizneati (a lui Otacar) aritati impotriva tatrt-lui sin gi a sa, fiindei era fraged gi ea putere gi ca varsti, s'a hotiritsà satisfaci cererea principelui Alamanniei. Pontind deci din oetateaAlba, ca fiul lui Marte, el a cirui stea aducea firii sale iniscute fortigi tirie in curaj gi in celelalte virtuti, intemeiindu-se pe puterea ce-lui de Sus gi a strimogilor sài gi anume a regilor Stefan eel Sant,a lui Emeric gi a lui Ladislau, gi pe ajutorul Sfintilor, gi increzart-du-se gi in simpatiile sale, ridicind drapelul maiestitii regale, s'aunit cu Rudolf la Marhec 2) gi cu armata lui care-i agtepta sosireagi ajutorul ea pe al lui Dumnezeu. Dar, fiindci oaatea lui Rudolf eragreoaie in migciri din eauza annelor lor mai grele gi prea ingrozitispre a se impotaivi unei multimi atilt de puternice, cunt se spuneaeste cea condusi de Otacar, esita si se migte gi sA porneasci din loc.Vizand gi intelegind aeeasta regele Ladislau, incepe si se apropie deOtacar care se gribea la lupti gi care era pregitit pentru aceasta,langi castrul Stilfrid 8), de langi eau]. Morava, inconjunrind arm,ataboe.ma.' din toate pàrile. Ungurii gi Comanii regelui aga i-au atacat,rinindule eu sigetile caii gi chiar pe ei, ca Milot 4), geful ogtiril, incare annata igi pusese toati inerederea, ne mai paind sA sustie ata-cul gi sA reziste sigetilor Ungurilor, a luat-o la fugi cu ai sii,gi dupi el Polonii mercenari, descompletincl armata, fugeau im-preuni cu Boemii; lar in timpul acestei bätàlii, Comanii ridicau ar-meie gi bagajele regelui Boemilor gi ale annatei lui, impragtiindu-le.

Vienne diutius residente. Anul 1276.Marhec Marchegg.Stilfrid Stillfried lângä fluviul March.Milot, Milota de Diediz care, se spune, a ar fi tridat pe Otacar. Hei-

nemann, op. cit. p. 545.

www.dacoromanica.ro

108

In aceastá lupti regele Otaear, cu mintea T1111°111' §i pierduti, pecánd alerga In dreapta qi in ganga in armata sa, este prins §i ucis.Iar fiul sàu, ducele Nicolae 1), este fácut prisonier §i dus in Ungariaimpreuni cu alti eaptivi, baroni, comiti §i osta§i nenumirati. Numi-rul mortilor din aeeastá luptä numai Dunmezen Il poate §ti. lar Ru-dolf, regele l'eutoniei §i al Romanilor, stetea cu ai sài, privind la celece se petreceau. Ci§tigindu-se deci aceastä bätälie, regele geamaanaduse multumiri regelui Ladislau, fiindci, multumiti lui îi s'a res-tituit in acea zi Austria §i Stiria. Si astfel regele Ladislau al Unga-riei s'a intors victorios, regele Alamanniei mai räminind in Austria.Aceasta este intiia victorie a regelui Ladislau pe care mila cereaseii-s dat-o in vareta tineretii. In aceea§i armatä §i in aceea§i zi a tinutvoinice§te 1 cu putere stindardul regesc comitele Renoldus, fiul luiRenoldus, de origine din Bastech, asistind pe rege fratii eài Andrei,Salomon §i Ladislau §i alti nobili din regatul Ungariei, neriumiratica stelek ceriului. $i pentru ea victoria ata de glorioasi §i de trium-fali a regelui Ladislao sä fie etemizatä ca amintire, pe de o parte,iar pe de alta' parte spre vecinici ocarri §i ru§ine, souturile §i otea-gurile Boemilor, Polonilor §i Moravilor stau atâniate pentru eter.nitate pe un perete din biserica de la Alba, scaunul de re§edinta alregatului.

§ 2. Lupa lui Ladislau impotriva Comanilor, a. 1282.

Si al doilea rázboiu minunat l-a purtat tinfirul rege Ladislau,dar impotriva Comanilor 2), rilzboin eare se poate compara cu räz-boiul precedent. In adevár, Gomanii au fost introdu§i întâiai daráin Ungaria de regele Bela, de pioasi amintire, bunicul regelui i s'auinmultit in urmi ca .nisipul. Si, cu toate cà chiar aceat rege Bela,avea de gind imprä§tie prin provincii, totu§i n'a indriznit si of acá, temandu-se si nu se producl in tará vr'o turbu.rare. Acela§i lu-cru se zice ci a voit fati §i regele Stefan, tata &fin, de bunä amin-tire §i din aceea§i prevedere, de care am amintit, a renuntat la in-tentiunea ea. Strilueitul rege Ladislau însä, plin de inirra §1 de auraj,afland ci o tieido§ie se urze§te intre ei, in potriva ea, astfel a pro-cedat in contra lor eä intr'o luptá i-a bàtut atit de cuinplit, ci foartemulti au fost omoriti, iar unii dintre ei, pirásindu-§i souile, copiii

Nicolaus, numit de Troppau, fiul natural al regelui Otakar.Comanis. Comanii, cali au mai sclipat, au fugit la Titari.

www.dacoromanica.ro

109

§i toati averea, au fugit la popoarele barbare. Citiva au mai rimas,dar sunt atit de supugi la poruncile regale ci niel cu inima tre.mu-rindi nu mai indriznesc si se uite in fata regelui. In aceasti luptieste ucia de Comani Olivemus fiul lui Pata, din ineamul lui Aba:§isunt omoriti Andrei, fratele lui Laurentius, fiul comitelui Nicolaede Wigman, Ladislau, fiul comitelui Ponyth de Miscouch gi Deme-trius, fiul lui Michael cel mic, din familia Kuad.

ADAUS

CAPITOLUL I.

DESPRE NOBILIT STRAIN'

§ 1. Nobilii 306 ini veztifi in Ungaria mai ales pentru pro pagareacrestinismului printre Unguri.

Fiind,ci adevirata Ungarie nu are mai multe triburi sau tea-muri cele o anti opt generatii, si vedem de unde provin fami-liile acelora cari au descilecat din tara Latinilor §i din Alamannia saudin alte tinuturi. Cici ducele Geicha, din neamul Turul, ciruia seapune c inaintea tuturor celorlalti Ii sa proorocit din cec ca si a-dopte credinta catolici §i botezul, fiindci el avea mainile pline desinge omenesc §i nu era sortit sà converteasci la credinti un poporatit de mare, degi el insu§i gi familia sa primise darul botezului pri,nafintul Adalbe,rt, totugi dela tronul cereec i-a venit cuvintul sà re-nunte la un astfel de gind, fiindci mila celui de Sus orinduise catoate acestea sà fie ficute de stefan ce! Sfint care avea si se nascidin el insugi. Deci, auzind aceasta, n'a neglijat sà faci, ceeace a putut§i a trebuit, In privinta convertirii poporului sin, conform poveteiSfintului Adalbert, adeci a episcopului din Praga. De aceca a trimisvestitori in tinuturile cregtine ca si beg cunoscuti dorinta sa. Deciaflindu-se despre aceasta, au sosit la e/, din Virile cregtine m.ulti co-

osta§i gi nobili. Unii (dintre acegtia din dragoste pentru Durnne-zeu, spre a ajuta pe duce in contra piginilor cari nu primiserä nouacredinti, allii fiindcà scipaseri de pigini gi de persecutiunile lor.Càci poporul insugi constituit sub piginism pornise o grozavi goaniin contra aregtinilor.

www.dacoromanica.ro

110

2. Comitele Tiboldus din Bamberg.

Chiar atunci a venit la ducele Geicha, comitele Tiboldus deFanberg, oare a fost numit Gramil) Tibold. De aceea unii din nea-mul sgu páng in ziva de astazi se mimase simplu Graun. Din acestase trag cei ngscuti Bobocha. Ei sunt din Tara Nemteascii.

§ 3. Fratii Hunt §i Paznan, de origine din Suevia.

Dupg ace§tia au venit Hunt §i Paznan, doi frati buni, osta§im.o§i, de fel din Suevia. Acegtia, fiind in trecere prin Ungaria, aveauintentia sil meargi inante peste mare. Fiind insä retinuti de duceieGeicha, in cele din urmg, se alipiri ca militari pe ranga' stefan celSfint dupg obiceiul teutonic lingg fluviul Goron.

§ 4. Comitele Vecellinus din Bavaria, dela Wasserbarg.

In urmii sose§te din Wasurburg comitele We,celinus. Acesta aomorit in Simigiu pe ducele Cupan. Urma§ii sgi s'au numit Iaki.

§ 5. Fratii Volferus i Hedricus.

Dupg aceea au intrat din Viltonia Wolfer cu fratele sgu He-dricus impreung °u patruzeci de soldati sAlAri. Pentru venirea sase däruegte rauntele Kiscen, unde a f5cut o fortgreata de lemn §i inurmg o män5stire de 'caluggri, unde a §i fost ingropat dupg moarteaea. Din amista i§i trag obetnia Hedrigii.

§ 6. Comitele Both de Lebyn.

Dupg acesta a intrat Pot de Lebyn, numit, Cu al doilea nume,Ernistus. Acesta a sosit in Ungaria impreung cu multi nobili. Dinacesta i§i trage originea comitele Conrad de Altunburg.

§ 7. Fratii Keldd §i Gut.

Iar dupg aceea, in timpul regelui Petru, au intrat trei frati Ke-lad §i Guth din neamul Suevilor, de origine din castelul Stof.

1) Grann sau Gravu, in loc de Grav. Dupä cum observa Podhradczky obi-ceiul vechiu era de a sango la cuvinte un u final: Alma-Almu, Emes-Emesu, Lel-Lelu, 0-Buda-Ou Buda, Erteuel-Erteuelu, Deuchunlant-Deutschland.

www.dacoromanica.ro

111

Altman din Fridburg.

Dupli ace§tia sose§te Altmann din Fridburg, soldat minios dintara Turingilor; din acesta i§i trag obir§ia Bolugi.

Oliverius §i Ratoldus.

Dupi aceea, in timpul regelui Kalomanus intri Oliverius eiRatoldus, din regatul Apuliei. Originea lor este din Caserta.

Santbucii de origine din Gallia.

Sambucii insii se trag din comitii Campaniei din Franta.

Beche §i Gregorius de Cornis.

lar neamul lui Beche §i a lui Gregory se trag deasemenea dinFranta, din familia lui Guilie1m, numiti Comes.

Buzad de Warburg.

Familia lui Buzad insi hi trage originea din Meen, nobili dindistrictul Wurburc.

Hermann de Nuremberg.

Iar neamul lui Hermann se trage din Nuremberc; ei sunt des-tul de nobili. Au intrat deod.ag cu regina Kisla.

Radoan §i Bagath din Boemia.

Cei cari se numesc Radoan §i Bagath, neamul lor hi trage ori-ginea din Boemia.

§ 15: Ludani din Boemia.

De asemenea §i cei ce se numese Lodan.

§ 16. Comifii Simon §i Michael din Spania.

lar neamul comitilor Simon §i al fratelui sa'u Michael, numitiMertinsdorfarii, a intrat in Ungaria cu mare alaiu in zilele regelui

www.dacoromanica.ro

112

Emiric, fiul 1ui Bela al III, deodata cu regina Constanta, fiica rege-lui Aragoniei, care era sotia regelui Emiric, introducand impreunacu sine militari distin§i si o familie foarte aleasa. Fiindg insi familiaacestora (a lui Simon §i Michel) se gasea acolo in necontenite lupteCu un mare comite, pentru ni§te procese drepte gi sigure, se apunecI In sfirsit ei §i-au strans chiar o armata §i ca s'au rgzboit eu acestmare comite. Fiind acesta prins de Simon, tatil comitelui Simon §ial comitelui Michael, i de Bertramus, unchiul lor, a fost ucis. Fa-cincluti, din aceastg pricing, Simon §i Bertramus dusmanii, au venitcei dintai cu regina Constanta in Pannonia. Regele Emiric ennos-efindu-le originea nobilg i-a primit cu mare plicere §i precum se §tieau fost investiti In diferitele pgrti ale Ungariei cu mari i intinsefeude. Dar, deoarece numita familie avea In regatul Spaniei maimulte fortgrete, §i intre acestea una principalg, care se numea Boiot,amintitii comiti §i predecesorii lor, numiri Boiot, prima descalecarea lor de langg Nergedsceg. Familia acestora poarta pe scut de obiceiuo acvila, pe care alti comiti militari din Spania nu indraznesc sapoarte. Si aceasta provine de acolo ca familia ior a gonit, precum seapune, armata sultanului din Tunisia care intrind cu corgbiile ocu-paserg insulele Maiorca si Minorca §i flota, ceilalti soldati ai regeluiArragoniei (land bir cu fugitii. De aceea, printr'un decret al regelui§i al comunitätii ostirii, s'a stabilit ca emblema de mai inainte, carefusese cu totul rosie, flag' veo figura expresa, g fie prefacuta inacvilg. Regina Constanta mai adusese ou sine pe sora comitelui Simon§i a lui Bertramus, cu numele Tota, a§a de frumoasi §i dragglage cape acea vreme nu era alta asemenea in toatä lumea. Cu aceastg fatas'a cgsatorit ducele Benedictus, fiul lui Conrad, primind ca dota, dinpartea regelui Emiricus si a reginei Constanta, vila Meretinsdorf.

§ 17. Gotfridus din regiunea Mesne.

Tot in vremea regelui Stefan al III-a, a mai intrat in Uhgariaun oarecare osta§ numit Gotfridus, din regiunea Mesne §i din carese trage familia lui Filip, a lui Ladislau §i a lui Gregoriu, fiii luiKelad. Caci acest Gotfridus, fiind nobil din nastere i anume fiulcomitelui din Hersfeld, producindu-se o rascoalg la curtea din Franc-furt, uncle trebuia sà se aleaga imparatul, a ucis, precum se apune, peLandgraful din Turingia. Scapfind de ad cu fuga, a ajuns ca fugarla curtea regelui Stefan, de la care de altfel e reelanaat de dusmaniisgi. Dar, de oarece Stefan n'a voit sa-1 predea dusmanilor sai, s'a pro-

www.dacoromanica.ro

113

nvalgat in Alamania impotriva lui o sentiini de proscriptie gi asile!,firi voia lui, a rimas in Ungaria. Regele l-a trimis in urmi n frun-tea unei arm.ate, impotriva ducelui din Bozna, pe care invingindu-1,dupi ce s'a intors la rege, a fost tratat tot timpul Cu prietenie.

§ 18. Frafii Myurk, Venceslau §i Jacob din Moravia.

De asemenea i Myurk din Chakan impreuni ou fratii sii Wen-eeslau i Iacob, de origine din ducii Moraviei, au ajuns locuitori airegatului Ungariei, gi sunt in legituri de rudenie cu. regele Belaal IV-a.

§ 19. Alfi sträini.

Au mai intrat, de agigderea, atit in vremea ducelui Geicha,zit gi a altor regi, Boemi, Poloni, Greci, Bessi, Arm.eni gi aproapedin toate natiile striine, cite sunt subt cer. Acegtia slujind regilorsau celorlal0 domni din regat, au dobindit feude, i cu timpul aobtinut titlul de nobili. In cartea prezenti am socotit de prisos si le'alai spun numele.

CAPITOLUL II.

DESPRE UDVORNICI, CASTRENSI, CONDITIONARIL LIBERTINISI SCLAVI.

§ 1. Originea sclavilor la Unguri.

Dar, deoarece mill doresc sA tie ce aunt udvornicii1), castren-sii, conditionarii 2), libertinii 8) gi robii 4), de cari este plini Ungaria,gi care este originea lor, am socotit necesar si o arit in prezenta lu-crare. Cand Ungurii, dupi cucerirea Pannoniei, dupi dreptul gintilorpe prizonierii cregtini i pigani sau Ii omorau, daci li se impotriveau

Udvornici, udvar, curte.Conditiorutrii. Conditionarii dicebantur qui sub condicione statae servi-

tutis praestandae terras colendas accipiebant, ut puta Tauernici regii, caniferietc. Cf. Podhr. op. cit., p. 88.

Libertini. Libertini vocabantur mancipia conditione servitutis manu-missa, ut Exequiales, uulgo Dusenici. cf. Podhr. op. cit., p. 88.

Mancipia. Mancipia initio erant servi christiani e diversis Europae par-tibus per Hungaros abacti. Dupil primirea crestinismului de TJnguri, mancipiaemu numai pagAnii prisonieri. Cf. Podhr. op. cit., p. 88.

8www.dacoromanica.ro

114

sau pe cei voinici Ii luau cu ei la razboiu gi le dedeau gi lor o parti-cica din prazi, s'a intamplat ca pe unii prizonieri sa-i ja la ei acasi,pentru diferitele servicii la proprietatea lor gi sa-i tie de obiceiu pelangi corturile lor, avand -§i duck' traiul, intocmai ca §i Comanii,numai din prasila vitelor lor gi din prada. Dupi ce insa Ungurii auprimit noua credinta gi botezul, biserica romana se zice ca a impus,In mod sever, ducelui Geicha, dupa incregtinarea sa, gi regelui stefancel &ant, 85 se lase de a mai face jafuri, iar pe prizonierii cregtini,

§i intre acegti prizonieri erau multi gi nobili sa-i base liberica gi mai inainte. Fiind Insá regatul foarte intins gi lipsit de popu-latie, fiindca comunitatea, in totalitatea ei, nu era de acord in aceastaprivintä Cu Scaunul Apostolic, Papa a dispus in felul unnator: caprizonierii de razboiu sä fie lasati si cultive pimanturile gieasel din rodul pamantului, intocmai ca gi eeilali cre§tini. De aceea,prizonierii, fiindca nu aveau plimanturi, au fost primii sa pläteascipentru acestea dilri de venit, intocmai cum plateau gi dolma

§ 2. Udvornicii.

Cu trecerea vremii, intarindu-se credinta cre§ting gi puternicii;aril dorind sa traiasci fara munca, fiindca aveau nenumarati prize-nicri de rraboiu, nu i-au mai lasat pe acegtia sá piece liberi, cum avoit Scaunul Apostolic, ci au retinut la curtile lor pe unii ca slujitori,numindu-i cu un nume unguresc udvornici. i, degi, pe acea vreme,mai multi dintre nobilii tarii aveau in slujba Ion dintre prizonieri,totugi in zilele lui Kaloman, fiul regelui Geicha, nu s'a mai incuviin-tat aceasta. Caci servicii-de acest fel din partea prizonierilor a voit

numai el singur, regele, gi prelatii canora le-ar fi daruit el,dintre captivii sAi. i, pentruca sa nu se supere comunitatea nobi-lilor pentru o astfel de interzicere, Palatinului ;aril, care fusese insti-tuit pentru interesele nobilimii, regale i-a dat incuviintarea sA refoloseasca de udvornicii &E.

§ 3. Castrensii strdini.

Dar, fiindca Ungurii, ca noi eregtini, erau suparati pe nouacredinta, fiindeä erau siliui ea' se lipseasca de prazile lor de razboiu,puneau in sarcina prizonierilor lucrar gi poveri grele. Aceasta die-placand prelatilor, ei se adresara Papii. Gaud Scaunul Apostolic aaflat despre plangerile prelatilor, a cercetat propunerile sanatoase

www.dacoromanica.ro

115

ale regelui tefan cel dint, impreuni cu delegatii ce sosiseri de la el,§i se apune ci a izbucnit cu urmitoarele vorbe: zise, sunt Apos-tolic, el bah' este adeviratul Apostolic. De aceea, las ca, dup5 aprecie-rea sa, art dispuni §i de bisericile din /ark', iar prizonierii riscumpii-rail de el, numai el Astfel, regele a riscurapirat pe toticiti a putut sä giseasci la Unguri, afari de aceia pe cari nobilii Tiläsaseri in posesiunea bisericilor. Din ace§tia a orfinduit pe catTvain§i sà serveasci, intr'o slujbi mai upari, pe la fortiretele sale.

§ 4. lobagii castrelor.

Iobagii castrelor aunt nobilii siraci cari venind la rege, aceatale-a diruit pimanturi din pimänturile castrelor, ca feude ale caa-trelor cu conditia si apere castrul in timp de rizboiu.

§ 5. Conditioncrrii.

din aceini prizonieri de rizboiu, aunt stabili in modconditionat. Pe ace§tia din urmi regele Kaloman ficut de maimulte categorii.

§ 6. Libertinii.

Dela regele tef an eel Sfänt exista §i un statut ca iobagul con-ditionar tart poati si se riscumpere pe sine §i familia sa, daca voe§te,pe o suti de byzanti. Daci însá ar fi firi sotie §i familie, pentru per-soana sa 24 byzanti, sau compensandu-se ca un serviciu de aceea§ivaloare. Mira' voia lor au admis Ungurii ca regele si le riscumperepe prizonieri; au fost determinati insi de regele Stefan cel Sfântode prelati.

§ 7. Sclavii.

Aci vorbim §i scriem numai despre prizonierii cari au fostluati de la popoarele cre§tine; despre cei de la popoarele barbare,Papa nu apune nimic. Càci, Scaunul Apostolic a voit ca prtgäniifie supu§i cre§tinilor. De aceea, astfel de captivi se numesc uheg. Dinace§tia, biserica a incuviintat fiecirui Ungur si athà i si ling.

www.dacoromanica.ro

116

EXCURSUSALFABETUL SECUESC

Nu numai pentru Semi, dar, in general, pentru intregul poporunguresc se poate pune intrebarea, daca la venirea lor in Europa,Maghiarii au avut sau n'au avut cuno§tinta serisului §i a cetitului. Efoarte probabil, at in Mara de aurtea ducelui-§ef, care va fi avuinecesitate de a trimite §i de a primi solii, nimenea nu va fi avut §tiintade carte, propriu zisa; nici nu se putea pretinde §tiinta de carte unorcarde de cuceritori I).

Dupi ce încá viema nomadi a Ungurilor se va fi prefacut inviea0 arzati, sedentari, §i dupa ce traiul lor de jaf se va fi whim-bat, pe la jumatatea veacului al X-a, in train de agricultori lini§titi,.vor fi simtit de sigur ei trebuinta de a face imsemnari, de a tineasocoteli pe tali sa le consemneze, data nu pe hartie, papyr sau per-gament, materiale pe cari nu le puteau avea la indeminA, dar celpupal pe materiale lemnoase §i chiar pe pietri pe cari le aveau ladispozitie.

Cam acela§i lucru se va fi petrecut, fara indoiala, §i cu Româniiearl, impreuna cu notiunea ccetirii» 'au pierdut §i cuvântul latin detlegere», adoptänd mai tarziu cuvantul slavon «cetire», in vreme cepentru «scris», pe care 1-au intrebuintat in totdeauna, de§i scrisuiacesta va fi eanstat mai mult in crestàtnri, au pastrat cuvarutul latinde cscribere».

In timpul cand.Secuii, venind din regiunile nordie,e ale Unga-riei, s'au arzat coloni§ti in Ardeal, gi faptul nu s'a putut petrecedecat treptat-treptat, ineepand mai ales din zilele regelui Ladislaucel Sant (1077-1095) §i terminandu-se, in mare parte, la sfar§itulveacului al XIII ei se easesc pe oarecame treaptä de civilizatie,intruciit stabilirea lor in regiunea Mureplui, rarnavelor §i a Oltuluia urmat, sau cel mult a coincidat, cu stabilirea Germanilor §i in niciun caz n'a precedat acestara §i nu incape nici o indoialae Secuiivor fi fast influentati de situatiunea morali §i materialä a adestor

1) C. Tagliavini, in Luigi Ferdintutdo Marsigli e la scrittura 4trunica» deiSiculi, 1930 p. 24 este de alti pirere: ma non sarei alieno dall'ammettere che iprogenitori dei Siculi, venuti con i progenitori degli Ungheresi nelle attualisecli, abbiano ereditato la scrittura a tacche da una popolazione turca, in partefusasi con loro abitante nelle vicinanze della sponda asiatica dela Mar Nero.Aceasti vecinitate a Mirii Negre ar explica, dupi scriitorii unguri, influentsgreceasci asupra alfabetului secuesc. Asuprai originii Secuilor vezi Sicides etRountains, un procis de denationalisation, 1933.

www.dacoromanica.ro

117

Nemti, ea si nu mai vorbim de celelalte popoare ce se vor mai fiaflat pe atunci in Ardeal. Aceatea din urmi ne avin.d state organizate,dar avind ocupatiunea de agricultori gi de pistori, nomazi sau trans-humanti, vor fi avut gi ei oarecari rudimente de civilizatie. In nica-zurile lor zilnice igi vor fi uitat de cetit, gi-gi vor fi pistrat nu_maiascrisula, «nunieratul», ainsemnirile», crugiciunilea, «inchitnatul laDurtmezeua gi alte cateva indeletniciti intelectuale, ale c5ror termininecezari un.ei vieçi, oricat de primitive, i-au putut pistra.

Simon de Keza, ci el insugi este autorul Gestelor, dapi careavean rezumatul ce ni s'a pistrat subt numele lui, fie ci el a impru-mutat datele sale dupi nigte Geste mai vechi, Igi serie cronica sa,dupi ce s'a acreditat in istoriografia maghiarä, ,pirerea ci Unguriisunt urmagi ai Hunilor gi, prin urmare, dupi ce s'a acreditat gi pi-rerea ea' Secuii ar fi urmagi directi ai Hunilor AV& Simon de Keza,eat gi Chronicon picturn Vindoboneuse, care a avut acelagi izvor co-mun, ne dau informatia cA Secuii au triit impreuni cu Blachii, dela cari se apune ci au imprumutat alfabetul.

Ori care ar fi originea lui Simon de Keza, fie ci este Ungurneaog ceeace nu pare admisibil, fieci este de origine striini, dinSpania, din Italia, ori de aiurea, el triia in Bihar, 'fide° regiune ro-m5neasci, gi trebuia s5 cunoasci bine pe Rom5ni. El nu putea siinventeze, cel mult a putut sA reproduci o informatiune, pe care aluat-o dela un alt autor. tiea insi bine ci in Biharia se giseau maimulte localititi ce poara nu.mele de Szekely».

Inforrnatiunea lui Simon de Keza gi a Cronicei zugrivite delaViena a dat multi bitaie de cap scriitorilor unguri gi ea a flewobieet de preocupare gi a unor istorici romini.

Analitii unguri, incepind cu Thuroczy, in% faptul ci auadlnis teza hunici, in ce privegte origines Secuilor, nu paean si nucreazi ci acegtia nu vor fi venit din patria lor primitivi cu scrisullor scitic: Secuii neuitandu-gi literile ler scitice, zice Thuroczy, sefolosesc nu de hartie, ci de hcte de lenm, in cari igi taie literile 1),iar humanistul Bonfinius, secretarul regelui Mateiu Corvinul nespune: Secuii au literile scifice pe cari nu le &Tin pe hartie ,ci letaie in hete de lemn foarte scurte gi in putine semne cuprind multinteles 2 .

Thuroczy, Chroniza Hungarorum XXIV: Hi, nondum Scythicis Met-isobliti, eisdetn, non encausti et papyri ministerio, sed in baculorum excisionis arti.ficio, dicarum ad instar, utuntur.

Ant. Bonfini, Rerum Hungaricarum decades. Literas Scythicas habent,

www.dacoromanica.ro

118

Despre acelagi fel de scriere a Secuilor, adeca' despre crestaturisau ravage in lemn ne vorbegte §i cronica ungureasca din secolul alXV-a 1) precum i Nicolae Olahul, din eecolul al XVI, atribuindcuilor, pe langa ecrierea obicinuiti cu litere latine, i-o scriere inLenin, particulara Secuilor 2).

De asemenea, istoricul ungur Szamosközi, din epoca lui MihaiuViteazul, ne vorbegte despre felul deosebit de ecriere se-cuiasca, m.o§-tenit de la Scythia).

Cestiunea alfabetului secuesc, imprumutat de la Romani, apreocupat §i pe istoricii nogtri, in special pe Hagdeu Tocilescu,Odobescu, I. Pugcariu §i N. Iorga.

Ha§deu, in Istoria critic% a Rorrainilor 4), ne vorbe§te despredouit alfabete pe cari le-ar fi intrebuintat Rominii in trecut, in afarade alfabetul cirilic, curent pana la mijlocul secolului al XIX gi inafara de alfabetul latin, intrebuintat de atunci incoace.

Unul ar fi alfabetul descoperit de Cezar Boliac, pe nigtecArimibi gasite la Coliba Veche, de langa comuna Slon, din judetulPrahova, alfabet pe care Hagdeu 11 numegte mongoloid, fiindeli re-produce cateva litere mongole §i

Alf abetul secuesc pe care marele filolog il socote§te ca da-(sic, fiind inventat, pe la anul 100 inainte de Chastos, de filosofulDeceneu, §i pe care acesta 1-ar fi adus din Egipt unde studiase maimulti vreme 5 ) .

quas non in papyro scribunt sed brevissimo ligno exoidunt paucis notis multasense comprehendunt.

Chronica Hungarorum, la Tagliavini, op cit. p. 34: Nam et nostroaevo pars nationis eiusdem quaedant, Transilvanis regni posita in oris, charac-sores quosdam ligno sculpsit et talis soripturae usu literarum ad instar vivit.

Nic. Olahus, Hungaria et Atila, p. 195. Ad explicandam animi sui senten-Liam et voluntatem quotidianam praeter usum papyri et atramenti, aut characte-rim aliarum linguarum, notas quasdam bacillis ligneis incidtmt, aliquid inter sesignificantes; quibus ita incisis apud amicos ac vicinos vice nuntii, epistolaeventuntur.

Szamoskiizi, la Tagliavini, op. cit. p. 18. Superest apud hos (Sc. Siculos)in Transylvania genus quoddam vernaculum scribendi quod ab 'apxcuoTelvo(seorum Scythis iam Lude per multa saecula posteritati traditum ac ab Oriente inEuropa illatum retinetur.

Hasdeu, Istoria critica a Romanilor II, p. 21.Dupri constatirile lui Tocilescu, Dacia inainte de Romani, p. 919 Ca-

pitolul acesta, din Apendicele cärLii lui Tocilescu, este atribuit lui Al. Odobescusemnele de pe eiiriimizile de la Coliba Veche, de lfingli Sion, sunt semne de

ale lucriitorilor, obicinuite in evul mediu. Ele nu sunt anteromane, cum credea

www.dacoromanica.ro

-- 119

Alf abetul dela Slon nu este propriu zis un alfabet, ci mai multnigte semne grafice, flea de nici o importanta.

Alfabetul secuesc lush', pe care Ha§deu 11 studiaza pe tem.einlunui alf abet pastrat in Archiva Bibliotecii evangelice din Bragov §ipe care Il gasise preotul Lakatos, ar fi alfabetul romanese pe care 1-arfi imprumutat Secuii dela Blackii cu cari traiau impreuna in munti,dupa cum afirma cronica lui Simon de Keza i eronica pietata delaViena. Alfabetul acesta de care Lakatos apune ca figureaza intr'unmanuscris din anul 1702, gi pe care Secuii 1-ar fi intrebuintat pangla anul 1700, increstand literile pe nigte bete, §i incepand dela dreap-ta spre stanga, Hagdeu erede ca este dacic, pistrat de Romani gitransmis In urma Secuilor.

Autenticitatea afirmatinnilor lui Lakatos este pusa astazi laiar teoria unui alfabet dacic, pastrat alatuii de alfabetul

latin al colonigtilor lui Traian, a fost combatuta cu sueces de Toci-lescu-Odobeseu gi nimenea nu mai crrede astazi serios in existentaunui atare alfabet. De altfel, nu s'a descoperiit nici un act romanescin alfabetul lui Lakatos, nici macar un singur cuvant §i nu exista nielo dovada istorica precum cA Romanii ar fi avut vreodati un alt al-f abet, in data de eel eirilic oficial, §i in dark' de eel latin, acum inurma. In grafiea eirilica nu ni-a camas niel macar o litera din acelpresupus alfabet, imprumutat Secuilor.

Studiu/ lui Hagdeu pare a fi foot mai mult o neintentionatadiversinne. Gael afirmatiunea slavigtilor Schaffarik gi Tomaschekalfabetul secu ese nu putea fi decat un alfabet cirilic, mai mult saumai putin modificat, a abatut cereetarile din fliga§ul indicat de ceifloui invatati slavigti.

Cestiunea im,prumutului alfabetului secu.esc de la Romani orein mai tarziu Ion Purariu, care studiazi comparativ cele douainscriptiuni ce s'au descoperit in alfabetul acesta in regiunea seeu-iaca, una la Inlaceni-Enlaka, un sat intre izvoarele Tarnavelor, in ju.detul Odorheiu gi alta la Nieolegti-Csikszentmikl6s, din jucletulCiuc 1).

Cezar Bolac care le-a descopert, niel mongoloide cum socotea Hastleu care le-aatudiat, ci ele sunt relativ târziì, de cand s'a luat obiceiul de a se face imprimiriale semne pe cilrätnizi si pe pietre, cum se practica in Europa, cu deosebire deeiitrA mesterii gerrnani, aroma poate li se datoreazi, cum credea Tocilescu,direa dela Slon.

1) I. Puscariu, fabetul Secuilor i slovele cirilice, in An. Ac. Rom.XXVII-a 1905.

www.dacoromanica.ro

120

Pe zidul biserici unitare din Inlaoeni, s'a escoparit, nu prea demult ,o inscriptie scrisa in caractere secuegti, de la dreapta la stin' tgade cuprinsul urmator:

Georgius Musnai Deak, Egy az isten, adeca Gheorghe Musnai,diacul, unul este Dumnezeu. Precum se gtie, deviza confesiunii uni-tare este: Unul aingur este Dumnezeu.

Inscrip. tia aceasta dateaza din anul 1668, dupii eum rezultl din-teo a doua inscriptie de pe zidul aceleeagi biserici, in care se apune

biserica fiind daramata de Tatari, s'a reconstruit din nou in anul1668 gi a fost pietata de Georgiu Muznai, fiind.preot loan Arkosi 2).Aceasta a doua inscriptie este in caractere latine.

In dark' de aceasta inseriptie, inteun alf abet secuesc ee nu semai discuta, se mai gasesc, In acelagi alfabet, inscriptiuni pe bise-ricile dela Nicolegti i, in timpul din urma, s'au mai descoperit, inacelagi alfahet, caracteristic secuesc, ineoriptii la Mihaileni-C,Rikazent-mihály, la Reti-Rety, din judetul Trei Scaune, gi in alte par/.

Aeest alfabet ar fi fost inventat, dupa I. Pugoariu, in timpulReforme,i religioase gi intrebuintat in corespondenta secreta de pro-testanti. In Ardeal el pare a fi fost raspandit de megterii secui i fo-losit in inscaiptiunile de pe zidurile

In timpul din urm.a, Carlo Tagliavini, profesor la Universita-tea din Budapesta, a publicat un nou document referitor la acelagialf abet secuese 2).

Este alfabetul ce s'a gasit printre manuscrisele lui Marsiglin. 1608, ofiter gi om politic austriac, care a calatorit mult prin Tran-silania i prin Tara Romaneasca gi care a cunoseut i an,alizat serie-rea secueasca. In literi/e acestui alfabet se euprinde Calendarul ear-hatorilor mobile, crise in lemn, pentru cei dintai convertiti la cre-dinta catolici.

Scrisul se face dela dreapta spre stitnga, ea in cele mai multealf abete orientale, cel arabic, semitic etc. gi urmeaza sistemul bustro-fidon, adeca al mersului boului la plug, continuand girul al doileadeis stanga spre dreapta.

llocce templum per man. noxius insmanium Tartaroruni Anno 1661in cineres reductmu beneficio et pio erga Deum zelo incolar. Jenlakiens. et Mar-tonien. in honorem uni veri Dei lacunare tectum arte pictoria insignit A. 1668Georgius Muzn.ai, pastare existente Johanne Arkosi. Hascleu, 1st. Crit. a Romtin.II, p. 34.

Carlo Tagliavini, Luigi Ferdinando Marsigli et la scrittura runica deiSiculi di Transilvania, 1930.

www.dacoromanica.ro

121

Dar, de oareoe Marsigli, ea toti contimponaniil sAi, era convinscrt Secuii aunt urmagi ai Hunilor, cäci, dupg etimologizirile pe atuncila modi, Siculi nu pot fi cleat Schuh ,adeci Scythae, trebuia neaprt-rat ca i alfabetul lor si fie de origine scitit

Fitig ä admitA teoria hunia a ocriginii Semilor, profesorulTagliavini, recunoseind cA acest popor nu apare in documente ina-inte de anul 1211 gi avind convingerea ert etnicegte gi lingvistie nueste niei o deosebire intre Seeui gi intre Ungurii din pusa, admitetotugi cA Secuii ar putea srt líe o un.dà de emigrare anterioarit Ungu-rilor, trimigi pentru paza frontierelor 1).

Scriitorii unguri cari s'au ocupat de aproape cu. alfabetul Se-cuilor, au ajuns la concluziunea, i de aceeagi pirere este gi in-vittatul Tagliavini cA toate inacriptiunile amintite mai sus, stintserse in rune, influintate Ina de grafica turci. De aide', este inte-resant de a constata tri cele mai insemnalte cuvinte ungareoi ir-ni, aserie, gi beiii, literA, sunt de origine tureä.

Astfel de rune s'au deecoperit i dincoace de Carpati. Colanai&tit in tesaurul ce s'a descoperit la Pietroasa, de pe dealulde Ifingi Buziu i cunoscut subt denumiirea de eClogea eu pui», cu-prinde o inscriptie in caractere runice 2). i, tot in .caraetere runice,sunt gi cele doui inscriptii, gäsite acum veo trei ani la Bunegti,Folticeni 3). Ele seam:Ina mult cu cele studiate de Tagliavini. Cficilea ce spune d. L Bianu: cComparind alfabetul secuese, reprodusde Tagliavini, dupri Marsigli, cu runele din inscriptiile d.escctperiteacum la Folticeni, pentru multe semne identitatea, sau cel putinmein:Aintree, este evidenti».

Se intelege de la sine ci aceste caractere numite runice gi des-pre cari gtim ca- le-au inventat gi le-au intrebuintat popoarele ger-manice in antichitate 4), nu erau toate la fel. i dei ele au fost scoa-se curind din intrebuintare, totugi au mai fost folosite, de multeori, fie ea scriere criptica", fie ca seriere proprie

Examinfind alfabetul din Calendarul lui Marsigli, in compara-ie inscriptia dela Orkhon, scrisA in vechiul alfabet turcesc din

veacul al VIII, dinainte ea Tureii si fi primit caracterele arabe,

Tagliavini, op. cit., p. 12: reppresanta Son ogui probabilità un'onda diinunigrazione anteriore agli Ungheresi veri e propri, messa a guardia dei confini.

A. Odobescu, Le trésor de Petroasa, 1900.I. Bianu, Inscrimii in limba gotia si In caractere runice descoperite

lângé Folticeni, An. Ac. Rom. III, V a. 1931, p. 1.T. Bianu, loc. cit. p. 8.

www.dacoromanica.ro

l22

Tagliavini gase§te o frapantri asemlinare. Zece litere aunt aproapeidentice. Acest alfabet runic insa nu ente identic cu toate celelaltealfabete runice, ele neavand, cu toatele, aceeni desvoltare evolutivi.lar concluzilmea la care ajunge Tagliavini In atudiul su este ca al-fabetul secuesc nu este un alfabet latin, cuan ar voi sa ousting I. Pu§-cariu, §i niciun alfabet cirilic cum este inclinat sg o creaza d. Iorgal).

Alfabetul acesta cirilic care poarta numele unuia dintre ceidoi frati apostoli slavi din Salonic, de aigur este mai vechiu decatsecolul al IX, in care au trait Ciril §i Metodiu, dupa cum, de altfel,chiar alfabetul lui Ulfila, din secolul al IV, este mai vechiu cleatacest secol §i el este, fariîndoialä, numai adaptarea unui alfabet dejaexistent.

Noi nu ne putem pronunta in privinta alfabetului ce-1 vor fiimprumutat Secuii de la Romani, dupa cum afirma cronicarul Simonde Keza §1 Chronicon pictum Vindobonense. Cad este sigur ca in-scriptiunile de pe bisericile secue§ti, ea §i ealendarul lui Marsigii,bunt serse in hiere runiee, pe oari-Secuii n'au putut art le imprumutede la Romani.

Dar, aceasta scirere runic:411U se gase§te numai in tinutul secuesc, ci §i in alte regiuni ale Ungariei, §i peste tot, unde se gaseac,In Secuime, inscriptii in acest alfabet, ele sunt numai In limba ma,ghiara §i niel una nu trideaza niel un singur cuvgint care rear fi dinEmba com.uni maghiara. De und.e rezulta a acest alfabet nu esteun alfabet specific secuesc.

Dar atunci cum si ne explicrun informatiunea ce ne dau inaceastA privinta oronicile?

Linguistica pare ca ne aduce o razi de lumina' §i in aceastaeestilme intunecoasii.

Ungurii au corviintul rovás, romane§te reiva,g, i noi mai avem,pe langi acest termin, §i cuvantul de rabo j. Ambele aceste cuvintestint de origine &lava. De la Slavii, cu cati am trait multi vreme im-preuna, 0 pe cari, fiind cu mult mai putini, i-am desnationalizat,

1) Vorbind de Simon de Kéza d. Iorga, in But de la sect. hist, de r.4c.Roum. IX 1921, P. 221 ne spune: Bs (les Szeklers) ne se fixent pas dans laplaine, mais se redrew dans les montagnes, 'chez les Blaques, et s'y établissent(Rs utilisent leurs alphabet», ce qui signifierait gulls embrassent rortodoxie etralphabet cyrilien, ce qui était possible it cette époque. lar in But. de Ma.pour rétude de r9ur. sud-orien. X. 1923, p. 211, vorbind de cartea lui Iancsii B.Les Sicules se exprimi: U présente des preuves de récriture szekler qui n'est

(runique», ni turque, mais bien une dérivation de celle des Slaves balcaniques'adopt& par les Roumains.

www.dacoromanica.ro

123

am imprumutat mai toti termini privitori la scriere: buche, aloya,bucoavni1), eetire, ràva, riboj etc. §i, la rândul nostru, i-am trecutUngurilor §i in special Seeuilor cu cari am ti-5ft impreuni, commixti.

S'ar fi putut intampla ca Rominii sà fi avut chiar un alfabetal lor special pe care si-1 fi imprumutat Secuilor §1 care cu vremeasi se fi pierdut, inventindu-se, in timpul reformatiunii religioase,un alfabet care, niscindu-se la Germani, iä fi fost runic. Dar nimienu ne indreptite§te sà facem aceasti ipotezi.

In concluziune, credem stabilit cà alfabetul runie secuesc nueste imprumutat de la Romani sau dela Comanii rominizati, ctunerede Munkaesi 1). Riva§ul Insà Secuii l-au luat deadreptul de laRomâni, ca eari trälau impreuni in munti, ducind aceemi soarte:cum Elackis in montibus zonfinii sortem habuerunt, unde Blackiscommixti literis ipsorum uti perhibentur.

1) Si in limba germ. cuvintele Buch i Buchstab, vin de la materialul de@cris Buche, fag.

1) Munkacsi, in Keleti Szemle XIV, la Tagliavini, op. cit., p. 37.

www.dacoromanica.ro

Aba 37, 47, 48, 49, 52, 59.Abah 41.Adalbertus 60.Adriaticum m. 32, 53.Alfrica 34, 35.Agmund 53.Aladarius 36.Alani 23, 24.Alba-Albensis 39, 45, 46, 49, 50, 51, 53,

54, 55, 57, 58.Aldaricus 19, 30, 32.Alexander 24.Alexandria 22, 34.Alamannia-Alamannus 26, 36, 41, 43, 46,

47, 51, 57, 58, 59, 63.Almus 39.Alpzuri 23.Altunburc 61.Altmann 61.Andreas 46, 49, 50, 51, 52, 56, 58, 59.Antonius-Antoninns 38.Apulia 32, 35, 54, 55, 61.Aquilegia 32, 33, 34, 41, 51.Archelaus 33.Argentina 30.Arianus 34.Armeni 64.Arpad 36, 39.Asia 23.Arragonia-Aragonia 62, 63.Assirii 35, 56.Augusta 41, 42, 53.Austria 47, 48, 56, 57, 58.

Babilonia 56.Bagath, 62.

INDICELE NUMELOR PROPRII DIN TEXTUL LATIN

Baltrame 19.Banhida 37.Barsacia 24.Barsunus m. 51, 52.Basilea 30.Bastech 58.Bavaria 41, 47, 48.Becha 55.Beel 51.Bela 46, 49, 52, 55, 56, 59, 62, 64.

.Belar 23.Minder 30, 31.Beltramus 62, 63.Bendacuz 25.Benedictus 63.Benyn Bela 52.Bessi 24, 26, 38, 54, 64.Betse 62.Bezprem 37.Bizantia 30, 48.Blacki 32, 37.Boboeha 60.Bodoct 51.Bobut 48.

Boemi, Boemicus, Boemia 40, 45, 46, 47,48, 49, 51, 53, 56, 57, 58, 62, 64.

Bolotun 40.Bolugi 61.Botond 44.Bozna 63.Bracts 35, 37.Brandeburgensis 56.Brittani 31.Brixia 34.Brundisium 54.

www.dacoromanica.ro

- 126 -Buda 25, 28, 31. Danubius 26, 27, 31, 36, 39, 42, 43, 47,Budun 56. 53.

Bulchu 42, 43. David 52.Bulgari, Bulgaria 37, 41, 43, 44, 45, 56. Demetrius 59.Burgundia 30, 41, 48. Dentia 24.Buzad 62. Deuchunlant 60.

Ditricus 26, 27, 29, 36.Caducha 25, 27, 35. Don 24, 28, 32.Calabria 35. Dulde 23.Campania 61.Capostiria 32. Eberhardus 41.Carinthia 32, 40, 41, 47. Echulburc 31.Carniolia 41. Ecius 30.Carolus 41. Ed 37.Caserta 61. Edemen 37.Cassinum 35. Egyptus 22, 35.Cathalauni, Cathalaunia si Katalaunia 30, Elad 39.

31, 32. Emiricus-Emricus 45, 55, 58, 62, 63.Catho 35. Enea, Eneth 22.Cathona 35. Erd 25.Ceztmmaur 27, 29. Ernistus 61.Chaba-Csaba 36, 37. Ertewelu 39.Clink 39. Ethela 25, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35,Chakan 64. 36, 37.Chakwara 39. Ethiopia 24.Chalon 30. Ethul-Etyl 23, 24.Chanad-Chenad-Chanadiensis 48, 49, 50. Evilath 22.Chigle 36.Ciuitas-Nova 56. Fanberg 60.Colonia 31, 32, 47. Ferraris 34.Comani-Cumani 24, 26, 38, 58, 51, 64. Filimer 19.Concordia 34. Flandria 31.Conradus 41, 61, 63. Florum paiur 49.Constantia 29, 41, 62, 63. Forum Julii 34, 41.Constantinopolis 43. Francia 19, 31, 38, 41, 43, 51, 61, 62.Corosmina 24, 37. Francuurtensis 57, 63.Cornes 62. Fridburc 61.Cremhild 36, 37, 40. Fridericus 56.Cremona 34. Frigia v. Phdygia.Cund 40. Frisones 31.Cupian 40.Cusid 40. Gallici 31.Cuwe 25, 27. Cache 25, 29, 44, 45, 52, 53, 54, 55, 59,Cuweazoa 27. 60, 64, 65.

Gerardus 48, 50.Dad 31. Germania 19, 29, 32, 36, 38, 43, 53.Dalmacia, 26, 32, 54, 55. Germanus, Germanicus 26, 27, 36, 40.

www.dacoromanica.ro

Golgocha 40.Gotfridus 21, 41, 47, 63.Gotha 19, 30, 33.Goron 60.Gozd 54.Graun 60.Grecia-Grecus 36, 37, 38, 44, 55, 64.Gregor 55.Gregory 62, 63.Guillelmus 55, 62.Guth 61.

Habusburc 57.Hedricus 61.Henricus 47, 51.Hermannus 62.Hersfeldensis 63.Hertindus 41.Honorius 36, 37.Hung 37, 38.Hunor 22, 23, 24.Hunt 60.

Jacobus 64.ladra 32.Iaki 60.Iaphet 21.Ydropolis 43.Illyrici 29.India 24.Yrcania 24.Ioriani 24.Iosephus 21.Isidorus 21.Isnacum 31.Ispania 31, 63.Italia, Italicus 19, 26, 34, 38, 41, 43.Lila 39, 45.

Kadan 25.Kalomannus 54, 55, 61, 65, 66.Kam 21.Kean 45.Kelad 61, 63.Kiscen 61.Kupan-Kuppan 45, 60.Kusd 59.Kyo 38.

- 127 -

Kyrioleis 54.Kysla 45, 56, 62.

Ladislaus 19, 52, 53, 54, 55, 57, 58, 59.Latinus 27, 46. 50, 51, 59.Laurentius 59.Lebin 61.Lel 40, 42, 43.Leo 34.Leopach 41.Lewenta 46, 49.Lingonensis 30.Litua 32.Lombardia 41, 43.Lotardus, Lotharingia 43, 48.Longobardus 26, 33, 34.Lodan 62.Lodomeria 49.Lotharus 38.Ludovicus 38.Lugdunum 30.Luitardus 41.Luxovium 30.Lyh 42.

Macedonia 26, 32.Macrinus 26, 27.Maguntia 41.Maiorica 63.Mangalia 24.Mantua 34.Marbec 58.Marroquia 30.Masticonia 30.Medi 29.Mediolanum 34.Memphis 22.Menfeu 48.Menroth 21, 22.Meotis, Meotida 20, 22, 23, 24.Merania 41.Meretinsdorf 62, 63.Mertinsdorfarii 62.Mean 62, 63.Messiani 37, 40.Micolt 35.Mihael 59, 62.Maid 45.

www.dacoromanica.ro

Milot 58. Philippus Ladislaus 63.Minorica 63. Phrygia 26, 32.Mirama, Mirantamona 30, 31. Pisani 55.Miska 49. Pola 32, 53.Miscouch 59. Polonia 37, 49, 51, 58, 64.Mogor 22, 23, 24. Pomerania 49.Mogora 24. Ponyth 59.Mongoli-Mongoli 56. Posonium 53.Monopolis 54. Pot 61.Moravia 40, 58, 64. Potentiana, Poteutia 26, 27, 36.Moravi Pragensis 60.Morot 37, 39. Pruteni 23, 31.Morowe 58.Munurod, Munorodinum 53. Qunwes 54.Musun 50, 53, Quinque-ecclesie 50.Myurk 64.

Nargedsceg 63.Nicolaus 58, 59.Nitria 40, 45, 53.Noe 21.Nona 32.Norieum 48, 51, 53.Norvegii 31.Nubia 22.Nurimberc 62.Nyr 40.

Oliverius 61.Olivernus 59.Orosius 19, 21.Otacarus 56, 57, 58.Otto 19, 38.Oubuda 32.

Padua 34.Pamfilia 26, 32.Pannonia 26, 27, 32, 33, 34, 35, 36, 37,

38, 39, 40, 41, 44, 45, 51, 63.Papienses 34.Parentia 32.Pata 59.Patur Gozdia 54.Pazman 60.Pergamum 34.Persia, Perside 22, 23.Peoth 39, 50.Petovia 47.Petrns 46, 47, 48, 49, 50, 52, 54, 61.

- 128 -

Racus 37Ratispona 41, 42, 49.Ratislaus 47.Ratoldus 61.Ravenna 34, 35.Realt 33.Rebche 48, 56.Regina 35..Remensis 31.Renoldus 58.Rhenus-Renus 29, 31, 41, 42.Reuwa 25.Rcwa 27.Rifei 23.Rhodanus-Rodanus 30, 43.Rodoan 62.Roma, 34, 41.Romani 26.Rosacensis 50.Rudolphus 57, 58.Ruthenia 26, 36, 38, 49.

Sabaria 26, 33.Salomon 51, 52, 53, 54, 58.Salona 32.Sambuk 61.Saxones, Saxonia 22, 41.Scardona 32.Seeugzard 52.Scewen 29.Scigetfeu 53.Schithia, Scicia, Sciticus, 19, 21, 24, 25,

26, 27, 29, 36, 39, 50.www.dacoromanica.ro

- 129 -

Sclavi 37, 45. Tolosana 31.Sebenicum 32. Triestina 32.Sebus 45 47. Troia, Troiani 33.Segusa 43. Tulna 27.Sem 21. Tunisium 63.Sena 32. Turda 25.Sibilia 30. Turul 29, 39, 59.Sicambria 27, 29, 31, 32, 36. Tycinus 34.Sicilia 55. Tyhon 52.Sigismundus 30.Simigitun 60. Uger 39.Simon 62, 63. Ulma-Ulmensis 42, 43.Soio 56. Ung 39.Sophia 51, 53. Unricus 42.Spaletuni 32. Urs 40.Spani 31. Ursula 31.Stephanus 43, 45, 46, 47, 52, 55, 56, 58,

59, 60, 63, 64, 65, 66. Vacia 53, 54.Stilf rid 58. Waratislaus 40.Stiria 32, 41, 53, 56, 58. Warod 54.Stof 61. Wasurburc 60.Strigonium 56. Wazul 45, 47, 50.Strosburc 30. Wecelliuus 60.Suarchumburc 41. Wenceslaus 64.Suevi, Suevia 38, 41, 43, 60, 61. Wela 25, 27, 35.Suprunium 48. Venesia 33.Susdalia 24, 26. Veneti 33, 46, 54, 55.

Werbulchn 40.Tarsia 24. Wercellane 41.Tartari 56. Verona, Veroneusis 26, 29, 34, 56.Tarvisium 34. Weznemut 49.Tatun 50. Wigman 59.Taurina 43. Viltonia, Wiltense 43, 61.Tawarnucweg 27. Vlachii 37.Teneu 54. Wolfer 61.Terra-laboris 35. Wormantia 43.llana 21. Wurbure 62.Thela 25.Theodorus 38 Zaculi 36, 37, 56.Theutonici, Teutonici 31, 36, 37, 40, 41. Zala 40.

42, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 53, 58, 60. Zar-Ladislaus 45, 46, 49, 50.Thuringia-Turingi 22, 31, 41, 61, 63. Zazholm 26.1 i boldus 60. Zemein 25.Tize 26, 29, 49. Zemin 55.Togora 23, 24. Zoard 35.Tocstm 25. Zobole-Zabole 39.Tota 63. Zuataplug 37, 38, 39.Tragura 32. Zuard 40.Trense 47. Zub 39.

9www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL_tut_

Pretatfi - 7

Inteeducere 9Gesta Hunnorum et litutgitrOtutts Text lain 19

ProhemiumLiber primus 21

Capuz prinutm 21

In cronicon Hungarorum introductio 21

Nami posteritas a diluvio turrim Babel aeclificat, quantKezn ex Iosepho Flavio describit 21

3. Nemroth Hungarorum Protoparens Persidem habitaturusintrat, ibique fijos Minor et Mogor generat, e quibusHungari dercendunt 22

I 4. Nemroth filii Paludes Maeotidas petunt§ 5. Aucta gente, a Paludibus Maeotidis in Seythiant concedunt 23

capuz secundum 25

De Hunnorum in Pannonia migrantium rebus usque ad pu-gnam in Cezunm.aur commissam 25

Hunni Scythia egressuri Capitaneos e suis constituunt 25

Emertsis Bcssorum ac alborum Comanorum regionilms,Susdaliam attingunt et tandem ad Tibiscurn consident 16

Maerinus praefectus, audiens Hunnortun aduentum, aRomanis auxilia petit - 26

Quo deliberante, Hunni in Sicambria Danubium trai-ciunt et uariante fortuna cum hoste dimicant, delctotandem Romanorum exercitu, Pannonia potiuntur 27

Et Attilam regem constituunt, qui cunt Buda fratreperium diuidit 28

Quo habitu Attila fuerit, eins indoles, potentia et pug-nandi ratio. Tentoria ac reliqua supellex. Militant co-pia, arma Htumorum. A Witte insignia 23

Caput tertium.De rebus per Attilatu a uictoria ad Cezumnaur relate usque

ad caedem Budae gestistDeuktis ad Cezunmaur Romanis, Attila magnum Euro.

pae partem igne ferroque uastat 29

Tertia Attilae exereitus pars Catalauni manet 31

www.dacoromanica.ro

- 132 -Dag,

§ 3. Attila suas uictorias continuat 31

§ 4. Budam fratrem Attila ingulat 31

§ 5. Speculatores in onmes mundi partes destinat - - 32

Caput quartum 32

Incidentia seu narratio uictoriarum a Budae fratris caede perAttilarn ad obitum usque suum partarum; et de Hun-norum in Scythiam reditu 32

§ 1. Attilae uictoriarum et Aquilegiae obsidionis narratio - 32

§ 2. Expugnata Aquilegia, contra Italos uictricia arma uertit;quare ad cum Leo Papa ablegatur - - - 34

§ 3. Zoard capitanei uictoriae 35

§ 4. Nouae regis Attilae nuptiae, et has secuta mors - 35

§ 5. Filiorum eius dissensiones, quibus Hunnicum cessat inEuropa imperium 35

§ 6. Ex Hunnorum in Europa reliquiis orti Siculi 36

§ 7. Qui, post eiectos Hunnos, Pannonianun domini 37

Liber secundus 38

Caput primum 38

De secundo Hunnorum in Pannonas aduentu, ac eorum rebussub ducibus gestis 38

Introductio in librum secundum - - - 38

Huni seu Hungari quando secundum in Pannonias reuersi? 38

UM. Danubium traiecere? 39

g 4. Arpad inter Capitaneos primus - 39

§ 5. Prope Albam castra metatur 39

§ 6. Alter capitaneus Zabolcs 39

§ 7. Tertius Gyula 39

§ 8. Quartus Ott; 40

§ 9. Quintus Cund 40

§ 10. Sextus Lel 40

§ 11. Septimus Bulch 40

§ 12. Aliae generationes aequo pro lubitu sibi sedes legunt;postea in Morauos, Bohemos, aliosque irruunt - - 40

§ 13. Bulgariam, Forum Julii et Lombardiam uastant - 41

§ 14. Occidentales Europae partes inuadunt - - 41

§ 15. Ad Augustam internecina clade affieiuntur. Anno Chri-sti 955 42

§ 16. Alter Hungarorum exercitus sociorum cladem uindieut 42

§ 17. Vastatisque diuersis regionibus, domum reuertitur 13

§ 18. Germani et Galli foedus contra Hungaros ineunt - 43

§ 19. Hungari Italiam, Bulgariam et Graeciam infestant 43

Caput secundum 45

Historia regum a S. Stephan° usque ad caedem Abac 45

Primus rex, Sanctus Stephanus ab anno 1000 ad annum1037 45

Petrus rex constitutus a. 1033, solio privatus anno 1041 46

www.dacoromanica.ro

133

rag.

§ 3. Petro exauctorato, Aba in regem coronatur, ah a. 1041ad a. 1044 47

Petrus regno et solio restitutus, a. 1044, oculis orbatura.1047 19

Andreas et Lewenta filii Zar-Ladislai per Hungaros con-tra Petrum euocati Pestinum ueniunt 50

Annreas I in regem consecratur, a. 1047 f 1061 50

B. Gerardus per ferocientes Hungaros Budae oecisns,a. 1047 50

Bella Andreae 51

Andreas, coronato Salomone filio, moritur a. 1061 52

Caput quartum 52

Res gestae a Bela I rege usque Stephani V mortern, seu aba. 1061 ad a. 1272 52

Bela I rex ab anno 1061 ad a. 1063 52

Salomon, rex ab a. 1063 ad a. 1074 53

Geysa I rex ab a. 1074 ad a. 1077 54

S. Ladislaus rex, ab a. 1077 ad a. 1095 54

Colinnannus rex, ab a. 1095 ad a. 1114 54

Bela II rex, ab a. 1131 ad a. 1141 55

Geysa II rex ab a. 1141 ad a. 1161 55

Stephanus III rex successit a 1161. Regnum per patruosoccupatum a 1162 recuperauit, sublatus a. 1173 55

Bela III rex, ab a. 1174 ad a. 1196 55

Emericus rex a 1196 ad a. 1204 55

Andreas II rex ab a. 1205 ad a. 1235 56

Bela IV rex ab a. 1235 ad a. 1270 56

Stephanus V rex ab a 1270 ad a. 1272 56

Caput quiraum.Narratio rermu per Ladislaum Cumin' ab a. 1272 ad a. 1282

gestarum 57

§ 1. Ladislaus irr rex ab a. 1272 ad a. 1290, dub bellunicum Ottocaro a. 1278 gesium 57

§ 2. Alteram pugnam a. 1282 habuit cum Cornanis 59

Appendix 59

Capta primum 59

De nobilibus aduenis 59

Extranei nobiles potissimuin religionis christianae in

Hungaria propagandae gratia ad Geysam duceni conflu-xenmt 59

Quos inter comes Tiboldus de Bamberg 60

Hunt et Paznum fratres orti ex Sueuia 60

Vencellinus comes e Bauaria de Wasserburg 60

Volferus et Hedricus fratre% 61

Comes Both de Lebyn 61

www.dacoromanica.ro

134

Pig.

7. Fratres Kelad et Guth 61

Altman de Fridburg 61

Oliuerius et Ratoldus 61

Sambokii origine Galli 61

Betse et Gregorius de Cornis 62

Buzad de Warburg 62

Hermannus de Nurimberg 62

Raduan et Bagath Bohemi 62

Ludanii aeque Bohemi 62

Comites Simon et Michaël Hispani 62

Gotfridus de Mesnensi regime, ex quo Keladii des-cendunt 63

Myurk, Venceslaus et Jacobus bratres Morauii 64

Hospites alii 64

Caput sekundunt.De uduornicis, castrensibus, conditionariis, libertinis et man-

eipiis 64

Servorum spud Hungaros originen 64

Serui, quos in curiis Hungari habebant, dicebanturuduomici 65

E conuenis alii fuere castrenses 65

Alii iobbagiones castrorum 65

Alii conditionarii 66

Item libertini 66

Denique mancipia 66Traducerea. Text rominesc 67Excursus. Alf Abetul secuesc 116

Indirde nurnetor proprii 125

www.dacoromanica.ro

Ti p. Bucovina'', I. E. Toroutiu, Str. Grigore Alexandrescu No. 4, Bucuresti III.

www.dacoromanica.ro