G. POPA-LISSEANU

IZVOARELE ISTORIEI ROMANILOR

www.dacoromanica.ro

FONTESHISTORIAE DACO - ROMANORUM

FASCICULUS XI

CHRONICON PICTUMVINDOBONENSE

ED1DIT

G. POPA-LISSEANU

BUCURERTITIPOGRAFIA (BUCOVINA», I. E. TOROUTIU

1937www.dacoromanica.ro

IZVOARELEISTORIEI ROMANILOR

VOLUMUL XI

CRONICA PICTATA DELA VIENATEXT, TRADUCERE $1 COMEN CARR DE

G. POPA=LISSEANU

BUCURESTITIPOGRAFIA (BUCOVINA», I. E. TOROUTIU

1937www.dacoromanica.ro

Amico dilecto

Georgio CioriceanuRerum historicarum aman tissimo

d. d. d.

www.dacoromanica.ro

Umpireslhanile colorate avant!sate claw% copilla Academiel

Roman., procorais de re-grateful I. Blasi&

www.dacoromanica.ro

PREF AT .4

Deli, publicad aceasta colecfie de lzvoare ale IstorieiRomanilor, seo pul nostru nu este de a rezolva, noi inline, ma-rile problerae istorioe, mai ales cele din epoca atat de intune-caul a edului mediu, ci mai mult de a procura altora mate-rialul necesar pentru rezolvirea lor, totu§i nu ne p'utem refinea,cel putin, de a semnala aceste probleme, dandu-ne, in acela.litimp, i parerea noastra personala. Aceastrt párere care arputea, uneori, sad nu fie §i cea a oetitorului sau a criticului,noi o socotim, cemd nu o prezentam subt forma de hipoteza,ca singurci ceo intem-eiata.

Ne gasim, deci, ispititi s semrudarn in, qIntroducerile»noastre principalele chestiuni ce se referí la i,storia noastranationala, ca toate c (went teama sa nu influenreira prea muttpe cetitor Cu parerile noastre i th nu-1 abatent ¿eta judecatasa proprie. Dacei totuli o facem, o facem aceasta mai mutt cugadul de ajwta in aprecierea datelor procurate de lecturaacestor izvoare.

punctul nostru de vedere, ce 1-am exprimat i altaklasel in aceste studii introductive, este cel just, o deducen&aceasta din judecata favorabila, aproape unanima, ce s'a faciaacestei publicatiuni.

Cat priveoe critica straina, dl ar trebui mai fated sei do-vedim. este vorba de Notarul anonim dl Vlachii croni-cilor sunt aceia§i cu Roma' ii din secolele XIX §i XX, credemca. ne putem dispensa de a face aceasta dovada, ca fiind Ileprisos, §i s no multymim cu constatarea ca traducerea noastraeste ireprofabilä einwarulfreie Uebersetzung1).,

1) Ungarische Jahrbiicher, XVI, 1 anul 1936. De altfel, prin faptul ca incronies pictata se vorbegte in ulthmd capitol de Vlachi, despre cari autorulvorbise gi in primele capitole, rezulta ca el cunogtea vechia tradilie gi o admi-tea. Cad, altfel, ar fi avut un =vim de spus in capitohd final gi ar fi nabs;dacii suet sau nu stint aceiagi Vlachii lui Basarab cu Vlachii

www.dacoromanica.ro

VIII

Am publicat textele in intregirne, in original yi in tra-ducere, fiinddi am pornit dela ideea ca, pe de o parte, o operá,fie ea literará fie ea §tiirLtificti, nttPoate set fie apreciata deceitin totalitatea ei, kw, pe de alai parte, Picket' se gasesc, inaceste texte, o multime de date cari, de§i, in aparerefil, n'arputea fi considerate ca izvoare ale istoriei noastre nationale,un observator mai went totu§i le descopere ca avand, uneori,chiar pentru istoria noastra, o importang capitaa Astfel,buniloara, Menumorut din cronica lui Anonymus, consideratde multi istorici ca un principe slav dá trizni,ilor general uluiTuhutum cari ii cereau movenirea regelui Attila urrai torulráspuns: <<Attila n'a putut sá cuceretasca aceasta pará deceit delastramolul rneu §i gratie sapeinulai mea, imparatul din Con-stantinopol, nimeni nu poate sá o smulgii din mainileAcel stramo§ al hti Menumorut, dela care Attila a cucerit fora,nu poate fi decett impáratul roman. Un alt exemplu. In cro-nica lui Nestor, vorbindu-se despre reizboade dintre Ruji siCumani, ni se aminteve inteun pasagiu care, in aparengi,n'are de a face cu istoria noastra nationala, despre princi peleAsen sau Osen. Ei bine, numele acestui princi pe este, in aeela,sitimp, numele glorios al familiei domnitoare din imperial ro-niano-bulgar.

Spunem toate acestea ca reispuns la o observatie a recen-sentului nostru din «Dacoromania» care se intreaba dacticpentru un pasa giu ori douei, care pot interesa istoria roma-neasca, merita sa se producer' i traduca cu mare munca i jertf5de timp o carte Intreaget

In ce privege imputarea din <<Revista Istoricei» 2), anurneca aceasta colectie de izvoare istorice nu o publicam pe baziide manuscripte, márturisim ca, in irnprejureirile de astazica mijkacele reduse ce ne stau la indemana, ne gasim in im-posibilitate de a face, prin noi înine, colationarea ata t'or co-dice numai Vopiscus §i Eutropius se gasesc in cate optce se 415 risipite prin diferitele biblioteci din Roma, ParisPetrograd etc., ci ne multumint sui reproducem textele noastredupei cele mai noua i cele mai bune ediçii critice.

G. POPA-LISSEANU.

Dacoromattia, vrn, p. 236; vezi aceca gi oksservalie i In AnuartdInstitutalui de istorie viationold, VI, p. 697.

Revista Istoricli XXI, p. 400, XXII, p. 91 gi 357.

www.dacoromanica.ro

AVANT PROPOS.

Vers la fin du IX-me s iècle, les Hongrois, d'origine turco-mongole, entrainant après eux toute une cohue de Finnois, deSlaves ou d'autres fractions de peuples barbares qu'ils avaientrammassés en cours de route vers l'Europe Centrale, plantèrentleurs tentes dans le Nord de la plaine de la Tissa; plus tard,ils iront s'établir dans la Pannonie de l'Est. Pendant plus detrois cents ans, ils s'efforceront d'étendre leur dommination surles pays voisins, habités par de peuples clifférents, mais prin-cipalement par les Roumains, descendants des Thraces roma-nisés et par les mélanges de Slaves et de restes des Huns etdes Avars, maitres ephémères du début du Moyen-Age d'unebonne partie de l'Europe Centrale.

Les Roumains de la plaine de la Tissa et de la Transyl-vanie de plus tard, organisés en petits duchés ou Tséri"(= terres, terrae) depuis une date très ancienne, et, dépendanten fait de croyance religieuse de l'Eglise de Constantinople,essayèrent de résister les armes aux mains A ces envahisseurs;mais, à la suite des combats sanglants, ils finirent par céder.Les rois hongrois, purent ainsi, jusqu'A la fin du XII-me siècle,reporter les frontières de leur Etat A l'Est sur les crétes desCarpates, du Danube jusqu'aux sources du Prut.

Pour s'assurer contre les attaques des Barbares se pro-duisant de l'Est et du Sud-Est, ces rois, qui, depuis la conver-sion de Saint Etienne, se considéraient au service du pape eten quelque sorte le bouclier du catholicisme vers l'Est, contreles Barbares payens, voire contre les chrétiens orthodoxes, or-ganisèrent militairement les débouchés des passages carpati-ques vers la Transylvanie; Hs y firent bâtir des châteaux fortsgardés par leurs hommes et les mercenaires étrangers. Ils

www.dacoromanica.ro

X

firent également venir des paysans, et peut-ètre des artisans, del'Europe Centrale et du Nord-Ouest des Flandres, aux XII-meet XIII-me siècles, qu'ils colonisèrent dans la Transylvanie, dansles régions propices aux occupations agricoles, mais presquetoujours au voisinage de ces localités fortifées. Ils voulaientpar là atteindre un double but: la mise en valeur de ce nou-veau pays davantage que ne l'avait fait la population indigène,les Roumains, qui pratiquait pour la plupart l'élevage, en par-ticulier l'élevage du mouton, ainsi que de constituer des réser-ves d'hommes où seraient venus puiser, en cas de nécessité,les commandants militaires des chateaux forts en question.Ces colons seront appelés par la suite du nom générique deSaxons.

Au début du XII-me siècle, en 1211, le roi André II con-ce.,da aux Chevaliers Teutoniques la Tsara de Borsa ou Barsadu Sud-Est de la Transylvanie, A la condition que ceux-ci dé-fendissent les possessions hongroises contre les incursions desCoumans nomadisants du Sud-Est et de l'Est des Carpates. Ce-pendant, ces moines-soldats, qui s'étaient donnés pour missionde convertir au christianisme les Barbares par la parole, maissurtout par l'épée, manifestèrent quelque temps après des vel-léités d'y fonder un Etat A eux et d'en étendre les limites-sur le versant Sud des Carpates Méridionales. A cette nou-velle, le roi hongrois ordona le bannissement de ses Etats desChevaliers Teutoniques et révoqua la donation qu'il avait faiteen leur faveur (1225). Dorénavant il assurera la garde desCarpates avec ses propres soldats et mercenaires. Il se pro-posa également d'annexer au moment opportun les pays où lesCoumans exerçaient une vague domination et de fixer les.nouvelles frontières de son royaume le long du Danube infé-rieur et du Prut, voire du Nistru. Les Hongrois n'ont jamais-pu réaliser se plan grandiose; par contre, les tentatives qu'ilsont faites dans ce sens leur causèrent bien des déboires.

Presque A la mame époque, les Roumains de la PéninsuleThrace, ou plus exactement les Roumains de la Moesie infé-rieure et de la Thrace proprement dite, s'étaient révoltés con-tre le gouvernement grec de Byzance, abusif et cupide, dontrien ne les rattachait plus; sous la conduite des deux frères,.Pierre et Jean Assan, ils aboutirent, après avoir infligé des.

www.dacoromanica.ro

XL

défaites sanglantes aux armées impériales envoyées pourétouffer leur révolte, it fonder un Etat, Empire", à eux, ayantHaemus (le Balean) comme épine dorsale. La majorité des anna-lystes et historiographes grecs, allemands, français et italiensde cette époque-là s'accordent à reconnaitre au nouvel Etat uncaractère roumain, c'est-à-dire habité en majorité par les Rou-mains et ayant des chefs nationaux roumains. Les Bulgaresmixture de Bulgares touraniens et de Slaves immigrés au Suddu Danube aux VI-me et VII-me siècles dont le dernier Csaratou Empire avait été anéanti par Basile II, le Bulgaroctonetueur de Bulgares, (976-1025), qui établit à nouveau les f ron-tières de la monarchie byzantine sur le Danube inférieurresteront jusqu'en 1185, c'est-à-dire jusqu'à la révolte des Rou-mains, s'y trouvaient en moindre nombre.

L'allégation de maints auteurs modernes, voire contem-porains, que les Bulgares l'eussent emporté numériquement surles Roumains de cet Etat ne tient pas debout; une multitudede documents historiques prouvent le contraire. Cette alléga-tion est dile pour la plupart it une information insufisante surla composition ethnique de la Péninsule Thrace au Moyen-Age.

Il est également à ajouter que l'ancien terme germani-que de Woloh, Wloch, Wloh, etc., qui désignait les populationsd'origine romaine, était devenu Vlah, Valah, Valaque dans lalangue des Slaves qui le leur avaient emprunté, et qu'ils ap-pliquèrent à leur tour aux Thraces romanisés, puis à leurs des-cedants, les Roumains. Avec l'extension des Slaves dans lespays carpatiques et la Péninsule Thrace, ce terme devint d'em-ploi courant; il se substitua progressivement aux &nomina-tions régionales de Daces, Gètes, Moesiens, Thraces, Bessi, etc.La chancellerie et les chroniqueurs byzantins l'adoptèrent, eux-aussi, 5. partir du début du X-me siècle; cent ou deux cents ans:plus tard, les annalistes n'usaient qu'exceptionellement desmots de Moesiens, Thraces, Daces, etc., à la place de celui deVlah, Valaque ou Blachus.

Cependant, les Roumains proprement dits n'ont jamaiscessé de s'appeler eux-méme Roumains", c'est-à-dire ancienssujets romains ou citoyens romains; ils ont toujours considéréle mot de Valaque étranger à leur langue; son emploi dans lacorrespondence et les actes officiels des organes administratifs

www.dacoromanica.ro

XII

.des Principautés roumaines ou de l'étranger ne les ont guèreempéchés de le considérer injurieux A leur adresse.

Enfin, fidèle A l'alliance traditionnelle des Hongrois avecles empereurs d'Orient, puis avec les empereurs latins quis'étaient substitués à ceux-ci, à Constantinopole, de 1204 .1261, André II, roi de Hongrie, décida d'attaquer l'Empire rou-main de la Péninsule Thrace, rival des Byzantins. Pretextantl'appel qui lui aurait été adressé par un compétiteur A la con-duite de cet Etat, il fit franchir le Danube A son armée forméeprincipalement de Saxons, de Roumains et de Szeklers deTransylvanie ainsi que de mercenaires pétchénègues, en 1210.ou 1211; une pareiile expédition fut répétée en 1230, quand ceroi instala une gamison hongroise dans la forteresse de VidineC.'est alors qu'il retint sous sa domination l'Olténie, pays quis'étend à l'Ouest de l'Olt inférieur, entre les Carpates méri-dionales et le Danube inférieur, et qui avait appartenu jus-qu'alors à l'Empire roumain en question. Peu après, en 1232ou 1233, André II fut obligé de retirer sa garnison de Vidine,mais il se maintint dans l'Olténie, surnommée par la suite lepays de Severin, et qu'il considéra désormais partic intégrantede son royaume.

Afin d'être informé A temps des agissements de Jean As-.san II (1218-1241), qui avait étendu sa domination de la MerNoire, de la Thrace proprement dite, jusqu'A Durazzo, surl'Adriatique, du Danube jusqu'en Thessalie, et d'en rapporter,bien entendu, à l'empereur latin de Constantinople, ainsi qu'àl'empereur byzantin réfugié dans l'Asie mineure, André II fitbatir un chateau fort sur la rive gauche du Danube A sa sortiedes Carpates Méridionales; et, suivant une coutume médievale,il le mit sous la protection de Saint Séverin et le dota d'undomaine s'étendant tout autour de quelques kilométres carrés.Le commandant de ce chateau fort regut le titre de Ban" (dujoupan, chef d'un youpa, pays en slave). Ce fut 1à l'origine duBanat de Severin, qui sera élargi par la suite en englobant unebonne partie de l'Olténie de l'Ouest; il acquit ainsi le caractèred'un confin militaire, destiné à prévenir toute ataque contieles Hongrois se produisant de l'Est, de la vallée du Danube in-férieur. Plus tard, ce Banat, après avoir été disputé à plusieursreprises entre les Hongrois el les Roumains, appartiendra

www.dacoromanica.ro

ces derniers; il sera incorporé dans la Principauté de Monténieou Valachie.

Pressentant une grande attaque innopinée contre eux en-treprise par les Tartares ou Tatares, Mongols, la majorité des.Coumans nomades, en voie d'étre convertis au christianisme.par des rnissionaires catholiques, abandonnent en hâte laMonténie de l'Est et la Moldo-Bessarabie méridionale où ils.avaient longtemps vécu, et chargent leurs femmes, enfants, in-firmes et le peu de biens meubles qu'ils possedaient sur leurs.chariots ruclimentaires tout en bois, couverts de peaux et en-trainnés par plusieurs paires de boeufs; et amenant avec euxleurs esclaves, prisonniers de guerre, leurs troupeaux de bétes

cornes et leurs haras de chevaux, ils gagnèrent sous la con-duite de leur chef Coutan /a plaine de la Tissa, en 1239; ils.s'y mirent sous la protection des Hongrois.

Les Tartares, qui avaient préalablement ravage la Russie.méridionale, envahirent en effet les pays carpatiques et laPannonie en 1241-1242; le système de defense militaire queles rois hongrois avaient organise pendant plus de cent ansle long des Carpates se révéla incapable de leur resister. Ces.Barbares saccagèrent la Transylvanie et presque toute la Hon-grie, en y tuant un grand nombre d'hommes. Le roi hongrois,Bela IV, fils d'André II, tout en étant le buoclier du catholi-cisme contre les Barbares de l'Est, défenseur de la chrétieneté,leur échapa par la fuite. Ce fut une question de successionleur Khanaf qui décida le retrait brusque de ces envahisseurs.de l'Europe Centrale et le retour dans leur pays de depart,mais sans avoir rennoncé d'en revenir au moment opportun.

Dans sa collection de chroniques, le Persan Fazel-OullahRachid, en décrivant cette invasion des Tartares mentiorme laCara-Ulah, la Valachie Noire ou la future Monténie où il yavait un prince ou voévode appelé Mislay, (Séneslav), qui es-saya de leurs resister; mais son armée fut aneantie et il trouva_son salut en se tachant dans les immences forks séculaires,d'une couleur verte foncée en été, ce qui avait valu A ce paysla denomination de Cara-Ulah ou Ulaghi, devenue Cara-Iflaepour les Turcs Ottomans, et Cara-VlascaYa, pour les Slaves.

Revenant de son refuge et se disant peut-étre qu'di quel-que chose malheur est bon", Bela IV s'estima le maltre de

www.dacoromanica.ro

XIV

droit des pay's délaissés par les Coumans de Coutan, mais quin'avaient pas été occupés effectivement par les Tartares; néa-moins il n'eut pas le courage et la force nécéssaires de passerles Carpates et de s'en saisir. Mais craignant le retour offensifdes Tartares qui s'étaient emparés de presque toutes les step-pes eurasiatiques, des embouchures du Danube jusque dansl'Asie occidentale, ce roi agit i l'instar de son père André II,qui avait concédé le pays de Barsa aux Chevaliers Teutoniques;il fit donation, en 1247, du Pays de Séverin, en entendant parla toute l'Olténie y compris le Banat de Séverin proprement(lit, aux Chevaliers Hospitaliers ou Johanites, A la condition.que ceux-ci défendissent la Hongrie contre les attaques desBarbares venant du Sud-Est; il leur permit également de rep-porter, s'ils pouvaient le faire, bien entendu, leurs possessionsa l'Est de l'Olt, dans la Cara-Coumanie, c'est-à-dire dans l'an-cien pays assujeti aux Coumans et d'y diffuser la foi catho-lique.

Dans l'acte of ficiel qui consacre cette donation, Béla IVmentionne deux de ses vassaux, Jean et Farcas A la téte desdeux duchés ou cniazats en slave, qui faisaient partie du Paysde Séverin, ainsi que le Voévode Lithuan ou Lythovol. Lespossessions de celui-ci, qui resta sous la dépendance directe duroi hongrois, occupaient le Nord de l'Olténie ainsi que le paysde Hatseg d'au-delà des Carpates. Egalement, Béla IV interdi-sait aux Chevaliers Hospitaliers de s'emparer du voévodat deSéneslav, son vassal, du Nord-Est de l'Olt inférieur.

Il est A noter que ce mérne roi avait fait donation A Cor-lard, comte de Talmaci, localité près de Sibiu, en 1233, quandil jouait le rôle d'associé au trône de son père, le pays de Lo-visté (pays aux eaux poissoneuses en slave); ce pays correspon-dait A la partie de Sud-Ouest du bassin intercarpatique de Bre-zo'f-Titeti; en échange, le comte Corlard s'obligeait d'arréterles incursions des Barbares pillards venant du Sud, de la Cara-Coumanie. Quelque cent ans plus tard, ce confin militaire, lepays de Lovisté, sera incorporé dans la Monténie de Bessarab,surnommé le Grand.

Enfin, on ne sait pas d'une fawn précise si les ChevaliersHospitaliers se sont jamais installés dans le pays de Séverin;

www.dacoromanica.ro

XV

d'ailleurs, à partir de 1250, on n'y entendit plus parler d'euxni de la donation qu'on avait faite en leur faveur.

Pour résister avec succés aux bandes des Tartares, se-condés par les restes de Coumans nomades de l'Est des Carpa-tes, qui parfois poussaient leurs razzias jusqu:au-delà de l'Olt,ces formations politiques des Roumains reçurent de leurs chefsune meilleure organisation militaire. A l'Ouest de l'Olt, le yob-vode Lithovoi profita de la défaillance, bien que passagère, dela royauté hongroise pour inclure dans son Etat les duchés deJean et de Farcas. Ce fut après l'incursion de 1261 des Rou-mains et des Bulgares du Sud du Danube dans l'Olténie, maisd'où ils furent obligés de se retirer en 1263. Puis se sentantassez fort, ce voévode étendit son pouvoir sur toute l'Olténie,

l'exception du Banat de Séverin, et refusa de payer le tributannuel, marque de vassalité, au roi hongrois, incapable de le-secourir contre les Tartares et les Coumans.

Ce refus provoca l'expédition militaire de 1270 que BélaIV organisa contre lui. Lithovol trouva sa mort dans cette ren-rontre avec les Hongrois; son frère, Barbat, qui combattait auxcôtes de lui, fut pris et amené en captivité à Visegrade, rési-dence royale, le pays de Hatseg lui fut enlevé et annexés A laHongrie, ou plus exactement, au voévodat de Transylvanie. Re-lAché contre une forte ranyon, Barbat revint prendre la con-duite de l'Olténie où lul succéda peu après son fils TihomirBessarab. Ce nom de Bessarab était alors très fréquent parmisles Roumains; on le retrouvait aussi dans la toponymie despays carpatiques et du Nord de la Péninsule Thrace.

Soit pour mieux résister aux attaques des Tartares, soitpar suite d'une alliance matrimoniale, l'Olténie et le voévodatde Séneslav fusionnèrent en un seul Etat national sous la con-duite de Tihomir Bessarab. L'ambiance politique extérieure enétait favorable, d'autant plus que la dynastie arpadienne, quiavait dirigé les destinées de la Hongrie pendant plus de 300ans et qui aurait pu s'opposer à cette union, touchait à sa fin.Le jeune roi Ladislas IV (1272-1290) et André III (12901301), le dernier des Arpadiens, ne virent aucun inconvénient,au moins pour le moment, pour leur royaume, dans l'ascensiondes Roumains à des organisations politiques plus perfection-nées et à caractère nettement national.

www.dacoromanica.ro

XVI

Les Byzantins appelèrent ce nouvel Etat Ungro- ou Ou-gro-Vlahie", probablement en raison de sa proximité de laHongrie ou bien de sa vassalité par raport A la cour de Bude;les Hongrois Transalpina", pour ne pas le confondre aveciaTransylvanie, les Slaves, en particulier les Serbes et les Bul-gares, Vlascaia-Zeinlié" ou Valachie", et les RoumainsTsara Romaneasca", pays roumain, ou Monténie", pays demontagnards,

La légende veut que la fondation de cette principauté soit dOeaux immigrants du Nord des Carpates, de la Transylvanie, notammentdu pays de Pagaras, arrosé par l'Olt moyen. Cette légende d'ailleursfantaisiste, s'est formée plusieurs centaines d'années plus tard par suited'une confusion des multiples réminiscences historiques, telles que lesimmigrations, quoique intérmittentes et durant depuis une date inuné-moriale, des Roumains de la Transylvanie au Sud des Carpates, les ten-tatives des Chevaliers Teutoniques de ce saisir de la ci-devant Couma-nie où ils avaient déjà transplanté quelques colons, en les fixant tlCampulung (Longchamp) qui deviendra plus tard la résidence desprinces Bessarab ; puis, les donations de domaines, de fiefs, faitespar les rois hongrois dans le Transylvanie méridionale aux princes dela Tsara Romaneasca pour se les rendre favorables, principalement auxmoments difficiles pour la Hongrie; l'annulation de ces donations encas de manquement des princes roumains aux engagements pris enversles rois hongrois provoquait souvent des échanges de populations entreces deux pays, etc.

S'appuyant solidement contre quelques endroits fortifiésde la bordure des Carpates Méridionales, mais surtout contrele chateau fort de l'Arges ou Poenari, qui commandait le dé-filé presque impratiquable de l'Arges A sa sortie des montag-nes, et en cas de nécéssité, pouvant trouver aussi un abri sardans les immenses fôrets séculaires qui convraient unebonne partie de la Tsara Romaneasca, Bessarab le Grand, quisuccéda A son père Tihomir Bessarab, reléva vite l'impor-tance politique et économique de ce nouvel Etat; il aboutit pen-dant son long règne, (1310-1352), A lui donner les frontièresqu'il garda durant plus de 500 ans, jusqu'A son union avec laMoldavie, (1859), pour former la Roumanie moderne. 11 fit en-trer dans ses possessions le pays de Lovisté, mais le Banat deSéverin resta entre les mains des Hongrois; puis, bannissantdes régions bas-danubiennes les Tartares, terreur de l'Europe

www.dacoromanica.ro

XVII

du Moyen Age, il étendit sa domination sur toute la Moldaviernéridionale jusqu'au voisinage du Nistru.

Ces terres conquises furent appelées par les historiographes decette époque-là ainsi que par la population indigene, locale, Bessara-bie", du nom de son nouveau maltre; la principauté de Moldavie por-tera primitivement le nom de Bogdanie", d'après Bogdan, son vrai fon-dateur. Malgré les vicissitudes historiques, cette denomination survivraà travers les siècles, mais appliquée jusqu'à la fin du XVIII-me siècleA la region comprise entre le Nistru et le Prut inférieurs et la MerNoire, que les Turco-Tartares appelaient Bougeac", bon coin. Les Rus-ses étendirent abusivement ce nom de Bessarabie A toute la portion dela Moldavie comprise entre le Prut et le Nistru, qu'ils avaient arrachéeen 1812. Les tentatives de donner une autre origine ou explication Ace mot de Bessarabie se sont revélées erronées.

Une remarque s'impose : tandis que la Tsara Romaneascase consolidait vite et manifestait une vitalité et soif d'expan-sion surprenantes, l'Empire roumain du Sud du Danube, dela Péninsule Thrace, défaillait de plus en plus. Apr& les joursde gloire qu'il avait vécus, principalement pendant la règne deJean Assan II, cet Empire vit passer A sa conduite des 616-ments bulgares, quoique apparent& aux Assanesti, ses fonda-teurs. En conséquence, les chroniqueurs et historiographes deces événementslà remplacèrent la &nomination de l'Empireou Etat roumain par celle de Csarat bulgare, bien que sapopulation lilt en majorité roumaine.

On sai,t ,qu'au Moyen-Age il s'était produit un changement con-siderable dans la composition et la distribution de la population despays exposés aux invasions. A l'époque romaine, les bassins des fleu-ves et les vallées des rivières nourrissaient pour la plupart des popu-lations romaines ou romanisées nombreuses sinon en surnombre parrapport A leurs resources. Par contre, dans les petits bassins intermon-tueux et dans les zones avoisinantes persistaient encore aux III-me etIV-me siècles quelques restes des ancienes populations indigenes, peunombreuses et réfractaires A la civilisation romaine. Les Barbares en-vahisseurs, presque tous des pillards, boulversèrent cet aspect ethnique.Toujours en quete de richesses accumulées sous une forme ou sous uneautre, ils refoulèrent les populations sédentaires, agriculteurs et arti-sans, des bassins et des vallées des rivières dans les montagnes ou dansles zones des collines viosines, moins propices A la vie, ce qui y entrainaune augmentation considerable de la population; longtemps des con-trees autrefois florissantes demeurèrent désertes ou presque désertes;elles ne furent repeuplées que petit à petit, par le retour des anciens

VI,

www.dacoromanica.ro

XVIII

réfugiés dans les régions montueuses; parfois ils y trouvaient établis ouen voie de s'établir les Barbares avec lesquels ils fusionnèrent plus tard.L'accumulation des populations roumaines ou roumanisantes dans descontrées peu favorables à la vie, c'est-à-dire dans les montagnes,elle sont habitables, et dans les régions voisines formait une règle gé-nérale dans la plupart des pays carpatiques et dans la Péninsule Thzace.Le Haemus et les zones adjacentes, comme la chaine du Pinde et lesgrandes dépressions voisines, ont longtemps nourri une population engrande majorité roumaine.

Le Csarat bulgare, ou roumano-bulgare, qui avait malrésisté aux attaques des Tartares, se fractionna d'abord en deux,puis en trois Csarats, qui se trouvaient presque toujours en mau-vaises relations de voisinage; ils se faisaient souvent la guerre.Bessarab le Grand fut plusieurs fois sollicité d'intervenirpour applanir les questions qui les divisaient, II eut mémeaider un de ces Csarats dans une guerre contre les Byzantins.Mal clirigés et afafiblis par les luttes intestines, les Csaratsroumano-bulgares furent facilement balayés dans la secondemoitié d XIV-me siècle par la vague envahissante des TurcsOttomans. Ils ne s'en reléveront plus jamais. Par contre lesTurcs Ottomans se heurteront, en essayant de franchir le Da-nube, contre la résistance acharnée des Roumains de la TsaraRomaneasca, et bien des fois ils seront obligés à reculer jus-qu'au Sud du Haemus.

Enfin ces tendances expansionistes de Bessarab le Grand, cegrandiose et représentatif personnage de l'histoire des Roumains,comparable par maint côté à Boérébista, n'étaient pas de na-ture à laisser indifférents les Hongrois. C'est Charles d'Anjou,qui, monté sur le trône de Hongrie, (1308-1342), se proposa,malheureusement pour lui, de contrecarrer l'essor politique etéconomique qu'avait imprimé à la Tsara Romaneasca ce princevaillant; il y fut incité surtout par Thomas, voévode de Tran-sylvanie, qui désirait de s'emparer de ce pays roumain.

En effet, en Septembrie 1330, Charles Robert, après unelongue et minutieuse préparation, entprit une expéditiontaire contre Bessarab ; celui-ci se depécha de faire des offresde paix à ce roi et de lui promettre une importante augmen-tation de tribut qu'il lui payait en qualité de vassal, mais sansrésultat.

L'armée hongroise, ayant parmi ses multiples chefs les

www.dacoromanica.ro

XIX

honunes les plus importants de la cour de Visegrade et lesplus proches du roi, pénétra dans la Tsara Romaneasca par leBanat de Séverin; elle longea les dépressions qui bordent lesCarpates Méridionales, mais dont la population avait été évac-cuée d'avance par Bessarab le Grand et cachée dans les vastesfèrets du voisinage o bien dans les montagnes; cette nombreusearmée, affaiblie par suite du manque de vivres et par les mala-dies, arriva devant la forteresse d'Arges. Mais comme l'époquedes pluies, précédant l'hiver, avait déjà commencé, et que lesiège de cette forteresse eat duré longtemps, Charles Robertvoulu remettre A plus tard cette entreprise et se dépècha deregagner ses Etats A travers les Carpates en entrainant aprèslui sa fameuse armée; surpris par les Roumains dans un defilede ces montagnes, il échappa A la mort comme par mira-ele; il gagna vite sa résidance de Visegrade; par contre, sonarmée fut littéralement anéantie, laissant entre .les mians desvainqueurs un riche et énorme buttin. L'auteur ou les auteursdu Chronicon Pictum Vindobonense", contemporains de Char-les Robert, considèrent cette défaite comme un vrai chiltimentappliqué par la Providence A l'orgueuilleux peuple hongrois etA son roi téméraire.

Apr& plus de 300 ans de pressions contre les Roumains,auxquels ils avaient enlevé la majorité des territoires qu'ilspossédaient depuis une date immémoriale, les Hongrois se vi-rent obliges de battre en retraite, de se retirer pour toujours

l'Ouest des Carpates. La victoire de Bessarab le Grand marqua.ainsi la date de l'affranchissement reel d'une grande partie dupeuple roumain de toute emprise hongroise. Désormais les prin-ces de la Tsara Romaneasca, s'ils se reconnaissent parfois lesvassaux des rois hongrois, c'est pour obtenir d'eux des cessionsterritoriales au Nord des Carpates, ainsi que d'être aidés mili-tairement, le cas échéant, contre les Turcs Ottomans. Quelquesdizaines d'années plus tard, les Hongrois se virent ifliger unenouvelle défaite, cette fois, par Bogdan I, fondateur de l'EtatMoldave.

Ils furent ainsi ammenés à renoncer au rôle de défen-seurs du christianisme, de bouclier du catholocisme contre les_Barbares payens. Ce rôle échouera réelement à plusieures re-prises aux princes de la Tsara Romaneasca et de la Moldavie,

www.dacoromanica.ro

)pC

qui combattrons vaillament contre les Turcs Ottomans et lesTartares islamisés; ces princes monteront la garde sur le Da-nube inférieur et sur le Nistru pendant des siècles contrevagues envahissantes des Barbares; ce n'est pas sans raison,plausible du'Etienne le Grand, prince de Moldavie, (1456-1504),,sera appelé par le pape Athlète du Christ".

En traduisant le Chronicom Pictum Vindobonense" en,roumain, chronique qui relate en termes émouvants la victoiredes Roumains de 1330, M. G. Popa-Lisseanu, l'éminent érudit,met sous les yeux du public roumain instruit un des docu-ments dont l'authenticité n'a jamais été mise en doute et quiforme une des principales sources de l'histoire nationale desRoumains. Cette chronique, ornée de nombreuses gravuresluminées, d'où son titre de Chronicom Pictum, reproduit unbon nombre de faits déjà relatés dans d'autres chroniques hon-groises antérieures, telles que Gesta Hungarorum" du NotaireAnonyme du roi Bela II, Chronicom Hungaricum" de Simonde Kéza, Miserabile Carmen" de Rogerius, etc. C'est donc unecorroboration de plus des faits et événements concernant deprès l'histoire des Roumains des pays carpatiques. Dans l'In-troduction à la traduction en roumain du Chronicom PictumVindobonese, M. Georges Popa-Lisseanu examine succinte-ment mais avec beaucoup de perspicacité quelques questionsd'importance incontestable pour la connaissance exacte du.passé historique des Roumains.

G. TH.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

Istoricul manuscrisului. Cronica *tat:4 dela VienaChronicon pictum Vindobonense se ggse§te pe un perga-anent ce se pgstreazg in Bibliotena, fosa imperialg, dela Viena,Cod. Vindob. Lat- No. 405.

Manuscrisul dateazg, dupg cum ni se spune chiar la in-ceputul Prologului la aceastg cronicii, din anul 1358, deci dintimpul domniei regelui Ludovic ce! Mare, fiul lui Carol -Ro-bert de Anjou. El nu are un sfir§it, ci se intrerupe brusc, cuvorba quatenus, dela finea capitolului 103, de pe fila 146,-uncle se vorbe§te despre expeditiunea de rizboiu a regeluiungur impotriva voevodului Basarab ce! Mare, dela anul 1330.Autorul va fi voit, de sigur, s scrie istoria Ungurilor pfingIn zilele sale; dar, firul vieii, probabil, Ii s'a intrerupt.

0 copie de pe cronica pictati dela Viena se gig. gi in.Biblioteca Acddemiei maghiare din Budapesta, fgcutg in anul1862.

Chronicon pictum se ggse§te astgzi tiprit in doug editiicomplete, gi intio a treia in excerpte. Prima editie este din1867 §i se datore§te lui Francisc Toldy, consilier regesc gi di-rector al Bibliotecii Universitglii din Budapesta. Ea este olucrare de artg §i a fost prezentatä impgratului Francisc Iosif,cu prilejul înfptuirii dualismului austro-maghiar §i a Imo-rongrii sale ca rege al Ungariei. A doua editie se dato-re§te lui Matei Florian (M. Florianus) care a publicat-o inanul 1883 in colectia sa istoriae Hungaricae Fontes do-inestici, vol. II. In timpul din urmä, a tipgrit la Seghedin,.anul 1931, excerpte din aceasti cronica Ladislau Iuhász, subt

www.dacoromanica.ro

XXII

field Chronica de gestis Hungarorum, secundum Chroniconpictum Vindobone.nse, partes selectae 2).

De oarece aceasti cronicä pictati di o mai mare desvol-tare decit celelalte cronici vechi evenimentelor istorice §i deoarece ea prezinti faptele, in afari de .sensibilizarea lor prinilustratiuni artistice, intr'un stil mai vioiu §i uneori cu pro-nunliate accente epice §i dramatice, a fost utilizati. de maitoti cronicarii §i scriitorii unguri de mai drziu. In special eaa fost folosid de marele cronicar din epoca regelui MateiCorvin, de Ioan de Turocz care reproduce, in 1484, cu micimodificäri §i coanpletiri, pasagii intregi din cronica vienezi.De asemenea, a fost utiizat aceasti cronicl, reproductindu-sedin ea pasagii intregit, de cronica dela Buda din 1473, de cea dela Dubnita din 1479, de cea dela Miinchen §i de altele.

Intrucit se cunoa§te exact anul de cand dateazä cronicapietati, numele autorului ei nu rnai prezinti pentru noi oprea mare importand. Toldy, in editia sa, crede c autorul arfi fost un oarecare Marcus; de aceea, îi §i intittuleazi el lu-xoasa sa Nord Chronica, de gestis Hungarorum.

Istoricul Marczali insi, din faptul c autorul croniceipictate arita oarecafre interes Sa§ilor §i Thuringilor, de carise vorbe§te in rnanuscris, socote§te c autorul ei ar puteafie un german, cici multi din ace§tia se giseau prin Ungaria 2).

tiina ungureasci de astäzi identifici pe autorul croniceivieneze cu Marcus din KaIt Kati Mirk un canonic dinSzékes-Fehérvar, Alba Regali §i care se trägea dinteo familie-de nobili, proprietari in comitatul Vesprém. KaIt era un sat,dispirut astizi din geografia Ungariei, §i preficut acum in-teo pusti (fermi), lingi localitatea Bank. Tatil lui Marcus.s'a numit Mihail, iar al acestuia Szomajon.

Primele dourneci si sapte de file ale manuscrisului sum reproduse-si de A magyar honfoglakii healed, din 1900.

H. 51arczali, Ungarns Geschichtsquellen, p. 81: Wer der Verfasscrwar ist wol schwer zu bestimmen: ces war einer der unzähligen gelehrtenMänner, welche Ungarn nart tmd in sich achliesstz, wie Bisehof Harwichschrieb. Pare ti autortil cronicii pictate nu stia ungureste, tics altf el n'arfi zis, cap. X: campus Csigla mezei, cki mezei insemneazi door tot campus;-desi in altii parte (cap. XLV) :Tune: nostra autem lingua Westnempti.

www.dacoromanica.ro

Cum a ajuns rnanuscrisul la Viena, nas se §tie precis 5).Cronica este eunoscuti astizi in general subt denumirea

de Chronicon pictum Vindobonense, jar dintre cele dougcomplecte cea mai bung este a luii Floriamts, dupg care amfield §i noi traducerea de fastii 4).

Descrierea §i caracterizarea cronicei pictute. Dupg cumse poate vedea din facsiznilul ce dan qrs editia noasträ, ma-nuscrisul are pe fiecare paging &trig coloane §i este itnpo-dobit cu un chenar pe toste paginile i chiar intre coloane.Sunt in total 146 file de pergaanent §i fiecare fill este in-

daeg nu de un tablou, cel putin de o iniialà pictatg.Sunt vr'o stag cincizeci de tablouri, in afarii de initiale.

Chronicon pictum este considerat ca unul dintre cele maipretioase monumente de artg din secolul al XIV. Tablourilesunt in mìniatur i fiind destinate pentru curtea. unui marerege, ele sunt demne de un mare rege.

Ca fond, cronica pictati este o lucrare de compilatie §1are leggturi de filiatiune cu c,elelalte cronici mai ve,chi saucontirnporane. De asemenea, ea a servit de material pentrualte cronici ulterioare. Dupg cum a dovedit-o istoricul Va-lentin H6man, cronica pictatg face paste din familia de cronicinazi au avut ca izvor principal Gesta Hungarorum din 1282

Dupi Toldy, Marci Chronica, p. 7, pergamentul ar fi fost pietat dinordinul regelui Ludovic, cu prilejul cisiitoriei fiicei acestuia, Maria, cu prin.cipele fudovic, fiul regelui Frantei, Carol al V, gi trimis acestuia ca dar.Dupi un secol Carol al VII, regele Frantei, ar fi trimis cronica despotuhriGeorge BrancovW si dela acesta ar fi ajuns la Viena.

Dovada superiorititii edi4iei lui Florianus fati de cea a lui Toldyni-o area drier critica ce face cel dintai celui din nrmi. Dim nurnai citevaexample: Fraza de pe fila a treia a manuscrisului: Secundum losephum aTauro et Amano montibus Sycilie et Syrie», Toldy, orientindu-se dupi cronieslui Turoz, o schimbii in ca Tauro et Imao montibus Scythiae et Syriae»ceca ce nu este exact, fiindci dupi Iosephus, Antiq I, 6. 1, Amaous mr esteun munte in Scythia, ei usmi intre Cilicia (in textul original Sycilia)Syria. Tot astfel pe fila a cincia a manuscrisului, fili reprodusii in editialui Toldy, se citeste ciar auxores et fijos filiorum Bereka; Toldy insicueste pe tfiDos» prin Uri si bage de seami eh% mai jos cu caltevarimduri, se apune tinter illos pueros duns filias comprehendi». Pe fila apatrusprezecea a manuscrisului se citeste: tVlachis qui ipsorum coloni extiterese pastores remanentes (remanentibus) sponte in Pannonia; Toldy bra inedifia sa are tcoloniae» in loe de 4colonia. Florianus, in edijia saIn note cele mai principale variante de text ale lui Toldy.

www.dacoromanica.ro

XXIV

1285 §i dupi care s'a orientat §i Simon din Keza, In cro-nica sa 5).

Materialul istoric ce intilnim in cronica pictati nu esteinventat de autor, ci el este luat din alte cronici §1 d.esvoltat§i amestecat cu elemente din traditi.ile §i legendele ce vor ficirculat pe acele vremuri. In acela§i timp, acestui materials'a dat un colorit poetic 6)

Spre a pune in evidenti valoarea istorica a cronicei pic-tate dela Viena, vom cita numai cateva fapte scoase din cro-nica §i confirmate de documentele contimporane:

Secretarul regal amintit cu prilejul evenimentelor din1133 ne este atestat inteun document din 1135: Ioannes No-tarius T,. Fundarea m.nstiirii din Dömiís de cittra duceleAlmus, ne este confirmata de un document din 1138, emanatdela Bela II, fiul lui Almus 8). Expeditia nenorocoasi aregelui Coloman in Rusia ne este confirmata printr'un pasa-giu din Cronica lui Nestor, fira ea o eronici sa fi avut cu-no§tinta de existenta celeilalte 9) - Tot astfel, expeditiilerizboinice ale regelui $tefan lila Sudul Dunarii §i in Mo-ravia, ne aunt atestate de istoricii bizantini ") §i de scriitoriicebi"), fara ca sa se poata constata o legatura intre aceste iz-voare istorice. Cat prive§te razboiul regelui Carol Robertimpotriva lui Basarab, farptul ne este confirmat prin veo trei-spreze,ce documente din aceeni epoca. Seriitorul Marczali neciteaza o sumedenie de cazuri In eari faptele istorice din cro-nica pictata ne sunt adeverite de documente interne ungure§tisau de izvoare externe contimporane ").

lar daca despre cronica lui Anonymus se poate apune ca.ea are mai mult earacterul gestelor medievale, fiind inspirati

1-16man Bálint, A szent Idisz16-frori Gesta Hungarorum, p. 109.Marczali, op. cit. p. 68 se exprimi: 4Die EigentGiimlicbkeit der Bilder-

chronik ist, dass sie den historischen Inhalt der andern Chroniken in ganzemUmfange darbietet, aber mjt einer grossen Menge poetisch gefiirbter Traditio-nen gemengts.

Fejér, Codex Dipl. Hung. II, p. 85.Fejér, Codix Dipl. Hung. II, p. 94.izo. 1st. Rom. VII, Cronica lid Nestor, p. 185.Nicetas Choniate.s, Hist. I, p. 24 ed. Bonn.Mon. Germ. Hist. Script. IX, p. 122.Marczalj, op. cit., p. 70 sq.

www.dacoromanica.ro

XXV

de poeinele i legendele lui Dares Phrygins, de Gesta Alexan-dri, de Exordia Scythica §i de traditiile locale, despre cronicapictati nu se poate spurne acela§i lucru. 5i daca despre cro-nica lrui Anonymus se poate sustinea, pink' la un punct oare-care, eh' ea, fiiml o lucrare mai mutt literari, §i-a putut in-gadui libertatea de a nu tinea seama in totdeauna de inlan-tuirea logica a evenimentelor §i de cronologia riguroasa a in-tamplarilor, cronica pictata urmare§te faptele cum s'au suc-cedat in timp §i ne prezinta evenimentele ca efecte ale unorcauze determinante, fie aceste cauze de natura psichologica,fie de natura politico-social.

Se intelege dela sine c §i autorul cronicei pictate esteinfluentat lin aprecierile sale de mediul in care traie§te §i degustul literar al epocei in care scrie. De aceea, este firesc lucruca el sa nu fie lipsit cu totul de partinire. i astfel, regi cariar trebui defaimati pentru faptele lor, sunt liudati de cro-nicar §i chiar ridicati in slava, in vreme ce, pe de alta parte,regi glorio§i sunt lasati in umbra scrisului. In timp ce pentruregii Bela II §i Geysa II nu are decat 'cuvinte de laudi carimerg uneori pana la expresii ditirambice, de§i ni se spune caBela II a ucis la Arad mi§ele§te §aizeci §i opt de capetenii deale /Aril, pe Coloman pe care 11 cunoa§tem din alte parti cape un reg,e destoinic §i invatat, <<K5nyves»-carturarul, cronicapictata ni-1 prezinta ca pe un om netrebnic, atat ca trup cat

ca suflet. De asemenea, cronica este partinitoare §i cu Ste-fan H, fiul lui Coloman, despre care ne spune ca el se credeaintelept ca Solomon, puternic ea Saansony viteaz ca David,de§i era departe de ace§tia.

5i tocmai din cauza acestei atitudini partinitoare credunii ca aceasta eronica a avut ca izvoare de inspiratie una saumai multe cronici de pela anijlocul secolului al XII, dintreanii 1150-1160, cand adeca au trait reg,ii Bela II §i GeysaCaci, de sigur, autorul cronicei pictate a avut inaintea sa maimulte izvoare pe cari le-a compilat"). Dovada despre acestfapt o gasim chiar in expresiunile: tradunt quidam saucunt alii.

Este, de asemenek interesant de semnalat §i faptul caautorul cronicei pictate, vorbind despre regele Ladislau ce!

13) Marczali, op cit., p. 80.

www.dacoromanica.ro

XXVI

Sfrint, nu-lnumegte in totdeauna beatus sau sanctus, ci Ii &ratanumai atributele sale de viteaz inplept. Intru cat canoni-zarea acestui rege se gtie ca s'a fama numai in anul 1192,urmeazi ca izvorul ce 1-a avut inaintea ochilor autorul cro-nicei pictate, a fost dinteo epoca mai dinainte de acest an.Altfel ar fi trebuit ca ac,est izvor s'a fi amintit subt o formioarecare de canonizarea regelui.

De asemenea, din imprejurarea criIn cronica pictati nuse vorbegte prea mult despre marea invazie a Tätarilor dinanul 1241, e de presupus_ca izvorul cronicei sale a fost scrismai inainte de aceasta data.

Cronica pictati a fost compusi, foarte probabil, pentruciutea regala a regelui Ludovic ce! Mare. Daca insa a fostmisa chiar la curte sau aiurea, nu se poate afirma cu preci-siune. E de presupus ca ea fost sorisà in manastirea dela D5-melis, din judelul Strigoniu, min'istire fundata de duoele Al-mus, tatal lui Bela

Filiafiunea dintre Chronicon pictum §i cite cronici.Nu este greu de dovedit cà aceasta cronicil este o lucrare de

mai ales pentru epocile primitive, dupii alte cro-nici m.ai vechi i cfii a servit, la randul &jiu, ca izvor de com-pilalie pentru alte cronici de mai apoi. Dam cateva exempleprin cari sa se vazi filiatiunea dintire cronica pictata gi altecronici:

Chr. pict. Vind. 14)

Paludes Meotydas pro armentis Peludas Meotidas intraveruntmoranutriendisintrauerunt moraturi, i turi. Bud. 16) Keza 17).

Dub 15)

perside patric est viejita. perside prouincie est vicina. Bud.fluuys currens. fluuiis currentibus. Bud.Anno yero sexto e.xeuntes. i anno yero sexto exierant Bud.

Keza.Uxores ac fillos i Dub. uxores ak pueros Bud. Kaza.

Chronicon pictum Vindobonense. Chr. pict. Vind.Chronicon Dubinicense. Dub.Chronicon Budense. Bud.Simon de Kéza, Gesta Hungarorum, Keza.

www.dacoromanica.ro

Et post bee inter meridiem. plDub. Keza.

Iuxta ipsum iacet gens. si Dub.9. Longitudo siquidem Scytie patrie.

gi Dub.& Vadus ibi reperitur. ti Dub.

qui mute pruteni nuncupantur.

Congregati in unum inter se ca.pitaneis constitutis Bele, filio Chelcde genere Zemein oriundo Keuc etKadicha eiusdem Atile, Keue et Ku-dam filys Bendekus de genere Cedaroccidentales regiones inuadere deere-merunt. §i Dub.

ex gracia etenim Romanortunimperatoris memoratis imperabat.

in campis in tentoriis commo-rantem

apud statuam memoratam cumalys hunis sepulture tradiderunt.

Tune Atylam filium Bendekuzconsuetudine Romanorunt super se re-gem prefecerunt.

Atyla dei gracia filius Ronde-kuz, nepos magni Magor, nutritus inEngadi, rex hunorum Medorum Got-torum, Danorum metas orbis terre etflagellum dei.

Isti etenim Zekuli liunorum suntresidui usque ad alionum hungarorumreditum in campo prefato comanoran-tes. Dum ergo hungaros iterato inPannoniam redire cognouissent in Ru-thenium eis occurrerunt conquestran-tes simul Pannonie regionem. Quaquidem conquestrata, in eadem sorteremansenunt, ut tauten hungari volue-runt, non in plano Pannonie, sed cumVlachis in montibus confinii sonemhabuerunt. Unde Vlachis couunixti lit-tens ipsorum uti perhihentur.

Mont= Kyscen et insulam Da-nubii circa Iaurinum dedit pro des-censu eterno.

deinde inter uteridiean. Bud.

circa ipstun iacet gens. Bud.Longitudo quidem scitie proprie.

Bud.vadu aditus illuc reperitur. Bud.qui nunc pruteni nominantur. Bud. tr

Dub....congregati in unum inter se capi-taneis constitutis Bele filio phele degenere Zemeyn oriundo Keue et Ca-dicha eiusdem fratribus Atile, Keue-et Buda filiis Bendekuz de genereErd occidentales regiones inuadere de-creuerant. Bud.

ex gracia etenim Romanorum in pa-trys memoratis imperabat. Bud. Keza.in tampis commorantem. Bud. tiDub.

apud statuam memoratam sepulturetradiderunt. Bud. ti Dub.

Tunc huni Atilam f ilium Bendekuzconsuetudine romanorum super se re-gem prefecerunt. Bud.

Atila dei gracia filius Bendekurqui est nutritus in engaddi neposmagni Nemproth, rex hungaroruniMedortun Dariorum ex Gothorum,metus orbis terre et flagellum dei-Bud. si Dub.

Isti etenim Zaculi Hunorum sun/residui qui dtun Hungaros in Panno-niam iterato cognouerunt remeasse re-deuntibus in Ruthenic finibus occur.rerunt, insimulque Pannonia conque-strata partem in ea sunt adepti, nontamen in plano Pannonie, sed eumBlackis in montiLus confinii sortem

habuerunt. Unde Blae.kis corumixti lit.tenis ipsortun uti perhibentur.Keza.

montem Kyscen pro descensu eternoBud. ti Keza.

XXVII

www.dacoromanica.ro

XXVIII

18. Vicit amor filialis in Andrea Vicit amor filialis in Andrea regerege iustitiam- iustitiam. Bud. Dub.

19. Norte autem secuta prognosti. In eode,m autem maw ducibus ibi-CUM future diseordie et turbationis dem existentibus Ecclesia horribiliter

prouenit, totam enim ecclesiam illam. est combusts. Bud.20. Thezaurum fere inestimabilem... Thesaurum fere inestimabilem,

nullusque fuit ex Hunaris qui ibi lo- lusque fuit ex Hungaris, qui ibi locu-cupletatua non fuisset. pletatus non fuisset. Bud.

21; Rex autem certificauit cos su- Rex :immix certificauit eos super hocper hoc prestito inramento. prestito sacramento et tune securus

transiuit. Bud.Audita morte regis Magni fra- Magnus rex obiit et freer eius La-

treat eius Ladislaum ad regni guber- dislaus in regem eleuatur. An. Po). (a.maculum elegerunt. 1076).

Ladislaus... pacificatus est Salo Ladislaus rex et Salomon frater eiusmoue. Eodem edam anno crax pacem fecerunt et crux Domini ful--Domni, que Albe constituta fuerat, gure pescussa est (a. 1081). An. Po).percussa est fulgure.

Colonzanus coronatus est et duci Colomanus rex coronatur et fratetAlmus dueatum plenarie conceasit 18). eius Almus diadema induitur. Art. Poj.

a. 1098.

Rornefr di n cronica pictaa Pentru istoriaa Ungurilor, Chronicon pictu,m Vindobonense, dei nu estecel mai vechiu izvor, este tusk' unul din cele mai importante.Pentru istoria noastra navionalii au o deosebita InsemnA-late mai ales uum..átoarele unsprezece pasagii:

Pannonie, Pamphilie, Fri*, Mace,donie et Dalmatie ciuitates,que per hunos obsidione creloa erant fatigate, natali solo derelict°,in Apulian], per mare Adriaticum licentia ab Atyla impetrata, ser-uire ipsi Atyle renuentes dimissis amends transierunt; vlachis qu.iipsoruin coloni existefre ac pastores remanentes sponte in Pan-nonia"). (Cap. VI).

2. ...Remanserant autecat ex hunis virorum tria milia, qui perfuge interfuszivan erepti de prelio Crumheldino in campum Csigla-mezei se colligere procurarunt. Qui cum timerent occidentis nation-nes ne eos inuaderent ex abrupto, ad Erdeelew intrauerunt, non sehungaras, sed Zelcul alio nomine vocauerunt. In vita quidem Atyle

p. 70.cf. Szeiradok, 1889, p. 226 g 1905, p. 21, precum si V. Woman. op. cit.

Vezi traducerea p. 126.

www.dacoromanica.ro

Vezi traducorea p. 131.Vezi traducerea p. 133.Vezi traducerea p. 134.

XXIX

infesti fuerant isi huni ocoidentali nationi. Isti etenim Zeculi hu-norum sunt residui, usque ad aliorum hungarorum reditum incampo prefato commorantea. Duni ergo hungaros iterato in Panna-

niam redire cognouissent in Rutheniam eis occurrerunt conqueatrantessimul Pannonie regionem. Qua q-uidean conquestrata in eadem sorte-remanserunt, ut Lunen hungaai voluerunt, non in plano Pannonie, sedcuan Vlachis in montibus confinii sortem habuerunt. linde Vlachiacommixti litteris ipsorum uti perhibentur. Isti namque Zeculi Cha-ban in 'Grecia penase putauerunt. Unde vulgus adhuc loquitur lin com-muni: Tune redire debeas, quando Csaba de Grecia reuertitur... Post-quam autem. filii Atyle in prelio Crumhelt cum gente Scytica ferequasi deperissent, Pannonia extitit decem annis sine rege, Sclaviatantum3nodo gecis, vlachis, teutonicis aduenis messianis reananenti-bus in eadean, qui uiuente Atyla populari seruitio sibi seruiebant 2°)(Cap. X).

...Exinde montes deseendunt per tres menses et deueniunt inconfinium regni Hungarie, scilicet in Erdelw inuitis gentibua memo-ratis (Bessis. Albis Cumanis, Ruthenia). Ibique terreis castris septempreparatis pro uxoribus et rebus suis conseruandis, aliquamdiu per-manserunt. Quapropter teutonici partem illam ab illo die Simburg,,id est septem castra vocauerunt 21) (Cap. XI).

Fuerat auto= ex istis capitaneas dicior et potentior Airpad,filing Minus, filii Eleud, filii Ugeg. Huius auten pater Ahnus in pa-tria Erdelw occisus est, non enim potuit in Pannoniam introire.Erdelw igitutr quieuerunt et pecora sua recreauerunt. Audientesautem terre utilitatem de habitatoribus, quod optimus fluuius assetDanubius22) (cap. XIII).

Tertius vero capitaneus Gyula fuit, unde Gyula filius La-dizlai derivatur. Eratque iste Gyula dux magnus et potens qui ciui-tatean magnam in Erdelw in uenatione sua inuenerat, que iam pri-dean a romanis constructa fuerat. Habebatque filiam nomine Saroltpuleherrimam, d cuius pulchaitudine prouinciales duces diutiusloquebantur. Quam Geysa dux consilio et auxilio Beliud, qui terramKulam possiderat, traduxit in uxorean legittimam. Isti Beliud Kuhndedit filiaan sum, ut contra fratrem suum Kean debel/aret. Et postobitum suu.m terram suam idem Kulan Beliud hereditauit. Tandem

www.dacoromanica.ro

cum Gyula hungaris in Pannonia habitantibus infeetus esset et mul-tipliciter aggravatus, per sanctum Stephanu.m regela in Pannoniam-est deductus. Non tamen iste Gyula capitaneus, sed ab illo tertius 29.(Cap. XV).

Porro beatus Stophanus postquam regie celsitudinis co-

ntrarian diuinitus est adeptus, famosuan et lacrosum helium ges-sit contra auunculum suum nomine Gyulam, qui tune temporis tocinoultra siluam regni gubemacula possidebat. Armo itaque domini Mo.

beatus rex Stephanus cepit Gyulam ducal' cum uxore et duobusfiliis Buis et in Hungariam transmisit Hoc autem ideo fecit, quiasepissime amonitus a beato crege Stephan°, nec ad fidem Christi con-nensus, nec ab inferenda Hungaria iniuria conquieuit. Universumvero regnum eius latissimum et opulentissimum, monarchi.3 Hun-garie adiunxit. Dicitur aute.m regium illud hungaricélErdeelw, quodirrigatur plurimis fluuiis, in quorum arenis aurrum colligitur, etaurum terre illius optimum est 24) Cap. (Cap. XXXVII).

Post hec autem movit exerciturn super Kean ducem bulga-rorum et sclau.oruan, que gentes loca naturali situ mtmitissiana inha-bitant Unde etiam multis laboribus et bellicis sudoribus predietuan

,ducem vix tandem deuicit et occidit, et inestimabilem copiar"' the-sauroamm. et precipue in auro et gemanis ae pretiosie lapidibus acce-pit et locauit iM u.num proauum suum nomine Zoltan, qui pasta he.reditauit illas partes Transiluanas et ideo uulgariter dici solet Er-deelw Zoltan. Erat enim ille antiquissianu,s, qui vixerat usque tem-pora sancti regla, et ideo uoluit ipsumesse super gentes opulentas')(Cap. XXXVIII).

Post hec autean pagani Cwii a superiori parte porte Meses rupias in-daginibus irruperunt in Hungarian' totam.que prouinciam Nyr usque

-ciuitatem Byhor erudeliter depredantes, infinitam multitudinem ui-rortum ac mulierum ceterorumqu.e animalium seem"' trahentes, perainnem Lapus et fluenta Zomus inopinabiliter transeuntesremeabantRex igitur Salomon et dux Geysa cum fratre suo Ladizlao collectoexercitu festinantissime accelerauerunt per portam Meses tran-seun tes priusquam Cuni montes transcende.rent in urbem Doblika,pene per tat= septimanam ibi aduentum paganorum expectarunt...Est enim ascensus grauissimus montis illius, qui ab incolis uocatur

Vezi traduccrea p. 136.Vezi traducerea p. 148.Vezi traducerea p. 148.

www.dacoromanica.ro

KYrieaeys. Congregatu8 eat autem uniuersus emercitus hungarorura adradicem montis eiusdem 26) (Cap. LV).

9) Solomon rex dianissus de carcere.., et tandem fugiens adiitclueern Ctmorum qui vocabatur Kutesk. Cui iurault quod Transilua-nam prouinciam proprietario sibi traderet, et filiam eiu8 in uxoremaociperet, si ille in auxilium eius super Ladizlaum veniret 27).(Cap. Mal).

Potentiores regni Stephanum Colomani filman in regemcoronauertmt... Bohemi aid/elutes sagittarioa uenire, sine dubio sciue,runt ucritatem ease quad audierant. Qui impetran super sagittariosfeoerunt. Biaseni atque Siculi villisaisiil usque ad castruan regia abs-que vulnere fugierunI. Rex autom Joe audlens, cuan paueis celeriterequitauit ueraus Hungariam") (Cap. LXVIII).

Nam anno eodem... quos diligit 22) (Cap. CHI).

In afara de interesul general ce-1 prezinta lectura aeestuimanuscris atilt de veehiu, snot, dupi cum vedem, mai alesunsprezece pasagii cari se refera in special la istoria noastramedievala §i cari 'an o importan deosebita pentru cunoa§te-rea acesteia. Dar, inainte de a scoate in evidega insemnatateacovár§itoare a lor, ;Mean 8k. precizam Inca odata- ceeace am spus

panfi acuan, de mai multe ori, ct scopul nostru, fäcand acestetraducen, nu este atat s rezolvim noi problemele cele mari §idificile ale istoriei, cat mai mult s sern.naram aceste problemelasand deslegarea lor ,definirtivi pe searna istoricilor in primulrand §.1 pe seama lingvi§tilor in randul a doilea.

L In ce prive¡te primul §i al doilea pasagiu (cap. VI §i X),ele Bind interpolari din cronica lui Simon din Keza, «GestaIimagarorum.» (1282-1285), trianitem pe cetitor la cele ce amspus in Introducerile la volurmele I, II §.1 rv din colecIia noa-stroil de izvoare istorice ").

2. In ce prive§te pasagiul al treilea §i al patrulea (cap. XI.§i XIII) ,observan c autorul cronizei pictate face ad o confu-zie sau, mai bine zis, c izvorul su de compilatie i.a procurat

Vczi traducerea p. 176 a acestui important pasagiu. Aci se vorbestepi de Osul seruiens Gyade ducis Cundrum.

Vezi traducerea p. 195.Vezi tradncerea p. 206. Vezi si cap. LXX: Bisseni uero pessina et Siculi

vaissina tonnes pariter fugierunt:Vezi textul in inttegime p. 108 si traducerea p. 233.

301 Vezi si cele ce anz spun k Revista htorkil, XX, p. 101.

www.dacoromanica.ro

XXXII

o informalie gregiti. Astazi se 0e precis ea Ungurii n'au venitdin Ardeal in Pannonia, ci invers din Pan.nonia in Ardeal. Auintrat in /ara pe la Unge unde au stat ruai multi vreme in re-giunea paduroasa de acolo, dupä Ung au 0 primit, in izvoa-rele occidentale, numirea de Unguri de uncle s'au indreptatspre apus gi miazazi. In Ardeal ei au venit tarziu, dupa lute-meierea regalitfitii unguregti. Dar cihar gi ca Secui numai, ein'au putut sá se mentina, ca rämagile ale Hunilor, in Transil-vania, caci ar fi fost asirnilati de autohtoni, dupa cuin au fostasiinilai gi Slavii. De altfel, Secuii, cari se intalnesc mai intaiIn Ungaria de Nord gi de Vest, au fost coloniza/i tarziu in _A.r-deal ").

Nurnirea de septem castra este o traducere a lui Sieben-biirgene care, la randul sau, e o traducere populara a lui Cibi-nium"). Regiunea paduroasa de la Ung a dat, desigur, prile-jul la confuzia dintre ung. erd5, padure §i Erd5-elve, dincolode pidure, adica Ultra-silvania gi, mai tarziu, Transilvania.Romanii n'aveau nevoie de un nume deosebit pentru«.ara» lor.

3. In pasagiul al cincilea, al gaselea gi al gaptelea (cap.XV, XXXVII gi XXXVIII) ni se vorbegte despre capitanul(ducele) Gyula, Iulius, a ciruia regedin0 era de sigur la Alba-Iulia, degi exista gi cetatea Gyulavfir. Autorul cronicei pictateins4 are grije s ne arate ci dupi acest Gyula, s'a numit gifiul lui Ladislau cel Sant, cunde Gyula, filias Ladizlai, de-rivatur>> ").

Intre cele dintii capetenii ale Ungurilor, intalnim treiini cari se numesc Gyula. Ei sunt Gyula I, apoi fiul acestuiaGyula II care a fost supus la anul 1003 de regele tefan ce!Sfant gi Gyula III, tertius capitaneus, care cu prilejul uneiNanatori, a descoperit In Ardeal o vechie cetarte romana'.

Numele de Gyula, gr. TUXCÎÇ i race, il intalnirn, la in-ceput ca numele unei demniti/i, ea numele unei autoriti/i. Elinsemneaza gef, conductor. In aceasta acceptiune 11 intalnim

Vezi Siezdes et Rournains, p. 18 sq.Vezi si N. Drägan, Rarnanii in veacurile IXXIV pe baza toponimiei

§i onornasticei, p. 552. Designaren lui loan Huniadi, in izvoarele sarbesti, ca¡anca Sibinianul, vrea sii zicii lancu Ardeleanu, sau voevodul Ardealului.

Stäpfinirea din Ardeal a Ctunani1or a fost distrusä de Ladislau celSfänt.

www.dacoromanica.ro

XXXIII

pe Gyula §i la imparatul seriitor Constantin Porphyrogenituscare a trait cam in vremea venirii §i stabilirii Ungurilor innoun lor patrie "). Dar, in acela§i timp, numele de Gyula careeste de provenientä turca, se inalne§te atat la Turci §i la Un-guri, cat la Pecenegi §1 la Cumani, popoare de asemenea deorigine turcà §i cari au stapanit inteo vreme in teritoriulfostei Dacii.

Cuvantul acesta de Gyula, weal supt forma simpla deGiula sau Gy-ula, cat §i subt forma derivata de Giulea, Giulita§i Giule§ti Il intalnian de mai multe ori §1 irr toponimia roma-neasca din judetele Arad, Ilfov, Mehedinti, Roman, Suceava,Valcea §i Vla§ca prectun §1 In onomastica noastra ea nume defamilie "),

Daca acest Gyula nume de care este a se apropia nu-mele ducelui Rominilor Gelou al lui Anonymus §i Alba-Julaesau Alba Transilvana a eronicei pietate este Ungur ori Pe-ceneg sau Cuman "), asupra acestei problem.e ramane a se pro-nunta definitiv filologii. No i constaitäm deocamdata numaiatata ca Ardealul de dincoace de poarta Mezesina a fost ea-cexit, &pa cronica pictata vieneza, dela un oarecare Gyula,iar dupg Anonymus dela Gelou, dux Blachorum. Nu ne pro-n-untam de asemenea nici asupra faptului dacA Curnanii caritraiau in simbioza cu Romanii atat la Sudul Carpatilor, un.dese constata doctur.entar tara Cumaniei, cat §i la Nordul Car-patilor,unde Ii gasim reprezentand in adunäri §i pe Romani,eran condu§i de ni§te §efi ce se numeau pe limba turca. Tukäqsau erau condu§i In realitate de un Gyula I i al II-lea §i alIll-lea.

Intre triburile primitive ungure§td, Mkhael de Fertli-nandy socote§te ca, inainte de a se fi stabilit de catre dinastiafui Arpad unitatea nationala, aia fost trei triburi mai de cApe-tenie §i anume cel al lui Gyula care conducea partea de räsirita tarii, cel al lui Horca ce conducea regiunile dinspre apus §i

Parphyrogenitus, De adm. iznp. 37, ad. Bonn p. 166: Tò a.ip.cc TOOKetTW rúka TrXriatetZe. rf Toupda.

Vezi amtzunte la N. Dragan, op. cit. p. 508.Chr. pict. cap. LV: Oral, serviens Gyule, duds Cunorum Cf. pi Aur.

Sacerdoleann, Cousidercgii asupra istoriei Ronvirsilor din evul mediu, p. 157 Eq.

www.dacoromanica.ro

XXXIV

cel al lui Arpad; ca primul pas pentru ridicarea dinastiei ar.padiene §1 deci pentru unificarea nationali maghiara s'ar fifacut prin casatoria lui Geysa, fiul lui Tocsun cu Sarolta, fiicalui Gyula1/2 iar al doilea pas prin casatoria fiicei lui Geysa cuSamuel Aba, ducele Kumarilor "). Tot dupa Michael von Fer.dinandy, prin orientarea dwcelui Geysa spre imperiul romano.german de apus §1, in urrna, prin biruinta regelui stefan asupraortodoxismului, adecii a bisericii de risiirit, s'au pus bazeletemeinice ale unui stat catolic, ca reprezentant al sfantuluiScaun apostolic dela Roma.

Cetatea Alba Iulia (Alba Iulae)")--numirea este o tradu.cere a ung. Gyula fehérvár care, la randul su este o traducerea slay. Belgrad germ. Weissenburg, numita mai tarziu §i Car's.burg san Alba Carolina, dupsá numele impar' atului CarolIcare a re,zidit-o a fost nu numai reledinta politick' a luiGyula, eau a ducelui, dar §i, mai tarziu, re§edinta rfului reli-gios al Ardealului ").

Din cisatoria lui Geysa cu Sarolta, fiica ardeleanuluiGyula ") s'a niscut stefan, primul rege al Ungariei.

Acest Gy-ula nu era un catolic. El era de religiunea cre§-tina ortodoxi §i ortodoxa a fost §i fiica sa Sarolta, mama luitefan cel Sfant §i ortodox s'a nascut §i primul rege al Ungu-

rilor, inainte de trecerea sa la catolicism.Dovada acestui fapt ni-o dau scriitorii bizantini Kedre-

Michael von Ferdinandy, Das Ende des haidnischen Kultur in Ungarn,In Ung. Jahrb, XVI, 1936, p. 67. Ui,a cu acest prilej autorul s ne reaznin-teascii gi de o altä casätorie, de cea a lui Zoltan, fiul lui Arpad, cu fiica luiMenunaorout, duccle din Bihor, in urma cirei cisitorii, aceastä taril a revenitca zestre, dupil cronica lui Anonymus, in mogtenirea Ungurilor.

Ntunirea de Alba se dedea odinioaril nu pentru cA ar fi avut stáncisau pietre albe, ei fiindcil era reyedinta sefului OH/ sau al regiunei. Avem omultime de !cetiti ce poartii acest nume: Alba Regalä, Alba Iulia, Cetatea Alba,Belgradul din Serbia, Bielgorod etc.

CA aceastil cetate a fost consideratä ca cea mai importantä din Ar-dealul propriu zis, rezuhl gi din faptul eA, mai in urmä, in anul 1291 ea tinutaci singura, intiiia gi ultima Adunare atestati de documente, adunare prezidatilde rege i in care giisim pe Romani egal indreptititi cu celelalte natiuni etununiversis Nobilibus, Saxonibus, Syculis et Olachis. ZimmermannWerner, Ur-Inutdenbuch, I, p. 177. Vezi gi I. Lupa, Voivodatul Tramilvaniei, in sec. XIIgi XIII, p. 22.

Aceasta a e facut pe null sii creazi cif mama /ui stefan cel Slutar fi fost de origine roniani, cazul nefiind izolat in istoria Ungurilor.

www.dacoromanica.ro

nos ") §1 Zowaras ") cari reprodwe o infornutie a lui Skyli-tzes, citati §i de Sincai in cronica ea"). Ei ne spun a principiiTurcilor (adeca ai Ungurilor) Bolosudes (Bulehu) §i Gylas aupIecat la Constantinopol la anul 947, unde au fost primiti cuenoruri de imparatul Constantin al VII, Porfirogenitul, §idupi ce au primit botezul dupä ritul uecesc, dandu-li-se §idemnitatea de <<patricii», s'au intors acasii luand cu ei §i pe.distinsul monach Hierotheos, ea sa le fie episcop, desemnat eaatare de insu§i patriarchul din Constantinopol Teofilact ").

Biserica cre§tina maghiara, inainte de Stefan ceI Sfant, s'aformat aproape in intreOme subt influen/a bisericii orto-doxe ").

Ortodoxismul acesta al Ungurilor se conetati u§or §i innumele ce el a lisat in terminologia cre§tina anaghiara §i,datinile dela farbitori ",.

De a§i§derea, Ochtum sau Aiton, nepotul ducelui Glad,din cetatea Morisena din Banat, era §1 el ere§tin. ortodox. Subtnumele de Achtum este a se intelege, dupa cum presupun unii,tot numirea unei demnitati, ca TuXag sau Kean (chan),poate un ápXwv principe. Acest Ochtum s'a botezat la Vidin§i puterea sa cea mare, mai mare chiar decat a regelui Stefancel Sfant, §i-o tragea dela ottodoc§i "). .

La Morisena, oapitala Banatului "), exista §i o episcopieortodoxa §i o mà'n.astire inchinata Sf-lui loan Botezatorul.

Kedrenos, Inqist. Comp. II p. 328, ed. Bonn.Zonaras, Epit. hist. III p. 484, ed. Bonn.Sincai, Cron. Roman, I 2 p. 296.Dupi Kedrenos vizita la Constantinopol a lui Gyula s'a ficut in urma

lui Bulchu, nu in acelasi timp.Este sigur cii ducii unguri Mihail, fratele lui Geysa, i fiul silu \Tamil

si-au primit numele lor icrestine subt influents grecismului de räsirit, mide in-tähtim in acest timp pe irnpilratii Mihail si Vasile. Cf. i Iorga, Bul. dela sect.hist. X, p. 18.

Cf. G. Cotosman, Din trecutul Banarului I, p. 56. Terminii bisericestiluati dela Orientali ii relevä i Iorga Bul. de la sect. hist. IX, p. 195.

Vita Gerardi, cap. 10. Ci west Achtum n'a fost bulgar, cum se apuneune.ori, rezultii si din faptul prieteniei sale intime cu impriratul Vasile II Bul-garochtonul, adecil omoritorul de Bulgari, i distruglitorul laratului bulgar, cf.Karicsonyi, Szent Gellért, Csaruidi Paspölc, p. 83, la Cotoganan, op. cit. p. 64.

In regionea Morisenei se constatii, mai tairziu, o Zemlia VlaOca=-TaraRomtmeascii, vezi N. Dragan, op. cit. p. 228.

www.dacoromanica.ro

XXXVI

Dupä ce Achtum a foot tradart de Cenad §i biruit de o§tirileregale, episcopia ortodoxii din Morisena s'a prefacut, cu timpul,In episcopia catolica din Cenad, ialrcialugarii greci au fost into-cuiti cu cfilugari benedictini ").

In epoca in care se dedeau lupte indarjite intre cele douäbiserici cre§tine, intre ortodoxismul de risarit al Grecilor §iintre catolicismul de apus al Latimilor, lupte ce au dus la pro-clamarea schismei din 1054, a fi ortodox insemna nu numai afi schismatic, a fi eretic, dar chiar a fi pagan "), iar, pe de altaparte, a fi oatolic insemna pentru cei de ritul oriental, a fi Ia.

adeci a fi sparcat. 5i, de oarece a nu fi catolic insemnaa fi anticrist, $tefan ce! Sfänt, precum §i urma§ii sii, °data' cuprimirea <<Sfintei coroane>> ungare, ki luau asupra-le §i misiu-nea de a converti pe ortodoc§i la catolicism ").

Popoarele din Dacia, incre§tinate inca din epoca romanidaca ele n'ar fi fost cre§tine, War fi amintit in istorie de

convertirea lor erau sub influent...a directa a bisericii de ra-sarit. Dovada despre aceasta o avem in participarea la sinodulecumenic dela Nicea, din 325, a lui Teofil din Gotia totiipropriu zi§i s'au incre§tinat dupa 348, data hirotonirei luiUlfila; deci Teofil reprezenta pe celelalte populatiuni din Tarace pe vremea aceasta se nutmea Gotia. Nu mai vorbim de cele-lalte episcopate din Dacia, de mai tärziu, §i nici de episcopa-tul din Arge§, din 680, pentru existenta carora dovezile suntinca ping' astazi nu destul de sigure. E de ,presupus hurt apopulatiunile dela Nordul Dunarii, atit cele din Ardeal cât sicele din Banat §i In genere cele din stänga Tisei vor fi avut,Inainte de catolicizarea Ungurilor o temeinica organizatie re-

cre§tina ortodoxa, organizatie impotriva cireia s'a

Si la Seghedin a existat o bisericri a Sfintului Dumitru, deri o biserrid ortodoxii, acest Watt fiind nu sfimt ortodox. Cf. Coloman Julnisz, DasTschanad-Ternesvarer Bistrarm fridren Mittelalter, p. 25,

Din documentul din anul 1351 emanat dela Ludovic, fiul lui CarolRobert Hum. Doc. I, partea 2.e, p. 14, pare oi rerultä c ortodoogii eraneonsiderali ea Plaid.

Unii istorici cred ci luptele dintre ducele Leventa i regele Andrei,numit tcatholiousa, lupte despre care ne vorbegte Chron. pict. cap. XLIX, arfi lupte date nu Intre pigâniam i catolicism, ci lupia dintre biserica de rilsiíritpi biserica de apus.

www.dacoromanica.ro

51) Hurmuzaki, Doc. I, p. 132. Cf. I. Lupa, op. cit. p. 9.

XXXVII

deslantuit, incepand din secolul al XI-lea, toata puterea de pro.zelitism a Romei.

spre a-§i aduce la indeplinire regele Stefan cel Matmisiunea cu care se insarcinase §i din care facuse ratiunea dea fi a statului su pur eatolic, a porabit, &bpi' cum ne spunecronica pictata, o expeditie razboinici Impotriva lui Gyulaacela§i lucru 1-a facut §i in contra lui Achtum din MorisenaBanatului §i biruindu-1 1-a trecut cu sotia §i cu cei doiai lui in Pannonia, sc,otind n acela§i tianp mari bogalii dinArdeal.

Prigoana impotriva ortodwdsmului a continuat cu stra§-nicie tot timpul, atat subt regii din dinastia lui Arpad g acelor din casa de Anjou, cat §i sub regii §1 principii de maitarziu. Cu toata aceasta persecutie, din documentele vremii re-zultac ortodoxismul nu numai s'a mentinut printre Roman' i,dar chiar a facut cuceriri printre colonigtii unguri §i germani.In aceasta privinta este caracteristica scrisoarea papei Grigoreal IX catra regele Bela, din 14 Noembrie 1234, scrisoare princare Ii se spune c Ung-urii §i German.% facasndu-se una cuValachii, quia populus unus facti sunt cum eisdem Valachis

dispretuesc pe episcopul catolic al Currbaniei §"rprimese sfin-tele taine dela ni§te pseudoepiscopi cari tun de ritul Grecilor51).

Progresele ce facea insa catolicismul erau facute pe soco-teala elementului-romanesc §i anuane pe socoteala celor maibuni dintre Romani, a celor nobili §i a celor mai vitejirazboae. Caci toti câi dintre acee§tia se distingeau in lupte §1toti cati prin virti4ile lor primeau recompense jin partea re-gilor §i chiar a voevozilor §i a prinoipilor, i§i paraseau, im-preuna cu legea, §i limba lor §i ingro§au astfel elementul su-prapus al Ungurilor.

Si, de sigur, chiar §i expeditia lui Carol Robert tnpotrivalui Basarab a avut ca motiv, intre altele, ura fata de schisma-tic, confidens de fide perfidi schismatici, pe care voia si-1scoata de barba din barlog, de suis latibulis per barbas suos ex-traham.

4. In ce prive§te pasag,iul aJ optulea §i al noulea (cap. LV§i LXII), cronica pictata ne d prelioase amanunte asupra lup-telor cu poporul Cumanilor. Ace§tia, traind in sirnbioza cu

www.dacoromanica.ro

XXXVIII

Román. ii, forman patura conducatoare a Ardealului §i a TariiRomine§ti, inainte de infringerea lar de catra Ladislau ce!Stint §i, mai apoi, de distrugerea puterii lar de catre

Mulei vreme Romfinii au trecut subt numele de Cumani.Ace§tia, avind conducerea, Tara pe care o armuiau se numeaCtunania. De aceea, in documente, mai ales in cele externe,Inainte de a fi luat conducerea Românii, adeca inainte de lute-meerea Principatelor nationale, intfilnim adeseori numele deCumania dat färii noastre, In aceasta privinTa este edificatordocumentul din 11 1VIartie anul 1291 fag de ce! din 29 Iulie1292. In primul document se vorbe§te despre Adunarea delaAlba Julia, la care 'au luat parte Sa§ii, Secuii §i Românii,cum universis rwbilibus Saxoni bus, Syculis et Olahis"), inal doilea, in care se vorbe§te despre adunarea dela Buda(Ofen) la care in parte §i nobilimea intreagaa Ungurilor, Se-cuilor, Sa§ilor §1 Cumanilor, universittas nobilium Ongaro-rum, Siculorum, Saxonum et Comartorum,") 'adunare incare de sigur sub numele de Cu.mani este de a se inTelege §iRomfinii ").

Ungurii nu se constata &A fi patruns in Ardealul propriu zisinainte de biruinTa lui Ladislau ce! Sfant asupra Cumanilordin a. 1070, dei ei cuceriserg tinuturile dintre Tisa §i. MuntiiApuseni. lar daca, totu§i, VOT fi patruns §i. In Ardeal inaintede acest an, va fi fost mai mult veun rázboiu de prada sauveo expeditie religioasa, cunk a fost cea a lui Stefan celdecfit o expeditie de cucerire teritoriala. Ardealul pádurosapta in special pofta Ungurilor prin sarea sa §i mai ales prinaurul 6r1U de o calitate superioatia, in quorum (fluviorum)arenis aurum colligitur et aurum terre illius optimum. est").

Localitatea Kyrieleis, unde s'a dat lupta intre Ung-uri §.1Cumani i despre care ne vorbe§te cronica pictata, in pasaOulcitat mai sus, este foarte probabil o .amintire a ortodoxismu-lui autohtanilor din Bihor ").

Zirnanermann-Werner, Urkurulenbuch I, p. 177.Zimmermann-Werner, op. cit. I, p. 192.

Cf. Iorga, Les plus anciennes chroniques hongroises, in Bul. dela sect.hist. X 3. Cf. 0. I. C. Matti, Negru Vodii, 11Ierrn. Sect, ht., ¡II, IV, 5.

Chr. pkt. Vid.Cf. nota dela p. 176.

www.dacoromanica.ro

Vezi A cap. LXX. Pessind Bisseni et Siculi vilissifni.Cf. Sicules et Rouninins, p. 8.Hurtmuzaki, Dar,. I, p. 212 gi 249.

XXXIX

5, In ce privelte pasagiul al zecilea (cap. LXVIII) in careni se amintegte despre luptele dintre Unguri §i Boemi §i incari lupte Pecenegii §i Secuii, rnergänd in fruntea trupelor ma-ghiare, au luat-o la fugä, nuanindu-i autorul cronicii pictate:Bisseni et Siculi vitissinti1), socotim ca gäsian aci o probä deci-sivä, intiriti gi de alte probe, ca Secuii nu pot fi consideratica autohtoni in Ardeal. Ei tau fost colonizali anai tärziu, pe lastirgitul secolului al XII §i inceputul celui de al XIII").

(5. In ce privegte pasagiul al unsprezecelea din capitolulCHI, el este de o importan tä capitalä pentru istoria noastränationalà din evul mediu. Cäci iti capitolul acesta gäsim, petrei pagini de manuscris (filele 144, 145 gi 146), descriereaaminuntitä a celei dintgi victorii strälucite ce au repurtatRominii asupra Ung-,urilor. Aceastä victorie a adus dupä sineindependeuta compktà a statului romän al Basarabilor fatäde Unguri, inläturand pentru câtiva vreme once fel de urmäde vasalitate de pänä la aceastä datà. Biruinta aceaista romä-neascä desävärgegte, in acelagi timp, intemeierea Tärii Romä-nes,ti.

Dupä marea invazie a Tätarilor din anul 1241, invazie cea pus capät stäpInirii Cumanilor din regiunile romine§ti,desfiintlid totdeodatä gi vestita episcopie catolici a acestoradin regiunea Carpatilor, regele Ungariei Bela IV s'a ganditsi-gi organizeze mái bine apärarea tari sale gi in specialpunctul cel mai iievralOc, Banatul Severinului, expus nu nu-rnai unui eventual nou atac din partea Tätarilor, dar gi in-cursiunilor Románo-Bulgarilor gi Särbilor dela Sudul Duna-rii. Si a fäcut deci planul, dupà cum ne aratä o prea intere-resanta diplomä a sa, din anul 1247 "), à adua in tinutulSeverinului pe Cavalerii Ioaniti, sau Ospitalieri, earl., im-preunä cu Românii din partea locului, sä apere pe viitor fron-tierile de miazä-zi ale regatului migar. Tärile române§ti delaNordul Dunärii erau pe vremea aceea subt suzeranitatea re-gelui Ungariei.

Si ni se spune in acea diplomä, pe care o avem pänä inziva de astäzi, ci regele d5amegte Cavalerilor Ioaniti, sub anu-

www.dacoromanica.ro

XL

mite conditiuni, toata tara Severinului, peste care se gasea car-muitor un ban, apoi cnezatele lui Farcas ") gi al lui loan paniila Olt probabil judetele Vakea gi Romanati in afarade ctnezatul voevodului Litovoi. Din tara lui Litovoi li seacorda cavalerilor numai anumite venituri, afaril de cele dintara Hategului. De asemenea li se mai diruegte intreagamanie, dela Olt pani la Alpii Transilvaniei, exceptand tara luiSeneslau.

Din documentele vremii mai afläf'm c diva moartea re-gelui Bela IV gi a fiului acestuia 5tefan, subt minoratul luiLadislau IV, Litovoi pune mana pe unele tinuturi ale Bana-tului unguresc dela Severin gi refuzi si mai plateasca tributregelui. Faptul acesta determina pe Unguri s porneasca laanul 1279 cu razboiu impotriva lui Litovoi. Acesta este insabatut i moare in lupta, iar fratele salt Barbat este prins gi nupoate s scape cleat platind Ungurilor, ea pret de räscumpa-rare, o mare sum¡ii de bani. Cu aceasta imprejurare, Rom,aniipierdura Hategul care incapu pe mana Ungurilor ").

In preajma anului 1300 se putu intäptui gi unitatea pa-litica a Munteniei. Caci, dupa stingerea dinastiei lui Arpad,prin moartea la 14 lanuarie 1301, a lui Andrei al HI, a ur-mat in Ungaria, timp de gapte ani, o anarhie completa. S'auivit ca pretendenti la tronul regatului deodata trei competi-tori: Venceslau din Boetnia, Otto din Bavaria gi Carol Robertdin Neapol "). De asemenea, In imperiul Asanegtilor se de-dedeau lupte interne; imprejurarile erau deci favorabile pen-tru Románii din Sudul Carpatilor, nefind inpiedicati de nirrne.inca, de a-gi constitui uttitatea lor

Dupa ce s'a restabilit linigtea in Ungaria gi dupa ce Ca-rol Robert a fost recunoscut ca rege, se pare ca raporturiledintre Tara Romaneasca a lui Basarab gi Ungaria lui CarolRobert s'au imbunätatit, caci un document emanat dela re-gele ungur numegte pe Basarab, fiul lui Tihomir, .deci, poate,un nepot al lui Seneslau: voevodul nostru trattsalpin. Se pare

Farcas in ungureste inseanneazil lup. Pare a fi vorba ad de o tra-ducere a lui Lupu. Tot lup insemneazii slay. Vulc, de unde avern numirea deVailcea, probabil regiunea lui Lupu.

Cf. gi C. C. Giurescu, 1st. Rom. I, p. 347.Vezi arninunte in lzv. 1st. Rom. III.

www.dacoromanica.ro

C. C. Giurescu, op. cit. p. 357.I. Lupa, op. cit. p. 29.

XLI

ci Basarab recunoscuse suzeranitatea regelui ungar, conside-randu-se ca vasal al lui; relatii bune se constati §i in anul1327, dar dupi acest an ele se inräutätesc aga de mult cà Inanul 1330 Carol Robert pornegte cu rizboiu impotriva luiBasarab.

Adevärata cauzä a räzboiuhti nu se eunoagte. Documen-tele ce ni eau pästrat din anii 1332 gi 1351 ne vorbesc de oincilcare a tinuturilor dela granita regatului <<spre marea pa-gubii a coroanei>>, tinuturi pe cari regele voiegte si le recupe-reze. In special, se pare ea Severinul intrase in posesiuneadomnului romin inci din anul 1290.

Cronica pictatrt care cautä de sigur sä scuze &it mai multpe rege de dezastrul suferit, dä vina pe OW gi, in primulrand, pe domnul romän: Cä ac,esta, dupi ce i s'a luat Seve-rinul §i dupi ce a fost atacat de ogtile unguregti chiar in ca-pitah tärii sale, n'ar fi fost destul de crutitor cu regele se-met care, dei Ii s'a propus pacea de voevodul romin, totu§iIi s'a trimis vorba §i aceasta repetatä de douä ori ci-Iva scoate de barba din birlogul säu.

Vinovati de acest räzboiu tusk dupä cronica pictatä, suntToma, voevodul Ardealului §1 Dionisie, fiul lui Nicolae, ginepot al lui lancha cari au indemnat pe rege sà intreprinziaceastä expeditie, primul, probabil, ca sä punä mâna pe taralui Basarah, iar al doilea. pe Banatul Severinului, pe care, deaide', 1-a gi ocupat in prima lunä a iäzboiului. Acelagi Dio-nisie se intalnegte mai tArziu, purtänd titlul de ban al Severi-nului, fie a era in realitate ban, fie cä pastra numai acesttitlu "). S'ar putea ¡risk' ca adeväratul motiv al acestei

nenorocite pentru Unguri, sä fi fost dorinta de räzbu-nare a lui Carol Robert §i a voevodului ardelean Toma asu-pta fiilor fostului voevod Ladislau. Acegti fii se refugiaseräprobabil dela curtea lor din Deva la curtea domnului ro-.mfin 61).

Expeditiunea s'a fäcut in timpul toamnei, contrarceiului de a se porni räzboiul in timpul primäverii, fiindeäregele a crezut vremea mai potrivitä atunci, de oarece Asa-

negtii cari trgau in bune raporturi cu Basarab, pierduserä

www.dacoromanica.ro

XLII

rizboiul impotriva Sirbilor, la 28 Iunie 1830, la Velbujd, cutot ajutorul dat de don-mil romin i regele bänuia cl Basarabnu va putea lupta cu succes in Contra sa.

Dupli ce regele a ocupat Severinul a 'ajuns la Curteadomneasci dela Arges, s'a gäsit deoda4 intr'o mare lipsä dealimente. deoarece Românii ,arseserä totul in calea sa si s'aWant nevoit s dea semnalul de retragere, cu tot ajutorul ce-isosise in timpul acesta din Ardeal.

Cronioa pictatä ineä adaugä si nu stim intrucht aceastava fi fost o realitate, ori mai mult o scuzä pentru rege

s'a fäcut un armistitiu cu Basarab, cà acesta i s'ar fi su-pus, dându-i garan)tia unei retrageri sigure, dar cä 1-a inselat,ataandu-1 pe neasteptate, in druxn spre partrie, intr'o valeingustä.

Expeditia räzboinicä a lui Carol Robert impotriva lui.Basarab este descrisä, lin cronica pictatä, cu multe amänuntesi povestirea este fäcutä, fära indoialä de un martor ocularsau de cineva care a avut infonrnatii directe.

Asupra localitätii unde s'a dat bätälia, datele sunt nesi-gure. Unii dintre istoricii nostri cred cä ea a avut loc la Po-sada, längi Podul Dämbovitei, intre Rucär si Bran; alii so-cotesc cri ea s'a dat pe Valea Oltului, poate la Lovistea. Acestiadin urmri se bazeazä pe o informatie a unui scriitor polon,Mateiu Strik.ovsky care a 4cut 1mn secolul al XVI, douä sutecincizeci de ani dup.a' ce s'a intämplat lupta, o cratorie printrile noastre si care ne spune ert a väzut o bisericä i treistälpi de piatrri ridicati de Basarab in munti, in locul bätä-liei, cale de douä* zile dela Sibiu ").. Aceastä infant-tulle ne-ardetermina sä eredem cä lupta s'a dat mai de graliä pe ValeaOltului.

Dela Arges, druanul cel mai drept pentru retragere, nuera pe la Bran, ci pe längä Olt 4i, de sigur, pe aeest drumtrebuie cäutatä localitatea unde a suferit dezastrul Carol Ro-bert. In istoria noasträ nationalä insä, lupta aceasta este cu-noseutA subt numele de lupta dela Posada.

Despre aceastä luptä avem o multime de date documen-tare. Clici regele Carol Robert, scripänd cu mare greutate din-

62) N. A. Constalaineseu, Bata'lie Jeta Posada, p. 26. Dupre Posada veziM. Sinzianu, Rev, 1st. Rom. IV, p. 306 sq,

www.dacoromanica.ro

tr.° primejdie de moarte, a tinut minte pätania in toati vieatasa §i, in senm de reeuno§tint.i, a incIrcat ou binefaceri, inobi-land prin acordare de proprietäti, de ano§ii §i de bunuri, petoll 60 au luptat aläturi de el in aceastil nenoroeitä expe-ditie de räzboiu. Astfel sunt

La anul 1330, sasul Martin de Berend ea unul careprin scutul su a sc6pat de primej die pe rege contra Va-lar.horum tela").

La anul 1331, Carol Robert conferä Sa§ilor din Clujmai multe libertäti, drept recompensä pentru daunele sufe-rite in timpul expeditiei din Tara Romaneaseä, in partibustransalpinis").

La anul 1331, Papa loan al XXII felicit:i pe regeleUngariei ci a scäpat de atacul lui Basarab, proditoriis tibiet gentibus tuis paratis in regressu insidiis").

La anul 1332, Carol Robert vorbeste de vizita cefileut in tara transalpinä, ad visitandam terram nostram, trans-alpinam §i despre atacul necredinciosului nostru Basarab,mfidelis noster ...in quodam loco nemoroso et silvoso inda-ginumque densitate firmato")..

La anul 1333, Carol Róbert vorbe§te despre räzboiulin contra lui Basarab, fiul lui Thocomery, schismaticus"),infidelis Olahus noster").

La anul 1333, Carol Robert conferä dreptul de nobi-litate mai multor iobagi din Transilvania §i Ungaria, ca re-compensä pentru luptele eroice in contra lui Basarab, mani-festum et notorium nostrum infidelem, lupte la cari au luatparte cura potioribus Regni nostri`Prelatis et Baronibus, acNobilibus nec non Regnicolis nostris"). Nu era iliirrnni o vi-zitä, cum s'a spus mai sus.

Hurmuzaki, Doc. I, p. 615.Hurmuzaki, Doc. I, p. 616. Vezi reconfirmarea acestor libertAti, ibi-

dent, p. 640.

Hurmuzaki, Doc. I, p. 617. De remarcat expresiagentibus tuis, nuHungaris tuis. La Hurmuzaki este aci o confuzie intre Basarab cel Mare i fiulsAu Alexandra. -

Hurmuzaki, Doc. I, p. 621.

Privitor la luptele impotriva schismaticilor i deci g in contra JaiBasarab, vezi Hurmuzaki, Doc. I, No. 493, 494, 495, 503 §i 504.

Hurrnuzaki, Doc. I, 624.Hurmuzaki, Doc. I, p. 626.

www.dacoromanica.ro

XLIV

La anul 1334, Carol Robert confera lui Nicolae §i luiloan din comitatul Vesprém dreptul de vaana pentru servi-ciile aduse de parintele lor in rizboiul in contra lui Ba-sarab ").

La anul 1334. Carol Robert dirue§te secretaruluio mo§ie, fiindca a fost ranit in tara Transalpina"). Aceea§idanie o confirma regele din nou in anul 1335 72).

La anul 1335, Carol Robert reconfirrna donatiunilefacute in 1333 pentru serviciile aduse in Juptele in contralui Basarab §i a fiilor acestuia, care a adus prejudiciinoastre transalpine ii sfintei coroane, in preiudicium sacridyadematis regii et nostrum. Intre martori fig,ureazi §i Dioni-sie, banul Severinului ").

La anul 1335, Carol Robert aminte§te de sigiliulpierdut in Tara Romfineasca ").

La \anal 1336, Carol Robert confirma posesiunile datelui Tatamir, vice-cancelarul sau, ca recompensa pentru ser-viciile aduse in Tara Româneasca, venindu-i in ajutor, dinportmca voevodului Ardealului Toma, §i ajungand recte subcastro Argias. Acest Tatamir de abia a scapat din luptä, Erara.'ni grave, vix evasit, sine gravi vulneris susceptione, darpierzfindu-§i ochiul drept ").

La anul 1335, Carol Robert, intr'o diploma data luiNicolae, fiul lui Radoslav, descrie el insu§i lupta cu Basarab.Dm in nota traducerea acestui important document ").

Hurrauzaki, Doc. I, p. 628. Cf. si I, 2, p. 14, o diploma a lui Lu-dovic din 1351.

Hurnzuzaki, Doc. I, p. 632.Hurmuzaki, Doc. I, p. 635.Hurmuzaki, Doc. I, p. 633.Hurmuzaki, Doc. I, p. 638.Hurrmizaki, Doc. I, p. 641 i I, 2, p. 23.Blagay, Családoklevéltéra, p. 110 sq, reprodus de V. Motogna

lara§i lopta dela Posada. Rev, 1st. IX p. 81.Pierzind, cu trei-erea vremit, ori ce increde,re in acel blistiimat de

Bozorad, voevodul Valachilor, un rilzvritit si un recunoscut rival al nostru,fiindca ne-a incAlcat tara i hotarele regatului, dupä ce am luat sfatul, binechibzuit, din motive binecuvintate, al tuturor plelatilor, al baronilor si altuturor fruntasilor regatului nostru, ne-am strims o armati putemidi si am tre-cut in tara sa de Peste munti, necunoscutä pentru popoarele noastre, pentru casi o supun Inâhiiniij noastre regale. Acolo inaintind diteva zile fila de lupteprintre vizuinile dintre munti i dintre dealuri, am inceput sä suferim de lipsa

www.dacoromanica.ro

XLV

Daca textul acestui document comparim eu textul cro-nicei pictate, suntern izbiti nu maná de identitatea cuprinsuluilor, ci §1 de identitatea, pe alocurea, a acelorni expresii. Ac,ea-sta constatare ne sile§te si iajungem, impreuni cu d. Motogna,la presupunerea ci diploma regala a servit de izvor de infor-matii autorului eronicei pictate.

Pe de alta parte, cercetind cu luare aminte, in luminadocumentelor vremii, desorierea expeditiei Ini Carol Robertimpotriva lui Basarab, ficuti de eronica pictata §i de altecronici ulterioare, nu putem sa nu ajungem la convingerea

ne gasirn l.a fata unei unanimitati de a se cauta s se seuzeregele ungar de vina sa pentru dezastrul suferit In Tara Ro-maneasca. i atunci calca cea mai lesnicioasa nu putea fi altadecat si se arunce in carca dommului romin cauza acestui de-zastru.

Ca o dovada despre aceasta ne este faptul Ci una dintrediploonele regale, cea din anul 1332, ne vorbe§te nurnai des-pre o vizitg, un fel de preumblare de placere, a regeluiTransalpina sa §i cä n'ar fi venit aci cu toate puterile sale,non totum suunz posse, cum ne spune cronica pictaa, Cu toateca diploma din 1333 §i cea din 1335 ne spun precis ca avenit Cu toate fortele sale, cum potioribus Regni nostri Pre.latis et Baronibus ac Nobilibus nec non Vegnicolis nostris, si

de once alimente gi pentru oameni i pentru cai. Atunci am incheiat cu nurnirdBasarab un armistitiu, cu perfidie cuvintul ea' ni se va supune i neva aräta nour: gi armatei noastre un druan sigur de intors dcasii. Ne-am increzutin cuviintul schism.atieului in care nu era bunä credintä, ci ingelarea bunei cre-dinte. i pe cind ne intorceam inapoi eu oamenii nogtri, pe o cale blestesnatiiIn veci de Diunnezeu, inchisä de ambele parti cu ripe ametitoare, lar inainteunde ea se lärgea era intäritil, in mai multe lolcuri, de puternice prinici ocu-pate *de o multime de oameni inarmati de ai numitului Basarab, ne pomenimdeodatä din toate pârile cu un atac näpraznic, nAvillind asupra noasträ s't a armate" noastre cu furie in diferite chipuri gi lovindu-ne cilinegte cu bolovani,cu arunciltoni de pragtii i cu alte izbituri ametitoare de loviri sälhatice. Cu sa-biile lor lovesc escadroanele noastre inmuindu-si in singele celor ucigi

lor. Din toate pirtile suntem izbiti de o ploaie de arun.ciluni,fiind stringi ce de un zid muscitorr. i nn era chip sil 5w-1mi-un ni fugind ina-poi, niel mergiind inainte, ei pringri ca pegtii in plasii gnu in vire ne skitemstrigind citre Fitnorul tuturor nelor väzute i neviízute, eitre Minurtnrulnostru: ja aminte, Doanme, la suspinele noastre cele adinci. Apoi cu ajutorddumnezeesc al lui Iisus Christos cafre s'a ristignit pentru noi i cu al preaafintei sale maice si al tuturor sfiniilor, filindu-se din partes citarme cntai de

www.dacoromanica.ro

XLVI

crt a intreprins aceasta dupi un sfat bine chibzuit, habito con-.silio prematuro.

Si este, de sigur, un neadevär ciad se apune c Basarabs'ar fi invoit si arate regelui drumul, recunoasci de suze-ran gi ci au cäzut in luptä atatia Români, câçi numai jude-critorul din Infern Ii poate socoti.

Ci nu este vorba de o perfidie a lui Basarab, ei de o ex-peditie nereugitä, aceasta se vede gi din Incheierea cronlearn-lui care, dânduli seama de nedreptatea cauzei regelui ne-dreptate semnalatä acestuia gi de consilierul su DonciuApune: prin aceasti luptä a fost pedepsitä semetia regelui,pro pter victoriarum frequentiam superbiret.

Dupi aceastä intimplare nenarocitä, regele a venit, dupi4.nim ne spune cronica dela Buda gi cea a lui Turocz, la Timi-goara gi de aci la Vigegrad.

Din izvoarele ce ni s'au pästrat pänä astäzi relativ la ex-peditla regelui Carol Robert impotriva voevodului Basarabira se poate gti lämurit, dupà cum am artat mai sus, care afost cauza acestui rkboiu.

S'a intreprins aceasti expeditie, dupi sfatul bine chib-_zuit al mai marilor regatului, fiindc. Basarab i-a Incilcat

lingi mine de asupra capului mea un acoperimint de scuturi i inliturind ast-fel potopul ca de ploaie torentiali a unor lovituri de sabii, de sigeti, de larcasi de alte izbituri ne puturim feri vieata de primejdia mortii ce se apropiadin ce in ce anai mult. Atunci credinciosul nostru, Nicolaek (Radoslav), un tanära tlet, curajios ca un recrut, cu mintea ageri, cu dcliiit:ntil la mine, furios ca unleu, incord'andu-si fortele i aria bratului su de ostas, rupse i arunci la pi-mitnt toati armitura sa de fier si asa desbricat, numai cu scutul i agitändu-silancea sa cea ascutiti se arunici din nou In linia celor ce niviliseri asupranoastri, avimd ta lupte voiniceste. Nu se mai gfindea apere capul sAu, ci eratina la capul nostru, de asupra cáruirt sburau palosele a cinci viteji ostasi va-lahi carri se griíbeau inainte de toate si ne reteze tapul nostru de rege. Darprin agerhnea sa fulgeritoare pe Mil i-a rilpus, asternindu-i la piimintde suflare. Acolo insusi viteazul soldat Nicolae primit din fati sase räni

la cap si la umeri destul de grele si a lisat pe loeul luptei vr'o dounzeci i cincide nobili dintre ai siii. Si astfel cu ajutorul lui Dtunnezeu se potoli ardoareadurumilor si se pum sparge laturea dreapti a zidului de dusmani i luindu-ola picior prin spirtttra ficuti, din bitilia venia t'ira de veste. Cu voia Celuiprea Inalt tare pe toste de mai inainte le orindueste silili la fugi de dusuumi

urmiriti din acel loe, aflaräm prilejul mfintuirii i luarim drumul spre casi.Dat la 13 Decemvrie 1335.

www.dacoromanica.ro

Iorga, By?. de la sect. hist. p. 9.Iorga, ibidem p. 8.lzv. 1st. Rom. VII, Cronicct lui Nestor, p. 28.

DO) N. Drigan, op. cit. p. 52 sq.81) G. I. GrAtianu, Rev, Ist. Rom. I, p. 238 sq.

XLVII

posesiumile, ori fiindca regele voia s dea Banatul Severinu-lui devotatului &Au Dionisie, iar donmia schismaticului Basa-rab lui Toma, voivodul Ardealului, inlocuitorul tradatoruluiLadislau din Deva? Chestiunea ramâne deocamdatá nedesle-gatii, izvoarele contrazicandui-se intre ele.

In ce prive§te pe Dionisie, acesta, dupi aratarea croniceieste fiul lui Nicolae, nepotul lui Ioancha, adeca, poate, al luiIvancu, deci un frate nelegitim al lui Basairab, §i fiu al luiTihomir Neputand fi numit print, zice d. Iorga, el a fostnumit Ban de Severin §i In urma pretentiunilor sale la tron,s'a inceput nenorocita expeditie impotriva lui Basarab. Totdupa d. Iorga, «ellugarul dominican Petru care a nizut inlupta, pare a fi fost desemnat ca viitor episcop de Arge§, iarmagistrul Donch (Danciu) §i Ladislau (Vlad) fin' sill, pre-cum §1 Berend, tata! lui Martin, magistrul, care pria numelesu ne aminte§te pe Berindeiu, ad.versarul lui stefan cel Mare,par a fi fost Romani refugiati>> ").

In ce prive§te numele de Basarab, in cronica pictataBazarad asupra caruia am farm atentia §i noi, cand amvorbit despre Osen sau Asen"), ca el este de origine cumana,trimitem pe cetitor la cartea d-lui N. Dragan care discutaamanuntit chestiunea numelui de Basarab, dand, in acela§itimp, §i bibliograifia acestei chestiuni 8'). Noi vom admite aci,impreuna cu d. Dragan, parerea d-lui G. I. Bratianu caresustine c originea etnica a Basarabilor ramane indoielnica:<<Numele cu aspect cuman al Basarabilor nu insemneaza nea-parat §i originea cumana, a acestei farnilii; el poate fi nuanairezultatul influentii fire§ti vecinatktii §i a aliantei acestuin.eam de navalitori taziatiei en Romanii dela Dunare, o rnärtu-rie a legaturilor noastre cu neamurile turco-tatare>> ").

In afara de mod5 , i Romanii au tinut In toate vremu-rile la moda de a adopta nurne straine, a jucat de sigur unmare rol in adoptarea numelor de origine cumani §i faptul cafemeile curnane eran vestite pentru frumuselca lor deosebita.A§a se §i explicA desele incuscriri cu Cumanii. i sotia lui

www.dacoromanica.ro

XLVIII

Ionifi, a imparatului romano-bulgar, era o cumanjä §i se ci-teazi o sumedenie de fete cumane mgritate cu principi eu.ro-peni 82).

Nu ne putem opri totusi, in acest loc, de a face o apro-piere intre diferitele nume ale domnilor romani, nume ce leintalnim in prag,u1 istoriei noastre na/ionale. Sunt cele treimime de Asan, de Gelu §i de Basarabg. Toate trei sunt, in-tocmai ca §i. numele de Keanus (chan), nume de origine turco.tatarrg si par a fi fost, la inceput, nume generice, designand pe§eful tribului, pe duce sau pe principe. Mai tarziu ele s'aupreficut, sau au fost considerate, ca nume de persoang.

Nu.mele de Osen sau Asen"). In Introducerea noastrfila Cronica lui Nestor spuneam intre altele: dntre Vlachi §iintre Cumani, ngscandu-se o comunitate de interese, In timpulcelor peste o sutri cincizeci de ani de convetuire in acelasi te-ritoriu, se vor fi ngscut fgra indoialggi leggturi familiare intreconclucatorii celor doudg natiuni, §i mai ales dupa bicrestinareaCumanilor pentru biscrica de rit catolic, ei au fost atrasinumai in preaima marei invazii fatgresti din 1241 si astfel,atat numele de Basarab eat si cel de Asan, au putut fi impru-mutate dela Cumani, cu cari Valachii lui Nestor au trait insimbiozii»").Dupg numele cuman de Osen san Asen pare cas'a numit si familia Asanestilor din im.periul romano-bulgar.Pe un Osul sau Oslu Il intalnim si in cronica pietati ca serviensGyulae, ducis Cumanorum.

Numele de Gelou, ce-1 intalnim la Notarul artonim, cadux Blachorum, are probabil aceea§i etimologie ca si TuXdiq

al lui Porphyrogenitus, ca si 16Xct al lui Kedrenos, Scylitzes §iZonaras §i ca si Gyula al cronicei pictate si al altor croniciunguresti. raids era, la inceput, numele unei demnitgli "), adoua autoritate dupg aceea a ducelui, un fel de judecgtor su-prem, dupg cum ne spune Porphyrogenitus "). Mai tirziu, el

Cf. I. Ferent, Cumanii s episcopia lor, p. 10.Hassan in limba turcii insemneazi cel mai bun, cel mai fnmws.

lzv. 1st Rom., Cronica lui Nestor, p. 28.ruXeig este identic cu turceacul jyla-jula, care insemneazii faclä, lu-

mini. Cf. N. Driigan, op. cit. p. 507.Porpbyrogenitue, De adm. imp. p. 174 sq. edit, Bonn,

www.dacoromanica.ro

spare ca nume de persoana. Numele Gelou, subt acensta forma,putin latineasca, pare a fi un nume strain, de origine turco-tatari, al domnului roman la venirea Ungurilor in Pannonia,.Numele se explici prin faptul, credem noi, ca Romanii, intimpul cuceririlor lui Tuhutum, fiind organizati in principat,eran conduti de nu domn roman ce purta un nume strain giprin faptul ea, la un moment dat, puterea armati a /aril orepresentau Cumanii.

c) Numele de Basaraba este format din doui parti, dinBasar, cuvant asupra etirnologiei canna filologii inqa nu aucazut de acord gi din aba sau apa care in limba turca insem-neazi tata. C ac,est nume romanesc este de origine cumani

pegenegi, resulta din mentionarea atator numiri cumane,de aceeagi factura., ce intillnirn atfit In Cronica lui Nestor "):Urusoba, Altunopa, Arslanopa, Kitanopa etc., cat gi in CronicaNotarului anonim "): Tonnsoba.

Toate aceste trei nume Asan, Gem i Basaraba, dei suntde origine strainia, ne designeazi trei familii de cluci romini,prianul in Peninsula Balcanilor, al doilea in Ardeal gi al trei-lea in Tara Romaneasca ").

Concluzii. Din studiul cronicei pictate dela Viena se des-prind urmatoarele incheieri:

La venirea,Maghiarilor in noua lor patrie, existentain mask' a Romanilor (Vlachilor), ca urmagi ai populatiamilortrace de mark rarnanizate se constatli nu numai mn Dacia, cigi in Pannonia gi In Nordul fostei Ungarii.

Populatiunile românegti, in secolul al IX gi al X nuerau oa,-ganizate in state, cu alcatuiri definitive, ci erau miciorganisme, puse subt conducerea unor voevozi gi a unor cneji

aceste numiri sunt imprtmmtate dela Slavi, cu cari traiseraimpreuni adeca a unor duci i a unor juzi avand vre-melnic o carmuire suprema. straina. Dupa distrugerea impe-riului Avarilor, dominatiunea a incaput pe mâna Pecenegilor

apoi a Cumanilor.

hv. 1st. Rom. Cronica lui Nestor, p. 191. Cf si N. Iorga rImperinlCurnanilor i Donutia lui Basaraba. in Mem. Sect. 1st. 1H, VJJJ, p. 99.

lzv. 1st. Rom. Anonymus, Gest. Hung. p. 70. cl, L, Résonyi, L'originedes Basarabas, in Arch. Eur. centro-orientalis, I, p. 221.

Desi, ca name, ceste trei familii aunt de origine striin, ele sunttot alit de ronninesti precum sunt familiile Cantaruzino, Ghica, Brithum, et".www.dacoromanica.ro

Aceasta ocarmuire straina, fiinda numai ea avea pu.terca armata i fiindca numai ea avea dreptul de a strangedin, ea singura este numita in izvoarele istorice contimpo-rane, populatiunile rurale fiind aproape trecute subt tieere.

Populatiunile autolitone, stabile, Românii §i Slavii,ace§tia din unna desnationalizati in Dacia erau, la ve-

nirea Ungurilor cre§tini ortodocgi. Ei au influentat i primulcre§tinisan al Ungurilor Ace§tia, convertindu-se in urana lacatolicism, s'au pornit lupte indarjite impotriva cregtinilor derit oriental. Prigoana s'a continuat secole dearandul, orto-doc§ii adeca schismaticii fiind considerati ea eretici §1 chiar ca

Cumanii, cci din urmi stapanitori ai populatiunilorautohtone, inainte de stipanirea Ungurilor, erau cre§tini or-todoc.§i, trecuti in urrna la catolicism.

Românii, traind In simbioza cu Cumanii, erau soco-titi, cate °data, drept Cmnani §i, numai dupa inliturarea do-minatiunii acestora, s'a putut intemeia, îji foarte scurt timp, dedare Basarabi unitatea statului roman deis Nordul Dunarii.

In lupta dintre regale Carol Robert §i voevodul Basa-rab, lupta ce a pus capat expansiunei unguregti spre miaza-zigi prin care s'a cktigat desavargita independenti a Tarii Ro-inane§ti, cronica pictati, ca §i documentele vremii, cautimistifice adevarul, and vina dezastrului pe infidelitatea dorn-nului roman.

In lupta, aga numiti dela Posada. dezastruoasi pentruUnguri, se intillnese in armata regali nn numai Maghiari, dar§1 Romani.

Cronica pictata, coroborati de docu,menele ce ni s'aupastrat din evul xnediu, ne mai duce la conclu.zia finalastatul unguree.c n'a fost un stat national care si se fi desvol-tat in mod organic pain fortele sale interne, ca o expreaie arasei maghiare, ci a fost un stat compozit-polinational, repre-zentant al catolicismului dela Roma §i sprijinit §i alimentatde elemente Germani, Italieni, Slavi, Romani, etc.

www.dacoromanica.ro

TEXTUL LATIN

www.dacoromanica.ro

CHRONICON PICTUM VINDOBONENSE.

Anno domini MCCC quinquagesimo octauo feria tenia infraoctauas ascensionis einsdem domini Incepta est ista Cronica degestis Hungarortun antiquis et nouissianis, ortu et progressu, vic-toria eorundem et audacia, colkaa ex diuersia cronicis veteribusearundem veritates ascriben.do, et falsitatem onmino refutando. Innomine domini Amen.

Incipit prologas in cronicam hungarorum.

Per me reges regnant ait dominus deus per sapientem. Salo-monean prouerbiormn VIII-o capitulo. Gloriosus dens in sanctis suis,in maiestate mirabilis, cuing ineffabilis altitudo prudencie nullisinclusa banitibus, nullis terminis comprebensa, recti censura iudiciicelestia paritea. disponit et terrena. Etsi cunctos eius ministros mag-nificet et altis decoret honoribus, et celestis efficiat beatitudinispossessores, illos tamem, ut dignis digna rependat, pociaribus attolitinsignia dignitatum et preaniorum uberiore retributione prosequitur,quos digniores agnoscit, et commendat ingentior excellentia merito-rum. Prout apparet luculentissime in excellentia regum illustrium,et victoriaruan exercitio celebratissimarum. per reges hungarorumpatrataru.m, qui diuino freti auctoritatis presidio, gladaorum aciebusualidissime profligatis, castra subuertentes re.gum et imperatorum(2)fo.rtes facti sunt in belio, nullo eisdem potente resistere in pugnando.Quod bene ostenditur in uerbo diuino oraculo exarato: Per me,inquit deus, et non virtute propria reges regnant et regnabunt hun-garorum. Ubi primo diuina exprimitur auctoritas, virtutem. insupe-rabilem .allatura: per ane inqu:t, qui sum virtutis infinite, cunctosualens adiuuare presidentes. Quia ego occidam, et ego uiuere fa-

ciaan, percutiam et sanabo, et non est qui de manu mea possiteruere. Suscitans de puruere egenuan, ut sedeat cum principibus et

1

www.dacoromanica.ro

1) T. Toldi: Imao.

2-soli= regale teneat. Ideo subditur: Rages regnant, qui habentiustitie equitatem, sapientie claritatem, patientie tranquillitatem etmisericordie pietatean, attestante sacro eloquio Prouerbiorram XX:Misericordia et ueritas custodiunt rege,m et roboratur dementiathronus eius. Et itertun in alio loco dicit scriptura: Rex sapiens se-dens in solio intuitu suo dissipat omne malum. Et rursus Salomonait Sapientie VI-o: Rex sapiens et misericors stabilimentum populiest, et dissipat impios, subiectos populos a tyrannis eripiendo. Quodbene impletur in regibus hungarie, qui cunctos tyrannos debellando,populas hungarie in pulcritudine pacis et in ref:pie opulenta sedereprocuraru.nt, propter hoc, quia pre cunctis regibus titmuerant do.

minum deum.. Unde scribitur Deuterronomii XVII capitulo, 'ovensdeus de regibas ait: Rex constitutus postquam sederit in solio regnisui describet sibi legem dei, et habebit secum, legetque illamnibus diebus uite sue, ut discat timere domitmun deuan suum, etcustodire uerba eius, que in lege precepta aunt, ut longo temporeregn,et ipse, filii eius super terrain, et gloriam meaan possideateternum. Quorum regum, scilicet hungarorum orlg'nem principiumet egresstun de Scytia diuersis sanctoram doctoram, ystoriis hoc or-dine declarabo.

I. De prima origine hungarorum secundurm sacrum scripturam.

Sicut scribit mag,ister ystoriarum Genesis decimo capitulo: Tatestint generationes filiorum Noe, et de istis tribus filiis eius, scilicetSam Cam et Japhet exorte sunt post diluurium eeptuaginta due gene-rationes. De Japhet (3) XV, de Cam XXX, de Seim vero XXVII. Istidisserainati sunt in tribus partibus orbis, Sem Asyam, Cam Affricam,Japhet Europam sortitus est. Nam secundum Josephum fui Japhetpossedenmt septentionalem regionem a Tauro et Amami 1) montibusSycilie et Syrie, usque ad "Mu um Tanay, qui est in Scytia. Et hocidem asserit beatus Jeronimus in libro de Ebraicis questionibus, quodfilii Japhet possederunt in Asya (ab) Amano1) et Tauro znontibus,usque ad fluuium Tanay. In Europa vero usque ad Gadyra, nueninalocis et gentibus relinquentes ex quibus postes mutata aunt plurima,cetera permanent in se, uel in aliquo simili, uel propinq-uo. FiliiJaphet: Gomer, a quo nominati sunt Galathe et postea Galilei, quiaunt Francigene a quodam Francione dicti, filio Paridis, filio Pria-

www.dacoromanica.ro

3

primi regis Troje, qui uenientes de Troia post eius excidium.in Pannoniam, que olim tempore Alexandri magni superior 'Grecianuncupabatur, sub monte %man circa fluuium. Hystri, qui alama-nice Dun nominatur, ciuitatern fortissimam construxerunt, et ei no-men Siccambriam a monte Syccan im.posu.erunt, et ibidem quadrm-genLis ante incarnationem Christi permanserunt, et tandemorientales timentes nationes, se ad partes occidentales transtulerunt,et regime= circa fluuium. Sakana occupauerunt, cui nomenFraneiam a Francione duce eoru.m dictam indiderunt, et ciuitatem,principalem Paris, nomine patris eiusdem Francionis appellarunt.Secundus filius Japhet Magog, a quo descenderunt Scythe secundum.Ieronymum; et Maday, a quo dicti aunt Medi, Jauan, a quo Greci;-unde in ebreo adhuc Grecia nominatur Jauan; et Tubal, a quo de-scenderunt Hyspani; et Mesoch a quo Capadoces descenderunt; undeet apud ems a dhuc Mazecab ciuitas nominatur; et Tyras a quonaminati sum Traces. Porro filii Gomer: Assenech, a quo Troiani;filii Jauan Elyza, a quo dicti sunt Elysei primo, et post Eolides; et'Tarsis, a quo descenderunt Cylices. linde et ciuitas metropolis eorum.-uocata eat Tharsus. linde natus Paulius apostolus. Ut habetur in Ac-tibus apostolorum XXI-o capitulo et sequitur: Ab h's diuise insidegentium in regionibus suis. Unusquisque secundum ling-uam. suam.Hoc dicitur hic per anticipationem, quia factum fuit postea temporediuisionis linguairum. Filii autem Cam: Chus, a quo dicti studEtyopes, unde in ebreo Etyopia Chus nominatur; et Mezarim, a quo-Egipty. linde et in ebreo Egyptus Mezarim dieitur: (4) Phuth a quoSibies. Qui tamen primo uocati aunt Phutei. Uncle ibidem estflunius, qui usque nunc Phut dicitur. Et Chanaan, a quo dicti suntChananei, quorum terra postea fiiiis Israel data est. Filii autem-Chus: Saba, a quo dicti sunt Sabei; Euila, a quo descenderunt gen-tiles; et Sabatha, a quo Sabateni. Porro Chus genuit Nemproth. Isteluit qui induxit posteritatem Noe ad faciendam ciuitatem et turrim,-contra dominum, de qua dicitur Genesis XI-o capitulo. Ideo dicitur:Ipse eepit ease potens in terra; quia per potentiam alios sibi. oub-taittebat, et nolentes ad opus predictuan compellebat. Ideo sequi-tur: Et erat robustus uenator, id est oppressor hominum coram.domino. Quia nichil latet eius aspectui. Ob hoe exiuit prouerbium.id est uerbuin commune uel uulgatu.m: quasi Nemperoth. Quandoenim postea uidebatur aliquis oppressor hominum, uoicabatur al-ter Nemproth, uel ñnilis Nemproth. Fuit autem principium regd.-eius Bab.lon, et eius posteritas obtinuit reeones ad mare oceanum.

www.dacoromanica.ro

Toldy: currentibus.Toldy: filias.

4---Ex quilma apperet omnibus dictum illorum esee uea-um, qui dicunt,quod Hunor et Magor patres Hungarorum, fuerint filii Nemproth,,qui fuit filius Cus, qui fuit Cam.; qui fuit a Noe maledictue; tuanquia non essent Hungarri de genere Japhet, secun.dun diamnbeati Ieronyani; tum etiam quia Ne.mproth nunqu.am habitauit circafluuium Thanay, qui est ad orientem, sed ad mare oceanuan. Ergosicut dicit sacra scripture, et eancti doctores, hungari d.escenderunta 1VIagor filio Japhet, qui post diluuiu.m anno quinquagesimo VIII-o,sicut dicit sanctus Sigilbertus episcopus antyochenus in Cronica orien-taliusn nationum, intrauit terrain Euilart, et ex coniuge sua Enee.genuit Magor et Hunor, a quo Magari et Huni sunt nominad.

II. Prima origo dilatationis lumgarorum in oriente Scytie.

(5) Accidit autem dieruan una uenandi cause illos perrexisse, qui-.bus in deserto cum cerua occurrrisset, in palules Meotydas illani in-sequentes fugit ante eos. Cu.mque ibi ante eos prorsus euanuiaset, diu-tius requisitam nullo modo inuenite potuerunt. Peragratis tandempaludibus memoratis, pro armentis nutriendis ipsam conspexeruntopportunam. Deinde ad patrem redeuntes, ab ipso licentia impe-trate, cum rebus omnibus paludes Meotydas pro anmentis nutriendia.intrauerunt moraturi. Regio quidem 1VIeotyd,a Perside patrie estuicina. Quam undique preter uaduni unum pontus gyrouallat,carrells 1), herbis siluis piscibus volucribus et bestiis copiatur; adi-tus illic difficilis est et exitus. Paludes ergo Meotydas adeunntesquinque anula ibidem imanobiliter permanserunt. Anno ueroexeuntes, in deserto loco sine marib-us in thabernaculis permanenteauxores ac filies 2) filioru.m Bereka, cum festum tube colerent, etcoreas ducerent, ad sonitum eimphonie casu repererunt. Quos cumeorum rebus in p eludes Meotydas rapinis celeribus deduxerimt. Het-fuit prima preda post diluuium. Accidit autem Dule principianorum in illo prelio inter illos pueros dues filias comprehendi,quarum unam Hunor aliam Magor sibi sumpserunt in uxorem. Exquibus mulieribue mimes Huni siue hungari originem sumpserunt,Facturm est autem, cum diutius in paludibus Meotidis habitassent,in gentem ualidiesimEum crescere ceperunt, nec tos capere ipsa regio..poterat aut nutrire. Exploratoribus igitur abinde in Scytiam desti-

www.dacoromanica.ro

Toldy: armatis.Toldy: Alprosuros.Toldy: basiliscus.

5-matis ecrutinii astutia subtilissima Scythie regione explorata cumpueris et armentisl) ipsam patriam intratterunt permansuri. Reg-nu.m igitur ipsum dum. adissent, Alplozuros a) qui inunc Pruteninuncupantur in eo habitantes inuenerunt. Quibus deletis et expul-sis ac occisis, usque hodie ipsum regnum inuitis uicinis possideredignoscuntur. Scytia mina regio in Europa situm habet, et exten-ditur uersus orientem ab uno latere ponto aquilonari, ab (6) alio ueroRipheis montibus includitur. Cui de oriente Asya, et de occidentefluuius Ethtd, id est Don. Gentes siquidein in eadem procreate otiaamplectuntur, uanitatibus dedite, nature dedignantis, actibus uene-reis intendentes, rapinas amant: genenaliter colore plus nigre, quamalbe. Seytia calm comprehensione una cingitur, sed in tria regnadiuiditur principando, scilicet in Bascardiam Denciam et Mago-riam Habet quoque prouincias C et VD:1-o, que dudum per filiosHunor et Mogor ob centum et octo progenies, que egresse fueruntex femoribus eorundem de paludibus Meotydis, intrantes Scytiamsunt diuiaei. Regno autern. Scytico de oriente regnum iungiturrianorum, et post hec Tarsia. Tandem. uero Mangalia, ubi et Europaterminatur. Ex plaga autem estivali subsolari geus iacet Corosmina.et Ethyopia, que minor India dicitur, et post hec inter meridiemet cursum Don fluuii est desertum inmeabile, ubi propter intern-periesn aeris Mims zone sunt serpentes diuersi generis, rane ueludporci basillicus 3) et plura animalia toxicata, tigris et unicornis ibigenerantur. Don grandis fluuius est, in Scytia mitur ab hungarisEtul nuneupatur, et ibi montes niu.eos, qui Scytiam eingtmt, trans-currit, amiss° nomine. Don uocatur. Circa mina meridican iuxtaipsum iacet gens Kytanorum et gens Alanoru.m, tandem in marecadit rotundum tribus ramusculis. Alter quoque fluuius nomine

'Thogata, ualde m.agnus in regno nascitur Scyticorum; qui per siluasuadit desertas, paludes et montes niueos, ubi sol nunquam lucet,discurrens, intrat tandem in Irchaniam et ibi uergit in rnare aqui-Louis. Longitudo guidons. Scytie patrie taiecentis et sexaginta stadiisexteildi perhibetur latitu.do C nonaginta. Situma mim habet tammunitum, quod in solo loco uno paruissiano uadas ibi reperitur,propter quod ipsi Scythe, nulli imperio nee etiam Macedonizo ali-quo temp ore aunt subiecti, et pro tanto uocamus eos deanptos, id est

www.dacoromanica.ro

1) Toldy: est.

6-exemptos ab onmi potestate. Dicimus etiam Dentos a dentositaterquia sicut dentes amnia corrodunt et triturant, ita ipsi omnes aliasnationes triturabant. Uncle romani eos uocabant flagellum dei. Solatatnen dicta Scytia in quibusdam locis satis lata esse dicitur. Nemo-ribus siluis herbis uenustata, diuersique generis bestiis diues et re-ferta. Cui de oriente uicini sunt Bessi et Cumuli albi. Circa etiammare aquilomis de occidente quad ei uicinatur usque Susdaliam est (7 )deserturn siluestre humano generi immeabile, quod ad magnum spa-tium extendi perhibetur, ubi nubium densitas per nouem mensescontinue iacet, ubi sol non ceinitur per menses memoratos, nisi inmense Iulio Iunio et Augusta et hoc in tanta hora dei, quanta esta sexta usque ad; nonam. In montibus enim deserti raemoraticristallus inue.nitur, grifones nidum parant auesque legisfalk quehungarice kerechets appellantur, pullos procreare dignoscuntur.

III. Primus ingressus hungarorum in Pannoniam.

Anno ab incarnatione domini CCCLXXD1-o tempore Valentisi3nperatoris, et Celestini primi pape ramane ecclesie, in sexta etateseculi multiplicati huni in Scythia habitando congregati in unum,inter se capitaneis constitutis Wele filio Chele de genere Zemeinoriunda, Keue et Kadicha eiusdetm. fratribus, Ethele Kewe et Buda¡This Benclekus de genere Kadar, ad occidentales regiones inuaderedecreuerunt. De centum enim et octo tribubus decies centena milia,scilicet de uno cruoque genere decent milia armatorum uiroruineligentes, derelictie aliis hu.nis in Scythia, qui ipsorum sedes reg-numque ab hoste custodirent. Constituentes inter se rectorem unum,nomine Kadar de genere Tuida, qui lites sopiret dissidentium, fureset latrones ac malefactores eastigaret, ita Lunen, ut si rector idem.immoderatam seatentiam diffiniret, in irritum paean cammunitasreuocare, errantem.que rectorem et capi(8)taneos deponerent quandovellent. Consuetudo itaque jata legittima inter hunos eiue hungarosuque ad tempora duds Geyche fiNi Toxun extitit obseruata. Anteetenim baptismum hungarorum in castris uox preconia clamandotalker hunos congregabat ad exerciturn: Vox dei et tommunitatisuniuerse, quad unusquisq-ue in tali loco arm.atus uel sicuti ease I)debeat precise comparere communitatis preceptum ac consiliumauditurus. Quicunque ergo edictum contempsieset, non ualens pie-

www.dacoromanica.ro

Toldy: cultro diuidi.Toldy: artibus.

7--.tendere racionem cultu diuino I) per medium lex Scytica sance.iebat,aut ire in desperatas causas, uel in cormanunium seruicium inmise-ricorditer tradebatur. Vicia itaque et huiusmodi excessus, unuon hu.num ab aliis fecerunt separari. Alias autem cum unus pater et unamuter hunos omnes generans procreauerit, quomodo unus nobilis etalter ignobilis esse diceretur, nisi uictus per hos castle criminis ha.heretur? Tune omnes capitanei simul uno animo unoque consilioegressi de Scythia intrantes tand.em Bissos et cumanos albos deindeensdalos ruthenos, terraonq-ue nigrorum cum.anorum intrauere.Abinde egress& usque ad Tysciam peruenerunt, qua quidem regionecircumspecta, concorditer placuit omni cetui ulterius non incederecum uxoribub et armentis. Cum uxoribus enian et bigis, et suis tha.bernaculis de natali solo descenderant. Cumque eo tempore Panne.niam Pamphyliam, Frygiam Macedoniam et Dalmatiam tetrarchaMacrinns natione longobardus de Sabaria oriundus gubenoaret ar.mis 2) bellicis informatus, aud,qo quod huni super Tysciam rese.dissent, et de die in diem deuastarent regnum eius, cum alumpnissui regni ipsos aggredi fonnidans, ad romanos nuncios anos deadnnauit, petens sibi auxilium commodari contra hunos. Ex gratia ete.nim roonanorum im.peratoris memoratis imperabat. Romani uero cotempare Detricum de Verona natione alamanum uoluntarie superse regem prefecerant. Quem petentes ut Macrino suhsidium impor-taret, illo autem animo gratanti annuente, egressus est cum exercituitalic° germa.nico ac aliis mixtis gentibus partis occidentis. Peruenittandem in Zazholm ubi ipsi longobardi ad ciuitatem Potencianamconuenerant, ut tractarent cum Macrino consilium utruon hunoseornm thabernaculis in suo descensu transmeando Danubium, uelin alio loco competenti inuadere oporteret. In istis itaque consiliiset tractatibus De(9)trico Macrinoque residentibus, huni super utresnoctis in silentio in Sicambria Danubium transeuntes, Macrini etDetrici exercitmn, queen ciuitas Poterciana capere non poteratcampis in tentoriis commorantem crudeliter trucidarunt. Ex quacairn inuasione Detricus acerbatus exiuit contra hunos in campumTarnukuolg pugnaturus, qui committendo prelium hunos ferturdeuicisse, cui . suorum maxim° interitu et periculo Ex hunis ueroqui remanserunt, fugerunt ultra Tysciam. Ceciderunt autein illo die

www.dacoromanica.ro

8

ex hunis C et XXV 2) milia Keueque capitaneus interiit et in ipsoprelio inter illos. Ex Detrici uere et Macrini exceptis illis, qui insuis tentoriis fuerant trucidati CC et decem muja corruerunt. Videosautem Detricus tantam cedem aecidiose de oui populi in prelio, postcongressum altera die perrexit uersus Tulnam ciuitatem. cum. Ma-

crino, que tunc erat ciuitas latinorum inter urbes Pannonie compu-tata. Tulna ciuitas est in Austria, tres rastas distat Vienne. Ut autemcognouerunt huni retroceasisse suos aduersarios, ad locum certaminisaunt reuerai et cadauera succum sociortun, et Keuam capitaneum.more Scythico prope stratum 2) uf putacmus sollempnis lapidea esterecta, decentiosime subterrarunt, locumque ilium et partes lilasKewe oza uocauerunt. Experientes igitur in prelio .precesso animo-sitatem romanoram et armorum paraturam, resarcito exercitu uer-sus Tulnam ciuitatesn ubi se inimici eorum collegerant, huni perrexe-rurt. Contra quos Detricus cum Macro in Cesumaur dicitur oc-cutrrisse et a mane usque ad nonam preliantes roman/ ount deuicti.Ubi et Maarinus mortuus est et Detricus per sagittam in fronbeuulneratue, totoque exercitu romanorum interempto ac fugal°. Exhunis uero in illo prelio quadraginta milia perierunt, Wela Keweet Kadicha ibidem interfectis, quorum cad.auera abinde remouentesapud statuam memoratam cum obis hunis sepulture tradiderunt.Postquam autem romanorum exercitus de Cezunmaur est dispersos,nunquam deinoeps per plures anuos contra hunos congregan i po-tuerunt.

IV. De eleccione Atyle regis hungarorum et de victoriaeinsdem monarchiali.

(10)Anno ab incarnatione domini quadringentesimo primo,,ab in-gresou uero hungarorum in Pannoniam anno XXVIII-o hungari sinehuni concordi uoluntate Atylam filium Bendekuz consuetudine ro-manorum super se regent prefecerant, qui primo unus de capitaneishabebatur, et Ipso Budam fratrem suum de flumine TI-sce usq-ue Donprincipem constituit ac rectorem, uocarique se faciens regem hun-garorum metusm orbis flagellum. dei. Atyla dei gratia filius Bende-kus, nepos magni Magor, nutritus in Engadi rex hunorum medortungottorum danorum metus orbis terre et flagellum dei. Erat enim rex

Toldy: triginta.Toldy completeazi: stratum ubi statua.

www.dacoromanica.ro

9

At%la colore teter, oculis furiosus, elatus incessu, pectore late, bar.bam prolixam deferebat, uenereus etiam erat ultra modum. In archasua es tenere contempnebat, audacie quidean temperate. Astutissi-mus in preliis ac sollicitus, fortitudinis competentis quo corpore ha-bebatur. In uoluntate magnanimus, arnxis politis mundis thaberna-cubs cultuque utebatur. Amabatur siquidem ab extranea natione,eo quod esset liberalis ac conununis, ex natura uero seueritatemquam habebat, rnirabiliter a suis timebatur. Linguarum ideoquediuersarum nationes de finibus orbis terre ad eum confluebanr, qui.bus liberaliter pro posse affluebat Habebat mina decem milia cur-ruum fakatorum, diuersas machinas, et anmia ingenia quibus castraurbesque confringuntur, que in suo exercitu secum ferebat. Timber-nacula cruidem uariis modis diuersorum regnorum operata haberevonsueuerat Unuim tamen habebat aic celebre ac solkanpne, ut exlaminis aureis mirifice coniunctirm solidata, modo solui et nunc re-coniungi attendencium staret uoluntate. Columpne eius ex auroborate habentes iuncturas, opera ductilia, in medio tauten uacuestria iuncturis lapidibus preciosis fabricate iungebantur. Sed et suamaristall.a dum pergeret ad exercitum, dinersaruan patriarum. equis').Quos quamuis uisus esset habuisse, largiter tamen egentibus tribue,bat, ita quidem(11)ut duos haberet aliquando pro usu equitandi. lateuero maristalle ex bieso et purpura habebant paraturam, sed et re..galea selle ex auro fuerant, et lapidibus precioeis laborate. Mensaerat tota aurea, uasa etiam coquinaria aurea erant. Talam.us autemeius ex auro purissimo mirifice fabrefactus, securn in exercitu fe-rebatur. In huluamodi Igitur et aliis seauli pompis Atyla rex hu-norum erat gloriosus. Expeditio uero sua preter extraneas nationesdecies centenis milibus uirorum armatorum replebatur, ita quidem,ut si unurn Scyticum decedere contigisset, statian pro ipso alter po-nebatur. Arma quidem gentis eius ex cono maxime et metallis uariisdiuersimode fuerunt laborata, arena habens et lanceas acutissimaspariter, ac cultros accinctos in &more. Galnerium 2) quoque regisAtyle. quod in cam scut° gestare consueuerat, similitudinem austurisin capite habebat cum corona. Quod signuni hungari dum se rege-rent per communitatem, usque tempora ducis Geyche filii Toxtin,in exercitu semper communium gestauere.

Toldy completeaa: replebatur.Toldy: bauerium.

www.dacoromanica.ro

10

V. Continuatio Hystorie.

Postquam autem commies° prelio in Cezumaur redissent hunicuan uictoria ad ma thabemacula, diebus paucis ultra Tisciam cumuxoribus permanserunt, et hoc facto rex Atyla ad unum diem sol-lempnem curiam fecit congrregari. In quern Detrieus de Verona cu.mprincipihus Germanie ae,cedens, umnem omaginean 1) et reuerentiamregi Atyle fecisse perhibetur. Suggessit itaque regi ad partes oc-cidentales peisonaliter accedere, ubi magnum honorem possit adi-pied. Cuius qu:de.m amplectens consilium, exercitu statim procla-mato, egressus de Siccambria primo illiricos dicitur inuasisse, deindeConstancie regnu.m pertransiuit, cui Sigismundus rex occurrit circaBaglearn cuan exereitu magno. Quern cum gente tota conterens, suodominio eubiugauit. A loco autem illo egressus iuxta Renum Argen-tin am ciuitatem obeedit, quem quidem eiuitatem romanorum nulluscesar potuit prirnitus expugnare, ipse Atyla expugnauit diru.endo=rum elms in diuersis locis, ut cunctis aduenientibus sine grauitateuia libera preberetur. Edicens firmissime, ne ipsius murus ipsoniuente muraretur. Ut eadem siuitas non. Argentina, sed Strozburgnocaretur, propter uiarum pluralitatem, quas in muro eius fecerataperiri. Amoto igitur suo exercitu, de Argentina Luxouium(12)Bizan-ciam, Chalon, Masticon Ligonem Burgundiam et Lugdunum destruifecit ciuitates usque terrain. Et egressus inde iuxta fluuium Rho-danum peru.enit Cathalaunis. Ubi diuiso suo exercitu, tertiam par-tem sue gentis contra Miramommonam soldanum potentissimu.mcum deeds capitaneis destinauit. Quo audito idem de urbe Sibilie(ugit ante hunos in Marrochiam brachio maris quod strictum. Sibiliedicitur transpassato. Hoc facto incerto regean Atylam romanorunipatricius dictus Euciue cum decem regibus occidentis inuasit exobrupto. Cumque insultum niterentur facere super Atylam, pernuncios petens inducias preliandi, ut copia sue gentis que fuerataduersus soldanunn destinata remearet. flF renuentibus inter ambosexercitus a mane usque ad noctem in campo qui Bewinde diciturprelium est commissum. Erat enian inter duos exercitus fluuius dis-currens tam paruissimus, ut si capillum in ipsum quia iactasset,suo lento motu uix potuisset inferius remouere. Prelio autem iamfacto, animalium et hominum sanguinem inundando, tantus torrensfuiese perhibetur., ut aurigarn cum curra intro traheret ac armato.

1) Toldy: omagionem.

www.dacoromanica.ro

Toldy: maximus.Toldy: Britanorum.Toldy: Rheno.

11

fieretque mortalitas non modiea per torrentem in utroque exercitu.Mud ergo prelium, quod commissum extitit inter reges occidentiset Atylam in campo Beusscite Cathalaunis, omnibus preliis huiusmundi, que commissa sunt uno die et loco uno, terribiliora et magiaardua per ueteres non memorantur. In quo quidem conflictu rexgottorum Marinus ') nomine Aldaricus extitit interemptus. Cuiusquippe obitum dura alii reges cognouissent, qui occisi non fuerantfuge latebras queritsrunt. Ab illo ergo die eleuatum est cor huno-ruin et regis Atyle, timorque percussit orbem terre, quo aud.itocensu eis et tributo, plu.rima regna seruierunt. Tertia uero parsexercitus Atyle regis, que non potuit in hoc prelio interesse, timenaAtylam propter moram, usque vitam. Atyle remansit Cathalaunis,eiusdem patrie habitatores tandem sunt effecti, Pannoniam nolen-tes remeare. Erant enim soli huni aduersus Miramamanonam desti-nati sexaginta quinque muja, excepta extranea natione. Ex hys etiamhunis plures fuerant capitanei constituti, qui lingu.a ipsorum Spaniuocabantur. Ex quoctum quidem. nominibus Yspania tota nomen(13)assumet. In loco siquidem prelii cliebus paucis Atyla commorante,regressus est demum cum uictoria, uenitque in ciuitatem Toloea-nam, in qua per clues cum summa laude est receptus. Abinde setremouens abiit contra Remensem ciuitatem, scilicet capitalem ur-bema gallieorum, que ei cum pergeret Cathalauniam, resieterat uehe.menter, quam occupans sine mora omnes quos ibi reperit igne acgladio deuastauit. Taliterque tota Francia et Flandria demortaperuenit Colodam, ubi sanctum Ursulaan Bractanorum 2) regis fi.limn cum undecim milibus uirginn.n hunorum feritas crudeliteriugulauit. Repo 8) ibidem Colonie transpassato deinde intrans Tu-ringiam apud Ysnacum cluitaten curia sollempni in ipsa celebrata,super dacos normanos frisones lytuanos et prutenos exerchum dead-

Quos deuictos sibi fecit deseruire. Egressus uero curia eele-brat. Siccamoriam Pannonie ciuitatem intrauit, in qua propriia ma-nibus Budam frabrera suunn interfeeit, ac corpus eius in Danubiumproiecit, quoniam ipse, Atyla in partibus occidentalibus demorante,ibidem Buda inter ipsum et Atylam fratreni suum metas statutastransgressus fuerat dominando. Nam Siccambriam suo nomine fe-cerat nominan i Buda Wara. E quamuis rex Atyla hunis et aliis

www.dacoromanica.ro

12

-gentibus posuisset interdictum, ut eadem ciuitas non Budauara, sedtubs Atyle uocaretur, teutoniei intardictum. formidantes Eccylburgeain uocant, id est urbs Atyle, hungari uaro interdicturn non cu-rantes adhuc eam Ovbudam usque hodie uocant et appellant. Hysita que sic peractis quinque annis Siccambaie requieuit speculatoribussuis pee mundi quatuor partes destinartis, siue distributis. Specula--torum quideini prima societas de Siocambria ordinatian in quantumunius clamor potuiseet ad alium exaudiri die ac nocte Coloide 'Ger-rnanie ciuitate stare consueuerat; altera pars usque Lituam. Tertiain littore Don fluuii idest Etul; sed quarts statio Yadrie Dalmatieciuitate consistebat. Quorum q-uidem clamare et uoce quid Atylaageret, uel quali exercitationi esset deditas, mini& quatuor partes,scire potuissent.

VL Fugat nationes.

Pannonie Pamphilie Frigie Macedonie et Dalmatie ciuitates,.que per hunos obsidione crebra erant fatigate, natali solo derelict°,in Apuliam,(14)per ma.re adriaticum licentia ab Atyla impetrata,seruire ipsi Atyle renuentes dimissis armentis transierunt; vlachisqui ipsorum coloni existere ac pastares remanentes 1) sponte in Pan-

nonia.

VII. Rex Atyla exitugnat ciuitatenv Aquilegiam.

Cumque rex Atyla qu'Inque annis Siccambrie repausasset, suiexercitus defectum, uidelicet tertie partis, que dudum remanseratCathalaunia, resarcire procurauit, curiaque celebrata egreasus dePannonia per Carinthiaan Stiriam et Dalmatiaan pertranaiens apudwhen' Salonam. et Spaletum mari adriatlico se coniumdt, ambasqueurbes fecit concremari. Ab illo uero loco egressus perrexit circamare Traguram, Sardonam, Sibinicum, Iadram, Nonam, SceniainParentiam Polam, Caputstriam Terrestrinam ciuitates et alia multaoppida in montibus discurrens 2) peruenit tandem. Aquilegiam, cuiusquippe magnitudine conspecta abhoruit, et se confusum deputans

dictam whom inexpugnabilem reliquisset, pro co maxime, quiaplures rebelles longobardi de Pannonia fugisse in ipsam ferrebantur.

Toldy: remanentibus.Toldy: destruens.

www.dacoromanica.ro

Toldy adaugi notat.Toldy: quidern.

13

QUOS cum per nuncios a ciuibus repetisset,(15)illosque tradere recusas-sent, expugnare cepit diuerais machinis ciuitatem, quatn cuiti caperenullatenus potuisset, obeedit eam uno anno et dirsidio. Acciditautem uno die, ut ipsam ciuitatean eircuiret multis Phitonicis eiuslaten i adherentibus, in quibus iuxta fidei sue opinionem spem maxi-Imam apponebat, uidens ciconiam de mar euolantem el in pinnaculoIndus pallacy in quo habebat nidmn sumn (esedisse. Acceptoque-in rostro pullo uno in maris arundiines illu.m deportauit. Reuersaiterato, et abso pullos autos simul cum nido transportauit. Quo uisorex Atyla suos milites ad se uoca.ns dicit eis: Cernite socy, quod istaciconia futurorum fatorum indicia1) et urbem islam per nos sentitdiruendam ad fugarm ne pereat cum ciuibus se commuml. Estoteergo in prelio die crastina fortiores, uidebitis ciuitatem ruituram.Tune edicto proclamato, machinarum omnium genere adhibito, murknon potuisset ciuitatem expugnare cum machinis, concilio Scythico-ruin usuta, sellam =am ex decies centenis inillibus de qu.olibet po-tulauit, fecitque ex sellis iuxta muri circulum congeriem uehonen.tem, et iussit incendi sellas ipsas, quarum flamma et ardore murusse clissoluens, CUM tu.rribus in terrain est prostratus. Quo uiso cluesomnes derelicta urbe in insulam maris fugerunt, quandam enim in-sulam maris Aquilegie contiguam decreuerunt introire eterno ibi-dem permansuri, que uera Venecia usque hodie nominatur. In quaquidem aliquam.diu habitantes, propter metum regis Atyle ipsa de--relicta, insulam_que Realth dicitur intrauerant permansuri.

VIII. De ortu Venetorum.

Veneti quidam 2) mutt Troiani, ut Cronica canit ueteroruun;-post excidium tamen Troje Aquilegie permanserunt, quam fundasse-perhibentur. Veneti quidem non accipiunt originem de Sabaria, utquidam opinantur. Nefm Sabarie latini (16) longobardi uidelicet inhabi..tabant, el erat ibi scola generalis tam ipsis longobardis quam aliis.gentibus orbis terre, poetarum multis philosophoram dogmatibusluculenter illustrata, et uarys ydolorum erroribus mancipata, quamquidam rex gottorum Arcellauus primo uolens capere, diu obsessamnon potuit. Demum mettle orbis expugnauit. Cuius nempe incoleper hunos expulsi nunc habitant Papye in Ytaray iuxta flumemTicini.

www.dacoromanica.ro

14

IX. Deuastant Alamaniam.

Destructa itaque ciuitate Aquilegie et Concordia, demum inForo Julii destruxit Ciuitatem. Abinde in marchiam in.trans Lon-gobardie, Teruisium, Padu.am, Veronaxn, Brixam, Cremonam, Man-tuam, Pergamum, Mediolanum, Alexandriam et Ferrariam aliasqueplures urbes ipsius regionis, suo subiugauit dominio. Post hec Ra-uennam dum uenisset, Arianorum archipresul qui in ipsa ciuitatecontra eedem apostolicam duodecim cardinales fecerat eleuari, sec-tam suam imitantes, habens thesaurum copiosum ciuibus iooran-tibus in urbean. Rauennam clam hunos intromii.t, filiosque baptis-matis, qui in ipsa ciuitate erant potiores, fecit iugulari, promittens-nichilominus regi Atyle, quod si secte sue adheserit, fueritque chri-stianos peamecutus, totam Italiam et Romanam eiuitatem et Af-fricam sine fatigatione sue gentis et expensis sibi subiugaret. Cum-que Atyla libenter annuisset, ac magia oblectatus amoam dominii.quam secte memorate; cognoscentes romani periculum quod indepotuisset enxergere christianie., Leonem adeunt apostolicum ut (ad)Atylam debeat dirigere gressus suos, petens eum ex parte romano-rum, ut acciperet census ac seruicia quamdiu uiueret ipse Atyla.Interea rex Atyla ad Apuliam exercitum suum destinauit, consti-tuens ipsi exercitui capitaneum Zorard ex tribu Zoard(17)oriundum,qui quidem Apulian), Terramlaboris et Calabriam usque Reg:onamciuitatean et Catonam, quarn sapiens Cato fundasse dicitur spoliauit,ct cum minima preda reuertitur. Cumque Leo papa cum cleri mul-titudine ac crucibus ad Atylam Rauennam peruenisset, in camposimul in equis colloquium habuerunt, et dun) promissa et uerbaaudisset romanorum, onerosa uidebantur regi Atyle. /tarnish tamen'postulata, ob reuerentiam sedis apostolice, et timorem ymaginis ap-parentis. Nam ctuni idem rex oculos superius eleuasset, uidit supracapus suum pendiere hominem in aere habentem gladium in manusua, qui ipsius caput quasi stridentibus dentibus truncare minaba-tur. Et sic roananis admittendo postulata, apostolic° licentia data,rex Rauennam est ingressus. In qua quidem archipresulem arrianumfecit captivari cum suis sequacibus pape ianitatus cortsilium. Et post-quam exegiaset ab eo et complicibus suis sexaginta milia marcaruroaun., ipso iugulato cum omni copia sui exercitus frena retro uertit,Paimoniam1) est reuersus. Dum ergo per meridiem occidentem aqui-

1) Toldy: Yannonitunque.

www.dacoromanica.ro

Toldy: usuque.Toldy adaugi: pars.

15

lone= atque orientem longe lateque suum imperium extendieset,

uertebat in animo suo transfretare, ut Egiptios Assirios et Affricam

subiugaaet.

X. Atyla rex uxoratur.

Tunc Minn. regis Bractanorum. nomine Mikolch supra formamhumanam pulcaiorean sibi adducunt ad amandu.m. Quam in tantura=tame perhibetur, ut modum excesserat, sicuti moris erat ei in po.

Factoque fine coitus puelle usque 1) consumato, de naxibus-eius sanguis egrediens supino dormienti cruor per os in guttur in-trauit, ubi sanguis coagulatus tractura impediens anhelitus, Atylaminteremit. Mikolch uero de sompno excitata, cum suum dominummotu celeri tetigisset, et ille se mouere non potuisset, cernens corpusfrigidatem et privatura ca1ore naturali cubicularios regios eiulatumagno(18 ) ad se uocans, dominum sultan eis demostans uniuerse carnis

uiam introisse. Qui sane clamore terribili perstrependo uniuersosuigiles ad hostia palatii eoruni eiulatu fecerunt cursitare. Sepe-lieruntque eum cum Wele Kadicha et Kewe, et aliis capitaneis hu-noruum in loco superius memorato. Diuulgato igitur eius obitu, ob-stupuit totus mundus, et utrum inimici eius lugerent, an gauderentlesitabant, filiorum multitudinem formidantes, qui quasi populi uixpoterant numeran. Et credebant aliquem post obitum patria ex filiisregnaturum. Detrici uero et aliorum principum alamanorum astutia,-quibus rex Atyla in collo imperando aesidebat, hunoru.m inpasrtitacommunitas in partes diuersas est diuisa. Ita quidem ut quidam.Chabam, regis filium ex grecorum imperatoris, scilicet Honorii filiaprocreatum, alii uero Aladarium ex Germanie principissa scilicetdomina Crumheldina procreatum in regen post Atilarasibip reficere nitebantur. Sanior uero hunoru.m du.m Chabe adhesisset,Detricus autem exterra natio, cum paucis hunis Aladario, ambo reg--nare ceperunt. Dumque alter alteri se preferre moliretur, Detric:astutia, q-ui illo tempore Sicambrie Aladario adherebat, inter ambosreges tam duruin prelium ac forte est commissum, ut per quindecimdies confnuos, ita Danubium germanico sanguine intmdauit, quodsi Teutonici occisionem que per hunos facta est diebus m.emoratis,ob odium non celarent, profecto possent confiten, quod a Sicanihriausque Potentianann, nec hont'nes nec bruta animalia de Danubio

www.dacoromanica.ro

1) Toldy: Erdeelw.

16

aquam puram bibere potuissent. Istud est illud prelium, quod huniCrumheld prelium uocant usque in diem iatum. In istis itaque preliissemper Chaba et huni uictoriam habuerunt. Postmodum uero De-tricus de Verona per tradimentum Chabam feeit superari. Deuiceratenim primitus Chala fratrem suum, sed tandem in uliiimo est deuic-tus, ut uix XV milia ex parte Chabe remanerent, aliis hunis etAtyle totaliter deletis et occisis. Macau° itaque Atila tahn fili sui,quam Huni inter se aunt necati. Deuietus.itaque Ciaba et germani

filii Atile regis, qui ei assisterant ex aduerso, numero sexaginta,cum quindecim minus hunorum. ad Honorium auuncuIum suumfugisse perhibetur.(19)Et quamuis Honorius imperator grecorum in-colarn Grecie eura facere uoluisset, illo renuente remanere, paternaznsedean, uidelicet Scy-th$am moraturus repetiuit. Manserat nacmq-ueChaba in Grecia wan Honorio annis XIII, sed rediit in Scythian'anno uno propter uiarruan diacrianina, et difficu1tatean passigiorum.Hic autem in Scytiam, pateanam scilicet reclean adiendo, uxorem deScytia non accepit, sed traduxit de Corosmenia, de consilio Bende-kuz aui sui, quern sanum, sed nimia decrepitum dicitur itmenisse.Ex jata quidem uxore sua genuit Edemen et Ed. Hic igitur Chabasuo amonitu redire fecit Scyticos iterum. in Pannoniam. Remanse-rant autein ex hunis uirorum tria milia, qui per fuge interfugium.erepti de prelio Crum.heldino in camp= Chigla mezei se colligereprocurarunt. Qui cum timerent occidentis nationes ne eos inuaderentex obrupto, ad Erdeelew 1) intrauerunt, non se hu.ngaros, sed Zekulalio nomine uocauerunt In uita quidem Atyle infesti fuerant ipsihturi occidentali nationi. Isti eternim Zekuli hunorum sunt residui,usque ad aliorum hungaroruni reditum in campo prefato commo-rantes. Pum ergo hungaros iterato in Pannoniam redire cognouis-sent in Rutheniam eis occurrerunt conquestrantes simul Pannonieregionem. Qua quidem conquestrata in eadem sorte remanserunt,ut tamen himgari uoluerunt, non in plano Pannauie, sed cum Via-chis in montibus confinii sortem habuerunt. Unde Viachis commixtilitteris ipsorinn uti perhibentur. Isti namque Zekuli Chabam in Gre-cia penase putauerunt. Unde wlgus ad.hue loquitur in communi:Tune redire debeas, quando Chaba de Grecia reuertitur. late igiturChaba Mitre Atyle est legittim.us, ex filia Honorii imperatoris gre-con= genitus, cui Edeanen et Ed filii sui aunt uocati. Edemen au-

www.dacoromanica.ro

1) Toldy: Marchianis.

17

tem cum Ungari in Pannuniam secundario aunt reuersi, cum maximafamilia patria sai et matris introiuit. Nam mater eius de Corosminisorta exat. Ed ucro in Scithia mansit apud patreim. Ex ioto enimChaba generatio Abe est egressa. Ctun igitur Chaba adieus in Sci-thiam Debilitate genitiicis in communi se iactaret, hunoram. nobilitas(20)ipsum contesnpnebat, aa3erentes euun non uerum ease alu.mpnumregni Scitie, sed quasi missitalium extere nationis, propter quod exScytia uxorem non accepit, sed traduxit de genere Corosmina. Post-quam autem (ilii Atyle in prelio Crumhelt cum gente Scytica ferequasi deperissent, Pannonia extitit decem annis sine trege, ScIan'stantummodo grecis vlachis teutonicis achtenis messianis 1) remanen-tibus in eadem, qui uiuente Atyla populari seruitio sibi seruiebant.Surrexit post hec quidam. Zuatapolug nomine Moroti filius in Po-Ionia qui Bracta subiugando, bulgaris inessianioque imperabat, in-cipiens similiter in Pannonia dominan i post hunorum extermiuium.Huno quidam hungari de Erdelw et de fluuio Hung, uariis xnuneribusallectum, et nunciio explorantes, considerata Mitts militia immu.-nita, ipsum Zuatapolug inruptione subita in quodant oppido circapontem. Bani iuxta Tatam, cuius oppidi adhuc apparet interruptio,cuan tota militia peremerunt, et sic populis Pannonie tmemoratis,quos Moroti filius dilatando adauxerat, inceperunt dominan. Tra.dunt quid= quod hungari Morot non Zuatapolug in secundo eornmreditu in Pannonia reperissent principantem; hoc idcirco ewe habet,quia Moroth pater eius nomine maior erat, sed confectus seniorepausabat in castro quod Besprem nominatur. Audito infortunioquod filio accidexat, morte subita ob dolor.= finiuit uitam. suam.Filius uero in dominando nouus erat.Huni autern applieuerunt fluuioTyscie et de Tyscia egreasi quinto axmo. A prelio Kezumaur uoqueregnum Atile annus fluxit untas. Regnauit autem Atyla annio qua-draginta qaatuor; ducatum tenuit quinque annis; uixit autem centumuiginti quatuor annis. Mortuus est autem post ingressum hungaro-rum in Pannoniam anno LXX-o II-o, ab incarnatione autem dominianno quadringentesimo XL-o V-o tempore imperatoris Marciani se-cttndi, et pape Gelasii primi. Nocte autem illa, qua Atyla mortuusest n Siccambria, uidit Marcianus imperator in somnis arcurn Atylefractum, ex hoc intelligens, ipsum ease mortuum; qui tune Constan-tin op olim mor abatur.

Explicit prima cronica Hungarorum.

2www.dacoromanica.ro

1) Toldy: digeatis.

18

XL In(21)cipit prologus de secundo ingressu, et de casi bus prosperis

et aduersis eorundem.

De gestis1) igitur Hunorum natalibus preliis felicibus et si-nistris, quociensque eorum loca inmutauerunt, videndum nunc est,quo temp ore in Pannonian' redierunt iterato, quique redeuntiuntfuerunt capitanei, quantusque numerus armatorum in exercitu, ap-ponere in presenti opusculo dignum duxi.

AT11110 ab incarnatione domini sexcentesimo LXX-o VII-o a mortevero Atyle regio hmigararum anno centesimo quarto temp ore Constan-tini imperatoris terai et Zacharie pape, Oicut scribitur in eronica roma-norum, hungari de Scytia secundo le,ressi sunt hoc modo.(22)QuodEleud filius Vgeg ex filia Eunodbilia in Scria genuit filium, quinominatur Alums ab euentu. Quia matri eius in sompno innotueratauis, quasi in forma asturis uen4ens, dum esset gratiida; et quod deutero duo egrederetur torrens, ac in terra non sua multiplicaretur,ideoque factum fuit, quod de lumbis eius gloriosi reges propagaren-tur. Quia yea.° sompnium in lingua nostra dicitur alm., et illius onusper sompnium fuit prenosticatus, ideo ipse vocatus est Almus. Qui(uit Eleud qui fuit Vgeg, qui fuit Ed qui fuit Chaba qui fuit Ethelequi fuit Bendekus qui. fuit Turda qui fuit Seemen qui fuit Etheiqui fuit Opus qui fuit Kadicha qui fuit Berend fuit Zulta quifuit Buklu qui fuit Bolug qui fuit Zambur qui fuit Zamur qui fuitLeel qui fuit Leuente qui fait Kulche qui fuit 0-mpud qui fuitMiske qui fuit Mike qui fuit Beztur qui fuit Budli qui fuit Chanadqui fuit Buken qui fuit Bondofard qui fuit Farkas qui fuit Othm.arqui fuit Kadar qui fuit Beier qui fuit Kear qui fuit Keue qui fuitKeled qui fuit Dama qui fuit Boy qui fuit Hunor qui fuit Nem-proth qui fuit Thana qui fuit Iaphet qui fuit Noe. Almus genuitArpad, Arpad genuit Zoltan, Zoltan genuit Toxun.

Anno igitur ab incarnatione damini sexcentesim.o, vel sexin-gentesimo septuagesimo septimo a morte vero Atyle regis amio cen-tesimo wlgariter Magori siue huni, latine vero Vngari, temporeConstantini tertii imperatoris et Zacharie pape denuo ingressi suntPannoream Transeuntes igitur per regnuan Be,ssorum, alborum Cu.manor= Susdaliam et ciuitatem Kyo nominatam, deinde transie-runt alpes in quandam prouinciam u.hi viderunt aquilas innumera-biles, et ibi propter aquilas illas manere non potuerunt, quia de

www.dacoromanica.ro

- o -.arboribus tarnquam musce descendebant aquile et consummebantdeuorando pecora eorum et equos; volebat enim deus ut citius des-cenderent in Hungariam. Exinde montes descendant per tres men-ses, et deueniunt in confinium regni Hungarie, scilicet in Erdelw,inuitis gentibus memoratis. Ibique terreis castris septem preparatispro (23)uxoribus et rebus suis consatuandis, aliquamdiu permanse-runt Quapropter teutonici partem illam ab illo die Sianburg, id eatseptem castra uocauerunt.

XII. De septem capitaneis electis.

Cumque in eisdem castris permanerent, irruptionem circum-,quaque ¡acentium. dominortun formidantes, deliberato communiconsilio, septem capitanees inter se prefecerunt et in septem exer-citus aunt diuisi, ita ut unusquisque exercitus unum haberet capi-taneum, sine centurionibus et decanis consueto modo positiuis. Unusnamque exercitus habebat tria mina uia-orum armatorum sine cen-tum uiris. Ex centam itaque tribubus et octo, in secundo egressude Scytia de qualibet tribu duo milia niroruan armatorum aunt egreasi,familiarium numero non apposito.

XIII. Primus capitaneus.

Fuerat autean ex istis capitaneis dicior et poteneior Arpad filiusAlm.us, filii Eleud filii Vgeg. Huius autem pater Almus in patriaErdelw occisue est, non enim potuit in Pannoniam introine In Er-delw igitur quieuerunt, et pecora sua recreauerunt. Audientes autemterre utilitatem de habitatoribus, quod optimus fluuius esset Dana.bius, et mejor terra in mundo non esset pa.rtibus illis: accepto¡taque conununi consilio miserunt nancium nont.:_ne Kusid filiumKund, ut iret et totam terrain prospiaeret, habitatoresque terre ag-nosceret. Cum_ergo Kusid venisset in medium Vngarie, et circapartes Danuby descendisset vidit locum amenum et circumquaqueterrain honam ac fertilem, fluuium bonum et pratosum, placuit ei.Deinde uenit ad ducean prouincie qui regnabat post Atilam uocatumZuatapolug. Salutauitque eum de suis et causam pro qua ueneratmanifestauit. Hec audiens Zuatapolug gauisus est gaudio magno,putabat mina illos esse rustieos, ut uenirent et terrain eius colerent;propter hoc nuncium delicatum remisit. Kusid autem de aqua Da-nuby lagenam implens et berbarn periarum ponens in utreat, et de

www.dacoromanica.ro

1) Toldy: proicis.

20

terra nigri sabuli accipiens ad suos reuersus est. Cumque narras(24>.set omnia que audierat et viderat, valde placuit eis, et lagenam aque-terram et herbam eis presentauit. De quibus ipsi sapiendo bene-cognouerunt, quod terra optima sit, et aqu.aan habebat dulcem, etpratum cum herbis similibus que nuncius eis recitavit. Arpad verocum suis de aqua Danuby cornu implens et ante omnes hungarossuper illud cornu omnipotentis dei clementiani rogauit; ut dominuseis terram in perpetuu.m concederet Finitis hys verbis omnes hun-gari clamauerunt deus deus deus tribus vicibus. Et ibi inuentus est.usus iste, et seruatur apud hungaros usque modo. Deinde commeniconsilio ad predict= ducem eundem nuncium remiserunt, et eiequum magnum cum sella deaurata aura Arable, et freno deauratomisertmt pro terra sua. Quo viso dux ipse magia gauisus putabat,quod ei pro terra quadam hospitalary misissent. Nuncius ergo im-petrauit ibi a duce terrain herham et aquaan. Dux vero subridens ait:-Habeant quanttuncunque uolunt pro hoc munere. Et sic nancius.ad suos reuersus est. Arpad autem interim cum septem ducibus Pan-noniaan intrauit Non sicut hospites, sed sicut terrain lure heredi-tario possidentes. Tune mmcium alium ad ducem miserunt et eihanc legationem anandauerunt: Arpad cum suis tibi dicit: quodsuper ista terra, quam a te emerunt diutius nullo modo stes, quia.terram tuam cum equo emerimt, herbam cum freno aquam cumsella. Et tu propter emphiteosim, id est inopiam et cupiditatem.terram herbam et aquam concessisti. (Ctunque duci dicta esset le-gatio subridens diudt: Equum ilium malleo ligneo interfioiant, frenumautem in pratum proliciant, sellam vero deauratam in aq-uam Da-nubii abiciant. Cui nuncius: Et ¡aide domine quid dampni habe-bunt? Si equum interficis, canibus suis victuaTia dabis; si frenumin herbam proicies 1) homilies sui qui fenum falcant aurum freniinueniunt Si vero sellam in Danubiurn abicis piscatores illius auru.mselle super litus expanunt, atq-ue domum reportabunt. Si ergo terrainherbam et aquam habent, totum habent Dux ergo bys auditis exer-citum cito congregauit timens Vngaros et auxilium ab amicis im-petrauit etomnibus coadu (25 )natis eis obuiam uenit. liii autem inter_dum prope Danubium peruenerunt et in campo pulcherrimo summodiluculo pugnann inierunt Fuit autean auxilium domini cum hu.n-garis, a quorum facie dux eepe clictus se in fugam conuertit Per-secuti auntque eum hungari usque Danubium et ibi pre timore in

www.dacoromanica.ro

Toldy: Israel, subint.Toldy: Zobolch, Zobolci.

21

thanubium. 9e iactauit, in quo pre aquarrum uehementia suffocatur.Retradidit autem dominus hungaris Pannoniam sicut tradiderat

2) tempore Moysi terram Seon regis Amorreorum et omnia regnaChanaan in hereditatem. Dum ergo capitaneus ¡fate Arpad uteretur

.speciali quadam dignitate in Scytia et hanc haberet ipsius generaciocommetudinean Scithica legittima et probata, ut unus in expeditionegradientibus debeat auteire, in redeundo vero retrocedere, ipso proeo alios capitaneos in Pannoniam adeuntes fertur precesisse. EoqueArpad Zuatapolug cum ceteris hu.ngaris, ut superius dictum est de-bellato et occiso castra fixit in monte Noe prope Alba.m, et illelocus est primus, quem Arpad sibi elegit in Pannonia unde etuitas Alba per sanctum regem Stephanuan, q-ui de ipso processit,

-fundata est ibi prope.

Secundus capitaneus.

Zoboleh vero alius capitaneus, unde Chak oritur generatio,descendisse dicitux in ipso campo et loco, ubi Chakuara nunc iacet-desolata. Illud etenim castrum Zobolei 2) fundauit capitaneus, quodpostmodum Chak ipso mortuo, 6110 nomine a suis cognatis et familiaiussit apellari; primo quidem Zoboley dicebatur. Illud etiam castrumteanporibus Andree Bele et Leuente filiorum Zaar Ladizlai percommune consilium Vngarorum est confractum.

Tercius capitaneus.

Tercius vero capitaneus Gyula fuit, unde Gyula filius Ladizlaiderivatur. Eratque ipso Gyula dux magnus et potens, qui ciuitatem

Amagnam in Erdelw in uenatione(26)sua inuenerat, que iam pridem arormanis constructa fuerat. Hahebatque filiam nomine Sarolt pulcher-rimam, de cuius pulchritudine prouinciales duces diutius loqueban-tur. Quam Geysa dux consilio et auxilio Beliud, qui terram Kulanpossiderat, traduxit in uxorem legittimam. Isti Beliud Kulan deditfiliam suam, ut contra fratrem. suum Kean debellaret. Et post obi-tu.m suum terram suam idem Kulan Beliud hereditauit. Tandem-cum Gyula hungaris in Pam-Ionia habitantibus infestus esset, et_multiplicite.r aggrauatus; per sanctu.m Stephanmn regem. in Pan-

www.dacoromanica.ro

22

noniam est deductus. Non tamen iste Gyula2) capitaneus, sed ab.illo tertius.

XVI. Quartus capitaneus.

Quarti siquidem cap itanei vocabulum fuerat Cund, cuius fi-lius Kusyd et Cupan, qui prope Nycr fixere sua castra, ibique postbaptismum monasterium fundauere.

XVII., Quintus capitaneus.

Sed quintus Leel est noxninatus qui messianos s. 2) Boheanicos.de partibus Colgate expulit, ibique diutius castra metatus fuisseperhibetur, Ex isto quidem Zuard oritur generatio, siue prosapiaet origo.

Sextus capitaneus.

Sextus capitaneus Werbulchu nomen habuit, qui circa Bala-tun sua thabernacula fixisse probatur.

VII-us capitaneus.

Septianus capitaneus Vrs dicitur. Istius siquidem generatioSeyo locu,m habebat.

Allie vero generationes, que genere sunt istis pares et consimilesacceperunt sibi locum et descensum ad eorum beneplacitum. Cumigitur codices quidam contineant, quod ipsi capitanei septem. Pan-noniann introierint, et Hungaria ex ipsis solis edita sit et plantata:unde ergo venit generatio Akus Bor(27)Abe, alioruanque nobilium_hungarorum, cum comes isti non hospites sed de Scytia descenderunt?Assignant enim hanc rationem solain quam uulgus dicit: septeanlumgaros. Si ergo eeptem soli sunt hungari cuan familia et non plu-res famine =ores fui filie accipi possunt setrui et ancille: num-quid enim cum tali familia regna possmit expugnan? Absit. Acciditautem temporibus Toxun hungarorum exercituon versus Galliumpro accipiendis spolys ascendisse. Qui CUM in reditu Reno transmeatodiuisi forent in tres partes, due sine honore, una cum honore inHungarian' deecendebat. Quam dux Saxonie apud Ysnacum Thu-

1) Toldy: preste tot are Gywla. 2) scilicet.

www.dacoromanica.ro

23

ringie ciuitatem. sine VII hungaris omnes interfecit. Septem auteraex ipsis reseruatis araputatis auribus misit in Pannoniam. Ite inquitad uestcros hungaros taliter enanrantes, ut amplius non ueniant inhunc locum torunentorum. Due uero partes ¡am Sueuiam introierant.Audito ut acciderat eorum socys et cognatis, clitinrserunt spolia acci-pere in Sueuia et quidquid eis occurrit a flumine Illirici usque flu-men Saar, siue Leytab.1) occiderunt ab homine usque ad peens.Hungaris autem. VII sine auribus, pro co ut um1 redierunt, et seoccidi cum socys non elegerunt, communitas talem se.ntentiam dedisseperhibetur: Chnnia que habebant amiserunt, tam in re stabili, quammoblli, ab uxoribus et pueris illos separanteao pedite(s) sine calceis,proprium nil habare penniserunt. Semper etiam insimul de thaber.naculo in thabernaculum mendirando usq-ue duin uiuerent ire corn-pulerunt. Qui quidem septean ob offensam huiusmodi Lazan i suntuocati. Ex istis itaque sic daanpnatis uulg-us dicit, non de septemcapitaneis istis primis. Preterea cuan sit q-uodam.modo propriummundanorum arrogantie plausum plus de se aasumere, Tram exalienis (de se ipsis componentes), ideo isti capitanei VII de se ipsiscantilenas com.ponentes, fecerunt inter se decantan i ob plausum se-cularena et diu.ulgationean sui nominis, ut quasi eorum posteritashys auditis inter uicinos et arnicos iactare arrogantia se ualerent.Constat itaque non tantum septean capitanees Pannoniam conque-strasse, sed etiam alios nubile.% qui de Scytia (28) deseeaulenint. Undein ipsis uenerari potest nomen dignitatis plus aliis et potentie; no-bilitatis ecrualiter. Cum ergo quidara sint hospites isto tean-pore nobilitate pares hungaris, inquirendum est quare istud eesehabuit 2), cuan hungari numero ad implendam Pannoniam wife.cissent

Geycha namque dux inter alios diuino premonitus oraculo con-uartere cepit hmagaroruin gentem ad fidem christianam. Et dummonitu ¡lbs conuertere non posset paganismis ritibus deditos et in-tentos, oportebat questiom armis edomare, ad quod faciendum, quiaplures fuere fidei repugnantes, craam quippe adherentes, necessa-rium habuit desiderium. *mum diuulgare regibus et principibuschristianis. Quo audit° huiusmodi desiderio, non solum iuuamentransmiserunt, sed etiam personaliter adierunt, quibus fuerat hun-garorum crudelitas nociva et exosa.

Lawah.Toldy schwa: undeque processit.

www.dacoromanica.ro

24

XX. De generatione Tata.

Intrauit ergo pr'ano Deodatus de comitibus sancti Scaerini deApulia, qui fundatar extitit monasteatii de Tata et parator. late etiamcum. sancto Adalberto pragensi episcopo sanctum regem Stephanumbaptizauit, cuius guidom monasterii nomen pro eo Tata appellatur.Quia cum beatus rex Stephanus ipsius nomen ob reu.erentiam nonexprimeret, sed eum tata appellaret, abolilum set nomen Deodati,sed Tata extitit vocatus. Vnde etiam ipsius monasterium taliterest vocatum. Huius quidem generatio in Pannonia non habetur, quiaquannuis uxorem habuisset, tamen sine heredibus finiuit uitam suma.

XXI. Generatio filiorum

Post hec de Alamania. Volphgerus cum fratre su,o Hedrico decomitibus Heinburg ortus cum trecentis dextrariis falleratis introiuit.Cu.i dux Geycha montem Kyscen et insulam Danubii circa Jauri-num dedit pro descensu eterno ubi castruan lig(29)neum faciens, fecitquo que in eodem monte cenobium ubi esttumulatus. De istis Hedricigeneratio derivatur.

XXII. Generatio Vecellini de Alamania venientis.

Ascendit quoque de Bauaria Vecellinus uidelicet de Wazun-burg. Qui cum sancto Stephan.o in Symigio Cupan ducem interfecit.Capitaneus enim exercitus extitit illo die. Ex istis Jako nascitur prin.cipium et origo.

XXIII. Generatio Hunt et Paznan.

Adieramt etiam istis diebus Hunt et Paznan, qui sanctu.m Ste-phanum reran in fluuio Goron gladio Theutonico more accinxerunt.Istorum namque generatio ab istis nominibus distare non uidetur.Istorum itaque comitum dux Geycha fretus auxilio, et sanctus rexStephanus suus filius, et diuino potius, quosdam rebelles armeramterroribus, nonnullos voluntarie conuerterunt ad baptismum, quosquidem comites tam dux Geycha, quam fillus suus latis et amplishereditatibus, pro ipsorum seruitiis ditauere, prout apparat nuncmanifeste. Qui quidem temporis in proeessu ungaris per coatractusmatrimoniorum aunt immixti. Istorum etiam consilio et auxilio su-

www.dacoromanica.ro

25

per hungaros rex est constitutus, pluresque nobiles hungari duciCupan adherentes baptiommu fidemque respuentes ad turpia ser-uicia aunt detrusi. 11lis namq-ue in gerendis iudicatus erat nobilior,.qui. fidei Christi citing adhesia3et.

XXIV. Generatio Poth.

Poth vero generatio de imperatore Corardus1) de Altinburg-derivatur, temporibus regis Salomonis filii Andree regis venit inPannoniam. Hic Hernistus est vocatus. Scilicet propterea Poth fuitappellatus, quia internuntius erat inter imperatorem Corardum etAndream,(30) ac Salomonem. reges. Poth enim teutonice latine nun--cius sonat.

Merse aute.m et Gregorii generatio de Francia est, ex consan-guinitate Guilerini dicti Comes.

Kyquini quidem. et Renaldi ocrigo est de Yepania, cum reginaMargaretha coniuge Bele regia filii Zaar Ladizlai,Pannoniam adeun--tes. Hic enira Bela primo uxorem de Polonia babuit.

De generatione ergo Gwth Keled plura enarrantur, sed pro-certo per Petrurn regem, duna idem fugit ad Henricum Ce.sarem,in adiutorium swat ei adducti. De castro Stoph sunt exorti deSueuia, mide imperator Fridericus ortum habet. Jata enim generatiode primatibus Sueuie extitit, pauperes enim aunt hereditatibus, sedprobi et valentes Bunt in patria memorata. Istius siquidem. GuthKeled generatio temporibus Salomonis regia, Ladizlai et Geycheducum extitit exaltatum. Nara tune ipsa generatio in duas partesdiuisa fuit, quidam ducibus adherentes, quidam. vero Salomoni;et specialiter Wyd, quem Salomon exaltasse perhibetur super alias-de generation.e supradicta.

XXV. Generado Oliuerii et Ratoldi.

Post hec intrant Oliuerius et Ratoldus tempore regis Colomani,de regno Apulorum. De Caserta ortum habent.

lili vero de Sambuk 2) de comitibus Campanie ex Francia ori-tmtur.

Toldy: unde Conradus de Altenburg.Zambuk la Toldy.

www.dacoromanica.ro

-26XXVI. Generatio Hermani de Akarnania.

Hermani etiam generatio cum regina Keisla introinit. Liberihomines aunt de Nuru.mburg, hereditatibus pauperes.

XXVII. De generatione Buzad est dicendum.

De geneentione guidon]. Buzad est dicendum. Huius enim ge-neratio per cregem Stephanum Minna. secundi Bele in Hungariam ad-ducitur jfl adiutoratm regia mennorati. Ex comitibus enim Orlamundisunt. Primus enim qui uenit Hadoch est uocatus, cuius filiusHadolch et Arnol(31)dus. Ex istis origo procedit Buzad bani. Hieenim Hadolth exprimi non potult, sed pwraloyzando Hobolt dicitur.Generatio quidem. Chaak, cum aliis quibusdaan generationibus conspi-rauerunt contra istum regean, quos per Hoholdum et suain mili-tiam dicitur contriuisse.

De generatione Keleed.

Stephani Ladizlai et Gregorii filiarum Keleed prosapia deprouincia Mey-sie ortum habet. Stephanus enim filius fuit sororisMeysnensis marchionis, fillus comitie de Herford. Qui ocaso Tu-ringie Langrauio in Francfurd in solleanpni curia, ubi imperatoreligi debuit, per eum ac per alba, dum reoccidendi sententia perAlamanie principes contra irpsum lata esset, diebus Geyche regia filiisecundi Bele descendit in Parmoniam cum dextrariis falleratis sexa-ginta, et a rege predicto receptus sollempniter, optimis et latispossessionibus inuestitur, prout patet, ipso in Meysnansis regionisproscriptionis penam intrante. Boman vero gene.ratio, qui dicunturde Boiotha, de Samberg descendit in Pannoniam.

De Symone et Michaele.

Symonis vero et fratris eius Michaelis generatio qnidem. Mor-tundorf nominatur; temparibus Andree regia fui Bele tertii descen-dit de L3pania. Castra quidem multa habet in Ispania illa generatio,ex quibus unu.m quod melius est Boyoth 1). Huius quidean. Symonisanus dum cum rege Aragonum manis pluribus contendisset, tandem

1) Told), adaugi: vocatur.

www.dacoromanica.ro

27

per eundem regem captivatus in carcere detruditur. Quod Symon,(32) com.es et Bertramus formidantes, cuna secunda uxore prefati regis.Andree, que fuerat de Campania, in Vngariam. intrauerunt InYspania enira nulla generatio in scuto suo aquilam ferre audet, nisiSymon et Michael, eapropter, quod exercitum Soldani de Tunisio,qui Maioricatn et Minoricam insulas per naues intrando et classesoccupauerant, ceteris znilitibus regis Aragonie deficientibus, eoruin.generatio fertur expulisse. Unde regis et communitatis miliciacreto est statutum quod priori signo, quod fuerat totum rubeuin sine-aliqua expressa figura, in aquilam mutaretur.

XXX. Introitus diuersarum nationum.

Preterea intrauerma in Vngariam tam tempore regia Geycheet sancti regis Stephani, qu.am diebus regum aliomm, Bohemi, Po-loni, Greci, Ispani, Hisanahelite seu Saraceni, Bessi, Armeni, Saxo-n.es, Turingi, Misnenses, et Rhenenses, Cuanani, Latini. Qui diutius-in regno coanmorando, q-uanmis illorum generatio nesciatur, proptermatrimoniorum diuersorum contractus ungaris inunixti nobilitateanpariter et. descensum sunt adepti.

(33) XXXI. Recitantur facta tempore Toxun ducis.

Postquam. autem Zuatapolug per ungaros ut superius dictumest, necatus, et hungari descendissent in Pannoniam, per sex annoseorurn alma et equos meliorare curauerunt. Anno igitur septianoMorauiam et Bohemiam,in quibus eo tempore dux Vratizlaus reg-flare videbatur, crudeliter gpoliauerunt. Exinde cuin victoria rede-untes, treugis ordinatis cuan prefato duce uno anno quieuerunt. Posthec Carinthiam hostiliter adeurites, ultra castrurn Leopah dux Me-ranie Gothfridus nominatus, et dux Carinthie Eberhardus, neon=Gregorius Aquilegie patriarcha ipsis occurrentes, insiinul atrociterpugnauerunt, et quamuis ex bungaris pluree ibi oecidiasent, martenambos duces hungari occiderunt, patriarcha uero per fugam eua-dente. Abinde spoliata Carinthia, Carniola et Stiria, cum maximapreda gunt reuersi. Audito igitur Conrardo Cesare, quod hungariimperii sui confinia intrassent, ducesque anemoratos occidissent, de-creuit uenfre in hungwriam, et cum exisset de Italia, ueniasetque.Augustam Sueuie ciuitatem, ut deinde in Pannoniam inuasurus hun-garos descenderet, inter romanos bellum ge.neratum est interea in--

www.dacoromanica.ro

1) Toldy: fluoio Lih.

28

iegtinum; propter quod psum retrocedere oportebat. Inter hec bun-gari immobiliter annis tribus ad wallas partes perrexea-unt.

XXXII. Hungari deuastant Bulgariam.

Anno autem quarto hungari Bulgariam inuaserunt, et ex eathesaurum et arma innumerabilia adduxere, castra ipsoruan oceu-pantes, et ciuitates eorum destruentes, que domino concedente, et_nunc babent et possi (34) dent. Postquam autem memorata regna deui-cerunt, per Forum Julii usque in raarchiam Longobardie intraue-runt, ubi ciuitatean Paduaan :gne ac gladio consurnpserunt. Ex himintrantes Lombardiam Linthar Vercelline ciuitatis episcopum impe-ratoris Caroli consiliarium fidissimum occidentes, ex ipsius ecclesiathesaurum maxiimun rapuerunt, totamque pene Longobardiam spo-liantes, cum maxim° spoil° in Pannoniam cum uictoria redierunt.Post hec deemi annis repausantes, armo undecimo Saxoniam Turin-giam, Sueuiam Francosque orientales id est Burgundos damoliti, inconfiniis Bauarie ultra castrum Abah citra Danubiu.m Alemanorumexercitus ipsos in reditu honeratos inuaserunt ex obrupto. Quos hun-gari in fugam turpiter conuertea-rwt, cesis multis milibus ex eisdem.In quo quidem conflictu ex ungaris tria milia uirorum perierwat,qui uero euaserunt ad propria redeuntes, amnia sedecianliter in Hungaria permanserunt.

XXXIII. De morte Lee! et Bulchu capitaneorum.

Regnante uero per Alemaniann Corrardo primo, dean° °eau°anno Hungari egressi quibusdam partibus Teutonie deuastatis, cumad urbem Augustam peru.eniasent, Unrico episcopo cuan ciuibus etSueuie primatibug, resistentibus, tandem cum hungari eandem obsi-derent ciuitatem, obstinati nolentes de urbe recedere, nrissis n.unciisad Corardum memoratum ut celeriter urbanis succurreret, idem nonoanisit. Vngaris igitur se incaute circa obsessionem, cluitatis in.ge-reutibus alamanicus et ytalicus exercitus illos inuasit ex obrupto, utsi fugere uoluissent non potuiasent, ex una parte fluuiolil) qu: illiadiebus per canales mirabiliter inundauerat, impedimentum faciens,ab altero uero exercitibus predictis circumuallantibus Bleat murus,illosq-ue constringentibus. Sic itaque artati ab hostibus, quidam cap--tivati ab eis(35)aliqui crudeliter sunt necati. In quo loco Lee et Bul--chu capitan.ei eaptivati aunt, et ducti comm. Cesare. Quos

www.dacoromanica.ro

29

cum Cesar requireret quare christianis essent sic cructeles? dicunt::Nos sumus ultio summi dei, ab ipso uobis in flagellum deetinati, tunoenim per uos captiummur et occidimur, cum persequi uoe cessamus..Quibus impexator: eligite uobis mortean quam. uultis. Cui Leel ait:afferatur mihi tuba mea, cum qua primuan buccinans postea hectibi respondebo. Allataq-ue est tuba ei, et appropians Cesan, cumse ingereret ad buccinanduni, ipstun Cesarem sic fortiter in front&cum tuba fertur percussisse, ut illo solo ictu imperator moreretur.Dbdtque ei: tu preibis ante me, michique in alio seculo eris send-turus. Est ttaanque fides Scithicorum, ut, quoscunique uiuentes occi-dement, in alio seculo ipsis seruire teneantur. Detentique aunt sinemora, et Ratispone patibulo suffocati.

Anus autem exercitus hungarorum, in quo erant bene uiroru.marmatoru.m milia quadraginta, qui castra metati aunt longe ab Au-gusta ciuitate, sentientes socios suos tam crudeliter artari, captivari etoccidi, seorsum in quamdam insulam se receperunt, expectantes, utse ab inuicem imperatoris exercitus separaret, et duni maior parsCesarris exercitus tenderet ire uersus Rhenum, hwigari in campoquodam illos coniungentes, sagittis prianitus illoru.m equos occide-runt, tota die ipsos neo descendere, nec quoquam fugere permittendo.Tandem uero se mouere dum non possent, captivarri se dederunt, cumquibus socios suos Ratispone detentos reclimerent. Ipsi uea-o exindetali fortuna eis occurrente monasterium de. Wlta 2) com.busserant,ubi mull= de auno haurientes, abinde Rheno transpassato Lotho-ringensem ducatum igne et gladio uastauerunt, ubi circa Strozburg,que in latino dicitur Argentina in quodam prelio Ekhardum ducennLothoringie et Pertoldum. ducem Barbancie, qui ei uenerat in au-'alum captivantes decollauerunt Inde uvro Galliam atrocitergentes, crudeliter in ecclesiacm dei seuientes, Metenseque, Treurense etAq-uisgranense territorium deuastantes(36) deinde per obrupta mon-cium Senoniensium per populos eterni martis 2) uiam sibi gladio ape-rientes parauerunt. Ubi siquidem Segusam Taurinamque ciuitates de-struxerunt, montesque prefatos perforantes, planum Lombardie cumuidissent, totam pene prouinoiam concitatis cursibus uastauere; etita ad proprimn regnum cum uictoria treuertuntur.

Toldy: Wultha.Manuscrisul defectat; la Turocz Senonensium populos exterminantes.

www.dacoromanica.ro

30

XXXIV. Greci deuincuntur per Hungaros.

Vicesimo autean primo anno egressi in Bulgaria= intrauarunt,et inde Ydropolim uenientes ipsa expuguata Constantinopolim tan-dem obsederunt. In obsidione igitur urbis Imemorate hungaris con-stitutis, quidam grecus, sicut gygas emissus de urbe, ad luctandum

-cum eo duos hungaros impetebat altercan i dicens: quod si ambos nondeuinceret, grecorum imperatoa- censa hungaris teneretur. Qui emu

.. - .hungaris infestus esset ultra modum, 'mum contranum. muene-rant, qui oppositus greco ita ait: Ego inq-uit 811M Bothond rectushungarus, minimus hungarorum; adiungas tibi duos grecos, quorumunus conseruare debeat animam tuam exituram, alter vero cadauertu.uan subter(37)randum, gala certissiane censualeani faciam greco-ruinimperatorem genti mee. Unde capitaneus hungarorum nomine Opour

Hii exercitui de communi voluntate fuerat constitutus, iussitBotond cum dolabro suo pergere contra poatam urbis que erat me-talFna, et in porta declarare vires suas cuan dolabro. Veniens autemusque portam, talent ictuan et Icesuram in ipsa porta fecisse perhi-betur, quod puer annorum quinque per ipsum foramen exire et in-trate satis large potuisset. Facto namque spectaculo hungaroruan etgrecorum, parata area ad tertanduan ante portam urbis, parua horasianul in unum dimicantes, grecus in terram per lumgarum est de-trusus, et statim sine mora spiritum exalauit Quod factum et casum-grecoru.m iznperator, qui stabat in urbis propupaculo cum coniugesua, pro ingenti verecundia reputantes, aueaterunt facies suas per-gentes in palacium. Verumtamen cum hungari censan' repetissent,pro quo certamen commissum fuerat et pugnatum, dam risum fa-ceret grecorum imperator de cenan postulato, recedentes hungari deobsidione ciuitatis depopulati sunt totam Greciam, haurientes ex eaauru.m, genunas et armenta infinita, sicque ad propria cunt reuersi.Coanimunitas itaque hungaroru.m cuan auis capitaneis sine dueibushec et alia huiusm.odi usque ad tempora Toxun d.ucis gessisse per-hibetur.

XXXV. Sanctus Stephanus primus rex hungarorum. nascitur.

(38)Porro Toxun genuit Geycham et Michaelem, Michael vero ge-nuit caluum Ladizlaum et Vazul. 'Geycha vero diuino pre.manituscraculo aimo dominice incarnationis nongentesimo sexagesimo nono,quemadmoduan in Legenda beati Stephani regia scriptum est, genuit

www.dacoromanica.ro

31

S. Stephanura regern ex Sarolth filia Gyula. At rex Stephanus pluresquidem genuit fijos, sed inter alios habuit unum filium nomineEmericum deo antabilem et hominibus honorabilem, cuius memoriain benedictione est. Hic autem per inscrutabile diuini cowed iudi-cium raptus est de medio, ne malicia mutaret intellecturn eius, etne ficcio deciperet aniraunt eius, quemadmodum de im.maturamorte scsibitur in libro sapientie. Ut ergo acta ne agamus et expositane exponamus, quot et quantis virtutibus floruerit, et quam feruensin dei seruitio sanctus confessor Christi Emericus dux fuerit scri-here supeiseclimus. Quisquis enim hoc scire voluerit, ex legendaeiusdem beatisaimi confessoris plenaan sanctissian.e eonuersationiseius noticiam habere poterit. Nos ea potius, que ab aliis scriptoribuspretermissa stint breuiter ac sumanatim scribere intendimus.

XXXVI. Pugna sancti regis Stephani contra Cupan &teem.

(39 )Sanctus autem rex Stephanus iam pridem in adolescentia suacontra Cupan ducem fortem et potentem gessit helium gloriosum.Erat autem Cupan filius calui Zyaind, qui etiam uiuente Geychaduce patre sancti Stephani regia ducatum tenebat. Mortuo autemGeycha duce Cupan uoluit matrem sancti Stephani regis sibi perincestuosum copulare commbium, et sanctum Stephanu.m occidere,ducatumque eius sue sub dere potestati Hic fuerat dux Symigiensis.Sanctus autem Stephanus conuocatis procerihus suis, per interuen-tam beatissimi Martini confessoris divine misericordie implorauitatudlimn Postmodum uero congregato exercitu, perrexit obuiamhosti suo, et ad amne.m Goron primitus accinctus est gladio, ibiquead custodiam corporalis salutis sue duos principes Hunt et Paznanconstituit. Tocius autem exercitus sui principem ac ductorem

1) hospitem alamanum genere prefecit. Commisso itaqueprelio inter utrumque din et fortiter est dimicatum; sed diuineserationis auxilio beatus Stephanus dux gloriosam obtinuit nictoriam.In eodem prelio Vencillinus comes interfecit Cupan ducem, et lar-gissianis beneficiis a beato Stephano tune duce remuneratus est.Ipsum. vero Cupan beatus Stephanus in quatu,or partes fecit mactari:prianann partem mifit in portam Strigoniensem, secundam, in Vespri-miensem, tertiam. in Jauriensem, quartam in Erdelw. Beatus enim.Stephanus dux uotum quod tune uouerat deo fideliter reddidit. Nam

1) Toldy: Vencellinum.

www.dacoromanica.ro

32

uniuersum populum in prouincia Cupan ducis degentemliberocrum, fcrugum ac pecx,rum suorum cenobio sancti Martini dareperpetuo iure de,creuit. Preclictus autem Veneellinus genuit Radi,.Radi vero genuit Misca, Misca uero genuit Cupan et Martinum.

XXXVII. Sanctus rex Stephanus (40) pugnat cum Gyuladuce Trarzsiluano.

Porro beatus Stephanus postquara regie celsitudinis coron.amdiuinitus est adeptus, famosum et lucrosum helium gessit contraauunculum suum nomine GyuIam, qui tunc temporis tocius ultra ail-uam regni gubernacula possidebat. Anno itaque domini M-o II-obeatus rex Stephanus cepit Gy-ulam duce= cum tocare et duobus.filiis suis, et in Hungariam transmisit. Hoc autein ideo fecit, quiasepissigne amonitus a beato rege Stephan°, net ad fidmn Christiconu.ersus, nec ab inferenda hungaris iniuria conquieuit Uniuer-sum uero regnum eius latissimum et opulentissimum, mona.rchieHungarie adiunxit Dicitur autem regnum illud hungarice Erdeelw,quod irrigatur plurimis fluuiis, in quorum arenis auruen colligitur,et au.rum terre illius optimum est

XXXVIII. Tercium bellum sancti regis Stephani contra Kean &teem.,

(41 )Post hee autem mouit exercitum super Kean ducem bulgaro-ram et sclauorumf que gentes loca naturali situ munitissigna inha-bitant Uncle edam anultis 1aboribus et bellicis sudoribus predictumducem uix ta lem deuicit et occidit, et inestimabilem eopiam the-zaurorucm et precipue in auro et gemmis ac pretiosis lapidibus rime-pit, et locauit ibi unum proauum suu.m nomine Zoltan, qui posteahereditauit illas partes transiluanas et ideo uulgariter sic diei solet:Erdeelui1) Zoltan. Erat enim ille antiquissionus, qui uixerat usquetempora sancti regis, et ideo uoluit ipsum esse super gentes opu-lentas. Ex hac itaque gaza multiplici sanctus rex Stephanusrimum locupletatus, Albensem basilicam, quam ipse fundauerat a-u-reis altaribus, crueibus quoque et calicibus indumentis etiam pon (43)-tificalibus contextis auro purissimo et lapidibus preciosfssimis co-piauit et ditauit. Vasa quoque ministratoria et cetera utensilia eidembasilice necessaria: neenon et aliis ecelesiis dei regali &await lar-

1) Toldy: Erdeelui.

www.dacoromanica.ro

*alafar;/mow

etttamm queortte$ too,natnturt affi mum'ma Mil1tant:14thv era;

M1lsiti(1atc2dn41n1licro rut() '.,1144) firitkun tam ragZetuftt 41 0 atb ifT.4flUihmflqIon co rum totput".ri fict

Facsimil necolorat. Chron. pict. Wind. Fila 41.

'ytte wont) ittricnnnt 4CO's tiviciitt =11074 loam&lb= urnp/OallUmC nomine ettani oufwara Oar

wautt zuwjnsmr-tmanasriit uuwñcthfol.ermitti-5Lflt4n. Oar cameantui Infant of quitiíremtco temp- firttf. ;too

feé atp,0",rnta0pitiMia$.copcl pma mnittpuii .

trx rttplyanti$iplutrinft lonipletatu0 alb en* 'wallaquam tife flub:vale= awn)*akant». craM) quo cp

tn otnneu ccg <nv

j

t

Con

1.,

'''''':

r

..._._...

ur

www.dacoromanica.ro

33

gitate. Inter cetera uero dedit eidem Albensi ecclesie quedam donarlasempiterne memorie digna, duo scilicet racionaba, quorum utrum-que habebat oram contextatm septuaginta quatuor marcis ami pu-rissimi et lapidibus preciosis, que beatus Benedictus sancte romaneecclesie pontifex, ad preces sancti Stephani regis tante auctoritatispriuilegio insigniuit, ut quicunque in celebrando missam eis ute-retur, legitime posset regem inungere, coronare et gladio accingere.Et quia pecunia illius gyule fait male acquisita, ideo ¡pea ecclesiafrequenter est passe incendium. In cede= autem e,cclesia, ipsumauunculum =um cum tota familia sua absque velle compulit bap-tizari, sed postea honorifice tenuit sicut patrem. Regina uero Keisla,

uxor sancti regis dictam ecclesiam aureis crucibus, fusoxiis tabulis,calicibus gemmis et ornamentis ultra modum ditauit.

XXXIX. De edificatione templi per sanctum Stephanum regemin Veten i Buda pro canonicis.

Deinde sanctus rex uenit in ciuitatem que Vetus Buda uocatur,una cum filio suo sancto Emerico et regina. Et cum ibi non inue-nisset aliquod plum opus in Christ°, in quo poskt laudan i creator

statim sanctiesimus rex de thezauro predicti Kean ducisbulgarorum et sclauorum, quem occiderat, cepit in medio ciuitatieedificare grande cenobium in honore apostolorum Pe(43)tri et Pauli,ditando illud multispredlis et =nib libertate romane ecclesie ful-ciendo, in memoriam et honorem curie ram.ane, quain corporaliteruisitarat. Dum igitur edificaretur, magistri /apicide de Grecia ductierant et sanctissimus rex cum regina racione deuocionis ibidem de-gebant. Regina autem cruces tabulas et ornamenta procurabatQuia uero illud grande opus inceptum multos annos conduxerat, ideouiuente sancto Stephan° rege illud cenabium non potuit consumad,sed uolente d.eo post multuan temporis sanctissimus rex Ladizlausnepos eiusdean beati Stephani, illud opus cansumauit, ut ecilicetpossit adimplere uotum proaui sui, sicut inferius plenius declare-bitur. Consuetudo autem sancti regis Stephani maior ista fuit, quodonmes ecclesias quas ipse fundauerat, in quolibet anno adminustribus uieibus uisitabat. Et dum ad ipsas ecclesias deuenisset, primoad omnia altaria pergebat, et singulis &algalas preces effundebat.Tandem exeundo totem ecclesiam illam circuibat, et fracturas siueecieuras parietum ac tectorum perspicacibus oculis et morose in-spiciebat et statim remeliorari procurabat, nec a loco illius ciuitatis

3

www.dacoromanica.ro

34

aut uille recedebat, nisi prius uidisset renouari. Quo experto reginaKeisla (hum ad aliquas ecclesias in Hungaria deuenisset, onuses ap-paratus in domo domini existentes sibi presentari faciebat, et re-nouanda tam in sindone quam in bysso omni auno renouabat. Filiusautem ipsorum beatus Emericus proprias uestes purpureas ante al-tare deponebat, pro altaribus induendis, sicut patet in ecelesiis re-galibus usque modo. Pater uero sanctisimus bursam aureasn in lu.m-bis gestabat refertam denariis puri argenti, et dum pauperesdisset, anox Thi accedebat, et propriis manibus eis prouidehat. Etideo dextera misericors est in corp ore exterius corrals oculis Hun-garie, usque in hodiernum. diem.

XL. Incidencia.

Anno domini M-o XX-o II-o in snultis locis incendia multa etmagna facta sunt, in gens etiam terre motus contigit Idus Maydecima hora (4) diei sexta feria post ascensionean &mini. Quasi duosoles uisi sunt decimo Kalendas July.

XLI. De morte sanctissimi Emerici ducis et orbaciane amiantus Vaxul

Postquam autem magnificauit dominus misericordiam imamcum beato rage Stephano, uertendo dorsa regu.m in fugam a faciegladii eius et dominio eius principatus atque potestates subiciendoomnium exterarum nacionum circumadiacentium, deliberauit sane-tus rex Stephanus et firmiter statuit, ut omnibus pompis mundaneglorie calcatis et temporali regni dyademate deposito, solius deiseruicio semet ipstun manciparet et ab exterioribus curia expeditus,contemplatraam uitam, tranquillam pacem perageret, moron= ueroregie celsitudinis filio suo duci Emerico, sanctissiinis moribus diui-nitus instruct°, se daturum disposuit. Etat enint beatus Emericusin primeuo adolescentie flore, supra com.munem naturam hominumdiuino muriere sublimatus, iusticia prudencia fortitudine temperan-cia sapiencia sciencia tmanemetudine misericordia benignitate largi-tate humilitate et patientia armatua, ceterisque catholicis atque po-liticis uirtutibus adornatus, similiter et sanctus Stephanus pater suus.Cum itaque sanctissimus pater sanctissram filio curam administra-tionis, et gubernandi regni solicitudinem intenderet committere,beatus dux Emericus propria morte preuentus est. FleuEit autem euansanctus rex Stepbanus, et uniuersa Hungaria ineonsolabiliter(45)

www.dacoromanica.ro

35

planctu magno ualde. Tanta uero doloris acerhitate salaam rex Ste-phanus exacerbatus, in gragiissimam incidit infirmitatom, et post mul-tos dies vix qualemcunq-ue uite reparacionem recepit, sed pristine sa..nitati nunquaan plene potuit restitui. Nain et pedmn doloribus urgeba-tur, et tristicia ac gemitibus afficiebatur, presertim proptcrea, quianullus uidebatur de consanguineis suis ydoneus ad hoc, ut eo mor-tuo regnum in fide Christi conseruaret. Pronior etenim erat gensh-ungarica ritui paganismo inclinan, vam fidei christiane. Interianuero uiribus corporis cepit destitui, et languore grauissimo se gra-uatum senciens, misit festinanter nuncium, scilicet Budam. filium"Egiruch, qui Wazul patruelis sui filiumr, quem recluserat rex prop-ter iuuenilem lasciuiam et stultitiam ut corrigeretur, de carceretrie educexet, et ad se duceret, ut eum antequam anoreretur, regem.constitueret. Audiens autem hoc Keisla regina, iniit consilium cum-Buda uiro nephando. Et festinantissime misit nuncium nomine Se-bus, Cilium ipsius Buda ad carcerem, in quo Vazul detinebatur.Sebus itaque preueniens nunciun regis, effodit oculos Vazul, et con-cauitates aurium eius plu.mbo obturauit, et recessit in Bohemiam.Post hunc autem ueniens nuncius regis, uidit Vazul oculis orbatuan,in eisdean oculis 1) uulneribus duxit ad regem. Quem sanctus rexStephanus uidens tam miserabiliter destructum, in nimias erupitlacryanas, sed impediente egritudinis molestia debitam penan male-factoribus inferre non potuit. Conuocatis itaque filiis calui Ladizlaipatrui sui, scilicet Andrea Beela et Leuenta, consuluit eis, ut quantocitius possent fugerent, ut sic sibi salutem, et corporum suorum ser-uaret integgitatera Ill igituir salubri consilio sancti regis acquies-..centes a facie malorum et dolorum in Bohemiam fugerunt.

XLII. Beatus rex Stephanus montar et Albe tumulatur.

(46)Beatus autean rex Steph.anus sanotitate et gracia plenus XLVI-armo regni sui, in festo assumpcionis beatissime Marie semper uir.ginis a presenti seculo nequam eripitur, et sanctoruin angelorumconsorcio adiungitur. Sepultus est autem in basilica Albensi, (maimipse in honore sanctissime genetricis dei semper uirginis Marieconstruxerat, ubi multa signa et miracula fiunt interuenientibusmeritis eiusdegn sanctiosimi regis Stephani ad laudem et gloriamdomini nostri Jesu Christi, qui est benedictus in secula seculorum.

1) Toldy: oculoruni.

www.dacoromanica.ro

36

Amen. Confestim quoque totius cythara Hungarie uersa est in luc-tum, et °Innis populus regni tam nobiles quam ignobiles, sianul inunum diues et pauper planxerunt super mortem sanctissimi regis,piissimi patris pupillorum lacrianis uberrimis et ululatibus plurimis.Juuenes et uirgines pre tristitia et merore scalidis induti per trien-nium choream non d-uxerunt, et come genus musicorumd.ulcisona siluerunt. Planxeruntque eum plactu cordis fidissimi erat-que planctus magnus et inconsolabilis. At regina Keysla cum Budasatell'te scelerum, Petruan Alamanum vel pocius Venetum fratremregine regem preficere statuerunt. Hoc intendentes, ut regina Keysla.motus sue uolu.ntatis pro libitu RIO posset complere, et regnumHungarie amissa libertate teutonicis subderetur sine impedimenta.Villelmus autem pater Petri regis, fuit frater Sigismundi regis bur-gundiorum, sed post interemptionem sancti Sigismundi uenerat ad'im.peratorem. Quem imperator collocauit Veneciis, et dederat eisoworem suam. nomine Gertrud in uxorean, de qua genuit Keyslantreginam. Mortua autem Gertrud Villelmus duxit in uxorem sororentsancti regis Stephani, de qua genuit Petruan regean.

XLIII. De seuicia Petri regis.

(47 )Postqua.m autem Petrus factus est rex, omnem regie seueritatisbenignitatem abiecit, et teutonioo fumare seuiens nobiles Hungarieaspemabatur, bona terre superb() oculo et insaciabili oorde cu.mteutonicis belluina feritate rugientibus, et ctun latinis yrundinuntgarrulitate murmurantibus deuorabat. Municiones presidia et castellateutonicis et latinis custodienda tradebat. Erat enim ipse Petrus ni-mium lasciuus, nullusque co tempore tutus esse poterat de pudiciciauxoris sue uel filie seu sororis uirginitateA) insultus satellitum regis,qui eas impune uiolabant. Videntes igitur principes Ungarie malaplait; sue, que contra deum e-is inferebantur, oommunicatorogauerunt ,regem ut preciperet suis a tam detestabili opere desistere.Rex autem faustu 2) superahie inflatus, pestiferum preconcepti uenenifetorem in prapatulum effudit dicens. Si aliquamdiu sanus fuero,omites indices tam clarissimos et spectabiles, quam pedaneos cen-turiones') ac uillicos, omnesque principes et potestates in repo,

Toldy: adaugi propter.Toldy: fasta.Toldy adaogi: et decuriones.

www.dacoromanica.ro

37

nungarie teutanicos constituam, et terram eius hoepitibus implebo,et eam uniuersaliter in potestatem teutonicorum redigam. Et die,e-bat: hoc nomen Hungaria derivatum est ab augaria, et ipsi debentangariari. Hec itaque fuerunt fomenta discordie inter Petrum regem,et hungaros.

XLIV. De fuga Petri, et de eleccione Abe.

(48)Anno igitur regni Petri tercio principes hungarorum etimilitesepiscoporum conuenerunt aduersus Petrum regent, et solli-

citi querebant, si aliq-uem de regali progenie in regno tune inuenire-possent, qui ad gubernandum regnum esset ycloneus, et eos a tyran-nide Petri liberaret. Cumque neminean talecm in regno inuenire po-tuissent, elegerunt de eemet ipsis, queandam comitem nomine Abtun.eorarium sancti regia Stephani, et eum super se regent constitue-runt. Aba uero cangregato hungarorum exercitu, contra Petrum re-gem proceesit preliaturu.s. Petrus autem uidens se hungarorum auxi-lio destitutum, uehementer expauescens transfugit in Bauariam Her.riel regia teutonicorum adiutorium imploraturus. Petro itaque perfugam de manibus hungarorum elapso, ungari sceleratissimum Bu-dam barbatum omnium malorurn incentorem, cujas consilio PetrusUngariam arnixerat, in frusta concidentes intefecerunt, et duornmfiliortun suorum oculos effoderunt. Sebus autem qui oculos Vazuleruerat, confractis manibus et pedibus peremerunt Quo&lain uerolapidibus obruentes, alios autem in manganis forreis uaetantes occi-derunt. Aba uero regali potestate sublimatus cansecratus est inregem.Omnes autem constituciones et exacciones, quas Petrus rexsecundum consuetudinem suam statuerat, Aba rex in irrituan reuo-cauit. In hys autem rebus gerendis tres de principibus regni precipuifuerunt. Unas uocabatur Wisce, secundus Toyzlau, tercias uero Pezqui libertatem gentis sue querebant, et regnum regali semini resti-tueare Ada-ter nitebantur. In tertio (uero arum regis Abe Petrus.cum Herrico rege teutonicorum descendit cum exercitu magno con-tra Abam regem. Rex igitur Aba audiens Petrum ab hungaris dere-lictum et ab Herrico (49) rege teutonicormn benioe susceptum, annodomini M.o XL-o ho misit nuncios ad Cesarem ut perquireret aninimicaretur ei pro co quad Petrum de regno expulerat, an etiampacem stabile= cum eo posset habere. Cui Cesar in respondendose inimicum esse ostendit dicens: quia mees iniuriis lacessuit. quidinel quantum possum ipse sentiet. Rex Aba hys auditis intellexit,

www.dacoromanica.ro

1) Tolay: Vratiz1a1

38

quod Cesar intenderet Petro regnum restituere. Inflammatus ira,congregato exercitu magno inuasit Austriam et Bauariam et ex utra-que parte Danubii fluminis bipertitis alis pugnatorum fortium,percussit eos in ore gladii. Tulit itaque spolia eorum. et plurimoscaptiuos ex eis secum trahens a flumine quod uocatur Traysama,pertransiuit captivando usque ciuitatem Tulnam, in qua pernoc-tauit. Factum est autem hoc secunda feria a crepueculo usque noc-tem Mane autem facto cu.m innumerabili imultitudine captiuorumin Hungariam reuersi aunt gaudeaues. Post hec misit bellatores for-tes in Karinthiaxn, qui plurianos captiuos receperunt et in Hunga-riam redierunt. Gothfridus autem Austrie marchio circa Petouiarainsultum faciens super eos eoruma spolia fertur abstulisse. Tune enimAustria non duces, sed habebat marchiones. Eo autera tempore Cesar-pasea domini Colonic celebrauit et cum principibus suit; consiliatusest, qualiter regno suo iniuste illatarn ab hungaris iniuriam deberetuindicare. Qui concorditer consulue.runt ei, ut hungaros, qui sinecausa regnum strum hostiliter irruperant armis inuaderet et captiuoErsuos ab earuna seruitute liberaret. Mouit itaque expedicionem ingen-tem et consilio Baratzlai 1) ducis Bohemorum ex aquilon.ari parteDanubii uenit ad cenfinium Hungarie. Legati uero hungarorumpromiserunt Cesan, quod hungari in omnibus starent ad mandatumei-us, nisi quia Petrum in regem non susciperent, quod tamen CesarImmune opere perficere affectabat. Obligatus enim errat Petro pro-missione, quod ei regnum restitueret Hungari uero null (50) atenusconeenserunt, et missis anuneribns, data quoque fide, quod captiuostentonicorum abire permitterent, Cesar rediit festinanter contra in-sultas Gothfridi duds Lotoringorum, filii ducis Gozzilonis.

XLV. Aduentus Cesaris in Hungariam contra Abam.

Sequenti anno Aba rex missis legatis ad Cesarean, que pads-aunt querebat, promittens captiuorum dimissionem, pies habebat.Eorum autem quos reddere non poterat, condignam compensacio-nem. Cesar uero noluit conponere, denec in Bauariam ueniret, utqui per hangares irtiuste lesi fuerant, composicioni pacis interes-sent. Venit ergo Cesar ad termines Hungarie, et in crastinum ex-pugnare disposuit obstacula, quibus hungari fluuium Rabcha con-cluserant Interim uero a legalis Abe regia regatas est Cesar, ut

www.dacoromanica.ro

1) Toldy adaugi: cursu.

39

competentem terminum figeret, in q110 omnes captiuos remitteret,et donaria insuper ei donaret. Cesar ¡tape allectus muneribus, etaliis gra-uioribus negotiis prepeditus (51) rediit Bizancium quod estoppidam Burgundie. Ex hinc itaque rex Aba securitate accepts factuaest.insolens, et cepit crudeliter seuire in ungaros. Arbitrabatur enim,ut Dennis communia essent dominis cu.m semis, sed et iusiuranclumuiolasse pro nichilo reputabat Nobiles enim regni contesnpnens,habens semper cum rusticie et ignobilibus commu.ne. Hungari ueronobiles nolentes ei id sustinere, exacerbacionem eras moleste ferentesconspirauerunt, et coniurauerunt, ut ipsum. occiderent. Quidam au-tem ex ¡psis notificauit regi in necem eius coniuratos, ex quibus eosq-nos potuit captos fecit inteafici, sine iudicii examine, quod in mag-num detrimentum regis uersum est. Cum enim rex quadragesimamChanadini celebraret, in eadean quadragesima ciriciter quinquagintaafros nobiles sub pretextu consiliandi in quadam domo conclusit etab armatis militibus fecit eos obtruncari nec contritos neo confessos.Unde beatus Gerardus Chanadiensis episcopus canonica seueritateregem corripuit, et sibi periculum imminere predixit. Quidam itaqueex coniuratis propter hoc magis incitati fugientes uenerunt ad Ce-sarem, et oblocuti sunt contra Abam dicentes: Quod pro nichiloiurramentum reputare; nobilesque qui eum tregem super se consti-tuerant contempneret, et cum rusticis ignobilibus ederet equitaretet continue loqueretur. Quibus dbdt imperator: Ista enim consue-tudo non est nobilis hominis, sed eius oppositi. Ipsum ergo Ceaaremefficaciter instigauerunt, ut super Abain regeni iniuriam uindicaret,quia neo captiuos suos re.miserat,sicut Cesan iurauerat, neo illatadamns resarciret. Cesar itaque animatus instigationibus hungarorum,cum exercitu Norico et Bohemico et Flangribus aulicoru.m suortimuenit in marchiam Austrie, dissimrulans se intratu.rum in Hunga-riaan, simulans autem se pactura ab Aba rege axacturum, et reuer-HUTUM. Tune legati Abe regia uenientes ad Cesarem repetebant hun-garos qui ad Cesare-in fugerartt, conquerentes et dicentes: quodessent predones et latruneuli regni Hungarie, et precipui incentaresguerrarum et discordie hater hungaros et Cesarem, (52) qui Cesan i fi.deliter obsequerentur; ideo que huiusanodi seminatores diecordietradi oportere in. manus Abe regis hungarorum. Quod Cesar nullomodo se facturum respondit. Conettato itaque 1) inuasit fines Hunga.rie intrans per Suproniu.m, et cum vellet per Bobuth Rabcha per.

www.dacoromanica.ro

40

transire, fluuium Rabcha stagnantibus aquis et densissimie nemori.bus et scaturientibus paludibus imperm.eabilem transire non potuit.Hanged ergo qui era= cum Cesare et Petro rage duxerunt exerci-tum tote nocte equitantes eursum iuxta fluuios Raba et Raboha,quos illuoescente sole facili uado transierunt Occarrit autem. ei Abarex in Menfew iuxta Jauzinum cum magna multitudine armatorum,nimiuin presumens de uictoria, quia Bauaai quidam intimau.erantei quod Cesar cum paucie super euan ueniret. Et ut dicitur Aba rexaictoriam habuisset, nisi quia hungari quidam amiciciam Petra regireseruantes super terram sue uexilla proiecissent et fugissent. Tra-dunt autem teutonici, quod cum ad prelium appropinquassent, cumcelesti signo nebula tenuis apparuit, turboque ueheanens (1;uinitusincitatue terribilem puluerem obtutibus ingessit ungarorum, quosiam pridem ut dicitur, quia Petrum suum regem dehonestauerunt,&minus apostolicus an.athemate dampnauerat feriendo. Commissoigitur prelio inter utrumque diu et acriter pugnatum est, sed tan-dem Cesar diuino fretus auxilio feliceon obtinuit uictoriam. Aba uerorex deuictus fugit uersus Tysciam. et (in) uilla qu.adam in scoobeueteri1) ab htmgaris, quibus regnans nocuerat cru.deliter iugulatur.Cuius quidem corpus est sepultum in ecelesia que fuerat prope ip-sain uillam. Post atiquos autem winos, cum esset effossuan de ee.pulchro, sudazium et ipsius nestionenta inuenea-unt incorrupta, et locauulnerum resanata. Tandem sepelierunt corpus in proprio monaste-rio in Sarus. Cesar autem reuersus ad castra ante sacrosauctum lig-num salutifere crucis se humiliter ac deuote prostrauit, discalceatuspedes, cilicio ad carmm indutus, una cum omni populo euo anise.ricordiam dei glorificauit, quod ipsum illo die liberauit de manibushung,arorum. Ex teutonicis illo die in loco ipso infinita corruit mul-titudo. Itaque idem locus usque hodie Fer(53)1orum payer, in linguaeorum, in ling-ua autean nostra Westnempti nominatur. Ob fetoremnamque mortu.orum per duos menses homo non poterat bono modoper partes Alas pertransire, sagittarii enim occiderant eos. Intereahurgan congregati supplices uenertmt ad Cesaren, ueniani et mise-ricordiam implorantes. Quos Cesar placido uultu et benigne susci-piens, quod rogabant concessit Indeque cum omni multitudine suaAlbam uenit que teutonice Veyzinburg dieitur, que est principalissedes regni Hungarie. Ibi ergo Cesar imperiali honore et latissimopreparatu ab ungaris honoratus, Petruan regem regali corone ple-

2) Toldy: scrobe.

www.dacoromanica.ro

41

narie restitutum, et sacris insignibus sancti regis Stephani more re-gio decoratum, in regali thrtmo manu sua deducens, in basilicagloriose genetricis dei seraper uirginis Marie regaliter sedere fecit,et ibidem regem hungaris, et hungaros regi reconciliaultConcessit-que petentibus ungaris hungarica scita seruare, et consuetudinibusiudicaai. Hys itaque taker ordinals Cesar Petro rege cum presidiosuorum in Hungaria relicto, cum optata prosperitate Ratisponamrediit.

XLVI. De reuersione imperatoris in Hungarian'.

Seq-uenti uero anno reuersus est Cesar in Hungariam, cui Petrusrex in ipsa sancta sollempnitate regnum Hungarie cum deauratalancea tradidit coram hungaris simul et teutonicis. Multi& edaminsuper et magnificis muneribus Cesar honorificatus a rege, ad pro-pria rediit et= gloria. Interea Endre et Bela et Leuente, qui fuge-rant in Bohemiam, inde peopter paupertatis inopiam transierunt inPoloniam, et a Misca duce Polonie benigne sunt suseepti et hono-rati. Tune uero Pomorani annuas pensiones duci Polonorum cuitenebantur, reddere recusarunt. Dux uero censum &hi debitum aPomoranis arm.ata manu cepit exigere. Pomoranis itaque paganis etpolonis chtristianis communiter (54) plaeuit, ut duces eorum duelloconfligerent, et si caderet deuictus pomoranus, consuetam persolueretpensionem; si uaro polonus, tantummodo dampna fleret. Cum igi-tur Misca dux et filii eius horrerent duellum assuraere impositum,,Bela seipsum per uerbum interpretis in medium introducens, sicclicebat: Si uobis polonis et domino duci placet, quamuis sim no-hilior quam paganus ille, tamen pugnabo pro regni uestri conunodo.et honore ducis. Placuit itaque tam pomorano et polonis. Cumquearmati cuni lancea se uinxissent, tam uiriliter pomoranu.m ferturBela de suo dextrario detrusisse, ut de loco suo se mouere ncn po-tuit, et gladio perfossu.m proStrauit. Confessusque est ipse dux po-moranus se culpabilem. Quo uiso pomorani duci Polonie humilitersubditi solitum tributum sine contradiceione persoluerunt. Dux ueroinde reuertens cum uictoria per Belam aquisita, audaciasn et po-tentiam ualoris in Bela duce collaudans, cum toto censu pomoranicoei tradidit filiani suam in uxorem, et uniuersa que sibi necessariafuerrant oufficienter et copiose ministran i precepit, et eum in omni-bus honoratu.m in ducatu suo tenuit, ac bona quantitate de terraeundern hereditare non amisit.

www.dacoromanica.ro

42

XLVII. De Bela duce Benyn dicto,

Bela uero dux ipse in Polonia duos genuit filios, quorum unusGeyea, alter ant= Ladizlaus nomine aui sui est uocatus. Displituitautem Endre et Leuente quod per Belam apud ducem Polonie quasiappendices degerent, dedignatique aunt occasione sui nominisducis curia permanare. Et accepta a duce licentia, Bela fratre suoibidem relicto, emites iuerant ad regem Lodomerie, qui ipsos nonrecepit Curaque non haberent ubi caput suum reclinarent, abindead cumanos perrexexunt. Videntes autem ipsos curnani optime per-sonatos, arbitrati sunt, ut eorum terram aduenissent explorare. Etnisi captiuus hungarus illos congnouisset re uera occidissent; et sicpostmodum aliquo tempore ipsos tenuerunt. Abhinc postea in Rus-clam sunt profecti. Eo tempore guidam magnates Hungarie desola-cionem regni gementes et liberacionem Hungarie a tyrannide Petricupientes, Endre 13P1c et Leuente, qui de genere san.cti Stephani regisprogeniti erant, intemeratam fidelitatem seruabant, et eis per nun-cios bona que habere poterant mittendo, fideliter seruiebant. Erantautem isti magnates Visca Bua et Buhna, et alii eorundem cognatiqui semper cum suspiriis et gemitibus expectabant opportunuintempus, quando Andxeam Belam et Leuentam possent reducereHungariam, et regnum generi santi Stephani regis qui eos dilexeratet exaltauerat, omnibus uiribus suis restituere laborabant. Petrusuero rex per potestateim aegis teutonicorum elatus, non iam regnabatsed potius tyrannidie sue crudelitate Hungariam deprimendo fla-gellabat. Quibusdaim autem. perfidis Buda scilicet et Denecher sug-gerentibus, audiuit Petrus, quod predicti nobiles Hungarie scilicetVisca Bua et Bulina et eorum. cognati cogitabant, qualiter regnumregio semini possent restituere, et Andream Belam atque Leuentamcontra Petrum regem in regnu.m reducere. Petrus uero rex uehementifurore succensus fecit eos com.prehendi in eculeo suspensos inter-fici, q-uosdam z.utem effosis oculis tormeLtari. Et totam Hungariamtam magnis afflixit angustiis, ut magis eligerent mori, quam ita mi-serabiliter niuere, Tunc nobiles Hungarie uidentes mala gentis sue,in Chanad in unum conuenerunt consilioque habito tocius Hungarienuncios miserunt sollempnes in Rusciarn. ad Andream et Ltuentam,dicentes eis: quod tota Hungaria eos fideliter expectarent, et uni-uersu.m cregnuan eis, sicut regali semini libenter obsequeretur, tantum-modo ipsi in Hungariam descenderent, et eos a furore teutonicorurn

www.dacoromanica.ro

43

defenderent. Hoe etiam eis iuramento firmauerunt quod statim utipsi in Ungariam introirent, omites hungaai unanimiter ad ipsos con.fluerent, et eorum dominio (56) se subderent. Enda-e uero et Leuentetimentes palliatas insidias clanculo miserunt nuncios in hungariam.Cum autem uenissent ad Nouum eastrum, quod rex Aba construxe-rat, ecce uniuersa multitudo hungarorum cateruatim confluxit adipsose et instinctu dyabolico inflammati peruicaciter petierunt ahEndre et Leuente, quod permitterent uniuersum populum ritu pa-ganorum uiuere, episeopos et elencos occidere, ecclesias destruere,christianam fidem abicere, et ydola colere. Permiseruntque eoscundu.m desideria cordis eorum, ut irent et perirent in adinuencio-nibu.s antiquorum patrum suorurn, aliter enim non pugnabant contraPetrum regem pro Endre et Leuente. Primus autem inter hunga-ros nomine Vatha de castro Belus dedicauit se deancmiis radens caputsuum et cinenos d'imittens sibi per tres partes ritu paganorum. Cuiusfilius nomine Janus, multo postmodum tempore ritum patris se-quendo congregauit ad se multos magos et phitonissas, et antspices,per quorum incautaciones ualde graeiosus erat apud dominos. Demultis autem deabus suis una noanine Rasdi capta fuit a ehristia-nissimo rege Bela, et tamdiu in carcere fuit reclusa, donee recome-deret pedes proprios, ibidemque moreretur. Est autem seriptum inantiquis Finis de gestis hungarorum, quod corn-lino prohibitum eratchristianis uxorem ducere de consanguineis Vatha et Janus, qui sicutDathan et Abyron in ueteri lege sedicionem mouerunt contra do-minnm, sic et isti tempore gracie ungaricum populum a fide Christiauerterunt. Tune itaque detestabili et execrabili amonicione illiusVathe manes populi libauerunt se demoniis et ceperunt comedereequinas pulpas, et omnino pesaimas facere culpas. Tam quippe de.ricos quam laicos catholice fidei seruatores interfecerunt et Tian],plures ecclesias dei clestruxerunt. Deinde contra Petrum regem re-bellantes uniuersos teutonicos et latinos qui in officiis diuersis pre-fccti per Hungariam sparsi fuerant, turpi neci tradiderunt. Mitten-tesqu.e in Petri castra in equis u,elocissimis nocte tres precones (57) qui

deberent proclamare edictum et uerbum dei Endree et Leuente, utepiscopi cum clero sint necati, decimator trucidetur, tradicio resit-matur paganisana, penitus abolenda sint collecta cuan suis teutoniciaet latinis, Petri pereat memoria in eternum et ultra. Mane igiturfacto sciscitatus est rex rei factum, et certissime experiens, quodjai fratres redissent, e,oruanque intuitu 8ui prefecti per hungarosfuissent trucidati, non se oetendit perterritum de rumoribus, sed le..

www.dacoromanica.ro

Toldy: Situatu.Toldy: Bestrieus.Toldy: submerserunt.

44

turn se dernonstrans, et suo castro de loco iremutato transluit Danu-bium in Sytiaten 1) Albam cupiens introire. Hungari autem pre--scientes eius uelle preuenerunt occupantes campanilia et turrestatis, et seratis ianuis illum. exclusexunt. Inter hec autem Endre etLeuente cum eadem multitudine procedentes per mediu.m Hungarieappropinqu.auerunt ad portum qui uulgo dicitur Pesth. Quo audito-Gerardus Bostricns 2) Buldi et Benetha episcopi et Zonunc comes de.cluitate Alba egressi aunt obuiam Endre et Leuente ducibus, ut eoshonorif ice susciperent. Cumque festinanter predicti episcopi ad lo-cum uenissent qui dicitur Gyod, ibi in ecclesia sancta Sabine prius-quam ad dominos irent missam audire uoluerunt. Beatus itaque Ge-randus episcopus sacerdotalibus uestibus ad celebrandam missamindutus, exortacionis gracia locutus est eis dicens: Fratres et co-episcopi mei et omnes alii fideles qui adestis, ecitote nos hodie addominum Jesum Christu.m cu.in corona martini in eterna gaudia per-uenturos. Ego enim nounn facio uobis archanum dei quod imichi intac nocte reuelatum est. Vidi enim dominum nostrum Jesurn Chri-*turn in pluteo sanctissim.e matris sue semper uirginis Marie seden-tem, nobisque ad se uocatis de znanu sua corporis et sangainis suieucharistia.m comanunicantem. Boneta uero episcopus curn ad eumaccessisset, retraxit ei Cirristus eucharistiam. Unde ipse hodie mar-tini nostri consortio privabitun Post hoc autem beatus Gerardusadmonuit eos ut confiterentur alterutrum peocata sus et auditamis3a orationi incurnbentes, et cents spe eterne beatitudinis per mar.tirium adipiscen.de letificati, amnes communicauerunt. (58) Deindeperrexerunt per iter uensus portu.m Danubii in Pesth. Beatus autem

-ryerardus episcopus cuin esset breuis statura, omnesque uires sussin seruicio dei funditus consumpeisset, CUITUO su.bueccione utebatur.Cumque ad predictuin pnatuan uenisset, ecce ulri impii, scilicetVatha et complices sui, demonibus pleni, quibus se ipsos dedicaue-rant, irruerunt in episcopos, et in omnes socios eorum, et lapidibuseos ohruebant. Beatus autem Gerardus episcopus eos qui se lapida-bant, indesinenter crucis signo insigniebat. At illi hoc uiso multomagia seuientes impetum fecerunt in eum, et euertenmt currurn eiusin rippam Danubii, ibique abstracto co de curru eius, in biga po-kftum de monte Kelenfeld subaniseruint 2), et dum adhuc palpitaret

www.dacoromanica.ro

45

in pectore lancea pexcussus, ac deinde super unum lapidem con-triuerunt cerebrum eius, sicque gloriosus martir Christi ab erumpnismundi huius ad eternam beatitudinem trartsiit. Danubius sepe re-dundans super molem lapidis, in qua contritum eat caput sanctiGerardi, non potuit sanguinem diluere per septem annos, donee re-coligatus est a sacerdotibus. Et lapis ille nunc est Chanadini in au-perficie sui altaris. Nunc in eodem loco ubi contritum est caputeius, in honorem beati Gerardi pnartiris e3cclesia sub monte apparetfabricata. Hic siquidem Gerarens monachus de Rosado nacioneWenetensis, qui in Pannoniam ueniens primus in Beel uitam ducensheremiticam, tandem in Chanadiensem cathedram in episcopum esttranslatus. Buldi quoque episcopus lapidibua obrutus transiit adgloriam. Beztricus autem et Beneta cu.m transissent Danubium na-uigio ad Endine et Leuente, heretici qui in ulteriore litore erantVeztricum episcopum uulnerauerunt, qui tertia die postmodum mor-tuus est. Endine autem dux interim. superueniens Benetam episoopuma manibus eotrum liberauit, et sic prophecia sancti Gerardi impletaest. Omnes enim preter Benetam martirizati stmt. Zonuk quoquecomes super dextrarium mum Danubio insiliens natabat, quemnaui ueniens quidam nomine Murthrnur leuaul't (59)in nauion, ut euma morte liberaret. Erat enim iste Mu.rtlunur baptizatus a comiteZonuk. Qui cum predictum comitem saluare uellet, ceperunt ei:heretici mortem comminare, nisi ipse Zonuk comitem interficeret_Quorum minas Murthmir metuens, ipsum comitem in naui gladiointeremit. Tanta ergo multitudo clericcbrum et laicorum pro Christifide eadem die martirium pertulit, ut eorum numerus des tantumet angelis est cognitus.

XLVIII. De ',torte Petri regis.

Petrus autem rex uidens hungaros unanianiter adhesisse dud-bus Endre et Leuente, ipse cum suis teutonicis fugam mut uersusMusun, ut abinde in Austriam pertransiret, sed euadere non potuit.Interim enim hungari portas et exitus regni primo occupauerunt,sed et legatus duds Endre reuocauit Petrum regem sub pretextupacis et honoris sibi congrui. Qui oredens ei reuertebatur ut dicitur-Sed maxime coacte, quia exercitum sibi iam abscotuttum cogno-uerat, et uolebat reuerti festinanter in Albam. Qui cum diuertissetin uillam Zamur, predictus legatus insidiis uoluit cum capere, etuinctum ad Endre ducem ducere. Petrus autem prenoscens hoc col-

www.dacoromanica.ro

46

legit se in quandam curial'', et per triduunn uiriliter dimicandosemet ipsu.m defendebat. Tandem milites eius mimes a sagittariissunt interempti, ipse uero uiuus captus est, et obcecatus, Albamqueductus, pre nimio do/ore uitaan in breni finiuit. Sepultusque est Quin-queecclesiis, quam ipse fundauerat in honore beati Petri apostoli,anno regni sui secunda nice tercio.

XLIX. Rex Andreas per hungaros coronatur.

(60) Porro dux Andreas a perturbacionibus hostium securus effec-tus in regia eluitate Alba, regalem coronani est adeptus. A tribus tan-rum episcopis, qui in illa magna strage ehristianorum euaserant, co-ranatus est anno domini M-o XLVII-o. Precepit itaque uniuersegenti sue, sub pena capitalis sentencie, ut deposito ritu paganismoprius eis concesso, ad ueram Christi fidem reuerterentur, et in om-nibus seetmdum legem illam uiuerent, quam sanctus rex Stephanuseos docuerat. Leuente uero in eisdem diebus mortuus est; qui sidiutius uixisset et regni potestatem obtinuisset sine dubio totamHungariaan paganisma ydolatria corrupisset. Et quia ipse Leuentecatholice non ubdt, ideo circa uillam Toxun ultra Danubium estsepultus, ubi iacere dicitur Toxun auus suus more paganismo. Tra-dunt quid= latos tres fratres filios fuisse Vazul dude ex qua-dam puella de genere Tatun, et non de uecro thoro ortos ease,et ob hanc coniunccionem illos de Tatun nobilitatem aiccepisse. Fabsum pro certo est, et pessime enarratum. Absque hoc namque stintnobiles; quia isti filii aunt calui Ladizlai, qui uxorem de Rutheniadicitucr accepisse, ex qua tres isti fratres generantur. late quidemrex albus Andreas et catholicus est uocatus. Tribus enim annis Po-lonos Boheanos et Australes hungaris suis armis fecit censuales.

Rex autem hic Andreas fratre orbatus misit in Poloniam adalterum fcratrem suum Belam, cunn magna dileccione uocans eum etdicens: nos qui quondam penurie participes fuimus et laborum, rogote dileotissime frater, ut ad me non tardes uenire, quatenus consor-tes giant's gaudiorunn et bonis regni corporali presencia gaudentesconununicemus. Neque enim heredem habeo, neo germanum preterte. Tu sis anichi heres, tu in reg(61)num succedas. Hys itaque uerbisBela adlinitus, cum omni familia sua uenit ad regem. Quem rexuidens gauisus est gaudio magno ualde, quia fraterno fulcitus estrobore. Post hec autem rex et frater eius Bela habito consiliosertmt regnum in tres partes, quarum due in proprietatem cregie

www.dacoromanica.ro

1) Toldy adaugi: mum

47

maiestatis seu potestatis manserunt, tertia uero pars in proprieta-tam ducis est collat.% Hec igitur prima regni huius diuisio semi-narium fuit discordie et guerrarum inter duces et reges Hungarie.Eo tempore rex Andreas iuxta lacum Balatun camstruxit monaste-rium in honore sancti Aniani, in loco qui dicitur Tyhon. Duxit alptem sibi uxorem filian ducis Ruthenorum, de qua genuit Salomo-nem et Dauid. De concubina autem quam habuit de uilla Morothgenuit Georgium. Porro dux Bela in Polonia genuit liberos Geysamet Ladizlaum. In Hungaria autem genuit Lampertum et filias. Vi-uebantque rex et dux in imagna pacis tranquillitate.

L. De rege Theutonicorum.

Eo tempore teutonicorum rex cum magno exercitu obsed'tcastram Posan, uolens iniuriam. Petri uindicare, et Hungariam suodominio subiugare. Extruxit autem multas machinas bellicas adpugnandum castrum, et per octo ebdamadas obsidendo nichil pro-feeit. Venerat enim predictus rex nauigio ad obsidendum. castrumPoson. Tune hungari qui in castro erant natatorie prudent'ss:mtuninuenerunt hominem nomine ZotImiund, quem noctis in silentio adnaues imperatoris miserunt, qui sub aqua ueniens amines naues per-forauit, que subito aqua plene facte sunt et potencia teutonicorumcontrita est, et sic effeminati eneruatique uiribus creuersi sunt ad pro-pria. (62) Multi enilm milites exam in Poson, sed precipui erant intereos Woytech, Endre, Vylunpard, Vrosa et Martinus, qui cottidie cumteutonicis dimicabant acriter.

Sequenti uero amm Cesar cum magna multitudine bellatorum.ob easdem causas uenit in Hungariam iuxta fontes riuorum Zalaet Zelice. Sed et naues uictuales oneratas per Danubium misit inHungariam, prefecitq-ue eis episcopum Gebarth fratrem 1). Hys au-ditis Andreas rex et dux Bela omnes aceruos segetum et tirsos her-barum igne combusserunt, habitatoresque cu.m uniuersis animalibuseorum de partibus illis per quas Cesar erat transiturus procul ab-duxerunt. Cumque Cesar intrasset ad Hungariam et uenisset in re-giones conbustas; neque militibus suis inuenire potuit uictuaha,nec equis; et nesciebat ubi naues eius essent, nulhunque subsidiumex eis poterat habere. Transiens autem siluas, appropinquauit mon-tibus Bodohot, omnium uictualiuin penuria laborans. Interea autemGebarth episcopus uenit in Geurinum, et mittens epistolam ad Her-

www.dacoromanica.ro

48

ricum Cesarean sciscitabatur ab eo, ubi deberet ipsum expectare.Is autem qui ferebat litteram deo sic uolente captus est a latrunculisAndree regis, et ad eum ductus. Cumque Nicolao episcopo inter-pretante tenorem litterarum percepissent, rescripserant episcopoGebarth litteras, quas per quendam hospitem eidem miserunt.leautem simulans se a Cesare missum, obtulit litteras Gebarth episcopotalla continentes: Noueris optime Gebarth episcope; quod magna et

ardua negotia nostri imperil nos ab Ilungaria in Teutoniam ire cam-pellunt; nam inimici nostri imperiuni nostrum hostiliter occupa-rtmt. Ergo age festina, et destructis nauibus quam cicius poterisnobis Ratispone occurras. Nec enim tibi tutum est amplias in Hun-garia commorarri. Bys itaque c,ognitis Gebarth episcopus festinanterfugit in Teutonia.m. Cesar igitux spe sustentationis quam a nauibusexpectabat fru.stratus, ad mortem incepit egeme, similiter et uniuer-sus exercitus eius cuan equis et subuectoribus miserabiliter fame pe-riclitabantur. Insuper etiam hungari et bisseni sin(63) galls noctibusaoriter eos infestabant, toxicatis sagittis eos inerficiendo, et ftmesextendentes inter papiliones eorum, quam plures aliqua seruiciafacien tes rapiebant. Pre tianore auterm imbrium sagittarum, quibusteutonici compluebantur et consumebantur, fodiebant sibi terram,et desuper insertis clipeis etiam uiui cmn mortuis iacebant in se-pulchris. Nam sepulchrum quod mortuo fodiebatur uiuus iacebatin co de nocte et quod uiuo fodiebatur pro nocte, mortuusuendicabat de die. Cesar ergo uidens tot et tantis periculis se esseperplexum, misit ad Andream regem et Belam ducem, rogans per-petue pacis firmitatem. Dicebat enim quod si rex Andreas securu.mei iter preberet ad reuertenduan, et exercitui suo fame oppresso sub-sidia uite largiretur, ipse nunquam Andree regi et successoribus eiusinimicaretur, et nunquam aamnodo regeart hungarorunt dictis uelfactis aut consilio ledere attemptaret. Sed etiam siquis de success°.ribus suis ad debellandum Hungariam arina moueret indignacionemonmipotentis dei incurreret, et perpetuo eius anathermati subiaceret.Filiam quoque suam. Sophiam nomine Salomoni filio regis Andreedaret in uxorem, qu.am primitus filio regis Francie cum maximodederat sacramento, propter perpetue paella federa firmius roboranda.Hie autean omnia fideliter seruaturum iusiurandi religione inter-posita confirmabat. Rex itaque Andreas et dux Bela magia amatorespacis quam discordie seminatores esee uolentes, pacem cum Cesare'composuerunt. Cesar autem, in propria persona sua iureiurando con-firmauit omnia que dixerat fideliter facturum. Tune rex Andreas

www.dacoromanica.ro

49

solita reg-um Hungarie largitate utendo misit Cesan i quinquagintacorpora immensorum usonum, et duo ¡minis lardorum, mine taurosingentes. De panibus autem plus quam secum ferre pote.rant. Ouesquoque et boues seu pecudes pascuales et uini copiam sup erefluen-tem. Plurimi eciam teutonicoram de irmnoderata ciborum ingestioneet potus ingurgitacione crapulati et infusi anortui sunt. Residui ueroa faucibus mortis miseracione hungarorunn liberati, relietis tentoriiset clipeis, et uniuersis supellectilibus suis abiectis adeo concitatocursu in Teutoniam redire (64) properarunt, quod nec retro prospice-rent. Ex hoc autem euentu locus ille uncle teutonici tam turpiterdedecorati abiectis clipeis fugecrunt usque hodie Werteahege nun-cupatur.

LL De coronacione Salomonis patre silo Andrea rege adituc uinente.

Postquam autem Cesar Herricus cum tanto dedecore fugit interrain suam de Ungaria, rex Andreas mittens ad eum legatos petiuitab co ut Sophiam filiam suam Salomoni filio suo matrimonio copu-landam ut promiserat concederet. Cesar aute.m quelmodmodumiureiurando promiserat fideliter compleuit. Regalibus itaque nuptiisinxta fluuium Morua celebratis, et federibus pacia firmiter robo-ratis Cesar et rex cum gaudio ¡runt reuersi. At rex Andreas post hoccito incidit in paralisim et ta.m nivali quam estivali tempore supertraham ferebatur. Post mortenn itaque santi cregis Stephani tran-sancti aunt anni undecim, menses quatuor, uscrue ad annum primumimperii Andree regia Interea uero Petrus teutonicus uel ueriusVenetus primo et secundo regrtauit annis quinque et dimidio. Abauero regnauit annis tribus. Quia uero carn.alis amor et consangui-nitatis affectio solet impedire ueritatern, uicit amor filialis in An-drea rege iusticiaan, et rapto federe sue promxissionis, quod in regí.bus esse non deberet, filium su.um Saloanonem infantulum adlurcquinque annorum super totam Hungariam armo imperii sui duo-decimo confectus aenio in regain fecit inungi et coronan. Simula-bat enim quod pro perdicione regni hoc fateret, quia imperatorMiami suam filio suo Salomoni non dediaset si non eum coronaret.Cum autem in coronacione Salomonis caneret: Esto dominus fra-tram tuorum; et hoc per interpretem Bele duci innotuisset, quodSalomon infantulus sibi dominus constitueretur, grauiter est indig-.natus. Dicunt alii quod(65)Bela duce et finis erius Geycha scilicet etLadizlao cunctisque regni optimatibus con.sencientibus Salomon,

www.dacoromanica.ro

Toldy: pace.Toldy: fuit.

50

unctus esset in regem, postmoduan semainatoribus discordie insti-gantibus odium ortum est inter eos. SueutTatores enim, quales nostristemporibus conplacent, precipue suggerebant regi, non pose regnareSalomonem, nisi fratre suo Bela extinct°. Ab alia uero parte duciBele persuadebant, (plod tempus opportunum esset regnum acquirere,dum Salomon puerulus esset, et pater eius senio confectus ac uale-tudinarius. Venerunt itaque Tex et dux in Varkun. Rex autem cog-noscebat, quod filius suus abscrue uoluntate ducis post obitum suumregnare non posset. Vocauit ad consilium suum duos fideles suos,cum quibus consilium iniit dicens: Vol° attemptare ducem et duo-bus interrogare; si uult habere corónam uel ducattun. Fecitque rexei coronam iacere ante se super rubeum stramentum, et gladiumiuxta, qui ducatum designat. Si ducatum dux cum bona pace ha-here uoluerit, habeat: si uero coronaan, statim uos duo principessurgite, et eodem gladio ducem Belau'. decollate. Et illi promisseruntse facturos. Cum autem hoc consilium inirent comes preconum Ni-coleus tenens hostium. pallatii deforis hec omnia audiuit, cumqueducem ad regem uocassent, et in hostio intraret, dixit eitissime ducicausam (comes) preconum.: Si uitam optas, accipe gladium, et plusdicere non potuit. Cu.m autem dux intrauit, uidit coronam iacentemcum gladio ante regem, et mirabatur. Statimque cum sedisset, rex'iacens se leuauit, et in lea° sedens dixit: Dux! ego coronaui filiummeum non tamen causa cupiditatis, sed (pro) perditione 2) Tegni,que nudius tercius ab imperatore acta fuere 2). Sed tu uoluntatemliberam habeas; si uis regnum, accipe coronam: si ducatum accipegladium; ex hys aliud concedas filio meo, sed corona cum justiciatua est. Statim dux cognouit de uerbis Nicolai comitis et dixit: Ha-beat filius tuus coronaxn, qui unctus est, et da mihi ducatum. Sta-timque gladium accepit. Rex itaque inclinauit se ad pedes eius,quod raro factum est. Putabat enim de eadem simplicitate dedissecorona!'" filio so, sicut sibi Leuente dederat. Sed dux pre timore hocfecerat. Tandem einistris su,ggestionibus analorum (66) hoaninum. rex etdux discordauerunt. Dux autem erat sicut sagacissimus precauenssibi ab insidiis regis, cum ontni familia sua secessit in Poloniamad socertun suum. Quod audiens rex Andreas, timens illiu machi-namenta filiu.m su.um Salomonem transmisit ad imperatorem soce-rum suum. Secuti sunt autem eum plurimi primates Hungarie.

www.dacoromanica.ro

1) Toldy: curtem

51

terea dux Bela omnem iniuriam, quam ei frater suus rex Andreasintulerat notificauit socero suo duci Polonie. Dux autem Polonioauxiliatus est ei fideliter et efficaciter. Dux itaque Bela tribus agmi-nibus soceri sui munitus reuersus est in Hungariam. Rex autem An-tireas prenosoens eum cum exercitu intrasse in Hungariam, ab im-peratore teutonicorum duos duces, uidelicet Villelmum et Poth inauxi.lium suma fecit adduci. Ducera quoque Boheanorum, qui oonsan-guinitate eidem attinebat, mercede conduxit, et confidebat in mul-titudine conductorum. Hungaros autean non anultos habebat, quam-pluriani mina Saloanonem filium suum secuti fuerans, et ex his quiin regno remanserant, plurimi ad ducem Belam confluxerant. Nun-ciatum est autena Bele duci, quod rex Andreas maximam haberetmultitudinem couductorum, elegitque magia mori in bello, quanisine pugna ab exercitu regis declinare. Tune intrepidus con&tatumduxit exercitum super Andream regem versus Tysciam. "Villelmusuero et Poth duces theutonicoruan furore concitati cuin agminibussuis festinanter Tysciam transierunt, et commisso prel'o ab utraqueparte fortiter est pugnatum. Sed adiuuante deo dux Bela uictoriamobtinuit, fere omnibus teutonicis ibidem interfectis, et du,cibusrum comprehensis. Porro hungari qui erant apud regem Andream,uidentes uictoriam fecisse ducem Belson, dimisso rage Andrea uersisunt ad du.cem. Belam. Rex autem Andreas fugit uersus Teutoniam,sed euadere non potuit, captus est enim ad portas Muslim, et rtegli-genter detentus i1u silua Bacon ad crucem suam 1) que dicitur Sc;rcnaortuus est. Sepultus est autem in monasterio sancti Aniani confetBoris, gm:0 idem rex constnntit in Tihon iuxta lacum. Balaton. Sedet dux Bohemorum captus est, et sine scitu ducis Bele exoculatue,Ville1(67)mus uero et Poth duces adducti sunt ad Maim ducem, quieos liberos abire permisit.

L11. Dux Bela feliciter coronatur in regem.

Dux igitur Bela uocatus Benyn uictor cum triumpho uenitciuitatem Albam, ibique regali dyademate inunpntibus eum epi-se,opis feliciter est coronatus. Tenuit autem regnam pacifice, sinemolestatione hostium et quesiuit bona genti sue. Inter cetera siqui-dem pericie sue argumenta, fecit fabricad nummos magne moneteex purissimo argento, et preeium renun uenalium secundum. ter-

www.dacoromanica.ro

Toldy: certam.Toldy adaugi: secundum.Toldy adangi: &Mau.Toldy adaugi: more.

52

ram 1) quantitatem justo moderamine discrete racionis constituit....Non enim penmittebat mercatares et nummularios per detestabilemauarieie uoraginem a simplicibus et rusticis superfluum lucrmn con-gregare. Hec est enim causa, que maxime solet populos paupertatiset inopie perilculis obuoluefre, sed 2) statutum precium unusquisqueuendebat et emebat, sine iniuria et circu.muencione. late etenim om-nia fora die Sabbati constituit pro uendendo et emend°, bisanci-nosque misit currere per districtum regni sui. Argenteos eciam de-narios ut supra scriptum est cudere fecit, quoruni quadraginta hi-eancius census erat. Unde et nunc den.arii numero quadraginta au-rum appellantur, non quod sint aurei, sed quod tot denarii hiflan-cium ualere illo tempore uidebantur. Omnibus en'm diebus u!teisue in tota Htmgaria non est mutata moneta.

Multa etiam alia fecit sempiterna digna memoria. Omniumenirn qui secuti fuerant Salomonem regain uxores et filios et amniaque habebant integra et illesa fecit custodiri ut ad eum sponte re-uerterentur, bonis suis in pace degerent. Unde plurilmi de illis factifideles redierunt.

Alleuiauit hic etiam pietatis-2) onus hungarartnn, a debito genii-cio relaxans eis consnetas(68)pensiones et antiquas exacciones. Qua-propter Hu.ngaria quam plurimum locupletata super omnes circum-adiacentes regiones caput extulit uincentes eas diuiciis et gloria.Time in ea pauperes locupletabantur, et diuites gloriabantur.

Misit eciam rex clementissiimus per totam Hungariam precones,ut de singulis uillis uocarentur duo seniores facundiam habentes, adregis consilimn. Quo audito non tantum hy qui uocati fuerant, sededam anmes rustici et serui CUM uniuersa plebe Hungarie ueneruntad regem in Albam. Rex autem et episcopi tunctique proceres uiden.-tes immensam multitudinem, timuerunt, ne forte irruerent in eos.Et intrantes ciuitatem obseruauerunt eam. Plebs autem constituitibi prepositos, quibus preparauerunt orcistrum de lignis, unde abhominibus possent uideri et audiri. Prepositi uero miserunt ad re-gem et ad proceres nuncios dicentes: concede nobis ritum patrumnostrorum.4) paganismo uiuere, episcopos lapidare, presbiterosexentherare, elencos strangulare, decimatores suspendere, ecclesiasdestruere campanas confrangere. Hys auditis contristatus est rex et

www.dacoromanica.ro

- 53

petiuit inducias die.rum trium ad deliberandum super negocio. In-terim uero prepositi plebis in eminenti suggestu residentes predi-cabant nephanda carmina contra fidem. Plebs autem tots congra-tulanter affirmabat; fiat. Cuan autem tercia die responsum expec-tarent, milites armati ex precepto regia irruernnt super eos, aliquosex eis obtruncauerunt, prepositosque eoruin ab altis precipitandocontriuerunt, reliquos autean ligatos duna uerheribui flagellauerunt,-et sic occidendo, ligando, flagellando sedicionem eorum milites uixedomauerunt. Postquam enim sanctus rex Stephanus conuertit Hun-gariam ad Christum, bis ad paganizmum uersa est. Semel temporeregis Hendree; secundo tempore regia Bele, sicut panne scriptum est.

Piissimus autem rex Bela completo regni sui armo tercio inDemes regali allodio, corruente solio confraetus corpore irremedia-biliter cepit egrotarce. Duxeruntque eum seminecem ad riuulum. Ky-nisua propter quasdain regni necessitates, et ibi migrauit e seculo.Sepultus est autem in monasterio sancti Saluatoris, quod ipse con-

etruxerat in loco qui clicitur Zugz.rd. Hic mina Bela arat (69) caluuset in coloreba-unus, propterea suum monasterium, ad suam dispo-eicionem Zugzard appellavit.

Pe acluentu imperatoris cum rege Salontone genero suo.

Rex autem Salomon audita matte Bele regis, accessit ad soce-rum suuin imperatorean teutonie,orum, rogauitque eum ut regnumIlungarie sibi restitueret. Cuius precibus imperator libenter acquie-uit, et CUM illo nobili romane artis exercitu et illustri cetu impe-rialis glorie Salomonem in Ungariam. reduxit. Interim Geysa filiusregis Bele sicut erat prudens et circumspectus, cum duobus fratribussuis adolescentibus, assumpsit se seorsum in partes Polonie. Nonenim poterat impetum Salognonl's et teutonicorum tune sustinere.Rex itaque Salomon cum imperatore sine difficultate intrauitHungariam rege orbatam, et securus uenit in ciuitatem regiam Al--tam, ibique ab omni clero et populo totius Hungarie honorificen.-tissime susceptus est. Concionatus est autem imperator ad uniuer-um cetum hungarorum pro genere suo rege Salomone, pacemqueinter eos reformatam iusiurandum 1) religione interposita confir-enauit. Regem autem Salomonem in paterno solio glorie coronatum'cum assensu et clamacione totius Hungarie eedere feeit. Ipsevero imperator diuite gaza llungarie a rege Salomone remu-

1) Toldy: iurisiurandi.

www.dacoromanica.ro

54

neratus prospere rediit ad propria. Statim autem ut imperator die-cessit, Geysa Mine quo se caute contulerat, in Hungariam accessit.Rex autem Salomon, tamquam nouus et necdum in regno roboratus,timens ne forte Geysa cuin exercitu polonico super eum irrueret,paulisper retrocesait cum suis, et in castro Musun munitlissimotutu statione resedit. Porro episcopi et alu uiii religiosi instantersatagebant inter eos pacein eoanponecre. Maxime (70) autem Desideriusepiscopus delinitiuis anunonicionibus et dulcibus allocucionibus suismitigauit animam Geyse ducis, ut Salomoni quamuis iuniori reg-num cum pace redderet, et ipse ducatum quem pater eius habueratpacifice teneret. Cuius salubribus persuasionibits Geysa depositorancore paruit. In festo autem sanctorum Fabiani et Sebastiani mar-'drum rex Salomon et 'Geysa dux coram Hungaria in Geur pacemfirmauerunt. Deinde festum Dominice resurreccionis ambo simulcunt plena curia Quinqueeeclesiis celebrauerunt.Ibi rex Salocmon ipsodie Pasce assistentibus regni proceribus per manus Geyse ducis ho-norabiliter est coronatus, et in regiam beati Petri principia aposto-loru.m basilicam ad audiendam missam gloriose deductus. Uniuersaergo congregatio hungarorum uidentes pacem regis et ducis et mu-tara inter eos dileccio-nem, laudauerunt deum pacis amatorran etfacta est leticia magna in populo. Nocte autem secuta prognostfeu.mfuture diecordie et turbacionis prouenit. Totam enim ecclesiam illamet omnia pallada ceteraque edificia et appe.ndencia repentinama corripuit, et uniuersa, uastante incendio corruerunt. Accepit au-tem omnes timor pre nimia c,oncussione flarnmarum stridenciurn, etterribili furore campanarum ex turribus ruencium; nec sciebat quis-quam quo se diuertezet. Rex et dux uehementi stupore attoniti, etsuspicione mali doli perterriti, quantocius in diuersa se transtule--runt. Mane autem facto, per fideles nuncios et in ueritate rerumcognouertrat, quia nichil mali ex utraque parte perniciosa fraudefuerat excogitatuan, sed forte inopinatuln euenerat incendium. Rexet dux cum bona pace iterum conueniunt.

Misit ita que rex Zolomerus Dalmacie, qui sotrorius Geyse erat,.nuncios ad regent Salommiem et ducem Geysam, et rogauit eos utpropria persona eoruini contra aduenarios silos scilicet Carantanosipsum adiuuarent, qui tunc marchiam. Dalmacie occupauerant. Rexigitur et dux collecto exercitu iuerunt in Dahn.aciam et ablatom sibirestituerunt integre. Regi ducique dona regalia ac preciosaauru.m et argentran multran(71)donauit In reuersione autem. eoru.mAtha palatinus rogauit regent et ducem, ut in conatructione mo--

www.dacoromanica.ro

55

nasterii sui quod in honore sancti Jacobi edificauerunt in Zelyzteressent, quad et factum est.

LIV. Quod rex Salomon et 'Dauid liberos non habuerunt.

Rex autem Salomon et Dauid frater eius liberos nunquam ha-buerunt, et in ipsis semen regis Aflame defecit. Quad ideo diuinitusfacturn owe credim.us, quia quando Andreas prima in Hungariamreuersus est cum. Leuente fratre suo, propter hoc, quod ipse regnumposset obtinere, permisit Vatam prophanum, et alios pess:mos sanc-tum Gerardum et multos christianos interficere. Dux autem Geysagenuit Colomanum et Alanum ac filias. Viguit autem tranquilla paxinter regem et ducem circiter annos tredecm.. Interim autem Bo-hemi superbia inflati irruperunt uersus urbem Trenchen, et mag-nam predam hominu.m et ceterorum animalium rapiemes abduxe-runt. Rex autem et dux pro magna injuria hoc reputantes, cum suisexercitibus Boherniam. inuaserunt. Et Bohemia ad conflictum uenirenon audentibus, hungari fe.re totam Boherniam igne ac gladio uasta-uerunt. Mi. Bator Opus Martini filius, quendam Bohemum instargygantee magnitudinis corpus habentem, in certamine singulari uiri-liter prostrauit, propte.r quad memoriale facturn semper postmodumapud regem et mimes optimates Hungarie gloriosus emicuit. Rexitaque et dux iniuriam suorum super Bohemos grauiter uindicantcs,cum maxima preda captiuorum Bohernorum lin Hungariam gauden-tes sunt reuersi.

LV. Deuastant Cuni Ilungariam.

(72)Post hoc autem pagani Oral a superiori parte porte Mesesruptis indaginibus irruperunt in Hungariam, totainque prouinciamNyr usque ciuitate.m. Byhar cru.deliter depredantes, infinitain 'multi_tudinem uirorum ac mulierum, ceterorumque animalium secum tra-hentes, per amnem Lapus et fluenta Zomus inopinabiliter transeuntesremeabant. Rex igitur Salomon et dux Geysa cu.m fratre suo La-dizlao collecto exercitu festinantissime accelerauerunt per portamMeses transeuntes, prius quarn Cuni montes transcenderent in ur-bem Dobuka, pene per totam septimanam ibi aduentum pagano-rum expectarunt Quidam autem de speculatoribus nomine Fantiska,qui erat de Nouo castro, certificauit regem et duces in quinta feria,quod exercitus Cunorum appropinquaret. Rex autem et duces cumexercitu equitauerunt illuc usque properantes, et in nocte lila de-

www.dacoromanica.ro

1) Toldy: Cunorum.

56

scenderunt prope Cunoo. Surgentes autem summo dilucul9 sexta fe-ria, omnes eucharistie communione se ipsos muniuerunt, et ordi-natis agminibus suis ad confligendiun contra paganos perrexerunt.Quod cum uidisset princeps milicie paganorum nomine Osul, quifuit seruiens Gyule ducis Cunorum, sicut erat plurimum inflatussuperbia, ac nimium de se presumens, inquit Buis, uadant iuuenessuper inhermes hungaros, et cu.m eis ludi simile helium committant.Nullos enim credebat esse, qui cum eis congredi auderent. Proce-dentes autem pagani contra hungaros, uiderunt terribilia eorum ag-mina, et prepropere renunciauerunt Osul prineipi suo. Qui coadu.-natoconducto exemcitu Cunoru.m,festinanter collegit se in superciliummontis altissimi, putans hoc sibi fieri pro maximo tutamento. Estenim ascensus gra(73)uissimus montis illius, qui ab in.colis uocaturKyrieleys. Congregatus est mama uniuersus exercitus hungaroru.m adradiciem montis eiusdean. Milites enim. regis Salomonis omnes paritergestabant uexilla sua facta de sy-ndone. Pagani autem in cacuminemontis jam collocati fuerant, ex quibus forciores et audaciores sa-gittarii descenderunt in medimn deuexi montis, ut hungarros ab as-cenan montis procul arcerent. Ceperunt itaque tempestuosis ymbri-bus densissimarinn sagittarum in turmas legionum regis et du.cis de-seuire. Quidam autem incliti milites hungarorum irruerunt superillos sagittarios et quamplures ex eis in latere eiusdem mantis occi-derunt, et ualde pauci equos suos arcubus suis uerberando urgentes,uix ad socios suos ascendere potuerunt. Rex autem Salomon acer-rime animositatis audacia fremebundus, per grauissimum ascensumcum agrnine suo, quasi reptando ad paganos ascendit, qui superemu densissimos sagittarum ymbres effundebant. Dux autem. Geysasicut erat semper prouidus, per leuiorem ascensum ascendens, sa-gittis jail-nit super Curios. Cuius frater Ladizlaus quatuor ex for-tissimis paganorum primo impetu interfecit, et a quinto eorum sa-gitta grauiter est uulneratus, eodem mox ibidem interfecto. Post-modum diuina miseracione a uulnere illo cito est sanatus. Paganiergo atrocissima mortis illacione ab hungaris coartati, miserabiliterfufiebant. Quos hungari celerius persequentes acutissimos gladiossuos et sitibundos in sanguinibus Cunoru.m in.ebriauerunt. Capitaquippe Cumanorum I) nouiter rasa tamquam cucurbitas ad matu-ritatem nondum bene perductas gladiorum ictibus disciderunt.

Vidit denique beatissimus Laclizlaus dux unum paganortun qui

www.dacoromanica.ro

2) Tady adaugi: equus.

57

;super dorsum equi sui ducebat -unam puellam hungaram speciosam.Sanctus ergo dux Ladizlaus, putans illam ease filiam episcopi Wara_diensis, et quamuis esset grauiter uulneratus, tamen ilium celerrimepersecutus est super equum ilium, quern Zug nominabat. Cum autemattingeret ut eum lancearret, aninime poterat, quia neo-1) eius cele-rius currebat, nee equus (74)-1 us aliquantulum re.manebat, sed quasibrachium hoaninis erat inter lauceam et dorsum Cuni. Glamauit ha-ve sanctus dux Ladizlaus ad puellam et dixit: Soror speciosa accipeCunum in dngulo, et iacta te in tenram. Quod et fecit Cumquebeatus Ladizlaus dux procul illum lanceasset in terra iacentem,uoluit eum intexficere. Quem puella ualde rogauit ne eum inter-ficeret, sed ut dianitteret. Unde in hoc notatur, quod fides in mu-lieribus non sit, quia forte amore stupri ilium liberare uoluit. Sane--tus autem dux din cum eo luctando et absciso neruo illu.m inter-iecit. Sed illa filia episcopi non fuit. Rex igitur et gloriosi ducesfere omnibus paganis interfectis, et omnibus christianns a eaptiuitateliberatis, una cum felici ermbola totius Hungazie cum triumph° uic-torie gaudentes redierunt. Facta est igitur leticia magna in totaHungarria, et in ymnis et confessionibus benedicebant deuan, qui

,cledit eis uictoriam.

LVI. De aduentu Bissenorum in Hungariam.

Factum est autem tertio arm° post aduentum Cumanorum,Bisseni per Albam bulgariam uenientes transnatauerunt flu.men. Zauain campum. Buzias, et non 3nodieam gentem captiuoruan et preda-rum. diripientes, in suani terram abduxerunt. Rex autem et duximposuerunt crimen tradicionis Albe bulgarice, eo quod pace de-fraudata uoluntarie permisissent latrunculos Bessoru.m. depredaniHungariam. Collectis itaque exercitibus, conuenerunt in Zalankemen,ubi consilia deliberantes, decreuerunt Albana traditricem obsiderioportere, et expugnan. Inde castra mouentes descenderunt circa flu-(75)anen Zaua in directo Nandorfeirwar. Exiit autem edictum a rage

.et duce, ut uniuersus exercitus hungarorum quantocius transiret flu-uium Zauam. in Bulgariam. Greci autem et bulgari nauigantes in-celonibus suis per ingenia sufflabant ignes sulphureos in naues hu.n-garorum, et eas in ipsis aquis incendebant. Victi sunt autem igniu.oraigreci ab hungaris pre multitudine nauium, quibus flumen operue-

www.dacoromanica.ro

1) Toldy: liberaliter.

58

rant Fugientibus autem grecis ac bulgaris, trans:erunt hungari etterminos bulgaroram occupaneinnt.

Rex autem et dux secunda feria transierunt Zauam, et manefacto ordinauerunt acies suas, et plenis ananipulis uniuersaliter perturmas suas insertis umbonibus obsederunt ciuitatera. Greci igituret bulgari timentes ex obsidione periculum sibi imminere oraue-'runt Bimeoos per clam destinatos nuncios ut sine pauocre eorumin adiutorium ipsorum, co quod nee rex nec dux cluitatem eorunaobsedissent, sed tantum comes Vid cum Bachiensibus militibus eosinuasisset. Bessi ergo fraudulentibus uerbis eortun seducti, festinan-ter uenerunt in adiutorium ipsoram, et cupiditate prede allecti,quam de comite Vid deuicto sperabant se habere, precipites irrue-rtmt super agmina Suproniensiu.m, quorum rector erat comes Jannomine. Hic autem insultus bessorum uiriliter ac fortiter cum Su-prtraiensibus superauit, plurimis eorum ibidem in ore gladii pro-stratis, residuis autean eorum, in captiuitatem. subaces. Princeps bis_senorum nomine Kazar cum paue.issimis fugiendo manus hungaro-rum uix euasit. Rex igitur et dux eidem. militi Jan znunera regaliacondignasque grates liberalitate1) icontulerunt, co quod ipse multamina bissenorum tamquam lapis firapidissimus uasa fictilia contri-uisset, priusquam rex et dux cum exercitu suo de gentaculis capitaleuassent. Regi autean et ducibus Geysa et Ladislao super ru.pem,que eidem ciuitati proxima est, residentibus, ceperunt hungari pre-sentare captos bissenos et capita interfectorum et equos et supellec-tilia, que in quarta feria a imane usque ad inclinacionean gneridieiplene perficere non potuerunt. Hoc aute.m ideo factum est, ut greciet bulga(76)ri qui obsidebantur, uidentes bissenos, in quibus spe-rabant tam crudeliter ab hungaris obtruncatos, timerent et semetipsos cum ciuitate regi et ducibus contraderent.

Porro rex et duces ad expugnandarn ciuitatem conueniencioraInca prospicientes preceperunt carpentariis, ut ibi turres ligneas octoaltitudinem murorum duplo superantes fabricarent, uncle milites inmeclium ciuitatis lapides et sagittas super homines iacularent. Interturres uero totidem tormenta ad destruendum muros erexerunt, Ion-gos etiam pluteos ad defendendos introitus turriu.m, ceteraque in-stru.menta bellica composuerunt. In quibusdam itaque locis destru-xerunt muros eius usque ad fundamentara, sed ciuitatem capere nonpoterant, quia eam intrinsecus fortissimi bellatores defendebant. Ob-

www.dacoromanica.ro

Toldy: artis.Toldy: Opus.

59-sederunt itaque eiuitatem duoims mensibus, infra quos sepius con-gressi sunt cum sarracenis de ciuitate egredientibus, et ex eisocciderunt, alios autem. fugauecrunt. Post hoc tres sarraceni fostissioniet audacissimi de urbe prosiliunt, iaculis lanceis et sagittis duram,plagam hungaris propinantes. Salomon autem balistarius regis unumillorum ictu baliste fulminauit, cuius cadauer bungari nitebanturrapere, socii uero eius de predictis acriter dimicantes defenderunt.Rex autem et dux uidentes eorum conflietum, circumstantibus aiuntmilitibus: utinam sanguis et cor Machabeorum efferbesceret in mi-litibus, qui defensarent hung,aros ab his sarracen:s pre municionearcis 1) audacter pugnantibus, ut hungari cadauer earraceni raperent.

Hoc audit° Obus 2) Georgius et Bors mines bellicosi, conci-tato impetu in modum fulguris irruerunt super illos. Quos quidemObus nimiunt audacter persequens, usque ad urbis portas fugauit.Pugnatores iactabant lapides et sagittas de pugnaculis ciuitatis. Obitstauten sine lesione rediit. Interea autem Georgius et Bora exortatiaunt hungaros, qui corpus sarraceni rapuerunt, et in turpitudinemproiece.runt. In tercio uero mense obsidionis quedam puella hun.ga-rica °lion illuc per captiruitatem anducta, in quarta (77) feria ciuitatemsuccendit. Flabat autem subsolanus ueliementissime, cunctaque edi-ficia occupauerunt incendia. Exercitus have hungarorum irruitciuitatem ea parte, qua muri eius per tormenta iam corruerant, etgrecos sarracenos atque bulgaros crudeliter trucidarunt. Qui autem,residui fuerant cum Nicota duce eorum fugierunt in arcem. Hun-gari ergo capta ciuitate sequenti die postquam ignis resederat, ui-dentes sorobes grecorum deiscentes, tulerunt exinde aurucn multumet argentum, lapides preciosos, gemmasque prelucidas et thezaurumfere inestimabilem. In cuius particione orta est discordia inter re-gem et ducem. Nullusque fuit ex hungaris, qui ibi loeupletatus nonfuisset.

POITO in arce inclus:. rogauertmt regem et duces, ut eis uitamet libertatem donaren; areem et uniuersa sibi uendicarent. Manibusitaque regis et ducum in fidei pignut; extensis, quod eos ampliusnon lederent, omnes q-ui in arce erant desoenderunt. At dux Nycotaportans argenteain yconam sanctissime genetricis dei semper uir_ginis Marie cuni mama multitudine populi ueniens in potestatemdude PGeyse se contulit. Sciebat enim Geysam ducem deuotum deo,

www.dacoromanica.ro

1) Toldy=facibus.

60

et captiuos seu afflictos misericordie uisceribus refouentem. Ad ma-mus autem regio Salomonis pauci uenerunt, quia nouerant ipsum esseausterum et pemimis consiliis Vyd comitis in omnibus ascultantean.Qui Vyd deo et nominibus detestabilis eaut. Qunque uidisset rexplures ad ducem ex illis confugisse, paucos autem ad se, plurimum.4ndignatus est. Cum autem reuersi essent cu.m thesaurouenerunt in ufflam Buzias, in predium Vyd, uolebatque diuidere the-zaurum et captiuos, et inns eciam qui ad fidem illorum de castrouenerant. Dux autem regi in hoc contradicens diuidere non potue-

..runt. Hec ergo causa fuit malorum et seminarium discordie intereos. Sed cum thezaurum diuiderent rex cum consilio Vyd, et Frankepiscopi, et Radoan filii Bugar, et Ilia genees Vyd, in quatuor par-tea diuisit. Et quartam partem duci, de tribus partibus unam ha-beret ut omnibus militibus, secundam autem Vyd, tertian" autem Ilia-Unde (78) dux ualde anolestatus est.

LVII. Discordia regia et ducum.

Interea imperator greeorum audita liberalitate ducis Geysemisit ad 'cuan nuncios ad firanandam pacem et amiciciam. Duxautem remisit ei omne8 captiuos et omnes qui ab arce deseende-rant. Ad regem. autern Salomonem, rex nequaquarn misit grecorum.Uncle rex Salomon super Geysam dueem magia inuidie faucibus 1) acmagia exarsit. Comes eciam Vyd peruicaciter instigabat regem, utducem Geysam expelleret et du.catum eius sibi de leui posset uen-dicare. Et hoc facile fieri dicebat eo quod rex multo plures militesquam dux haberet; nec hoc differendum, sed magia accelerandumease suggerebat. Seducebatque regem hoc prouerbio: Quod sicutduo gladii acuti in eadem uagina contineri non possent, sic nee uosin eodem regno conregnare potestis. Rex ergo usnenosis uerbiscomitis Vyd tragefactus, odium et rancorem concep;t. Exinde ita-(rue querebat oportunitatem aut capiendi dueem Geysam per insi-dias, aut bellandi. Dissimulabat tarnen rex, et simulata amiciciadimisit ducem abire in dueatura.

LVIII. De discordia eorum.

Post itaque misit rex ad utrumque ducem, ut ambo simul adregean uenOrent, et cuan exercitu super (79)Nys castrum grecorurn pro.

www.dacoromanica.ro

1) Toldy : condieto.

61

ficiscerentur. Rex enim dolose intendebat eos perdere, ut si ambos-improuisos capexe posset, de cetero securus fuisset. Duces auteminsidias regis percipientes, sibi caute consuluerunt. Ladizlaus cuan me-dietate exercitus in partibus Nyr rem.ansit, Geysa uero cum rege pro-fectus est, nee ausi sunt quicqua.m molestie ei inferre, quia Ladiz-lawn in manu ualida fratris uhorem fare non dulatabant.

Interea uiri de Nys multam in auro et argento et preciosispalliis regi et du.ci habundanter obtulerant. Deinde reuertentes aburbe Keue rex et dux ab inuicem sunt díuisi. Ladizlaus autem cou-sin° fcratris sui de ciuitate Byhor iuit in Rusciam, querere auxiLumamicorum suoru.m, ut contra machinaanenta regis sese premuniret..Tam mien omnibus innotuerat injuria et discordia regis et ducum.Post bee collectis exercitibus, nunciis frequenter miesis, tandem rexet dux uenerunt Strigonium, ibique ex conducto l) utrique eoru.mtantaun cum octo hominibus inter episcopos et principes nauigaue--runt 'in insulaan ciuitati proximam ad colloquendum. Ubi din semetipsos incusantes et excusantes, tandem roborato federe pads, Geysarediit in ducatum, rex autera uenit in Albam. Post he-c misit adGeysam ducem rex Vyd deo detestabilem et Ernei mansuetum, quota-Geysa fecit eaute oustodiri, pre timore tradicionis Vyd. Misit eciamdux ad regem episcopum Waradiensem et nequam Vatha quos rex_fecit similitex custodiri. Rex autem de nula Meger iuit uersus flu-liken Rabeha in oceursum trivan ducuan theutonicorum epos in auxi_lium sibi contra ducem Geysam expectabat.

Quia uero dux nec fratremi suu.m presentem habebat, nee ami--corum auxilium, misit Vyd et Emei ad regem, data treuga a festosancti Martini, usque ad festum sancti Georgii. Quo audito rexmisst Vatham et episcopum Waradiensem. Porro eo tetmpore rexNatele celebrauit in loco qui dicitur geminum. castellum. Deindeuenit in Zalarm ubi Marehrat dux theutonicoram. et Vyd instiga-uerunt regem, ut duce= debellaret. Sug(80)gerebat enimVid regi hocet huiuscemodi: Ecce nunc facile potes et indubitanter ducem de-uincere, quia destitutus est °Toni auxilio, et si distuleris eum. ag-gredi usque ad datas inducias, erit spes euadendi. Cumque rex Sa-lomon uenisset ad Zugzard et castra metatus esset super locumKestelci, uenit audire uespexas in monasterio sancti Saluatoris. Postuesperas in monasterio Vyd et alu consuluerant regi dicentes: Do-

www.dacoromanica.ro

62

-mine novena, quod Ladizlaus in Rusciam iuit et Lampertus inPoloniam, conducere exercitum fratri earum duel Geyse; sepe con-suluimus tibi ut nunc ueniatis super clueem, qui uenatur in Igfannoctis in silentio inapetum facia.mus super earn, capiamus eum, etoculos eius eruamus. Et cum Ladizlaus et Lampertus uenerint, uelexercitum secum duxerint, contra nos stare non possint. Et cumhec audierint ecia.m regnum mimare non audebunt. Et potestis(acere quia omnes consiliarii sui tibi fideles sunt. Et ducatum michidabis, et ita confirmabis coronam tuam.

Rex =term hoc audit° proraisit se eogitaturum usque ad ma-tutinas. Et placuit consilium ante oculos eius. Abbas autem eiusdemloci, nomine Wille.rmus latirms, qui erat in absconso loco clausus,quasi detnn precans in monasterio, audiuit consilium qu.ando fac.turn est. Qui staftm nunaituu iniait ad ducean et litteras, ut sibide rege caueret. Cu.m autem nuncius ad ducem uenisset, erant ibiIniqui consiliarii, et ipsius ducis traditores, Petrud scilicet, Zounuket Bykas. Qui dixerunt: Domine dux ne timeas, quaniam abbasebriosus est, et in ebrietate gua ad uos nunciuun misit, et nescit quidloquatur. Hoc autem dicebant, quia uolebant tradere ducem in ma-ntis Salomanis. Dux autem in illis confidens, ibidem, scilicet inIgf an uenabatur. Sed fratrem suum Laclizlaum. misit in Bohemiarn,quia iam tunc reuersus erat de Ruscia sine subsidio, ut rogaret-Ottlionem (lucen' Bohemoru.m, ut ipsis in necessitate postitis auxi-liaretur. In eodem mane quando rex se cogitaturum statuerat, cumuenisset ad matutinas y abbas idem abscondit se in monasterio, utaudiret(81)consilium. et quod fidelis emit duel, quia filing fundatoris,ecclesie sue fuerat. Cantatis igitur matutinis cum onmes exiuissent,rex et Vid ibidem remanserunt, et tale consilium statuerunt, sicutVid regi facere laudauerat. Hoc autem predictus abbas audierat,monachalem statim deponens habitu.m, et laicalem induens, gla-diumque accingerts, ascendit equum, et uenit d'tissime ad ducem,quem mane dannientem inuenit, et excitauit eum dicens ei Fugedux, et si non fugeris, statim uilites Saloraonis ad capiendum teappropinquant. Dux ugro collecto exercitu suo uoluit ut citissimeiret in partes Bohemie pro fratre guo Ladizlao, sed rex obniam ei-ueniebat. Regebat autem Vid sic regem, sicut magister disciputum,-eratque sibi de iure, sine on:mi jure subditus. Quod cauendtun estomnibus homirbus, sed maxime regibus. Lactatusque est pessimoVyd perfidi cousin°, mouitque exercitum super duce'''.

Dux uero cum exercitu 8110 obuiauit regi in Kemey, principal

www.dacoromanica.ro

1) Toldy: Thocoyd.

63

autem ducis rno traditores aniserunt clanculo nuncios ad regem di.centes: Quod si rex eos in dignitatibus Buis teneret, et in gratiamsusciperet, ipsi in bello, relicto duce, ad regem confluerent. Rexautem certifieauit eos super hoc, prestito juramento, et securus tunetransiuit Tyseiaan glaciatam super ducem. Cumque appropinquassentad prelimn, rex apud ecclesiam filii. Nog armauit se, et coadunauitagnima sua ad dimicanduan, et imp etum fecit super ducean, ac du-cern auxilio suorum fraudulenter destitutum superauit. Principesautem Geyse Petrud et Bykas in ipso prelio cum tribus agminibuscastrorum uerterunt se ad Salomonem, sicut sibi promiserunt. Duxuero Geysa, quamuis maxima parte exercitus sui esset destitutus,non tamen abhorruit, uno tantu.m agmine stipatus contra triginta Sa-lomonis agmina seuissim.uin prelium committere. Traditores autemfugientes leuabant clipeos suos in signum, quod regi dederant, quern.admodum Judas traditar qui dederat sipturn, ne milites regis eospersequerentur. ExereCtus autent regis ignarus prodicionis signi, etui(82) dentes agmina ducis fugere., persecutus est ea usque ad inter.empcionem, ita quod uix paucisgimi ex illis traditoribus mortemeuaseaunt, et utinaan ex eis nullus euasisset, qui domintun sutunbenefaetorem seelerafssime tradiderunt. Omnibus autem militibussuis pereuntibus, deelinauit dux a bello, transiuitque Tysciam in Co.thoid I) et Georgium nigrum capellanum MUM ad fratrem suumLadizlatun transmisit, ut quaancicius posset ad eum festinaret. Juan-cam uero elerieuxn suum litteratum misit ad Lampertum. Cum-que Geysa equitasset usque Vaciam, obuiauit fratri suo Ladizlao,et Otthoni duci sororio eorum, cum auxilio ualido uenientibus.

Cumcrue dux Geysa uidisset fratrem suum Ladizlaum, prenimio dolore flebat quia bonos et fideles suos amisisset, et de tra-ditoribus conquerebatur. Ladizlaus autem animo fortis fratremsuum confortabat ne fleret, sed potius omnipotentis dei clemenciamexararet, ut uictorem uictis subiugaret, quemadmodum forma bello-rum est. Rex autem et dux ante Quadragesimam pugnauerunt inKemei, quarta feria post dominicam qua cantatur Exurge. In hocautem bello Opus filius Martini de genere Vecellini miles gloriosus,militem ducis nomine Petrum audacissimum super equtun submir-teuan, ceterosque precedentem., radiante lorica et deaurata galea per-spicuum, atque ad conflictum milites prouocantem, singulari cer-tamine superauit. Nam de agrnine Salomonis ad predictum militem

www.dacoromanica.ro

1) Toldy:

64

solus Opus super gilutun equuin in lorica cucullata euulsus, in mo-dum fulminis ictu lancee rupta lorica Petrum per medium cortransfixit. In eodem autem bello taciturn stragem crebris ictibus,gladii sui fecit Opus, qu.od pre nimia reciprocacione ictuum dextraeius obriguerat, et capulo gladii sui adheserat. Rex autem Salomonet anaxime theutonici mirabantur de potencia et audacia Opus inprelio.

Rex uictoriam potitus transinit Tysciam congellatam in Tho-.royd et descendit in curia Mil Petri ibique aud'uit Geysam obuiasse.Ladizlao et Otthoni(83)ducibus cum ualida multitucEne pugnatorum_ad se ueniencium. Vid .uero detestabilis urgebat regain hya uerbis:Nouiter exercitum eius confecimus, nobiliores occidimus, timorem.ei immisimus., et nunc serum congregauit, messores coadunauit eteon= agmine se stipauit Mchil ergo de eis debemus dubitare, quin.eos in momento deuorahimus. Bohemicum uero agmen omnibusconsodalibus meis acquiescentibus ego cum Bachiensibus premature-mortis periculis afficiam. Erney autem semper pacis =later, cu.mhoc audiuit flebat. Quem cu.m Stickman uidisset flere, dbcit: ComesEmey, uidetux michi quod tu fidelis sis duci, tantuarunodo apud me-simulatus manes. Cul Emey respondit: Nequaquam domine, sednollem, quod cum fratribus tuis pugnares, et ut milites interfice-rent se ad iaruicem, filius patrem uel pater filium. Deinde Vidmiti dixit Erney: Tu laudas domino pugnare cum fratribus etdicis: Quia falcatores et furcantes coadunasset. Vide quia Inille fal-eantes quod incidunt, decem milia furcatomm congregare non po-tuerunt, et absque deo numerare non ualebunt. Nobis aptum est.pro rege mori, sed esset melius ut pociori uteremur consilio.

Rex ergo in uerbis Vid confidens festinaulit cuan exercitu suo,.et in quarta feria descendit in Racus 1) Sed et duces 'Geysa La-dizlaus, et Ottho ac taus exercitus lumgaroruan, qui erat cuan eis,.deacenderunt circa Vaciam. Fuit autem ibi magna silua, et nemoea manserat preter unum herenritam nomine Wach, sancte uite,ex cuius nomine dux Geysa illi ciuitati postea ibi coznstructe nomenimposuit. Cu.m igitur exercitus predictus Salomonem contra se ex-pectaret, duces quodam mane in equis causa consiliandi stabantloco ubi modo est capella lapidea beati Petri apostoli, tractantes,qualiter sint pugnaturi. Et dum ibi starent clara die uidit beatusLadizlaus visionem de celo, et ait ad Geysazm ducem fratrem MUM

www.dacoromanica.ro

65 --

Vidisti aliquid? Qui respondit: nichil Tune beatus Lackzlaus sub-iunxit: Duni staremus hic in consilio, ecce angelus dom.ini descenditde celo, pox-tans coronam. auream (84)in nvnu sua, et impressit capitituo, unde certus sum quod nobis uietoria donabitur, et Salomonexul fugiet debellatus extra cregnum. Regnum uero et corona tibitradetur a domino. Cui Geysa ait: Si dominus deus fuerit nobiscum,et custodierit nos ab inimicis nostris, et uisio hec fuerit adimpleta,edificabo hic in loco isto ecclesiain sacratiasime uirginis Marie ge-netricis sue.

Hoc dicto castra mouerunt, et descenderunt in allodio quoddicitur Zimgota. Mons autem guide= nomine Monorod interiacebatexecrcitum, et lucesoente quinta feria uolebant preliari, sed den-sissima obscuritas superuenientis nebule eos impediuit. Nocte ueroinsequenti dextrarios suos per habenas manibus tenentes, artumsolis prestolabantur. In diluculo autem sexte ferie rex ordinatis ag-xninibus suis, equitauit trans uerticem montis Monorod, et precepitsahnariis ut in latere eiusdem montis resmanerent, q-uatenus hostesuidentes turnias illorum, non sarsinas, sed in presidio constitutosesse putarent. Vyd autem dicebat: Statim ut exercitu.m nostrum ui-derint fugient. Sed et duces summo mane sues acies ordinauerunt.Cumque Ladizlaus se armaret in terram se prostrauit et ommipo-tentis dei clemenciaan postWauit, et beato Martino uotum uouit,ut si doaninus elt uictoriam concederet in eodem loco ecclesiaan inhonore beati Martini construeret. Quod et factum est. Et in mediosiquidem Bihorienei amine Ladizlaum loçato ex sinistra parte,Otthonem uero ex dextera, constituerunt, Geysam uero in Nitriensiagmine in medio collooauerunt. Preterea ex utraque parte ter triaagmina quaternatian connectendo conseruauerunt. Cum.que rex demonte descenderet, exercitus Geyse, q-ui inferiori loco erat uide-batur eleu.ancior cunctis exercitibus Salomonis. Quo uiso dixit Er-ney ad comitem Vyd: Mirum est si agmina ista fugiant a facienostra, quia Danubium post dorsum eorum non misissent; sed putout ipsi proposuerunt uirtcere slue maxi.

Dux autem Ladizlaus ante exercitum suum super ardu.umequum residens, gratia exortandi suos et animandi, in girum(85)flexitabenas. Cumque tetigisset ueprem lancea, quedam hermellina al-bissima mirurm in modum lancee eius 'iaisedit, et super ipsamcurrendo in simian eius usque deuenit. Cuan autem commie:man essetprelium comes Vyd et bachienses in prima ictu a Bohemia misers-

5

www.dacoromanica.ro

66

biliter sunt prostrati. Ladizlaus autern. dux commutauerat signasua cum uexillo ducis Geyse ea intencione, quod Salomon audaciusinvaderet illud agmen, In quo signa Geyse gestabantur, putansewe agmen Geyee quem nuper deuicerat Dux autem Ladizlausaffectabat custodire fratrem suum Geysam ducem ab insultu Salo-imonis, et ideo primos impetus helli in se maluit experiri. Rex ita-que cum ueniaset ad agmen Ladizlai, ipso cognito timore eius per-territus precepit signiferis declinare agmina super agmina. ducisGeyse.

Ladizlaus autem uidens regoùn pre tim.ocre deuertisse a se, ipseprimus omnium irruit super agmina regia. Cunctique milites suiimpetum fecerunt sillier emu a tergo. Sed et ex aduerso Geysa duxcum suis acriter inuasit eosdem. Milites autem Ladizlai agmina Sa-lomonis tamquam in cartinia retro respiarientia terribili tinnitu gla-diorum eauciata, in morte conclusit orudeli. Sed ex transuersolite.s Geyse pocula dire monis eisdean peropinarunt. Ceduntur theu-tonici, fugiunt latini, locumcfue fuge non inueniunt, et cadunt antehungaros ut bones in maccello. Rex autem Salom.on fere omnibussuis interfe,ctis, aufugit et in Zygetfeu Danubium transiens, cumOpus Martini filio uenit tandem in Musum ad matrem et uxorem.Persecutusque est eum et suos, exercitus ducum a mane usque aduesperam. In prefato namque prelio non solum theutonici aut latiniceciderunt, sed maior pars milicie regni Hungarie dicitur corruisse.

Duces autem Geysa et Ladizlaus triumpho uictorie diuinitussublimati super cadauera inteafectorum deo ter laudes proclamaue.rmit. Dux autem Ladizlaus sicut erat semper eximie pietatis uidenstot muja interfectorum, quamuis inimici eius fuissent qui occisierant, tamen (86) commota sunt omnia uiscera eius super Mos., et fleuiteos amare, scindens sibi gen.as et capillos planctu magno, tamquammuter in funere filiorum. Postea de spoliis eorum constructa estecclesia de Monorod. Marchart uero dux teutonicorum et Sente-polug dux Bohemorum capti sunt, militibus suis interfectis, et ipsisgrauiter uulneratis.

Cumque Ladizlaus perambularet gemens in cadaueribus mor-tuorum uidens cadauera Erney comitis, statim de equo prosiliit etipsum amplexatus est, cui flens dicebat: Emey comes pacis amatordoleo super te, quasi super fratrem meum, quia cor tuum et con-ailium tuum pace plenum. erat. Quem manu propria leuans oscula-tus est eum, precepitque militibus suis, ut earn Bacie honorifice

www.dacoromanica.ro

1) Toldy adaugil: regum.

67

sepelirent. Cumque idem Ladizlaus ex alia parte ambularet, uiditcadauer Vyd et ait: Doleo super morte tua, qu.ammis nobis semperinimicus fuisses, utinam uixisses et conuersus fuisses, et pacem internos firmasses. Sed miror quia de genere ducum non fuisti, cur du-catum uolebas, nec de propagine- 1) qualm coronann optabas? Videonunc quia cor quod ad ducatum anhelalmt lancea perforatum iacet,et caput quod coronam optabat gladio scissum. est. Sed et ipsumsepelire precepit.

Milites ergo Geyse et Ladizlai, qui consilio Vyd in bello democrte fratrum vel filiorum, amaritudine complexi fuerant, statim-de equo dese,enderunt, et pectus cuani cutello scindentes, ad oculos suosdiuertexunt, et tea-ram in oculos eius proicientes dixerumt: Nunquamoculi tui rebus et nobilitate saciati aunt, nunc autem oculos tacos etpectus terra saciet.

Dux autem bohemocrum. Ottho, qui animam suarn pro eis posue-rat, copiose remuneratus repatriauit. Cumque Salomon uenisset adMusun, uidens mater eius fleuit super eum, sicut debet super uni-cum filium suum, qui tantis bonis a deo privatus fuexat, et incre-pabat dioens: Fili kar:ssime nuncfuam consilium meum aucFsti, necconsilium Erney, nec consilium aliorum fidelium tuorum, sed sem-per acquiescebas consilio Vyd, et ecce destruxisti te et tuos! Nonnesemper lau (87) daui et dixi, quod sufficit tibi carona Hungarie, et utdares ducatum in pace fratribus tuis. Nunc autem Vyd dux essenon potuit, nee tu amplius coronaberis. Quo audit° rex iratus, uo-luit anatrem suam in faciem percutere, cuius manum uxor sua re-tinuit. Iam enim cognouerat rex Salomon, quod non auxiliaretur eidominus in bello, et in eadem nocte collegit se festinanter in Muslinet Posen, que castra iam pridem muniuerat. Matrem cfuoque etuxorem suam quando in prelium iuit illic reliquerat; ob quamcausam uictus in prelio, ob timorem ducum ibi se recepit.

LIX. 'De coronaciarte Geyse regis.

Parro duces Geysa et Ladizlaus cum exercitu Albam uenerunt.Deinde castrum porte Bobuth et Albam ac alia castra focrtissimorum.militum presidio munientes dimissoque exercitu habitabant in Hun-garia. Tune Geysa dux Magnus compellentibus hungaris coronaniregni suscepit. Post coronacionem autem ueniens in locu.in ubi factouisio fuerat, et ceperunt cum fratre suo Ladislao proponere de loco

www.dacoromanica.ro

1) Toldy adaugi: Marie.

68

fundamenti ecclesie ad honarernVirginis matris 1) fahricande. Et durnibi starent iuxta Vaciam, ubi nunc est ecclesia beati Petri apostoli,apparuit eis ceruushabens cornua plena aidentibus candelis,cepitque,fugere coram eis versus siluara, et in loco ubi nunc est monasteriumfixit pedes suos. Quem cum cmaites sagittarent, proieeit se in Da!nu»

biusn, et eum ultra non uiderunt. Quo uiso beatus Ladizlaus ait:Vere non ceruus, sed angelus dei orat. Et dixit Geysa rex: Dicdilecte frater, quid fieri uolunt omnes candele ardentes uise in cot._nibus ecru: Respondit beatus Ladizlaus non sunt cornua sed alenon surd candele ardentes, sed penne fulgentes (88) pedes uero fixit,quia ibi locum demonstrauk ut ecelesiam beate Virgini non alias,nisi hic edificari faceremus. Vt autem locus prime uisionis non sitsine edificio, a Geyse rege et suis fratribus decrotuan est, utpella in honore beati Petri principia apostolorum fundaretur. Rexigittur Geysa fundauit eccleaiam Vaciensem, et dotauit eam prediiamultis et possessionibus. Non solum ecclesiam Alan; uerum elem.Budensem, cui constituit tributum de Pesth et tres uillas in Simigio,ac ornamenta preciosa.

Eo tean.p ore Bisseni unanimiter rogauerunt regent Geysam, ufsi eos libertati donaret, ipsi insultus regis Salomonis omnino coher--cerent, ita quod nee auderet exire de Musum et Poson ad temptan-dam Hungariam. Rex autem Geysa petieioni eorum condescensurmnproanisit, si ipsi hoc quod promiserant adimplerent. Bisseni itaquecum principe eorum Zullan nomine equitauerunt super regem Sa-loanonem. Rex autem Salomon tnarchione,m theutonicorum promissapecunia in auxilium asciuit. Cumque obuiam ageret Bissenis, mar--chgo uidens horribiles aspectu et tenribiles, tirnuit Presertim quiasubiit in mentem sibi quam miseaubiliter perierant per HungaroaWillermus et Poth et Marcard duces. Dixitque regi simulatorie:q-uod in quadragesimali tempore helium non committerent.Sed si rex uellet confligeret, et si Bisseni preualerrent, time ipse in-dubitanter auxiliaretur. Et sic ascendit cum su.o exercitu in znontemBachy, et inde prospiciebat conflictus preliancium. Cum autemuencissent ad conflictum, Bisseni fugierunt a facie Salomonis, sieutfluit cera a facie ignis, et multis ex eis intefectis, alios in stag:no.Ferteu submersis, pauci oran Zultan fugiendo euaserunt. Victis ita queBissenis, marchio pecuniam petiuit a Salomone, cui ille nichil deditIpse autem minabatur ei, quod eum ante imperatorem accusaret,

www.dacoromanica.ro

69

quia pre timore se ostendere non esset ausus uilissimis BisseniaMarchio ita que predictus nomine Hemuh iratus uoluit uenTre superSalomonern, sed timens imper (89) atoren cessauit, et tristis reuer-sus est ad propria.

LX. Aduentus Imperatoris.

Postea autem rex Salomon metuens Geysam regem (et) ipsiusfratres cum rebus et familia Stiriain introiuit, et in claustro Ag-mund matre et uxore derelictis u Musun est reuersus, uolens col.lecto exercitu inuadere fratres suos. Cumque de die in diem Salo-mon deficeret, sed illorum processus reciperet felicia incrementa,confusus ad Cesarean direxit gressus suos, ut ei auxilium tribueret inThingariam. reuertendi. Et Beet pecuniam dedisset affluenter promflitibus solidandis, theutonici tamen et latini cum ipso ob me-tum non uenexunt hungamorum. Rex autem Salomon conquerebaturCesan i de amissione regni dicens: quod de regno suo niolenter essetexpulsus, et non tanturn sibi sed magia im.perio Cesaris hec injuriaesset illata. Et dicebat in tanto: tuo quippe Hungaria, tuum regnumin quo me tregem constituisti; me regnante optima regni Una tuemaiestati gratanter offerebantur annuo censu et secundum manda-tum tuum tibi seruiebatur. Nunc autem hec omnia tibi deneganturab his qui imperio tuo detriments machinantur. Quapropter ueniasin Hungariam, et tuam uleiscaris iniuriam, super hostes tuos, et reg-num tibi vendices.

Hys ig,itur uerbis impexator motus cum magno exercitn intrauitHungariam. Alimentum uero ad usum sui exercitus habunde nauigioferebatur in Danubio. Cumque uenisset imperator ad fluuium Wag,Salomon acceptis tribus agminibus eq-uitauit de Sempte super Ni-ta-lam. Exeuntes aute.m iuuenes confligebant secum nunc hys, nunc'Ms fugientibus, et diu sine uulnere certantibus. Opus miles (90)electus ex milibus sedens super dextrarium suum irruit super por-tam ciuitatis et unum de pugnantibus fuhninauit. Nitrienses uerode imorte socii sui turbati, acriter ingemebant, in Opus iaculanteslanceas dextrarram suum intefecerunt Ipse autem for-titer eis re-sistens illesus euasit. lude ergo reuertentes theutonici narrabant im-peratori audaciam Opus, et incredibilem eius potenciam in prelio.Imperator autem accersito eo magnis eum laudibus commendauit,et uerbis dulcibus gratificauit. Quesiuitque a Salomone, si apudGeysam et Ladizlatun essent m.ulti tam boni milites? Salomon au-

www.dacoromanica.ro

1) Toldy: agnonitos.

. 70

tem intendens laudare hungaros, inpremeditate respondit: Multisunt inquiens, etiam built° meliores. Cui imperator: Si ita est, ta-libus militibus repugnantibus non recuperabis regnum. Rex autemGeysa audiens imperatorem pernenisse Vaciarn prudenti ususconsilio, iussit attemptare et demulcere patriarcham aquilegiensem,cuius consiliis imperator plurimum ascultabat, sim,u1 etiam omnesduces theutonicarum pramittens eis multam peeuniam si impera-torem reuerti facerent. Patriarcha igitur et duces muneribus illecti,et aun i amore capti, satagebant uariis figm.entis inducere imperato-rem ut reuerteretur. Patriarcha enian finxit se uidisse sompnium,,cuius coniectura manifestissime totum exercitum imperatoris diuinaulcione periturum, nisi quamcitius reuerteretur. Sed et d.ucesxerunt signiliter se diuinitus attonitos1). Conquerebanturque im-peratori nescio quid opinan i iimninere, si non cito reuerte-rentur. Sequenti uero nocte duces theutonicoru.m instruxerunt quos-darn astutos milites suos, ut ipsfi uociferando, et clipeos suos alterna_tim percuciendo seclicioneni ortam in exercitu simularent. Quod cumfecissent milites, magnus horror irruit super imperatarem et uni-uersum exercitum excogitate fraudis et simulationis insciu.m. Factusest itacpie tota nocte illa tumuhus magnus in castris. Mane autenrfacto conuocauit imperator patriarcham et duces in consilium, utdeliberarent quidnam (91) esset agendum. Patriareha ergo et ducespecunia corrupti modis omnibus consuluerunt ei ut reuerteretur.Cesar a-utem ingenias deceptus, simulans se Salomoni in posterumamciliatm-unn, destructis nauibus in Theutoniam est reuersus.

LXL Fugit Salomon.

At rex Salomon spe fraudatus gemebundas ac meatus collegitse in Poson. Confortatumque est regnum in manu Geyse regis, etex eo tempore uocatus est magnus rex. Ducatumque dedit fratri.suo Ladizlao. Dux autem Ladizlaus obsedit castrum. Posen multi&diebus. Milites uero Salomonis de castro exiebant, et eum. militibus.Ladizlai deoertabant. Salomon autem et Ladizlaus aliquando exie-bant signa sua cambientes et uelut milites pugnabant. Contigit atr-lean ut Ladizlaus in meridionali sikntio ad oastrum ueniret. Viditautem Salomon uenientem, mutatis ariis ignorabiliter exiuit acteum, sed nec eum Ladizlaus agnoscebat. Milites uero Sa1amonis su-

www.dacoromanica.ro

71

per castra sedentes lbs aspiciebant; putabatque Salom.on iliumease seruientem et propterea iuerat decertare cum illo. Statimquecum ad eu.m uenisset, et faciern eius respexisset, uidit duos angelossuper caput ipsius Ladizlai igneo gladio volantes, et inimicos eiusminantes. Quo uieo, Salomon fu.git in castrum. Cui milites anti dixe-runt: Domine, quid est hoc quod vidimus? nunquam te a duobusvel a tribus fugere uidimus, quid ergo nunc? Quibus ipse dixIt:Noueritis quod homines non fugissem, sed iste non est homo, quiaprotegunt eum igneo gladio. Quo audit° imirabantur. Unde ipsummagis timere ceperunt. Milites veto eiusdem Salornonis necessitatecompellente ad Ladizlaum ueniebant, ipse vero (92) ducali Tiber-tate et benigniss:ma largitate refouebat 'et ad dominuin sumn re-uerti libere permittebat. Rex autem Magnus eo tempore natale Do-mini in Zugzard celebrauit. Quo petente arclyiepiscopus Desideriussolempnem missam celebrauit et serm.one lucid:ssimo animum regisdeliniuit et ad bonum pacis inclinauit. Celebrataque mima, omni-bus rite peractis, precepit rex ut omnes egrederentur preter epis-copos et abbates. Tune rex cuni lacrimis prostratus est archiepiscopoet aliis ecclesiasticis personis esu prelatis, dicebat se peccasse, quiregnum legittime coronati regis occupauerat promisitque regnumredditurum Salomoni .cum pace firma hoc modo, quod ipse coro-nam iure teneret, cum -Lards tamen parte regal, que ducatui appro.priata erat; Salomon quoque duas parte3 regni caronatus te-nenet gum prim] detinebat. Episcopi ergo letas deo graciasegerunt, quia regem Spiritus sancti gracia uisitacione compunc-turn et illustratum esse uidebant. Tune rex Magnus missis nun-ciis ad regem Salomonem explicauit ei per literas modu.m pacis pre-taxatum In currentibus itaq-ue nunciis, et super hac re diuersis di-uersa sencientibus, consumpcio reconeiliationis effectum eortiri nonpotuit. Interea rex Magnus in grauem egritudinem incidit et VII Ka_lendas May uiam carnis uniuerse uirtutibus adomatus est ingressus.Erat mim fide catholicus, deo deuotissimus et princeps christianissi,mu's, Regnauit autem tribus annis, et Vacie tumulatus in ecolesia B.Virginia, quaan ipse eontruxit. In primo etiam anno regni suicEssima fames regnu.m Hungarie afflixit.

LXIL Sanctus Ladizlaus corona.tur in regem.

(93) Audita uero morte regis Magni caamenit uniuersa mul-titudo nobilium Himgarie ad fratrem elms Ladizlaum, et eurn com-

www.dacoromanica.ro

1) Subinteles: statutum erat.

72

muni consensu, parili uoto et consul-la uoluntate ad susc:piendumregni gubernaculum concorditer elegerunt; ymo uero anagis affec-tuosissimis et instautissimis precibus conpulerunt. Omnes enimnouerant ipsu.m ease uestitum consuanacione uirtutum, fide oatho.licum, pietate precipuum, largitate munificum, caritate conspicuum.Emicuit quippe quasi stella matutina in mello nebule, fugans tediatenebrarum et quasi luna plena lucet in diebus suis, velut etiam solrefulgens, sic effulsit in populo suo; quasi adeps eeparatus a carne.Et cum leonibua et uraibus lusit quasi cum agnis ouivan. Numquidnon occidit gygantem et abstulit obprobrium ex Israel? Conuertitenim inimicos suos undique et extirpauit aduersarios. Erat enimmagnus secundum nomen suuan maxian.um. Nam si ethymolog,ie no-minis eius alludaanus, Ladizlaus, quasi laus diuinitus data populodicitur. Laos enim populus interpretatur, dosis autem dans, vel da-cio, siue datum. Prima enim sillaba nominis eius laus est per pa,-ragogen. Et quamuis ipsum. Hungari in regem absque uoluntate suaelegerunt nunquam tamen in capite suo coronam posuit propterquod pocius celestem coronam optabat quam terrenasu et uiui regiscoronam. Sed usq-ue legittime coranari et coronam habere noluit

in eius 1) animo, ut si firma pax inter eos esse posset, regnumSalomoni redderet et ipse ducatum haberet.

Postquam autem diuina dispensatione regni gubernacula sus-cepit, non nrandanam gloriam caducam et transitoriam, sed celestempatriam et diuinam gloriara toto cordis affectu promereri studuit.Semper enim timorem domini pre oculis habuit in omnibus iudiciissuis et maxime in causis (94) criminalibus, ubi Wei() siue penasanguinis irrogatur. Diuina quidem inspiracione illustratus seiebatquod rex non tamen regat, quam regatur. Unde in omnibus iudiciissuis mitigata legum seueritate, scalper utebatur misericordie imi-tate. Erat enim consolator afflictorum, subleuator oppressorum, piuspater osphanarum, a cunotis enim regnicolis mutato proprio nominepius rex uocabatur. Qui etiam uietor honoratus inclitus augustusextitit, non tam nominum proprietate quam rerum ueritate; ad-amdt enim rrempublicam Hungarie. Ipse prius Dabnatiam. atqueCroatian sue monarchie iure perpetuo subiugauit. Cu.ni enim. rexZolomerus sine liberis decessisset uxor eius soror regia Laazlai abinimicis viri sui multis iniuriis pregrauata auxilium fratrie sui regiaLadizlai in nomine Ie,su Christi implorauit Cuius iniurias rex gra-

www.dacoromanica.ro

7 3

uiter uindicauit et Croatiam atque Dalmatiain integraliter sibi resti-tuit. Quarn postea a predicta regina saw subdidit dominio. Quod ta-men rex non fecit propter cupiditatom, sed quia secundum regalemiusticiam sibi competebat hereditas. Quonia.m gulden" rex Zolome-ras in primo gradu affirkitatis eidean attinebat et heredem nonhabuit.

Porro Salomon erat in Posen. Reuerentissimi autem epiecopilaborabant pacificare eos. Rex autem Ladizlaus quamuis eciret Sa.lomonem nimia ease trucem et impacibilem, uictus tamen pietate,et maxime justicia compellente quia ius legittimum Ladizlaus nonhabebat contra eum, sed (amnia ex facto fecit non de iure, quartoanno regni sui pacificatus est cum Salomone donans ei stipendia adregales expensas sufficiencia. Optimates autem regni futura peri-cula bellice cladis caute precauentes, non paciebantur regnuan par-tiri cuan. Salomone, ne nouissima fierent peiora prioribus. Salomonisautem cauteriatam conscientiam preconcepte iracundie amaritudolaniabat. Cepit ita que freanebundus estuanti animo machinari dolos,in pernicion irmoxii sanguinis Ladizlai. Sed incidit in foueam quamfecit. Eodean etiam anno crux doraini que Albe constituta fuerat per-cussa eat a fulgure.

Rex autem (95) Ladizlaus deprehenso flagitio, cepit Salomo-nem et in Vyssegrad cretrusit in careen= Erat autem apud Salo-monem Bodus filius Bokon in carcere. Hoc autem non causa timorisfecit, sed pro consanguineitate regis qui scamper minabatur facerepeiora prioribus et ut furor Mims paululum temperaretur. Ipse maimassidue pro Saloanone orabat, ut ad legean dei conuerteretur. Si ueroSalomon conuersus fuisset, ueraciter regnum plenarie sibi restituisset,ipse clue,atum sibi elegisset Et quamuis Saloanon in carcere fuis-set, Ladizlaus multo magia ei condolebat. Sed postmodum Salo-mon rex dimissus de carcere, in eleuacione oorporis sanctigis Stephani, et bead Emerici Confessaris .astitit regi paucis die.'bus, et tandem fugiens adiit duce= Cunorum qui uocabaturKutesk. Cui iurauit quod Transiluanam prouinciam proprietariosibi traderet, et filiam eius in uxorem accipexet, si ille in auxiliumeius super Ladizlaum ueniret Dux autem Kutesk inani ape sedu.ctus,cu.m magna multitucline Cunorum inuadens Hungariam, deuenit us-clue in prouinciam castrorum. Vng et Borsua. Quo audito, rex La-dizlaus irruit super eco et contriti sunt a facie eius, cecideruntquein ore gladii multa milia Cunoru.m. Rex autem Salomon cum Ka-teak sicut anates auulsis pannis ab unguibus austuris fugientes eua-

www.dacoromanica.ro

74

gamut. Rex itaque Ladizlaus tulit spolia earum et in ympnis etconfessionibus benedicebant detun qui dedit es gloriosam uicto-riam. Fecit autem construi ibidem ecclesiam ad hon.orem dei omni.potentis ob meencniaan uictorie quam adiutorio dei obtinuerunt.

At rex Saloram cu.m latrunculis Cunorurn inuasit Bulgariam etconfinia Grecie, ubi ab exercitu im.peratoris Grecie miserabilitersunt percussi, e quibus pauci ualde euaserunt. Cum enim uidissentCuni magnam multitudinem locricatorum timnerunt ualde, cepe-nuntque festinare ut transirent Danubium, priusquam ab hostibusconcluderentur. Qui ergo loricas non habebant, celerius pre leuitatepreeedebant. Salomon auteen et sui atque alii locricati armorum pon-dere prepe (96) diti precedentes socios tardius sequebantur et yemaeral, ningebatque densissime, crepleuerantque niues oculos eoruan, etpreoccup ante niuiu.m densitate non poterant uidere socios suos quiprecesserant. Errantes itaque ferebantur per inania. Sed et hostespersequebantur eos cominus. Cumque deuenissent ad quoddamcastrum deserturn et uacuum, intrauerunt illuc, et tota die et nocteibidem manserunt. Hostes autem circumdederunt castru.m undique.Obessi uero uidentes se periculo famis pefrire, elegerunt magia pug-nando mori quam fame perimi. Sununo itaque diluculo exierunt inhostes et simul cum interfeetoribus suis interierunt et quarapluresex eis occidebantur, qui eos interficiebant Rex autem Salomonfugieng cuan paucis uix euasit, et faeili curan tranguit Danubiumquia glaciatus erat. Cumque uenisset ad quoddain nemus magnum,dixit suis, ut pro recreandis equis pauluhun pausarent. Ipse uero,deposito scuto, finacit se confestim reuersurum, et abiit in opacaspartes siluarum; cruis nichil tale opinantibus absentauit se ab illisnec unquam ultra comparuit. Fractus quippe tot aduersis, uigitatus-a spiritu salutari, qui ex ipsis aduersis non est effectus durior, neocontra iustiesignam dei ueritatem libero pugnans arbitrio, sed ma-num miserieordissime corripientis dei sen6ens, in recordacione com-snisgorum ingemuit, et quantum iuste humanitatis arbitratt pease+potest, cuan cordis contricione et satisfactione de peccatis suis pe-nituit. Yore felix neceseitas, que compellit ad meliora; nain reneranecease est, ut quem =Indus odit, diligatur a deo. En nobile corpus.regis Salomonis, regalibus deliciis educatum, iacet in puluere eteinere fatigatum, et qui prius pugnabat pro tetmporalibus, nunc so-hun intendit celestibus. Totum enirn tempt's imite gae in peregrina-done et oratione, in ieiuniis et uigiliis in laboribus et obseeratio..

www.dacoromanica.ro

1) Toldy: Kwl.

75

nibus consumauit. Visus est etiam semel in Hungaria tempore regis.Colomani, sed statim dilituit, nec unquam amplius comparuit. Mi-grauit autom ex hoc e,eculo ad doininum et sepultus (97) est Pole inciuitate Istria. Uxor autem et mater in Agm.und requieecunt.

Post hec autem q-uidam de Cunis nomine Copulch filius Krul 1)cum ualida mann intrauit in Hungariam, ut debellaret. Qui ultra--siluanum. regnum depredauit et predam secum ducebat. Qui de-populate terra tranailuana transiens uenit jIL Byhor, et circa flu-men Umsoer aliquantis diebus permoratus est. Deinde transiensTyscia.m in Thocoyd, exercittun MUM in tria agmina diuisit; duoagmina uersus sabuluan uastare proposuit, unum uero circa Tysciam.debellare ilimisit. Debellantes uero et predantes uenerunt in locum,qui dicitur Bechey, cum multitudine predarum et ad propria re-dire statuerunt. Qui dicebant: Venianus debellando, nunc reuertamuruenando. Tantam ergo preclam de Hungaria habueruut, quantum.unquam aliqua gens potuit habere. Uxores etiam et filios nobiliumsecum in captiuitate dueebant. Rex autem Ladizlaus cum suis inSclauonia fuerat. Cunnque in reuersione emu hec amnia nunciassent,citius quam sciuerat reuersus est et cum Buis militibu.s celeriter posteoe equitauit. Quos circa fluuium Temes inuenit. Et illi putanteese cunnino esse liberates, plus affectabant uenationem quam helium.Rex autem Ladizlaus militibus suis dicebat: Utilius est michi moriuobiecum, quam uxores uestras et Mies uidere in captiuitate. Hecdicens lacrianabatur, et prim.us uexillo rubeo impetum fe6.t in castraCunorum. Contriaitque dominate Cunos ante faciem hungarorum.Rex itaque Ladizlaus militibus suis clamabat- Non interficiamushomines istos, sed capiamus eos, et si conuersi fuerint uivant. Ko-pulch uero et meliores mortui aunt, et alii quaanplures capti sunt,.et nemo ex eis euasit prate'. unum seruientem nomine Esoeanbu. Rexautem cum suis omnibus pro tanta uictoria gratias egit wmaipo-teuti deo, qui eripuit eos de manibus hostium suorum, nominauit-que fluuiann Paganti, propter paganos usque in presentem diem.Hoc audientes Curti de seruiente illo q-ui euaserat ualde contristatistud, qui etiam coniurantes promiserunt se in (98)iuriam Kopulch uin-dicaturos. Miseruntque ad regem nuncios et captiuos dimittere pre-ceperunt uerbis superbis et contumeliosis, regem deriserunt, et eta-tuerunt diem in Hamgariam intrandi. Cumque rex audisset subrisit,et diem quam in Hungariam uenire prop osuerant. Rex prius obuiam,

www.dacoromanica.ro

1) Toldy: gratanter.

76

eis equitauit, time,ns depopulacionem Hungarie. Et quodam sabbatesumpmo mane prope Danu.bium impetum super Cunos fecit Inprimo autem impetu rex ducem Kunorum nomine Akus percussit,et Cusean quem rex sibi infidelem putabat, in eadem die fideLterac uiriliter seruiuit. Contniuitqu.e doaninus Kunos ante faciem hun-garoruna. et rex cum uictoria reuersus est.

LXIII. Rex uadit contra Rutenos.

Post hec autem rex gloriosus inuasit Rusciam, eo quad Kindper consiliuun eorum Hungariam intrauerunt. Cumque uidissent seRuteni male coartan, rogauerunt regia clemenciam et promiseruntregi fidelitatem in. omnibus. Quos rex piissimns grauiter 1) suscepit.Deinde irruit in polonium. Polani uero contra ipsum uenientes pug-nauerunt, sed hungari adiuuante deo uictoriam habueaunt. Exindehungari cabtrum Korokou tribus mensibus obsederunt. Interim ob.seta et obsedentes ceperunt egere. Rex autean et principes pecie-runt ab omnibus hungaris noctis silencio, ut portaret imusquisqueocreaansolam de terra plenam(99)quod et factum est Fecerunt autemante eastrum montem magnum de terra ulla, quam desuper cum farinacoperuerunt Videntes autem obsessi, quia obsideintes habundarentuictualibus, et quod diu possent manere ante castrum, uremia cumuniuersis regi reddiderunt, et pacean ad uoluntatean regis ordin.a-uerunt, seu composuerunt Art inde transiuit in Bohemiaan, et =altoscaptiuos de Bohemia duxertmt impune in Hungariam. Et sic rexuictoriasissimus ad propria rediit cum gauclio.

LXIV. De construccione Waradensis ecclesie et de morte regisLadizlai.

Post hec in parochia castri Bihor inter flumen Keres in uena-clone sua inuenit locum, ubi angelica amonitu proposuit constitueremonasteaium in honore Virginia Marie, quern locum Varad nomi.nauit. At rex Ladizlaus lin amphora simpar se ex-tendens, et deuirtute in uirtutem proficiens, non solum in Hungaria, -sed in. am-nia regna ehristianitatis sue respetait suauitatis odorrean. Uncle mor.tuo romanoru.m imperatore, duces et tetrarche theutonicorum cuncti-que barones et optimates communiter et oancorditer rogauerum.

www.dacoromanica.ro

1) Toldy: Otthonia.

77

ipsum, ut susciperet imperium. Quia uero tempore suo non solum,sue, sed que Iesu Christ: aunt querebat, et illud diuimum(100)aracu-lum mente sedulo reuoluebat: Non transgrediaris termimos patrumtuorum. Suis itaque terminis contentus esse maluit, quam supra men-surain iuris augere affectane, alienigenarum et ignotarum gentio.mregimen susc:pere recusauit. Vix autem in Hungaria deo pie ac fide_liter seruiendo, et leges conuenienti uigare sanociendo poterat re.manere.

Cumque celebrasset Pasca domini in Bodrog ecce mincii deFrancia, et de Ispania, de Anglia et Britania ad eum uenerunt, etprecipue de Wyllermo fratre regia Francorum, et ei omnipotentisdei iniu.riam se ulcisci Thanifestaue.runt, et sanctam ciultatean, etsanctissimum sepulchrum de m.anu sarracenorum liberare pensaue-runt. Unde gloriosum regem rogauerunt, ut eis rector et gubernatorin exercitu Iesu Christi existeret. Rex autein hoc audiens, gauisusest gaudio magno et in eadem festiuitate a nobilibus Hungariecentiatus est: tristabaturque tota Hungaria propter eum. Sed ipse-quod inceperat, nullo modo dianittebat Misitque nuncium ad Co-rardum ducem Bohemorum. filium. Othonis, et petlit ab illo acprecepit, ut securn ultra mare ire pro iniuria Iesu Christi prepa-raret. 11le auteam libenti animo se promisit. Interim cognatus Cor-rardi ducis nomine Sentapolug, noctis silencio Pragam ueniens, ip-sam ciuitatem cepit. M,ame facto ab episcopo pragensi in solio du-cali sedit, et a quibusdam honorifice susceptus est C.orrardus autentad gloriosum regem auunculuan suum uenit, et que ei acaiderantnarrauit et regem in auxiliu.m sibi uenire in propria persona ro-gauit Rex autem concedems ei ita, quad de seruieio dei dux nonremaneret. Et quia consanguinitatis uinculo illi iungebatur, etiammemor sue ae,cionis1) duele patris eius, qui sibi in auxilium contraSalom.onean uenerat, promisit se in propria persona eum. adiutu-rum. Habebatque rex secum fratres suos filos Geyee regis Colama-num. et Alinum. Pronosticatusque ita erat rex de Colamano, quiafusor sanguinis fie.ret. Voluit enim Agriensem episcopum emu. fa-cere. Audiens eadem noete sece.ssit in Poloniam, audiens quad pater.eius et auus(101)Polonie honarifice suscepti eseent. Secuti sunt eumde Hungaria Marcus et Ugra et alit

Rex autem congreg.ato exereitu suo, cepit ire contra Boheanoeprop ter iniuriam nepotis sui. Cuan autem peruenisset in confinium

www.dacoromanica.ro

1) Toldy: dimisit.

78

Bohemoru.m, grauis infirmitas eu.m inuasit. Conuocatisque princi-pibus suis ad Coloonanum nuncios inisit, scilicet Marcelluni prepo-shunt et Petrum comitem, ut ad Hungarian" reuerteraux. Beatusautem Ladizlaus sic ardinauit, ut post ipsum Almus regnaret, quisincera aimplicitate ductus honotrauit fratrem suum Coloman.um, pre-ferendo sibi coronam regni, ta.mquam cui iure primogenitu.re uide-batur comp etexe.

Si quem auteon scire delectat, quot et quanta bona genti suebeatus Ladizlaus fecit, de gestis eiusdem plenam poterit habere no-

Sanctitate igitur et gracia plenus transiit ad consorcia angc-lorum anno regni sui XIX-o et sepultus Waradini in monasterio sue.Amu) domini MXCV-o III Kal. Augusti feria prima.

LXV. Sanctus rex Ladizlaus moritur, et Colonbanus filius Geyseregis in regem legittime coronatur.

Coloananus itaque filius regis Geyse de Polonia festinanter rediitet coronatus e,st, et duci Almus ducatum plenarie (102 )conc,essit. Incuius etiam temrporibus multa anala aunt perpetrata ut inftrius pate-

lit- Erat namque habitu corporis contemptibilis, sed astutas et docilis,ispidus piloaus luscus gibosus claudus et blesus. Cumque predictiperegrini Iesu Christi audissent de morte gloriosi regisualde condoluerunt, ac inde miserunt nuncios ad regem Colomanun,ut quemadmoduan gloriosum Ladizlaum rogauerunt, ha et de ipsopetierunt, putantes ipsum ease de eadem pietate, quia ipse de eodemsanguine fuerat. Colomanus autem rex hoc audiens, non solum nonire cum eis promisit, sed etiam per terxam suam uhuni illis minimeconcessit Exercitum autem contra eos miisit, ut ad regnum introirenon permitterent, putans ipsos esse tirannos, et non peregrinos.autem apean in deo ponentes et caius signum portabant Iesu Christi,in illo confidentes Hungariam audacter intrauerunt, et ex Hungarismultos interfecerunt. Hoc audito xex congregauit exereitum suumcirca Temes, et illos simulata pace ire dimiserunt 1). Cumque adZemlin peruenissent, et se in pace esse operantes castra metati aunt.Castrum autem Zemlin ceperunt, quod rex alias insidias non face-ret, et peiora prioribus non fierent Deinde marchiarm inam totamdeuastabant, propter uictum, et quidquid rapere poterant ad ca-

www.dacoromanica.ro

79

strtun portabant Rex autem in Temes utiliori consilio usus, pacemcum illis firmauit et multis muneribus et uictualibus eos honorauit,et in pace ire dimisit. liii autem peregrini proficientes ceperuntAntiochiam, et aduivante deo Ierusalean abierunt.

Cumque rex ad propria reuerteretur, et dux Manus ad ducatumiret, quidam iniqui dyabolico freti cough° ceperunt inter eos ac-cusare. Dicebant enim. duci: Domine dux! rex insidiatu.r tibi et ca-pare uult te. Deinde regi dicebant: Dux tibi posuit insidias, et si noncustodieris te, scias procul dubio te imoriturum. Hoc autean audien-tes ambo iuuenes et lasciui congregauecrunt exercitum. Rex autean cu.mexereitu uenit contra ducean in Warkun, (103) et dux e contra uenitprope Warkun, Tisciam autem inter eos dimiserunt. Fideles autemHungari treugas ab ipsis petierunt, et ut colloquium haberent. Dixe.runt: Quid est quod nos pugnamus? Isti nos obpugnant, moriamur;et cum ipsi euaserint fugient: sicut nudius tertius patres nostri uelfratres cum patribus eoruan uel fratribus pugn.auerunt, et ipsi mor-tui sunt. Nee nos uidemus causam pugne. Sed eis si pugna placet,ipsi duo pugnent, et *galls eorum preualuerit pro domino habeamus.Quo statuto consilio principes reuersi stint Cumque Grak regidixisset quemachnoduan statuerant, et Ilia duci reuelasset, absqueuoluntate eorum quieuerunt.

Post hec autem rex inuasit Rusciam, et ducissa Rutenorumnomine Lanca eiusdem regis, uenit obuiam regi, peclibus paonolutaobsecrabat regem curn lacrimis, ne disperderet gentem illam. Cuan-que argem non aucliente.m instantissimis sollicitaret precnaus,trauit eam rex et amouit a se dieens: Non oportet regalem maiesta-tem fletu muliebri deturpari. lila autem gem.ens reuersa est retror-sum, et rogabat omnipotentis dei auxiuiugin. Plurimi aute:m Kuni cumMircode cum precibus uenerant in auxilium Itutenocrurn.. Qui de nocteconsurgentes sumpmo mane percusserunt castra regis, usque ad in.terempcionem dissipauerunt ea erudeliter. Nobiles autem Hungariecommunierunt regem circu.mquacfue, fueruntque regi pro muroinexpugnabili. Kuni autem persequentes e,oanitem Euzem de genereAlmasi, uirum fortem et alacrem, interfecennat eum, et °males qui'CUM es erant. Similiter et episcopos Kuppan et Laurencium, mul-tosque abso bellatores fortes sagittarum transfixionibus occiderunt.Unus autem. ex Kunis nomine Monoch acriter persequebatur htm-garos. Quem Mathaeus miles regis optim,us uolens comprehendere,impetum fecit in illum. 111e uero fugiens missa post tergum sagitta

www.dacoromanica.ro

80

pedem Mathei transfixit, et nisi socii multi insertis clipeis illumprotexissent mortem non euasisset. Petrus itaque uersus est ad Monoch; cuanqu.e ad Petrum(104)sag'Itasset, sagittare non potuit, et usquedum aliam sagittasn aeciperet, Petrus latus Monoch perforauit,quem captiuum ad regem uiuu.m perduxit. Tune Iula comes in pe-dibus uulneratus euasit, de quo uulnere in Hungaria mortuus est.Rex itaque et omnes sui celeaiter fugiendo uenerunt in Hungariarn.Thesaurum uutem regia et omnes qui celeriter fugere non potue-runt Kuni rapuerunt Tanta strages ibi fuit, quo cl raro hungari intanta strage fuerunt. Qui autem ex hurngaris in siluis eu.aserant, prenecessitate famis soleas calceamentoruni euorum aesando icomedebant.Quid plura? Tanta tune pericula facta sunt, que dici non possunt.

Rex autem de prima uxore sua genuit Ladizlaum et Stephanumlump domini MCI. Cumque rex esset in Dahnacia, in ciuitate Zadur,et cogitaret ciuitatem succendere pre duritia gentis illius, dormieratin pallacio suo, quod ibi edificauerat; et ecce sanctus Zadriensisepiscopus uenit ad eum harrido uultu, quem per capillos capienstraxit, et cum uirgis laureis ualde uerberauit. Qu.em cum dimisisset,et excitatus fuisset, illtun non uidit, sed dolorem sentiebat, et ictusuirgarum super corpus suurn aspiciebat. Quapropter a molestacioneeiuitatis patienter cessauit Deinde rex uolebat ire in Rusciam. Annodomini M-o C-o VI-o reuersus est dux Alm.us de Patauia qui prop-ter regis timarem illue fugierat Quem rex ouscepit ad pacem.Deinde fugit in Poloniam et accersito Polonorum et hungararumconsilio et auxilio reuersus est in Hungariam, et cepit Nouu.mcastrum, et intrauit illud. Rex autem hoc audit° obsedit castrum.Cumque in crastinum pugnare uellet, ecce dux subito equuna as-maidens portas castri exiens citiagirme equitauit solus ad castrumregis. Et cum ad tentorium regis uenisset, statim de equo deseen-dens, et ad pedes regia ue.nit, et in are omnium se culpabilem pro-clamauit. Rex autem nichil tale scientibus duci indulsit. Nam etindignationem suam ab hungaris qui in castro erant, per intercessio-ne.m ducis amouit (105) Deinde dux Iherosolimam proctus est, etcum prosperitate rediens, rex eum suscepit ad pacem. Delectabaturautem dux in uenacionibus, et assiduus erat in eis, et d.abat ei rexamnia ad uenandum necessaria.

www.dacoromanica.ro

Toldy: confictione.Toldy: in et ex.Toldy: Colomanum.

81

LXVL De consctructione ecclesie Demes.

Dux autem construxit monasterium. de Denies, rogauitque re-gem, ut ad consecracionem ueniret et sic factum est Post quampalatini accusabant ducem, quod insidias preparasset, ut interfi-ceret regem in constructione monasterii sui. Quod et forte fecisset,nisi amici regis ipsum uigilantissime custodissent Rex autean iratusuoluit capere eum, sed reuerentissimi episcopi et alu boni principesscientes falsum esse quod ex confectione 1) inimicorum duci im-ponebatur, interoesserunt pro eo apud regem et pacificauerunt eosjuramento, dimisitque ducem in pace, ut in Bokon uenaretur. Alisit-que cum co duos iobagiones sub pretextu honorandi eum; quos ta-men clanculo instruxerat, ut animum ducis sollereius exploraren;si dux aduersus regem machinaretur, regi nunciarent. Cumque ue-nisset dux in Chour et asture misso cornicem cepisset, simplici animodixit iobagionibus: Nome cornix jeta iuraret asturi, ut si eam di-mitteret, de cetero non uociferaretur? Illi autem respondent: Quodneo astur dimitteret carnicem propter-iuramentum, nec cornix iurareposse; cum sit animal irracionale. Eadem uero (106) nocte uerba duelsregi mmciauerunt. Dux autem ueniens in Bokon causa uenanditim absentauit se ab illis et fugit iteamn. ad Patauos, regia teutoni-corum auxilium imploraturus. Armo domini 1V1-o C-o XII-o N. filiusregia Colomani mortuus est et rex secundam duxit uxorean de Rus-cia, quam in adulterio deprehensam peccantern, nec uiolenta teme-ritate &link& Sciebat enim quia seriptum est: Deus quos conimixithomo non separet. Scilicet sine lege et absque racione. Ideo nonipse ab ea se separauit, sed lex ab ea eum separauit, quarn reatusaccusauit, culpa dampnauit, maleficium. coartauit. Remisit ergoeam lex in terrain su.am. Que in 2) ex adulterio genuit filiam no-mine Borith, Borith often). genuit Calamanum 3).

LXVII. Dux Almus et Mitts eius exoculantur.

Anno domini MCXIII-o imperator propter ducem Almun mouitexercitum ingentezn, et uenit in confinium. Hungarie, ut colloquiumcum rege haberet et inter eos pacem formaret Et quod factual est.

6

www.dacoromanica.ro

82

Rex autem imperatori plurima dona misit et sic honorifice repa-triauit. Post hoc rex reduxit ducem Almum ad pacem. Confirmataautem pace, tandem rex cepit ducem et filium eius Belam infantu-lum, et obcecauit eos. Sed et Belam infantulum preceperat castrare.Sed obcecator amens deu.m et regni sterilitatem, castrauit catulum,cuius testiculos tulit regi. Et de nobilibus regni obcecauit Vros,Vatha et Paul Nichil(107)tarmen profuit innoxii sanguinis profusio,quem diuina ulcione premature mortis deglutiuit sorbicio, et puni-uit temporalis regni destruccio. Unde dictum est: Non sic impii,°males, et cetera. Ductus est autem dux Manus in monasteriumsuum in Deanes. Post hec autem rex cepit egrotare grauiter, ethabebat q-ueandam medicum latinurn nomine Draconem, cui nicmiumcredebat. Hie apposuit amplaustrum super awes regia, qui ex capitisdolore urgebatur et per concauitates aurium uis emplaustri nonmodicam extraxit partem cerehri eius. Remoto autem emplaustro,quod diucius tenere non poterat ostendit °Liman) comiti. ComesOthmarus inspiciens emplaustrum, uidit in eo cerebrtun extractu.m,dixitque regi: Domine expedit tibi, ut prepares te ad uiaticum..Quo audito timuit rex et ingemuit. Postea autem iniit rex consiliumcum sceleratisaimis Mark filio Sytma, et Achille filio Iaco, et CUMaliis comitibus, quorum consilio ducem et filiu.m eius de gremiomatris sue extractum. excecauerat. Misitque ex eis quemdam nomineBenedictuan, filium Both apprehendere ducem, ne forte mortuo regeipse ei auccederet. Rex autem in morte precepit filio auo et princi-pibus, ut ipsi post mortern suam. super Rusciam ulciscerenturiuriam, q-uain ipsi fecerant. Cum autem Benedictus recessisset, duxante monasterium sedebat, plangens dolorem proprium. Qui ownaudiaset, quod equites festinanter uenissent, presensit animo sibipericulum innninere, et fecit se introdu.ci in m.onasterium, et te-nebat manibus altare sancte Margarethe uirginis, ut ealtem pro re-uerencia dei et sanctorum eius euin lude abstrahere non presumant.Benedictus autem per antifrasian dictus, aacrilegas manus inieciteum, et tenentem altaria uiolenter extrahebat Duna quoqueconaretuar extrahere, diuulsa eat cutis mamas duele, et infectum eataltare sanguine. Sacerdotes autem obseruabant hostia ecelesie, etuolebant ilium Benedictum capere. Ille autem hoc percipiens cordefuribundo quomodo potuit exiuit, et dum festinanter equitaxet persiluaan Pelys, eecidit de equo, et ceruice fracta mortuus est. Et ca-

www.dacoromanica.ro

1) Toldy: galiotas Pisanorum.

83

rxes(108)eius qui sequebantur ipsu nn, deuorauerunt carnes eiuset oses.

Iste Colomanus sicut quidam dicunt, fuit episcopus Waradien-sis, sed quia fratres quos habebat, morte sunt preuenti, ideo summopontifice cum co dispensante regnare compellitur. Qui ab hungarisCunues Calman appellatur. Eo quod libros habebat, in quibushoras can onicas, ut episcopus persoluebat. late Dalmatie regnunnocciso suo rege Petro nominato in montibus Petergozdia Hungarieadiumdt. TGaleas quoque Venetorum et naues solidans, et allocanspecunia maxima exercitum copiosum in Apulian'. destinauit. QuiApulia spoliata per tres menses pennanserunt in ea. Ubi etiam Mo-nopolim et Brun.disium ciuitates expugnantes, Venetis ad tenendumpro utilitate regis Colomani reliquerunt. Ipsi autem in Hungarian'abinde sunt reuersi. Que quidem ciuitates, per so1datos Parismo-rum.1) missos per Cesarem expulsis Venetia sunt rehabite. Regnauitautem annis XXV mensibus VI diebus V. Anno domini M-o C-oMIL° tertio Nonas Februarii feria tertia migrauit ex hoc seeulo.Cuius corpus Albe quiescit.

LXVIII. Stephatzus Colomani filius coronatur in regem.

Potentiores regni Stephanu.m Colomani fillum in regem coro-nauerunt. Erat enim adhuc inpubes, sed spiritus eius in manibuseius. Anno autem nono regni sui Intrauit Dalmatiam, et a dalma-tiensibus honorifice est susceptus. Inde reuersus missis exercitibussuis fines po1onicos deuastauit. Placuit autem regno, ut rex Stepha-nus cum duce Bohemorum colloquium haberet. Cumque uenissetad confinium Hungarie prope (109) fluuium Orsoua, et dux Bohemo-crunn obuiam, 1111 uenisset, fluuius tamen eos interiacebat Erat autemSolth semper inique cogitationis auctar, qui per iniquitatem suamde Hungaria fuerat expulsus, qui tune ibi cum Bohemis presenserat. Antequam. uero rex cum duce colloquium haberet, misit Soltnuncium ad regem clanculo dicens:: Fidelis sum domino meo. Etquod noui de Bohemis sibi notifico. Unde statim cum colloquiu.mhabebit cum duce, dux eum capiet. Quia audiuit tuos uenisse sinearmis. At reuersus idem duci dicebat: Statim cum colloquium ha-bueris cum rage, rex te capiet. Sed potius arma tuos, et ita in castrissedeant. Bohemi ergo, sicut furibundi et bibuli, feccrunt quemad-

www.dacoromanica.ro

84

modum illis Solt laudauexat. Et aliuin nuncium misit ad regem di-cens: Mittat rex sagittarios circa castra duels, ne cito ad castra suaequitare preualeant. Rex autem ut fuit impetuosus, fecit sicut Soltdixerat, sine suorum consilio. Bohemi uidentes sagittarios uenire,sine dubio sciuerunt, ueritatem ease quod audierant Qui impetumsuper sagittarios fecerunt Bisseni atque Syculi uiiissimi usque adcastram regia, absque numere fugierunt. Rex autem hoc audiensCUM paucis celeriter equitauit uersus Hungariam, quia sui absquearmis uenerant, et qui arma habebant, armare se non poterant, quiainscii regis consilii erant Putabatque rex in consilio equalem seSalomoni, in fortitudine Samsoni, in audacia Dauid. Sed illis equalisnun erat .Bohemi autem acriter deuastabant castrum regia. 'anusuero filius Vrosa palatinus comes longe descenderant 1) de rege.Qui cuan audissent, silenter ac suauiter suos armauerunt 2), et im-petum. super Boheanos, qui castra deuastabant fecit 8). Contriuitque.dominos eos in ore gladii hungarorum, et dire morti sauciauit. Mi-sitque Jaraus post regean nuncium, et manifestauit uictoriamquam dominus sibi dederat. Rex itaque reuersus gauisus est gaudiomagno. Sed ualde doluit, quia Sok in eodem prelio mortuus nonfuit, qui tanta mala mendaciis 4) simulabat.

Rex autem Stephanus legittimaan nolebát ducere ux (110) orem, sedconcubinis meretricibus iunctus exat Quare barones et optimatesdolentes de regni desolacione et regis sterilitate, duxerunt ei uxo-rem dominam nobilisaimam Miami regis Roberti Viscardi de Apulia.Vena ita que dux teutonicorum nomine Bezen ad regem, et con-questus ei est, ut frater suus eum de ducatu eiecisset, rogans queregis clemenciam, ut in propria persona sua ipsum adiuuaret. Rexautem, Stephanus uolens iniuriam patria sui regia Colomani uinclicare,promisit ducem adiuuaturum, et collect° exercitu kit in Rusciann.Cumque peruenisset, primus obsedit castrum. Contigit autem summodiluculo quod predictus dux Bezen ambulabat circa castrum pre-uidendo loca expugnandi municiones. Obsessi uero exiuerant decastro causa uisitandi hungaros. Cumque dux uidisset illos, impe-tum. fecit super illos, qui uiriliter pugnantes, ducem usque ad mor-

Intre comes pi longe este in manuscrfs o lac.uni.Toldy citegite: descenderat, studisset, armauit, in loc de pluralul des-

cenderant etc.Toldy: fecerunt.Toldp adaugi: suis.Rhutenonum in loe de teutonicorum.

www.dacoromanica.ro

85

tem uulneraue.runt. Cumque rex audisset de morte ducis, indigna.tus est ualde et precepit omnibus hungaris ut ()estrum obpugnarent,et eodem die eligerent municiones possidere uel mori. Principesautem Hungarie habuerunt consilium et dixerunt: Quid et quaremarimur? Si ducatum vendicabiraus, quern rex ex nobis constituetducem? Stabilitum igitur sit inter nos, quod nullus castrum obpug-net, et dicamus regi, quia hec omnia absque consllio suorum prin-cipu.m facit. Cum uero principes uenissent ad consilhun. regis, °ni-nes in dues partes se transtulerunt. Sed Coama de genere Paznanerexit se, dicens regi: Domine quid est quod facis? Si cum multi.tudine morte militum tuortun castrum cap* quern ducem consti-tues? Si inter principes tuos eligis, nullus remanet. Numquid uosuultis regno relicto habere ducatum.? Nos barones castrum nonobpugnabimus. Si obpugnare uie, solus pugna. Nos autera in Hunga-riam recedim.us, et nobis regem eligemus. Unde ex precepto prin.cipurn precones in castris clamabant, ut hungari quam citissime inHungariam reuerterentur. Rex itaque cum uidisset se suorum auxilio

iuste destitutum, reuersus eat in (111 )Hungariam. Post hoc tertio annofines polonicos missis exercitibus deuastauit. Deinde misit exerci--turn, solummodo falangos 1) aulicorum suorum, partes Bulgarie et'Seruie deuastatum.

Interea inuperatrix contantinopolitana filia regis Ladizlai no-mine Pyrisk nunciauit regi Stephano 2) dicens: regem Hungaxie essehominem suum 3) quern etiam contradicentem imperator castigauit.Cum autem hoc audisset rex, pro nimia reputauit iniuria, et collectoexercitu in impetu &pietas sui inuasit partes 'Grecie, atq-ue aliasciuitates Grecie igne et gladio deuastauit, et cecidit timor superomnes ciuitates prouincie Mims. Timebantque omnes reges Stepha-num regem, tamquam ictum fulminis u,nde infantes uagientes com-minatione rtominis regia Stephani quiescere compellebantur. Habe-batque rex secuin septingentos milites Francos, cum. quibus Bul-gariam deuastabat, et per eorum ingenia muros castrorum Grecieflestruebat. Ea de causa quod imperator ad conflictu.m non ueniebatad ipsum, misit rex nunciwn ad imrperatorem Grecorum, et uitupe-rauit eum dicens: Quod non eseet dignus uocari imperator neque

Toldy: phalanges.Toldy adaogrt: Imperator Mauritius, maritus eius improperasset regi

Stephano, dicens.3 Toldy: saeuum.

www.dacoromanica.ro

Toldy: anno.Toldy: Boroneh.

86

rex, sed anus et vetula, quia sicut vetula semper est in ocio. Quo.

audito respondit imperator dicena: Indubitanter credat rex quodsua in presenti anusI) simul cuan umbilico uirilia incidam. Ea de

causa misit imperator exercitum inge,ntem in Hungariam. Venien-tesque transiuerunt in Ilungariam in Haram, et hungari aliquodimpedimentum facere non poterant. Quia greci per ingenia inflarn-mabant ignes sulplunzos in naues hungarorum et eas in ipsis aquisincendebant. Misit itaque rex onme robur regni sui contra grecos,quilma prefecit Setephel. Qui uenientea pugnauerunt CUM grecis ul-tra riuulum Karaso uersus Boron. Fuitque manus domini cumgrecis, nec potueruni hungaa-i resistere. Tanta ergo strages raro factaeat, quanta ibi contigit; riuulus enim Karasu humano ,sanguine intantum mixtus fuerat, quod omnino sanguis ease putabatur lace-bantque loricati homines in fluuio tamquam tru,nci, super quos fu-gientes(112)et perseq-uentes transiebant riuuluan quasi super pontem.Mactabantur autem Hungari tamquam boues, nec erat qui redi-meret eos de manibus grecorum. Ciz uero Comes et alii boni militestibi occubuerunt. Post hec imperator et rex per fideles nuncios con-uenerunt ad colloquenchun nauigantes in insulam que ciuitati Bo-rot-kb 2) proxima est. Ibi uero inter principes suos dju excusanteset incusantes, tandem pace roborata redierunt ad propria.

Rex itaque Stephanus multa mala faciebat que non debebat inimpetu animi sui. Dominam Christianam combussit, et super ho-mines cocturas cum stercore equino faciebat fieri. Cereos magic's-ardentes in fundamentum hominis atillare faciebat. Dux Almus se-ueritate regis Stephani minoris, seu mediaan capitis diminueionempassus fuerat. Quamuis fuitzet obcccatus, tarn.en mortem timens derege Stephano, fugierat in Grecia. Qui ab imperatore honorifice-suseeptus erat, im,posuit sibi nomen Grastan.tinus; qui et ibi LIMpridean edificauerat ciuitatem Contantinaan in Machedonia et multihungari atrocitate regis Stephani fugierant ad ipsum. Quo mortuocorpus eius preceptu regis Fulbertus episcopus reportauit, et inAlbensi ecelesia sepeliuit. Bela uero filius eius in Hungaria occultetenebatur a principibus propter furorem regis. Qui manes mitocousin° regi manifestauerunt, quena post excecationem mortumncredebat. Quena cuan rex ueraciter sduisset niuere a Paulo episcopoet Othanaro comite, quorum conscientia retentus erat, gauisus est

www.dacoromanica.ro

Toldy: permissionibus.Anima.

87

gaudio magno. Quia absque dubio sciebat se heredean non habere.Statimque anisit nuncios in Seruiain et filiam Vros comitis magniin legittimam uxorem Bele traduxerunt. Que non post multos diesprocreauit Geycham. Quo audito rex gauisus est ualde. Disposuerateum rex uiuere, in Talna. Et daba,ntur ei regalia stipendia. Ante-cfu.am Tex Belain sciuisset coniurauerat cregnum, ut poSt regem filiussororis sue Sophie nomine Saul regnaret. Contigit autem ut rexincideret in gra(113)uem infirmitatem. Agrie, ita ut comes mortemiii uidebant. Bars uero Comes et Iwan inani spe ducti, a traditoribusin regem electi aunt. Cum autem deo uolente rex conualuisset, Iuanicaput decollatrit, Bors uero comitem turpiter de curia reiecit in Gre-ciam, et ita statutum est, quod de prop agine sua amplius ad cucriamregiam nullus dignus esse iudicaretur intrare. Proptar hoc principesausi sunt regem Belam manifestare, quia super hoc rex ualde con-dolebat, qui sibi succederet.

Rex autem Stephanus diligebat Ku.nos twac temporis plusquam deceret. Quorum dux nomine Tatar, qui a cede imperatoriscum paucis ad regem fugerat, curn rege rnorabatur. Rex autein in-cidit in dissenteriam. Kuni uero qui promissionibus1) regis fuerantassueti sceleribus, nec tune minus seuiebant in hungaros. Hungariuero uillani cum audissent, quod rex in mortis esset articulo, inter-fecerunt Kunos, qui eorum bona diripiebant. Tatar autem dux Ku-noruan conquestus est Tegi de nece suorum. Rx autem putabatanime 2) aliquantulum alleuiatum esse ab egitudine. Cumque rii-disset Tatar lacr:mantem ceteroscrue Kunos circumfusos lamentan-tes, quia supra modum diligebat eos, infremuit et dixit: Si sani-tati restitutus fuero pro uno quo que, quem ex uobis interfecerunt,dec.= interficiam. Nunc de uita mea ne desperetis, quia eunualui.Et hys dictis extendit mums suas in Kunos. Qui precipites irrueruntad osculandum manus eius, et pre nimia presoura defatigauecrunt re-gain. Unde etiam recidiuo dolore corru.ptus sublatus est de medio.Sed euin esset in articulo mortis, monachalem habitum, relict°regno, suscepit, armo regni sui X-o VIII-o et sepultus eat Varadini.

www.dacoromanica.ro

88

LXIX. Vic Bela cecus filius Almi ducis ceci in regem legitimecoranatur.

(114) Regnauit auto= post eum. Bela cecus, filius du.cis Ahni ceci,omnenique numerum maloram deuitans, honorarii operu.m exercita-tioni huaniliter adherebat. Nec posuit carnean brachii mi in adiuto-rium, nec habuit fiduciam in homine, sed ad Altissimum posuitrefugium suum, et factus est Dominus protector eius. Et deduxiteum in raultitudine misericordie sue, de fructu uentris sul posuitsuper sedean. sua.m. Confirmatum est ergo regnum jfl manu eius, etinimicos eius dedit Dominus in obprobrium eius, usque in presen-tem diem. Genuitque quatuor filios, scilicet Geysaan, Ladizlaum,Stephanum et Almum. Quo regnante regina Elena, habito consilioregis et baronum, fecit congregationem generalem in repan iuxtaArad. Illa igitur die dicte congregacionis, dum Tex sedieset supersebum regni oui, uenit fregina cum falls mils et sedit circa regem.Dixit autem ad populum uniuersum: Omnes fideles, nobiles seneset iuuenes diuites ac pauperes audite! Cum cuiqu.e uestrum deusuisum dederit naturalean, uolo audire cur &minus floater rex Failsoculis sit privatus, et quorum consilio hoc sit actum, modo mihi pro.palate et eos fideliter in hoc loco uindicantes, noble de ipsis finemdate. Ecce enim deus regi nostro pro du.obus oculis dedit quatuor.Facta igitur hac uoce irruit omnis populus super illos barones, quo-rum consilio rex obcecatus fuerat. Et quosdani ex rpsis ligauerunt,quosdam uero detruncauerunt. Sexaginta autem et octo prophanosibidem crudeliter occideru.nt, et omnes successores ecanni tara uiriTram mulieres eodean die sunt registrati. Insuper omnis Monismpossessio ecclesiis cathedralibus est diuisa. Et sic omnes ville con-dicionales de Hungaria donaciones regum nominantur.

Quia uero hungari semper fluctuant (115) injuria gent onare sal.sum., filii nequam Leuiatam per nuncios inuitabant Borich adulterum,ut ueniret, et eorum adiutorio regnuan sibi uendicaret, r.redentes ip.sum esse filitun regis Colomani. Borith itaque &nit° ratenoruim po-lonorumque auxilio, uenit in confinium liungarie in directo locoqui dicitur Seo. Rex auteni collect° exercitu ibat obuiam ei. Plurimiautem ex nobilibus, in partem Borithi cesserant. Proceres autemHungarie uocati sunt ad colloquendum cum rege. Interrogauit autemeos rex, si scirent Borichium. adulterum esse, uel filium regia Colo-mani? Fideles autem repi responderunt, quod indubitanter scirentBorichium esse adulterum et nullatenus dignura iam ease corona

www.dacoromanica.ro

89

regis. Infide1es autean et contradictores musitabant incerta, et ti-tubantes in duas partes claudicantes'). Rex autem et consiliariieius, quantum in ipsis erat segregauerunt hedos ab ag,nis. et firmiterstatuerunt, ut ibidem interficerent proditores. Ne forte si diutiusdiffearent, traditores transferrent se ad Barieh, et hoc regni reuer-teretur in periculum. Orta est igitur seditio, et ibidem. ceperuntLampertum comitem, quern cum extraxissent a rage, frater eiusgexmanus sedili 2) scidit per medium caput eius et cerebrum perscissuram. exivuit. Nicolamm comitem filium eius ibidem decollaue-runt. Moynohh de genere Acus, et alios ibidean occiderunt. Re-sidui uero ex traditoaibus secesserunt in panes, et collectis uiri-bus suis uolebant regem. inuadere. Fideles autem occurreru.nteis. Erat autern caput traditorum Tyodor de genere Symad,et Folcus, et Tytus et perecipuus Sampson. Laudauit auteanSampson, qui erat pater comitum Thomas et Tarda, quodiret in conuentuin regis et ipsum coram muhis uituperaret. Quoaudito omnes laudauerunt. Et ipse Barich inani spe seductus, gra-tes ei magnas retulit, et q-uod inceperat, hoc adimplere flan simu-lauit, putans enim de uituperacione regis regnum habere. Rex au-tem descenderat prope fluuium Seo, et cum sederet in papilionesua cum suis principibus et militibus, ecc.e Sampson intrauit etregi dixit: Quid facia uiliseiane canis cum, cregno? Utilius est (116) do-mino tuo Borich repum haber; et tu uivas in monasterio tuo, sicutuixit pater tuus. Cum uero principes cregni subito commoti fuissent,Johannes filius Otthonis notarius regis, Symigiensis prepositus dixitad comitem Bud: Quid expectamus, quare non apprehendimuseum? Cumque appilehendere uoluissent, ille citissime equum as-cendens fugiebat. 11li autem. ad presens equu,m non habebant, quide circulo regis ad consilium pedes uenerant; sed tamen clamormagnus fuit. Cum autem seruiens comitis Bud clamorem audisset,equum sine sella ascendit, et ipsum cum lancea usque Seo persecu-tus est. Tyodor autem et alii socii eius uolebant nauem intrare, illumcitissime traducere, sed usque huc non potuerunt. Sampson ueroequitans cecidit in fluuium, quem persecutor in fluuio lanceauitHabebatque Sampson. sub tunics panceriam, qui pre grauaminelorice natare non potuit Borich autem cum magna anultitudine

Toldy: elaudicabant.Toldy adaugii: quodam.Toldy adaugä: sed in flumine submersus interiit.

www.dacoromanica.ro

90

rutenorum et polonorum castra metatus est prope ad regem. Pro-ceres autem regni Hungarie miserunt ad ducem rutenortun et po-lonorum, qui pro Boricho uenerant dicentes: Non deeet nos con-tra iusticiasn querere regnum homini adulterino. Nos enian scimusquod de iure regnum habene debeat Bela, et ipse repat cum consensutotius regni. Hys auditis duces Ruscie et Polonie destiterunt autpliusadiuuare Borichom, et reuersi stmt sing-uli in suas prouincias. Bo-rich autem cum multitudine populorum uenit pugnare contra regem.Rex autem diuino fretus auxilio contriuit omne robur Barichi inprelio, et fugauit illum in gladio, conclusit exercittun Polonorumin morte, in ipsa festiuitate Marie Magdalene, accipiens spoliaeorum, et reuersus est cuan magna uictaria. In ipso autem prelioacriter et precipue pugnauerunt Myksa, Gaab, et Batur, et multesex illis eepertmt et interfecerunt Eratque eorum lorica sanguinehumano confecta. In hoc prelio Miksa cepit Tyod.oriuxn intentoremmalorum, Vosos eepit Vitalem, Gaab uero fratrean camitis de Cra-couia polonum, Baum- cepit Endre. Quos cuan ad regem dux (117) issentgrates multas retulit eis et elegantissime remunerauit eos. Postquamautean regnum confirmatum esset in inanu regia Bele, utebatur exuino multum. Cuius aulici consueti erant, ut quidquid in ebrietateregis petebant, habebant Et post ebrietatem rex recipere non po-tarot. Poch et Saul uiros religiosos in ebrietate sua tradidit in ma-ntis inimiconun suorum, qui absque causa interfeeti aunt. Regnauitigitur ipse Bela mewl annis nouem, mensibus XI diebus XII. Mi-grauit autem ad dominum anno domini MCXLI-o. Idus Februariiferia quinta. Cuius corpus Albe quiescit.

LXX. Hic Geysa coronatur in regem.

Respexit autem dominus Hungariam et dedit propugnatoremgraclientem in multitudine fortitudinis sue. Dedit enim dominusregnum Geythe puero suo. Qui in die sancte Cecilie uirginis coro-natus est. Cuius dextram apprehendit et confortauit, subiecitque eigentes multas et dorsa regum uertit in fugam a facie gladii eius.Rapolt uero miles Alamanus eastrum Poson ex-probitate1) Iuliani

1) Toldy completeazi lacuna de aci prin industria et ianprobitate.

www.dacoromanica.ro

91

comitis ceperat. Quod hungari non pro modica habuerunt penuria-Sed rex adolescene ea non silenter quieuit. Duxit enim rex exerci-tvm contra furorean teutonicocrum insultancium, et Hengarie(118)confinia deuastanciiun. Quamuis enim Cesar in propria persona nonuenPrat supex regem, uniuersum fere robur regni Teutonicoram adextirpandam. Hungariam commouerat. Herricus autein quidam. duxAustrie, principalis aduersarius regis, omnes bellatores de Saxoniaet de Bauaria seciun adduxerat. Erat enim tutor pupilli ducis Her-rici Leonis, cui Saxonia et Bauaria hereditario competebant. Con-gregati sunt itaque teutonici in multitudine fortitudinis sue confi-dentes, et sicut gygantes steterunt contra hungaros. Rex autein cumuniuerso exereitu suo posuit spem suam in deo, et ordinatis agmini-bus cepit ire contra hostes ems. Sed et sacerdotes et leuite cunctique-clerici qui aderant in spiritu contribulato et corde contrito implore-bent adiutorium doanini nostri lesa Christi, et presidia sanctorum an-gelorum et maxime inuocabant clemenciam dei genetricis uirginisMarie, cuius patrocinio beatus rex Stephanus Hungariam speciali-ter commendauit. Rex autem accinctus est gladio et gloria dominiapparuit super eum, confortatumque est illico cor efus thuinitus,et ipso robustior factus quam prius, exhilarate est facies eius, ettotus alacer ibat in prelium. Cum.que appropinquasset Guncel, qui-dam autenticus qui utramque linguam eorum bene nouerat, nun-ciauit regi, quod exercitus teutonicorum appropinquaret. Et dixitoptimism tempus ease regi ut irrueret super eos, quia pauci sunt,et non manes, quos in adiutorium uocauerant uenissent. Tune rexcum omni exercitu suo accelerauit super eos trans metas Hiingarie.Teutonici uero quasi gygantes obstupebant in equis arduis et opti-mis, eusperbi et abusione insultantes impetebant Thingaros, ut contu-meliis Buis terrorem eis incuterent. Hungari uero ex aduerso appro-pinquauerunt ad prelium, et intonu.erunt buccinis et clanxeruntelassicis, et clainauerunt ad Doaninum, et clamor uociferanevan ascen-dit in celum et belligerantium et cocrnissum eet prelium. Bieseni

uero peesimi et Siculi uilieeimi omnes pariter fugierunt sicut (119) oyesa lupia, qui more solito preibant agmina hungaroram. Tuno etianrpriusquam hungari confligere cepissent, quedam agmina hunger°.rma perterrita Inuit a furore teutonicorum. Preualuerunt teutonicihungaros in initio bellici conflictus, qui sicut heretici circa prin-cipia &Inver feruescunt, et in fine tepescunt. Tune auunculus do..xnini regis, Bele ban nominatus, gloriosus in milibus suis irruenssuper agmina teutonicorum, percussit eos ex aduerso grauiter, et

www.dacoromanica.ro

92

magnam stragem fecit in illis. Sed electi milites regis impetum fe-cerunt in hostes: grauatum eat prelium contra teutonicos, et fora-tudo ear= dissipata ,eat, et corruerunt in ore gladii plus quamseptern milia bellatorum, reeidui uero fugierunt. Saluauit igitur.deus hungaroe in die ilia de faucibus draconum crudeliter seuien-sum. lbi usque adeo contritum est robur teutoniearum, quod necrusticie hungaris in confinium eorum habitantibus aliquam iniuriamseu quodcumque grauamen inferre presumpserunt. Rex autem di-uina gracia felici potitus uictoria, simul cum uniuezsa gente mabeneadt et glorificauit deum. In eodema autem prelio comes Uros-cepit comitem Rapolt teutonieum, qui iam pridem nocturnis

castrum Posan occupauerat, et Gabriel Accionem.1). Post hec indiebus illis fames afflixit Hungariam, que magnain partem homi-/aunt in morte obsarbuit.

Val Cesar Corrardus per Hungariam uadit literosolimam.

(120) Circa etiam.eadern tempora Corrardus Cesar iter faciensTosolimarn, per Hungariam; Ilungarie uero non Christi peregrinusapparu.it, in qua non pacean, sed potius kern tiranni et predonisexercuit. Nasa peticionis eimulacione inuenta, aditum 2), a regnoHtmgarie pecuniam non modicam extorsit, ita ut nulla meter ec-clesia sine monasterium totius Hungarie remaneret, de quo pecunianon extraheretur et peregainanti Cesan i pre timare non offerretur.Curus Cesaris preeessum egregius flex Francoru.m uenerabiliter, et utdecet Christi peregrinum subeecutus, a rage Geyeha honorabiliter.suseeptus est. Apud quean aliquamdiu commoratus, conpaternitatisuinculo regi Geyche sociatur, et tali dileccionis nodo internexo,multis muneribus, a rege 'Geycha honeste conducitur et pretor om.--nem regni moleatiam, Hungarie fines cum suo exercitu s) in Greciampenetrauit. Postmodum autem rex Geycha, referente quodam militesuo nomine Gurk, audiuit quod Borich, adulterius regia C,olomaniesset in comitatu regis Francie, misitque ad eum dicens: Non estbonorum reddere malum pro bono, nec insidiantem uite meeuestrum ecrat defendere. Hys auditis facta est contencio inter regesFrancorum; querebant enim milites eius, quisnam esset inter eos,

Toldy: Otthonem.Toldy: pro aditu.Toldy adaugil: transeundo.

www.dacoromanica.ro

93

qui mortem regis machinaretur, ut inuentus ab hys interficeretur.Borich autem uenerat cough° quorumdam hungarorum, ut si ipseregnum intrare posset, tune a multis pro domino haberetur, et re-lict° rege ei multi adhererent. Qui uero cum talia audisset statimad pedes regia Francorum se prostrauit, ultam ab ea et ueniam ro-gaturus, ut eum absque lesione extra reg-num cum co ire permitte-ret. Cumque rex Geycha au.disset Bocrich apud regem Francorum, ro-gans eum ut pro amicitia sua Bocri(121)chium ei uinctum remitteret;cumque hoc rex Fran.corum audisset, dixit: Nou.erit rex, quod do.mus regia quasi ecclesia, pedes eius quasi altare, et quomodo pos-sum rreddere uinctum eutn, qui ad domu.m regalem q-uasi ad eccle-siam, et ad pedes regis quasi ad altare se prostrauit? Cui nunciusait: Quoniam magistri nostri sic interpretantur ut adulterinam pro-geniem eccesia non communicat. Borich autean uidens sibi mortemimminere, ea nocte rapuit unum dextrarium. regis Lodouici, et au-fugit. Quidam auteln de agazonibus occurrens ei uoluit eum tenere,quern Borich cum gladio percuciens, a uertice usque ad mediumpectus eius descidit, et ipse manus sequ.entis euasit.

Post hec autem rex Geycha dedit ducales expensas fratribussuit; Ladislao et St.ephano, duxitque exercitum in Rusciam super Lo-domeriu.m ducem ut uindicaret iniuriarn soceri sui Minosloy, pro,quo etiam iam pridem miserat exercitum, qui male tractatus fue-rat a Rutenis et Cunis. Regnauit autem annis uiginti., mensibus tri-bus, diebus XV. Migrauit autem ad dominum anno domini MCLX.1-apridie Kal. 'mill feria quart& Cuius corpus Albe quiescit.

LXXII. Steplianus coronatur.

Loco eius coronatur Stephanus filius eius et regnauit minis xrmensibus nouem. diebus tribus. In cuiug imperio dux Ladizlaus

regis ced usurpauit sibi coronam dimidio anno. Migrauit au-tem ad dominum anno domini MCLXXII-o Kal. Febuarii feriaprima, cuius corpus Albe quiescit.

LXXIII. Stephanus usurpat sibi coronam.

(122)Post hunc autem Stephanus frater eius ugurpauit sibi coro_nam mensibus quinque. Coronatus est autem tercio Idus Februariiin dominica Exsurge, deuictus est autem in festo sanctorum Ger-uasii et Protasii feria tercia, uli nobiles Hungarie corru.erunt. Post

www.dacoromanica.ro

94

hoc expulsus est de regno. Obiit in castro Zemlen nano dominiMCLXXIII-o tercio Idus Aprilis feria quinta. Cuius corpus Albequiescit. Idem uero rex Stephanus filius Geyse migrauit ad domi-num armo domini MCLXXIIL quarto Nonas Martii, feria prima.Cuius corpus Strigonii quiescit.

Bela tercius coronatur.

Postea regnauit Bela frater eius, qui fures et latrcmes perse-tutus est, et peticionibus loqui traxit originem ut romana habetcuria et imperil. Qui coronatus est in diebus Ianuarii feria prima.Reenauit autem annis XXIII. manse uno diebus )aX. Obclormiuitautem in domino anno eiusdem 1VICXC Kal. May feria tercia. Cuius-corpus Albe quiescit.

Emericus coronatur.

(123) Cui succeesit Emerieus filius eius et regnauit annis.mensibus VII diebus VI. Huius uxorr Constantia filia regia Arragonie,Cesan Frederico per e,cmsilium apostolici copulatur. Migrauit autemad dominum arum domini MCC pridie Kal. Decembris feria DICuius cocrpus requie' scit in eoclesia Agriensi.

Ladizlaus secundus coronatur.

Post eum regnauit Ladizlaus filius eius, et coronatus est VIIKal. Septeanbris feria quinta. Regnauit autem mensibus VI diebusV. Migrauit autem ad dominum armo eiusdem MCC primo NonisMay. Cuius corpus Albe quiescit.

Andreas pater sancte Elyzabeth coronatur in regent.

(124)Huic successit Andreas filius Bele tertii. Qui Andreas coro-natur est uicesimo septimo die post obitum regis Ladizlai, quartoKal. Iunii in Penthecostes. Cuius uxor fuit domina Certrudis de Ala-mania, de qua genuit Belam, Colomanum, Andreaan et beatam Ely-zabeth. Sed proh dolor humani generis inimico procul dubio sua.,,dente, uxorem Bank bani mag,nifici uiri domina memorata ni tra.

cuidaan fratrid hospiti deludendaan. Quam ob murrain idemXank banus de genere Bor oriundus, suum gladium in regine san-.

www.dacoromanica.ro

95

guine miserabiliter orucntauit, et diro numere sauciatam armo do-mini MCCXII interfecit. Cuius corpus in monasterio griseorum mo-nachorum de PeBs tumulatur. Pro cuius nece uox flebilis insonuitin tota Parmonia, et in omni genere Bank bani execrabilis et hor-lenda est sanguinis effusio subsecuta.

LXXVIII. Andreas uadit Ilterosolyntam.

Post hec Andreas terragn sanctam uisitauit ad mandatum do-mini pape. Quod mandatum acceperat dum esset adhuc dux, sicuthabetur extra de uoto et uoti redemptione: Licet uniuersis. Quiaipse compleuit et redemit uotum patris. Et ibi in terra sancta su-per exercitum Christianorum contra Soldanum Babilonie capita-neus et dux preficitur, et mox uictor efficitur gloriosus. Mansit au-tem tribus mensibus. Regali denique thezauro exposit° diuersorumsanctorum per ipsum reliquie comparantur: capuz uidalicet pro-tomartyris Stephani, et caput beate Margarete uirginis et martytris,(125), dextera beati Thome apostoli, et sancti Bartholomei; itean deuirga Aaron, et una de sex idriis illis in quibus Christus mutauit&quartz in uinum, et &lie multe, quas potuit congregare. Reuersusquein Hungariam cum pretiosis thezau.ris sanctorum.

Regnum autem suum reinueinit in prospero statu. Non tamenhoc suis meritis sed sanctorum quorum reliquias afferebat ascribiuoluit. In occursum ergo regis Benedictus filius Ega cancellariusregine manes prelatos ecclesie compellebat Modo autem illas reli-quias sanctas specialiter ille ecclesie habent, q-uorum preiati regiuenienti obuiam occurrerunt. Transactis itaque novena annis rex ge-nerosam Elyzabeth filiam strain nobili uiro Lodouico TuringieLanthgrauio copulauit. Qui post znultos annos sianiliter cruce signa-tus deuote Iherosolimam pergens, ibidezn migrauit ad Christum.Cuius festum Iherosolimis denote celebratur. 1Vligrauit wizen]. rexAndreas ad dominum anno domini MCCXXXV, tricesimo annoregni sui. Cuins corpus in monasterio de Egrus feliciter trequiescit

LVWC. Rex Bela quartus coronatur.

Rex Bela post eum filius eius coronatus est pridie Idus Oc-tobris feria prima qua cantatur: Da pacem domine! in cathedraliecclesia beati Petri Albe, quam ipse consecrari fecit, Colomano duce¡ratee eiusdem ensem regalem ad latus ipsius honorífico tenente,

www.dacoromanica.ro

96

Daniele uero duce Rutenorum equuan suum ante ipstun summacum reuereucia ducente. Regnata autean. XXXV mulls, Anno do-mini MCCXLI ipso Bela regnante Mangali siue

LXXX. Aducntus primus Tartarorum.

Tartari cum quinquies centenis (126) minus armatorum regnumHungarie invaserunt. Contra quos Bela rex iuxta limner" Seo pre-liana uincitur, in quo prelio fere exstinguitur militia regni

miiuersa. Ipso uero Bela rege ad mare fugam faciente, Tartariusque ibi ipsum crudeliter insecuntur. Manserunt enim ipsi Tartariin regno Hungarie tribus anula. Et quia seminare lilia temporibusnon potuerunt hungari, ideo multo plures post exitum Mormon fameperierunt, quam illi, qui in captiuitatem ducti stint, et gladio ceci-derunt. Post hec autern xex Bela reuerstzs est de raaritimis partibus,et ducem Austrie Fredericum uirum bellicosu.m ante Nouamtem gens occidit in prelio hungarorum, et transfixit per maxillam.Licet tamen idean dux ceciderit in hoc bello, Bela rex prefatusumphuan cum hungaris perdidit.

LXXXL Pagiuit rex cum Othocario.

Post hec idem rex anno domini MCCLX-o congregauit exerci--

tum copiosum contra Othocaru.m. regem bohenoruan. circa Mora-uiaini una cum filio suo Stephano et Alpra duce cumanorum. Seduictus fugit circa Haymburg 1.1.1-o Idus Julii. Erat enim uir paci-ficus, sed in exercitibus et preliis minime fortunatus.

LXXXIL Flagellat se populus.

(127)Ipsius etiam temp ore anno domini MGCLXIII-o plebs flagel-lis se feriendo poinersaliter discurrebat. Obiit autem anno dominiMCCLXX-o Nonas May feria VI-a in festo Inuencionis sanctecrucis in insula Budenst Et sepultum est corpus eiue Strigonii inecclesia Fratrum minorum, constructa ad honocrean uirginis gloriose,q-uam ipse dominus rex Bela adhuc uiuens sumptuoso opere et pul--chro fecerat incoari. Uhi cum domina regina consorte sua Marianomine, filia ianperatoris grecorum et duce Bela filio su.o carissimo,feliciter requiescit. Vir uirtutibus plenus, cuius imemoria quasi metdulcorosum usque in diem hodiernum in ore omnium hungarorum,

www.dacoromanica.ro

Cl)

Solul lui Basarab oferiAnul 1 t101-

Carol Robeft.

www.dacoromanica.ro

97

et aliarum plurium nationum suauescit. Cuius corpus Philitmus ar-chiepiscopus Strigoniensis de ecclesia imemorata auferri exhumandofecerat contra jura, et in sua ecclesia cathedrali indebite tumulari.Super quo facto coram supremo pontifice causa diutius uentillata,Fratres minores cum honore maxim.° rehabere ex integro meruerunt,et coram wirginis ara gloriosius condiderunt, uhi hi pulchri uersuscontinentur:

Aspice rem caram tres cingunt uirginis aram,Rex dux regina quibus assint gaudia trina.

et sequitur:Dum licuit, tua duni uiguit, rex Bela, potestas,Fraus built, pax ,firma fuit, cregnauit honestas.

LXXXIII. Stepluuuzs filius Bele coronesur.

Post ipsum armo domini MCCLXX-o cepit regnare filius eiusStephanus super totam Hungariam. Qui. Othacarum regem bohemo-rum in Hungaxiam cum bohemia australibus bramburgemlibus acceteris anixtis gentibus cum potentia uenientem ante fluuium Babchadeuicit Ina-inter (128)ac fugauit. Preterea Budun oiuitatem bulgairorumexpugnauit, et bulgaros superauit, regem eonun sibi compulit de-Bemire. Regnauit autem duobus minis et mortuus est in mono tertioregni sui in Magna insula, et sepultus est in ecclesia beate Vir-ginia in insula Budensi, in loco Beginarum.

LXXXIV. Ladizlaus filias Steplutni coronatur in regent.

Cui successit Ladizlaus filius eius, et coronatus est eodem anno,quo mortuus est pater eius, uidelicet arum domini MCCLXXIH-o.Qui impeautore adiuuante circa Morauiam occidit regem Othocaruansupra dictum in prelio. Postea cu.m anno domini MCCL=II-oOldamir dux Cumanie congregato exercitu cu,manorum, circa lacumHood uocatum, uolens hostiliter regnum inuadexe hungaronun utsuo dominio subiugaret, contra emu rex Ladizlaus, ut fortis Josuepro gente sua et regno pugnaturus acoessit. In cuius exercitu Lo-randus filius Thome miles strenuus contra Cumanos lanceauit cumimpetu uirtutis sue, et laudabiliter percussit plurianos et proetrauit.Postea cum prelium committeretur inter partes fortissimum, subitoet inopinate ex diuina dementia pluuia grandis exoritur contra fa-

7

www.dacoromanica.ro

98

ciem paganorum et qui in arcubus spesabant et sagitta, propter ym.-brium densitate.m, inkta propheticum facti aunt ut stercus terre. Etsic rex Ladizlaus uictoriam obtinuit diuino fretus auxilio. Tandempostea panel de ipais Cumanis qui eu.aserant ad Tartaros fugientesquorum instinctu Tartari armo domini MCCLXXXV-o secunda vice

LXXXV. Secunda uice intrant Tartari.

(129)Intrauerunt in Hungariaan, et usque Pesth uniuersa miserabi-liter combusserunt. Iste enim rex Ladislaus Miami re& Karoli deApulia in coniugium habebat . Sed spreto thoro coniugali filiabusadhesit cu.manorum, Cyduam Cupche,ch et Mandulasn uocatas, acalias quamplures in concubinas habebat; guarani amore cox eiusest merito deprauatum et a suis baronibus et regni nobilibus odiohabebatur.

Firmanus legatus intrat.

Hine insuper contra eum, qui cumanice et non catholice comuersabatur Philippus Firmanus sedis apostolice legatus aduenit, quibarbas radere, crines detrancare contra mores hungaricos, et pileoscumanicos, quorum usus in hungaria iam in consuetudine habeba-tur, abicere demandabat. Regem etiam anathematis uinculo feri.ens, ut paganos odiret, ritun1 chriatianorum diligeret, et thoro uiue.ret coniugali. Sed nichil in rege paroficiens repatriauit.

Rex Ladizlaus interlicitur.

Post hec in breui ipse rex anno domini MCCXC-o feria se.cunda proxima ante festuan sancle Margarethe uirginis et martyrisprope castrum Kereszeg ab ipsis commis quibus adhesemat est mi..serabiliter interfectus. Tempore enim istius regis Ladizlai cepitHungaria a sua snagnifica gloria reflecti, ut cams flebiles et euentusinferius ostendent. Ceperunt namque in ea (in)testina bella ard(130)-surgere, ciuitates confringi, uille per combustiones ad nichilum re-digi, pax et concordia penitus conculcan, divites deficere, et nobilearusticari pre inopia paupertatis. filo tempore biga, scilicet duarumzotarum uehiculum a regni incolis, currus regis Ladizlai ducebatur,quia prop ter continua spolia animalia uehicula trahentia defecerani

www.dacoromanica.ro

i) To/dy: deuenientia.

99

in regno, sed homines more pecorum bigis iuncti uices animaliumimpendebant.

LXX.XVIII. Dux Andreas de Veneciis in 'Hungarian& inducitur.

Post cuius regis mortem eodem anno XVIII-o die Andreas duxTeneciis coronatur. Qui uluente adhuc Ladizlao rege adductus inHungariarn fuerat Cuius Andree regis ortum et originem uideamus,qua racione meruerit coronam Hungarie accipere. Cum enim rexAndreas secundus, pater quarti Bele regis et Colomani ducis mor-tua prima Imam sua, uel potius interfecta, ut superius dictum. est,

-mare ad mandatum ecclesie transfretasset in terram sanctann, ad ex-pugnandum pro sepulchro domini, ibi uictor existens reuertebaturfeliciter cum honore. Tandem. in Ytalia applicuit, et quadam uiccapud marchionent Estensem est znagnifice hospitatus.le ueromarchio cognoscens regem esse uidumn, filiam suain excellenterpulchram et bene ornatam conspectui regia astare fecit. Rex uero:uidens earn pulchram et suis oculis gratiosam, cum absque hoc du-care uelet uxorem, cu.m eadem domicella eodem die contraxit ma-trimonium, et in Hungariam secum duzdt. Mortuo uero rege An-drea, domina ista uolens redire ad parentos suos, conuocatis prin-,cipibus regni Hungarie archiepiscopis et episcopis, se grauidamprole manifestis indiciis demonstrauit, et sic est reuersa in terram-suam Esth uocatam, e.t ihi apud patrem suum puerum masculum pe-perit, qumn in baptism° Stephanum uocauerunt (131) Qui nutritus eteducatus sub hoc titulo, quod esset filius regis Hungarie, tandemad etatem ultimaan deueniens I) usurpare dolose marchionatu.m uo-luit avi sui; sed idem auus su.us preualens ipsum remotius aufuga-nit. Et sic Stephanus fugiens abiit in. Ispaniam ad Iacobum regemAragonie, qui habebat in uxorem sororean istius Stephani, filiamAndree regis Hungarie; et ibi itliquamdiu commoratus, iterum inArtaliam ueniens electus est potestas a ciuibus in Rauenna. Indefugatus uenit Venecias. Ibi autem uir quidam ciuis Venetensis Mui--tatis potior et dicior cognoscens et sciens ueraciter hunc esse filitunregis Hongarie, tradidit sibi Miami suam in uxorem, et omniumbonorum suorum participmn eum constituit. Ex illa auterm habuit(ilium Stephanus, quem Andream uocauit nomine patria sui. Qui

www.dacoromanica.ro

100

Andreas auxilio et consilio auunculoruan suorum, qui erant infini-tarum diuiciarum, uiuente adhuc rege Ladizlao in Hungariam sub-intrauit, eo quod asset dux, qui deberet babeare portionem in rep-toregis Andree, titulo aui oui. Cum autem rex Laclizlaus fuisset occi-sus, a baronibus regni Andreas dux feliciter coronatur. Qui annosecundo regni sui cum exercitu maxiano Austriam debellauit. Incuius imperio quidam nobles regni Johannes scilicet et Herricuabanus filii Herrici ac Ugrinus filius Pouch de Vylac allique quam-plures in preiudiciu.m regia Andree a papa Bonifacio regempetierunt

LXXXIX. Rex Karolus adhucl) existens, in. Hungariarn2) de Neapoli:per quosdam barones regni Hungarie introducitur.

Quorum instaatiam papa admittens, quendam puerum XI an-norum. nomine Karolum. anno(132)domini MCCXCIX-o uiuente ad-huc Andrea rege in Hungariam destinauit. Cuius Karoli generado etorigo tali modo habetur. Rex Stepbanus quintus filius Bele guardregia Hungarie inter alias filias habuit unam nomine Mariam uo-catam, quam Karulo chard° filio Karuli magni, qui ex donacioneecclesie fuit rex Sycilie, tradiderat in uxorem. Qui rex Carobsclaudus ex lila filia Stephani regia genuit Carolum Martellusm no-mine. Carolina ue.ro Martellus ex filia imperatoris Rodolphi Cle-rnentia nomine genuit filium, quecm primo in terra sua uocaueruntCarobertum, quasi Caroluan Robertmn. In Hungaria autem. ablato.Roberto, ipsum Hungari Carolum uocauerunt. Ut autem late Caroluaregnare ualeret, et contra Andream regent potestatem accipere, papaprefatus unum et alium de latere suo contra regem Andream proCarol destinauit. Qui nichil agere ualentes ad propria redierunt.Interim armo domini MCCCI-o in festo sancti Felicia in Pincis idemrex .Andreas, in castro Budeng requieuit in domino, et sepultus estin ecclesia S. Ioharmis Euangeliste apud Fratres minores.

XC. Dux Vencezlaus de Bohemia inducitur.

Postea mortuo rege Andrea barones regni eodean anno in duaspartes celerius diuiduntur, ita quod Matheus, Omodeus, et Ugrinus

Subinteles: puer.Toldy: Hungaria.

www.dacoromanica.ro

101

potentissisni principes in regno ac alii nobiles quamplures Carulopuero adheserunt, et eum regem nominabant uerbo non facto. Do-rninicus uero filius Stephani dicti Porch magister Thauarnicorumquondam. regis Andree, Demetrius filius Nicolai, Herricus filiusHerrici, uiri ualde magnifici, cum Iohanne archiepiscopo Colocensi,et Andrea epiacopo Agriensi, Emerico episcopo Waradiensi, Haab (133)episcopo Vaaiensi, Anthonio episcopo Chanadiensi, Nicolao episcopoBoznensi, et Iacobo episcopo Scepsensi, cui usque uitam fuerat con-cessus episcopatus, in mense Iulio uersus Bohemiam processeruntad regern Vencezlaum, ut regni ausciperet gubernacula bungarorum,ne regni liberi libertatem amitterent in suscopcione per ecclenamdati regis_ Ad ipsum autom regem Bohemie ob hanc raeronem po-suerunt gressus suos, quia rex Othocarus, qui per reg,ran LadizIaumfuerat interfectus, sicut est superius enarratum, habuit in uxoremfiliam domine Anne, filie Bele regis guard, qui ex ea genuit filium.nomine Vencezlaum, qui regnauit in Bohemia patre moriuo multisannis. Qui Vencezlaus uenire noluit, sed filium suurn ex filiaperatoris Roclolphi procreaturni et genitum nomine gnu-liter Ven-cezlaum in quadam uila Godin uocata circa Morouam ex parteBohemie, quo prefati nobiles ct episcopi conuenerant, in regem hun.garis tradidit naturalem. Et ipsi confectis instrumentis literarum,et roboratot fidei firmamento unanianiter susceperunt. Abhinc Tedeum laudamus altissime proclamantes ad Albam ciuitatean regiamdeuenerunt, ubi Iohannes archiepiscopus Colocensis cum episcopisaliis superius nominatis honorifice man coronarunt. Sedes namiluetune archiepiscopatus Strigoniensis uacabat.Inde Budam uenientes,ibique Iohannes archiepiscopus obdormiuit in domino, et Iacobusepiscopus Scepsensis quieuit in pace. Tumulantur autem in ecclesiasancti Iohannis apud Fratres minores.

XCI. Rex Ladizlaus reuertitur ad patriam suam scilicet Bohemiam.

Postea rege jam dicto, quern Ilungari Ladizlaum uocauerunt,in Buda degente nullum castrum, nulla potencia seu potestas, nul-lum ius regale, sicut Caralo puero, ex parte baronum restituuntur.Sed (134 ) una pars regni Carulum, altera Ladizlaum regent appellabantnomine tantimt, sed non re uel effectu regie maiestatis, seu po-testatis. Tune Tex Vencezlaus pater Ladizlai nouiter coronati,dens et considerans palliates uersucias hungarorum anno dominiMCCCIII-o cum multitudine exercitus Pannoniam est ingressus, et

www.dacoromanica.ro

102

iuxta Danubivan circa Pesth aliquantulum residene, Ladizlaum fi-lium suum cum corona regni accipiens et Laclizlaum filium Ver-nerii rectorem seu iudicem budensem, in suum regnum in. pace re-u e.rtitur.

XCH. Papa per sacerdotes buderzses excommunicator.

Eodem tempore Frater Nicolaus de Ordine Predicatorum epis-copus Hostlensis Cardinals, apostolice sedis auctoritate suffultus,in Hungariaan pro Carulo adueuit. Qui Bude residendo diebus ali-quot, uidens se nichil posse proficere, reuersus est in curiam et ibimortuo Bonifacio VIII in summum pontificem eligitur et creaturet Benedictus appellatur. In suo autem receseu dues ciuitatis bu.densis pro quodam casu in interdicto reliquerat. Interdictum quippereligiosis et plebanis stricte seruantibus, surrexerunt pseudo-sacer-dotes et perfidi, qui manifeste diuina populo celebrabant, et sacra-menta ecclesiastica ministrabant publice interdictis. Insuper malummalo cumulantes perniciosius, conuocato populo, accensis lucernissummu.m pontificem Christi uicarium, archiepiscopos et episcoposuniuersos regni Hungarie, ac uiros religiosos communiter excom-municatos altis uocibus promulgabant. Hoc factum est castrum bu-dense quodam dicto Petunmano regente, quem Ladizlao captivatorex prefecerat Vencezlaus.

XCIII. Dux Ottho introducitur.

(135)Interdum uero filii Henrici, et quidam alii nobiles Otthonemduct= Bauarie subintroducunt in regean Hungarie, qui uenEens etcoronam regni a Vencezlao oblata.m petiuit sibi dari, ac secuan fe-rens anno domini MCCCV-o Albam regalem ciuitatem petiit ut ibicoronaretu.r legittiane in regem. Quem Benedictus episcopus Wespri-zniensis et hater Anthonius episcopus Chanadiensis in regem inun-xerunt, et dicta corona regia coronarunt. Inde Budam ueniens, et indie sollempni in decoro regio coronam sanctam habens in capiteper omnes plateas et uicos incedebat eques cuan populo copioso, utcunctis se esse regent 1egittimum publicaret. Qui in breui terraria.Erdelw cum Beke filio Thome censuit uisitare, ubi Ladizlaus Woy-uoda ipstun captivauit et in castro suo tenuit uinculatum multisdiebus. Qu.i miserabili fortuna sibi occurrente, de regno expelliturhungarorum.

www.dacoromanica.ro

1) Toldy: Marcum Hermann.

103

XCIV. De inuencinne sacre corone.

Nec hoc pretermittendum est, quod cuna sacra corona per dic-tum Otthonem ducem ad Hurtgariam portaretur, propter timoremhostium fecit illfun includi per artem tornatoriam in flasccmem.Cum autem equitaret cum suis sub noctis silencio in strata publica,in qua plurimi uiatores transibant, casu de sella corrigiis, ubi eratfiasco ille ligatus, quasi uas uinaritun, nullo uidente cecidit reso-lutus. Postrmodum uero luce clarescente, dum uidissent non essethezaurum illum preciosum, quo citius potuerunt, timore percussi,retro celeriter cucurrerunt. Quant coronam inter multos transeuntesin terra iacentem in medio publice strate inuentam a nemine repe-rerunt. Forsitan ceciderat(136)in prima uigilia 'togas, reinuenta estautem sequenti die circa tempus non du.bium uespertinum. Mirumce.rte et miraculuan non tacendum! Quid enim. per hoc quodcorona cecidit intelligo, nisi quia dux ille usque uitam imam portarenon potuit hanc coronam, sed amisit de capite coronaan ipsam pa-riter et honorem. Quid est quod a nullo inuenta, sed ab ¡psis quiportabant9 niEi quod ne Pannonia data sibi corona ab angel°privaretur. Quo facto ini eisdem eu.entibus Ladizlaus filius Wer.nerli de captiuitate regis Vencezlai anno fere tercio liberatur,et cum. Iohanne filio Chaak castrum budense per portam que estiuxta synagogain iudeorum feria quinta post festum beate Petro.nelle uirginis noctis in silencio subintrauit et. quosdam ciues bu-denses suos aduersarios et proditores inuasit subito et destruxit.Peturrnanus autean iudex ciuitatis nudus fugiens, uix euasit. Duosenian ex ipsis ciuibus, scilicet Martunharman1) et magistrum. Marti.num, iuratos ciues de duodecim, in caudis equorum per uicos etplateas ciuitatis crudeliter trahi fecit et eorum ossa ignibus con-cremari. Bona eorum obtinuit et possedit. Sacerdotes insuper Moeperfidos superius nominatos manibus cathenatis et pedibus ThomeStrigoniensi archiepiscopo destinauit. Quos idem archiepiscopuscarceri mancipauit, et in eodem tristean spiritum. emiserunt.

XCV. Dominus frater Gentilis Cardinalis uenit in Hzutgariam.

(137)Cum igitur puer Karolus absque regni solacio in Ilungariamoraretur, Frater Gentilis tituli sancti Martini in montibus presby-

www.dacoromanica.ro

104

ter Cardinalis de ordine Fratrum Iminorum ex autoritatepontificia plenaria anno domini MCCCVIII-o Pannoniam intrauit.Uno siquidem anno in pace transact° anno domini MCCCIX-o con-stitucione terribili promulgata, nobiles regni anathematis uinculoinnodauit, pauperibus uero et diuitibus uniuersis diuina strictivainterdixit. Et hec fecit illis nobilibus, q-ui iura regalia et reginalianolebant restituere regi Caralo supradietch et qui eum regem ani-nime appellarent. Ladizlaum uero Voyuodam Transiluanum specialiexcommunicacione feriens, co quod coronam raga.; qualm ab Otthoneduce dum eum captivauerat, receperat, indebite detinebat. Et quiafiliam suam idem Ladizlaus tradiderat filio Stephani regis Seruiescismatico in uxorem. Quapropter cu.m prefa'ti nobiles extra &mi.teria corpora iacentia conspicerent defunctorunn, amaro spirituperturbati, anno domini MCGCX-o congregati in campum Racuscirca Pesth Carulum sepe dictum in regem concorditer suaceperunt,et Albam properantes, feria quinta in octavis sancti regia Stephanisollempniter cum leticia coronarunt cuan sacra corona a LadizlaoVoyuoda restituta. Anno eodem papa Clemens quartus, per cru-ciferos aancti Johannis inter christicolas inundi huius inestimabilemthesaurum fecit sagaciter 'Procurari ad passagiunn generale pro terrasancta expugnanda; tradens dictis cruciferia graciorn eingularem,pecuniam largientes ab' omnibus criminibus absoluendi usque adcontinuos quinque annoa. Sed postea de illo tanto thezauro nichilfactum uidimus effectiue.

XCVI. Pugna regis Karoli prope Cassam cum suis contra Matheumet Mips Chnodei.

(138)Anno domini MCCCXII-o cum rex Carolus regale castrumSarus uocatuan a Decmetrio filio Nicolai ex mandato Mathei poten-tissimi principia posse.ssum suis uiribus obsideret, idem Mathew;filius Petri de Trinchinio mille et septingentos milites lanceatosconducticios, et omne penitus suum posse contra regem in adiuto-rium Demetrii destinauit, ut ipsum regem de sub castro procul pelle_ret prepotenter. Principea autem exercitus Demetrhun supra dic-tum. et Abam dictum pulchruan siue magnum constituit. Quorumaduentum rex audiens, putauit se non posae resistere, in Sepea serecepit. Cui Scepaenses equitea waiter et pedestres fideliter con-cesserunt, cuna quibus rex hostes suos audacius est aggresaus.Qui interdum ciuitatem Caasa uocatam expugnare ceperunt, pro

www.dacoromanica.ro

Lupta dintre regele Carol Robert i voevodul 8asarab.Anul 1330.

www.dacoromanica.ro

1) Toldy: Bageri.

105

morte Oan.odei Palatini, quern in Cassa cassenses theutonici uel po-tius Saxones peremerant innocentem. Quilma cum exploratores con-clamarent regia aduentum, dirnissa ciuitate intrepidi obuiam regioexercitui processerunt. Et ad locu.m pugnandi magia aptiorem rexet ipsi piorimum festinabant, quern locum ipbi primitus occuparunt.Rex interim in quadam valle circa Hamad cum exercitu coageo4onesacramentali premiosa, et absolutione accepta, susceptoque dominicorporis sacramento, a eruciferis supradictis, mori se per amniaparauerunt. At ipsi duriseimi paois hoste-s bellica aaona induti, demontis euiusdam cacumine, in vallem prefatam protinus certaturiobuiam regi descendebant, et in latere dicti montis, feria sexta infesto sanctorum Viti et Modesti prelium durissianun est commissum,quale a te.mpore tartarorum in Hungaria non contigit celebran.

In quo prelio de familia regis Kokos filius Stephani dicti Porch,et Stephanus filius Bagen.1), Ladizlaus filiu.s Thome, Jacobus filiusAladarii Michael Mims Petri (139) Clarke et Michael. filii Gurke etPetrus castellanus de Bereg precian i nobiles corruerunt. Gurke subnexillo regia uexilliarius existens occisus, uexillo regis cadente, subuexillo cruciferorum rege pugnante. Ex parte uero altera Demetriusfilius Nicolai et Aba principes exercitus, ac duo (ilii Omodei mor-tis iaculo uulnerati prepropere ceciderunt, et alii quamplurimi le-taliter sauciati ibidem et alibi mortis debita persoluerunt; et licetex parte aegis plures ceciderunt, tamen rex uictoriam obtinuit glo-riose. Quod factum a deo ease credianus et fatemur.

XCVII. Obitus domine Marie prime uxoris regis Karoli.

Anno domini MCCCXV-o domina Maria prima consors dominiregia naoione polona filia ducis Kasmerii tercio die post festuanbeate Lude uirginis et rnartyris in Themeswar uite cursum feliciterterminauit, et in Alba regali in ecclesia beate uirginis terre gremiovommendatur. Anno doanini MCCCXVIII-o accepit rex dominamBeatricem filiam regia romanorm.m sororem regia bohemorum deterra Luchumburgensi, que in reuolucione eiusdern amyl obdormiuitin domino ,et Waradini in cathedrali ecclesia tumulatua-. Eodemanno ecclesiam beate uirginis albensem, que frequenter Lncendiouastabatur, incepit rex tegere plumbeis tegumentis, et cum gloriosa

www.dacoromanica.ro

106

testudine decorare. Insuper eciam columpnis firmissirais stabilire.Eodem anno mortuus est Matheus palatinus.

XCVIII. Rex Karolus ducit in uxorem dominara Elyzabeth.

(140)Anno doanini MCCCXX-o accepit rex Karolus filiara La-dizlai, regia polonoru_m. Elyzabeth nomine, de qua anno dominiMCCCXXI-o habuit rex filiurn nomine Karolum. Qui puer anortuusest eodem fumo quo natas est, et in Alba sepultus. Anno dorainiMCCCXXIV-o in Vysseg,rad in fasto sancti Realizii de eadem re-gina rex genuit filium nomine Ladizlauan.

XCIX. Fundatio claustri Lypuensis.

Anno domini MCCCXXV-o incoauit dominus rex Fratribusnoribus edificare ecolesiam in Lyppua ad honorem beati Lays nouisancti, episcopi tholosani et confessoris, qui fuit frater carnalis pa-tria sui, scilicet primogenitus regia Sycilie, filins Marie reg,ine, filieStephani regis Hungarie, fui Bele quarti, professor uoto et habitaordinis Fratrum minaram.

Ludovicus n.ascitur.

(141) Anno damini MCCCXXVI.o III-o Nonas Marta natus est eidemregi filins, quena nomine huius sancti confessoris consanguinei. suiLays pre gaudio appellauit. Anno domini MCCCXXVII feria quartaante Dominicam raniis palmarum ecclecia beata uirginis de Albaregali quamuis plumbo tecta fuisset contra incendium ut superiusmemini, tamen flebiliter egt combusta, et tota plumbea materia inlaminas producta de teto eius a facie ignis uehementis fluxit liquidesicut cera, excepto uno campanili, quod supra sacristiam est, ubisanctaru_m reliquie quamplurime posite conseruantur; quod nemodubitat eorum meritis remansisse. Sed nichilominus eandem eccle-siam postea iterum plum:Lb° texit.

Andreas dux nascitur.

Eodem an,no in festo sancti Andree apostoli natus est eiquem Andream appellauit

www.dacoromanica.ro

107

CIL Felicianus uulnerat dominam Elyzabeth reginam.

Armo domini MCCCXXIIC mortuus est Ladizlaus filius eius-Cum, autem hysdem teanporibus regnum. Hungarie pacis optatetranquillitate gauderet et securum esset ab hostibus circumquaque,pacis em.ulus et inuidie seminator dy-abolus misit in cor cuiusdammilitia nomine Feliciani de genere Zaah, inueterato dierulm, et ca-nicie iam respersum ut dominum suum regem Karolum, et dooni-nam Elyzabeth reginam, et duos filios eius Lays et Andream occide-ret gladio uno die. Qui Felicianus per Matheum de Trinchinio quon.dam. palatinuim fuerat exaltatus.(142)Tandem relict° Matheo uene-rat ad regem. Quem rex regio fauore diligens, securo ingressu, regisianua absque obice aibi patebat. Porro cuan rex una cum reginaet filiis suis prefatis anno domini MCCCXXX.o XV-o Ka. May- fe-ria quarta post octauas Pasee in suburbio castri Wyssegrad in domosua pranderet, ante regis anensam claim subintrando idem Feliciannaastitit, et euaginato acutissimo gladio, uehementissimo ianpetu morecanis rabidi irunisericorditer regem reginam filiosque uoluit iugu-lare. Sed misericordia misericordia dei prohibente, quod .uoluit nonpotuit effectui mancipare. Tamen regis manum dexteram leuiteruulnerauit. Sed proh dolor! regirte dextere manus qu.atuar digitos,quos pauperibus et miserabilibus atque abiectis personis ericor-diter in elemosinis extendebat, protinus amputauit. CUM quibusetiam digitis innumerabilibus eeclesiis paramenta uaria consuebatet altaribus sacerdotibusque ornamenta de preciosis purpuris trans-mittebat, et calices indefesse. Cum etiaan pueros regios ibidemastantes uellet occidere, pedagogi puerorum, uidelicet filius Gyulade Kenesieb, et Nicolaus filius Iohannis Palatini se interponentes,euadentilms pu.eris memoratis, letaliter uulnerantur in capite. TuneIohannes filius Alexandri in comitatu potokensi bone indolis iuue-nis uicedapifer regine tunc existens, in ipsum. Felicianum quasiin cruentam bestiam irruit, et cum bicello inter collum et scapulamfortiter feriendo transfbrit, et ad terrain. deiecit. Hine et inde perhostia gladiatores anilites regis gladiis terribilibus membratim mi-serum laniantes, quoddam quasi anonstrum g,ladiis effecerunt. Ca-put eius Budam mittitur, manus et pedes aliis ciuitatibus destinan--tur. Denique filius eius unicus adolescens, et unus sibi fidelis fa-mulus fugam capientes euadere iminime potuerunt, in caudis equo-rum uite terminum percepermit. Quorum omnium cadauera canesin platea cum cratibus corroserunt. Et dignum quippe erat ut Felicia-

www.dacoromanica.ro

108

111114 qui multos ehristicolas membris eius feraliter mutilando pri-uauerat, ipse membris omnibus iusto dei iudicio privaretur; et quifuerat tortor pauperum indefessus (143)a conununi morte hominumexclusus canina et subitanea mane moreretur, ut quasi canje cumeanibus perciperet porcionean. Filia quoque eius Clara vocabulouirgo pulcherrima de aula regia extrahitur, et naribus cum labiisturpiter mutilatis solum dentibus patefactis, et octo dietis amba-rum manuum amputatis pollidbus Gahem remanentibus per plu-rium eiuitatum uicos et plateas perducta in equo serniuiu.a et mi-sera proclamare compellitur in hec uerba: Qui regi infidelis estper onmia recipiat talionem. Altera insuper filia Feliciani maiorSebe nomine cuidean nobili nomine Kopay matrimonialiter amPta,ante castrum Lewa iusau Emerici dicti de Bechei castellani ipeiuscastri capite truncatur et ipso Kopay in captiuitatis uinculo monisdebitum soluit. Filii eiusdem insuper in insulam marinam per cm_eiferos transportantur, nunquaim tetTam nativam reuisuri. Multidenique de ipsius genere Feliciani nobiles trucidantur.

Sic igittur Felicianus infelix lese maiestatis crimen incurtrit, tur-bauit regrium, extinxit semen proprium, suam gel:item infamauit,et perdidit esca eanum effectus, solutus a seculo ligatua est inbaratro, ac sepultus in inferno: mundo extitit fabula, et infidelibusdisciplina. Tacna enorme factum uno die uix creditur accidisse. Hucusque quo istud aceidit rex Karolus uentis prosperis nauigauit eterispancia maris equo.ra sue fortune carina ad uotum sulcauit. Sediam fortuna uertibilis auersa 1) facie ualefaciens terga uertit, quiaundique bellis insurgentibus sua expedicio uincebatur; pedum etiamac ananuum dolore nimium torquebatur.

CHL Rex uadit cum exercitu contra Bazaraad 2)

(144) Nani anno eodem quo Felic'anus indigne memorie periit, ui-delicet armo domini MCCCXXX cum rex copiosum exercitum. con-

Toldy: aduersa.V. Motogna, Iariísi lupta dela Posada In Rev, 1st. IX, p. 81, reproduce

un document din Blagay, családoklevatira p. 110 sq. in care chiar regele per-sonal vorbeste despre lupta dela Posada:

Dupi un preambul Karului, Dei gratia spune di recom-penseazi pe credinciosul Nicolae, fiel lui Radoslau, fiul lui Wahonik gi

continui:Primo siquidem, dtun nos tempore ism elapso, propter occupationem

www.dacoromanica.ro

109

gregasset, non tamen totuin su.um posse, quia ad confinia regni suiin diuersas expediciones contra aduersarios eiusdem regni, quamplurimos destinauerat pugnatores. Ipse uero per Zeurim in manseSeptembri transtulit se in terram Bazarad Woyuode Vlachorum,ad induccionean Thoane Woyuode transiluani, et Dyonisii filii Ni-colai filii Jancha, que terra est inhabitabilis genti ignote; ut de ipsaterra ipsum Bazarad rex expelleret, aut certe terram ipsius uni ip-sorum insultancium traderet possidendam: cum tamen ipse prin-ceps censum debituan regie rnaiestati semper fideliter persoluisset..Curn autem rex Zeurim et castrum ipsius recepisset Dyonisio tra-didit memorato omnia CUM dignitate banatus. Quo facto Bazaradregi sic mandauit nuncios per honestos: Quia vos domine mi rexlaborastis in conuocacione exercitus, laborern uestrum recoanpen-sabo VII milibus marcarum. argenti. Ipsam etiam Zeurim cuan mktatinenciis que nunc habetis pre manibus per potentiam, pacificeuobis tradam. Insuper censum quo teneor uestre corone, fiddlierpersolui faciaan omni anno. Et nichilominus unum ex filiis meisuestre curie ad seruiendum deputabo, cum meis pecuniis et expensis,tantuanmodo reuertimini in pace uestra et personaruni perizulis pre-cauete; quia si ueneritis ulterius, periculis minime euadetis. Quoaudito rex elata mente in tale uerbum prorupit nunciis sic dicens:Sic diaite Bazarad: Ipse eat pastor ouitun mearum; de suis latibulisper barbas suas extraham. Tune quidam fidelis baro Donch nomine,comes de Zolio et de Liptou, sic ait regi: Domine cui magna humi-litate uobis et ad honorern uestrum ipse Bazarad loquitur, idcircoregie benignitatis fauorean et plenam dileccionem gracie sibi uelitis

terrarum et confiniorum regni nostri rationabilibus ex causis animum nostrumregium mouentibus, cunctorum etiam prelatorum et baron= ac regni nostriprocerum uniuersoram ad id habito consilio prematuro, illum seuum Bozorad,Vayuodum Valahorum, rebellem et notarium enruhun nostrum, diffidassemuset, congregato nostro ualida exercitu, in terram suam transalpins.m, gentibusnostris ignotam, nostxo regio culmini subiciendam, se transtulimus, ubi, certisdiebus sine prelio inter alpes et montes per latibulos se moventes, fere omnibusedilibus hominum et equorum destituti laborabaanus, factaque treuga aumpredicto Bozarad, data fide sus perfida ut noble uti regi pararet ac searrum,exinde redeundi simul cum exercitu nostro iter preberet, confidentes de fidescismatici, in quo non fides, sed error fidei existit, revertebamur et curn gentibusnostris in quadam via perpetue anathemati data, ex utraque parte ripis pre-eminentibus circumsepta et ante, unde patentiar era, in pluribus locis inda-ginibus fortitex circumsepta et Volahorum pugnatorum gentium dicti Bozoradmultitudine obsessa, asperrime circumquaque rabide et vehementi impetu, in

www.dacoromanica.ro

110

per (145)uestras literas remandare. Tune rex uerbrmr superbie et cam-zninacionis superius propositum. iterauit. Relict° consilio saniori,protinus ultra pugnaturus processit. Et cuan sibi et suis in terra in-cognita et inter alpes et montes sciluarum uictualia inuenire nequi-rent, famis inedia ipse rex milites et equi sui laborare protinus ce-permit. Quo facto treuga ordinata cum Bazarad, et data fide utipse regi pareret, et securitatem regi cum. suis °maims redeundipreberet, et it,er rectum ostenderet; xex reuertebatur securus, con-fidens de fide perfidi scismatici. Venit in quandam uiam cum totoexercitu que uia erat in circuitu et in utraque parte ripis promi-nentibus circumclusa, et ante unde erat dicta uia patencior indagi-nibus in pluribus locis fortiter fuerat circumsepta per Vlachos. Rexautem et sui omnes niehil tale quid penitus opinantes, in cripis un-dique Vlachorum Imultitudo innurnerabilis superins discurrendo ia.cula iacientes super regis exerchum, qui erant in fundo depresseuie, que nec uia dici potest, sed quasi nauis stricta, ubi propterpressuram cadebant dextrarii fortissimi cum militibus circumqua-que. Quia nee ad ripas utriusque lateris uie propter precipitiumasvendere poterant contra Vlachos, nee ultra procedere, nec fugelocum habebant propter indagines ibi (actas; sed erant omninoBiota, pisees in gurgustio, uel in rethe comprehensi. Cadebant iuuenes.et senes, prinsipes et potentes sine delietu. Darauit quippe siciste miserabilis euentus a sexta feria usque ad secundam feriam,in quibus diebus collidebentur inuicern milites electi, gicut in cunismouentur et ag,itantur infantes, uel sicut arundines que uento mo-nentur. Facta est autem ibi strages maxiana, et ceeidit militum

nos et nostrum irruendo exercitum diversis modis horrendis, caninosis insul-tibus, fundartun iaculis et aliis crudelium verberum ictibus afficiendo, gladiisferiunt turmas nostras sagittas lanceasque sues inebriant sanguine occisorum,undique ut muro obstructi momordiuis (sic) uerberu.m plagia, ubi nec ultra pro-cedere, nec, fuge locum habere poteramus, ceu pisces in gustrio vel sagenacomprehensi, ad plasmatorean omnium rerum, protector noster aspice Deus,alta suspiria daanantes, in eodem Ihesu Chrism pro noble crucifbco et eiusacre genitricis simul curn sanctis omnibus, cum paucis nostris collateralibus,divino tutamine, acutis desuper facto velamMe creberrimos et in hoc (sic)ictus gladiortun, sagittarum, lancearum, et aliorum nonnullerum iaculorum su-per se tullendo, velut imbres pluviarum, vitam a mortis impetu arctius.evitare cogebamur. Ubi prefatus Nicolaus, iuvenis atleta, ut tiro fortis, fidelisnoster, vehementi spiritui ac mentis nostre intuitu, leonina ferocitate, viribusresumptis in virtute sui militaris bracchii, cunctis tamen suis feramentis deout) ad terram ruptis, corpore tantum scuto et acutissima sue vibrate lances,

www.dacoromanica.ro

111

et principum ac nobilium inccrmputabilis multitudo, feria sextauigilia beati Martini, et post in sequenti. Ibi edain occubuerunt tresprepositi, uidelicet: Magister Andreas prepositus albensis ecclesie,uir ualde uenerabilis, uice-cancellarius regie maiestatis existens cumsigillo megis periit. Item Michael prepositus de Posoga, et Nicolausprepositus de Alba transilvana. ltem Andreas plebanus de Sarus etFrater Petrus de ordine Predicatorum, uir honestus, dire monis pocu.luAn acceperunt, quia in cerebra cap itum eorum ligneos clauos misera-biliter affixerunt. (146)Quidam etiam sacerdotes qui erant capellaniregle aunt occisi. Cumanorum derive corruit intestimabilis multi-ludo. Cadauera enim omnium, tam uicroruan ecclesiasticoru.m quamlaicoruin nobilium in loco certaminis ibidem tempus resurrectionisgeneralis expectant; nec earl eorum potuerunt suos dilectos propterhoetium incurzus aliquatenus rehabere. Tulerunt eniitn Vlachitos captiuos, tam uulneratos quam ilesos, et acceperunt plurianaarma uestesque pretiosas omnium elisorum, pecuniamque in aunoet argento, in uasis pretiosis, et baltheis, et multa marsupia latorumgrossorum, et equos multes CUm sellis et frenis, que amnia porta-uerunt et tradiderunt ipsi Bazarad uoyuode. Rex autem znutaueratarmorum suorum insignia quibus induerat Deseu filmen Dyonisii,quem putantes ease regem crudeliter occiderunt. Rex uero ipse cumpaucis pro tuitione suortnn aliquoru.m fidelium uix euasit. Stabantenhm. in circuitu eius quasi muri lapidei: magiater Donch cu2n La.tlizlao filio suo, et militibus aliis de Camilla regis; et Magister Mar-tinus Mitts Berend, qui omnes ictus gladiorum et sagittarum super

rursum in aciem offensortun nostrorum se viriliter contulit pugnaturus, caputnostrum priusquam suum fideliter defendendo coram oculis nostris, quinquefortiores Volahorum pugnatores qui pre cunctis caput nostrum regium orbarefestinabant, sua veloci agilitate occisit et preceps in terram vita exutos pro.stravit, ubi et ipse Nicolaus miles ex adverso sex vulnera ad 'caput et humerasua tulit non modica, et fere viginti quinque suos nobiles familiares dimisitinteremptos. Illico, favente Domino lassata ferventia pugnatoruzn, qui, de murose ad latum dextrum trudentes, hinc inde peditantes, ex inopinato conflictu,voleute Altissimo, qui cuneta solus preardinat, fuge presidio coned et a loroelongati, ad salubriorem processimus tempus et exinde reddituan surnps;musad propria (urmeazi donatiunea pentru meritele cistigate).

Datum per menus uiri magistri Andree lectoris quinquecelesien-sis, aule nostre vicecancellaril dilecti et fidelis nostri, anno Domini MCCCtricesimo quinto idus decembris regni autem nostri uigesimo (Vezi Introducerea,note 76).

www.dacoromanica.ro

112

se recipiebant, uelut ymbres pAuuiarum, ut regis uita a mortispetu seruaretur. Cadebant etiam in circufitu exercitus =clique decanina multitudine Vlachorum quasi musce, que perdiderunt sua-uitatem unguenti, curn christianum populu.m, et unctos christi sa-cerdotes im.misericorditer percusserunt. Quorum Vlachorum nume-rum ibi per hu.ngaroa oceisorum, subtilis solummodo infernalis com-potista collegit. Rex autem cum tali eventu uenit in Vyssegrad.Porro cuan hungari fortissima et durissima prelia ubique gessissent,iatud tamen eis accidit, ne propter uictoriarum frequenciam super-birent, uel certe post superbiam precedentem corrisperentur, ut hu-nrilitate.m discerent, et docerent, quatenus diuine dilectionis gra-tia.m per paterne correctionis flagella uberius mererentur: quia illoscorrigit demo pater, quos diligit.

Explicit secunda cronica Flungazorum.

www.dacoromanica.ro

bezastrui armatei ungureti. Fuga lui Carol Robert.Anul 1330.

www.dacoromanica.ro

CRONICA PICTATA DELA VIENA.

In anul Daninului 1358, in ziva de marti, dupä Inaltare,s'a inceput aceasta cronica care trateaza despre faptele celede derault vi cele de acum ale Ungurilor, despre origineapropivirea lar, despre vietoriile i vitejia lor, fiind culese (Liteledin diferite cronici mal vechi, cautänd adevarul i dand la o parteonce minciunä. In nuxuele Dumnului, amin.

Prolo gul cronicei Ungurilor.

«Prin mine carmuiesc regii:o, zice Dumnezeu Domnul prin gurainteleptului Solomon, in capital:al al optulea al Proverbiilor sale.Dumnezeu cel prea márit intre sfinti, de o maiestate minunatä, a ca.ruia inahl vi nevtirbiti intelepciune este tara de margine vi fati desfarvit, oainduievte cu dreapta-i judecata deopotrivä vi cele din cervi cele de pe panika. Devi el preastivevte pe top slujitorii salincarca de mari onoruri vi-i face stapa'ni ai fericirii celei cerevti;totuvi, pentra ca sä rasplateasca pe cei vcrednici cu vrednicie, ridicala denanitati inalte vi-i impartavevte cu. o Imai bogatä. rasplata pecei pe cari Ii gasevte mai demni vi pe cari Ii recomandii meritele lorexceptionale. Aceasta iese Iu evidenta mai stralucit din superiori-tatea regilor celar distinvi vi din victoriile celebre repurtate deregii Ungurilor ca.ri, sprijiniti de ajutorul autoritatii divine, dupace au biruit in lupte cu vitejie, distrugand fortaretele regilor i aleimpäratilor, au ajuns in räzboaie astfel de eroi, el nimienea nule-a mai putut rezista. Aceasta se vede seria, negru pe alb, in vorbaoracolului divin: «Prin mine, rice Dunxnezeu, iar nu prin meritelelor proprii, danmesc i vor dama regii Ungurilor». Cand pentruintaiavi data se manifesta autoritatea divina care are si aduci ensine biruinta de neintrecut, rice: «prin me instuni, care sunt de

8

www.dacoromanica.ro

114

o nesfar§itä virtute §1 care pot al ajut pe tali pe call. Ii am inainteamea. Fiindai en voiu ucide §i. eu voiu face si trAiasci, eu voiulovi i eu voiutmädui, i nu este nianetnea care si poata sciPa dinmâmnile mele; eu ridic din pulvere pe cel sirac §i-1 fac ca sà aziimpreuni cu principil i sä ocupe tronul regesc». De aceea eladaugi: Nuinai aoei regi clionuesc cari au cu ei dreptatea §i Sus-

limpeziartea intelepciunii lini§tea ráhdrii, pietatea indurgrii,dupi verba efanti a Proverbitilor XX: afila §i dreptatea sunt pazaregelui, lar indurarea Ii intiregte tronul». i de asemenea apuneSoriptura intr'alt loc: Regde inte/ept t§ade pe tron §i inliturgonce ráu numai cu privirea sa». i iari§i Solomon zice in carteaIntelepciunei VI: «Regele hitelept §i plin de mita este temelia po-porului, el indepirteazi pe cei nelegiuiti §i scapg din mainile tira-nilor popoarele robite». Toate acestea s'au implinit fati de regiiUngariei cari, biruind pe toll tiranii, au izbutit sil Lei popoareleUngariei ca si triiasci lin frufmusetea picii §i in lini§tea Nina deboggle, fiindci el, mai presus decal ari cari aiçi regi, au avut teamgde Dumnezeu Dornaml. De aceea in capitolul XVII al Deuterono-mului eta' seria: 4Dumnezeu, vorbind despre regi, grgiegte: Regeleodatä ales, dupg ce se va fi agezat pe tronul regattgui sin, va copialegea lui Dumnezeu, o va p,urta totdeauna cu sine gi o va cititoate zilele victii sale, ca el invete si se teami de Domnul Duna-nezeul sáu §i si-i pizascá vorbele lui, treaute in lege, pentru ca sidomneasci, el §i fui sii, multi ani pe pimint §i si aThä o slavivecinici». Originea, inceputul, plecarea din Scitia a acestor regi,anume ai Ungurilor, o voiu descrie pe rand, dupg diferitele istoriiale invitatilor

I. Prima origine a Ungztrilor, dupa sfemta Scripturti.

Dupil cum serie autcvrul Scripturii, in capitolul al zecelea alFacerii: JatA cari aunt urmo§ii fiilor lui Noe §i din acegti trei fiiai sii §i anu.me din Sean, Cam §i Iaphet au iegit, dupi potop, §apte-zeci §i doui de natiimi. Din Iaphet cincisprezece, din Ca.m treizeci,din Sean dourtz. eci §i. gapte. Acestea s'au risipit in cele trei parti alepimantului. Lui Stuni i-a cilzut la sorti Asia, lui Carn. Africa, larlui Iaphet Europa. Cad, dupi cum apune Iosephus, fiii lui Iaphetau luat in stipanire regiunea nordicrt, dela muntii Taurus §i Ama-nus din Sycilia (Scitia) gi Siria pang la fluviul Tanais, care este

www.dacoromanica.ro

Cf. Introducerea.Sakana este desigur Sequarza.

115

in Scitia 1). Acelagi lucru il confirma gi Sfantul Ieronimus, in carteasa. despre Chestiunik Ebraice, c,a fiii lui Iaphet au stapanit in, Asiadela muniii Aman fi Taurus pana la fluviul Tanais, lar In Europapang la Gades, lasand localitatilor i popoarelor numiri dirttre cari,in urma, foarte multe s'au schimbat, iar altele au ramas aceleati,sau aproape aceleeafi sau numai asemanatoare. Piii lui Iaphet sunt:Gomer, dupa care s'au numit Ga.latii fi in until Galicìi, cari suntparin/ii Francilor, numi0 astfel dupa un oarecare Francio, fiul luiParis, fiul lui Priama, primul rege al Troiei. Acegtia venind din.Troia, dupi darinnarea acestei cetati, in Pannonia care, odinioara,In vremea lui Alexandru cel Mare, se nurnea Grecia Superioara, aueonstruit, la poalele muntelui Sicaan, de lan.ga fluviul Istru, carepe nemlegte se numaefte Dunare, o cetate foarte intarita, careia i-audat numele de Siccainbria, dupa muntele Sycca gi. au ramas aci patrusute de ani inainte de intruparea lui Christos; in urma, temandu-eede ropoarele din rasarit, au trecut In inuturile din apus gi auocupat regiunea de langa fluviul Sakana 2), careia i_au dat mondeFrancia, dupi ducele lor Francio i cetatea lor prineipall au nu-anit-o Paris, dupä numele tatalui acestui Francio. Al doilea fiu allui Iaphet, Magog, din care, dupa Sfantul Ieronimus, descindapoi Maday, dup. care &au numit Mezii; Iauan, dupa care sechiamil Grecii; de aceea pe ebreefte Grecia se numegte pana inziva de astazi Iauan; i Tubal, din care se pogoacra Spaniolii;Mesoch, din care se trag Capadocienii; de aceea la ei, pana In zivade astazi, se gasegte cetatea Mazecab; i Tyras, dup. care &au nu-mit Tracii. Apoi fiii lui Gomer: Assenech, din care se trag Tro-ianii; fiii lui lauan Elyza, dup. care &au numit mai intai Elyseii,apoi Eolizii; i Tarsis, din care au descins Cylicii. De aceea i ce-tatea lor anetropola s"a numit Tharsus. Ad s'a niscut apostolul Paul,dupa cum se vede in Faptele Apostolilor, in capitolul al douazecifi unuka fi urmatorul: cdela acegtia &au impragtiat insulele depopoare in tarile lor, fiecare eu bimba sa». Ac,easta o spunem aciprin anticipare, fiindcà faptul s'a petrecut mai tarziu, in timpuldespirtirii limbilor Iar fili Itai Cam aunt: Chars, dupa care s'aunumit Etiopknii de aceea in evreefte Etiopia se nu.mefte Chus; fiMezarim, din care pogoErà Egiptenii, de aceea in evreegte Egiptul

www.dacoromanica.ro

116

se nu.meste Mazari.m. Phuth din care descind Sibil ; acestia /a in-ceput eau numit Phutei; de aceea Be gaseste aici un fluviu carepiing in ziva de astazi se nunieste Phut. i Chanaan, dupa cares'au numit Chananeii, a caror /acra a fost dati in mama fiilor luiIsrail. Iar fiii lui Chus: Saba, dupa carie s'au numit Sabeii; Eviladin care pureed paging; si Sabatha, din care pureed Sabatenii.

'In unnil Chus a dat nastere lui Nemproth. Acesta a fost celce a pus la cale pe urmasii lui Noe sa zideasca o estate si unturn impotriva lui Duannezeu, si deopre care se vorbeste in capito-lul al unsprezecelea din cartea Facerii. De aceea se apune in Scrip-turi : Acesta a inceput sa fie puternic pe pamánt si prin putereasa si-a supus 4ei pe ceilalli si cu deasila i-a pus al munceascapentru el». De aceea apune mai departe Scriptura: «i era el unvanator strajnic, adeci un prigonitor de oameni., in fa/a Domnu-lui, cacti nimica nu ramane ascuns inaintea ochilar acestuia». Dead i a iesit proverbul, adeca vorba comuna in gura tuturora : casi un Nemproth». Cad, in urma, de eke ori se ivea cineva prigo-nind pe oairnen'i, ii se spunea, e un al dailea Nemproth sau aseme.nea Cu Nemproth. Domnia acestuia a fost la inceput in Babilon siurmasii aid au otapanit regiunile de langi marea oceanului.

Din toate acestea se vede latmurit ca nu este adevarata ide.....1acelora cari sus/in ca Hunor gi Magor, parin/ii Ungurilor, ar fifost fiii lui Nemproth care a fost fiul lui Chus, care a foot fiul luiCam, blestemat de Noe; atat pentruca atunci Ungurii n'ar fi dinneamul hil Japhet, dupa cum afirma sfatul Ieronimus, cat si pen-truca Nemproth n'a locuit nkiodata ling fluviul Thanals care segaseste in Orient, ci ling marea Oceanului.

Deci, clupl cum apune sfanta scriptura gi sfitnii inv4ali,Ungurii au descins din Magor, fiul lui Japhet carer, in anul al cinci-zeci si optulea dupi potop, dupa cum apune sfantul Sigilbert,episcopul din Antiochia, in Cronica popoarelor orientale, a intratin /ara Evilat gi a dat nastere, cu solia sa Enee, lui Magor si Hnnor,dupa cari eau nuanit Maghiarii si Hunii.

www.dacoromanica.ro

117

II. Prima origine a rtispeuldirii Ungurilor in Oriental Scitiei.

Intr'una din zile Insu ea intimplat ca ei (Magor gi Hunor) si-pomeasci la vinitoare. Iegindu-le in cale inteun de§ert o cer-boaici ui ei urrnirind-o pang, in bàlile Meotyde, ea fugea IiiAintealor. Aci insi dispirind cu totul din ochii lar, dei au ciutat o mai-multi vreme, n'au putut-o giisi nici de cum. In cele din urmi, Arai--Lind amintitele regiuni biltoase, au observat ea- acestea aunt potevitepentau hrana turmelor lar. De aci intorcindu-se la tatil kr §i luindinvoiala acestuia, au intrat in regiunea biltoasi Meotyda, Zinpreunicu tot ce aveau, cu gindul de a riman' ea aci pentru hrana turmelorlor. Regiunea aceasta Meotyda ege veciai cu patria lor Persia.Ea este inconjurati, in afari de un sirugur md, din toate pirtile demare; are fluvii curgitoare gi este bogati in livezi, piiduri, pe§ti,

fiare. Intrarea §i iegirea de aci este anevoioagi. Intrand deciin tara biltoasi Meotyda, au rimas aci netni§eati cinci ani. In algaselea an insi, iegind de acolo, au gisit din intimplare intr'un loepustiu stfind fini birbati in corturi pe sotale i fiii fiilor MI Be.treka 1), cari la sunetul unei simfonii, sirbgareau Cu trompete o sir.bitoare §i dintuiau. Pe acegtea ripindu_le repede le duseri cu toatelucrufrile lor in regiunea Meotyda. Aceasta a fost cea dintai pradidupi potop. S'a intâmplat insi ca in acea lupti si fie prinse, introtineri, cele doui fete ale lui Dule, geful Alanilor, d'n cari pe unaa luat-o de Belie Hunor gi pe a doua Magor. Din aceste femei §i-autras originea toti Hunii §i Ungurii. Locuind mai multa vreme inzegitmea biltoasi Meotyda, au *us ca si se sporeasci intr'un pop orputernic §1 ca acea regiune si u9i mai pool' niel cuprinde nici

Deci trimitind de aci spioni In Sell:la, dupl.' ce au cercetat cuo rafinati i scrupuloasi giretenie regiunea Scitiei au intrat in ea,ea in patria lo.r, avind si limit:a pentru totdeauna aci impreuni-cu copiii §i. turmele lor. lair cand au sosit in aceasti tarti, au aflatlocuind in ea pe Alpruzi cari acum se numesc Pruteni. Dupi ce audistrus sau au gonit gi au ucis pe ace§tia, sunt recunoscuti ping Inziva de astizi ea fiind posesoriii acestei tini, dei fin voia veci--nilor lor. Cid tinutul Seitiei se &we in Europa §i dintr'o parte seintinde spre crigIrit pini la marea Nordului, lar, din Oa' parte, seinirgine§te cu raunqii Rifei. Spre risicritul ei este Asia, gyre apus

1) Bereka, Belar, la Simon de Keza, p. 23; Bular, la Anonymus p. 70.

www.dacoromanica.ro

118

fluviul Ethul, adecit Dcmul. In adevar pop oarele ce trIesc acolo suntneactive, dedate la superstitii, dispretuind natura, uimbland dupi.desfrau, iubitoare de hotie; in general de o culoare mai mult nea-grá deeát alba. C.àci. Scitia este, ca cu.prins, o unitate, dar ca guver-nare se imparte in trei regate §i anume In Bascardia, Deuda Ma-

goria. Ea are §i 108 provincii ce odinioara fusesera. Imp.:árSite intrecele o suta opt neanturi ale fillor lui Hunocr gi Mogor, neamuri ceau iegát din coapsele acestora, cand pornind din báltoacele Meotydeau intrat in Scitia. De tara achica' insá se márginegte dinspre rásarittara Iurrianilor §i dupá aceasta Tarsia1) ; lar in urmá Mangalia2),unde se ispráve§te §i Europa. lar in regiunea de miazazi se gasegte-natiunea Corosminá. Etiopia care se nume§te Inffla Minorá edupá aoestea intre miazázi gi cursul fluviului Don se aflá un de-gert de nepátruns, unde, din cauza intemperiilor clima din aceazona, sunt gerpi de diferite feltui, broagte eat purceii, basirscusmai multe aniznale otrávitoare; tigri i inorogi se produc ad. Ma-rele fluviu Don izvoragte din Scitia, de Unguri se numegte Etul gi,dupace strabate ad i znuntii cei plini de závadá ce inconjoara Sci-

igi schionlia numele gi se chiamá Don. ranga el spre Sud incepepoporul Kytanilor gi al Alanilor gi in sfárgit prin trei guri se varsäin marea Rotunda 3). Si un al d'once fluviu, cu numele de To-gata 4), foarte mare, izvora§te din /Jarra Scitilor. Acesta curge prinpáduri pustii gi strábátand balsa gi muntii plini de zapacla, pe unde-soarele nu lucegte niciodata, intrá in cele din urma in Ireania i seindreaptá spre marea Nordului. Lungimea Saliei se gpune ca s'arintinde trei sute gaizeci de stadii, lar lkimea de una su.t.11.- nona zeci.Situatia ei este aga de intáritä ca numai intr'un Augur loe foarteingust se gasegte un vad; din amaga cauzá Scitji n'au fost supuli denb2zi un popor ulci °data, niei ciliar de Macedoneni gi, de aceea,numini atol dent-os, adecá gentil& din partes ccri eárei puteri. Ii nu-mim decli Dentos3) dela dentositas, Mudcà precum dintii rod e

sdrobesc toate, deasemenea gi ei sdrobeau pe toate celelalte popoare.De aceea, Romanji ii numeau biciul lui Dmnnezeu. Numita Scitie,

Tarsia, Tartana, cf. Simon de Keza, p. 24.Mangalia, Mongolia.Mare rotunclum, Marea Neagrii.Togata, Togora, la Simon de Keza, p. 23, 24.Dentos, Denturnogeri, la Anonymus, p. 24.,

www.dacoromanica.ro

119

totugi, in unele pirti se zice el este destul de pläcuti 1) Incinti-toare p,rin dumbrivile, pidurile gi livezile sale, ea este bogatipljni de rtot felul de animale. Spre xisirit au vecini pe Pecenegigi pe Cumanii cei Albi. Din spre marea Nordului careneote spre apus pina la Susdaba. 2) este o pustietate plini de pi-duri, de nepitruns de piciorul omenese gi care se apune ci se intindeintr'un mare spatiu, pe unde ceata stá necontenit timp de doui luni§i pe mide soarele nu se zire§te in aceste lumi deeit in lunile Iulie,Iunie §i August §i numai in &tálea ceasuri din zi, cit este dela gasepina la noui. Ja munii amintitei pustietia se gise§te criatal, gri-fonii igi fac cuiburi, iar pAsArile legista& cati pe ungure§te se nu-

mese kerecset se §tie clocesc aci puii-lor.

III. Prima intrare a Ungurilor In Pannonia.

In anul dela initruparea Dommului 373, in timpul impäratuluiValens gii) al lui Celestin I, papi al hisericii rormane, intr'a gaseaepoci a lumii, fiindci Haniì cari loculau in Sabia se inartultiseri,s'au strins la un loe gi dupá c.c i_au ales de cipetenii pe Wele, faullui Chele, de origine din neamul lui Zemein, pe Keve 3) gi pe frateleacestuia Kadicha, pe Ethele, Kewe gi Buda Mi. lui Bendekus dinneamul lui Kadax, o',au hotirit si invade.ze regiunile apusului. C5eidin cele o gua opt triburi au ales un milion de birbati inarmati,adeci din fiecare neam cite zece mii, §i au lisat pe ceilalyi. Huni

.in Scitia ca si le pizeasci de dugman locuintele §i rara. Si gi.au alesdintre ei un conducitar, pe unul numit Kadar, din nema' lui Turda,ca Fi impace certurile dintre cei mnvrAjbiti, si pedepseascI pe boli,pe tálhari §i pe riuticaori, cu aceea conditie însA, ci daca acelagiconducitor ar da o sentiuti nedreapti, conrunitatea si o poati re-voca i sA poati desircina cind ar voi pe condueitorul §i pe cipi-tanii cari ar gregi. Si acest obiceiu legal ea pistrat intre Huid sauUnguri pini in timpul ducelui Geyea4), fiul lui Toxun.inainte de incregtinare in tabere, prin vocea crainicului, astfel stri-gind Ii stringea pe Unguri la armati: <<(ilasul lui Dtunnezen §i alcomunititii intregi este ca fiegtecare si se prezinte exact 1n cutare

Unele editii 'in loe de lata au laeta.Susdalia, in Rusia, lana Volga.Kewe, Reuwa, la Simon de Keza, p. 25.Para in timpul ducelui Geysa, cf. Anonymus, p. 28.

www.dacoromanica.ro

120

lo inarmat sau a§a precum este, spre a auzi porunca i povata (o-munitatii». Deci oricare va fi &Meat aceast5 porunci, neputandprezinte un motiv, legea ecitic Il sanctionear5, täindu-1 in douicu cutitul, sau este aruncat in procese infamante sau Mfg nici omilà facut sclav al comunitatii 1). Deci abaten i gi excese de acestf el au facut ca un Hun sa se diferentieze de alt Hun. De altfel, pecatil vrerne un tatá gi o imarail au dat nagtere prin procreare la totiHunii, cum s'ar putea apune crt unul este nobil gi altul nenobil, dacilIn existenta lor nu s'ar fi produs intamplari nelegiuite? Deci, atuncitoate dipeteniile cu un singur gand gi cu un singur suflet iegina dinScitia au intrat la Peceneg,i gi la Cumanii cei Albi apoi la Susdaligi Ruteni gi in Tara Cum.anilor Negri. Iegind apoi de ad au ajunsla Tisa gi du.p5ce au cercetat dejar imprejur reeunea, intreagaceat5 a gaga cu cale in unanimitate s .6 nu mearg5 mai departe cusotiilelor, cu carelf loe gi cu corturfie lor. i deoarece pe vremeaaceea stapanea Pamfilia, Frigia, Macedonia gi Dalmatia tetrarchulMacrinus, lorgobard de natiune gi din Sabaria de origine, fiind pre-v5zut cu arme de r5zboin, dupi ce a aflat cii Hunii s'au agezat dea-supra Tisei gi c5 zi de za ii devasteazg tara, temandu-se si-i ataconumai cu fiii 01.11 sale, gi-a trianis delegati la Romani, cerand casii i se trimeag ajutor impotriva Hunilor, ciidi el domnea peste ceianintili numai din gratiia impäratului Romartilor. RomaniiIn acest aleser5 de rege peste ei, din bun5voia ion, pe Detri-cue din Verona, de natiune german. Gerandu-i-se Ica ea' dea ajutor luiMacrinus, gi el prilmind bucuros, a pornit cu o armaa de Italici,Germani gi de alte popoare amestecate din p5rtile de apus. A ajunsIn cele din urmä in Zazholm2), unde se adtmaser5 chiar Longobarzii,la cetated Potenciana a), pentru ca 85 trateze cu Macrinus planuldaca' trebuie sii atace getrele Hungor la trecerea lor peste DunIresau in alt loe potrivit Pe cand deci igi friceau planurile gill pier-deau timpul cu tratativele, Hunii trecand peste Dun5re in facereanoptii peste burdufurii. in Sicanbria 4), baur5 erunt armata luiMacrinus gi a lui Detricus pe cand ea se gAsea in camp lai corturi,fiindert cetatea Potentiana nu-i putea cuprinde pe toti. Am5rit din

Sclav al conumitii;ii, cf. Simon de Keza. p 25.Zazholm, Centum Calles, Contum Montes, in judetul Alba.Potentiana, cetate ronaanii, azi probabil in localitatea Hansabek.

3) Sicambria, Buda Vechie.

www.dacoromanica.ro

121

pric:ina acestei invazii Detricus a ie§it impotrva Hunilor, avândse lupte in câmpia Tarnukuolg1), unde, (land lupia, se apune

tar fi invins pe Huni, de§i Cu o mare piardere ft..1 primejdie pentruai sgi. Cei ce au mai limas dintre Huni au fugit dincolo de Tisa.Au e;izat insg in acea z1 dintre Hurd 125 de anii §1 intre ei au pieritin ateasta bgtglie §i cgpitanul low Kewe. Iar dintre soldatii lui De.tricus §i Macrinus in afarg de aceia cari fuseserg uci§i in corturilelor au pierit 210 anii. Vgzand hag Detricus cg a suferit in hätälieun a§a de mare dezastru pentru poporul sgu, dupgce s'a intalnitIn zina urmgtoare ea Macrinus, a plecat spre cetatea Tuln.a care peatunci era o cetate a Latinilor, socotitg printre ormele PannonielCetatea Tullis este in Austria, treil conace2) depgrtawe de Vitma.Hunii insg, cind au aflat cg vig§ma§il lar s'au retras, s'au intors lalocul de luptg §i au inmarmintat cu toatg pompa cadavireIe tova-rg§.ilor lor §i pe cgpitanul low Keve, dupg obicerul acid; aproapede osea §i, dupg cum credem, s'a ridkat o statu.g de piatrg, §i loculacela §i regiunea aceea au nuanit-o Keweoza 8). Cunoscgnd deci dinlupta precedentg curajul Romanilar §i pregitirea lor armatg., dupgce §i-au refgcut oastea, Hunii au plecat spre cetatea Tulna undese strgnseserg dutananii lor. In contra loir se zice cá le.au re§it incale Detricus i Macrinus la Cesumaur 4) gi luptgnd de dimineataping la ora noug, Romanii au fost biruii. Ad i a feat omarit goi. Ma-crinus, iar Detricus a fost rgnit in frunte de o sggeatg §i intreagaarmatg a Romanilow a fost mgcelgriag §i fuglritg. Iar dintre Huniau pierit in acea patruzeci de mii, fiind omoriti Wela, Kewe

Kadkha. Cadavrele acestara lugndu-le de aci le.au irnnormantatlangg statua amintitg impreung cu ceiIaJi Huni. Dupg ce insä ar-mata Romanilor a fost imprg§tiaa la Cezunmaur, in urmg, timpde mai multi ani, Roananii n'au mai putut sg se adune impotrivaHunilor.

Tarnakuolg, Tawarnucweg, la Simon de Keza p. 27 azi Tarnok, Incomit. Pilis.

Rasta, conac, milA germang.Kewe oza, Kewe liza.Cesunwur, Zeiselruaur, in Austria Inferioarä.

www.dacoromanica.ro

122

IV. Alegerea lui Atyla ca rege al Un.gurilor §i victoria aceluia§imonarch.

lu anul patru sute unu dela intruparea Domnului, lar dela in-trama Ungurilotr in Pannonia in anul al 28-lea, Ungurii sau Ilunii,in.tr'o vainçä unanimä, igi aleserä peste ei, dupä obiceiul Romani_lor, rege, pe Atyla, fiul lui Bondekuz, care la inceput era socotit caunui dintre cäpitani. Acesta a pus pe fratele säu Buda 1), duce econductor, dela flu.viul Tisa pan.. la Don, dispunina ca el insugisil fie numit regele Ungurilor, ganaza lumii, bc1u1 lui Dumnezeu:

Atyla, din gratia lui Duinnezeu, flul lui Bendekuz, nepotul maro.lui Magor, crescut in Engadi, regele Hunilor, Mezilor, Cyaraor, Da-nilor, groaza globului párnantesc ri biciul lui Dumnezeu.

Regele Atyla era de coloare negrisioasi cu ochii fiorogi, cu pa-sul maiestos, lat in piept, purtánd o barbi mare, afemeiat pestemäsurä. Nu-i pläcea e e bani in caseta sa, de o indräznealä insämoderatà. Era in lupte foarte viclean i preväzkor, era de un corpce se potrivea cu vitejia sa. De o voing extraordinará, se folosea dearme strälucitoare, de oorturi curate i civilizate. In adevär, el eraiubit de popoarele sträine, pentru oá era dar,nie §i popular; dincauza severitätii sale higa pe care o avea dela natur5 era grozav detemut de ai 811 De ace,ea, natiuni de diferite liinbi alergau la el delamarginea plmantului cárora le da bizcaras ajutor dupii putintä. Qciavea zece inii de care preväzute ca coase, diferite magini i toateuneltele cu cari se sparg castreie i cetlyile gi pe cari le ducea cusine in armata sa. Avea obiceiul cà aibä corturi actúe dupàtele chipuri ale diferitelor ai. Unul insä ti avea totugi aga de ce-lebru i de extraordinar cà era minunat incheiat din lame de auraga cä.' ad se desfäcea ad se strangea din nou, dupä voia celar ce-iintindeau. Coloanele lui lucrate din aur i. avänd capittlari mobile,fiind insä la mijloo goale, se legau in cheutori en pietre pretioase,artistic lucrate. Dar chiar, gi staniele 2) sale, cha' pleca cu armata,erau pline cu cai din diferite pe cari, degi linea Imult la ei, ii da,.dea bucu.ros celar ce aveau lipsà, aga ca uneori de abia mai rämäneacu d.oi pentru treimint.a alear' iei sale. lar aceste etaule aveau o pa.raturä de purpurä gi de pänzä: de in; geile regale insl eran L'oratedin au,r gi pietre pretioase. Masa lui era in intregime de aur, de ase-

Buda, e1 se mimes de fapt Bleda, la Iordanes, Bleta.Marista/la, germ. Marstall, staul.

www.dacoromanica.ro

123

menea 0 vasele de bucifirie. lar pawl lui, o minunati lucrare dincel mai curat aur, Il purta cu sine in armati. Prin acestea i altestrilu.ciri de acest fel din timpul sàu, Atyla, regele Hunilor, a ri-mas celebru. lar o§tirea sac, in afari de pop oarele striine, era for-mati dintr'un milion de sold.ati, aela fel ci data se intimpla ea unScit sà anoari, altul inlocuiasci indati. Artmele soldavilor saleran luerate mai ales din pide §i din diferite feluri de metale;aveau arcuñ i deasemenea lanci foarte ascutite §i cutite incinse labeau. Insigna 1) regelui Aty-la, pe care de obiceiu o purta pe pro-priul siu scut, avea aserrianarea un.ui vultur in cap cu o coroani.Ateasta ingoi Hunii au purtat-o in totdeauna cu ei in armati, calvreme au trait in coanunitate, pAni in timpul ducelui Geycha, fiulluí Toxun.

V. Contirmarea povestirii.

Dupi ce Hunii, In llama bàtaliei data la Cezumaur, e.'au intorsvictorio§i la corturile lor, au ranas citeva zik dincolo de Tisa.impreuni cu sotiik lor g}i apoi regale Atyla a dispus si se stringii.intFuna din mile adunarea lor solemni. La aceasta venind Detritus.din Verona, impreuni cu principii din Germania, se spune ei auadus omai i onoruai regelui Atyla. In urmi au sugerat regelui_ideea ea porneasei personal in regiunile occidentale, unde ar puteasi dobandeasci o mare glorie. Prianind aceasti propunea-e, dupi

string in grabl Larmata, se apune ci a plecat din Siccambria §i. aficut mai intai o inivazie in iliria, apoi a trecut in regatul dela Con-stanta, uncle regele Sigismund i-a iegit in drum ling Basilea cuarmati nu_meroasi. Pe acesta Atyla l'a sdrobit cu intregul eau popore 1-a supus doanniei sale. Pornind apoi: din aceasti localitate, a a-sediat cetatea Argentina de ling Rija, cetate pe care, dela fundareaei, nici un impirat roman n'a pntut sá o aucereasci; Atyla insi acucerit-o, zidurile in rnai multe locuri, pentru ca si fiedeschsä Mai de greutate o cale 1iberá tutturor celor cari ar sosi§i a dat ordin sever ca, atit timp cit va trii el, si nu se refaci zidu-rile i pentru ca aceasti cetate si nu se mai nuaneasci Argentina, ciStrozburg, pentru mullOanea drumurilor, pe cari puse si se fat:a inzidurile eL Po-rnind apoi cu armata, dela Argentina a digtrus ping,

1) Galnerhim, bannerium drape', insignii, cf. Simon de Keza, p. 29.

www.dacoromanica.ro

124

la p.mânt Luxovium, Bizancia% Chalon, Masticon, Ligon, Bur-gundia i Lugdunum. Si de ad plecand dealungul fluviului Ron a

ajuns la Catalauni, unde impartindu_gi ogtirea, a treia parte dinarm.ata ea, impreuna cu generall &tine, a trimis-o impotriva preaputernicului sultan Mirramommona. Afland despre aceasta aultanula fugit dinaintea Hunilor din ()raga Sevila2) in Maroc, trecandbrajul mar' ii ce se nu.megte golful Sevilei. Inteace,ea, a atacat pe re-gele Atyla pe neagteptatee impreuna cu zece regi din Occident unpatriciu al Romanilor, cu numele de Aetius. Si pe cand se prega-teau sl dea atacul asupra lui Atyl acesta oerind un arrnistitiupentra ca adune axmata ce fusese trianiaa impotriva aultanului

a-efuzandu.i-se aceasta, s'a dat lupta intre ambele ara-nate de dimi-neata gi pana noaptea in campia ce se nuanegte Belwinde3). Intre celedoui animate era un parau curgator, aga de mic, c clack' cineva ar fiaruncat in el un fir de par, pain migearea sa inceata de abia ar fi

putut ia se umeasca din loc.Dupa ceinsa s'a dat lupta,inundand san-gele animalelor gi al oamenilor, Sc spmie &I s'a Mont un torent atatde mare di ar fi -a/It cu sine un vizitiu cu car cu tot gi oameniinarmati gi in ambele armate acest torent a paicinuit nu o micamortalitate. Aceasta este batalia ce s'a dat intre regii Occidentului

Aty1a in dunpia Beus6tte dela Catalauni'a, decat care lupta nuPie amintegte alta in vechime, maiel mai grozava niel mai ceanc,ena,dintre toate batallile din aceasta lume cari s'au dat veodata intr'osinguià zi i iattr'o singura localitate. In adevar, in aceasta cioc-nire a rämas mort pe loe cel artai, mare rege al Gotilor, cu numele

Aldaricus. amd ceilali regi au aflat despEne moartea acestuia, ei cariscapasetia aulcautat prin fuga sa se ascundä. Deci, in acea zi, s'a ri-dicat curajul Hunilor gi al regelui Atyla, i groaza a cuprins intreg

pam(intul gi, la auzul acestora, cele anal multe Taxi se supusera cubani i cu tribut. lar a treia parte a armatei regelui Atyla, care n'aputut sà ja parte in aceasta batalie, temandu-se de Atyla, din cauzaintarzierii sale, a ränias la Catalauni pana la moartea lui Atylas'au ficut locuitari ai nouei lor patrii, neanai voind a se intoarc.5in Pannonia. Cad, In afara de popoarele straine, nu.mai dintreHuni fusesexi trimigi in contra lui Miramannnona gaizesi i cinci

de mii de ingi. Dintre acegti Huni, anai multi fusesera numiti capitani,

Bizancia, Vesontio, azi Besançon.Sibilia, Sevila. Strictum Sibilae, golful Sevilei.Belwinde, Beluidar, la Simon de Keza.

www.dacoromanica.ro

125

cari pe limba lor se numeau Spani. Dupi numele acestora 3i-a pri-mit numele toatä Spania. Rämänänd Atyla numai citeva zilelocul luptei, s'a retras in sfir3it vietaelos i a venit in cetatea Tolosa,In care cetitenii 1-au primit cu mari onorari. Pornind apoi de aci aplecat in contra cetiíi Reims, adeci ceutea capitalä a Gotilor care,atunci cind el a plecat spre Catalaunia, Ii se opuse cu strägniciegi pe care acum ocupind-o firà zäbavi pe toti 6.0. a gäsit aci i-adistrus prin foc i sabie. Prefikänd in ruine In chipul acesta toatiFrança i Flandria, a ajuns la Colonia unde sälbätecia Muffler aucia cu cruzime pe Sfinta Ursula, fiica regelui Bractanilor, im-preuni cu unsprezece mii de fete. Trecind ad, la Colonia, pesteRin, a intrat in Turingia, In cetatea Yanac 2), unde, dupà ce a tinuto adunare solemnä, gi-a trimis anmata impotriva Dadlor 2), Norma-

Frisonilor, Litvanilor Prutenilor, pe cari dupl ce i-avina, La fäcut supugii srti. Plecând de aci, dupii ce a tinut adu-narea, a intrat in cetatea Siccambria, din Pannonia, uncle a ucis cu'mina sa prop,rie pe fratele säu Buda gi i-a aruncat corpul in Du-nare, fiindeä, pe când Atyla zäbovea in apus, ad Buda tfrecuseairmuirea sa peste hotarele gtabilite intne el insugi i fratele &AuAtyla. Cgc.i pusese ca Siccambr'a &A se numeaseä dupä numele bäuBuda Wara. i, cu toate cá regele Atyla intezzisese Hunilor i altorpopoare ca aceastä cetate sä nu se m,ai nu.meascI Budavar, ci ceta-tea lui Atyla, Teutonicii, temändu-se de interdictie, au numit-o Ec-cylburg 2), adeck- cetatea lui Atyla, Ungurii insä nefnänd seama de-interzicere o numesc i o chiamä ping in ziva de astäzi O-Buda.Dupä ce a adus la indeplinire astfel toate acestea, timp de dudani s'a odihnit la Siccambria, trimitandu-gi sau distribuinduii °beer-vatorii ski in cele patru colturi ale Junta In adevär, prima grupáde observatori a fost agezatä la Siocambria, hie& strigätul unuia säpoatä fi auzit ziva i noaptea pinä la cetatea Colonia din 'Ger-mania; a doua parte pina in Lituania; a treia pana pe malurilefluviului Don, adee5 Etul; iax a patra statiune a agezat-o in cetatea-Yadra din Dalmatia. La vocea gi etrigätul acestora cele patru pärti.ale lumii ar f putut sà tie ce face Atyla, san Cu ce ocupatie seindeletnice§te.

Ysnac, Eisenach, ora§el in Turingia.Inspotriva Dacilor, adeci locuitorilor din Dania sau Dancmarra.Eccylburg, urbs Ethelae, langil Buda.

www.dacoromanica.ro

126

VI. Fuga popoarelar

Otraple din Pannonia, Pamfilia, Frigia, Macedonia gi Dalmatia-rari din cauza deselor asedii ale Mini(lor fusesera pustiite, parasin-

solul natal, dupa ce au obtinut ingaduinta dela Atyla, au tre-cut in Apulia pe marea Adriatica lisandu-gi trupeie lor gi renuntand

ea mai fie supuse lui Aty-la; Vlachii cari eran colonii lor i pastor-1ilor ramasera de buna voia lor in Pannonia.

VII. Cucerfrea cetarii. Aquilea de regele Atyla.

Dupa ce regele Atyla s'a odihnit cinci ani la Siccambria, acautat e refaca lipsurile armatei sale, §i anume ale partii a treia

care raanäsese de mai de mult la Catalauni §i, dupa ce gi-a tinutadunarea, a plecat din Pannonia gi trecand prin Carintia, Stiria giDalmalia, s'a unit cu to(i ai ai în eetatile Salona i Spaletum,din marea Adriatica, gi a pus ea. se dea foc la amandoua aceste ce-

Iar plecand din acel Ion, s'a indreptat pe langa mare spre ce-tçile 1) Sardona, Sihiniic, Jadra, Nona, Scenia, Paren--tia, Pala, Caputistria gi Terestrina diatrugand §i alte multe ce-tap din munti, a ajung in sfargit la Aquilea a carei marime dupilce a examinat-o, s'a ingrozit §i s'a socotit pierdut daca arnumita cetate necucerita, cu atat mai vartos cu cat mai multi rebeliLongobarzi se apunes el au fugit acolo din Pannonia. Reclaman-du-i pe acegtia dela cetateni printeo ache gi refuzandu-i-se pre-darea lor, a inceput ea atace prin diferite ma§ini cetatea, pe careneputand nicidecum sä o cuprinza, a asediat-o timp de un an gijumatate. Intr'una din zile insa s'a intamplat ca sA inoonjoarecetatea cu mai multi paznici care 11 liagoteau, gi in cari, dupa plre-rea sa, el avea sa_gi punk' cea mai ¡mare rradejde gi a vazut o barzashurand dela mare gi a§ezandu-se pe acoperigul unui palat, unde

ïgi avea cuibul, gi luand in cinc un puiu, 1.a dus in nisipul macrii. In-torcandu-se din non a transportat gi pe ceilalti pui impreuna cucuibul. Vazand aceasta cregele Atyla convocat soldatii gispus: tObservati tovaragi, cum aceasta barza prevestegte fapteleviitoarre gi cum siante ca c,etatea aceasta va fi distrusa de noi gi ca

1) Tragura. Identificarea oratielor, precum gi noteIe explicative, se potvedea in vol. IV al acestei colectii de izvoarei istorice, textul cronicei pictateland luat dupi cel al lui Simon de Keza.

www.dacoromanica.ro

1) Papya=Pavia.

127

sa 1111 piara impreung cu ceatenii i§i la precautiunile ei. Fili dccipentru ziva de maine mai vtiteji §1 veti vedea (*latea prAbuijin-au-se». Apoi comunicand tuturora ordinul, pe ranga intrebuintareade tot felul de magini de rgzboiu, folosind.u-se de o etratagehma sci-fiel a cenit cate o gea dela fie care din cei un milion de soldati

fgeand din gei Janga zidul inconjurrátor o gralmada enormg, a po-ruincit sg se dea foc geilor; de flacgra gi cald-urra acestora ziduldu-se, s'a prgbugit la pgmant cu turnuri cu tot. Vgzand aceastacetátenii au pgrrasit oragul gi au fugit ¡rae() insulg din mire; auhotgrat adecg sA intre intr'o ineurg oarecare a mgrii, vecina' cu Aqui-leia spre a rámanea pentru totdeauria acolo. Ea para in ziva deaetazi se nume§te Venetia. Dupg ce au locuit catava vreme in aceasta,au pgraeitlo tot de frica regelui Atyla gi au intrat cu ga.ndul de argmanea in insola ce se numegte Realth.

Originea Venefieailor.

Unii Venetieni sunt Troiani, dupg curn sung Cronica Venetie-nilar: («lupa dárimarea Troiei, au mai ramas totugi la Aquileape catre se spune cg au fundat-o». In adevar, Venetienii. .nu admitcg ariginea lor ar fi dela Sabaria, dupg cu.m cred unii. aci la .Sa-baria locuiau Latinii, arrume Longobarztli gi in Aquilea era acsio gcoalg generará arel pentru Longobarzi cat gi pentru alte natiidin lume, foane celebri pentru multe invitituri de poeli i filosofi,supusá Lisa rgfácirilor diferitelor idolartrii. Aceastg cetate voind la

inceput si o cuplinzi regele GOL); Arcellaus, dei a asedia.° multtim,p, n'a putut-o lua. In cele din una' a cucerit.o spaima hunii (A-tyla). Locuitoriii acesteia fiind goniii. de Huni, acum locuesc la

Papia 1) in Italia, ranga fluviul Ticin.

Devastarea Germaniei.

Deci, dupg ce a distrus Aquilea gi Concordia, a diramatin uring fortar. eapa din Forum Julii. De aci intrand in Marca Lon-pbardiei a supus puterii sale Teruisium, Padova, Verona, Brixa,Cremona, Mantua, Perganum, Mediolanuan, Alexandria gi Ferraaiaalte mai multe arage din aceeagi regitme. Dupg aceaeta venind laRavenna, arhiepiscopul Arianilor care l'acuse si se ridice ehiar in

www.dacoromanica.ro

128

cetate impotriva scaunului apostolic doisprezece cardinali, caritau secta sa, gi avand un tezattr bogat, introduse pe ammo Ufagtirea concetatenilor sal pe Huni in cetatea Ravenna gi a pus Brifie ucigi cregtinii cari erau capeteniile cetii, fagaduind nu mai

putin regelui Atyla, c clack' ar primi secta sa i ar prigoni pe cre-gtini, Lar da in mini, fara pierden i din partea popocrului su i fara

intreaga Italie gi cetatea Roma gi Africa. Atyla primibucuros p.ropunerea multumindu-se mai mult de stapanirea tarilordecat de secta amintita. Romanii vazand primejdia, fiindca din a-ceasta cauza ar fi putut al se prapadeasc.a cregtinatatea, se adresaraPapel Leon ca indrepte pagii spre Atyla, ceranduA din parteaRomanilor ca Atyla s primeasca eat va trai tribut gi supunere.Intr'aceea regele Attila trimisese anmata sa in Aquilea, punand infruntea ogtirii pe capitanul Zorard, de fel din tribul Zoard. Acestaa jefuit Apulia, Terralaboris gi Calabria pana la cetatea Regio giCatona pe care se rice cà ar fi fimdat-o Cato gi s'a intors cu o foartemare prada. Cand Papa Leon a ajuns la Ravenna, la Atyla, im.preunacu multime de cler gi de crud, au av-ut numai decat o convorbireunul cu altul, de calare, i ascultand fagaduelile i vorbele Roma-nilor, lui Atyla ii s'ali parut condit'amile grele, totugi a admis tererilelor, din consideratie pentru scaunul apostolic gi de teama unei v5ziu-ni ce i s'a aratat. Caci cand regele i-a edicat ochii mai sus a vazutdeasupra capului eau un om atarnand in aer, avand in mana o sabiecare 11 ameninta oarecum sa-i tale capul i sarajnind din dinti. Deciaproband cererile Romanilor, dupa ce a concediat pe papa, regeles'a intors la Ravenna, unde a pus ea plinza pe arhiepiscopul Arian,impreuna cu aderentii sai, ascultand in aceasta de sfatul Papii.dupi ce a ce.rut dela el gi dela c,omplicii aigaizeci de (mil de marcide aur, La tiliat capul, i cii toata imultimea armatei sale s'a intorsin Panonnia. i astfel intinzanduli impecriul sau in lung gi in lat,in miaz'ä zi, apus, miaza noapte i rasarit, ii puse in minte sa treacamarea, pentru ca ea subjuge Egiptul, Asiria gi Africa.

X. asiltoria regelui

Atunci i s'a adus inteuna din rile ca mireasa fiica regelui Brae-tanilor eu numele Mikolch 1), de o trummaete suprackmeneaseli, pecare se apune ca aga de mult a iubit-o, ca a intrecut once masura,

1) Mikolch, Micolt, la Simon de Keza, Ildico, la Jordanes.

www.dacoromanica.ro

129

dup.(' cu.m avea obiceiul cind bea. i cand a ispravit contactul Cufata, adormind, napädit in timpul noptii sangele din nalni. cupndormea cu fata in sus, sangek i-a intrat pe gurà in gat, mide, in-

chegandu-se, i.a iMpiedicat respiratia i a ucis pe Atyla. larkolch, sculandu-se din sonm gi atingand cu o migcare repede pe bar-batul ei gi el neputandu-se migca, a vazut ca trupul i este rece gilipsit de caldura natuanla. Atunci tipand cat putu, a chemat pe

argtandu-le eä barbatul ei a intrat in vi*a de veci.Acegtia arland cu strigate putemice, ficura pe toti strgjerii sa alergeCu tipete la intrarile palatului gi 1-au ingropat in unma bnpreung

eu Wele, Cadicha gi Kewe gi alti clpitani ai Hunilar n locul amintitmai sus, Afiandu-se despre moartea lui Atyla, lu.mea intreagg a rg.mas îneremenit i vragmagii sài nu gtian ce sa facg, sa-1 piingsau sA se bucure, temandu-se de mullimea fiilor ali cari, cat unpopor intreg, nu putean sA fie nurnär'rati. Ei credeau ca. vr'unul dintrefiii tatalui lor va avea sA domneasca. Dar, prin viclenia lui De-tricus gi a altor principi gerananil ,pe cari Atyla in timpul dom-niei sale îi avea de gatul san, comunitatea uniti a Hunilar s'a I'm-partit In doug cete, Aga ea, mil se sileau sa-'i aleaga de rege, dupgAtyla, pe Csaba, fiul regelui, nascut eu fiica iMparatului Grecilor,Honorius, alii insa pe Aladariu, nascut cu o principesa geranana,anume cu domnita Crumheldina 1). Partea cea mai sanatoasil a Hu.nilor algturandu.se pe linga C.saba, lar Detrieus gi nat.iile straineimpreuna cu puinii Huni pe langa Aladariu, incepura annandoidoinneasek deodata. i in vrem.e ce fiecare ci'uta ea se alipeaseä deunid din lei, prin gicretenia lui Detrieus, care pe acea vreme la Siccam-bri era de partea lui Aladariu, intre amandoi regli s'a iscat un raz-boiu atat de cumplit cg, timp de cincisprezece zile neintrerupte,ar de mult au inundat de singe german Dungrea ciA, daca Negntiide rugine n'ar ascunde mace1u1 ce li s'a facut de Huni In zaeleannintite, de sigur ar trebui sA marturiseasca ca dela Siccambriapang' la Potentiana, niel oamenii niel anianalele spureate n'au pntutsA bea apg curatg din Dungre

Aceasta este faimoasa batglie pe care Hunii o numesc bataliaCrumheld pang in ziva de astgzi. In aceste lupte C.saba i Huniitotdeauna au avut victoria; in urmg insa Detricus, din Verona arácut, prin tradare, ca Csaba ea fie biruit. Caci, la inceput, Csaba

1) Poligamia era permisi la Seftr §i la prima Unguri panala Inere§tinarealor, cind s'a introdus dreptul de primogeniturä.

9

www.dacoromanica.ro

130

invinsese pe fratele siu, dar in cele din urrai a fost el invins, ageel de abia i-au mai rimas lui Csaba cincisprezece mil de oameni,ceilaiçi Huni gi fiii lui Atyla fiind cu totul sau distruga sau

Deci, dupg moartea lui Atyla, atat fiii sii, leat §i Hunii, eau(Estrus intre sine. Fiind deci invins Csaba §i fratii sii in numir de§aizeci, fiii regelui A.tyla cari il eprijiniseri, se apune ci au pleovtCu cincisprezece mii de Huni la unchiul aiu, Honorius. i cu toatecä Honorius, impiratul Grecilor, ar fi voit 85 1 ting locuitor al Gre-ciei, el, nevoind ei rinnaie, s'a indreptat spre loca§urile pirinte§ti,anume spre Scitia, cu gándul ai rimaie ad. Ceaba lush' a statGrecia, impreuni cu Honorius treisprezeci ani, e a ficut drumulspre Scitia tianp de un an intreg, din cauza primejdiilor cilitoriei§i greutitilor trecerii peste ape. lar dupi ce a ajuns In Scitia §1anume in loca§ul pgrintesc, nu §i-a luat satie din Scitia ci a luatuna dela Coroamenia, dupi sfatul lui Bendekuz, bunicul sin, pe carese apune ci l'a &it sinitos, dar foarte decrepit. Din aceasti soliea sa a niscut pe Edemen gi Ed. Deci, acest Csaba, prin indenumlsin, a ficut ca Scitii si se intoarci din nou in Pannonia. Mai rimi-seseri insi dintre Huni trei anii de birbaii, cari scipand cu fugadin lupta Crumhelr1in5, s'au steins in campia dela Caigla 1). Eifiindci se teaneau de popoarele din apus si nu dea buzna peste elfiri veste, au karat In Ardeal §1 s'au numit ad nu Unguri, ci Ze-kul 2), cu alt mule In adevir, in timpul vieti1 lui Atyla, Huniiingigi fuseserg duganani ai popoarelor din Occident Zelculii InsA auntrimigite ale Hunilor rimanánd in campia atmintiti pang la intoar-cerea celorlalti Unguri. Gaud deci au aflat cA Ungurii se intone pen-tru a doua °ark' lu Panonnia, le-au ie§it inainte In Rutenia, cucerindimpreami cu ei regiunea Pannoniei. Du.pa cucerirea acesteia, auavut aceemi soarrti ca Ungurii, dupi cum an voit-o ace§tia, 1111 in

campia Pannoniei, ei au avut aceagi soartil ca Vlachii, vecinii loedin munti. De aceea, arnestecati cu Vlachii, se apune cl s'au. folositde alfabetul acestona. Ace§ti Zeculii crezusera anume el Csaba apierit in Grecia. De aceea poporul pang astizi apune: tAtuncite intorci, cand se va intoarce Csaba din Grecia». Deci acest Csabaeste fiul legitian al lui Atyla, niscut cu fiica lui Honorius, impg.ratul Grecilor, §i ai &Arai fil s'au numit Edemen §i Ed. Edemencand Ungurii e'au inters pentra a doua oari in Pancmnia, a venit

Csigla, localitate pima astäzi neidentificatä.Zekul. Siculi, Szekler, Secuii, Cf. Sicules et Routnains.

www.dacoromanica.ro

131

.cu o foarte mare familie a tatalui su i a mamei sale. Caci mamaza se niseuse la Corosmini Ed insa a r5mas in Soitia la tatäl Ban.Din acest Csaba se trage neamul lui Aba. Când deci Csaba, ducan-du-se in Scitia, se Liuda in gura mare ru neamul anamei sale, nobi-limea Hunilor l-a -0nm de eau, afirmänd ca el nu este un adeväratfiu al farii Scivei, ci un intrus al unei natii striine, din care cauzanu §i-a luat de sotie o fume din Seitia, ci a luat una din neamulCorosmin. Dupa ce insa fili lui Atyla au pierit aproape cu total,impaieuna cu poporul seitic, Parmonia a ramas zece ani (Ira de rege,rimanand in ea numai Slavii, Greii, Vlaichii, Teutonii §iMessiani, cari, pe rand traia Atyla, Ii erau supugi ca oameni de-rind. S'a ridicat dupa aceasta un paincipe oarecare, numit Zuata-polug, fini lui Morot, din PoIonia, care, subjagand Bracts, guvernapeste Bulgari §i Meseiani, incepand de asecmenea si domniasol §i inPannonia dupl exterminarea Hunilor. Pe acesta ni§te Unguri dinErdelw e dola fluvial Hung, atragandu-1 prin diferite darori §i spio-nandu-1 prin §tafete, dupa ce au aflat ca anmata lui nu este inar--mata, au dat deodata nävalä asupra lui Zuatapolug, intriun oacrecare ora, de langa Podul Banului, de langa Tata, ale &Arai ruinese vid pana astazi §i l-au ucis cu toata ogtirea. Astfel ei au Inceputsa etapineasca peste amintitele popoare ale Pannocniei peste cariIntinzindu-se e le supusese sie§i fiul lui Morot 1). Unii spun ca

'Ungurii la intoarcerea lor in Pannonia au gasit domnind pe Morot,lar nu pe Zuatapolug; aceasta credinta provine de acolo fiindca ta.täl sau cu numele Moroth era anai mare, dar ca istovit de batra--nete stetea in linigte In fortareata ce se nuane§te Besprem. Auzindnenorocirea ce se inamplase fiului eau, de durere, §i-a sfar§it viataprinteo moarte subita. Iar fiul su era nou in dorrmie. Hunii insise arzara langa fluviul Tisa §i de la Tisa au plecat dupi cinciani. Dala lupta dala Kezumaur pana la donmia lui Atyla a trecutun an. Atyla Irma a doannit patruzeci §i patru de ani, ducatul sau-a tinut cinci ani; a trait hag o anti dougzeci j cinci de ani. A muritinsä dupa intrwrea Ung-u.rilor in Pannonia in anul al LXXII-lea,lar dela intruparea domnului in tanul 445 in timpul imparatuluiMarcian al II-lea §i al papei Gelasius L lar în noaptea aceea, In

-care Atyla a murit in Siccambria, imparatul Marcian a vrtzut In vie

1) Morot, la Anonymus este duce de Bihor.

www.dacoromanica.ro

132

arcul lui Atyla frânt, intelegind din aceasta elk' el insusi a smurit-El stetea atunci la Constantinopol.

Sar§itul primei cronici a Ungurilor.

XI. Prologul despre a doua intrare a Ungurilor §i desprerile fericite §i, nefericite ale lor.

Dupil ce am vorbit despre originea Hunilor, despre rázboaele lorfericite i nefericite i de cite ori si-au schismbat saasurile, s ve-dam acum in ce fismp s'au intors a doua oar6 in Pannonia; cine aufost conducItolii lor la intoarce.re si care a fost numZirul ostasilordin anmatii; aceasta am socotit cu cale s5 o ara in prezenta lu-crare.

In anul inirupgrii Darmiului sage sute gaptezeci isapte, iar delamoartea lui Atyla, regele Ungurilor, in anul o sutg patru, in tim-pul Constantin al treilea gi al palpei Zaharia, dupiicum se apune in cronica Romanilor, Ungurii au pornit pentru a dou&owl din Scitia in chipul urn-Ikon Eleud, fiul lui Ugeg, a nacutIn Scitia cu fata Eunodbilia, un fiu care s'a nuanit Almus, dupàfaptul cà mamei sale îi s'a aràtat in vis o pasae, venind la ea subtchipul unui vultur, pe când era iniacinat5; ca din pantecele ei aiesit un rau, dar care nu s'a sporit in tara ei, si de aceea Ii s'a proo--rocit ea din coapsa ei se vor naste regi gloriogi. Si fiindc5 in limbanoastil somn se zice ann, i fiindea nasterea lui s'a proorocitprinteun vis, de aceea el sla nuimit Ahnus. Acesta a fost fiul lui E.leud, acesta a fost al lui Ugeg, acesta al lui Ed, acesta alCsaba, acesta al lui Atyla, acesta al lui Bendecuz, acesta al lui Tur-da, acesta al lui Scemen, acesta al lui Ethei, acesta al lui Opus,acesta al lui Kadicha, acesta al lui Berend, acesta al lui Zuha, acestaal lui Bulchij aoesta al lui Bolug, acesta al lui Zambur, acestaal lui Zamur, ace,sta al lui Leel, acesta al lui Leventa, acesta al luiKulche, acesta al luí Ornpud acesta al lui 1Vlisloe, acesta al lui Mike,acesta al lui Beztur, acesta al lui Budli, acesta al lui Charlad, a-cesta al lui Buken, acesta a I lui Bondofard, acesta al lui Farkas,acesta al lui Othmar, acesta al lui Kadar, acesta al lui Beier, acestaal lui Kear, aceata al lui Keve, acesta al lui Keled, acesta al luiDama, acesta al lui Bor, acesta al lui Hunor, acesta al lui Nem-proth, acesta al lui Thana, acesta al lui Iaphet, acesta al lui Noe..

www.dacoromanica.ro

133

Almus a dat nagtere lui Arpad. Arpad a dat nagtere lui Zoltan,Zoltan a dat nagtere lui Toxun.

Deci In anul dela intruparea domnului gase sute sau gapte sutegaptezeci i apte, dela moartea lui Atyla In anul al sute1ea, aganumitii deob§tie Maghiarii sau Huna, lar latinegbe Ungurii, auintrat din non in Pannonia, in timpul impiratului Constantin altreilea gi al papei Zaharia. Trecind deci prin regatul Bessilor 1),Cuananilor Albi, Susdalia i cetatea nu.miti Kyev, au trecut apoiAlpii intr'o provineie oarecare, tunde vizuri vulturi nenumär.aci n'au putut si rimie din pricina acelor vulturi, fiindcä rulturiise scobarau din copaci ca mugtele gi le consuman devorindu-le vi-tele lor i caii; cki voia Dumnezeu ca sà descalece mai curindUngaria. In ummi, scoborirri muntii timp de trei luni i ajung lahotarele tärii Ungariei, adeci in Ardeal, firl invoirea popoareloraminnite i aci pregitind gapte fortirrete de lemn pentru soliile lor

pentru conserva:vea lucrurilor lo; au rimas ami eitva timp; deaceea Teutonii au numit din acea zi acea parte %aun, adeca aptefortirete 2).

XII. Alegerea celar §apte capitani.

Pe ciad se giseau in cele gapte focrtár. ete, temindu-se de un atacdin partea stipinitorilor ce se af1au de jur imprejur, dupä ce s'ausfituit impreuni *i-au ales dintrre ei lapte cipitani gi s'au impártitIn tapte armate, astfel ca fiecare armati si aibi un comandant inafari de ofiterii gi sergentii stabiliti dupi chipul obignuit.o armati avea trei mii de oameni inarmati, in afari de sutagi. Deeidin cele o suti opt triburi, la a dona plecare din Scitia, din fiecaretrib au parnit dona mii de bálrbati inarmati, ne fiind socotit numi-ru1 servitorilor.

XIII. Primul comande:ni.

Dar intre acegti comandanti cel mai bogat gi cel mai puternica fost Arpad, fiul lui Almus, fiul lui E1eud, fiul lui Ugeg. Tafia siu

Bessi, sunt Peeenegii sauSapze fortarele, vezi Introducerea, nota 31.

www.dacoromanica.ro

134

Almus, a fost ucie in tara Axdealului1), deci n'a putut ¡tara in Pan-nonio. RIminand in Ardeal si se recreieze, gi-au refäcut tunmele.Aci, afländ dela locuitori despre su.perioritatea pgmântului giDungrea ar fi fluviul cel mai bun i ca un pgm.án' t maie bun nu s'arggsi in toatg lumea ca in acele regiuni ale Pannoniei, dupgce au tinut impreung o consfAtuire, au trimis un arainie, gi anumepe Kusid, fiul lui Kund, ca eg meargg gi si observe tara In intre-gime gi 8 la informatii asupra locuitorilor päing'nteni. i dupg ceKusid a venit In mijloeul Ungariei e s'a scoborit in tinutul Du-ngrii, a gäsit localitatea incântgtoare, §i tara din toate pgrtile liudagi roditoare, iar fluviul bun §i din toate pártile plin de livezi gi Laupläcut mult. In unmg a venit la ducele pravinciei, care domnea dupgAl;la, Zuatapolug, cu numele, 1-a salutat impreung cu e i-aarätat mutivul pentru care a venit. Auzind deepre acesta Zuatapa:ug.,s'a bucurat mult, cgci credea cg sunt nigte tärrani ce au venit casg-i cultive pgminturile; de aceea a concediat pe crainie "incir-candu-1 cu darucri. Kusid insg umpländ o datmlgeang cu wpg de Du-na-re, §1 punind intr'un burduf iarbg finspicatg 2) gi primind nigtepgmânt de humg neagrrg, s'a intors la di, SIL i dupg ce le-a povestittot ce auzise gi Vgzuse, s'au bucurat mult, gi el le-a pus dinaintedamigeana, rpämäntul gi iarba. Cercetándu-le pe acestea, le-au ggsitbune, cä prunfintul ene excelent, c apa este gustoasg k livezilecu iarbg asemenea cu cele ce le-a ietorisit crainicul. lar Arpad im-preung cu oamenii en, um.pland un corn cu apa de Dungre, a ru.gatIn fata tuturor Ungurilor, indurarea atot puternieului Dunmezeuasupra acedui r-orrn; pentruca Dumnezeu sä le dgruiaeecg pentruvecie aceastä tara. Spunind aceste vowbe, Ungurii etrigarg cu totiide trei ori: lioamne, doamne, doamne, gi de atunei s'a n'as' cut acestnbiceiu care se pgstreazg de Unguxi pang In ziva de astgzi. In unnä,dupg o hotkire c.omung, au trimis din nou la duce pe acelagicrainic gi, pentru pgmäntul egu, i.au dat un cal de Arabia cu o geaauritä gi cu un friu de aur. Cand 1-a vgzut duce/e, a crezitt crt tre-buie sg se bucure gi mai ;mult, fiindcg oaspetii i-1 trimiseserä pentru

Tara Ardealului. Cronicarul confunda aci taza Ardealului, adeca rarapadurilor, eu regiunea paduroasil dela Ung. Erd5 in limba maghiarta insemneazipa dure.

Periae, un fel de iarbil. Ungurescul pene, imprmnutat dela Slavi, parea fi fost tradus de autorul cronicei pictate in latinescul periae. Cf. Bartal, Glos,sub voce.

www.dacoromanica.ro

135

putin pamant. Deci crainicul a cerut dela duce Oman; iarbi i apa.Ducele Lisa zarnbind zise: SI ia eat vor pergru acest dar. Si astfelcrainicul s'a intors la ai si. In timpul acesta insä. Arpad cu ceitapte duci au intrat in Pamaonia; nu ca oaspeti, ci stapanind taraCu dreptul de mostenire. A trimis apoi la duce pe un alt crainaL,incredintandu-i solia urmatoare: Arpad §i ai si ft`i comunic5 -Ca nu mai stai de loc In aceasta twig pe care au cump5rat-o delatine, fiindca pk'mantul l-au cumparat pentru cal, iarba pentrufrau, apa pentru §ea. Iar tu, din cauza unei emfiteose, adeci dincauza lipsei si a Eicamiei i-ai cedat pimantul, iarba i apa. Dupàce sold au comunicat acestea duoelui, el zaanbind zise: SI .omoarecalul acela cu un maiu de lemn, friul asvarle in livada, iarsaua aurita sa o arunce In apa Dunarii. La acesttea orainicul zise:Ce paguba va avea stapine din aeeasta? Daei °moil/ calul, va servide mancare cainilor sii, daca fraul Il asvarli In iarba, oamenii vorgag aural fraului cand vor cosi fanul. Daci Ins eaua o aruncifu Dimare, pesearii lui Tocr depune pe malul ei aural aoelei seivow duce acasa. Deci, daca ei au pimant, iarba §i spa, au totul.Auzind aceasta ducele, si-a steam repede armata e de groaza Un-gurilor dupi ce si.a castigat ajutoare dela prieteni s'au adunatla un loc si au pornit impotriva lar. In timpul acesta Ungurii ajun-sera la Damara i intr'o ample prea frutmoasa incepura lupta in zorii

Ajutorul lui Dumneeu insà." a fost de partea Ungurilor, dinfata carora ducele sus numit a luat-o la fuga. Unguaii l-au urmrtritprink- la Dunare si ad de frica lor s'a aruneat in Duarke, ande s'ainecat de furia apelor. law Dumnezeu a dat Ungurilar din non Pan-nonia, precum daduse drept mostenire in timpul lui Moise fiilor(lui Israil) Itara lui Seon, regale Amorreilor §1 toate regatele Ca-

naanului. i precum in Scitia ccmaandantul Arpad avea privilegiulspecial si acest pervilegiu devenise la familia sa seiticá lege si deeirecunoscut, ca el singar sa trebuiasca sà inearg in expedirtii infruntea tuturora, lar la intoarcere sä mearga cel din lama, tot astfelse spune cà pornind spre Pamlonia, el a mess in fruntea celorlalticomandanIi. De aceea Arpad, dupl ce a !limit si a °mac& impreun5cu ceilali Ung-uri pe Zuatapolug, dupa cuan s'a spus mai sus, si-aasezat tabgra pe muntele Noe, aproape de Alba §i acest loe esteeel dintai pe care Arpad si la ales in Pannonia. Din aceasta cauzacetatea Alba a fost fundata aproape de ad de cutre regele Stefancel Stint, care se trilgea din Arpad.

www.dacoromanica.ro

136

XIV. Al doilea contandant.

Iar el doilea eomandant Zoboleh, dela care se trage neamullai Clak, se zice c s' a avezat in ciimpia i locul mide acum se gli-segte päräsita Chakvara. Cad aoea fortacreatii a fundat-o capitanulZoboleh; in mina, dupi moartea acestuia Chalc a dat ordin ea' senumeasci de ai säi vi de familia ea, dupi numele sän. La inceput,ea se =mica Zoboley. Chiar i aceastä fortareata a foet distmeidupl hotärirea comunä a Ungurilor, in vremea lui Andrei, Belavi Levanta, fiiii lui Ladielau Plevuvul.

Al treilea coman.dant.

Iar al treilea comandant a fost Gyula, din care se trage Gyula,fiul lui Ladielau. Acest Gyula era un print mare vi putemic carogäsise intr'o vinäloare a ea in Ardeal o mare cetate ce fusese con-etrnitä mai de m.ult de Romani. El avea o fati foarte frumoasä

ce se thema Sal.°lt, de a eärei frinnusete vorbeau de multi vrieme duciide prin. provincii. Pe aceasta ducele Geyea, la efatul i cujinul lui Beliud, came etäpaniset teritoriul lui Culan, a luat-o dedolie icklitinut Aoestui Bcliud Culan Ii dete pe fiica ea, pentru ca

lupte impotriva fratelui eau. Kean. i dupi moartea lui Culan,tara sa a anovtenit-o acela§i Beliud. In cele din urmli, fiindci Gyulau fost cluvanan al Ungurilor ce locniau in Pannonia gi flouto situatie grea in multe privinte, a fost trecut de regele Itef an celSant in Pannonia. Totuvi nu acest comandant Gyula, ci al treileadupä acesta.

Al patrulea comandant.

Munele celui de al patrulea comandant fusese Cund, ai eäruifil au fost Kusyd i Cupan, cari vi-au fixat tabara lor lângA Piyr

aci, dupil primirea botezului, au fundat o manästire.

Al cineilea comandcrnt.

lar al cincilea a fost numit Leel care a gonit din pärtile Gol-gotei pe liessiani, adecii pe Boemi vi se spune eh' au avut maimula vrc.me tabära ad. Din acesta ivi trage originea eau strämo¡iineamul lui Zuard.

www.dacoromanica.ro

-- 137 --

Al §aselea comanclant.

Al saselea comandant a avut numele de Werbulchu desprecare se dovedeste a si-a fixat tabira in apropierea Bolatonu/ui.

Al §aptelea camandant.

Al saptelea com.andant se nurneste Urs. Urmasii acestuia lo-cuesc la Seyo.

.

Celelalte tribuiri basil cari, ca familie, sunt deopotrivä sauasomiuratoare cu cele despre cari am vorhit, au giscit loe de des-alecare dupä bunul lor plac. Erin urin.are, claci miele manuscrisene spun ci au intrat in Pannonia numai acesti sapte comandanlisi ci Ungaria a prcwenit si s'a colonizat numai de cei sapte, de uudea venit neamul lui Akus, al lui Bor si al lui Aba si al altor nobiliUnguri, calla vreme acestia nu sunt a:CAW, ci au desains din Scitia?C.Tici se aratä numai aceasti socoteali singuri, pe care ni-o apunepoporul: cei sapte Unguri1). Dar dacil sunt numai sapte Unguricm (amiiiile lor si nu pot fi primite mai multe familii, sot%fii, fiice, servitori si servitoare: cum se poate ea impreuni cu oatare armati si fi cucerit sara? Este cu neputinsi. S'a intamplat decica in vre.mea lui Tocsun armata Maghiarilor si place in Galia dupi

pradit Aceasti armati la intoarcerea ei, dupi ce a trecut peste Mu,s'a imparsit in trei pirt,i, dintre cari doug au revenit in Ungaria In-carente de glorie, lar una sdrobiti. Pe aceasta a nimicit-o in intre-gime ducele Saxoniei la Eisenach, o cetate din Thuringia, in afari desapte 1.7n.guri. Pistrand dintre tosi numai pe sapte insi, dupg ce le.atiiat waddle, i-a trimis in Parnionia. 4Ducesi-vi astfel, le zise el,la Ungurii vostri, spunandu-le, si nu mai vie pe viitor in acest locde torturio. .Celelalte doui armate intra.seri in Suevia. Auzind a-cestea despre cele ce li se intamplase tovarisiilor si rudelor lor,au renunsat si-si anai la prizile din Suevia, ci tot ce le-a iesit in cale,dela fluviul Bier 2) pang la fluviul Saar 3) sau Leytak, au ucis delaom pang la vitg. lar calor sapte Unguri firi urechi, fiindcg s'au intorsvii acasi si n'au preferat si moarä impreuni cu tovarisii lor, co-

Cei §apte Unguri=Hetuanoger.Bier, un (luviu in Suevia.Saar sau Saytah, afluent al Mosellei. Nu e vorba aci de Leytha. Cf.

Podbradczky, Chr. Bud. p. 45.

www.dacoromanica.ro

138

murdtatea se apune ci lea ficut urmaltoarea judecati: Au Fderdutt,ot ceeace au avut alit ca avere miscitoare cat si ea avere nemig-catoara i, separandud de sotiile gi de copili lor i läsandit-i des-culti frul incalth-Tninte, nu li ea ingiduit a5. aihä nimica al lor pro-priu. In acelagi timp, l-au fäcut ca toatä viata lor aä träiascä cerginddin cort in cort. Din cauza acestei injosiri cei gapte s'au numit inmmä Lazan i 1). Prin unmare, poporul vorbegte despre acesti Un-guri condaannati astfel, clar nu despre cei gapte eomand.anti. Inalarl de aceasta, flincleä este oarecum natural ca omul sä-si atribuiemerite mai marl el "mug' decal auibuie aiçii, cocmandantii acegtiacoanpunand cantece despre sine, au flea ca meritele lor lumefisä fie celebrate gi nu.mele lor popularizat, pentru ea mimosa aflanddespre toate acestea sä ailai cu ce sä se Weasel inaintea vecinilorgi a prietenilor lor. Este prin urmare constatat cä nu n.urnai ceigapte comandantti au eucerit Pannonia, ci i aii nobili earl au des-

°ins Scitia De aceea, nunnele demnitälli i cal al influential Ionpoate sa fie mal pretult la ei decal la aii, numele nobletei lorins'a este deopotrivä. Pain urraare, fiindci in titmpul de care vor-bim, se gasesc unii straini egali in nobletä ea i Ungurii, taebuiesä cerceam de unde provine aceasta, câtâ vreane, ea numär, Unguirliar fi fost de ajuns sà =pie intreaga Parmonie.

Fiindcä ducele Geysa, prevestit intre alçii de un oracola inceput sà treacà la ereligia crestin.ä poporul unaghiarprin indemnul gin nu putea usor sä converteascI pe eel dedata: cutotul i aplecati riturilor p5gane, a trebuit pe unii aLi Induplicecu amide. Spre a face aceasta, de oarece eel ce se opuneau notteilegi erau mai multi de cat cei ce aderau la ea, a gäsit necesarca aceastä dorintä a sa sä o camunice gi regilor i principilor cre-gtini. Acegtia, auzind de o astfel de dorinfä, 9111 numai cä i-au trianisajutor, dar au venit ajar în persoanä, pentrucä ei au consideratcruzianea Ungurilor ca primejdioasä gi strickloasä.

XX. Neamul lui Tata.

A intrat ded mai intai dintre comiii sfantului Severin dinApulia Deodatus, care a fost fundatorul i inzestratorul manästirii.dela Tata. Acesta, impreunä cu sfantul episcop Adalbert din Praga,a botezat pe regele stefan cel Sfant; de aceea manästixea poartä

1) Acesti Lazan i s'au mai nmnit i cei sapte Unguri, Hetmagiar.

www.dacoromanica.ro

139

dupA el numele de Tata. CA'ci, fiincicA sfantul rege Stefan din con-sideralie pentru el nu i-a promunat numele, nunnit Tata, eapierdut numele de Deodatus gi a ramas nuniele de Tata.1)De aceea

mangstirea s'a nuinit atad. Neamul acestuia nu s'a pistratIn Pannonia, fiindci, degi a avut o sotie, totugi gi-a stargit vieataara de copii.

XXI. Nearnid fiilor lui Hedrih.

In unnil a venit din Genmania Volphgerus impreung cu fra-tele su Hedric, de origine din comitii. Heinburg, i eu trei sutede pedestragi iinbrAcati in platoge. Ducele Geycha, pentru desea%lecarea sa de totdeauna i-a dat muntele Kyseen i insula Dunarilde ranga' Jaurinum, unde facanduli o fortAreatá de lemn, a construitpe acelagi munte gi o imaniistire. Ad i a gl fost fnmormántat. Din a-cefftia se trage neamul lui Hedric.

XXII. Neamul lai Vecellinus e-are a venit din Germania.

A descins de asemenea Vecellinus din Bavaria gi anime dinVazunburg. Acesta a ucis in Symigiu, impreunil cu Stefan cel Stant,pe principele Kupan. Galci in acel timp era comandant de arman'.Din acegtia Ii trage originea gi inceputul neamului lu Jako.

XXIII. Neamul lui Hunt i Paznan.

Alai sosira In aceste zile Hunt gi Paznan cari Iincinserní, dupgun obiceiu nennesc, cu sabia In fluviul Goron 2) pe regele Stefancel Sfant. Cäd neamul acestora nu pare a fi departe de aceste nume.Deci ducele Geycha sprijinindu-se pe ajutorul acestor comiti gi re-gele Stefan cel Sfant, fiul sao, inai ales pe ajutonil divin, au con-vertit la cregtinism pe unii, mai rebeli, cu puterea armelor, iarpe alii, de bunAvoie. Pe cei doi comiti atat ducele Geycha cat gifin! eàu i a imbogatit cu mari i Intime proprietati pentru servi-ciile lor, dupg cuan se constata' aceasta astazi in m,od l'Amura. A.cegtia, cu trecerea vremii, s'au amestecat en Ungurii prin contractareade asatorii. DupA sfatul i cu ajutorul acestora a ajuns Stefan rece

Tata. Obsearvii numele.

Goron. Acesta era un vechiu obiceiu german de a face pe cinevacavaler.

www.dacoromanica.ro

140

peste Unguri ti mai mulli nobiJi unguri, aderenti ai ducelui Cu.pan, avspingänd botezul i legea crettini, au fost artmegqi in robieantinoasä. ate', in aceste vreanuri ca atat era socotit cineva maimobil, eu eat primes mai repede legea lui agristos.

XXIV. Neamul lui Poth.

Iar neamul lui Poth se trage de la impäratul Conrad de Al-'Limburg. Poth a venlift in Pannonia, in timpurile rregelui Solomon,fiul regelui Andrei. Acest Poth s'a numit Ernest. Fla indoiallel s'a numit Poth, ficea pe crainicul Intre Impäratul Con-rad i regii Andrei ti Solomon. Ciei Poth din lisnba gennani setraduce in latinette prin anuntiusy.

Iar neasn.ul lui Muse i Gregoriu este din Franta, din familialui Guilelm nu.mit Comes.

lar neamsd lui Kyquin ti al lui Renald îi trag originea dinSpania, sosind In Pannonia impreuni ca reg'na Margareta, soliaregelui Bela, fiul lui Ladislau cel Pletuv. Prima sorie a acestui Bela

fusese din Polonia.Despre neamul lui Guth Kelecl se povestesc multe; dar este

sigur cA ei au fost adugi in ajutorul sAu de regele Petra, chi' id acestaa fugit la impitratul Henrie. Cei din castelul Stoph (Staufen) se tragdin Suevia, de unde îi are obärgria ti impäratul Frideric.Neamul acesta este dintre fruntatii din Suevia; ei aunt sa-raciea psopriefäll, dar In patria lor amintitä au fost oarneni ile treakä

energici. Neasnul acestui Guth Keled in tianpurile regelui Solo-mon ti al dueilor Ladislau i Geycha se apune el au fost in frunteae.facerilor. CAd, pe vremea aceert faìnilia aceasta a fost impärtitäIn douil, unii fiind alaturi de du.ci, alii aráturi de Solomon ti inspecial Wyd despre care se apune cA Solom.on 1-a ridicat peste cei-1a1tä din familia amintitä.

XXV. Neamul lui Oliver §i Ratak'.

In urmil au venit in Ungaria din regatul Apuilei Oliver tiRatold, In timpul regelni Coleman. Orinea lor este din Caserta.

Iar Sambucii se trag din coanitii Campaniei din Franta.

www.dacoromanica.ro

141 ---

XXVI. Neamul lui Herman din Alemannia.

Impreuna cu angina Keisla a venit §i neantul lui Hernian. Eiaunt oa.meni liberi din Nurunnburg,, lips* de proprietati.

XXVII. Neamul lui Buzad.

Trehuie ea' vorbirn acum deepre neamul lui Buzad. Neantulcestuia a fost adus in Ungaria de regele Stefan, fiul lui Bela al II,.In ajutorul regelui amintit. Coini Orlamundi se wag din ei. Celdintai care a venit in tara s'a numit Hadoch, ai carni fil au foot dew,seanenea un Hadoch di Arnold. Dela ace§tia igi trage originea lianaBuzad. Neputandu-se exprima numele de Hadolch, s'a spus primschimonosire Hoholt. Neamul lui Chaak, cu alte cateva neamuri,fäcura o conspiratie impotriva aceetui rege; prin Hohold ci primarmata ea se apune a au foot distragi.

XXVIII. Neamul Keled.

Familia fiilor lui Keled, Stefan, Ladislau §i Grigorie, igi trag-obar§ia din provincia Meissen. Caci Stefan a fost fiul surorii marchi_zului din Meissen, fiul contelai de Herfold. Acesta, dupa ucidcrea.in Frankfurt a Langrafului din Turingia, intr'o adunare salemna,u_nde trebuia sa se aleaga imparatul, prm el §i prin aIii, aducandu-se in contra sa o oentinta de moarte de catre princiipii gerrnani,decins, in zilele regelui Geycha, fiul regelui Bela II, in Panonniaimprerma cu gaizeci de cavaleri lonbracati in plato§e gi a fost pri-mit solemn de numitul rege §i iuvestit precum se vede cu foartebune gi intinse proprietriti, in regiunea Meissen el intrand in pe-deapsa proscriptimni. lar neamul lor, care se numese Boiotha, a-venit in Pannonia din Samberg.

XXIX. Neamul liti Symon §i Michael

lar neamul lui Syanon §i al fratelui su Michael se numegte-de Martindorf; in timpul regelui An.drei, fiul lui Bela HI, a descinsdin Spania. Neamul acesta are in Spania multe fortarete, dintre cariuna mai inseannata, numiti Bogoth. Bunictil acestui Symon, avand"de mai multi ani sfada cu regele Aragoniei, a foot in cele din urna

www.dacoromanica.ro

142

aruncat in inchisoare, prizonier al acestui rege. Comitele SymonBertramus, ingrozindu-se de aceasta, au venit in Ungasria

pretmO cu sotia a doua a nuauitului rege Andrei, cara Belie era dinCampania. In Spania niel un neaan nu indrOmea 6'1 poarte pe scutacvila, afarl de Symon §i Michael, fiinda se spune ci numai nea-mul lor a ganit armata suhanului din Tunis, cOnd acesta a ocupatinsulele Maiorca §i Minorca §i ean.d au intrat cu navele i ocupa-eal flota, toti ceila10 aoldati ai regelui Aragoniei and bir cu fu-

gitii. De aceea, printr'un deeret al regelui §i al o§tirei, s'a stabilitea emblema de mai inainte cara Neese eu totul reee, Mfg vr'ofigura expres5, al fie preflcutä inteo acvi15.1).

XXX. Intrarea diferitelor popoare.

Pe lOngO aceea, au intrat in Ungaria, atit in timspul xegeluiGeicha §i al regelui Stefan cel Sfint, eat §i in zilele altor regi, Boemi,Poloni, Greci, Spanioli, Ismaeliti eau Saraceni, Bessi, Armeni, Sa0,Turing% Mianeni, Rhenenai, Cumani §i Latini 2). Ace§tia, ramOnandmai ;multi vsreme in Ungaria, cu toate ca nu se cunosc fnmiliile lor,amestecOndu-se cu Ungurii in urrma diferitelor cOsatorii contraetate,-au dobindit pe laugh' noble t,1 §i descendenti.

_XXX/. Recapitularea faptelor petrecute in timpul ducelui

DupO ce insi Zuatapolug, fiind ucis, Ungurii, dup5 cum easpus mai sus, au descins n Panonnia, tiansp de gase ani, au cOutatisji ianimmAtkeasci armamentul §i caii, lar in anul al §aptelea de.vastari cumplit Boemia care, pe acea vreme, pare a fi foat con-dusI de Vratielav. De aci, intercandu-se viictorro§i, &pi ce au Meat

mi armistitiu 3) cu ducele amintit, au stat linigtill un an. Dupi aceeaintrind ca dutimani in Carintia, dincolo de fortIreala Leopab, ducele1VIeraniei, numit Gothfrid §1 duceie Carintiei Eberhard precuan§1 Grigorie, patriarchul din Aquilea, ie§indu-le inainte, s'a dat olupta cumplità i cu toate ci dintre Ungari au pietist ad mai multi

Asupra nobililor unguri de origine striiini, vezi amlinunte la Simonde Keza: De nobilibus advenis, p. 59.

Nu este de mirare a nu aunt amintiti gi Blachii. Ei se gäscau inDad ar fi fost amintiti ¡i ei, ar fi iusemnat al sunt sträini in tara lor.

1) Treuga, fr. treve, armistitiu.

www.dacoromanica.ro

1) Forum Julii, azi Frejus.

143

in§i, totugi. Ungurii au ucis pe amindoi ducii, patriarchul scápinacu fuga. In urniA, jefulnd Carintia, Carniolia §i Stiria, s'au intorsac,asä ca o mare pradá. Cand impáratul Conrad a aflat despreaceasta, cá anume Ungurii au intrat in hotarele Ora sale gi oil auucis pe ducii amintiti, a hoartit el' vie in Ungaria dupri ce aie§it din Italia §i a ajuns la cetatea Augusta din Suevia i apoi s'aindreptat spre Pannonia, aVind sá atace pe Unguri, s'a ivittin-11ml acesta un rázboiu intern intre Romani; din aceastá cauzá,a trebuit sA se intoare5 Intr'aceea Ungurii, neini§cati ampde trei ani, n'au mai ponat in niel o parte.

XXXII.Devastarea Bulgariei de 'Unguri.

lar în anul al patrulea Ungurii devastará Bulgaria §i luarádin ea tezaurul §i arme nenumárate, ocupá'ndu-i castelele §i dis-trugindu-i eetátile cari, din voia lui Du.mnezeu, le au §i le sta.paneec §i acum. Dupi ce au supus amintitele regate, au intrat pratForum, Julii 1) in marea Lolmbardiei, uncle au distrus prin foc §isabie cetatea Padua. De aci intrand in Lombardia, dupá ce au uoispe Linthar, episcopul cofátii din Vercelle, eel mai credincios con-ailier al imp'áratulni Carol, au rirpit din biseriscá un foart.e maretezaux §i, jefuind aproape intreaga Lmigobardie, s'au intors vic-toriagi in Pannonia cu foarte mari prIzi. Dupi aceasta, odih-nindu-se zece ani, in anul al unsprezeailea, distrugánd Saxonia,Turingia, Suevia §1 pe Francii orientali, adecá Burgunzi pe cindse gáseau la marginea Bavariei, dincolo de fortáreata Ahab, de din-coace de Dunäre, o Eurinati de Germani, pe neagteptate, le cázu inspate cánd se intorceau inclreati de pirázi. Ungurii puserg pe a-cegtia pe o fugä ni§inoasá, amarind multi dintre soldatii lor. Inaceasti ciocnire dintre Unguri pierirá trei anii de bärbati; oei cariinsi soápaiä, intareindu-se acasá la ei, timp de gaisprezeoe ani, rii-anaserá in Ungaria in nemigcare.

XXXIII. Moartea cornandarilor Lee §i Bnkhu.

In timpul impiratului german Conrad I, in anul al optspre-zecelea al domniei sale, Ungurii, pornind de acasä, au ajuns, dupil

www.dacoromanica.ro

Augusta, Augsburg.Pru1ui numit Lih.Ratispona, Regensburg.

144

ce au devastat unele regiuni din Germania, la cetatea Au-gusta 1), episcopul Ulrich impreu.ni cu cetitenii gi fruntagii dinSuevia neopunindu-le nici o rezistenti. In sfiirgit, fiindoìl Unguriiasediari cetatea gi in ialcipitanarea lar nu voiri si se retragii, s'autrimis stafete la Tramital Conrad ca sii le dea de grabi ajutoare,ceca ce el n'a intirziat si faci. Dar, fiindci Ung-uxii in asediul ora-gului n'au fast destul de previzitori, armata germanA §1 armata ita-liani i-au atacat pe neagteptate, aga cii dael ar fi vat WI fuel, n'arfi putut, dintr'o parte, din cauza piraului2) care in acelet zilese revirsase intr'un mod extraordinar grin canalele sale, iar, dinalti parte, din cauza amintitelor armate cari Ii inconjuraseri ca unzid §i-i tineau strin,gi. i astfel strimtarati de dugmani, unii au fostpringi, iar alta 116i on ea-uziane. In aceasfi localitate au) fostcuti prizonieri gi dugi fnairgea impiratului dìsigi1 comandanti

Lee i Bulchu. Iar eind impiratul La intrebat de ce se poarti eiatit de crud cu cregtinii, ziseri: Noi sunteni rizbunarea lui Durn-nezeu celui prea inalt, fiind trimigi de el insugi ca pedeapsii pentruvoi, cici am fi pringi §i ucigi de voi, daci san ineeta de a vi urnaicri»Atun.ci impiratul le zise: «Alegeti-vi moartea pe care o voiii». Leelspuse atunci: se aduci trompeta mea, cu 'care, dupi cevoiu fi eintat, îi voiu da rispunsul». li s'a adus trompeta §i apro-piindu-se de Zmpirat, in vreme ce se pregitea sii ante, se spuneci a lovit pe im.pirat Lu frunte cu atata putere cii acesta a murit dincauza unei singure lovituri. i i-a spus: ovei merge tu inaintea meape cealalta' lu.me §i Ma- vei sluji acolo». Cici existi credinta la Scitiei pe acei pe cari ii amori in vieati, acegtia pe cealalti lume sunt

slujeasei. Au fost pringi fàrä intirziere gi ucigi in gtreangla Ratispona

0 alta aranati ungureasci insi, in care se gilseau patruzeci de;mii de ostagi bine inarmati gi cari î.i agezaseri tabira mai departede cetatea Augusta, siantind el tovarigii lor aunt aga de cumplitstriintoragi, pringi gi ucigi, s'au retiras mai sus intr'o insuhii, agtep-Vaud ca, la rindul siu, armata impiratului si se separe. i cindcea mai mare parte a armatei imp:iratului a ciutat sii meargispre Rin, Ungurii atacindu-i intr'o cimpie, le-au ucis la ineeputCu sigetile caii, neing'iduind, ziva intreagi., nici si se retragi, niel

www.dacoromanica.ro

145

BA fugh.' undeva. In fine, fiindel nu puteau s se migte, s'au predatca prizonieri, Cu cari Ungurii rescumplrarä pe tovarlifiiJa Ratiopona. Iar, dupä ce au trecut gi prin aceastä intimplare,ars mänästirea Fulda, de unde au luat mult aur; apoi trecand Rinulau dcvastat cu sabie i foc ducatul Lotaringiei, und.e, längI Strass-buig cäruia Ii se simile In rimba latinrt Argentina, au fliat gataldupi ce lu prins, lui Ekhard, ducele Lotaringiei i lui Bertold,duaele deBrabant, earl veniser.i in ajutorul acelara.Apoi,lavind cum-

priandIngro2f tor biseaica domnului, devastari toritoriuldela Metz, Trier qi Aachen, apoi, prin präp'ästiile muntilor, dis-trugand, popoarele Senaailor 2) îi deschiserrt cu sabia .drum. Araidistruseri ceatile Susa i Turinul i dupi ce au strAbItut muntii

vizänd cimpia Lombardiei pusari inteo raiti aproapeintreaga proNincie; gi astfel vietoriogi se intoarseri in /ara lor pro-prie.

XXXIV. Infrangerea Grecilor de Unguri.

Iar in anul al douIzeci i unulea Ungurii, pleeänd de acasilau intrat In Bulgaria gi de ad i ajungfind la Ydropolis, dupä ce aucueerit cetatea, au asediat In urmä Constantfnopolul. Pe când eise gäseau in asediul acestei täi, un Grec oarecare, eat un uriag,ier2ind din cetate a cerut ea ea se lupte au el doi Unguri, zieand,ci dacA nu va in.vinge pe amändoi, impAratul Greailor le va plaiUngurilor un tribut. Fiind fa/I de Unguri provociltor in afari dincale, s'a gäsit un adversar c,are grai. wad Grecului: Eu, zise el,sunt Botond 2), Ungar adevärat, eel mai raic dintrre Unguri. Ja cutine ca tovaragi doi Greci, dintre cari unul prFimeascri bufle-

tul, canid vei muri, lar celälah sä-li ingroape cadavral,îndoiali eu am si fac pe Imp5ratul Grecilor tributar naliei mele».Atunci comandantul Ungurilor, ca numele de Apor, care fusese pusIn fruntea armateil cu consign/Ai' nantul tuturora, a dat ordin eaBotond sA piece cu securea la poarta ceatii care era de metal gila poaltit arate for/a en securea. Venind acesta la poart5, sespune eä a d.at o aga de puiternic5 lovituri i. al a fleut o astfelde spiirturil in poartä el un copil de cinci ani ar fi nutut ugar

Pasagiul acesta nu este sigur, fiind manuscrisul alteratBotoncl, Asupra acestui Botond vczi Anonymus, p. 54 sq. §1 Simon

de Keza, p. 44.

10www.dacoromanica.ro

146

iasa ti sa intre pe gaura. Aranjandu-se in 11X1115. spectacelul Un-eurilor gi al Grecilor, 8'a pregkit terenul de lupta inaintea portii

dupa o luptä, de mai putin de o ora, Grecul a fast culcatla pamant §i numai de cat in urna dat sufletul. Socotind-odrept o mare rugine aceasta fapta §i aceasta intamplare, iraparatulGrecilor care impreuna cu sotia sa stetea pe inta-r' cetatiigi-a inters fata, plecand spre palatul &Au. Cind insa Ungurii ceruratributul pentru care se dase spectacolul §i se ficuse lupta, impa-ratul Greener, razand de pretentia tributului, Ungurii au plecatdela aseditil cetaitii, dar au devastat toata Grecia, luand din ea aur,pietre 8cumpe gi nenninarate vite §i a§a s'au intors acag. i astfelcomunitatea Ungurilor subt camandantii sAi, subt ducii sai, se apuneel au facut aceste ispravi gi ahe ispravi de acest fel, pana in tim-purile ducelui Toxun.

XXXV. Nas.terea lui ,*fan cel Slant, primul rege al Ungurilor.

Toxun a nascut apoi pe Geyc,ha §i pe Michael, iar Michaela nascut pe Ladislau cel Pleguv §i. pe Vazul. 'Geycha 'stns..% in urmaunei prevestiri a oracolului divin, a dat nagtere cu Sarolth, fiicalui Gyula 2 in anul intruparii domnului 969, sfantului rege Stefan,dupa cum sta seria in Legenda fericitului rege Stefan. lar regeleStefan a avut mai multi fil gi intre ei a avut un fiu cu numele deF.aneric, iubit de Durnnezeu gi pretuit de oameni, a clrui porne-mire a ramas binecuvantata. Acesta insa a fost rapit din lumea a-ceasta, pentru ca rautatea sA nu-1 intunece mintea §i pentru cade§artaciimea sa nu-i amageasca sufletul, dupa cum sta. scris inCartea intelepciunii cu privire la mortile premature. lar noi, pentruca cele faptuite 13.5. nu le mai trataz' n, §i cele scoase °data' la ivealasa nu le mai scoatem din nou la iveala, nu vom mai istorisicite §i cat de mari virtuti a avut acesta §i nici cat de aprins pro-pagator in slujba lui Dumnezeu a fost stilted principe Emeric.Cel ce va voi sa afle aceasta, n'are decat sA ia cunagtinta deplina

1) Sarolth, fiica lui Gyula, a dat nagere lui 5tefan cal Slant. Acest Stefan,inainte de a fi fost hotezat in religia catolicil s'a numit Bela, sau in limbs slaviVoicu. Iatii ce ne spune I. Haugen IL 19, eitat de Podhradczky in Chr. Bud.p. 62: Nach der gepurt Christi, Neunhundert neun und sechtzig jar, gebar Geychaden heyligen sanct Steffan, aus Sarolth der tochter Gilds, der erstlich in seinergeburt Bela (bohemice Waic) genant warcb.

www.dacoromanica.ro

147

tlespre purtarea plinä de cucernicie a acestuia din Legenda ace-3uiagi prea fericit cregtin. Noi eautIrn ad i 85, descriem pe scurtIn rezumat mai ales cele ce alti scriitori au trecut cu vederea.

XXX VI. Lupta sfintului rege Stefau impotriva ducelui Cupan.

lar sfintul rege Stefa,n, inel din tineretea sa, a purtat un rilz-boiu glorios invpottiva viteazului gi puternicului duce Cupan. Capanera fiul lui Zyrind1) ciel Pleguv care, ineá pie cánd era in vieatáducele Geycha, tatil regelui Stefan cel Sfant, conducea un ducat.Dupi moartea ducelui Geycha Ingá, Cupan a voit sà. ja in casilrorieincestuoasä pe mama sfântului rege *fan, gi sà ucidä pe SfántulStefan i prin.cipatul acestuia 8'14 supina puteril sale. El fuseseduce de Symigiu 2). Dar sfintul Stefan, chipa ce i-a convocat pefruntagii sAi, prin interventia duhovnicului sán, prea fericitul Mar.-tin, a impLorat ajutorul milostiveniei dumnezeegti. In unmä, strin-gfindu-gi anmata, a pornit impotriva dugmanului san i i-a ineinsmai intái sabia la fluviul Goron arzat aci ca pazrtici pentrupaza sa personara, pe cei doi principi Hunt gi Paznan. Iar ca gefgi ca generalisim pentru intreaga sa armatä a pus pe sträinul Ven-cellinus. i, dandu-se astfel lupta, s',au bátut mult timp vitejegtedin E,mbele Orti, i, cu ajutocrul milostivirei divine, ferititul duce5tefan a obtinut o victarie sträluciitä. In aceeagi comiteleVencellinus a ucis pe ducele Cupan gi a fost räsplätit cu mare därniciede fericitul Stefan, pe aturtcia numai duce. lar pe Cupan fericitulStefan a pus sä-1 taie In patru párti: prima parte .1 trimis-o lapoarta Strigoniului, a doua la cea a Vesprimului, a teeia la cea aJaurinului, a patra in Ardeal lar ferioitul duce Stefan, prozni-stunca, pe care o ticuse atunci lui Dunmezeu, a tinut-o. Ctici in-tregul popor ce se gäsea atunci in provincia ducelui Cupan a ho-

Zyrind. Dupa numele lui Zyrind s'a numit provincia Zarandului.Duce de Symigiu, Somogy Nobilii din Somogy si din Zala, nevoind

si-§i piriseascil ritul pärinilor lor i ala' primeascil credinia catolicé s'au revoltatin contra lui Stefan, asserentes millo modo a ritu parentum disced,ere, nec un-quam f idem catholicam recipere. Pelbartus in Senrn, de laudibus S. Stephani, laPodhradczky, in Chr. Bud. p. 64. Nu stim dacii subt ritus parentum este de ase intelege priginismul sau ortodoxismul?

In Ardeal, corpul ciopirtit al lui Kupan a fost expus pentru prive-listea tuturora la Alba Tulla. Chr. Bud. p. 64.

www.dacoromanica.ro

148

tirit sà dea pe vede gá de drept pentru mänästirea släutului Mar-tin I) a zecea parte din eopii, din fructe §i din vite. lar Vencelli-nus arnintit mai sus a dat untere lui Radi, Radi tila a dat na§-tere lui Misca, iar Misca a dat na§tere lui Cupani,i lui Martin.

Lupta regelui Stefan cel Sfant imtpotriva lui Gyula dureleTransilvaniei.

In urmi, fericitul Stefan, dup.& ce a printit din gratia luiDumnezeu coroana maiestritii regale, a purtat un fatuos folositorrrtzboiu impotriva unchiului sàu cu numele Gyula care, pe aeeavreane, avea donmia peste intregul regat al Ultrasilvaniei. Deci,In anul dommul 1002, fericitul rege Stefan a prins pe ducele Gyulafonpreunii en sotia i cei doi fil ai si §i i-a trimis In Ungaria. A-ceasta irisa pentru aceea a ficut-o, fiindeä, dei Ii s'a atras de foarte(1eseori luarea aminte de fericitul rege Stefan, el totu§i nu s'a in-tors la legea cretin i n'a incetat de a ataca pe Unguri. i futre-gul lui xegat, foarte mare §i foarte bogat, 1-a unit cu monarchia

Ungariei. Regatul acela insi al silu se numelte pe ungure§te Er-deleelw, care este udat de foarte multe riuri, din nisipul cilrorase culege aur §i aura din acea tari este foarte bun.

Al treilea reszbau al regelui $tefan cel Sfant, impotrivaducelui Kean.

lar dupi aceasta a pornit ca räzIrdiu impotriva lui Kean,ducele Bulgarilor §i Slavilor, cari popoare locuiau in nisste locuri

foarte intärite2) dela naturI.De aceea numai dup5 mula ostenealäsudoare a biruit in cele din una In rázboiu §i a ucis pe amintitulduce §i a luat o cantitate nepretuitä de tezaure e mai ales aur,

giuvaiere §i pietre nestimate §i a atezat aci pe un &tramo§ al säu,cu numele de Zoltan care in urna a 1rmat de ano§tenire acele pärtidin Transilvania §i de aceea ele se numese de obiceiu: ErdeeluiZoltan. Cid el era foarte batean §i träise pánä in vreanea sfântuluirege §i de aceea a §i voit acesta ea e/ sá sapineaseá peste popoare

bogate. De aceea, sfintul rege Stefan, imbogätindu-se foarte anult

Mantutirea SI. Martin, ziditi de Sf. Stefan, la a. 1001, in Pannonia.Locuri inarite. Este vorba de Ardeal.

www.dacoromanica.ro

149

aceste diferite tezaure, a danat §i a inzestrat biserica din Alba,pe care el insu§i o fundase, cu altare de aur §i cu eruci §i cu po-tire §i ehiar cii haine preotegti brodate cu cel mai curat aur gicu pietrele cele mai pretioase. i a däruit cu belgug regesc vaseperttru slujba §1 celelalte unelte necesare aceleea§i biseriei de

agi§derea a limit i celelalte biserici ale lui Du.mnezeu. lar intrealtele a dat aceleeagi biserici din Alba uncle daruri demne de amin-tire ve§nicil, anume doui odajdii 1), dintre cari amindoui aveaumarg-inea brodat5 cu §aptezeci §i patru de rnarci de cel mai eurataur §i pietre nestimate pe cari prea feriditul Benedict 2) ponti-ficele Sfintei biseriei romane, la crugImintea sfantului rege Stefan,le-a distins cu privilegiul unei autoriati atit de mari CA' oricinc.celebrind liturghia se folosea de ele, putea legal &A ungil pe rege,;811-1 incoroneze i s1-1 Inciugä cu sabia. Dar, fiinda banii acelui'Gyula au foist eagtigati pe eäi rele, biserica insigi a auferit demai multe ori. incendiu. In aceeagi biseriei a ailit &tar pe unchiul

In contra vointei lui, sA se boteze cu toatA familia, iarodupli aceea, I-a tratat cii cinste, ea pe un pIrinte. Regina Keislainiä, solia sfAntului rege a imbogktit peste m'águrà- de mult bise-mica ea cruel de aur, ca mese afinte, Cu potire, cm giuvaericale-§i co podoabe.

..7t XXIX. Zidirea de catre regele Stefan cel Sfcint in Buda Vechea unui templu pentru cananici.

In urma, sfantul rege a venit in cetatea ce se nume§te BudaNeche impreurfi cu fiul sAu, sfantul Emeric §1 cu regina.ad n'a gNsit nici o lucrare inchluati lui Christos, in care sil poolsa' fie liudat Creatorul tuturora, a inceput numai decat prea sfantulrege sA zideasert in mijlocul cetiitii o m.are Ttedra161) din tesaurul luatAlela Busnumitul Kean, ducele Bulgarilor e al Slavilor, in cinstea.apostalilor Petru gi Pavel, cu multe moga i intarind-ocu liberati asemilniltoare cu cele ale bisericii romane, in einstea

In onoarea curtii dela Roma, pe care o visitase personal. i peand se fIcea crädi.rea la care fuseserA adugi mae§tfri pietrari dinGrecia, regele prea dint impreunA co regina, In semn de eueerni-

1) Rationale, stola pontificalis, odajdie.3) Benedict a/ VIII.3) Caenobizun, bisericrt, catedrall.

www.dacoromanica.ro

150

igi petreceau vremea aci pe gantier. Regina insá se ingrijeade cruel, die. icoane §i de podoabe. Flincicá lnsä aceastá anare operádanuise mai mulli ani, de aceea mánástirea nu s'a pututin timanl vietli sfántului rege Stefan ci, cu voia lui Dumnezeu, lu-erarea a tertminat-o, du.pà mult timp, prea sfántul rege Ladis-lao, nepotul aceluiagi fericit Stefan, aducid astfel la indepliniredorinta stfámogului sáu, precum se va arata mai tarziu mai cu dea-mtmuntul. Iar obiceiul cel mai de seaimli al regelai Stefan cel sfántera acesta, ca toate bisericile pe cari el le funda sá le vizitezecel pusin de trei ori pe an. i eand ajungea la o biserica, mai bitase duma la toate altarele gi la fiecare se ino.hin.a. In uriná, cândiegea, inconjura biserica §i examina cu ochi sarta:ami ti pe in-delete crápáturile i spárturile din pereti gi nu pleca din localitateaoratului sau satului, decit dupá ce a vizut mai l'uta renovarea.Dupii aceastá cereetare, regina cind ajungea la vr'o bisericá din.¡Jugarla, punea sä i se arate toate lucrurile ce existau in casa dom-nului i reinoia in fiecare an cele ce trebuiau reinoite atát celede postav cât §i cele de catifea. Iar fiul br, ferieitul Emericdepunea pe aliare propriile sale haine de purpurN spre a imbrIcaaharele cu ele, dupá cum se vede in bisericile regale pana in zivade astki. Iar prea santa' sin tatá purta la brfiu o pungil de aurpilla de denari de argint curat i eánd vedea cate un särac, se apropia de el 0-1 miluia cu in'ainile sale proprii. De aceea, minadreaptl este mina cea cu milà, in fata ochilor Ungnrilor, pánáIn 2iiia de astázi.

XL. Digresiune.

In anul doan.nului 1022, in mai multe localititi au fost ¡men-da multe i mari gi un colosal cutremur de pámânt a fost la 12-Mai intr'o joi dup6 M'atarea domnului, la ora 10. i la 23 Iulies'au Ana doi son.

XLI. Moartea dueelui Sf. Ernerie §i, orbirea lui

Dupá ce insá domnul cel de sus i-a aritat anila sa fatá defericitul lege Stefan, intoreind, spre fugl, spatele regilor din fata

tiei sale, gi supunand domniei sale principatele i puterile tu-tirror externe invecinate, Sfantul rege Stefan, dupii deli-

www.dacoromanica.ro

151 --

berari, e statornicit ca el personal, cileand peste once fast algoniei lumegti, i depanand diadema temporara a regatului, art sededea numai slujbei lui Dumnezeu i deslegat de once griji exte-rioare, sa se consacre unei vieti contemplative gi une'. pacigi a dispus sa dea coroana maiest4ii regegti fiului sau. ducelui E.aneric, un tan'Ar inzestrat de Duannezeu cu cele mai divine mora-vmti. Cacti era ferkitul Emeric fin prima floare a tineretii, prinwalla cereasca, mai peresus decal firea comuna a oam.enilor, inanmatcu dreptate, prevedere, vitejie, cumpatare, intelepciune, gtiinta,blandee, inilä, bunatate, dirnieie, amerenie gi rabdare gi impodobitcu celelalte virtuçi cregtinegti i politice, intoctmai ca i tatal sau,Sfantul Stefan. Si, pe and prea sfantul sau parinte intentiona saincredinteze prea sfanttului eaa fiu grija administra;iei i nacazu-rilor guvernarii fericitul duce Faneric a anurit de o moarteprematura'. plans sfantul rege Stefan gi l-a bocit mull, firamangaere, Ungaria intreaga. Iar de durerea unei aga de mari

sfantul rege stefan de Mahnire a camt intr'o boala greagi dupa multe zile de abia s'a recules, dar vechia s5nAtate n'a maiputut sa §i-o recapete cu totul. Cad suferea de podagra 0. era chi-nuit de intristare gi de jale, anai ales fiindca din sangele sail nu ve-dea pe nirn.enea potrivit ca, dupi moartea sa, sa pastreze tara inlegea lui Christos. Gael poporul unguresc era mai aplecat ea

spre paganism decal pentru eredinta oregtina. Intr'aceea auinceput sa-1 paraseasca puterile gi. simtindu-se coplegit de o boaligrea a trimis in graba un crainic, i anume pe Buda, fiul luigiroch, care sa aduca la sine pe Wazull), fiul unchiului sau dupatata, pe care regele din causa moravurilor lui destcrIbalatea nebuniilor lui tineregti Il bagase in tinchisoare ca sa seindrepteze gi porunci 84'4 scoata afara din inchasoarea de/a Nitriagi si-1 ageze de rege inainte ca el si moara. Miami despre aceasta

regina Keysla a facut un complot cu nelegiuitul de Buda. i atrimis in ces mai mare graba un crainic al sau, cu numele de Sebus,fiul chiar al aceluiagi Buda, la inchisoarea in care se gasea Vazul.Deci Sebus luand-o inaintea enainieului regelui, a sees ochii luiVazul i i-a umplut cavita.tile urechilor cu plumb gi apoi a fugit

In Boema. Dupa el, sosind crainicul regelui, a vazut pe Vazul orbitde °chi i cu ochii aceia condus la rege. Regele Stefan

1) Vazul, Basilius, Vasile sau Ladislau.

www.dacoromanica.ro

152

zandu-1 a§a de migele§te präpädit, a izbuenit in lacrämi amare,dar din cauza boalei sale, n'a rum?. g pedepseasci cu pcdeapsa

meritatä pe räufilerttori. De aceea, chemand pe fili lui Ladislau celPleguv, unchiul su j anumae pe Andrei, Bela §i Leventa, sfi-

tuit sä fugii cat mai repede, pentru ea 8à se salveze pe ei §i s scareteferi §i pe oamenii lor. Aceatia ascuhand de sfatul eranAtos al

sfantului rege, fugirä in Boemia, scäpand din fata primejdiilor

§1 a durerilor.

XLII. Moartea fericitului rege Stefan i inmornan itarea sa La .41ba.

lar fericitul rege Stefan plin de afinte,nie §i. de grcttie estepit din sceastä lume de nimic in al 46-lea an al domniei sale, lagrhätoarea Adormirii preafericitei Maria, put-area fecioaiä, §i

a intrat in ceata sfintike ingeri. 5i a fost tingropat in biserica delaAlba pe care el insu§i o zidise in cingtea prea näs.:Atoare deDuannezeu pururea fecioarei Maria, ande se aratä multe semue

§1 minuni la intervenirea aneritelor aceluia§i prea dint rege 5tefanspre lauda gi gloria domnului nostan Bens C.hristos care este pimastävit in vecii vecilor Amin. Si indati s'a prefäcut in ca'ntec dejale glasul chitarei din intreaga Ungarie §i tot poporul din regat,atat nobili §i deopotrivä §i. bogat §i särae deplanserä cu foarte

multe lacrimi §i strigäte de jale moartea prea sfantului rage, pa-rintele cel mai bun al copiilor särmani. Báietiii i feteie din cauza

intristarii §i a doliului, imheicati in haine negr, e timp de treiani n'au mai jucat §i au amutit once fel de muzieä, erice fel dedietractie §i once fea de cantec de veselie. Si l-au plans cu plat:metdin Mimi fierbinte §i plansetul era mare §i färä mangliere. Dar

regina Keysla, impreunä cu satebtul ei de crime Buda, au hoaritg facil rege pe Petra Alamanul adecI Venetul, fratele reginei. Prin.aceasta intentionau ca regina Keyala ahí poat ahí aduci /a indepli-nire, dupà bunul ei plac, parnirile vointei ei i regatul Ungariei,pierzanduli libertatea, ahí poatä sä-1 oupunk' flizi de niel o piediaTeutvnilor. lar Vilhelm, tatal regelui Petru a fost fratele regelui

Sigismund al Burgunzilor, dar, dupä moartea sfantului Sigismund,a vault la i'mpärat. Pe acesta imparatul I-a agezat peste Venetienii

diduse ca sotie pe sera sa, mimità Gertruda, cu care a näscutpe regina Keysla. Dupä anoartea Gertrudei îns Vilhelan a luat desolle pe eora regelui Stefan, cu care a n.ascut pe regele Petru.

www.dacoromanica.ro

153

XLIII. Cruuzimea regelui Petru.

Dupil ce insi Petru a ajuns rege a d.at la o parte bunArt." ateace se cädea unei seninititi regale §i scrajnind de furie teutonia,a inceput sä aibi dispret ipentra nobilii unguri. Cu o privi:e PIAde ingamfare §1 cu o Mimi nesituratá el manca lacom averil,3xiiimpreunil cu Nemtii ai cari rägeau de sillbäticie de fiará i cuLatinii cari muunuran cu lirnbutie ca ni§te randunici. Locurile for.-tificate, garnizoanele, castelele le ineredinta sloe pazi nu.mai Nem-/nor §1 nimenea pe acea vreme, nu mai putea si fie sigur de cinsteaunei sotii sau de fecioria unei fete sau a unei surori din cauzaobrizniciei curtenilor regelui cari le violau nerpedepstiti Gfipete-nine Ungurilor vizand atunci nenorocirile ce se fäceau poporuluiimpotriva lui Dumnezeu, au tinut sfat §i. au rugat pe rege £à..i in-deann.e oamenii, eä inceteze cu purtare. low atat de tic'aloasi. Re-gele insi plin de o ingSanfare nemai pomeniti gri-a dat pe fa g baleledesgustiitoare ale blestem.atului BàU venin preconeeput, zicand: tCkitivreme voiu fi in vieati, am si a§ez in regatul Ungariei numai peNemti, eat ca judecitori in fruntea magistraturilor, cat gi ea subal-terni Qj ca ofiteri i ca administratori §i. ca fruntni gj ca potentatiai irii i voiu umplea regatul cu striiini §i-1 voiu da cu tatulmina Teutonicilar». Si mai spunea: cacest nume de Ungarin estederivat dela angaria (gatuire) i ei însii trebuie sä fie gatuiti». A-cesta a fost deed izvorul vrajbei diritre regele Petra iJ Unguri.

XLIV. Fuga lui Petru §i alegerea lui Aba.

Deci in anul al treilea al domniei lui Petra, Ungu-wilor gi osta§ii lar se intrunixi intr'un consiliu al Episcopilor im-

potriva regelui Petru i plini de ingrijorawe s'au intrebat daci nu s'arputea gäsi atunci in /aril cineva din neamul regilor, care si fiein stare si la cirm.a domniei liberreze de tirania lui Petra.Si, fiincleä un astfel de om n'au putut sä giseascil, aleser.1 dintreei in§i§i pe un oarecare catlike, munit Aba, unma§ diniteo sori aregelui Stefan ce.! Stint 0-1 acar:.1 peste ei rege. lar Aba, dupilce §i-a atrans o armati de Ungu.ri, a pornit ai se lupte impotrivaregeluir Petra. Regele Petra insi &and s'a vizut pärisit de ajuturulUngarilor, spexiindu-se grozav, a fugit in Bavaria, avand si imploreejutorul lui Henric, regele Teutonilor. Scipand deci Petra cu fuga

www.dacoromanica.ro

154

din mainile Ungurilor, aoegtia omoriral täindu-1 in bucati pe bar-bosul de Buda, pricinuitorul tuturor iarimelor, la sfatul taruiaPetru aduse atatea nenorociri Ungariei tit scoaserä ochii celor doifii ai lui; pe Sebus big. care orhise pe VazuL, dupà ce i-au frantonainile i picioarele, I-au ucis; iar pe unii batandu-i cu pietre

ti pe altii lovindu-i cu mangarte de fern), i-au amoral Aba ¡ma' fiindinallat la puterea regala, a fost consacrat ca crege: ti toate atez5.-mintele i toate dajdiile pe cari le stabilise regele Petra, dupa' obi-ceiul eau, regele .Aba le-a anulat. In regularea tuturor acestoratrei au fost mai ales dintre fruntatii IArii ca mai de geama: unulse nuinea Wisce,) al doilea Toyzlau, iar al treilea Pezli, cari senazuia a dupa libertattea poporului ti se sforlau cu bunä creclintäsA restitue regatul unei porodite regale. Dar, in al treilea an alregelui Aba, Petra impreuna cu regele Henric al Teutonilor des-cinde ca o armata mare impotriva regelui Aba. Regeie Abaauzind ea Petra a fostt parasit de Unguri, ti ca a foet bine primitde Henric regele Teutonilor, a trimis, in anul 1042, crainiei laImparat,catri sa-1 sondeze, data fi s'a declarat dutunan pentrua gonit pe Petra din dcmmie. ori poate sa Incheie cu el o pace du-

rabila? Imparatul prin raspunsul eau ii s'a aratat ca dutiman, spunln-d.u.i: De oarece s'a purtat rAn cu oamenii mei,lare sA siimta el insuti,ce pot ti cat pot». Auzind aceasta, a i*eles regele Alta ea' impäratulare intentia sA crestabileasci in domnie pe Petra. Aperinzandu-se decide mini% ti-a grans o armatal puternieä 0 a invadat cu. ea Austriati Bavaria ti ambele maluri fluviului Dunarea i dupä ce ti-aimpiirtit in douà cetele sale de °stagi viteji, a trecut pe toti dugmaniiprin ascutigul sabiei. i astfel a luat präzi gi foarte multi captivi ta-rand cu sine dela, fluviul care se chema Trasen, peste care a trecut 0 ajefuit totul pana la cetatea Tuln, unde a inoptat. Aceasta s'a pe-

trecut intr'o mart.i, din zorii zilei pana noaptea; lar cand s'afacut ziva, s'au intors in Ungaria cu o multime renumIratide prizonieri. Duprt aceasta a trimis sold* (viteji in (Cairintiacari au lust foarte multi prizonieri ti s'au intors apoi in Un-gana. Gothfridus insa marchizul Austritli, dand un atac impotrivaion langa Petovia, se apune ca le-au luat multe prazi; caci pe atimciAustria nu aves duci, ci marchizi. In acest titmp, imparatul sarbatoreaPattile domnului. in Colonia ti a cerut sfatul dela principii sai cum ar

1) Manganium, bellica =china, tormentum Du Cange Glos, eub voce.

www.dacoromanica.ro

155

trebui sa iizbune insulta adusa pe nedrept rfärii sale de catre Unguri...Ei n unanimitatel iau dat sfatul ai faca o invazie inarmataimpotriva Ungu.rilor cari navalisera du§mane§te in regatul su §ilibereze astfel pe prizonieri din sclavia lor. De aceea au pomitcu o expeditie colosala. §i, dupa sfatul lui. Watislav, ducele Boa.milor, a venit din partea de Nord a Dunatii pana la hotareleUngariei. Solii Ungurilor insa puomisesera imparatuluiacegtia stau in toate la dispozitia sa, de cat doar ca. nu primescrege pe Petru; totu§i, imparatul cauta cu tot dinadinsul sa-1 facarege, caci i daduse cuvantul lui Petru, ca-i va reda donania. Un-gurii insa nicidecum nu se invoira la aceasta gi trimitandu-i daruri,dupi ce au fagiduit prin juramant ai vor permite prizonierilorteutoni ai plece, imparratul s'a intors repede impotriva atacurilorlui Gothfrid ducele Lotaringiei, fiul ducelui Cozzilo.

XLV. Sosirea Smpgratului In Ungarid in contra Irti Aba.

In anul uranator regele Aba, trimitand soli la impärat,intrebat in privinta päcii, figaduindu-i libmarea prizonierilor pe-cari Ii avea, iar pentru aceia pe cari nu putea sa-i dea,, o compen-sare potrivita. Irnparatul insa n'a voit sa stea de vorba, inainte dea 'eni in Bavaria, pentruca cei ce au suferit pe nedrept dinpartea Unguirilor, sa ja parte la incheierea pacii. De aceea, im-paratul a venit la fruntariile Ungariei §i a poruncit ea pentru adoua zi ai cucereasca baricadele, cu. cari Ungurii inchisesera fluviutRabita. Intr'aceea insa imparatul a fost rugat de solii regeluiAba, ca ai fixeze un tannin potrivit, In laUntrul caruia sa-1 re--mita pe totti prizonierii, gi sa-i dea inca gi daruxi. Imparatul Minddeci atras de daramile acestea i and preocupat de alte afaceri

mai grave, s'a intors in Bizancium1), un ora § din Burgundia. Pri-mind prim urmare din aceaSta parte sig-urang, regele Aba a de-

venit insolent 2) §i a inceput ai se poarte cu cruzime fata de Un-guri. Caci era de parere ea toate trebuesc sa fie commie cele ale-stapanilor cu cele ale slugilor; dar §i calcarea juramantului sauo credea ca un niniica, dispretuind pe nobilii iinii i consideran-du-1 tot una au taramii §i cu cei pro§ti. Nebilii unguri insa

admita aceasta, §i suportand en greu rn.olesarile lui, Mauna ocompiratiune §1 se conjurara ca sg-1 omoare. Cineva dimtre ei

Bizancium, Besançon.2) Insolent, dei Anonymus p. 48 ne spume el se purta ea un pärinte, qui

pro sua pietate Abe vocabatur.

www.dacoromanica.ro

156

a denuntat cregelui pe oei ce se conjuraserrt impotriva vietii lui;aintre ace§tia pe care a putut i.a prins i i-a omorit, färg de veojudecati prealabilg, ceea ce s'a intors in detrimentul regelui. Cácipe clind regele se ggsea la Cenad in pasta cel mare, inchizindinteo casä in acela§i post vr'o cincizeci de nohlli, subt pretextulde a se conafatui cu ei, a pus ca sg fie taiati in bucgti de soldanisi fnar.mati, färi cercetare §i. färg sg fi flout mgrtarisiri. Deaceea, fericitul Gerardus1), episcapul din Gen ard, a lovit pe rege

eu aeveritatea canoartelor §1 i-a prevestit primejdia eel ame-ninfa. Unii dintre conjurati, determinati mai ales de acest fapt,veniii Lu fugg la finpgrat §i au vorbit impotriva ial Aba, spu-ntindu-i : eg el 1i calci jur5män.tul dat, cä despretue§te pe nobiliicari l-au ales de rege peste ei, og ingnincg §i cglgrege §i vorbe§tenee,ontenit cu. granii. §i cu oamenii de jos. Impgratul le spuseacestora: gObiceiurile acestea in adevär nu aunt oblceluai deannede un damn, ei de unul protivnic domnului». i astfel instigargpe impgrat al se razbune asupra regelui Aba pent= nedreptktilefäcute, fiindcg nu i-a dat nici p.rizonierii, dupä cum jurase !mpg-ratului §i nici nu i-a dat ¡recompense pentru daunele cg§unate.Deci Impgratul la indeinnurile Ungurilar, a venit. cu o armatgdin 1Saric §i din Boemia §i cu falangele curtenilor sAi, In Mar-chizatul Austriei, perefgcandu-se cg mi intrg in Ungaria §i argtändpe fatg el va face pact cu cregele ..kba i cri se va intoarce inapoi.Atunci delegatii regelui Aba veniml la impgrat ceruig pe Ungurii

eari fugiserl la impirat, pl(ìngändu.i-se §i zieänd: cA aceia cariunneazg acum cu credit-14g pe Inrpgrat nu sunt cleat ni§te tilhari§i nitite bon din tara ungureasaa.-, §i prinpa1ii atät.gtori airiízboaelar §i ai discordiei dintre Unguri §i isupgrat; de aceea pesgmrangtorii unei astfel de discordii trebuie sä4 dea pe mainilelui Aba, cregele Unguailor. Impgratul insä a rgspuns cg aceasta nuo va face in nici un caz. De aceea,, kupgratul ngvgli repede in teri-torul Ungariei, intrand pe la Sopron §i cand a voit sg treacl pesteBabuta pe la Bobuth, n'a putut sA treacg peste fluvial Rabuta dincauza apelor ce stagnau §i a pgdurilor celor dese §i a bgltilor-pliue de izvoare. Dar Ungurii cari erau impreung cu. intpgratul §i curegele Petru, conduserg armata, cglärind noaptea intreagg, in sus pe

1) Gerardus este primul episcop din Cenad, unde Stefan cel Slint in-temeiase episcopia catoliel in locul celei ortodoxe de la Morisena, din aceeasilocalitate.

www.dacoromanica.ro

157

fluviile Raba §i Rabuta pe cari, In zorii zilei, le-au trecut prin-tr'un vad lesnicios. Regele Aba hug a-a iegit inainte la Men-few1) làiigä. Jaurinum cu o mare niultime de osta§i, fiindfoarte sigur de vietorie, fuindc unii Bavari Ii ficuserg eunos-

.

eut cg ibmpgratul a 'Tait impotriva sa cu putini oa,meni.dupg cum se spune, regele Aba ar fi ei§tigat victoria, daciunii Unguri pistrand Inca prietenie pentru regele Petru, n'arfi aruncat la pämint drapelele lor i n'ar fi luat.o la fugg. Neantiibug spun ei atunci cind ei s'au apropiat de luptg, a aplrut un norsubtire §i. tunneling cu el un semi" ceresc §i cà un virtej puter-nic ridicindu-se, deodatii printeo putexe diving, a aruncat un prafgroaznic in faya Ungurlor pe cari inei de mai inainte, dupi..cum se apune, Ii blestimase Papa ca loveasegi fandel âg.ituserg joc de regele Petra, protejatul sgu. Luindu-se deci la luptii,s'a dat o hmg i inver§unati hgtglie; in cele din wing sprijinit deajutorul lui Dumnezeu, impgratul a chtigat o victorie strglu.eitg.Aba fiind invins a fugit spre Tisa, §i. intr'un sat oaxecare, inteo groa-pg vechie a fost unmet migele§te de Ungurii egrora le fieuse rgutilnpul domnici. Corpul su a fost ingropat in biserica, ce se ggsea15110' acel sat. Dar, dupg critiva ani, fiind despopat din marmán. t,s'au gisit neatinse giulgiurile §i hainele sale §i locul ranilor vin-decate. In uring corpul sgu a fost inimorenintat In propria samingstirc din Sarus. Impiratul insi s'a intone in tabirg, a inge-ntmchiat la pämint cu eanerenie §i cucernicie inaintea lenumluistint al crucii atraoare de mintuire §i desaltindu-§i pileioarele§i imbracindu-se cu o haing de panza groasg, a prea mgrit im-preurtri cu intregul ortu popor indurarea lui Dumnezeu, fandcg inacea zi i-a scgpat din nain.ile Ungurilor. Dintre Tentoni a eizutIn acea zi §i in acel loe o nenumgrafi mulIime. De aceea acel loe,pina in ziva de asrAzi in alpha lor se nume§te Ferloruln. Payee),lar pe tinba noastra Westneanyi8). Cid din canza mirosuluigreu al celor mori timp de doug luni omul nu putea sg treaegu§or prin acele regitmi, lair arcagai 1-ar fL °merit. Intr'aceeaUngurii adunindu-se la un loe veniri s'i roage pe impgirat, cerindiertare §i mag; impgratul primindu-i in linigte §i eu bunivointg,le-a admis cererea. Apoi a venit cu toatii multimea sa, la Alba,

Menlew, liana Jaurinum (Gyôr) azi mosia Méf5.Ferlorum Payer = Perditi Bouari.Westnemti = Nemti pierduti.

www.dacoromanica.ro

158

care pe nemte§te se nume§te Weissenburg, care este capitala Ungariei.Deci ad imparatul fiind onorat de Unguri cu artiste imperialg

cu un alaiu enonm, duprt ce a restabilit pe deplin pe regele PetruIn coroana regala, §1 dupgee 1.a impodobit ca un rege in sfinteleinsignia ale Sf. rege Stefan, 1-a condus cu mana sa la tronul regalgi 1-a pus sl raza ca un rege in bisatica glorioasei Maici a dam-nului, deapururi fecioara Maria §i ad i a impacat pe rege cu Un-gurii gi pe linguai cu regele lor. Si, la cererea Ungurilor, le-aadmis ca s4 pastreze decretele i judecktile sg se facg dupg obi.eeiurge lor. Oränduind toate acestea astfel, impgratul a 'goat pezegele Petra in Ungaria cu o garnizoang a sa §i. el multuinitl §i.fericit s'a intors la Regensburg.

XLVI. Intoarcerea impilratului in Ungaria.

lar in anul uringtor, impgratul s'a Zators din nou In Un-gana. Atunci regele Petra i-a predat, in anijlocul unei ceremoniisolemne §i in fata Ungurilor §i a Teutonicilor, regatul Ungarieiimpreung eu o lande auritg. i dupg ce impgratul a fost blear-cat de rege cu multe §i mari daruri, s'a intors acasg plin de glorie.

In vremea aceasta, Andrei, Bela §*1 Levanta, earl fugiserg in Boe-mia, au trecut de ad, din cauza lipsurilor i a agradei, In Po-Ionia, unde au foet prisni bine e cu onoruri de d.ucele Po-loniei, Miscal). In acela§1 timp "1118a Pomeranii au refuzat

mai plateasca tributul anual 2) dueelui Poloniei de care depindeau.Atunci ducele incepu ai pretindä cu mina inamm,atä.- tributul da.torat de Pomerani. Pomeranii pggrtni §i Polonii ere§tini cgzurgla invoialg ea d.ucii ldr sg se lupte inteun d.uel i dacä. Pome-ranul ar cgdea invins sg pläteascg tributul datorat, dacg insa arcgdea Polonul, sa regrete munai pagaba suferitg. Dar fiindcgducele Misca §i fili säi aveau groazg de duelut ce li se impunea,Bela Wild introdus intre ei, printeun talmaeiu grai. astfel: Dacavol, Polonii §i ducele, stapinul vostru, gäsii cu cale, atunci en,dei aunt de neam mai nobil decal acel p6gan, mA voiu lupta

totu§i pentru folosul tgrii voastre i pentru onoarea ducalg..Aceastg propunere au grisit-o bung atit ducele pomeran can giPolonii. i, dupice, inarmati cu lAnche, s'au inci'ns la luptg,

Misca, Micislav al II-a.dinnua pensio, aroma praestatio, tribut

www.dacoromanica.ro

159

se apune ci Bela atit de voiniceoe a lovit pe Pomeran cg dindu-1de pe cal jos, acesta n'a mai putut al se mi§te din loe §i. fiindculcat la pgraint, a fost stripuns cu sabia.

Atunci ducele pomeran sa declarat birait; iar Pomeraniivizind aceasta plitiri supugi §i ducelui Poloniei tributulfrl discutie. Iar, dupice ducele s'a intors acacia- in'eireat cuvictoria ca§tigati de Bela, ba läudat pe acesta pentru curajul §i

puterea sa §i i-a dat, pe Rugg* tributul pomeranic, §,i pe fiica sa desotie §i a dat ardin ca si i se puni la dispozi#e din larg de totce ar avea Iipsi §i, incircat de onoruai, 1-a pgstrat In ducatulalu§i n'a neglijat de a-I face si mogte.neasci o bung parte dintara ea.

XLVII. Ducele Bela numit Benyn1).

lar ducele Bela a dat Ina§tere in Polonia la doi fii, dintrecari pe unul 1'a nuanit *Geysa, pe al doilea mal Ladislau, dupg numelebunicului sin. Dar lui Andrei §1 lui Laventa n.0 le-au plicut gstea la &leek Poloniei impreung. Cu Bela, oarecum ca o povar12)pentru el §i, din pricina titluri1ocr 1or2),, n'au gisit de cuviint.isa mai rimiie la curtea ducelui. Dupg ce §i-au luat rgmas bundela duce, fratele lor Bela ringnind pe loe, s'au dus la regaledin Lodomeria, care ing nu La primit. Neavind unde sl1i piececalm], de ad s'au indreptat spre Cumani. Vizindu-i Inal Cumaniipersoane distinse, au crezut el au venit al fael spionaj in tara lorgi dada nu i-ar fi recunoscut un prizonier ung-ur, i-ar fi omorit.Dar, astfel, i-au tinut In =Ili catva timp la ei. De aci au ple,catapoi in Rusia. In vretmea aeeasta, ativa dintre magnatii ungori,deplingand mizeaia tärii lor §i in dorinta de a salpa de tirania luiPetru, mai pgidrau pentru Andrei, Bela §i Leventa, odrasle dinsingele regelui stefan cel Sant, o fidelitate neintinati. §i lo tri-miteau prin §tafete cu credinti tot ce putean din bunurile lor.Magnatii despre care este vorba erau Visca, Bua §i Buhna4)alte rubedenii de ale lor earl a§teptau meren Cu suspine ì gemetetimpu1 potrivit, cand si poati sg aduci inapoi in Ungaria peAndrei, Bela §i. Leventa gri se cgzneau din toate puterile sI resti-

Benyn este un diminutiv al lui Bela.Appendices, triind din pomana ahora.Din pricina titlurilor, adecil din cauza neamului lor.Bua i Buhna, fiii luí Gyula din Transilvania. Cf. Anonymus, p. 44, 46.

www.dacoromanica.ro

160

tuie In regat pe o odraelii a regelui stefan cel Slant, careiubise widicase. Cd regele Petru, inältat prin puterea regeluiNemtilor, nu domneai ci mai de grab& biciuja printeo ticanieplinA de cruzimi Ungaria asuprind-o. Dar, In urna denuntuluiunor trailitori i anume a lui Buda gi Devecher, Petra a aflatce ganduri au numitii nobili unguri, =lime Visca, Bua gi Buh-na, cum ar putea sà restitue regatta unei oclrasle regegti gi

ea* readuel in tarA, in contra regelui Petru, pe Andrei, Bela gi

Leventa. Regele Petru îns, spins de o furiei. nebula', a datordin aresteze si-i omoare, spanzurandud flat furci, iar peceildlti äi chinuiasca scotandu-le ochii. i intreaga tari ungu-reasca a lovit-o de atatea nenorociri cà oamonii voiau mai de graba

moara dealt s traiasol inteo mizerie atat de mare. Atunti no-bilii maghiari, viizand nenorocirea poporului lor, s'au adunat laCenad gi dupA ce au linut sfat au trisnis, pentru fntreaga tari,cureni oficiali in Rusia la Andrei gi Leventa spunandu.-le cA toafaUngaria fi agteapta cu credintA gi cA li se supune bucuros ea unorcockade regegti, numai sA descalioe In Ungaria i si o scape defuria Nemtilor. i au jurat cA indata ce vow intra in Ungaria, totiUngurii, in tmanimitate, vow alerga la ei gi li se vor supune dom-niei lor. Andrei gi Leventa hag, temandu-se de vr'o cursa prefl-cuti, au trimis inteasouns iscoade in Ungaria. Iar cand au veatJa Novu.m Castrum1), pe care 11 construise regele Aba, jata caintreaga multime de Maghiari a alergat u grrunada fnaintea lorgi cupringi de un instinct dracesc cerura. cu incapatanare delaAndrei gi Leventa ea le permitA ea poporul Intreg BA traiasca dupiritul pagan, art ucida pe episcopi gi pe elerici, as dIrame biseri-cile, sä lepede legea cregtina gi sa se inchine la idoli. Ei le-auingiduit sA faca dupl.( dorinta inianii lor, sa mearga i sA piaradupa ritul stramogilor lor, cAci altfel nu aveau sa lupte pentruAndrei gi Leventa Impotriva regelui Petru. i cel dintai dintre Un-guri, unul cu numele Vatha, din fortareata Belus 2), s'a dedicat dia-volilor, razandu-gi capul gi lasandu-gi dupa moda pagánilor, treiplete de par. Iar fiul acestuia, cu numele de Ianus, dupi multavreme, urmand witul tatAlui sau, a steins la sine multi magi gi

Navum Castruan AbaBelus, probabil in provincia Trencin.

www.dacoromanica.ro

161

ghicitoarel) §i. fennecgtoare, prin descantecele cgrora §i-a cktigato mare cerebritate printre ,mai inArim.i. Iar din multele zeite alelor pe una cu numele de Rasdi, marele cre§tin, regele Bela, a prins.o§i a inchis-o inteo temnitg, nedand,u-i drumul para nu §i.-a marcatpropriile sale pieioare i pana n'a m.urit acolo. i se gise§te astilziseria it cgrtile techi despre Faptele Ungurilor, cg era cu totuloprit cre§tinilor in de sotie o femeie din neamul lui Vatha §i

al lui Ianus cari, dupg cum in legea veche Dathan. §i Abyron s'auseulat Cu rgzvritire impotriva lui Duonnezeu, tot astfel i ace§tiaau clutat s abati, in anii de mantuire, poporul maghiar dela legealui Christos. Deci, pe acea vreme, la indertnnul pgcltos §i dalosal acelui Vatha, intreg poporul a inceput sg se inchine diavolilor,sg milnance carne de cal, §i in general a facä tot felt.t de fapteurate. Cid au amotrit atat pe clerid. cat §i. pe laicii ce se tina= de ri-tul catolic §i au diramat foarte multe biserici de ale lui Dumnezeu.Apoi au pedepsit eu o moarte grozavi, tgavrItindu-se impotrivaregelui Petru, pe toti Nemii i Latinii cari se ggseau imprI§tiatiprin Ungaria, pu§i In fruntea diferitelar funetiuni. i trimitand intimpul noptii in tabilra lui Petru, pe ni§te cai sprinteni, trei cutiericari aveau el proclame in public parunca cuvantul lui Duannezeupentru Andrei §i Leventa: ca sg fie uei§i episcopii §i clerul, ea- fieoniorlt dijmuitorul, eg se reja legea pgganii, sil se §teargg ori cefel de dgri §i impreuna.- cu Nemtii i cu Latinii, ci piará pe vedearnintirea lui Petru. Dupgce ea fieut zhig, informandu-se regelePettu de cele petrecute, a aflat faptul algar ci fratii despre cariera vorba s'au intors In targ §i ci la vederea lor reprezentantiicii au fost °morí:1i de Unguri. PrefIcandu-se ci nu este ingrozit deaceste ve§ti, s'a argtat vesel §i dupgce fi-a mutat tabgra din acelloe, a trecut peste Durare la Sytiaten 1), darini ci ajungg la Alba.Ungurii insg bgnuind ce voe§te sil faca mat-o inainte, §1 auoeupat bastioanele i turnurile cet.ii i inchizand portile,lasat afarA. Intr'aceea ineä Andrei §i Leventa, Inaintand cu aeeea*imultione de Maghiarri, eau apropiat prin mijloeul Ungariei deportul ce in general se numegte Pesta. Afland despre aceasta epis-copii Gerardusb Bestricus, Buldi2) §i Bonetas), precum i comitele Zo-

Phitonissae, Pythonissae, sau Pythone spiritu afilatae. Podhradczky.Chr. Bud. p. 94.

Sytiaten, sau Situa-t6, este o localitate la gura riului Zsitva, din com.Con arom.

Buldi, Buldus, episcop din Agria.Beneta. Benedictus, episcop in Calocia.

www.dacoromanica.ro

162

nuc, iegira din cetatea Alba intru intampinarea ducilor Andrei gi Le.venta ca prixneaseg cu toate on.arurile. Dupáce insg aanintipiepiscopi soairg in graba in locul numit Gyod.1), aci, inainte de amexge la duci, %mira sa asculte, in biserica Sfintei-Sabina, liturughia.Deci fericitul Gerardus, episcopul, imbrgeat In haine preotegti.pie a celara liturghia, ca exortatiune le spuse, zicand uringtoa-rele: «Fratii raei, i coepiscopii mei ga voi tcai ceilaiçi credinciogi,cari sunte0 de faya! Sa gtiti c. n.oi asfazi vom ajunge,bucutie eterna, cu coroana de martiri, la domunl nostru Iisusariete" Caci va adue la cunagfing taina damnului ce mi s'a ara.-tat in aceattg noapte. Am vazut anume pe domnul noitru lisusChrlstos gezand la sanul perea sfintei sale mame, pururea fecioaxeiMaria gi cbemandu-ne la sine ne-a impArtagit chiar cu mana sa impar.tagania trupului §i a saíne/tú sIu; lar episcopului Beneta, cand s'aapropiat de el, Quietos i-a retras cuminicatura. De aceea numai elastit'z' i va fi lipsit de tovIrágia mucenicielinoastre».Iar dupa aceastafericitul Gerardus i-a indemnat si marturiseasca unul altuiapacatele gi dupgce au ascultat liturghia, s'au inehinat j buctrrandu-seea prin mucenicie vor dobandi ngdejdea sigue& a unei fericirivugnice, se impartggira Apoi plecara pe druin spre portalDungrii, spre Pesta. FericituI episcop Gerardus mns, cura' era elraje de statura i istovit cu totul de puteri puse In slujba lui Dum-nezeue era dus in'trr'o cár' uta% Dupa ce au ajuns in mai sus numitulport, iatil cl nigte oameni nelegiuiti i antime Vatha i compliciis'AL stapaniti de diavoli, carora igi dgduserrt aufletele, se repeziraasupra episoopilor i asupra tovarAgilar lor gi-i loveau cu pietrele.lar, fericitul episcop Gerardus facea neincetat semnul crucii asu-pra celar ce erau lapidaçL Aceia irisa vgzá'nd aceasta, ca mai mulfgfurie se repezira asupra sa, au rgsturnat caruta pe malul Dungrii

du.pa ce I-au scos adi din car, Il truncad, punindu-linteoteleagg2.),de pe muntele Kelenfeld 3). pe cand incri nu-gi dgduse sufletulIl sträptmseig In piept cu o lancie gi pe ualma Ii sdrobirg capul deun bolovan gi astfel, ca un manir plin de glorie, din nicazurile lurniiacesteia, a trecut la fericirea de veci. Dungrea, degi se revarsasede mai multe ori peste acel bolovan, de care a fost sdrobit capulsfantului Gerardus, n'a putut s'a spele sangele timp de gapte ani

Gyod, cf. Anonymus. p. 60.Riga, cima cu doug roate,

Kelenfeld, Kreenfeld, numit de atunci Muntele Sfintului Gerard.

www.dacoromanica.ro

163

-de zile, pan ce a fost §ters de preoti. Iar bolovanul acela se gl-se§te scum la Cenad la suprafata altanilui. In locul in care fusesesdrobit eapul s5u, se inalt5 astizi subt un deal o biseric5 in cinsteafericitului Gerardus. Acest Gerardus a fost un calugär din Rosacium,de natiune Venetian 1). El, verund in Pannonia, a dus la inceputvieatA de eremit in Beel, in urm.5 ins5 a fost transferat ca episcopin catedrala dela Cenad. Doe asernenea si episcopul Buldi, Maidlapidat cu pietre, a trecut la gloria eteru5. Beztricus ins. §i Be.neta, dupii ce au trecut eu o corabie peste atn5re la Andrei. §i

ieventa, ereticii2) cari se g5seau pe maturile de dincolo au ránitpe episcopul Beztricus care a mu.rit in urm5 a treia zi. DuceleAndrei ins5 intervenind intr'aceea a sc5pat pe Beneta din m5inilelor gi astfel s'a implinit proorocia sf(Intultti Gerardus. Toti. au fostpusi intre martiri, in afar5 de Beneta. 5i comitele Zonuk, sArindcalare pe un cal trecea innot peste Dunire. Veurind cu corabia unoarecare Ungar cu numele Murthm.ur, I-a ridicat in corabia sa caet-1 scape dela mearte. Ciici acest Murthmur fusese botezat decomitele Zon.uk. 5i pe and voila ca s5 scape pe nurnitul comite,ereticii fneepuri 85-1 ameninte cu moartel, dac5 el insusi nu ucidepe Zoruak. Murtbm.ur avand tearnI de ameninOrile lor, a ucis elinsusi pe cocmite in orabie cu sabia sa. 5i o ata ne mare multimede clerici §i de laici au suferit in aceeni zi martixiul pentru cre-(linta lui Chnistos, c5 num5rul lor 11 cunoa§te numai Dumnezeui

XLVIII. Moartea regelui Petru.

Regele Petru hug, vizand c Ungurii in unanimitatea lor s'aualip4t de ducii Andrei i Leventa, a luat fuga, impreura cu Nemtii

spre 1VIoson2),, pentru ea de aci sà tireacil in Austria; dar n'aputut a rt scape. Cth, intr'aceea, Ungurii ocup9rI mai Intai. pontile§i ies;rile din taxi; iar, in acelasi timp, dete.gatul ducelui Andrei

chernat pe regele Petru subt pretextul încttierii unei prteii onora-bile. Acesta increzandu-se, era in intoareere, dupi cum se apune.Dar mai mult de nevoie, fiindc5 aflase cA artnata Ii este protivnic5.

Episcopul Gerardus din Cenad fusese mai inainte c1ugr in Rosacium,Imiiniistire in Calabria.

Se crede c aci n'ar fi vorba de piigEmi, ci de cregtini ortodocgi.Moson, Musum, Wieselburg.

www.dacoromanica.ro

164

voia sá se intoarca in graba la Alba. Abatandu-se irisa din drumpe la satul Zamur 1), nuniitul delegat a voit sa-1 traga intr'o cap-cana, i sa-11 duea legat la duoele Andirei. Petra insa prealmlinclaceasta, ea irefiugiat 1ntr'o curte, mide s'o aparat vitejegte luptandel insugi tiralp de trei zile. In sfárgit, tmi ostatii sai fura ucigi dearearti gi el insuiti a fost prins de viu i orrbit2) Fiind dus la Alba,.de marea sa supararef La sfargit in scurt timp viea/a. A fost in-gropat la Cinci Biserici pe care el insuti o fundase in cinstea feri-citului apostol Petru, In anol a/ treilea a/ donutiei sale de a douaoda'.

XLIX. Incoronarea de Unguri a regelui Arulrei

In urma ducele Andrert18)0 asigurand.u.-se din partea turbura-rilor dugonane, a primit coroana regala in cuates Alba, nuanai dinportea a trei episcopi cari au scapat din acel mare dezastru al creg-tinilor. S'a inooronat in anul Domuului 1047. Deci a dat ordinintregii naçii, subt amenintarea pedepsei cu moartea, ea dand la oparte ritul pagan, ingaduit lor mai inainte, Ea se intoarca la adeva-rata lege a lui C.hristos i srt tralasca In toate dupa poruncile aceleilegi pe care le-a propovaduit-o lor regele Stefan. Leventa insa Intimpul acesta a murit. Acesta, daca ar fi trait mai mult i daca arajuns la carmuirea regatului, fama 1ndoiala toata Ungaria ar fi co-rupt-o la idolatria pagana. i fiindca Leventa insugi n'a trait duprtcredinta catolica, de aceea a fost ing,ropat ranga satul lui Toxun4),dineolo de Dutrare, unde se apune ca repauzeaza dupa legea pagana.bnnicul sau Toxun. Uta suslin ca °el trei frali au fost fui du-celui Vazul, nascu/i Cu oare care fea din neamul lui Tatun i ca nuar fi iegit dintr'o cas. Rolde legitima gá eä.' din aceasta legatura ceidin Tatun 5) gLar trage noble/ea lor. Vara mndoialà aceasta este ne-exact i transmisä.' din rautate. Caci in afara de aeeasta ei sunt no-bili 6) fiindca eji sunt fiii lui Ladislao cel Pleguv, care se zioeluat de soliie o femeie din Rutenia, din care a dat nagtere acestor

Zantur sau Zamor, o localitate in apropiare de Buda.Orbit. Usurpatorii de tron erau pedepsiti cu °Airea.Andrei. sau Endre.Villa lui Taxun, este satul Takson, pe malul Dunirii, mai jos de Pasta..Familia Tatun, aves proprietilti in regiunea Scnnogy.Nobili. adediprinti.

www.dacoromanica.ro

165

trei fruti. Regele acesta insa a fost numit Andrei ce! Alb i Cat oli-tul §i. timp de trei ani a fäcut prin armele sale taibutari Ungurilorpe Poloni, Boemi §i. AuStriaci. Dar acest rege Andrei fiind lipsit defratele sOu 2) a trinas in Polonia dupa celàlalt frate al sin, duplBela, chemandu-1 ca unare dragoste la sine §i spunandu_i: alloicari am fost odinioara parta§i de saracie §i de nacaz-uri: te rog ureaiubite t'unte, si vii cat mai in graba la mine, pentra ea si flan tova-ra§ii bucuriilor §i ea ne folosion in comun de bunatillile regatului,fiind prezenti §i tru.pe§te; cici eu nu am m.ogtenitor §i nici ah frate inafara de tine. Tu si-mi fu mo§tenitor §i. si-mi urmezi In domnie».Deci momit de aceste vorbe Bela a venit la rege ca intreaga sa fa-milie, pe care väzandu-1, regele s'a bucurat mult, fiindei era sprijinitde puterea unui frate. Iar dupa aceea regele §i fratele san Bela, ti-nand sfat, au impartit tara in trei parti dintre eari douä au ramasin proprietatea sau puterea Maiestatii regale, iarr a treia parte a fostincredinKta in proprietatea ducelui. Dar, aceasta prima impartirea tara a fost pepiniera discordiei §i a razboaiekr dintre duci §i regiiUngariei 3). In acel timp regele Andrei a construit langa lacul Bala-ton o manastire in onoarea sfantului Anian, in local ce se nurne§teTyhon 4) lar ca sotie a lu.at pe Rica ducelui Rutenilor, cu care a datnagere lui Solomon §i David. Dintr'o concubina higa, pe care a a-vut-o din satul Moroth, a "asma pe Ge,orge. Mai departe ducele Belaa nascut in Polonia pe fiii sAi Geysa §i. Ladislau, in Ungaria hiel a

-niscut pe Lampertus §i fete. i träia regele i d.u.cele inteo compleetiilini§te §i pace.

L. Regele Teutonilor.

In timpul acela regele Teutonilor a asediat cu o mare og.tirefortareata Pujan, vallad ea' rázbune ocara adusI lui Petru §i 2a* sub-juge Ungaria puterii Bale. i a construit multe magini de rOzboinpentru a cucan fortàreaça, dar n'a inaintat de loe in urna unui asediude opt sOptamani. Numitul rege insä ve,niee eu corabiile pentru im-

Catholicus, catolicul, probabil fiindcá s'a opus ortodoxismului.Leve.nta care murise.Impirtirea teritoriului 4ärii pentru o mai bunä administrare era ge-

t'eran' in acele vremuri.Tyllon. In actul de danie al acestei miuulstiri se constatil mai mili"

numiri d locaIitái aviad un caracter romimesc. Cf. Fejér. Cor/. Dipl. I. p. 388,

www.dacoromanica.ro

166

presurarea Pojoamlui. Atun.ci Ungm-ii cari se gáseau in fortareata a-flara un om foarte priceput la inotat, cu numele Zothmund, pe care-

Il in ticerea noptii la corabille impirlte§ti; acesta venind.pe sub apa a gaurrit toate corablile eari se unvplurta deodata de apa

puterea Teutonilor a fost frinta §i. aria de slab* §i lipsiti de pu-ten, ca eau intors acasa. Gael in Pojon erau multi osta§i §i mai ales

se gaseau intre ei Wojtech, Andrei, Vylungard, Vrosa §i Martin calise luptau voinice§te in fiecare ni eu Teutonii.

In anal urmator insa a venit în Ungaria cu o ;mare multimerizboinici pe.ntru acelati imotiv însui imparatul, pâth. lingO.- izvoa-rele raurilor Zala §i. Zelice 1). A trimis insa §i corabii incircate cuprovizi.i pe Dmare in Ungaria §1 i,u fruntea lor a pus pe episcopulGebarth, fratele eau. Afland despre untie acestea regele Andrei §i.ducele Bela au ars in foe toate gramezile de cereale §i tot finul, larpe lotuitori impreuna cu toate anionalele lor i-au dus departe dinacele tinuturi, pe mide avea al freaca imparatul. Cand Cesarul a in-trat in Ungaria §i a sosit in acele regiuni arse, n'a putut si gaseascaprovizii niel pentru soldati §i niel pentru cal §i nu §tiea nici unde segaseau navele sale §i mi putea al aibi dela ele nici un ajutor. lardu.pa ce a trecut pidurile §i s'a aperoplat de anomliti! Bodohot2),inceput si sufere de lipsa ocri ear' ei hrant. Intr'aceea insi episcopulGebarth a ajuns la Geur §i bionnd o scrisoare imparatului Henric,il intreba, unde ar trebui a§tepte. Cel ce ducea scrisoarea, cuvoia lui Dumnezeu, a fost prins de iscoadele 3) regelui Andrei §i con.dus la el. Si cind i-a aflat continutul scrisorii, talmacind-o episcopulNicolae4), i-a trionis inapoi episcopului Gebarth o scrisoare pe care i-adus-o un oare care prieten al lui. Atesta itu3a prefacindu-se el a fosttrionis de imparat, a dat scrisoarea episcopului Gebarth in care staseria urmatoarele: prea bunule episcop Gebarth, cä ne-a deter-minat al pleclm. din Ungaria în Teutonia tmari i grele afaceri aleimperiului nostru; caci vra§matill ne-au ocupat ca du§mani taranoastra. Deci, haida, grabeite-te §i distrugandu-li coribiile cat veiputea mai repede, si ne ie§i inainte la Ratispona9, &gel nu ai

Zata §,1 Zelize, riluri din Pannonia lâng lacul Balaton.Botlohot, la Simon de Keza, Bodoot, o parte din piidurea Bakony.Latrunculi regia, prae,cursores, iscoadele regelui, cari par a fi fost

Pecenegii i Secuii ce mergeau in fruntea armatelor maghiare.Episcopul Nicolae, era secretarul regelui.Ratispona, Regensburg.

www.dacoromanica.ro

167

o siguranta zabovind Ungaria». Astfel afland toate acesteaepiscopul Gebarth fugi in graba in Teutonia. Deci imparatul fiindin§elat in nadejdea unei sustinerri ce o a§tepta dela corabii, a Inceputsa duca o lipsa cumplita, ga, de a§i§d.erea §i intrreaga sa armata im-preuni cu caii §i cu conducatorii 1or se gaseau in cea mai mare pri-mejdie din cauza foamei. Pe d.easupra acestora, Ungurii Bisenii infiecare noapte Ii atacan Voinice§te, ucizandu-i cu sagetile lor celeotravite §1, intinzand funii intre cortucrile 1or, prindeau pe foartemulla din cei cari le faceau oare cari servicii. lar de finca plorii de sa-geti de cari Teutonli erau acoperiti §i omocriti, s'apau pknantul §i in-tinzand deasupra lor scuturile, zaceau ca în morminte cei vii im-preuna cu cei anorti. Cad mormantul ce-1 sapau ziva pentru viunmort, cel viu zacea in el noaptea gi eel care era sipat pentru cel viupentru timpul nopii, i-1 creclama mortul ziva. Vazand deci impä-ratul cá este prins de atatea §i de atat de mari primejdii, a trienisla regele Andrei §i la ducele Bela, rugandu-i pentru incheerea uneipad durabile. C.aci zicea cA clack' regele Andrei Ii ofera un drum sigurpentru intoarcere §i daca Ii va da ajutoare de trai pentru armata sachinuiti de foame, el nu va mai du§rnani nid odata pe regele Andrei§i pe unmagii lui §i a de atunei inainte nu va mai cauta sa superepe regele Ungurilor cu vorba sau cu fapta, sau cu sfatul sau. Darchiar §i daci cineva dintre urma§ij sai va ridica armele sa se lupte i'm-potriva Ungariei, sa-1 ajunga blestemul atot puternicului Dumnezeu§i sa fie vecklic subt pedeapsa afurisenii. i ca pe fiica sa, cu numelede Sofia, i-o da de sotie lui Solomon, fiul rege1ui Andrei, pe catre Oka'dintru inceput o premisese cu juramant fiului regelui Frantiei, sprea intari mai mult legaturile unei paci vecinice. Ca el va pazi toateacestea cu credinfa, le intare§te pain puterea jurkdantului. Den i re-gele Andrei §i ducele Bela voind sr, fie mai mult iubitori de pace decat samanatori de vrajba, incheiara pacea ca imparatul. lar impa-ratul in persoana sa proprie a intarit toate pi-in jur1mant, pe care ziseca-1 va tine cu credinta. Atunci regele Andrei, fo/osindu-se de obici-nuita amide a regilor Ungariei, a trimis imparatului cinci zeci debusoni colosali §i doua mii de slanini, o nlie de tauri enormi; larpaine mai muk decal putea sa duca cu sine; §i oi i boi sau vite depa§une §i o mare cantitate de vin. i foarte multi Teutoni din cauzaindopärii, lor cu nemasurate anancari §i din cama galgairei preamultei bauturi, máncand §i band au murk. Ceilalti inert scapa.nd dingbiarele mortii pi-in micla Ungurilor, dupi ce §i-au paräsit corturile

www.dacoromanica.ro

168

scuturile gi dupg ce ji-au aruncat uneltele, s'au grgbit sà plece inTeutonia, in aga mare fugg ca nici nu se anal uitau inapoi. Locul

acesta hag dupg asta intamplare, de unde Teutonji au fu.git aga de,ruginos, aruncanduti ecuturile, s'a numit pang in ziva de astizi Wer-teshege 1).

LI Incaronarea lui Solomon in timpul vie çii tatiilui seta,a regelui Andrei.

Dupa ce insg impgratul Hernie a fugit aga de rugin.os din Un-gana in tara sa, regele Andrei i-a trimis o solie gi i-a cerut ca 814dea pe Rica sa Sofia in cgsgtorie pentru fiul sgu Solomon, dupg cum

promiw,se. Impäratul finut cuvintul cu credinta, dupg cuanficandu-se pain jurgmán' t i celebrandu-se astfel casatoria regal

fluviul Morva, i intirindu-se deci prin aceasta i Imai puternic tra-tatul de pace, impgratul gi regele s'au intors veseli acasg. Dar regeleAndrei, curind dupa aceasta, paralizat i at& in tianp de iarngcat i in timp de varg trebuia si fie purtat pe un fotoliu. Deci dupgmoartea regelui Stefan cel dint au trecut unsprezeee ani gi patruluni p'ang la mull intai al domniei regelui Andrei. lar In timpul a-cesta Petra Teutonieul sau mai bine zis Venetul in prima gi a doua eadomnie a stilpanit einci aal gi jam:a-taw. Iar Aba a domnit trei ani.Fiindcg insg. dragostea fiilialà gi inbirrea de oei de acelagi singe deobiceiu lanipiedicA adevgrul, la regele Andrei iubirea de fiu a biruitdreptatea rupind invoiala fggiiduintei sale, eeeace n'ar trebui sise intimple la nigte regi, pe fiul eau Solomon, un baietag numai decinci ani, Andrei istorvit de batrinete a cgutat eg-1 unga de regeeg.1 incoroneze peste intreaga Ungarie, in anul al doieprezecilea aldomniei sale. Pe fata, spune,a ca face aeeasta pentru pacea regatului,fiindea imparatal nu i-ar fi dat pe fiica ea pentru fiul eau, daca nu1-ar incerona. Pe cänd hasi se cinta la incaronarea lui Solomon:sr'fil domn peste fratii ill.; gi carol printenn interpret s'a ficut a-ceasta cunoscut ducelui Bela, ci anume copilagal Solomon a fostagezat domn peste el, s'a supgrat foarte tare. Altii spun ca a fostuns de rege cu asentianentul ducelui Bela gi al filler acestuia, aflameGeycha i Ladislau gi al tuturor nobililor titrij, dar cg, in urma la

1) Werteshege, Cf. Anonymus, p. 62, Vertes, o pidure mare in Pannoniaastfel propter elipeos Theotonicorum inibi dimissos.

www.dacoromanica.ro

169

instigaia semanatorilor de discordie, ea nascut vraja intre ei. Caci

oamenii cari murmurau, cuan de altfel se gasesc si in tiimpurile noa-stre, Insialuau pe langa rege ca. Solomon nu va putea domni, daci nuva fi ucis fratele sau Bela6Iar, pe de aka' parte, cäutau sa convinga peBela ca este prilejul potrivit sä punä mana pe domnie, cata vremeSolome.n este inca un copil, iar tatäl sau istovit de bateau* §i bol-nay. Venira deci regele §i ducele la Varkun. Ragele lama *flea bine eafiul eau nu va putea ea domneasca du.pa moartea ea, flea voia duce-lui. De aceea, a cheanat la o consfatuire pe doi credinciosi al sal, cucari intrand la sfat le spuse: «Vreau ea incerc pe duce si eä-1 intrebuna din doua; daca vrea ea aibe coroana ori ducatul»? i regele a pussa se aseze o coroana inaintea sa pe un straiu rosu §i aläturea o sabie,care insemara ducatul. «Daca ducele va voi sä aiba, in bung pace, du.-catul, sa-1 aiba; daca Insà comma, voi doi fruntasi, nurnai deaf, itt-riti si cu aceeasi sabie täiaçi gátul duce_1ui Bela». i ei fagaduira crtvor face intocanai. Pe cis' Id lush' uxzeau aeest plan, Nicolae, coanitelecrainicilor, stand afara la usa palatului, a auzit toate acestea, i cándau chemat pe duce la rep, t cánd acesta intra pe use, comitele crai-nicilor i-a spus pe repezeala ducelui afacerea. «Dac5 vrei eri ramii inviea/A, pfriane§te sabia», si mai mult n'a putut sa4. spuna. Când ¡Ileaa intrat ducele, §i a vazut coroana stand jos inaintea regelui, ianpreunacu sabia, s'a mirat. Lidata ce insa ea asezat, regele care zacea s'a ri-dicat si stand pe patul eau, zise: «Duce, eu am tncoronat pe fiul meu,nu .atat din vr'o dorin/a, ci mai rnult pentru pacea färii, pace carem.ai datuazi a foot incheiata cu ionpäratul. Dar tu ai voinladaca vreai regatul, .prirneste coroarta, daca ducatul, primeste sabia;din acestea una sri o dai fiului meu, dar coroana pe d.reptate este ata. Numai detat ducele eki-a adus aminte de vorbele comitelui Nicolae

zise: «Sri alba coroana fiul tau care este uns si mie daimi ducatub.5i a primit indata sable.

Atunci regele s'a inclinat la picioarele lui, ceea ce raw s'a intam-plat veodata. Crici credea el ca a dat coroana fiului eau, Cu aceeasfi. de-sinteresare precum siesi i.o dase Leventa. Dar ducele o Meuse aceastade frica. In stink, in urma insinuarilor sinistre ale tutor oameni

regele si ducele se certara. Ducele inert cum era el priceputprecaut fata de cureele regelui, a plecat cu toati familia sa in Po-

lonia, la socrul sau. Aflând despre aceasta regeie Andrei si teanan-du-se de uneltirile aceluia, a trianis pe fiul eau Solomon la imparat,soorul lui. Si acolo unmat mai multi fruntasi din Lingerie. Intimpul acesta ducele Bela a ra'cut cunoscut socrului eau. ducele Polo-

www.dacoromanica.ro

170

niel, toate neajunsurile ce-i facuse &eel° sau, regele Andrei. Du-cele Poloniei atunci l-a ajutart ea bunt creding §i. efectiv. i ast-fel ducele Bela s'a intors in Ungaria intär.rit cu trei armate de alesocrului sau. Regele Andrei inia, ca'nd a aflat cà el a intrat cu ar-mata in Ungaria, a flout s i se dea din partea imparatului Teutoni-lor in ajutor doi duci §i. anume pe Villelm pe Poth1). 5i peducele Boemilow, care era ruda cu. el, La angajat pe plata, §i aveaacum incredere in multimea calor angajati. Unguri insa TUL aveau preamulti osta§i, eid foarte multi din ace§tia insotisera pe fird lui Solo-mon §i dintre aceia cari rmsesera in Tara, raul,a fugirä la duceleBela. Atunci ducele Bela, de§i ti ea vestit, ei regele Andrei are ofoarte matte mare msultime de mercenan, totu§i a voit mai degrata sa moara in räzboiu de cal ei fuga, fara de luptä, dinainteaarmatei regelui. Atunci cu mult ouraj §i-a dus armata imbarbatatiiimpotriva regelui Andrei spre Tisa. Viileim insa §i Poth, comm.dantii Nermtilor, aprin§i de furie, trecura in graba peste Tisa cuannatele lor i andu-se lupta s'au bawl viteje§te din aimbelepart.i. Dar, cu ajutorul lui Durnnezeu, ducele Bela a obtinut victoria,fiind omorikti acolo aproape toti Nemçii, i comandantii loe prin§i.In tuna Ungurii cari erau pe lfinga re,,oele Andrei, vazind ca du-cele Bela a dobandit victoria, parasind pe regele Andrei, se duseraii ei la du.cele Bela. Regele Andrei insa fugi in Teutonia, dar n'a

putut ei scape, caci a fost prins la poarta Musuu i fiind fAu tratat inpadurea Bocon a murit la erucea2) ce se nume§te Scirc. A fost in-mormintat In mfinastirea sffintului duhovnic Anian, minastire pecare acela§i rege a construit-o in Tihon langa lacul Balaton. Afost prins §i ducele Boemilor §1 orbit, dar fara §frea ducelui Bela.lar generalii Villelm i Poth au fost adu§i /a ducele Bela, care /e-apermis sä place de acolo liberi.

Ferkita incoranare de rege a lui Bela.

Deci ducele Bela, cunoscut §i sub numele de Benyn a), dupavictoria sa, a intrat trimnfator in cetatea Alba §i ad, dupi ce a

Path, die Ernistus Both de Lehyn.La cracea, ad cnicemb dupil alai, la curtea, ad curtera,Benyn, diminutivul lui Bela, cara In acelatii timp pare format din

Adilbertus.

www.dacoromanica.ro

171

fost uns de episcopi, s'a incoronat de rege fericit cu diadema regarl.Domnia sa a foot pa§nic5, ark' si fi fost supArat de dugmani §i n'aumblat cleat dupi binele pop,orului. In adevar, intre alte dovezide priceperea sa, a pus al se bag bani, de o monedil ceva mai mare,din eel mai carat argint §i ca pretuI de vinzare a lucrurilor sa fieproportionat cu valoarea loe, dupä o socoteall justi. i n'a ingaduitca negustatii i banchexii sa-gi insur2easeI pe nedfrept dela oameniisimpli §i dela VIXani printeo urig Thicomie eigtigul acestora.acesta este imotivul care aruncI de obiceiu pop orul in sklcie

pretul fiind acum stabilit fie cine vindea §i cumpira peareptate gi 1111 pAcHealg. Regele a stabilit ca toate targurile pentruviinzare i cumpArare al fie in ziu.a de S'ambata 1) gi a dat voiecircule in teritoriul çrii sale bizanti. 5i a pus art se bag, du.p'á cums'a spus mai sus, §i denaai de argint 2), din cari patru zeci valora unbizant.. De aceea, pânä in ziva de asgZi patru zed de denari semunesc aur, nu doar fiindc5 ar fi de aux, ci flindci pe acea vxemeatitia denairi valoran cat un bizant. i in toate zilele vietii salein intreaga Ungacrie moneda n'a fost schimbat5.

A Mott §i alte fapte vrednice de a.anintire vecinic5. Intre altelea dispus ca sopile 1 copiii §i tot ce aveau acei can urmaseri peregele Solomon sg fie p5zite i pgstrate neatinse, pentru ca astfel aceiag se intoaroi de bunIvoe acasI §i 6'1 se bucure in pace de bunu-rile lor. De aceea foarte multi ingi Ii s'au prefa'cut in adepti cre-dinoiogi.

Acest rege dinteun sentiraent de dragoste a ugurat i sarcinlepopowului unguresc, scutindu-i de serviciile la eari fusese obligati,de prestatiile obicinuite i de stoarcexile de bani de mai inainte.De aceea, Ungaria imbogNtindu-se foarte tinult, §i-a ridicat capuIpeste toate oelalte çäri dimprejur, intrecindu-le prin avere gi

glorie. Pe vremea aceasta gracii se in.avuteau gi bogatii se inciireaude glorie. Ba ine.5 a trimis prea indurgtoral wege crainici In intreagaUngarie ca 8ä convoace din fiecare sat 2) cite do t harâni buni degurà" In sfatul regelui. Aflându-se despre aceasta au venit la rege,

]) Stranbäu,. Inainte vreme tirgurile se fäceau dumineca; de aceea pinaIn ziva de astizi dumineci se zice in ung. vGs6rnap, adecl ziva tirgului.

Denari de argint, denarius, dela deem.1 tecare sat. Villa insemna nu trumai sat ci i ores. Aci nu pare a fi

vorba de sate, ci, intio Ina de nobili, e mai probabil cl Vs fi fost verba derl§eni.

www.dacoromanica.ro

172

la Alba, nu num.ai cei cari fusesera convocati, ci chiar tosi taranii.0 aloha Cu intleaga gloata din Ungaria. Regele insa e episcopatoti franta§ii, vrizand multimea imensa, se tennura ca nu cumvaatace i au intrat in cetate, sa-i observe de acolo. Gloata 'MBA' §i-a

ales repiresentanti 2), pentru card ridiearg o tribuni de lemn 2),de unde s poata fi fázuti i auzirti de oameni. lar reprezentantiitrimisera la rege i la frunta§ii Ora crainici, spun& ndu-le:mite-ne sa avem ritul stramogilor no§tri: sa traim dupa obiceiulpagan, ea omorim cu piertne pe eikiscapi, sii ucidem pe preati.3),sii spanzura'm pe perceptori, s daramam biserioile, sii spargemelopotele». Regele s'a intristat auzind toate acestea i a cerut unragaz de trei zile ca sii chibzuiasca asupra acestei afar,eri. In tn-pnl reprezentantii poporului stand pe tr:bima lor cea inaltapredican versuri blästainate impotriva legii cre§tine; :ar poporulintreg aplaudandu-i striga: uAla 8 si fie, a§a sa fie!» Cand insa dup6trei zile afteptau rispumaul, soldatii inarmati navalirii, din poruncar(gelui, asupra lor §1 pe unii din -.:i U omorira, pe §efii lor arun-candu-i din inaltime ii sdrobira, iar pe altii legandu_i Ii bgtur5 cubatiti grozave 0i astfel ucizand, legând i batand, soldatii deabiaputura potoli rev:)Ita lor. De rand regele stefan cel Stint convertitUngaria la cile§tiniam, de doui ori ea a'a intors la paganism: odatatu timpul regelui Andrei, a doua oari in timpul regelui Bela,dupà* cum am spus acum.

Jar rregele Bela, plin de evlavie, dupit o damnie de trei anila prribu§irea tronului eau, la D5m6s, matie regala, a in-

ceput sa' se imbolnaveasca farra vin6ez.are, i Il duseri jum5tatemart la raul Kynisua pentru oare cari nevoi ale iiiigi ad gi-a datsaletul. i a fost inmortnintat in sfanfa matiNstire a Mantuitoru-lui, mangstirre pe care el inswi o construise in localitatea ce se nu.mete Zugzarrd4).Acest Bela era ple§uv5), de o coloare castaniede aceea manNstirea s'a numit dupii chipul sin, Zugzard.

Praepositi, prefecti, reprezentanti,Orcistrum, tribuni de lemn.Exeritherare, viscera extrahere.Zugzard--=Sz5gszard, din comit. Tobin.Pletluv, ung. szárd.Sz5g, ung. castaniu.

www.dacoromanica.ro

1) Geur, Gy5r.

173

L111. Sosirea imp'aratului Cu ,sinere!e sgu, regele Solomon.

Când insi a auzit regele Solomon despre moartea regelui Bela,dus la socrul sau, impgratul Teutonilor, §i 1-a rugat sg-1 restitue

In &mink Ungariei. Ruggchmilor sale impgratul le-a dat bucuroaascultare §i cu, vestita sa armatä de putere romang i cu o suitästrilucitg a imperiului sau glories a readus pe Solomon in Ungaria..Intr'acea Geysa, fiul regelui Bela, cu-n era el om intelept §i pre..vgzglor, a pomit-o in sus spre Polonia impreung cu cei doi fil ai(Ai in varstg tânärg. aid deocaindatii nu putea sil reziste unui ataeal lui Solomon §i. al Teutonitlor. Deaceea, regele Solosnon impireunitcu impäratul au intrat frirl greutate in Ungaria lipsiti de regeau venit eiguri in cetatea regeaseg Alba §3. aci au fost primitimari onoruri de tot clerul §i. de tot pof.oral dip Un.garia. 51 impg-watul a Flit eitre tutreaga multime de Unguri in favoarea gineruluisin Solomon §i a intär. it pacea reinoind-o intre ei, adgugand §i

sfintenia jurgmantului. 51 a fli'cut ca regele Solomon el geazg

glorie pe tronul pä'rintese, incoronanclu-1 cu asentimentul §i in acla-matiunea intregei Ungarii. law el insu§i iinparatul remunerat deregele Solomon din bogatul tez.aur al Ungariei s'a intows aeasg. In-datog ce insg. a plec,at irnpäratul, Geysa de acolo, de unde din pre-cantilme se dusese, a revenit In Ungaria. Dar wegele 'Solomon camill ce era uou §1 nu bine inzdrivgif tin domnie, terandu-se

cumva Geysa al vie asupra sa cu armatg de Poloni, s'a retraspum au ai sgi gi s'a a§ezat In fartgreata dela Musun, inteo garni-zoang mai sigurg. Dar, in urmg, epiecopii §i a1i bgrbati din clersfituirg ineistent fla facg intre ei pace. Si mai ales episcopul Desi-derid cguta sI induio§eze inima duoelui Geysa prin sfatu.ri lini§-titoare §i prin curinte d.ulci ea sàr' redea in pace dotmnia lui Solomon,

acesta era mai tângr, iar el ei primeascii in lini§te ducatul pecare 1'1 avusese tatgl alu. Iar Gevoa, and la o parte supgrarea, aascultat de efatuwile sangtoase ale episcopului. Si la sgrbgtoareaefintilor mucenici Fabian §i Sebastian, regele Folomon §i duceleGeysa au incheiat pace la Geur 1) in (ala Ungariei intregi. Apoiz'aia Invierii domnu/ui amandoi ianprenng au sgrbgtorit-o cu curtealot la Ginci Biserici. Aici regele Solomon, chiar in ziva de PagtiIn asisteorta eapeteniilow lar" tii a (odt incoronat cu cieste de mainile

www.dacoromanica.ro

174

ducelui Geysa gi a fast condus cu glorie Ia biserica 1) regalti aSfintului Petru, eel dintii dintre apostoli, spre a asculta liturgbia.Si astfel intreaga adunare a Ungurilor, fizind paoea dintre rege§i duce §i iubirea locr mutual:a, laudari pe Dumnezeu, iuhitorul depace §1 s'a ricut o raare veselie in popor. In noaptea urmsitoares'a ivit prevestirea uncí viitoare discordii §i turburIri. Cci intreagaacea bisectica §i. toate palatele §i. celelalte edifici ti dependentele aufast cuprinse de o flacAra riea§teptati §1 toate s'au prAbu§it la pa-mint, pustiite de incendiu. Si pe toti Ii cuprinsese tearna din cauzafuriei flackilor ce ardeau gi de zgomotul grozav al clopotelor cese alsturnau din turnuri. i nimeni nu §tiea incotro ei o apuce. Re-gele §i ducele speriati de nea§teptata grozXvie §i inspaimintati debramiala unei unte viclenii, apucX indatA fiecare in alta parte. Fii-cindu-se insi ziuX, prin crainicii lor credincio§i, au aflat adevXratastare de lucruri, fiindcà nimia crAu nu se pusese la cale din parteaeelor douN partide prin vr'o tica1oie, caci incediul s'a n5seuthitimplare nea§teptat5. Regele ri ducele eau ilutálnit din nouIn pace.

Iar regele Zolomer din Dalmatia, care era cumnat cu Gey-ea, a trimis arainici la regele Solomon §i la ducele Geysa §i La rugatsà--1 ajute in persoang impotriva du§manilor ei i anume in contraCarantanilor, cari pe atu.nci ocapasera marca Dalrniailei. Deci re-gele §i ducele, dupX ce §i-au steins oastea, au plecat in Dalmatia §ii-au restabilit toate ce i se luase. lar regelui §i ducelui aruit da-inri regale de mare pret, mult aur §i argint. La intoarcerea lor insipalatinul Atha a rugat pe rege §i pe duci ca sa ja parte la construi-rea mnastirei sale pe care a zidit-o la Zelys, ceca ce ei au §i amt.

Lipsa de eopii a regelui Solomon i a fratelui stilt David.

Iar regele Solomon §i fratele sgu David n'au avut nici ()datacopii §i eu ei s'a atine semintia regelui Andrei. Aceasta, credem,.s'a facut din vointa divina, fiindcA atunci când pentru intaia§i datas'a intors in Ungaria Andrei §1 eu fratele sAu Leventa, pentru ca sXpoati pune mina pe donmie, a ingAduit ca nelegiuitul de Vatha §3.

BX omoare pe sfintul Gerard §i pe mai multi cre5tini.Tar duceie Geysa a dat na§tere lui Colman §i lui Almus §i la mai

1) Basilica, Insenum la inceput casa impliratului, tnai târziu biserica.

www.dacoromanica.ro

175

multe fete. i intre rege §i duce a fost pace si liniste timp cain detreisprezece am. Intr'aceea insä Boeraii plini de ingamfare näviliraspre Trenain §i, in jaful lor, luara o mare prada de oame,ni si deanianale. Regele §i ducele socotind aceasta ca o mare injurie, inva-dara Boenria cu armatele lox. Iar Boemii neindräznind sa se impo-triveasca, Ungurii pustiira cu sable §i foc aproape intreaga Boemie.Cu aceasta. imprejurare Bator Opus, fiul lui Martin, a culcat vite-je§te la päm.ant intr'un duel pe un °are care Boom, avand un trupcat un urias, fapt came a lianas de pomina in urma la rege §i la toti.fruntasii Ungariei. i astfel, regele §i ducele razbunand bine injuriaalor lor Impotriva Boomilor, s'au mntors veseli in Ungaria cu o foartemare Freda de prizonieri din Boeania.

LV. Devastarea Urtgariei de Curnani.

Iar dupà aceaSta paganii de Cumuli distragand prisacile dinpartea de sus a portii. Meces, 1) patrunsera In [Jugarla §i jefuind cucruzime intreaga provincie Nyr pana la fortäreata Byhorului 2) sitarand cu ei o nesfirsita multime de barbati e de femsi §i animalede tot felul, se intorcean wag., trecand fara sà fi ban.uit cineva pesteraurile Lapus §i apa Some§uluit. De aceea regele Solomon §1 duceleGeysa impreunia cu fratele sau Ladislau, stränganclu-§i arm.ata,gara in cea mai mare graba-,' trecand grin poarta Meses, mai inainteca sa fi trecut Cumani peste munti, in cetatea Dobuka §i asteptara

aci sosirea paganilor, aproape o intreaga saptamana. Un spion oarecare insa, cu numele Fantiska 8), ce era din Castrul cel Nou a a-nuntat pe rege §i pe duci, inteo joi, cà annata Cumanilor se apropie.Atunci aregele §i ducii, ine.rseira cà1ri cu armata grabindu-se intr'a-colo si in noaptea aceea dessinsera aproape de Cumani. Sculandu-seIn zorii zilei insa, vineri, se imbärbatara cu totii prin imparta§aniacuminicaturii §i agezandu-se in linie de bataie, pornira si loveasel

pe pagani.Vazand aceasta seful o§tiriipaganilor, cu numele de Osul4)rare a fost in slujba lui Gyula, ducele Cum.anilar, cusu era el plin

Porta Meses, forma trecerea din Ungaria in Ardeal.Forteireaya Byhorului. Fortiireata a dat numele intregei regiuni.Fantisca este o localitate rangi Dobritin.Osul, sau Oslu. Asupca acestui nume de facturil romfmeascli vezi N.

Driigan, Romanii in veacurile IXXIV pe baza toponimiei 0. a onontasticii,p, 297 sq.

www.dacoromanica.ro

176

de ingimfare gi avand o prea buni idee despre valoarea ea, zise oame-nilor säi s5 se repeadi asupra Ungurilor cari sunt neinarenati gi s dealupta ce are el fie o kilrile pentru ei. Deci inaintind pigânil im-potriva lingurilor, vzurä grozavele trupe ale acestora §i, vestiri nu-mai decit pe rful lor Osul. Acesta adunindu.gi armata de mercenaria Cumanilorl), s'au string in grabi pe spranceana unui munte f(xarte

socotind ci aoesta are si-i fie de cea tinai mare siguraufi. acieste foarte greu urcu§ul acelui munte, care de locuitori se mune§teKyrieleys2). intreaga &Aire a Unguttilor msi s'a strans la poaleleace,lui numte. i tori soldatii regelui purtau la fel drapelele acutedin pinzi de in. P5.g&nii !psi se strinseser5 in virful muntelui; din-tre ei arena cei mai viteli gi mai indr5zneti se scoboriscri in mij-locul coastei muntelui pentru ca si indepirteze pe Unguri de la ur-carea pe munte. Incepuri deci si loveasc5 cu ploaia de sigeti cetelelegiunilor regeldi gi ale ducelui. Unii însà dintre soldatii mai dis-tingi ai Ungurilor nivälir5 asupra acelor arca§i gi pe foarte multidin ei ucis pe coasta aceluini munte i numai foarte putini, inzorul lor, bitindu-§i caii cu ercurile, au putut 81 se urce la tovari§iilor. Regele Solomon ins5, inferbantat In curajul uncí intreceri ki-dirjite, s'a meat pe un euig foarte anevO'oss 1mpreuni cu ceata sa,tarindu-seoarecmn spa-e cari värsau asupri-i o ploaie foartedeasi de sägeti. Iar ducele Geyea cum era un orn totdeauna prev5-zitor, urcandu-se pe un sui§ mai lesnicios, a atacat Cu sagetile peCumani. Fratele eiu Ladl'sJan la primul atac a doborit pe patru dincei enai viteji p'igarti gi de al aincilea dintre ei a fost grav ainit eno sigeati, dugartanul fand UCla indati in acelni loc. In urm:ä, din in-durarrea lui Dumnezeu, s'a vindecat curand de acea rani. Deci pi-ginii strimtorati. de Unguri printr'o grozavi lovitur5 a montii, in-cepuri si fugi de le pla'ngeai de mili. lar Ungurii urmirindu-i cazor Igi inmuiari 13:Zak lor ascutite gi insetate in sängele Cusnanilor.Cici capetele Cusnanilor, rase de curand, intocruai ca gi dovlecii ne_ajungi mci bine la coacere, Ungurii le secerau prin lovituri de sable.

Conductas exercaus, stipandiatus exercitus.KyriRleys, Cserlialom, dupii Bonfinius, Kérlés dupii Timon. Carol Hodor,

Descrip. Comit. pobocensis, p. 771, in Chr. Bud. p. 131, ed. Podliradczky,cuviintul dela Kyrie eleison, (mod iam ilia aetne in loco Kérlés ad montisradicem sito, mantes meridiano ac vespertino tempore ad pulsum campanarumKyrie eleison intonare soliti fuerint. La Kérlés s'a fundat in urm5 o maniístirebenedictinii.

www.dacoromanica.ro

177

In urma pa ferie:tul duce Ladislau a vrizut pe unul dintrepagani cace ducea pe spatele calului ia-u pe o fata unguroaica foartefrumousa. Deci duceie Ladielau eocotind ca aceea este fiica episco-pului din Oradia, cu toate a era gray ranit, totu§il-a urmk-it In grabacalare pe calul su ce se numea Zug. and insa ea apropiat de elpana intr'atata Inca sill loveasca cii lancea, nu putea de loe 81-1 a-tinga, fiindca nici calul su nu alerga destul de repede, niel al aceluianu intarzia putin, a un brat de om era intre laneie §i dosul Cu-manului. De aceea ferieitul duce Ladislau striga okra

copalzise:uFrumoasa sor, apuca pe Guman de beau §i arunei-te la pii-mán. t» Geea ce a §i flout. i cand ferieitul duce Ladislau era sad lo.veas a de departe cu lancea pe cel trantit la pamant §i vota sa-1 ueida,fata s'a rugat grozav sit nu-1 oinosze, ci 851-1 lase sa plece. De mule sevede a la femei nu este buna cre,d'uti, fiindea aceea a voit sa-1 libe.reze poate din dragostea ei pentru pacat. Sfantul duce însà luptándu-se m.ult timp cu el, dupa ce i-a rupt arcul, 1-a ogrnorit. Dar acea fatan'a fost a episcopului. Deci, regele §i glorlogri duci, dupa ce au ucis a-proape pe toti pagini §i &pi ce au liberat pe toti cre§tinii din robie,ean intors acasi cu o fericita biruinta a intregei Ungarii,bucuran.du-se de triumful victoriei. Si o mare veselie a fost In intreaga larà ipain imnuri i cantece de recuno§tinta binecuvantau pe Dumnezeucare le-a dat victoria.

LVI. Sosirea Pecenegilor in Ungaria.

lar in al treilea an dup?:: sosfrea Cumanilor s'a intknplat eaPecenegii, venind pain eetatea Alba din Bulgaria 1), el tread, pestefluviul Saya in campia dela Buzias 2) §1 lin jaful lor sA la cu ei acasa,In captivitate, nu o mica multime de popor i pràzi. Begele insa §iducele invinuiri de trAdare Alba bulgareasca, fiindea au peranis ban-delor de Pecenegi, pacea, 85. jefuiasel Ungaria. De aceea,strängandu-§i aiimatele, eau intrunit la Zalankemen, unde dupi ces'au consfatuit, au hot:kit sA asedieze §i 85: cuccreasc5. cetatea WA-datoare Alba. De adi inuta'ndu-i tabara, se scoborixl pe langa

viul Saya, direct spre Nandor-Fejevar 2). Si s'a dat ordin atat din

Alba din Bulgaria este Belgradul, capitals Serbiei.Buzias. C.iimpia de Linea Sirmium.Nandor Fehérvar, adecii cetatea Alba sau Belgrad.

www.dacoromanica.ro

178

partea) regelui eat ti a ducelui ca intreaga armati ungureasci sätreaci cat mai in grabg peste fluviul Saya in Bulgaria. Great big tiBulgarii navigand in birdie lor atrunc,au cu me§tetug foc sulfuric innavele Ungurilor §i le aprindeau in mijlocul apei. Au fost insg bi-ruiti de are Unguri Grecii väreltori de foc cari prin mulrimea co-rabiilor lor acoperiserg fluviul. Deci, luand-o la fugi Grecii ti Bul-garii, au tre,cut Ungurii §i au ocupat hotarele Bulgarilor.

Regele ti ducele trecuri peste Saya intr'o luni i dis de digni-neafg Ii oranduirg trupele l tmanipulele de infanterie, varandu-ledin toate pártile intre excadroane de cavalerie §i asediar oetatea cuscuturile lor. Atunci Grecii §i Bulgarii temandu-se de primejdia ce-iameninta In urrna asediului, rugarg pe Pecenegi, pain crainici trimitiinteascime ca, fàrà frie, sg le vie iritr'ajutor, fiindcg nici regelenici ducele nu le-au Im.preeurret oratul, ci cg au invadat asupra lornumai conteleVyd cusoldatii din 3acia. lar Pecenegii, fiindde vorbele lor intelgtoarre, venirli in grabg in aiutorul lor i momitide licomia lor de jaf pe care nidgjduiau si-1 aibä dupg infrangereacomitelui Vyd, se repeziri indati asupra cotelor de opronieni, alarm. §ef era un coanifte nmnit Jan. Acesta insi a respins viteje§te ata-curile Pecenegilor, culcand la pginant Cu spada pe foarte multidue:1'nd pe cei rgma§i in captivitate. Insugi eful Pecenegilor, cu nu-tilde de Kazar, de abia a segpat cu fuga impreuni cu cava in§i dinmâinile Ungurilor. De aceea cregele ti ducele au adus acestui ostatJan enultuaniri meritate ti i-au dat daring regale, fiindcg mai inainteca regale §i printul eg se fi eeulat de la masa lor de din-II:heap, el aedrobit mai multe mii de Pecenegi, intoomai ca o piatig netedg oalelede pimant. Apoi regelui §i principilor Geysa §i Ladislau, cari se ate-zaseri pe o colini din apropierea cetàiiLi, incepurg IA le aduci. pePecenegii pringi ti titvele celtor ocmoriti, precum §i cal ti covoare aciror prezentare n'a pulut &A o termine in zuna de miercuri de dimi-neati §i pang seara. i aceaeta de aceea au facut-o ei, pentruca Grecii§i Bulgarii cari eran asedia, vizand pe Pecene.gi, in cari îgi puse-seal ngdejdea, a§a de crud micelgriti, eg se ingrozeasci §i si sepredea Impreuni cu oetatea lor regelui §i ducilor.

In urmi, regele gi dueii clutand locuri mai potrivite de unde siatace cetatea, au poruncit dulgherilor a construlasci aci opt turnuri

leenn, indoit de bake, cat ingltimea zidurilorr, de pe cari turrnurisoldatii eg poata sà arunce aàgeiii in rmijlocul calla aeupra oamenilordintiuntru. Intre turnuri au iniltat tot atatea baste cu cari sä di-

www.dacoromanica.ro

179

T'Ame zidurile gi au ridicat i magini de rizboiu spre a apara hita-aseain turnara gi ahe unelte pentru luptL Si astfel in unele parti au dis-trus zidurile pina la temelie, dar cetatea n'au putut-o lua,dinläuntru o aparrau oatagi foarte rizboinid. Asediul a tinut in chipulacesta doua luni, in care vreane s'au cioanit adeseori cu Saracenii ceiegeau din cetate gi pe unii din ei i-au omodit, lar pe altli i-au puspe fuga. In unmil trel Saracen% foarte viieji iindrazoietyi iegirli din.cetate, cauzindu-le Ungurilor rani prin sagetile lar.Atunci Solo:mon, maginistul regelui, a trazdt cu o lovituri de balistäpe unul dintre ei, al ciaerui cadavru Ungurii se cáz' neau sa-1 rapeasca,Lar tovarigii lui luptând Vitejegte Il aparan. Regele i ducelevizand amasa Inclerare, ziserà soldanictr ce se gasean in jurullor: <o daca angele i iniana Macabeilor s'ar infierbänta in solda,ca sX apere pe Unguri de acegiii Saraceni cari luya cu indrázneala..inaintea intariturilor eetatii, spre a amulge Ungurii. cadaverul Sara-ce nului».

Auzind aceasta Obus, George gi Borg, nigte soldati razboiniciintr'un mare avánt ciadura n'avala ea fulgerul asupra lor. lar Obus,-urinárindu-i de aproape cu mult curaj, i-a fugarit pina. la portilecetatii. Soldatii de pe zidurik cetätii aruncau pietrii gi 844, to-

tugi Obus s'a intors neatins. In vremea acemita George gi Bors im-barbatau pe Ung-urii cari tocmai rapira cadavrul Saracenului i-1 a-runcariá intieur: maidan cu gunoaie. Intr'a trela lunil de asediu ipsa,o fata ungurroalci ce fusese adusá ad in captivitate, inteo joi, dádufoc cetatii. Si un vira de rasarit sufland cu putere, toate cladirileluarI foc. Si astfel armata Ungurilor dadu /avala In cetate pe aceaparte, pe unele zidurile fusesera darimate de balate gri flema unmAcel groazniie printre Gred, Saraceni e Bulgari. lar cei cari dintreei au putut sa scape, fugira in fortár' cata impreuna cu principele lorN/cota. lar Ungurii dupil ce au cuprins cetatea In ziva urmatoare,stingändu-se focul, gsiirA tezaurele Grecilor deschise gi luara deacolo mult aur i argint, pietre pretioase, giuvaexicale scumpe i un

tezaur aproape de nestimat. La impartirea acestuia liare rege i intreduce s'a ivit dada. $i nimeni dintre Unguri n'a existat care sil nu sefi imbogastit.

In turma cei inchigi in fortIreati ragara pe rege gai pe principiea esa le diruiasca 'Mata gi libertatea, luand pentra ei cetatea i toateoelelalte. Deci cu mainile intinsey dandu-se in ches:Va regelui gi aprincipilor cX nu-ei vor mai ataca anal mult, tooti cáti se gAseau in

www.dacoromanica.ro

180

fortarreatá s'au scoborit la ej. lar ducele Nicota purtand o icoani deargint a prea curatei rnaici a donmului, a pururea feeioarei Maria,venind cu o anare mur/lime de popor, se dete In puterea princ5peluiGeysa. Cáci cunogtea pe Geysa ea pe un prIncipe devotat lui Dum-nezeu gi eare avea milA pana in adancul sufletului su de prizonierisau de cei aanáriti. lar in puterea regelui Solcanon venitri putini, fi-indcail cunogteau ea pe un om aspru §f. care asculta In toate po-vetele cele urate ale coanitelui Vyd. Atoen Vyd era blästámat gi deDumnezeu gi de oameni. Cand linà regele a vana c mai multi dintreaceia se refugiará la principe decat la el, ea suparat grozav de mult.Iar cand s'au intors cu tezaurul nepretuit, gi au ajuns in aragul Bu-ziag la mogia lui Vyd, voirri sA imparta tezaurul gi pe captivichiar §1 pe aceia carri se refugiaserá din fortár. eata gubt ocrotirea lor.Principele iUsä. impotrivindu-se deastadati regelui, nu putur5 s facillanpIrteala. Acegta a fost anotivul i izvorul certurilor dintre ei. Darcand a cimpaersit tezaurul, regele, la *leal lui Vyd gi al episcopuluiFrank §i. a lui Radoan, finl /ni. Bugar, §i al lui Ilia din famiria luiVyd, Il impartirá in plum pirti. Si a dat principeld a patra parte,lar din celelalte trei prati una gri o alba toyi goldatii a doua Vyd, lara treia Ilia. De aceea principele s'a simtit foarte ofensat

LVIL Vrajba dintre rege §i principi.

Intr'aceea runpiiratul Grecilow, afland despre niärinimia sufle-teascá a principelui Geysa, a trimis la el crainici ca 81 incheie o pacegi o prietenie trainicá. Principeie Znia. Ii trianise inapoi pe tati pri-zonierii gi pe torti cati se refugiaserá din fortáreatá la el. Iar la re-gele Solomon impáratul n'a itrimis pe nimeni dintre Greci. De aceearegele Soloanon eu atat mai rnult a cazut in ghiarele invidiei fata deprincipele Geysa. Nu numai ata, dar c,omitele Vyd staruia cu in-darjire pe Miga rege ca sA goneasci pe principele Geysa gi ca arputea ugor revendice pentru sine ducatuI principetui. Si aeeastaspunea el a ar putea-o face eu atát mal ugor, Cu cat rege/e are omai mare armat5 decat principele gi insista a n'ar trebui cA tar.5-gäneascli lucrurile in amaga prrivinfá, ci mai curand sa se gfábeasc5.Si determina* pe rege prin urmatorul proverb: cal precuan doua pa-loe ascuqite nu pot sta $11 aceeagi teach', tort astfel frie vol nu pn-teti domni doi ingi in acelagi regat». $i astfel regele tarit de vorbelepline de venin ale lui Vyd, a fogt ouprins de urri gi piami. De aceea,

www.dacoromanica.ro

1) Keve, cf. Anonymus, p. 58.

181

In urma, cauta pirilej, ca sa puna mana pe ducele Geysa print,r'oeapcana, sau ea poarte razboru iMpotriva lui. Totugi regele lucra in-tx'ascuns i,prefacandu-se este prieten, La heat pe principepiece in ducatul sau.

LVD1. Imptle area lor.

Regele in urmä a trimis d.upa amanfloi ducii ca el vie deodatala sine, pentru ea sa plece ca oaste la Nys, o fortlz' eata a Gtrecilor.Caci regele in piretenia ea cauta sa-i prinda pe amandoi, pentru ea,Zack' ar pu:ea sa-i prinza pe amandoi deodatä, de rest ar fi sigur.Ducii msA presimItind capcana regelui, au stat i s'au consfatuit im-preuna. Ladislau cu jumatate din -armata a ramas in partile Nyrului,iar Geysa a plecat la rege care bask* n'a indraznit sa se atinga de el,vaci n'ar fi incaput indoialä cii Ladialau cu mina sa puternica ar firazbunat pe fra:ele sau.

Intr'acea oamenii din Nys oferira cu amide regelui i duceluio mare cantitate de aur, argint gi haine pretioase. Dupa ce s'au intersdela orasul Keve 1)4 regele i du.cele s'au desparait unul de altul.Ladislau msA, dupä sfatul fratelui Eau, ea dus din Byhor in Rusia ca.sa ceafrà ajutorul amicilor sal spre a lua masuri de precautiune,conlra machinatiunilocr regelui. Caci acum ajunsese la ounogtinta tu-turar nedreptatea i durgman' regelui in contra ducilor. Strin.gän-

dupa aceasta ammata i lu timpul acesta tiimitandu-gi unul al-tuia dese gtafete, in cele din urma. regele gd ducele se intalnira la Stri-goniu i aci, dupa o inttelegere, plecari fe care dintre ei numai cucite opt oameni din-tire episcopi i fruntagd in insula din apropierea..acestei cetAi, spre a sta de vorba. Aici, invq.novatiudu-se i desvino--vatindu-se multi vreme, in ocie din llama, dupa ce s'au iinpacat,.cheind intre ei un tratat, s'au intors Geysa la ducatul sau, lar regele

venit la Alba. Durpa aceasta regele a trimis la ducele 'Geysa pe Vyd,Ilestemat de Dumnezeu gd pe blandul Erney, pe cari Geysa de teaimatradarii lui Vy-d, puse si-i spioneze. i, in acelasi timp, a trimisaucele la rege pe episcopul din Oradia gi pe ticalosul de Vatha pe.eari de agi§derea i regeie a pus ea fie spionati. Reg,ele insa dela satulMeger ea du spre fluviul Rabuta intru intimpinarea celar treiiduci ai Teutonilor, pe cari ii agtepta ea-i vie in ajutor in contraducelui Geysa.

www.dacoromanica.ro

182

Fiindca inert ducele nu aNea pe langa sine mici pe fratele su gi

nici ajutorul prietinilor, a trimis pe Vyd i pe Erney Indira la regeincheind un armistitiu, dela grbatoarea Sfantului Martin pana lasarbatoarea Sfantului Ghearghe. Auzind aceasta a trimis gi regele

inapoi pe Vatha gi pe episcopul din Oradia. In acelagi timp, regele asarbatorit Craaiunul ln localitatea ce se numegte Geminum Ca-

stellum1). De aci a venit la Zala, unde Marchrat, ducele Teutonilor,gi Vyd staruira pe lfinga rege ca ea porneasca lupta iimpotriva duce-lui. Caci Vyd a/4a po rege cu urmatoarele vorbe: data, acumbirui ur2or gi fara gre§ pe duce, fiindea el este lipeit de once ajutor;lar daca amani atacul pan. dupi armistitiul stabilit, el va aveadejde de scapare». Iar dupa ce regele a sosit k Zugzard i §i-a agezattabara deasupra locului Kestelci, a vealit ea asculte vecernia Inmanastirea sfanta a Mantuitorului. Dupa slujba vecerniei, chiarIn manastire, Vyd gi ceiia1i sfituira pe rege zicandu-i: «Stapane,§tii bine cä Ladielau s'a due in Riusia §i Lampert in Polonia caangajeze armata pentru fratele loe, ducele Geysa; adeseori ti-am datsfatul, ca gi acum, s poniliti asupra ducelui care este la vanatoareIn Igfan.2) i sà dm un atac ilmpotriva lui In tacereaprindem gi sa-i ecoatem °chit Tar cand Ladizlau gi Lampert vor fivenit eau Ivor fi adus annata eu ei, nu vor putea ea ni se opuna.cand vor fi auzit aceetea, chiar nu var indrazni sà intre lin ali-. Siputeti sa o faceti, fiindca tati sfatuitorii si, eamt cameo:1i devotatilie.Si-n4 vei da mie ducatul gi astfel Iti vei intäri coroana».

Auzind toate acestea regele, a fagaduit el se va ga.ndi pfinádimineata, la utrenie; planul a placut inaintea achilor sai. Abateledin localitate, un latin cu. numele Villein'', care stete,a inchis inteunloe ascuns, epre a se ruga luí Dumnezeu n manastire, a auzit planulCand s'a urzit Si a trimis ndata un crainie la duce on o scrisoareea sa se pazeasca de rege. and insa erainicul a venit la duce, acestaavea sfatuitori neeredinciogi, ga chiar trädatori ai sài, gi anume pePetrnd, Zounuk gi Bykas, cain Ii epusera: Domnule duce, nu-1ifie frica, fiindcà abatele este un helix gi In bella ea a trimis la voicrainieul gi nu gitie ce varbegte». Ei spuneau aceasta, filindca voiausà tradeze pe duce in lui Solomon. Iar ducele, Increzandu-se-In ei, ramase la vanatoare, tot acolo, la Igfarn. Pe fratele eau Ladi-

Gemiruun Castellum=lkervdr.lgfan. Cf. Anonymus, p. 54 si 63.

www.dacoromanica.ro

183

glau 1-a trimis insá in Boemia, fiindca chiar atunci se intorsese dinRusia färä de ajutor, ea 65 croage pe regele Otton, duceleBoemilor,sl-i dea un sprijin, gisindu-se in strámtorare. lar in dilmineata, p5n5c5nd regele hotArise si se gandeasc5, dupI ce a venit la slujba utreniei,acela§i abate s'a ascuns in mingstire ca sä auda' conefituirea, fiindeiiel era credincios ducelui, care era fiul fondatorului bisericii sale.Dup5 ce ea cántat utrenia i au ie§it cu toii, regele §i. Vyd au rimaspe loe gi au stabilit planul, dup5 cum se liludase Vyd fac5 rege-lui. Acest plan 1-a auzit §1 numitul abate gi care, lepridand indatàhaina sa caluggrease5, ea imbrácat ca un laic, i-a incins sabia, ainc5lecat un cal gi a venit lu grabA mare la duce, pe care La gásitdimine4a d,orimind gi La trezit din somn spunandui: eFugi repede,duce, di dac5 nu fugi, soldatii lui Solomon se apropie a5 te prinz5».Anuici ducele stranganduti in grahl armata a voit sä alerge spreBoemia spre a se Initâlni cu fratele sau Ladislau; dar regele Ii iegitocmai In cale. Vyd Irma cond.ucea pe rege, intoemai cum conduceun dascal pe elevul s5u, gi fära' nici un drept tregele ii era supus dedrept; fapt de care ar trebui 85 ee fe-reasc5 tot,i oamenii gi mai alesregiii. S'a hr5nit cu cel mai urit sfat al perfidului Vyd parnitarmata fimpotriva ducelui.

Ducele ins5 a iegit cu of§tirea sa inaintea tregelui la Kemey;capeteniile ducelui, sau mai bine zis tr5dItorii ducelui, au trimisintr'ascuns la rege crainici sp-unruidu-i: cà dac5 regele Ii pastreaz51In derirmit4ile lor gi in gratia sa, ei vor prsi In r5zboiu pe ducegi var alerga la rege. Iar tregele le-a dat asigurki In ateastl

confirmand aceasta pain jurlmant. Awn& regele a trecutpeste Tisa care tocmai era Inghetat5, impotriva ducelui. i ands'au apropiat de inceperea luptii, regele s'a inarmat 15ng5 bisericafiului lui Nog, §i-a (trine trapele pentru atac gi a návAlit asupraducelui pe care La biruit, fiind acesta p5r5sit mi§elegte de ajutoruloamenilor s5i. Iar c5peteniile lui Geysa, Petrud gi Bykas, au trecutla Solomon dup5 cum Ii flgiduisez5, chiar in mijlocul bätàliei, cutrei cate din tabAra lar. Dar ducele Geysa, dei a foet p5r5sit de ceamai mare parte din oastea sa, totu§i nu s'a eperiat, ei a dat cea maistra.5nic5 luptI impoittfra celor treizeci de cete ale lui Solomon,fiind sustinut numai de o singusl ceat5 a sa. TridAtorii ins5 Infuga lor igi ridicau scuturile in eemn ca se predau regelui, intoc-mai ca tr5d5torul luda care &Muse semnul ca soldaçii regelui 85nu-1 unm5.'reasci. Dar armata regelui necunoscind semnul tr5d5rii

www.dacoromanica.ro

184

§i vazand ca trupa du.celui fuge, a urmarivo pan.ii la moarte, asaca foarte putini din tradatori au eapat cu vie* O. bine ar fi fostca nimenea sa nu fi scapat dintre acei cari inteun chip asa demarsav si-au tradat pe stapanul si binefacatorul lor! Pierzaudu-sipe toti soldatii si, ducele a parasit lupta trecand peste Tisa laCothoid 1) §i a trimis pe eapitanul s'Au George Fekete la fratele sauLadislau, ca sa vie la el cat mai in graba. lar pe Iuanca, preotulsau diacon, 1-a trimis la Lampert. i Geysa anergand calare pani laVat, s'a intálnit cu fratele eau Ladislau, §i cu ducele Otto, cumnatulloe, cari veneau cu un puternic ajutor.

cand regele Geysa a vazut pe fratele sau Ladislau, a inceputsil planga de prea marea sa durere, fiindca pierdut pe oameniisii cei mai credincio§i §i se tanguia pentru tradatori. Ladislau insamai tare de suflet, incuraja pe fratele sau s'A nu mai planga',mai degraba s'A invoace nula prea puternicului Du.mnezeu pentruca 0,1 subjuge cebe invinsi pe invingatori, dupa cum se intamplain räzboaie. Intre reg,e §i duce lupta s'a dat inainte de Postul celmare, la Kemei2), intr'o miereuri, dupi dumineca in care se canta:Exsurge. Lar in acest razboiu Opus, fiul lui Martin, un viteaz vestit,din ne:unul lui Vecellin, a biruit inteun duel pe un °etas foartecurajos al ducelui, cuinzamele de Petru, care mergea lnaintea tutu-rocra pe un cal g.arg3) §i se dtingea prin platosa sa cea stralucitoare

prin coiful aurit i provoca la lupta pe toti soldaçii. Caci dinoastea hu Solomon, la susmunitul soldat, singur Opus pe un cal surIn platosa sa de piele päroasa, smulgandu-se La lovit cu o izbitura delarbeie, ca fulgerul dupi ce, i-a apart platosa, a stapuns in douama lui Petru. In acest razbolu Opus eu desele sale lovituri de lancieatata dezastru a pricinuit, ca din cauza multelor zbtu,ri, mina sa ceadreapta amorti,t i a ramas lipitA de manerul sabiei. lar regeleSolomon §i znai ales Nemtii se mirau de vitejia §i de curajul inlupta al lui Opus.

Reg-ele cast.igand victoria a trecut la Thoroyd peste Tisa careera Inghetatii §i a descins in curtea fiului lui Petra §1 ad a aflatGeysa s'a íntalnit cu ducii Ladislau §i Otto earl veneau spre el cuo mare artultime de soldati. Blastamatul de Vyd [Tusk' asmutea pe

Cothoid, probabil Tokaj.Kemei, Cf. Anonymus, p. 70, localitateEquus submirteus, cal §arg.

www.dacoromanica.ro

185

rege cu urmatoarele vorbe: «Am ispravit pink' Boutin cu armataducelui, i-am ucie nobilii, am bagat groaza in el; acum steinsslugile, §i-a adunat seceratorii gi s'a inconju.rat de ceata lor 1). Nutrebuie ea avean niel o indoiala ea nu o al ispravim indatä gi cuacegtia. lar armata din Boeania, pink ce se vor odihni tovaragiinogtri, eu cu Bacienii mei voiu lovi-o Cu primejdia mort,u. Erneitotdeauna im.paciuitor, auzind aceasta, a inceput sä plinga. GinaSolomon La vkzut plingind, Ii zise:aComite Emey, am convingereaca tu egti credincios ducelui, iar la mine stai mumai din preticatortex.Caa-uia Erney Ii rr,hpunse: «Niel decum, stapine, dar n'a§ vrea cafra/ii ea se lupte cu fraii, gi ca soldatii ea se omoare intre ei, fiupe tata gi tata pe film Apoi adresindu-se comiteldi Vyd Ii spuse:,,Tu indemni pe fgt..* Intl] nostru ca sa se lupte cu fratii gi zici: caa adunat o mie de tarani cu coasele §i Cu furcile. Uite, ce taie omie de cosagi, zeci rnii de tarani cu furca n'au putut inca sa stein-

§i nimenea afara de Durmnezeu nu poate sa faca socoteala. Noitrebuie ai murim pentru regele nostru, Insà ar fi mai bine sa damun sfat znai cuminte".

Deoi rregele, iloccrezindu-se in vorbele lui Vyd, s'a grabit cuarmata sa §i inteo miercuri a Elkins la Racos Dar §i ducii Geysa,Ladislau gi Otto e toatà armata ungureasca ce era cu ei, descinseralinen' Vat. Ad fusese o pachure mare §i nimeni nu eintasese in eaIn dark' de un pustnic, cu numele Wach, de o vieata sfinta, dupänumele caruia ducele Geysa a umunit cetatea zidità in urma inaceasta localitate. i, in vrezne ce arrmata amintita mai sus agteptape Solomon sa vie impotriva sa, ducii, intr'o diunineafá, steteau ca.lari §i se consfatuiau, in locul unde arum este capela de piatra asfântulu apostol Petru, discutind cuan au ea dea lupta i pe candsteteau ari, fericitul Ladislau a avut, In ziva inane, o viziune cereasca§i zise ducelui Ge3sa, fratele sau: vazut ceva? Acesta räspunse:Nimic". Attmci fericitul Ladislau adause: Pe &Ind steteam acide sfat, iata ciL un inger al domnului s'a scoborit din cer, avind ocoroana de aur in mina gi ti-a pus-o pe cap; de aceea Hunt sigurca vom cagtiga victoria gi ca Solomon va fugi ca exilat gi biruit afaradin tara. lar doannia gi coroana Dumnezeu ti-o va da 14" Acestuia

Soldati pe acele vremuri erau numai cei echipali militire§te i erancareerism militari de profesie.

Racos, o ciimpie lingi rtml Racos, in apropiere de Pesta.

www.dacoromanica.ro

186

ii zise Geysa: Daca. Dumnezeu Donmul va fi fost cu noi §i ne vafi päzit de vragmagii no§tri, §i daca aceasti arätare se vavom zidi in acest loe o biserici pentru prea sfanta fecioara Maria,maici sa.

Spunând acestoa parniii: cu. tabära §i seoboriri in mo§ia cese nume§te Zimgotal). Si un anunte numit Monorod se gasea intre celedoug armate §i In dimineata unei joi vaira sA dea lupta, dar in-tunecimea deasä a unei cete oe veni peste ei pe nea§teptate i-a im-piedicat. Dar, in noaptea viitoare, tin.Ltd in maini franele cailar,a§teptau rasaritul soarrelui. Vineri inga, In zori. zilei, regele dupice §i-a oranduit trapa, s'a suit talare pe creasta muntelui Monorod§i a dat ordin oamenilor cu bagajele, ca sà ra.'mlie pe coasta aceluim.unte, peniru ca Camananli vazand cetele lae de alareti, iar nu bargajele, sä ereaz5 ca ei stau in tabari. lar Vyd le zicea: «Indatä cevor vedea armata noagtra, vor Jua-o la fuga». Dar §i ducll i§i oran-duirá nupa in zorii zilei. Ladislau, dupa ce a imbracat amuele, acäzut la pämant §i a rugat mila a tot puternieului Duranezeu,dand sfantului Martin fagaduiala ca, dael D-uan.nezeu 11 va face säca§tige vietaria, va zidi chiar in acel loe o manästire in cinsteasfantillui Martin; ceea ce s'a §i fricut. i, dupl ce Ladislau in mij-local oastei sale din Byhoe s'a a§ezat in aripa stanga, i dupä ce

Otto s'a aranjat in aripa dreaptä, ducele Geysa Cu Nitrienii sal aocupat local de la mijloc. ini afarä de aceasta, din cele datiä aripia format de trei ori cate trei cate, fie care de patru §iru.ri leendu-leimpreuna. Si cand regale s'a scoborit de pe nrunte, armata luiGeysa care era intr'un loe itnai jos, ii ea pärut 'jute° pozitie mairidicatra decal toate armatele lui Solomon. Väzand ac,easta Erneyzise ecunitetui Vyd: «Ar fi mirare ca aceastä armatä sä fugä dinainteanoasträ, fiindca altfel n'ar fi läsat Dunarea inapoia lar; ei credcrt ei §i-au propus sau sA invinga sau eA moarä ca totii.

Pe cand ducele Ladislau stetea in fruntea oastei sale calare peun cal mandril, pentru ea sill Imbärbäteze §i sä-§i animeze soldatii,sfa intors in cerc inaintea tru.pei §i atingand cu lancea un märricine,o hermelinä alba. 2) s'a agätat ca prin minune de lancie §i l-a alunecatin jos pe lancie panä in sin. Cand ing a inceput lupta, comiteleVyd cu Bacienii säi au fost eu totul sarobiti la prima ciocuire de

Zinsgota, un sat aproape de Pesta.ilennellina, mug pontieus.

www.dacoromanica.ro

187

Boemieni. lar ducele Laclialau igi schianbase stindardele cu dra-pelele duc.elui Geysa, cu inten0a ca Solomon sä atace mai vehementacea trupà, in care se purtau standardele lui Geysa, socotindeste trupa acestuia pe care mai inainte o invinsese. Ducele Ladislau.insä autà sà fereascä pe fratete eau, ducele Geysa, de atacul luiSolomon §i de aceea a preferat ea atragi primele atacu.ri ale räz-boiului asupra ea. Dar and regele a ajuns la oastea lui Ladislau,ingrozit §i plin de teamä a dat ordin stegarilor sài sä se intoaraspre trupele ducelui Geysa.

Cind insä Ladislau a v'äzut cä regele de frica sa ea abiltutalti parte, a dat nävalä asupra trupelor regelui. i toti soldatiiau pomit la atac asupra lui pela spate. Dar §i ducele Geysa dinfall a dat nàvalà asupra lor. Iar armatele lui Solomon gäsindu-se-ca intr'o aldare §i fiind ainite de armele cu zängat teribil aletru.pelor lui Ladislau, se aflau acuin destinate unei anorti. grozave_Dar §i din fa ll soldaaii lui Geysa le imbiau pahaa-ul aceleia§i mortiingrozitoare. Sunt onaceläriti Theutonicii, fug Latin* dar nu gäseaulor de fugä §1 cad inaintea Ungurilor ca baii pe scaunul mäcelaru-lui. lar regele Solomon, dupä ce gi-a pierdut pe tati oamenii sii, amat-o la fu.gä. §i trecand peste Durare la Sygetfeu 1), a ajunssfartit impreunä cu Opus, fiul lui Martin, la) Musun la mama §1satia sa. Aamata ducflor I-a urmärit pe el §i pe ai sai de dianineata.

pink' seara. Iar in acest razboiu n'au caz' ut numai Nemti §ici se apune cZa s'a präpädit §i cea mai mare parte din armata täriiungure§ti.

lar ducii Geysa §i Ladislau, cu voia cereascä ridicati sufletegte-de victoria lor triumfalä, au "malgat deasupra cadavrelor celor :mortiosanale lui Dunmezeu. Apoi ducele Ladislau, cuan era el totdeaunade o deosebitä cucemicie, vä.z.a.'nd atätea mii de morti, cei

fast du§mani, totugi a fost mi§cat pn lin adäneul sufletuluisrm, gi a inceputl sä verse lacrimi amare, lovindu-gi fata §i. smul-gändu-gi pärul in plänsul sàu, intoemai ca o mama' la moarteafular eli. In urana' din präzi a zidit biserica dela Monorod2).ducele Teutonilor Marchart gi Sentepolug, ducele Boemailocr, au fostfä'cuti prizonieri, fiind grav rànii, iar soldatii lor omoriti.

Pe and Ladislau se preu.mbla &co/and gemete de asupra cada-

Sygetfeu, in capul insulei Sf. Andrei, de langii Veriicze.Monorod, 1ng Va;.

www.dacoromanica.ro

188

vrelor celor morti, väzind cadavrul comitelui Erney, a s'ä'rit indatade pe cal §i. ilmbairtirgändu-1 Ii zise cu lacrämile in ochi: «ComiteErney, iubitor de pace, te. deptäng intocm.ai ca pe un frate al meu,fiindci inima ta §i povat.a ta au fo3t intotdeauna pline de impIciuire.

ridicindu-1 cu propriile sale mlini, si-trutat §i a dat ordin solda-tiler säi s5-1 inmorminteze Cu onoruri la Bacia. lar cänd Ladislause preurnbla in alti parte, a vAzu.t cadavrul lui Vyd. §1 zise: «De-prang moartea ta, de§i fost In totdeauna adversar; bine ar fifast SI nu fi murit i si te fi pociiit §i sà ne fi impacat impreunä.Dar mä mir ci tu care n'ai feet de neam de duce, voiai totu§i,aibi ducatul, §1 de ce tu care nu eral de sänge regesc, umblai dupäcoroanä? Inteleg acum, fiindeä mima ta came rävnea dupä ducat, zaee6trIpting de o lancie, §i capul táiu care dorea coreana a fost täiatde o sabie». Dar a dat ordin ea §i el al fie inanormantat.

Soldatii lui Gey-sa §i ai lui Ladislau insä, cari dupä povataVyd fuseserä atragi pentru pieirea fratilor §i fiilor lor, in asnArä.-ciunea ce i-a cupriru3, au grit indati de pe caii lor i dupä ce i-auspintecat pieptul Cu etgitele, s'au apucat de ochii ail i bägändu-iin eehl pämänt ziserä: eOchii tai nu s'au säturat nic.i odatà de'bogài§i de nobletä, acum pImantul sä-ti. sature §i ochii §i peptub.

lar ducele Boemilor Otto care-§i pusese tot sufletul pent=ducii. Geysa §i Ladislau, s'a inters In patrie Incuí.rcajt de nenumäratedaruri. Solo.mon insä, cind a vemit la Musun, vrtzandu-1 mama sa ainceput deplángä, dupi cum. se §i cädea dupä unieul ei fiu carefusese acum lipsit de atätea bunuri §i 85-1 m.ustre cu urmätaarelecuvinte: qDragä fiule, tu niel ()data n'ai vrut sä asculti de efatul meu§.1 nici de sfatul lui Erney §i nici de al .celorlalti credincio§i aite bizuiai numai pe sfatul lui Vyd §1 uite acum te-ai distrus petine §i pe ai tli! Nu te-am prevenit 6 nu ti-am spu cà ie I.i ajungecoroana Ungariei §i ai dai de bunrivoie du.catul fratilor täi? Uiteacum Vyd n'a putut sä se faca duce §i niel tu nu vei mal aveacoroana! Auzind acestea regale infuriat a voit loveascä in fafalpe mama sa, dar retinut mána sopa-sa. Acuan. a VI z ut regaleSolomon ei1 nu i t ajutat DUIMIeZell in rilzboiu §1 in aceemi noaptegi-a stria's resturile armatei la Musun §i la Pojon, tabere pe cari §ile construise de mai inainte. Cäci pe mamä-sa §1 pe soa-sa cand aplecat la lupti 'tot aci le lä.'sase; de aceea §i el, fiind biruit in lupte,de teama dueller, s'a crefugiat ac.i.

www.dacoromanica.ro

189

LIX. 'nearer:area Lai Geysa ca rege.

Apoi ducii Geysa i Ladislau veniri cu oastea lor la Alba. Inurmil, &vice vi-au intirit cu garnizoane de salda viteji fortireatadela poarta Bobuth vi dela Alba vi alte fortirete, vi-au conoediat arma-

ta vi au inceput sà loculaeci in Ungaria. Atunci Geysa ca duce maimare, la indeannul Ungurilar a primit caroana de rege. Duprt in-coronare a venit in locul unde li e'a aritat viziunea vi au inceputdiscute cu fratele siu Ladislau asupra localitài, unde aveau sà puni.teanelia canstruc/iei bisericii in cinstea Maicii fecioare. i in vremece steteau aci, ling Va/ unte se gisevte acum biserica sfintuluiapostol Petra, le-a aprtrut un corb avind coarnele pline de candele

aprinse vi a inceput ei fugi in faba lor spre prulure i vi-a opritpavii in locul unde este acum IntUfastirea. i fiindci soldaii arancausägeti asupra lui, el s'a arunoat In Dunire, vi nu I-au vizut mai=ult. Observind aceasta fericitul Ladislau. ziee: «In realitate n'afost un cerb, ci Ingerul Doannului". Atunci regele Geysa rise:Spune-mi, frate dragi, ce vor fi insemnind toate aceste candelaaprinse ce Sian väzut in coarnele cerbului". Ferioitul Ladizlau rie-punse ei nu aunt coarne, ci aripi, nu aunt candele aprinse, cipene strilucitoare, i vi-a oprit pavii, fiindci a voit sà arate ad i locul,uncle sà ridicim, ad, iar nu aiurea, biserica Sfintei Fecioare. Pentruea big locul primei viziuni si nu eimani fie& edificiu, s'a hoar' it

'Geyea vi de fraiii lag sà se puni temelia aci a uuei capele Incinstea Sfintului Petra, cel dintai dintre apostoli. De aceea, regeleGeysa a cansta-uit biserica din V4 vi a däruit-o cu multe moviiproprietiti. 5i nu numai aceasti bisericä, ci i cea dela Buda, eir. eiai-a stabilit venituri dela Pesta i alte trei sate in Simigiu i podoabeprelioase.

In vremea aceasta Pecenegii, in unanimitatea lor, ru.gari peregele Geysa c;a- daci le di' libortatea, ei au sri inlituce ori ce ataedin pairtea regelui Solomon, ava ei n'are sit' mai indfrizaleasciiasi din Musun vi din Pojon ca si atace Ungaria. Regele Geysa lefIgadui ci le va aproba cererea, deck' aduc i ei la Indeplinire figä-duia/a lor. De aceea Pecenegii impreunä cu principele lor Zoltanporniel càlàri iMpotriva regelui Solomon. Regele Solomon insichemi in ajutoa-ul sin pe marchizul Teutonilor, promitindu-ibani. Cind acesta a vtenit in fa/a Pecenegilor, väzindu-i marchizulde o Intl/hare ingrozitoare i teribilä, s'a teinut de ei. Aceasta mai

www.dacoromanica.ro

190

ales fiindci §i-a adus aminte de felul miselesc in care a pierit de

Unguri ducii lor Villerm. §i Poth si? Marcard. i zise regelui inchip prefgcut, ci in timpul pogtului mare ei nu se lupti. Dardacä regele vrea atace §i daci Pecenegii Il vor birui, atunci el-firg discutie le va veni intr'ajutor. i astfel impreuni ca armatasa s'a urcat pe muntele Baci si de acolo privea ciocnirea color cese luptau. Cind insi au ajunc4 la atac, Pecenegii fugiri din fatalui Solomon, cum se topete ceara din fata focului si multi dintre

fiind emeriti, §i alçii inecati in lacul Ferteu1), putini au maiiacipat cu fuga impreuni cu Zoltan. Fiind deci învini Pecenegii,marchizul a cerut banii d.ela Solomon; el insi n i-a dat nimic.Atunci a inceput sg-1 ameninte, cui are si-1 invinoviteasci inainteaimpiratului a de teamg el n'a indriznit si se arate inaintea ne-trebnicilor de Pecenegi. Atunci mai sus ami3ititul marchiz, Cu nu-nrele de Hernial., furios a voit sui ving asupra fui Solomon, dartemindu-ne de impirat s'a oprit pe loc §i s'a inters trist la ai siiacasg.

LX. Sosirea imparatului

In urmi insi regele Solomon, temindu-se de regele Geysa'de fratii acestuia, a plecat cu tot ce aves familia ga In Sti.riasidupäcealuisatpenuunasaipesoiasamn mingstirea delaAgmund 1), el s'a Tutors la Musim, cu gindul ca eui.i string'1 o ar-

cu care el atace pe fratii sgi. Dar fiindci din zi in zi Solomcmscidea, in vreme ce eeilalti propiseau si sporeau mereu, pierdut §i-aindreptat pasii cgtre impgrat cu cererea de ajuter spre a se intoarcein Ungaria. i desi i-a dat bani destui impg.ratului pentru plata sol-datilor, totusi Neniii i Latinii de teama Ungurilor nu 1-au spri-

Atunci regele Solomon a incerput si se plângi impiratiduipentru pierderea regatului spunindu-i: cui a fost scos din tara saprin fortg §i cr prin aceasta i-a adus ingulti nu numai siesi, dar maiales puterii impgritesti. Si-i apunen inteuna: c.ccg e Ungaria ta, cl

tara ta, in care m'ai asezat ea rage: ci in timpul doninFei melese dideau maiestätii tale toate Immurile /Aril impreung ou un tributanual §i ti-e ti se alujea dupg pocruncile tale. Acum insi toate ti se

Ferteu Nensiedlersee, intre Sopron gi Meson.Agnuuul, lâng fluviul Anasus, ministire ziditi in an. 1073.

www.dacoromanica.ro

191

refuzil de acegtia cari fac comploturi impotriva imperiului tau. Deaceea, vino in Ungaria §i rázbung ocara ce ti se aduce de dugmanii

revendica-ti tara».Mi§cat deci de astfel de vorbe, imparatul a intrat in Ungarria

cu o mare aannata. lar praviziile pentru aceaeti &matali se aduceauIn mare cantitate cu ngvile pe Dungre i, dupil ce impgratul a sositla fluviul Wag, Solomon a luat in primire trei trape gi a poanit cuele calare de la Sempte 1) impotriva Nitriei. Iegind irisa §i tinerii dincetate se luptau cu sine, fugind cand unii cand ailt.ii, multa' vreme, fargsil se raneasca. Atunci soldatul Opus, ales dintr'o mie, calare pe calulsal; s'a repezist la poarta cetátii §i ca un fulger a culcat la pantantpe un luptator. Nitrienii insi furiogi din cauza monii tovarg§ului lor,gemeau arnarnic §i aruncán.du-igi lâncile asupra lui Opus, Ii orno-rara calul; el tusa resigtán.' du-le vitejelte s'a intors neatins. liarNermtii intorcandu-se povestirg irnparratului despre indrázneala luiOpus gi despre vitejia lui extraocrdinaril In rizboiu. Imparatu/ atuncichemandu-1 la sine, la ingrcat de laude gi i-a multurnit cu vorbeplacute. Si a intrebat pe Solomon, daca. in armata lui Geysa gi La-dislau se mai «ásese onulti atartii soldati. Solomon mnsà, voindlaude pe Unguri, fgra sa se gandeascg a rasptms: «Sunt mulçi, zise el,gri inca gi mai buni». Atunci impáratul zise: «Daca este aga, cu atarisoldati protivnici nu-ti vei recuceti dommia». Cand ing regele Geysaa aflat ca imparatul a ajumo la Val, s'a folosit de un plan plin deprevedere §i a dat ordin a g ispiteascg §i cagtige de partea sa pepatriarhul din Aquilea, de al cgrui sfat impgratul asculta foarteinult, §i, in acelagi timp, pe toti comandainta Nemtilor, fagaduindu-le

bani, dada ar determina pe im.pg..rat sa se intoarca inapoi. Decipatriarchul gi comandantii momiti de daruri, gi caltigati prin aur,cazneau in diferite chipuri sa determine pe imparat sa se intoarciIn patrie. Cáci patriarchul a nascocit da a avut un vis, din talmicirea&árala de slikur antreaga ~nata a imparatului va pieri dinteo raz-bunare cereascg, daca nu se va intoarce cât mai de graba. Dar gi co-mandanst.ii prammirg, cá gi ei au fost ingroziti de atari sem.te ce-re§ti. incepurg 8a se plAine imparatului de nu §tiu ce prevestiriamenintatoare de dezastru, daca nu se vor intoarce in graba. Iar innoaptea ~atoare coananclangi Nernitilor au invatat pe cativa sol-dati j'ami ca prin vociferarile ion e lovindu-§i pe rand scuturile, sil

1) Sempte, loealitate in partes atina a ritului Vaag.

www.dacoromanica.ro

192

simuleze ei s'a produs o revola lin armatg. Eicind aceasta soldatii,o mare groazi a cuprins pe impfirat gi intreaga anima care nu gtiade invliclunea gi preficgtocria ngscocitg. i ea produs deci toatinoaptea aceea un mare sgomot lin tabgrg. Ficandu-se insg zjua,pgratul a oonvocat pe pataiarch gi pe comandanti ca stg-i intrebe ce ede facut. Dei patriarhul gi comandantii corupti cii bani II sfituirgIn toate chipuzile ca al se intoarci inapoi. Impgratul lineA fiind fru-mos ingelat, s'a preficut cri va da ajutor lui Solomon, an.ai taziu,gi-a distras navele gi s'a intoirs in Gettun.ania.

LXI. Fuga lui Solomon.

lar regelc Solomon, ingelat in eperantele sale, a plenat la Pojonintristat i cu lacamile in ochi. i domnia a ajuns intgriti lin mat-nile lui Geysa, gi din aceet dint) inainte s'a numit acesta marele rege.Ducatul l-a dat fratelui sgu Ladisbni. Acesta beg a asediat fortar' eatadin Pojon vreme de mai multe zile, cand soldatii lui Soi-zicon ieraudin fortgreatg gi se luau la intrecere cu soldatiti lui Ladis/au. Citteo-(Jail gi Etilenzon gi Ladislau iegeau gi subt drapele ecblinhate sehiptau ca i olda . S'a inamplat mnsà ca Ladislau in Vieerea uneiamiezi al vie pang la fortär. eat.g. Solomon l-a vizut venind gi dup.&ce gi-a schimbat atrzngtura fang sg-1 cunoasci a venit la el, dar niciLadislau nu-1 recun.ogter. Soldi1ii lui Solomon gedeau pe ziduaipriveau. Solomon credea cg acela este un nobil gi de aeeea se dusesesg se lupte en el. Când lasA a ajuns la el gi privit In fafg, a vIzutdoi ingeri d .asupra capului lui Ladislau sburand eu o sabie de foc

gi amenintiind pe dugmanii aceluia. Vgzgnd aceasta Solomon, a fugitin fortgzeatg. Iar eoldatii Ii spuseig: «Stglogne, ce-am vgzut aeum?Nici odatri nu te-am vgzut fuemd dinaintea a doi sau trei ingi; ce esteacum cu tine»? Solomon le zise: bine cri eu nu fug de oameni,

dar aceeta pe care Il apgrg o sabie de foc nu este un oim» i eau mirat,auzind aceasta. De aceea au inceput mai mult sri se teamg de el. larsoldatii lui Solomon, &and impingi de veo nevoie veneau la Ladislau,el ii trata cu libertate prinsiarg gli cu o largg därnicie gi le ingIduiael se intoardi liberi la etgpanul locr. Pe vtretmea aceasta marele regesgrbgtorea Nagterea donmului la Zugzard. La cererea ea liturghiasolemng a celebrat-o archiepiscopul Desideriu care piintr'o prediafoarte clarg a atins mima regelui §i 1-a dispus pentru bucuria

www.dacoromanica.ro

193

Dupä celebrarea liturghiei, ei dupil ce s'au isprävit toate cele deeuviinp, regele a dat ordin ca sil plece toti, arará de episcopi §i deabati. Attmci regele cu lacrimi in ochi a azut in genunchi inainteaarchiepiscopuld §i a celorlalte persoane din eler sau a prelatilor,spunánd ei el a plciituit cánd a ocupat tronul unui rege incoronatlegal i a figiduit cit va restitui regatul lui Soloznon cu buni in-volará, aria ea acela sA pästreze de drept coroana, lar a treia partedin regat sA rAnani in propzietatea sa, Solomon izvcoronat sí stá-paneesca douä pärti din tará, cum le-a avut §1 mai inainte. Deci ep1..scopii plini de bucurie multumiri lui Dumnezeu, tanda' vedeaurege/e a foet impins i ilu.minat din gratia Duhului Sfant. Atuncimarele rege, trimitind crainici la regele Solomon, i-a explicat prin-teo scrisoare modul picii proiectate. i in vreme ce crainicii alergau§i diferiii oameni aveau In amasa privintä diferite paren, recort-cilierea nu s'a putut infärptui. Intx'acea znarele .rege a cázut inteoboalá. grea §i in ziva a §aptea dinaintea calendelor lui Mein, impo-dobit cu toate viatuti/e a Intrat pe oalea vegniciei. El era eatolic decredint.ä, plin de duinnezeiasci cucemicie i cel mai desävänit prin-cipe ere§tin. A docanát trei en; §i a fost inmormärttat in biserica sfin-tei Fecioare, bisericä pe care el insu§i a construit-o. In primul an aldonmiei sale tara ungureaseä a fost lovitä de o grozavä foamete.

Incororzarea ca rege a lui Ladislau cel Sfrint.

Dupi ce s'a allat despre moartea marelui rege, intreagatime de nobili unguri a convenit asu.pra frateki elu Ladislau §i tauales in unanimitate cu consimtämintul comun al tuturora, cu acela§ivot §i cu acea§i voinçA, spre a conduce tara, be ineä 1-au determinatla aceasta numai dupà afectuoase stärtritoare rugäminiti. Calcicuno§teau cu totii crz este investit cu plinätatea virtutilor, de credintäcatolic5, distins prin cucernicie, larg in därnicie, ales prin dragostcasa. Cáci a strilucit ea luceafirul de dimineatä in mijlocul unor non,gonind intunericul cel urät §i lucea ea o hura' Ola cánd apare pecer, ha ehiar ca un soare strilucitor a strälucit el in mijlocul popo-rului säu, ea gräsimea separatä de carne. se lupta cu leii §i cuparci ar fi fost nigte miei: n'a ucis el pe uriagi §i n'a scäpat de ru§inepe Israel7 ad el era mare §i dupä numeie säu, foarte n'are. Clei

13

www.dacoromanica.ro

194

daca ne referian la etimologia 1) numelui sau, Ladizlaus insernneazilauda dart de Dtunnezeu poporului. Laos inseanneaza popor, iardosis insemneazi (land, sau dare sau dar. Iar prima silaba a numeluiinsemneaza laus pain paragogä. i, dei Ungurii Pau ales fari devoia ea crege, totugi nici °data nu gi-a pus pe cap coroana, fiindcra eldorea mai mutt o coroana cereasca decal una pmanteasca gi coroanaunui rege viu. i n'a voit multa vreme sa se incoroneze legal gi siaibi o coroani, ci a hotäait in sufletul Ban ca daca ar putea si seincheie o pace solidi', sá dea regatul lui Solomon, iar el sä pastreze(hucatul.

Dupa ce nä pain oranduirea lui Duannezeu a luat In mainicanna tarii, n'a cautat sa-gi cagtige o glorie pämanteasca, gubredigi trecatoare, ci a dorit din tot sufletul eau o patrie cereasca gi oglorie diving. Cad teama de Dumnezeu a avut-o totdeauna inainteaochilor sal, in toate judecitile sale gi mai ales in procesele criminale,In cari se da &mpg lege o pedeapsa cu moarte,a. Fiind luminat deo inspiratie divini el tlea ei un re,ge nu are atat sa conduca cat safie condus. De aceea, in toate judeckile sale se folosea de cea maiblanda severitate a legii 4 de rea mai mare mili. Caci el eramangaietorul celor asupriçi, parinte iu.bitor de orfani, eici schizn-bändu-i-se numele eau cel adevarat, era munuit de tog regele celevlavios. El filnd onorat ca invingator, s'a aratat un august distins,nu dupa sensul cuvanului, cat mai mult dupa adevarul lucrurilor;caci el a mait otatul ungar. El, cel dintal, a supus monarchiei salecu drepuri eterne Dalmatia gi Croatia. Caci murind fära anog-tenitoriregele Zolomer, sotia acestuia, sora regelui Ladislau, fiind atacata cumulte ocari de inianicil barbatului ei, a implorat in numele LettsChristos, ajutorul fratelui sau, al regelui Ladislau. Iar dupa ceregele a razbunat-o coanplet, i-a restituit ei in intregime Croatia giDalmatia. Aeestea, in Irma, regina le-a supus domniei lui Ladislau.Regele a facut aceasta nu din vr'o lacoarde, ci filndca in conformi-tate cu justitia regala mogtenirea Ii revenea lui, flindca regele Zo-lomer era cu el in primul grad de rudenie gi n'avea mogtenitori.

Solomon se gases in vremea ace asta la Pojon gil reverendisi;mii

1) Enmologia numelui sau. Este o etimologie greith. Numele vine delaVolod, domnitor sau vladie, domn g a fost primit in Polonia, unde s'a niseut din-

mamii

www.dacoromanica.ro

195

episcopi lucran la impkciuirea lor. Regele Ladislau insä, desi stieac.a. Solomon este porni i neimpiciuitor, totusi fiind birtiLt de iu-bites sa sufleteamil, si find determinat mai ales de dreptate, NucleiLadislau nu avea un (kept legal fa tk de el, ci toate le-a facia defapt, iar nu de drept, In al patrulea an al d.omniei sale, s'a "impicatcu Solomon, acordindu-i eumele neeesare pentru cheltuelele regale.Fruntasii tArii insk, evitänd cu precautiune viitoarele primejdii aleunu dezastru de riizbniu, nu admiteau ca domnia &I se impartä

-ea Solomon, ca nu cumva cele viitoare sA n.0 fie mai rele deca celetrecute. Dar constiinta cauterizatä a lui Solomon o sfäsia amiriciuneannei preconcepute supärkri. De aceea a inceput plin de furie sä. unel-teascä In sufletul sku clocotitor o crimä pentru pieirea sângelui ne-vinovat al lui Ladislau. A cilz. ut insä in groapa ce a ficut. In acelasian crucea domnului ce fusese asezata in Alba a fost träzniti de unf ulger.

Dupa descoperirea planului criminal, regele Ladislan a pusmina pe Solomon si La aruncat In inchisoarea dela Visegrad. In in-chisoare insk mai era cu Solomon si Bodus, fiul lui Bokon. Aceasta a.ficut-o nu din veo teamk, ci findci era rucli cu regele si fiindck a-meninta sA facA mai eat dectit ficuse inainte si spre a-i potoli pu-lintel furia. Cad el insusi se cruga meren pentru Solomon ca sä se.i.'utoarck la legea lui Duannezeu. Ckci dacil Solomon s'ar fi schimbat,Lu adevkr i-ar fi redat cu totul regatul, si el s'ar fi multumit cu du-catul. i tocmai fiindck Solomon se gksea in inchisoare, Ladislaucompktimea cu atat mai milk Dar, in urrai, regale Solomon a fostr.beant din inchisoare la ziva zididírii corpului sfäntului rege Stefanji al fericitului confesor Emeric §i a stat citeva zile pe lfingl rage siapoi, fugind, s'a dus la cheek Comuanilor, cave se numea Kutesk.Acestuia So/omon i-a figaduit prin jurämänt va da in deplink-propriatate 1) provincia Transilvank i ci-i va da si pe Rica sa desotie, dack-i va veni inteajutor impottiva lui Ladislau.. lar duceleKutesk, atrae de aceastil sperang diartä, a invad.at Ungaria cu o mareinultim.e de Qunani si a ajuns pinä. in provincia forrtiretelor Ung 2)

Borsova 3). Afländ despre aceasta regele Laklislau, a rakvklit asupralor si multi au fost sdrobiti in faaa sa si au cä.z' ut multe mii de Cu-inani de ascutisul sabiei sale. lar regale Solomon impreuni cu Kutesk

Proprietario, ea posesiune legítimA, jure domirti.Ting, sai Ungvir.Borsova, nu departe de Muncaci.

www.dacoromanica.ro

- 196 -

dcabia au scapat Cu fuga, ea douil wale Cu aripile smulse de ghiarele-unui vultur. Si astfel regele Ladislau le-a luat prazile §i in cantece§i iimnuri binecuvantau pe Du.mnezeu care le-a dat o biruinfá atat de-stralucita. A dispus insa si se ridiee pe acela§i loc o biserici îi cin-stea prea puternicului Dumnezeu pentru pomenirea victoriei ce audobandit Cu ajutorul doinnului.

In uraná regele Solomon impreuna Cu talharii de Cumani anzinvadat Bulgaria gi hotarele 'Greciei, mide ânsà au fost batuti cum-plit de armata imparatului grec §i num.ai putini au mai scapat din.ei. Caci, cand au vazut Culmanii marea multime de soldati imbracatiin plator, s'au inspaimantat grozav §.1 au inceput s fugi, ca sà treaca,DuUarea inainte de a fi impresurati de duganani. i cei ce n'aveauplator, fiind mai wari, au apucat-o inainte. Solomon !nil cu oameniisii i cu ceiJal soldati imbracagi in plator, fiind impiedicati degneutatea armelor, urinau la distanti pe tovarkiii lor. Era timp.de iarna ningea din greu §i zapada le umplea oehii §1 din cauzazapezii celei dese nu puteau vazi tovaragni cari apucasera inain-te. i, ratacind erau purtati prin ni§te locuri de,serte, lar dugmaniiurmareau de aproape. Cand au ajuns insa la o fortareata degarta §iparasita, intraaa in ea §i au mamas acolo o zi §i o noapte intreaga.Du§manii big impresuraza fortáreata din toate partile. Dar ceidiai vázándu-se in primejdie de a muri de foame, au preferat malbine sà annara luptaa' id deck sa piará de foame. Deci in zarii zileiiegirá impotriva du§ananilor i cazura impreuna Cu omoritorii lor-§i tot atatia erau omoriti pe eati ei omorau. Rege/e Solomon insa de-abia a putut sí scape cu fuga impreuná cu ekiva ini§i a trecm Du-narea cu uflurinta, fiindea era inghetati. Si dupa ce au ajuns ititeopadure mare, a spus oarnenilor sài ca sa se repauzew putin sprese odihni caii.Iar el, punand jos scutul, s'a prefacut ea se va in-toarce numai de cat §i a intrat in intunericul padurii; §i fara si bi-nuiasea ceva oamenii ài, s'a indepartat de ei §i n'a mai aparut maimult. Cad, infrant de atatea impotriviri ale soartei, fiind acumvins de un spirit mantuitor care dupa atatea inenorociri nu s'a facutmai rail §1 nemai opunadu-se, dupa judecata sa proprie, adevarului'prea inalt al lui Dumnezeu, ci siurfand mana lui Dtunnezeucare cuprinde toate cu mila sa, a plans amintinduli de celeplate, §i pe cat se poate crede, dupa dreapta socoteali omeneasea,.s'a &Alt de pacatele sale, calcanduli pe inuna §i poc,aindu-se. In a-devar este o fericita neceaitate care te impinge spre 4mai bine; cad

www.dacoromanica.ro

197

in realitate aga trebuie si fie ca eel pe care il urigte lumea, 854

Dumnezeu. Iat corpul cel nobil al regelui Solomon, crescutIn luxul regal, zace acum cizut in pulvere gi cenuge gi el care mai

inainte se lupta pentru cele lumegti, actun se gandegte numai la celeceregtil Cidi tot restul vietii sale gi 1-a petrecut numai in peleriniri,In rugiciuni, in posturi, In vegheri, in nicazuri gi in inchiniciuni.et fost vizut odAti chiar gi in Ungaria in timpul regelui Coloman,dar s'a .ascuns indati gi, in urmi, nu s'a mai vizut. A plecat apoi

aceastä lume la donuml gi a fost inmormantat la cetatea Pala dinSotia sa insi gi. mama sa au repausat la Agmund 1)

lar dupi aceea un oareoare Guinan, cu nut:reek de Copuki, fiullui Krul, a intrat cu. o ;mare oaste in Ungaria ea EA poarte rizboiu.Acesta dupi ce a prädat regatul Ultrasilvan, ducea cu sine o marepradi. i dupà ce a jefuit teritorul transilva,n, a txecut in Byhor

almas cateva zile langi fluviul Umsoer 2). De ad i trecAnd peste'risa la Thocoyd3), impirtit armata In trei pirel; doui pirti le-atrirnis sà devasteze reg,iunea nisipoasä, jar una si se lupte langi Tisa.In luptele lor gi in pa'4diciunile lor, au ajtms pani in localitatea ce

numegte Beesey i cu multimea lor de prizi au hogrit si seintoarei acasä. i spuneau, am vanat, luptand, acum s'ä ne intoarcem,vanand. Aveau deci cu ei atata pradi cat n'a avut niciodati un altpopor. Duceau in captivitate cu sine chiar oii i copii de nobili.Regele Ladislau insi era ou ai sài In Slavonia. Cand, la revenirea sa,ii s'au adus toate acestea la cunogtinti, s'a intors cat a putut maiIn grabi i ciläri, impreuni cu oamenii sài, s'au luat repede dupiei. i i-a ajuns lang5 raul Titrni. Cumanii insi crezandu-se cu totulliberi, erau mai mult vanitori decat luptitori. Iar Ladislau spuneasoldaTilor sii: eVreau mai bine si mor impreuni cu voi decat si vizin robie soçiile gi copiii vogtri». i spunand aceasta avea lacrimi inechi gi, el cel dint5i, cu steagul rogiu in maini, a atacat tabära Cuma-nikr. 5i Dumnezeu a sdrobit pe Cumani in fata Ungurilor. Cici re.gele Ladislau striga soldatilor «Si nu omorlin pe acegti oameni,ci si-i prindem i daci se vor fi convertit la legea noastri, 85mini in vieatä». Kopulci ins5 i fruntagli an murit, gi alii foa. rtemulti au fost Meugi prisonieri gi nimenea din ei n'a sc5pat in afaride un servitor cu nu.mele de Escembu. lar regele impreuni cu toti ai

Apnund vezi nota de mai sus p. 190.Umsoer, Ornses-ér, un Orin in Biharia, cf. Anonym's, p. 43.

Thocoyd, Tokay.

www.dacoromanica.ro

198

si pentru o biruintä atat de znare a muls:Inmit atotputertnicului Dum-nezeu, care 1,-a snruls din cniinile du§manilor §i a numit acel fluviuPaganti, din cauza piginilor, num,e ce se pistreazi pân in ziva de as-

Cand Cumanii au aflat despre aceasta dela servitorul careseipase, s'au mihnit grozav §i au figiduit prin jurimint ea' vor 7:61.--buna moartea lui Kopuici. *i au trimis regelui crainici §i au cenitprin vocrbe pline de ingimfare §i de insulte Ea li se liberezeprizonierii, au batjociairit pe rege §i au hoarit §i zilia eindsA intre in Ungaria2) Cind regele a auzit toate ac,estea, a zinzbit

inainte de ziva cirad ei îi propuseseri sA vita in Ungaria, k-aie§it inanite cilare, cici se Rama de devastarea çìrii. i fine°

dis de dianineati aproape de Dunire a atacat pe Cumani. larprimul atac regele a culcat la pinant pe ducele Cumaailor ca nu-mele Akus §i pe Cusem pe care regale ii socotea ea necredinciosdar care in aceeafi zi 1-a servit cu creclizni §i cu eroism. i Dumne-zeu a nimielt pe Cumani in fata Ungurilor i regele s'a intors aeasi.victorios.

LXIII. lnvazia In Rusia.

Iar dupi aceasta regele ineäreat de glorie a nivilit asupraRu§ilcxr, flindci, la sfatul lor, au intrat Cumanii in Uagavia. i cinclau vizut Rutenii cA sunt riu straimto.rati, invocari indurarea regelui,proznitindu-i supunere in bate.. Regele, fiefindu-i-se mili dei-a prima bucuros. In urmi el a ravilit in Polonia. Polonii msA, xi-dicindu-se impotriva sa, au dat luptä, insi, cu autorul lui Dumnezeu,Ungurii au c,i§tigat victoria. In urtmi Ungurii au asediat, timp detrei luni, fortir. ea/a Korrokou 3). Intr'acea atit asediatil cat gi ase-diatorii Incepturi sA duck' lipsi. Regele atunci §i comandantii eeruri

toti linurrii ea, in ticerea nomii, sA duci ficeare cite o tureatertplini cu pimint; ceeace ce s'a §i ficut. Fricuri apoi din pimintulacela o movili mare inaintea fortiretei §i o aeoperiri ea fi;ni.sAnd atunci cei impresurati., cA impresuritarii au din abundentide ale minciirii §i ci pot si rinani multi vrreme inaintea fortiretii,

au predat regelui eetatea, cu tot ce aveau §i selini§tiri,adicilncheiari.pace dupi dorinta aegelui. In urna trecu de ad i in Boe,mia §i a luat

1 Numele Paganti, dela paganus, este un nume de origine latini.Din acest pasagiu rezulti ci Transilvania nu era in mina UngurilorKorocou, Cracovia.

www.dacoromanica.ro

199

neatimki multi prizonieri din Boernia In Ungaria. i astfel regeleinclircat de o mare victorie s'a l'atora vesel

LXIV. Construirea bisericii din Oradia i moartea regelui Ladislau.

D-upi aceasta a gisit in parochia fortiretii Bihor intre fluviileCrig, inteo vinitoare, un loe, unde la indenuml ingefilor a hotáritsi ridiee in cinstea fecioarei Maria o ministire, loe pe care La numitVarad. Dar regele Ladislau gindindu-se totdeauna mai departe §i,ingrimädind virtute peste virtute, a rispindit mirosul suavititii salenu numai in Ungaria, ci in toate Várile eregtine. De aceea, dupi moar-tea impiratului manan, ducii i tetrarchil Theutonilor i toti baroniigi nobilii Il rugari pe el in coanun gi In unanimitate ca s primeasciimperiul. Fiindc inei in vremea sa el se ingrijea, nu numai de alesale, ci i de cele ce sunt ale lui lisus Christos, gi meditind stiruitor,in mintea ea, la acea profetie S.i nu treei poste hotarelerintilor tii», a voit mai bine sí se multumeasci cu hotarele sale,decit si unible si treaci peste másura dreptului sáu, i a refuzat siprimeasci conducerea popoarelor, striine ca neam i necunoskute.Slujind InsA cu pietate gi cu eredinti pe Dumnezeu gi respectindcu sfintenie legile, de abia putea sil ccmduci ¡Jugarla cu deplini vi-goare.

Dupi sirbitnairea Pagtilor domnului la Bodrog, jatA msA cisosesc la el stafete din Franta, din Spania, din Anglia gi din Britaniagi mai ales dela Wyllettn, fratele regelui Francilor, ceruririzbune insulta adusi lui Dumnezeu atotputrnicul gi se gindiri silibereze din mina Saracenilor prea sfantul mormint. De aceea, ru-gari pe glariosul rege si le fie lor conducitor i cinnuitor in ar-mata lui Danos Cbrigtos. Regele InsA, cand a anzit aceasta, tareanultbucurat i in aceeagi festivitate luat rimas bun dela nobilii Un-gariei; d toati Ungaria s'a intristat pentru el. Dar el ce incepea o-dati, 1111 o lisa páni nu o aducea la indepliatire. Si a trimis crainicila Conrad, cincele Boemiei, fiul lui Otho, gi a cerut dela el giindemnat si se pregiteasci si meargi impreunil Cu el dincolomire pentru rizbunanea nedreptitii lui lima Christos. Acesta meA i-afigiduit-o cu toati iniana Inteaceea o rudi a ducelui Conrad, cu un-anele Sentapolug, venind la Praga in ticerea unei nopti, a cuprins ce.tatea. Ficandu-se ziui, a fogt agezat in tronul ducelui de episcopu/din Praga gi a fost primit de unii cu onoruri. Conrad insi 3 venit

www.dacoromanica.ro

200

la gloriosul rege, unchiul sOu, gi i-a povestit ce i s'a intámplat e aTugat pe rege e:5-i vie personal inteajutor. Regele a primit darsubt conditia si nu se lase ducele de servidul promis lui Dum-nezeu. i filindci era legat de el cu legriturI de rudenie gi adueindu-giaminte de actiunea ducelui (Otto), tata' sOu, care venise in ajutorin contra lui Solomon, i-a fOgOduit cá-1 va ajuta personal. lar regeleavea cu sine pe fratii 51i, anai miei, fui regelui Geysa, pe Coloman giAlmus. Si se prevestise regelui despre Coloman. ca aire si versesInge; deaceea a voit s1-1 faca episcop in Agria. Afland Colomandespre aceasta, in acceagi noapte a plecat in Polonia, fiindeli auzisecá odinioarrá a fost primit ad cu cinste tata sìlu i bunicul sOu. Si1-au urmat din Ungaria Marcus, Ugra gi altii.

Regele, straarganduti de,ci armata, a pornit sá se ducil In contraBoemilor pentru rázbunarea nepotului sOu. Cand insO a ajuns la ho-tarul Boemiei, 1-a cuprine o =are Eilibiclune. convocanduli ci-peteniile sale, a trimis o stafetO la Coloman i anime pe preposituiMarcel gi pe comitele Petru, ca sá se intoar ri in Ungaria. lar feri-citul Ladislau astfel a oranduit ca, du.pá el, al* domneascli Ahnts care,an5nat de o simplieitate sinceri, a dat cinste fratelui sriu Coloanan,preferind pentru aoesta coroana regatului, ca unul cáruia i se cuve-nea in temeiul dreptului de penrogeniturO,

Daci cineva vrea sá gtie cate gi cilt de mari binefaceri a adussOu fericitul Ladislau, va putea sA ja cunottint5

din scrierile despre isprOvile sale. Plin deci de sfintenie gi de liar,a trecut in ceata ingerilor in anul al XIX-lea al dorrmiei sale, gi afoat ingropat in milnástirea sa dela Oradia. In anul domnului 1095,la 29 Iulie, intr'o dumineefi.

LXV. Moartea regelui Ladislazt cel .Sfant i ineoronarea legalrf a rege-lui Coloman, fiul lui Geysa.

Deci, Coloman, fiul lui Geysa, s'a intors in grabil din Poloniagi a fost incomnat de rege gi a dat in depline pulen i ducatul princi-pelui Almus. In timpul lui Colman, s'a intImplat mai multe ne-norooiri, dupO eum se va afila mai jos. Cid el era ur5t ca figura',dar viclean gi docil, sbarlit, piros, miop, ghebos, schiop

cánd mai susrumritii peregrini ai lui Iisus Christos au aflatdespre moacrtea gloriosului rege Ladislau, s'au int.ristat grozav gi aukrimis apoi crainici la regele Colon:nao' gi dupi cum au rugat pe glo-

www.dacoromanica.ro

201

riosul Ladislau, au cerut tot astfel gi de la el, nocotindu-1 a fi de a-ceeagi cucernicie ca unul care era de acelagi singe. Regele Colamaning, auzind aceasta, nu numai ci nu le-a figid.uit si meargi cu ei,dar nu le-a incuviintat de loe ca sä treaci prin Ora sa. trimislug armata iimpotriva lor, ca g nu le permiti sà intre in regatulsocotindu-i ca tirani, iar nu ca peregrini. Ei ing punanduli nfidej-dea in Dumnezeu gi increzandu-se in aneia cairi purtau semnul luiIisus Christos, intrarà cu curaj in Ungaria, omorind pe multi dintreUnguri. Auzind aceasta regele gi-a arias armata lingi Timi i, si-mulind pace, i-a lisat st treaci. i cand au ajuna la Zemlin gi ei ere-zindu-se in pace, gi-au ridicat o tabiri. Ocupari Insà fortireao Zeal-lin, cu gindul ci regele nu o si le mai ntindà alte curse gi ci nuva fi mai flu decit a fost. Apoi devastari toati acea regiune, pentrubrani, gi tot ce puteau si jefuiasci duceau la tabira lor. Regelefolosindu-se in Timig de un plan mai abil, a fincheiat pace cu ei gii-a cinstit cu multe daruri i provizii i i-a lisat sà plece in pace. Ei

peregrinii, plecind au cucerit Antiochia gi, cu alutorul lui Dum-nezeu, au aluna la Ierusalian.

Dupil ce regele a'a intors acasi i dupi ce ducele Alm.us a ple-cat la ducatul sin, unii oaaneni nesocotiti inwingi de un plan dri-cesc incepuri si bage intrigi intre ei. Cci spuneau ducelui: «Duce,regele î intinde curse gi v-rea sà punrt mina pe fine». Apoi spuneauregelui, erege,ducele ti-a infirm curse gi dacil nu te pizegtitári îndoialä, ai si te pripidegti*. Auzind hag ac,estea amindoi, ti-neri fiind uguratici, gi-ou string armata. Iar regale a vault ou ar-mata sa impotriva ducelui la Varkony gi ducele la rindul eau a venitaproape de Varkony, fisind intre ei numai fiuviul Tisa. Ungurii cin-stiti ing cerufi dela ei un anmistitiu, pentru ca sá aibi loc o con-varbire ;litre ei. Ciei îi ziseri: «De ce sá ne luptrim noi? Acegtiane ataci gi noi vom muri; iar daci ei ies din c,etate, vor fugi; clupicum mai inainte pirintii eau fratii nogtai s'au luptat cu páriiflhi sanfratii lor, gi au murit. Noi nu vedem nnotiv de rizboiu. Dar, (lag larle place lupta, si se lupte ei doi gi, cine va fi iegit biruitor, acelane fie damn*. Stabilindu-se acest plan, principii s'au intors. Si candGrak a comunicat regelui ceeace s'a stabilit, gi Ilia a anuntat aceastaducelui, s'au patolit firi de voia lor.

Iar dupi aceasta regele a pornit Cu rizbaitt in Rusia gi princi-pesa Rutenilor en numele de Lanoa a venit intrn intimpinarearegelui i crizind in genunchi inaintea lui, l-a rugat Cu lacrimi in

www.dacoromanica.ro

202

ochi si pripadeasca poporuL 5i, fiindcrt ea prin rugaciunile eiinsistente pe langi rege care nu-i &idea aecultare Il plictisea, regelea gonit-o §i a crespins-o de la sine, spunandu-i: «Nu se cade ca maies-tatea regala 85 fie injositi de plansetul unei femei». Iar ea bocindu-se,s'a intors inapoi §i a nigat pe atotputernicul Dumnezeu sä o ajute.5i foarte multi Comani, impreuni cu Mircod, veniserá cu rugáciuniin favoarea Rutenilo.r. Ei, sculandu-se de noapte atacará in zorii zileitabara regelui gi o jefuirä cumplit pang la distrugere. IÇobilii unguriInsá inconjurará pe rege din toate partile §i facura In jurul lui unzid inexpungnabil. Dar Cumanii, urmarind pe coanitele Euz:un din fa-milia lui Almasue, un barbat viteaz §i ucieerá impreuna cutoti eel ce erau impreu.n5 cu el. De a§i§derea uciserá, strapungand euságetile lor, pe epiecopii Kuppan i pe Laurent.'m §i pe multitätori viteji. Iar unul din tre Cuanani, cu numele de Monoch, urmareastrajnic pe Unguri. Pe acesta wand si-1 prima Matei, cel mai destoi-nic osta, al regelui, s'a rrepezit asupra lui. Acela Insá, in fuga sa, a-runcand inapoi o sageatá, a lovit pe Matei in pieior §i clack- multitovaal§i de ai sili nu 1-ar fi aparat cu scuturile lor, n'ar fi scapat demoarte. Dar Petru se intoarse &pre Monoch §i eind a aruncat sigeataspre Petru, n'a putut sii-1 ságeteze §i pang ce art primeasca osageatii, Petru a strapuns coasta lui Monoch, pe care, prinzandu-1,11 duse viu la rege. Atunctl comitele Jula, dei Tara la picioare, ascapat, dar din pricina acelei rani a murit in Ungarria. Atunci regele§i toti ai sal fugind in grabi au venit in Ungaria. Tezaurul regeluiînsá§i toti cati n'au putut art fugi repede, au fost luatti de Cuniani.5i a§a de marre a fost dezastrul de acolo, cat rareori au suferit Un-gurii un a§a dezastru. Cei cari insä dintre Unguri au seIpat in paduri,de foame igi mancau frigandu-§i talpa cismelor lor. Ce mai vorbil?A fost atunci o primejdie ce nu se poate apune.

Cu prima sa sotie regele a dat nagtere lui Ladislau §i lui 5tefan,In anul dcnnnului 1101. Si pe car' regele se gasea in Dalmatia, incetatea Zaduir, i se gandea sá dea foc acelei cetati, din cauza cruzi-mi1or poporului de acolo, §i pe eind intr'u,na din zile dormea inpalatul am, pe care i-1 zidise ad, iatri cá. efintul (N) episcop dinZadra vine la el, cu o infátigare ingrozitoare §i apucandu-1 il trasede par §i 1-a brunt cuanplit cu vergi de laur. Ihipa ce episcopul 1-apáräsit §i el s'a degteptat, nu 1-a mai vilzut, dar sim,ea durerea i ve-dea pe corpul eau loviturile vergilor. De aceea, fára sá vrea a renuntatla pedepsirea cetatii. In urniii regele'voi iä piece in Rusia. In anuI

www.dacoromanica.ro

203

(loninului 1106 ducele Almus s'a intors din Paclua, unde fugise deteama regelui. Rege/e 1-a prianit in pace, in una a fugit in Polonia§i cerind sfatul §i ajutarul Polonilar i al Ungurilor, s'a inta:s inUngaria §i a cuprins Novum Castruin 1) §i a intrat in el. Auzind acea-sta regele, a asediat fortireata. Dar eänd a dona zi, voia sà dea lupta,iati cli deodat5 ducele inealeci pe un cal §1 ie§ind pe poarta fortiresiia plecat singur spre tabira regelui. i cM'icl a ajuns la cortul regelui,a descilecat repede §i a cizut la picioarele lui i in fata tuturora s'adeclarat vinovat. Regele insi l-a iertat f5ri §tirea celorlalti cici, lainterventia ducelui, reg-ele §i-a pirásit supirarea fati ch. Ungurii ceeauu in fortireati2). In urna, ducele a plecat la Ierusalim §i intor-cindu-se cu isbindi, regele 1-a primit in pace. Ducele se indeletniceabucuros cu vinitoarea i adeseori 1§i petrecea vremea cu vtmatul,regele Ii &idea toate cele necesare pentru aceasti plicere.

LXVI. Cladirea bisericii din Dones.

lar ducele, construind o ministire in Demes, a rugat pe rege casII ja parte /a tirrnosire, ceea ce s'a §i Intimplat. Dup5 aceea, palati§tiiacuzari pe duce ei i-ar fi intins curse, pentru ca si omoare pe regeen ocazia tâniosirii ministirii sale. Aceasta poate s'ar fi §i intamplat,daca prietenii regelui nu 1-ar fi pizit cu cea mai mare vegbeie. Re-gele 1.3111 supirat, a voit sti-1 aresteze, dar respectabilii episcopi §i a/tiboeri fruntagi, §tiind cil nu este adevä'.rat ceea ce din inchipuire seimputa principelui, intervenir5 pentru el la rege §i se impácari prinjurimtmt §i a dat dru.mul in pace d,ucelui ea si se due5 la vinitoareIn Bakcmy. 5i a trirnis cu el doi nobili subt pretext facti onoare;c5rora insi pe ascuns le-a dat instructii ca ea observe cu atentie sta-rea sufleteasci a ducelui, daci cumva ducele ar unelti impotriYa re-gelui §i si raporteze regelui. i eind ducele a ajuns la Chour e unultur cirial/a i s'a dat drumul a prins o eioari, in nalvitatea sa, zisenobibililor ) «N'ar jura oaae eioara aceasta vulturului 01-1 daci i-arda drumul, n'ar mai &ira/ nimic in alt5 privinTä? Ei insi ii rispund:4C5 nici vulturul n'ar da drurnul cioarei pentru un jurämint, nicicioara n'ar putea s5 jure, fiind un animal firá iratiune». Iar, in ace-ea§i noapte, vorhele ducehii au fon comunicate regelui. Cind insi

Novions Castrunt, Ujvir.Textul nu este tocmai sigur.lobagio insemna la inceput oro nobil.

www.dacoromanica.ro

204

ductle a ajuns la Bakony pentru vinat, s'a despiírtit indatii de ei gi afugit din nou. la Padua spere a cere ajutor dela regele Nemtilor. Inanul domnului 1112, N. fiul regelui Coloman, a nturit i regele gi-aluat o a doua solie din Rusia pe care prinzind-o in Picatul adulte-rului, i-a dat drumul färä sä intrebuinteze stiea ca este

scris: «Pe cei pe cari unit Dumnezeu, °mad sA nu-i separe; de ei-gur coutrar legii iflrä de nici o ratiune. De aceea, nu el s'a separatde ea, ci legea 1-a separaz de aceea pe care piicatul a acuzat-o, vina acondamnat-o, crima a sdrobit-o. Legea, deci, a trimis-o in tara ei.Aoeasta in si din adulter a nilscut un fin cu numele de Borich, iarBorich a dat nastere lui Coloanan.

LXVII. Orbirea ducelui Almus §i a fialui sau.

In anul domnului 1113 impäratul a pornit cu o armatä colosalipentru ducele Almus gi a ajune pink' la hatarele Ungariei ea, elailiä o convorbire cu regele i ail inchele pace intre ei; ceeace s'aintimplat. Regele insa a trianie Impâratului foarte multe daruriacesta, cinstit astfel, s'a intors acasä. In urmil, regele a fäcut din noupace cu ducele. Dupä ineheierea päcii insä, cregele a prima pe duce,irnpreunä cu fiul acestuia, Bela, un copilas, si le-a ecos ochii. S di-duse ardin eA i castreze pe copilasul Bela. Cel care 1-a orbit insä, te-mindu-se de Dumnezeu ;4 de sterilitatea regatului, a castrat un eitel,ale cilrui testicule le-a dus regelui. lar dintre nobilii regatului a orbitpe Uros, pe Vatha si pe Paul. Totugi värsarea de singe nevinovat nui-a folosit intru nianie aceluia pe care, in umna rkizbunär. ii divine, 1-ainghitit o annarte prematuri i 1-a pedepait distrugerea unei damniilumesti. De unde este i vorba: «Non sic impii, in omnes»., etc. Iarducele Almus a fost due in minästirea sa dela Deanes. Dupg aceastaregele a ctizut gray bolnav i awea un medic oarecare latin, cu nu-anele de Draco, in care avea o destivirsitti ineredere. Acesta a aplicatun flastron pe cavitilt.ile urechilor regelui, care suferea grozav de cap,gi prin deschizäturile nrechilor puterea flastronului i-a scos nu o micaparte din creer. Dind 'Mai la o pane flastranul pecarenu-Imai putea

suporta, arätat camitelui Othmar Camitele .0thmar examinindflastronul, a obeervat oreerul ecos si a spus regelui: aStilpine, se cadesä te preglitesti de ducti». Auzind aceasta aerie, s'a ingrozit gi a in-ceput sil se vaite. In urmi 'MA a intrat la sfat cu criminalii Marc.,fiul lui Syma i cu Achille, fiul lui Taco, i cu alti comiti, dupä sfatul

www.dacoromanica.ro

205

cIrora orbise pe duce §i pe fiul lui de abia iegit din sinul mameisale. i a trimis dintre ei pe unul cu numele de Benedict, fiul luiBoth, s aresteze pe duce ca nu cumva, murind din intimplare regele,si-i urmeze n domnie. Regele insä la moartea sa, a dat povatä fiuluisäu §i fruntagilor ärii, ca dupä moartea sa sá rizbune impotrivaRu¡lor nedreptatea ce ei i-au Moat. lair, dupä ce a plecat Benedict,

ducele gedea inaintea minästirii, durerea proprie.Auzind "niscá ni§te cliliireti se apropie in grabä, presimtasnd in su-fletul sat/ 6-1 ameninti. o primejdie, a pus sA fie dus in minästiregi tinea cu rmäinile altarul sfintei fecioare Margareta, ca doar dinrespect pentru Dtunnezeu §i sfinii lui, sA nu indrizneasci smulgäde acolo. Benedict insä, numit astfel prin antifrazä, s'a repezitmiinile-i nelegiuite asupra lui gi de§i tinea cu mainile altarul., I-aemu's cu forta. 5i pe and, §i aa, Cituta eä-1 amulgä, mina duceluia fast räniti pinl la os §i altarul a fost timplut de singe. Preotiihuh' vedeau je.rtfa bisericii §i vrurrä sA prinzi pe acel Benedict. El

observänd aceasta, furios in sufletul siu, a iegit 'cum a putut gi,pe cind mergea cAlare gräbit prin pridurea Pills, a cizut de pe cal §ifringinduti gitul a murit. i ciinii sAi cari Il urmau i-au mincatcarnea §i oasele.

Coloman acesta, dupä cum spun unii, ar fi fost episcop in Ora-dia, dar fiindca fratii eZai pe eari Ii avea au murit de vreme, marelepontifice dindu-i deslegare, a fost impins spre domnie. De Unguria fast nutmit Cunves Calman 1), fiindeá avea cirti din cari, in orelecanonice 2) cetea intoctmai ca un episcop. Tot el, dupä ce regele, nu-mit Petru, a fog agasinat in muntii Petergozdia 2 , a adäugat la Un.gana regatul Dalmatiei. i tot el, inchiriind galerele coräbiile Ve-netienilor §1 alocindu-le o mame stung de bani, a trgunis in Apuliao numeroasi armatä. Ace§tia, dupä ce au devastat Apulia, au rimasin ea, timp de trei luni. Dupä ce insi. au cucerit Monopolis §i Brun-disimn, le-au lisat in seama Venetienilor spre folosul regelui Colo-man; in urrni eau intors §i ei de aci in Ungarria. Aoeste cetäti dupágonirea Venetienilor, in mina trimiterii de soldati din Pisa de citritimpärat, au fost recucerite. El a domnit doui zeci i cinci de ani,gase luni e cinci zile; iar in anul docmnului 1114, la 3 Februar'etic) marrti, a pirisit aceastä lmne. Corpul din se odihnege la Alba.

Cunves Catnual, Coloman dirturarul, ung. könyv, carte.Florae canonicae, slujbele divine ce se fac In biserici.Petergozdia, muntele lui Petru, Petersberg. Cf. Simon de Keza,

p. 54.www.dacoromanica.ro

206

Ineoronarea de rege a lui ,5tefan, fittl lui Colontan. .

Frunta§ii /tali incoronara de rege pe stefan, fiul lui CoIonian.Acosta era insi nevirstnic, dar sufletul siu §1-1 purta in pahni. Inanul al nouOlea al domniei sale a intrat in Dalmatia §i a fast primitcu onoruri de Dalmatini. Intorcindu-se de aci, §i-a trimis armatele§i a devastat hotarele Polonilor. Tara insä a gisit de cuvianti ca regele

tefazt sA aibi o convorbiae cu du.cele Booznilor i cand a gosh lafrontiera Ungariei, aproape de fluviul Or§ova, iar clucele 13oemieia veuit in fa/a lui, li mai despärtea numai fluviul. Se gisea inel defatä Sohh, un om urzitor totdeauna de ginduri rele care din cauzaticiloeiilor sale furese izgonit din Ungaria cafre atunci se afla printreBoarni. Inainte ca regele si ajungI la convorbire en ducele, Sohh atrimis intr'ascuns la rege o §tafeti, spunindu-i: «Sunt credincios art-pâllului meu; §i. ceca ce am aflat dela Boemi îi commie. Sii §tii ea'indati ce vei avea convorbire cu ducele, acesta te va pierde. Fiitidci aanzit cA ai Cal- au venit fira de arme». Iar tot el, intorcindu-se citre'duce, Ii zise: «IndatZi ce vei fi avut convorbirea cu regele, acesta teva prinde. De aceea inarkneaziii pe ai tAl i sA stea inarmati in ta-birti». Deei Boemii cum aunt ei furio§i §i bautori, ficuri a§a precum

5fiituise SoIth. i a trimis o a d.oua §tafeti la rege sputiändu-i: «Re-gele sA trim-Litä areaei in apropiere de tabira ducelui, ca si nu poati,ei si fie intrecuti de ciriretii ducelui». Regele insi cum era el pornit,a ficut prem.= zisese Solth., fiíri si ia sfatul oamenilor sii. Boemiiväzind pe arcati venind, fOrO îndoialìl. i§i diduri seamii cO este ade-värat acea oe auziseri. Se repeziii deci &supra arcaf.ilor. recenegii §inetrebnicii Secui 1) fugiei pan:i la tabOra rege1ui firä si fi fost ra-ni* Regele linA auzind aceasta, a pornit in grabli Ware spre Ungariaeu putini ini, fiinricA ai sal veniserO neinarmati i aveau arme-nu se puteau inarma, fiindeA nu cuno§teau planul regelui. Regele sesoo.itea in inte(epciune egal cu Solomon, in vitejie cu Samson i incuraj cu David. Dar nu era asomen.ea cu ace§tia. Boemii devastariemnplit tabOra regelui. Ianus InsA, fiul lui Vrosa, comitele palatin,era departe de rege. Acesta auzind, s'a inarmat bucuros §i in ticereimpreuni cu ai sAi§i nivAli asuprra Boemilor cari Ii devastau tabira.Dumnezeu i-a sdrobit, trecindu-i pain asculigal sabiei Ungurilor §ii-a präpidit intr'o moarte'ingrazitoare. i Janus a trimis dupi rege

1) Netrebnicii Secui. Dovadä ci Secuii an träit la ineeput in Nordul Un.,gariel. nu in Ardeal, nude, de altfel, au fost coloniza0 mai tärziu.

www.dacoromanica.ro

207

o gtafetl.', i i-a comunicat 'victoria ea, pe care i-o diidu-se Domnul.

De aceea, regele s'a intors bucurandu-se mult. Dar i-a pärut räu ciSolth n'a rnurit in aceastä bätilie, el care a produs atita nenorocire

prin eninciunile sale.Regele Stefan insrt nu voia ski la o Bogie legitimuí, ci avea

legaturi cu concubine gi femei desfrinate. De aceea baronii gi no-fiind suplrati din cauza pustiirii täcrii gi a lipsei de mogte-

nitori ai regelui, i-au adus de sotie o doamnä nobilä, fiica regeluiRobert Viscardus din Apulia. In vreanea aceasta sosi la rege duceleTeutonilor1), ea numele de Bezen, i Ii s'a plans ci fratele situ 1-aa/ungat din domnie i se magi de indurarea sa, ca ajute perscmal.

Regele Stefan mnsà, voind sä rizbune plitania tatälui salt, aregelui Coloman, a figäduit 6. va ajuta pe duce gi stringind oarmatii a plecat in Rusia. Si dupil ce a ajuns ad, i-a asediat maiIntii fortäreata. S'a intarmplat insä ca, dis de dimineatä, numitulduce Bezen sà se plimbe pe dinaintea taberii sale, interesindu-sede pregatirile pentru cucerire. Cei asediati iegiseri din tabärä siviziteze pe Unguri. Cind i-a väzut ducele, a dat nval asupra lor,cari Inca luptind v'kejegte, au finit pe duce mortal. eind negele aauzit de moartea ducelui, s'a supärat grozarv gi a dat ordin tuturor Un-guraor, ca sä cucereascil fortäreata §,i in aceeagi zi sä aleagi oripunil mina pe intärituri ori ai moarà. Frtmtagii Ungurilor, dupä ceau nut sfat, ziseri: «Ce gi de ce si murim? Daca vom cuceri duca-tal, pe cine dintre noi va pune regele de duce? Si fie deci stabilitintre noi, ca nimeni n'are sI atace fortäreata i sä sptmem regeluicà toate acestea le face fill-I sfatul Cand insä nobilii sendunarri in sfatul regelui, s'au impärtit cu toftii in doufi partide.Atunci Coma, din neamul lui Paznan se souli gi zise regelui:(Stäpâne, spune-ne ce faci tu? Daesd auceregti fortäreata cu anul-.timea, dar au moartea soldat.ilor Ca, pe cine ai si agezi ca duce?pack' alegi pe unul dintre nobiliii tài, nimenea nu rämine aci. Pecine crezi tu ici va vrea eA aibä ducatul,päiräs' indu-gi Tara? Noi,baronii, nu voeu lupta pentru cucerirea foreketii. Dacit vreai sä-ocuceregti, luptä singur. Noi msA ne vocm retrage in Ungaria i nevom alege alt rege». De aoeea, duprt povata nobililor, crainii In-cepurri sA vesteascä in tabärä, ca Ungurii sä se intoarcä cat mairepede In Ungaria. Attmei regele vIzindu-se päräsit de ajutorul,oamenilor säl, s'a intors gi el in Ungaria. Dupl aceasta, In anul

1) Technk cetit: clucele Rutenilor.

www.dacoromanica.ro

208

al treilea, trimiânduii oastea a devastat hotarele Poloniei. In urmä§i-a trimis arm.ata, dar nuanai falangele curtenilor ài, ca ea devas-teze terituriile Bulgariei §i ale Serbiei.

In timpul acesta, inipäräteasa din Coustantinopol, fiica regeluiLadislau, cu nu.mele Pyrisc, a trianis regelui Stefan orainici earl si-ispunä : cä impäratul Mauritius, bärbatul ei, a crificat pe regele Stefanspunindu-i cA regele Ungariei este un om crud; ea' ea contrazieändu-1,impäratul a pedepsit-o. Aflind despre aceasta regele §1 socotind-odrept o insultil, §i-a stains in supärarea sa cea mare o armatä cu carea invadat pärtile Greciei §i a devastat cu foc §i. sabie §i ahe cet4i aleGreciei §i a bilgat groaza in toate c,et4ile din acea provincie 1).Toll regii din toate tärile aveau teaniä de regele Stefan, intocmaiea de lovitura de fulger, de aceea copiii cei mici cind lipau eranadu§i la 1.i-were prin amintirea numelui regelui Stefan. Regele aveape lingä sine §apte sute de soldaft din Frauta, cu ajutorul &Antra adevastat Bulgaria §1 prin a ciiror iscusintä a putut sä. distrugä zidu-rile fortäretelor grece§ti. Dar fiinda impiiratul n'a venit la el, regelea trimic la implrat un crainic care muStre spunindu-i: ca nueste vrednie al fie nuanit impärat §i niel rege, ci o baba* bitrrintl,fiindci stä anereu la o parte, ea o babb. Auzind aceasta, impäratuli-a rtispuns: aSI §tie cigar regele cà chiar in acest an baba are si-itaie bärbätia cu burle cu tot. De aceea impäratul a trimis o marearmatil in Ungaria. Dupl. ce au sosit in Ungar'ia, la Harain, Unguriin'au putut sä-i opuie nici o piedieä, fiinda Grecili. prin iscusintalor aruneau sulfur aprins asupra navelor ungure§ti §i le incendiauchiar n mijlocul apei. Atunci regele §ti-a trianis toate fontele !Arilimpotriva Grecilor, punind in fruntea lor pe generalul Setephel.Dupä ce au sosit acestea, ea dat lupta cu Grecii dincolo) de riulKaraso in spre Boron. lar mina domnului a (ost cu Grecii §i Un-gurii n'au putut &a' le resiste. Si astfel rareori s'a intAmplat un de-zastru mai mare de eat cel ce a fost aci. CAol piriul ICarasu a§a demult s'a tunestecat Cu singe de om, ca. se credea ci este cu totul desinge. nceau in fluviu oameni iznbricati In platose, intocmab cabu§tenii, peste cari cei ce fugeau §1 cei ce.tuniär' eau,treceau riul ca pe punte. Si erau. mäceariti. Ungurii ca §1boii §i nu se gäsea cine sä-1 rässumpere din raiinile Grecilor. Sis'au präpädit ad coanitele .Ciz i aiçi muki osta§i viteji. Dupä a-ceasta, impäratul 6 regele atabilirrt prin crainici credineio§i ca

1) Pasagiul acesta este nesigur. El are inteles nurnai ficindu-se oarecariintregiri.

www.dacoromanica.ro

209

stea de vorba, ducindu-se Cu navele in insula care este foarteaproape de cetatea Bororich. Aci, dupi lungi discutii intre corman-danti, seuzindu-se i acuzindu-se, au ineheiat in cele din urmi pa-cea i eau intors acasi.

astfel regele tef an a ficut numai din pricina parnirii salesufletegti multe nizbitii ce nu trebuia 51 le faci. Astfel a ars infoc o dami cretina, iar pe unii oameni punea rmurdireasci cu ba-"¡ea de cal, gi le vira in das lumini de ceazi aprinsi. Ducele Almusdin cauza cruzimii regelui suferise §1 el mica sau mai bine zis,juznitatate din dirminutio dre_rptue aor sale. Amara dei fusese orbit, to-n* temindu-se de moarte din partea regelui 5tefan, fugise in Grecia.Ad fusese primit bine de impirat i îi s'a dat numelc de Constan-tin. El zidise gi ad, inci de mai inainte, o cetate Constantina,In Macedonia, gic. multi Unguri fugiseri la el din cauzalor xegelui stefan. Dupi moartea ea, corpul i-a fost luat din po-runca regelui de episcopul Fulbert gi ingropat in biserica dinAlba. Bela insi, fiul sin, din causa furriei regelui, era tinut metingIn Ungaria de nobili. Acegtia; dupi ce s'au sfituit impreuni, auficut aceasta cunoscut regelui, care II credea mort dui)/ orbire.lar eind regele a fost convins de episcopul Paul gi de comitek Oth-mar, cu gtiinta oirora fusese el salvat, ci in adevir triiegte, s'abucurat grozav de mult, fiindei gtiea bine ei el nu are mogtenitori.

a trimis numai de cat crainicr. in Serbia cari au adus ca sotielegithnii pentru Bela pe fiica marelui comite Uros. Aceasta uu dupimulti vreme a dat nagtere luí Geycha. Aflind despre aceasta regeles'a bucurat mult. CAci regele hoar' Ise ca el si triiasei cln Tolna 1),

dedea acolo subventii regale. Regek "tarsi inainte si fi aflat des-pre existenta lui Bela, dispusese prin juximint ea si unmeze la&manic fiul surorei sale Sofía, numit Saul. S'a intimplat InA caregele si cazi intrso grea bola la Agria, aga ci toti ii prevedeausfirgitul. Dar comitele Bors gi Twan, anár. tali de o sperang degartil,au fast alegi ca rege de eitre Regele insi irtsinitogindu-

cu voia lui Dunmezeu, lui Joan i-a tiiat carpul, lar pe contiteleBors l-a gonit Cu rugine -dela eurtea sa in Grecia gi a hotitrit ca

nimenea dintre urmagii lui sa gm mail fie socotit deem de a maiinfra vreodati la curtea regalA. i fiindcä regele tinca mult la amencii cine are sii-i urnteze la tren, nobilii il indemnau si aleagi peBela.

1) Tolna, din jud. Taint*. vechia Alta Ripo.

14www.dacoromanica.ro

210

In vremea aceasta regale stefan tinea la Giuliani mai multdecant s'ar fi cuvenit. Ducele acestora, numit Tatar care dupäomorul împiratului fugise cu. cattiva ingi la rege, rämäsese la rage.Regele Insà s'a imbolnävit de desinterie. Dar Cumanii cari, dinprea marea ingIduintä a regelui se deprinseseri la tot felul de

crime, se purtau ran cu Ungurrii. Atunci äranii unguri auzindregele este pe patul de moarte, au inceput sil ucidä pe Cumanii cele jefuiau averile. Tatar insä, ducele Cutnanilor, se planse regeluide em.orul oamenilor sài. Regale acum se simtea intrucatva maiugurat dupä boala sa. Gaud rtaisi a väzut pe Tatar plangand i paceilaki Cum.ani din jurul sin bocindu-se. fiindcä tinea la ei foartemuh, a secs un gemet gi a zis: cDaci mä voiu face sinitos pentrufiecare mort dintre ai vogtri, voiu omori zece Unguri. Acutn 121488 nu vi pierdeti nildejdea de vieata mea, fiinda m'am ficut sa-natos». i spunand acestea, intins mainile spre Cumani. Ace.gtiase repezirä sä-i särute mainile, dar cu prea marea lorobosirá pe rege. De acteea, cuprins din non de un .atac de boalä, gi-adat sufletul. Pe cand insä era pe pragul mortg, a imbräcat /mina decillugär. A pilräsit tronul in mull al 18-lea al donnuiei gi a fost in-mormantat la Oradia 1).

LXIX. Incorona.rea lui Bela cel Orb, fiul luiAlmus cel Orb, ca rege legitirn

Dupl el ¡tug a ocupat domnia Bela cel Orb, fiul ducelui Belacel Orb. Evitand numärul nenorocirilocr din trecut, el s'a indeletnicit,in amerenia sa, cu peractica operilor celor bune. luat ca aju-tor nu bratul srtu de carne muritoare, i nici nu gi-a pus nädejdeaoameni, ci a alergat la ajutotrul Celui prea inalt i s'a pus subt pa-vriza lui Dumnezeu, care in mila sa cea mare l-a secs afatrà din aleiciegi 1-a agezat in sanul &Liu. i aStfel domnia a fost dati in mainile salegi pe dugmanii ski Dumnezeu i-a läsat de batjocurri panä in ziva deastrui. El a dat nagtere al patru fii gi anume /ui Geysa, Ladislau,fan gi Almus. In timpul domniei sale, regina Elena, dupä ce a tinutsfat cu regele gi baronii 2), a convocat o adunare generalä a çrii, la

A fost inmornuintat la Oradia, in ministirea Praemonstratensilor pe careel ins,16 a zidit-o In a. 1130.

Baronii. Baron era pe vremea aceasta un fost soldat inobilat pentrnfaptele sale riaboinice.

www.dacoromanica.ro

211

Arad. Deci in acea zä de adunare generaln, pe cand regeleledea pe tron.ul regatului siu, a venit regale cu fiii sni §i s'a a§ezatiingi rege. $i, adresandu-se poporului intreg zise: «Ascultati, voi toticei oredincio§i, bnträni §i. timen, bogati §i enraci! Can vreme fleck-ruia dintre vai Dummezu i-a dat vedere naturaln, a§ vrea si §tiu decemegele, sapánul nostru, a fost lipsit de ochi gi dupi al cui sfat s'afacia aceasta; spuneti-mi actin deschis, §i pedepsindu-i cu buriloredint.n. chiar in acest loe, dati-ne nouä eocoteali despre aceasta..Cnci ¡eta Dumnezeu a dat regelui noetru, In loe de doi ochi, patrol».Dupn ce a opus aceste cuvinte intreg poporul s'a mepezit asupra ace-lor baroni, dupg sfatul cnrora regele fu.sese orbit. $i pe unii dintre

i-a legat, iar pe altii i-a rancearit. $i in oruz:enea lor au ucisad. saizeci §i opt de ticnlo§i 1) §i toti urma§ii acestara eta barb:4icat §i femei au fast trecuti In ni§te megistre 2). Mai mult inci, bateaverile acestora au fost distribuite bisericilor catedrale. i astfel toatesatele libere biserice§ti 3) din Ungaria 6e numesc donatiuni regale.

Dar fiinden Ungurii, intoomai ca §i marea snrata.', eunt necon-tenit agitati in nedreptatea loe, (iii netrebnicului Leviatan au in--vitat prin nisje stafete pe baetardul Borich ei vie in tarn §i au ajuto-rul lar si-§i revendice domnia, socotindu-11 en este (iul lui Coloman.Atunci Borich, dupnce a dobándit ajutarul Rutenilor §i al Polonilor,

venit la hotarul Ungariei, direct in localitatea ce se nume§te Seo.Regele insn strängandu-§i armata, porni impotriva lui. $i foarte multi&rare nobili trecurn de partea lui Borich. Frunta§ki unguri ins5 aulost convocati la o convorbire eu regele. i i-a intrebat regele daci §tiu

Borich este un bastard sau este fiul iregelui CoIonian? Cei cre-dinco§i regelui rispunsern cn §tiu eigur crt Borich este un bastard §ici nu este nici decum vrednic de coroana regain. Cei necredincio'insn §i protivnicii incepurn sn m.urmure cn nu §tiu sigur §i §oviind sedespArtirn In douil partide. Regele inert §i consilierii sii, intrucit le-a.stat in putere, despärtiri iezii de miei gi luatn hotnrirea fermn siarnoare pe loe pe trIdAtari; ca nu cumva trädntori ei treacn de par.tea lui Borich §i interesele lirii sil fie prim.ejduite. S'a nr:scut astfelo rnscoaln gi au prins acolo pe lac pe comitele Lampert, pe care pe

Prophanus, reus, vinovat, Halos.Registrati, trecuti in tate registre ca infarnati. Pentru lèse maie.tate

11 se confisca avente.Conditionalis situ conditionoriu,s erau oamenii liberati, subt conditia

tie a face servicii atipfluilor. Cf. Simon de Keza p. 66.

www.dacoromanica.ro

212 --

rand 11 Lira de lingi rege, fratele siu vitreg I-a lovit cu un walla lacap atát de ran c.ii i-a ie§it oreerul prin spirturi. Si tot acolo i-au tiiateapul i fiului acestuia, lui Nieolae, gi nu omoait tot aci §i pe Moy-'with din neamul lui Acus gi pe altii. Cei earl insi dintre triatoriau scipat, s'au dus in diferite pirti §i, strángándu-§i fortele, voiau sidea un atac asupra regelui. Cei credincio§i insi le-au tinut piept. Ca-pul triditorilor era Teodar din neamul Symad gi Folcue ii Tytus gi

mai ales Sampson. Si a indemnat pe Sampson c.are era tatil contitiforThomas gi Turda si se du& in adunarea regelui gi si-1 insulte infai,a mulimii. Toti aplaudari acest plan. Si insugi Barich, impinsde o speranti degarti, i-a mukumit mutt §i I-a incurajat si aduci laindeplinire eeeace §i-a propus, socotind cä in urma insultei regeluiva °Nine domnia. Regele In timpul acesta se apropiase de fluviulSeo, gi pe cind se gisea in cortul sItu impreuni Cu nobilii gi cu vitejil

intä cä intri Sampson §i spuse regelui: «Ce faci cu dominio, cáinenamernic? Ar fi mai bine sá la§i dournia stipanului tilt Florid], iarta sä träieti intr'o mánistire, cum a trilit gi tatäil tin». Dar in vremece fruntagii rimaseri consbernati de aceastä neagteptati insulti,loan, fiul lui Otto, secretarul regelui, prepositul din Symigiu, zise(graze comitele Bud: «Ce mai a§teptim, de nu punem mina pe el?» Sicând viruri prinzi, acela, in grabi calul, a inceputsii fugi. insi pentru moment n'aveau un cal la indemáni,.fiindci cei din. cercul regelui veniseri la consiliu pe jos: dar totutia fost o mare turburare. Cand insi a auzit aceasta servitorul com'telui,a grit pe un cal fief' gea gi s'a luat cu lancea dupil el pang la Seo.Dar Teodor §i ceilalti tovarigi ai ciii velan si se urce intr'o coirabie-

sii treaci de grabi, dar inci n'au izbutit sä o faci. Sampson insäffnd crilare, a cizut In api gi urmiritorul sätt I-a stripuns cu lancea

fluviu. Cici Sampson avea subt tunic"' o cuirasi i, din cauza gireu-tiiii n'a putut sii inoate. Intiacea Borich cu o mare mulnve de-Ruteni gi de Poloni gi-a a§ezat tabira In apropierea regelui. Fran-ta§ii Viet; unguregti trimiseri atunei la ducele Rutenilor gi la al Polo-nilor earl veniseril In ajntorul lui Borich ca ri le spuni: «Nu se calkea voi si ciutati, impottiva dreptitii, &amnia pentru un bastard.Cid i noi gtim ci pe dreptate domni4 trebuie si o gibi Bela 4i ca elea' domneasci cii asentintcntul tuturorao. Auzind aeeasta ducii Rusiei

ai Poloniei incetari de a mai spzijini pe Borielt gi s'a intorscare in provincia ea. Borich insi cu multimea °amen-11°r sii a venit

se lupte cu regele. Dar regele cu ajutoral lui Dumnezeu a sdrobit

www.dacoromanica.ro

213

in lupta toate fortele lui Borich §i Cu sabia in mana 1-a pus pe fuga,jar armata polona a pus-o in prisnejdie de moarte tocmai de zivaIlariei Magdalena, luandu-i präzile gi s'a intors acasa Cu o mare bi-ruinta. In. aceasta batalie insa s'au luptat deosebit de vitejegte Myk--sa, Gaab gi Batur gi au prins pe m.ulti dintre ei gi i-au omorit§i ei îi aveau platogele acoperite de singe omenesc. Lu aceasta bá-tale Miksa a prima pe Teodor, urzitorul nenorocirilor, Vosos a prinspe Vitale, lar Gaab pe fratele comitelui polon din Cracovia gi Batura prins pe Andrei. Dupa ce i-au dus pe toti acegtia la rege, au primitmukumiri i au fost din plin recompensati. Iar dupa ce deramia aJost consolidata in mainile regelui Bela, s'a facut uz de mult vin.Gei dela curte erau obignuiti cu aceasta, gi obtineau tot ce voiaubetia regelui. Iair dupa belie regele nu mai putea sä revie. Poch giSaul in betia regelui au d.at in mainile dugmanilor fete bisericegti,cari au fost ueigi fara judecata. Si a domnit regele Bela cel orb nouaami, unsprezece luni gi douasprezece zile gi a plecat din lumea a-ce-asta in anul domnului 1141, la idele lui Februarie intio joi.

Corpul sau se odihnegee la Alba.

LXX. Incoronarea lui Geysa ca rege.

Dunmezeu insu ti-a intors ochii. spre Ungaria §i i-a dat unluptator care mergea inainte in multimea vitejiei sale. Caci Dumne-zeu a dat domnia fiuluti acestuia, Geytha, care a fost incoronat zivasfintei fecioare Cecilia. Dreapta lui a prins-o gi a intarit-o gi multepopoare i-a supus lui i regi multi au fugit din faga sabiei sale. Ra-polt insa, un viteaz din Germania cuprinsese fortar' eata Pojon din,cauza ticälotiei comitelui Julian, ceea ce Ungurrii au socotit-o ca omare rugine. Dar tanarul rege nu putea privi aceasta Cu indife-renta. De aceea regele a parnit cu armata Ampotriva furiei Teuto-nilor cari au atacat gi au pustiit hotareie Ungariei. De§i n'a venitpersonal imparatul impotriva regelui, totugi titnise toalte fortele irn-periului german spre a distruge Ungaria. Henric 'lull un principe-oare care din Austria, principalul adversar al cregelui, ad.usese cu sinepe toti soldattii din Saxonia gi din Bavaria; cad el era tutorul mi-

morului duce Henric Leon, c,ar. uia Ii revenea ca mogtentre Saxonia-§i. Bavaria. Se stranseseal deci Nemtii inerezatori in forteie lor gisteteau ca nigte uria§i in fata Ungurilor. Regele insa cu intreaga saarmatä gi-a pus toata nfidejdea in Ihunnezeu gi dupa ee §i-au ran-

www.dacoromanica.ro

214

duit trupele a ineeput s meargi spre dugmanii sái. Dar gi preolikclericii turburati In sufletul lar i eu inima sdrobiti

ianplorau ajutorul domnului nostru lisus Christos sprijinulgerilor gi mai ake invoeau indurarea fecioarei Maria, niseitoare deDumnezeu, subt a cárui protecti.e fericitul rege Stefan pueese taraangurneaseii. Regele insi a incins sabia, lar gloria Doannului a apirutasupra sa g,i hiima lui s'a intárit in chip miraculoo §i a devenit maiputernic (lec& a fost mai inainte i fata sa da inveselit gi imergeaacum la rizboiu, ca totul ahul, plin de vioiciune. Si cind ea apro-piat bine, Guncel, o pereoaná de incredere tare cunogtea te-meinicbele limbi, a anuntat regelui ei armata geanani se apropia. Si i-aspus in acelagi timp cA este momentul eel mai potrivit ca regele si-iatace, fiindeä sunt puini i cli n'au venit in ajntor tosi pe eiti i-acheanat. Atunci regele impreuni eu toati armata sa s'a gribit sA de&nivali peste ei, dincolo de hotarele Ungariei. Teutonii insä tapenica nigte, uriagi pe caii lor cei mna1 i sprinteni, ingimfati gi

necontenit joc, rideau de Unguri, pentru ea prin insultele lor-s'a bage spaixrta in ei. Un,gurii lusa din oca lalti parte se apropianca si o lupte i ricura' si /átame trampetele gi trimbilele gi invocanpe Duninezeu. Strigitele celor ce vociferau i calor ce voiause lupte s'au urcat pina' la cer. Dar Pecenegii cei netrebnicicei tic:0013i 1) fugiri ca togii de odati, ca i oile din fata lupilor, eicari dupi obieeiu mergeau in fruntea cetelor ung-uregti. Si atunci,chiar indatte de a ee incepe lupta eiteva cate de Unguri dan in-grozit de furia Nem-lilor. Si la inceputul 6ocnirii lar rizboinice a-supra Ungurilor, Germanii avurA oarecare superiaritate, intoemal caereticii cari la inceput se aprind, iar la sfirgit se potolesc. Atunai un-chiul regelui, nimia* banul Bela, viteaz glarios intre vaeji, atacândcetele Teutonilor, i-a lovit din fail aga de grozav, a a ficut un mare-dezastru printre ei. Dar gi soldatii alegi ai regelui diduri nivali a-supra dulmanilor. Atunci lupta s'a intettit asupra Nerntilon, a c'áznIrputere a slibit &Izará de aseutigul sábiei mai mult de gapte mii

lar cei riartagi o luara la fugá. Si astfel Dumnezeu a scipatpe linguri in aceasta zi din ghiarele diavolilor furiogi i aruzi. 51pânAi inteatita a (ost sdrobiti puterea Germanilor cA niel mi.oar-fin-. aullar unguri cari locuiau la fruntariile tárii nu le-au mai pricinuitviun rAu i nu k-au mai fácut oca mai mici pagulai. Regele

I) Pecenegii cei netrebnici i Secuii cei tidJoi. vezi nota p. 206.

www.dacoromanica.ro

215

cattigand, in ajutorul lui Dumnezeu, victoria a binecuvantat ti apreamarit, hurpreunit eu tot poporul sau, pe Domnul. In aoeasta bi-tale Uros a prim pe comitele Rapolt care mai inainte ocupase prin-tiun atac de noapte fortireata Pojon ti Gabriel prime pe Accio.Dupà aceasta, a lovit Ungaria,in aaele mile, o foamete care a secerato mare parte din oameni.

LXX/. Vrecerea ¡rupee:and:a Conrad prin Ungaria spre lerusalim.

Cam in aceeati vreane imparatul Conrad ficand drumul spreJerusalim a trecut pain Ungaria. Pentru tara ungureaeca inert cl n'aaparut ea un pelerin al luiCheatos,eaein'a arItat duhul pácli, ci maidegrabi mania unui tiran ti a unui pirat..aci gasind m.otivul prefa-cut al cereal': de sprijin, sifters din regatul Ungariei nu putini, bani, ataea n'a scapat nici o parochie i niel o man13tire din intreaga tarsi dincare sa nu fi stors bard ti case de teama sa nu fi oferit im,paratuluipelerin. Urmand dupa trecerea ae,estui imparat treoerea distinsuluirege al Franeilor, cu respect i cum se cadea unui pelerin, el a fostprimit cu onoruri de regele Geycha. La care rarnál' land catva tim.p,s'a aliat cu regele Geycha prin legatura de rudenie i intervenindintre ei o atare prietenie i d.ragoste a fast condus chiar de re-gele r,eycha inearcat de multe daruri i onoruri i, Cu toata supa-rarea pricinuita in Tara, a patruns pen teritoriul Ungaa-iei cu intreagasa armati in Grecia. In urma Insá regele Geycha, dupa denurgul cei-a facia un soldat oarecare eu nurnele Gurk, a aflat ca Borich, bas-tardul regelui Coloman ar fi in tovaratia regelui Prat:gel ti a trimisla el spunandu-i: 4Nu se cade ca un can de treabi sà rasplateasca bi-nele cu ran ti nici sà apIrati pe cel care a urzit impotrivamele». Aflandu-se despre aceasta, s'a ivit diseutie intre regii Franci-lor; ti au intrebat pe soldgii lui cine se afla intre ei care &a puna lacale moartea regelui, i gasindu-1 sa fie ucis. Borich de faiat venise insfatul unor unguri, pentru ca, daca ar putea ci intre in tara, atuneiar fi considerat de multi inti ca donmitor i plrasind pe rage s'armulti cu el. Borich ine5 cand a aflat de reelamatiune, s'a aruncat in-data la picioarele regelui ferancez, ru.ganduise de iertare, sad scapecu vieata permita ca neatins ci mearga cu el afara din tarii.Cand regele Geyeha a auzit ca Borich se gasette chiar pe langa regelefrancez, 1-a rugat ca in temeiul prieteniei Ion sa-i trimeata pe Borichlegat. Cand a aflat deepre aceasta regele Franeilor, i-a spus: 41,1u ttie

www.dacoromanica.ro

216

regele, cä damiciliul regelui este ca o biserieä, pictioarcle lui ca unaltar §i cum a§ putea dau legat pe acela ce a venit la casa re-gelui ca la o biserica gi s'a aruncat la pitioarrele regelui ca la un al-tar?» Crainicul inca ii raspunse: «Invalatii no§tri sustin ca bisericanu poate sá aiba nimic camun cu o odrasla bastarda». Borich insavazand ca-1 ameninta moartea, chiar in acea noapte, punand mana peun cal al re.gelui Ludovic, a fugit. Dar cineva dintre randa§ii grajdu-lui, in cale, a voit prinza. Barich jasa lovindu-1 cusabia, ira spintecat pieptul in doua §i astfel a scapat din mainile celnice-1 urmarea.

Iar, dupa acerea, regele Geycha a facut pentru fratii sai Ladis-lau §i Stefan cheltueli princiare §i. §i-a pornit armata in Rusia im-potriva ducelui Lodonntriu, pentruca si razbune pe socrul sau Mi-nosloy, pentni care §i mai inainte îi trimisese o armata care irisafusese maltratatá de Ruteni §i de Cumani. El a domnit douazeci deani, trei luni §i cincisprezece zile. A plecat in sinul lui Dumnezeu inanul doirmului 1161, in ajunul calendelor lui hale intio miercuri.Corpul sau se odilme§te la Alba.

LXXII. Incoronarea lui $tefan.

In lacta sau este incoa-onat ca rege finI sau. 5tefan can?' a dom-nit unsprezece ani noua luni §i trei zile In timpul doarmiei acestulaa usurpat coraana o jumatater de an ducele Ladislau, fiul regeluiBela cel orb. A repausat in anul domnului 1172 la 1 Februarie intr'odurnimea. Corpul si" se odilme§te la Alba.

LXXIII. 5tejan usurpii coreana pentru sine.

Dupa aceasta mai fratele sau 5tefan usu.rpri coreana pentru sinetimp de cinci luni. A fost incoronat la 15 Februarie in dumineca Ex-surge 1)§1 a fost biruit In ziva Sfintilor Gervasiu §i Protasiu inteo

cand aru pierit multi noMi unguri. In urma a fost gonit dindonmie. A murit 1n fortareata Zemlin 2) in anul domnului 1173, la3 Aprilie, intr'o joi. Corpul sin se odihnelte la Alba, lar in acelagian a adormit In dommu/ regele 5tefan, fiul lui Geysa, in anal dom-nului 1173 in ziva de 4 Mai, inteo cluanineca. Corpul sau este in-gropat la Strigoniu.

Durnineca Exsurge sau Sexagesima. 5 Febr. a. 1162.Zemlin, lingi Saya, 4 fata Belgradului.

www.dacoromanica.ro

217

LXXIV. Incaronarea lui Bela al Ill-a.

Dupg aceea a dornnit fratele su mai mic Bela tare a stärpit pe1ioigi pe tiahari gi a introdus moda, d.upg obiceiul Curyii ro-imane gi a imperiului manan, de a 824 vorbi prin petitinni scrise. Afost incoronat la 13 Ianuarie, intr'o d.umineeri. A donuat insfi dorazeci i trei de ani, o lunä i nougsprezoce zile. A adocrmit in domnulIn acelagi an 1190, la 1 Mai, intr'o anarti. Corpul su se oda-Ingle laAlba.

Incoronarea lui Emeric.

Acestuia i-a urmat fiul silu Emeric care a domnit opt ani, gapteiuni itase zile. Solia acestuia Constar*, faca iregelui Aragoniei, s'amilritat in urmä, la sfatul marelui Pontifice, dupg impgratul Fre-deric. A adormit in doonnul in anul 1200, la 30 Novembri-, intr'omarti. Corpul sgu 9e odihnegte In biserica dela Agria.

LXXV1. Incoronarea lui Ladislau al II-a.

Dupii el a domnit fiul erra Ladislau care a fost incoronat la25 August, intr'o joi. A damnit insg gaste luni gi. cinci zile. A adormitIn domnul in anta 1201, la 7 Mai Corpul säu se odihnegte la Alba.

LXXVII. Incoronarea de rege a lui Andrei, tatal Sfintei Elisa beta.

Dupä el a urmat Andrei, fiul lui Bela al Acest Audreis'a incoronat in ziva a do-uäzeci gi gapte-a dupg moartea reg-elui La-(lisian, la Rosale, in ziva a patra inainte de ealendele lui Iunie. &pilaacestuia a fost doamna Gertruda din Germania, ca care a ngscut peBela, Coloman, Andrei gi ferricita Elisabeta. Dar din nenorocire pen-tru neamul omenesc, la sfatul de sigur al unui durgman, amintitadoamnä pe solia banului Bank, un bärbat distins, a dat-o cuspre a fi batjocoritg de un °aireare frate sträin. Din cauza aceasta,acelagi ban Bank, originar din neamul lui Bor, inmuiat migelegtesabia in efingele rreginei i lovind.o cu o rana gres, a ucis-o in anuldonmului MCCXII. Corpul acesteia este ingropat in minas' tirea

www.dacoromanica.ro

218

ggrilor mail) din Pe142). Pentru moartea aoestelia a risunat in toatiPannonia voci de jale §i in intreg neamul hanului Bank a urruato urfitil §i grozavg vgavarre de sfinge.

LXXVIII. Piece:ea lui Andrei la lerusalim.

Dupg aceea Andrei a vizitat rara sfäntg, la cexerea Papel, a tot00:pinker. Aceasti oerere o primise, pe eänd era Inca numai prin-cipe, dupg cum se vede seria, in afarg de fäggduiala §i de aducereala indeplinire a figgduielii: neem cunoecut tuturora2)... El a im-plink §i s'a aohitat de figgduiala tatglui sgu. Iar in ;ara stinta afeat pus generalisim peste intreaga annatä a cre§tinilor impotrivasultanului din Babilon §i a ie§it in cnränd invinggtor, plin de glo-rie. A egmas aol trei luni. In urmg, din tezaurul sä:u regal a cum-pärat relicviile multor sfinli: §i anume capul mare1ui mucenie tefan,capul sfintei fecioare mucenice Marrgarreta, mâna sfintului apostolToma §i a srantului Varto1ameu; de asemenea toiagul lui Aaron,unul din cele pee ulcioare in cari Christ a pref.:lent apa In vinalte multe obiecte pe cari a putut sä le stringg. i s'a Inters in Un-gana cu tezaurele pretioase ale sfintilor.

Regatul sgu brig 1-a reggsit in stare prosperg. Aceasta Ilya avoit tha fie atribuitg nu moritelor sale, ci relleviilor efinte pe cari leadusese. Deci, ham intfimpinarea regelui, Benedict fiul lui Ega, can..celarul reginei, a pus sg-i jasà inainte teli prelaii bisericii. lar as-täz' i acele relicvii sfinte le au in epecial acele biserici, a caros prelaliau ie§it in calea regelui, la intearcerea sa. Dupg trrecere de nou'l aniinsg, tregele a mgritat pe nobila sa fihcà Elisabeta cu un nobil bgrbat,Cu Ludovic Landgraful de Turingia. Acesta, dupg mai multi ani,mergänd de asemenea la Jerusalim, ca un devotat a cruciferilar, a a-donnit ad intru Chrietos. Iar regele Andrei a murk in arm] dom-nului 1235, in al treizecilea an al donmiei sale. Corpul tau se odih-ne§te in pace in mAngstire,a dela Apia.

Calugiíri suri, adicä imbricati in haine cenusii, mai inainte fiind im-briicait in haine negre. Ei eran ciilugärli Cisternensf.

Pelis. Este abatia din comitatul Pelys, de ling Strigoniu.Farem runosaut tuturora. Textul era: Licet universis liberuns sit arbi-

triunt in vovendo, nec necessitas in votis locum habeat, sed vol untas etc.

www.dacoromanica.ro

219

LXXIX. Incoronrea regelui Bela, al IV-a.

Dupri el este incoronat de rege fiul Eau Bela 1), Cu o zi inantede idele lui Octomvrie, in prima duznineci in care se eintrt: Dapaean domine! in catedrala bisericei fericitului Petra din Alba pecare el insu§i a egutat si-o tárnoseaseä. Ducele Coloman, fratele Eau,linea in cinstea lui gi fiind algturea de el sabia regala, iar Daniel,ducele Rutenilor, ducea inaintea lui, cu cea mai mare smerenie,calul. i a domnit 25 de ani. In anul domnului 1241 pe eand domneaînsu§i Bela, Mcmgolii sau

LXXX. Prima sosire a TtItarilor.

Titarii invadari regatul Ungariei cu 500.000 de solda ti Liar-mall. Impotriva lar regele Bela luptind längi rid Saio este biruitinteo bätalie in care este distrusil intreaga ogtire a regatului Unga-riei. lar insu§i regele Bela luind fuga pána la m.are, Titarii il ur-marese eu invea-§unare ping aci. Tatarii rilmaseri in regatul Ungarieitrei ani. i fiindca in acest tinup Ungurii n'au putut sti samene, deaoeea dupi plecarea rátarilor cu omit mai mul6i oameni au pieritde foame &writ au fost aceia cari au fost dugi in robie §i cari au pieritde sabie2). DupA aceea regele Bela s'a intons ctn regiimile maritime§i poporul su a ucis pe ducele Austziei Frideric, un brabat viteaz,inaintea Getatii Noui3), bite° bltalie cu Ungurii §i i-au sdrobit falcaen o Eageat5. Totu§i, fiindel acest duce a cazut in acest rilzboiu, maisus numitul rege Bela n'a putut aves ou Ungurii un triumf.

LXXXI. Raboiul cu Othocar.

Dupi aceasta, acela§i rege §i-a steins, in anul domnului o mie-doua sate gaizeci, o nurneroasi armata impotriva lui Othocar, regeleBoemilor, ring% Moravia, i)mpreuna cu fiul su stefan §i cu Alpra

Bela, numit §i rex junior, care a domnit impreuni en teal su Andrei,piui la moartea acestuia, din 1235, citric' este deplin incoronat, ca singur rege-A comnit pimi in 1270.

Aminunte asupra acestei invazii se pot vedea in Rogerii, Carmen Mi-sera

Nova Civitas, Neustadt. Lupta s'a dat la 15 Iunie 1246.

www.dacoromanica.ro

220

ducele GilmanIlor; dar fiind invins a fugit la Ilaymburg, in ziva atreia a idelocr din Julie.C.aci el era un bairbat pacinic,iar in armati §i.razboaie foarte putin norocos.

Biciuirea poporului.

Tot in timpul acestuia, in anul domnului 1263, poporul de josalerga in toate partile lovindu-se cu biciul 1). El a murk deci in anuldomnului 1270, la 3 Mai, in ziva de vineri, la sarbatoarea Aflarii

sfintei cruel, in instila dela Buda 2) §i carpul sau a fost inm.ormantatIn biserica Fratilar Minoriti din Strigoniu, bisericrt zidita in cinsteaSfintei Fe,cioare §i pe care regele Bela, Mud hick' in vieatà, pusesesa se inceapi printeo frum.oasa i costisitoare lucrare. Aci odihne§te elIn pace impneuni cu satia ea regina, numitli Maria, fiica imparatuluiGrecilor §i cu prea scumpul eau fiu, principele Bela. El a fost unbat plin de virtuti, a caui pomenire a rämas placuta in gura tuturocrUngurilor §1 a altor mai multe natii. Corpul slu a Lis' at sA fie ecos,desgropandu-1, din numita biserick archiepiscopul Filip din Stri-goniu, in contra ori ertrui &rapt §i sA fie iiimormintat, fArA indrepta-tire, in biserica sa catedrall. In aceaefi privinta, chestiunea fiindadusa mai multa vreme in discutia marelui Pontifice, Fratii Minoritiau ohtinut sa-1 recapete din nou §1 sa fie ingropat cu theta pompa infata altarul Sfintei Fecioare, mide se yid aceste frum.oase versuri:

Uite ce lucru frumos, trei in§i la altaru1 Fecioarei,Rege, regina §i un duce, deci trei bucurii deodata.

Si apoi urmeaza:Thin) cat ti-a fost tie data domnia, puternice rege,Frauda a lipsit, iar pacea §i cinstea au fost in vigoare.

LXXXIII. Ineoronarea lui $tefart, fiat Id Bela.

Dupa el a inceput sA domneasca, in anul doannului o mie doui

Biciairea poporului. In Chr. Bad. p. 202, Podhradczky ne di, dupäSiffridus Presbyter, urmitoarea informatiune subt a. 1261: lEodem arum multasnillia Flagellatorum prodierunt in mundum, dicentes, hontinem ab omnibuspeccatis absolvi, si in tali secta per unum mensem versaretur».

Insula Budensis, ntunità mai inainte Insula leporum, s'a numitFecioarei Maria, in cinstea cäreia se ridicase acolo un templu. De ciind Bela IVa transportat aci dela Vesprtm osämintele fiicei sale Margareta, insula se nu-

ineste pfini astäzi Insula Margaretei.

www.dacoromanica.ro

221

sute gapte zeci, fiul stiu stefan, peste toati Ungaria, el care a britutvitejege gi a pus pe fugii lângà fluviul Rabuta pe Othocar, regele Boe-milor, care vense cu putee in Ungaria cu Boemii, Austriacii, Brant-burgenzii gi cu neamuri amestecate. Pe laingii aceea, a cucerit Vidi-nul o cetate a Bulgarilor gi a biruit pe Bulgari gi a siLit pe cregele lor

fie supus. A datnnit insà dei ani a murit in anul al treilea aldomniei sale, in Insula cea Mare gi a fost ingropat in biserica feri-citei Fecioare, la Buda, in local Beginelor.

LXXXIV. Incoronarea de rege a lui Ladislau, fiul lui te fan.

Acestuia i-a armat fiul sàu Ladislau care a fost incoronat inacelagi an, in carel a murit gi tatal sàu i anume in anul domnului1273. Acesta a ucis cu ajutorul împàratului in rizboiul de laugh' Mo-rava pe regele mai sus numit Othocar. In ursni, In anal domnului1282, Oldamir, ducele Cumanitlor, stringtindu-gi o armatii de Cumani.adunati lângä laeul Hood, voind sii invadktze, ca dugman, in regatulUngurilor spre a gi-1 supune puterii sale, Ladislau a pornit impotrivalui, intoamai ca un Iosua, avind oil lupte pentru neamul gi regatids'an. In armata acestuia, Lorand, fiul lui Toma, ostag viteaz, s'a luptatimpotriva Cumanilor cu tot erorsmul virtutii sale gi a lovit vitejeltegi a sdrobit pe foarte multi Cumani. Dupi aoeea, ciind s'a dat bat:3-lia cea mare intre cele doui pàrci s'a ivit deodatii, din indurarea di-villa', pe neagteptate o ploaio tarentiali in contra fetiiacegtia, cari îi puneau toatà nidejdea lar in arcuri gi sigeti, dincauza ploiei celei dese, s'au prefkut, dup5 vorba profetului., intina pilmintului. i astfel regele Ladislau a eigtigat victoria, fiindsprijinit de ajutorul divin. In sfârgit, dupli aceea, putinii dintre Cu-mani cari au mai scilpat au fugit la Titari gi la indemnul lorIn anul domnului 1285 pearl' a doua oarii nilvälesc in Ungaria.

LXXXV. 4 doua invazie a Titarilor.

Titarii au intrat in Ungaria gi mige1egte au as totul Vasa laPesta. Tar regele Ladialan tinea In riisitorie pe fiica regelui Caroldin Apulia. Dar, dispretnind patul conjugal, s'a alipit de fetele Cu-manilor numite Cydua, Cupchoch gi Mandula gi de alte mai multe

www.dacoromanica.ro

222

pe cari le-a avut de concubine 1). De dragostea acestora, mima re-gelui Cu drept cuvant s'a stricat §i a ajuns si fie urfit §i de baroniide nobilii din regat.

LXXXVI. Sosirea delegatului Firmanus.

Mai mult decit atat, impotriva regelui care triia mai mutt caun oilman docat ca un catolic, sosi delegatu1 scaunului apostolic FilipFintranus care cerea ca oamenil sr' se lepede de a-§i rade barba, de

fItia pirul in contra datinilor ungur§ti §i sä päräseasca pletelecumaniee a caror pu.rtare se Meuse acum obiceiu in Ungaria, lovindpe rege chiar cu legatura anatemei pentru ca sä urasci pe pigäni,tinä la legea cre§tinasci §i sä träiasca ttinand la patul conjugal. Darne izbutind intru nimica fatä de rege, s'a inapoiat in patria sa.

LXXXVII. Uciderea regelui Ladislau.

Dupä aceasta, in scurei vreme, insu§i regele a fost asasinat mi-§ele§te in anul donmului 12190, 'in ziva de luni in.ainte de särbätoareaofintei fecioare §i mucenice Margareta, in fortrureata Kereszeg2), chiarde Cumani, pe cari el ii mbräti§ase. lar in timpul acestui. rege La-dislau Ungaria a inceput sä decadl din gloria ei cea strälucitä, cumvor dovedi-o mai jos intarnplirile §i evenimentele denial& de pläns.Crtei an inceput ea se iveaseä rä'zboaie interne, sä se nimiceasei orare,sti se redacà la nimic satele prin incendi, pacea §i .unirea sä.' fie cutotul ciacate în picioare, bogatii sä säräceasc5, nobilii s'ä se rustifice,din cauza säräciei. In vremea aceasta, trasura regelui Larliglau eranumità teleagä, adeci vehicul cu douä roate, de &Ina locuitoriifiindca din eauza muhor prädäciuni animalele de tractiune lipseauIn lairà i oame,nii, intormai ca dobitoacele, injugarti la telegi, indepli-neau rolul de animale.

LXXXVIII. Sosirea in Ungaria a ducelui Andrei de Venetia.

Dupa moartea actui rege, in acela§i an, in ziva a 18-a, este

Sofia sa era inchisä in mänästirea din Insula Budensä, a Sfintei Fe-cioare Maria. Reple era un bärbat frumos i captivant, dupä eum neSimon de Keza, in Prologal operii safe, p. 19: cujas pulchritudinem :varmintsot et lunch

Kereszeg, fortitreati in judetul Bihor, nu departe de Oradia.

www.dacoromanica.ro

223

incoronat Andrei, principe de Venetia. Acesta, pe cindregele Ladislau, fusese adus Lu Ungaria. SI vedem care este nagtereagi originea acestui rege Andrei i lin teaneiul ciror drepturi a meritatel si prian.easci acu.m. coroana Ungariei. Regele Andrei alII-lea, tatal regelui Bela al IV-lea gi al principelui Coltman,murindu-i prima sa solie sau mai bine zis dupi uciderea peri-mei sale sotii, dupi cum s'a aratat mai sus, pe cand calitorea spre!era sfantli, din insircinarea bisericii, spre a cuoea-i m.ormfintul dom.-nului gi pe cand pomind victorias de aci se intorcea fericit spre casieu mare cinste, s'a abatut in cele din urrina in Italia i inteo ocazie afost prea bine ospitat de marchizul de Este. Acest ananagraf gtiindregele este vaduv a flcut si vie in fata regelui fiica sa, o fati foartefruinoasi i bine gitita. Regele vazand-o frumoasa i fennecatoare,fiindca i in afara de .aceasta avea de gind si se casiltoreaaci, a con-tractat chiar in aceeagi zi casatoria sa cu aceasta domnigoari gi adus-o cu sine in Ungaria. Dupilmoartea regelui Andrei il.118:1, aceastidoanma voind ai se intoarci la parinqii sAi, &pa ce a convocat peprincipi regatului, pe archiepiecopi i episcopi, dovedindu-le prinprobe evidente di ea este insircinata, s'a intors in tare ei numiti Esth

aci la tatal ei a niscut un copil de sex masculin pe care la botez1-a numit tefan. Aceeta, fiind crescut e educat cu titlul de fin alregelui Ungariei, a ajuns in sfirgit in virsti matura gi prin. ingeli-chum a voit si usurpe marchizatul bunicului eAu.. Acest bunic inerifina mai putemic 1-a gonit dela sine. 5i fugind astfel 5tefan a plecatin Spania la Iacob, regele Aragoniei, care linea de sotie pe soraacestui Stefan, pe fiica regelui Andrei al Ungariei. Dupa ca a camascatva timrp aci, a vanit din nou in Italia i a fost alee gef al cetatiiRavena. Alungat de aci a venit in Venetia. Aici *Mai un colean oare-care din cetatea Venetia, foarte puternic gi bagat, cunoscin.d gi gtiindsigur ea acesta este fiul regelui Ungariei, i-a dat pe fiica ea in casi-torie gi I-a Neut partag al averilor sale. Cu aceasta fart a avut 5tefanun fiu, pe care 1-a numit Andrei, dupi munele tatilui siu. AcestAnd.rei cu ajutorul gi sfatul unchilor aài cari aveau bogartii enormea intrat in Ungaria, pe cind tr5ia inca regele Ladislau, subt cuvintulel era principe gi care trebuia si alba o portiune din regatul regeluiAndrei, in baza titlului dela bunicul siu. Cind insi a fost ucis re-gele Ladialau, ducele Andrei avu ferieirea si fie incoronat de baroniitarii. Acesta, 1n anul al doilea al doanniei sale, s'a luptat in Austriain fruntea unei armate foarte mari. Suht donmia acestuia nigte no-

www.dacoromanica.ro

224

bih ai rii §i anume Joan gi banul Henric i Ugrin, (iul lui Pocade Uylac, i ali mai multi au cerut, in prejuditiul regelui Andrei,un rege dela papa Bonifaciu al VIII-a.

I,XXXIX. Introducerea in Ungariu a lui Carol, inc.(/' de copil, de cariabaroni ai

Papa, &And urmare cererilor insistente ale acestura, a trian,-..s,pe cand träia inca regele Andrei, in Ungaria, in anul domnului 1299,pe un copil, numit Carol, de 11 ani. Familia gi originea acestui Ca-rol este urmatoarea: Regele 5tefan al Va, fin]. lui Bela al IV, regeleUngariei, intre able fete a avut una numita Maria pe care o &Ansein casatorie lui Carol cel Schiop, tiul lui Carol ce! Mare, care dindärnicia bisericii a fost rege in $eilia. Acest rege Carol ce! Schiop aavut cu aoeastafiic a regelui 5tefan pe Carol numit Martell. Iar Ca-rol Martell a dat nagtere, eu fiica imparatului Rudolf, numitä Cle-mentia, unui care in tara aa s'a numit Carobert, adiea CarolRobert. In Ungaria insi pierzandu-gi numele de Robert, s'a nuanitde Unguri numai Carol. Pentru ca Melias poata domni acest Carol§i sä aibä putere in contra regelui Andrei, numitul papa a trimis peuntil §i pe altul dintre oamenii ski impotriva regelui Andrei gi pen-tru Carol.

Ace.gtia insa neputând face nimic, se intoarsera indarät acasil.Intr'aceea, in anul doanului 1301, in xitia de Sf. Felix de Pincis,aoest Andrei a repausat in donuml in fortareatia dela Buda 1) gi afost inmormantat in biserica Sfantului evanghelist loan, la Fratii Mi-

XC. Introducerea in Ungaria a principelui Venceslav din Boemia.

In urnia, dupil anoartea regelui Andrei, baronii 'aril se despartcurand in acela§i an in douti parade, aga cí Matbei, Omodeu §i UgrInc,ei mai puternici frunta§i din tari, §1 alti nobili mai multi, se ali.piri de copilul Carol §i-/ socoteau rege §i Cu vorba §i eu fapta. Do-minic "nag, rui luitefan, nuanit Pores, odinioarii magistrul tezauru-lui regelui Andre?), Dumitru, (iul lui Nicolae, Henric, fiul lui Hen.

blirbati de o mare influentli, imprenni ca Ioan, arhiepiscopul din

Castruus Novum, Momia Pestiensis.Magister Thavarnicorum, magistral trzaaralui regelui.

www.dacoromanica.ro

225

Calocia Andrei, episcop din Agria, gi Emeric, apiscop din Oradia,Haab, episcop din Vat, Anton, episcop din Cenad, Nioolae, epiecopdin Bosnia, gi Jacob, episcop din Zips, cauia ji s'a cedat epescopatulpenta-u intreaga sa vieafti, au pornit în luna Iulie spre Boemia, la mc-gele Venceslav, ca sä prImeascä acesta guvernul regatului unguresc,pentruca sä nu piarz5 iradependenla regatului liber, primind un regedat de biserici. Iar la xegele Boemiei, de aceea §i-au inclreptatfiindcri regele Otocar, care fusese omorit de regele Ladislau, dupicum s'a povestit mai sus, a avut de solie pe fiica doamnei Arma, fiicaregelui Bela al IV-lea, §i care a näscut cu ea un fiu nuMit Venceslau,care a dompait în Boemia mu/ti ani, dupi inoartea tatälui säti. AceatVenceslau n'a voit sà vinä, ci le-a dat Ungu.rilor ca rege natural pefiul sau, nilscut cu fiica impAratului Rudolf §i näs' c-ut de asemeneacu nu.mele de Venceslau, in oareeare localitate numitä: Godin1)längl Morava, din Boemia, mide se s nseser numiçii nobi1i i

episcopi. i dup5 ce cu totii fácurà invoialä sorisä gi dupä ce o In-tàrirä jur5aniint, il prinairi in unanimitate. De ad proclamIndcu voce tare: Pre tine, Doamne, te läudäm" au ajuns la cetateaAlba Regalä, uncle archiepiscopul loan din Caloeia, impreunä cuceilalti episcopi numiti anai SUS, 1-au incoronat Cho' i pe vremeaaceasta archiepiscopatul din Strigoniu era vacant. Apoi au venitla Buda. Aci arcliiepiscopul loan a adormit in doinnul §i episcopulIacob din Zips s'a odilinit in pace. Ei insi au fost ingropatibiserica Sfântului loan, la Fratii

XCI. Regele Venceslau se intoarce in patria sa, adica In Boentia.

In urniä, rege/e amintit, pe care Ungurii l-au numit Ladislau 1),petrecind un an in fortäreata dela Buda, n'a priinit din partea

ca de akfel §1 copilul Carol, niel o putere §i nici undrept regal. Dar o parte din /arä numea de crege pe Carol, cealaltäparte pe Ladislau, dar numai ca nuine, nu gi de fapt, ca maies-tate sau putere regala. Atunci regele Venceslau, tatli regelui Ladis-lau cel de curänd incoronat, vizind §i gändindu-se la viclenia pre-facuti a Ungnrilor, a intrat in Pannonia cu o multime de armatilin anul doinnului 1303 §i kind cava timp line& Dunäre, aproape

Cochin, azi Gading.Venceslau, ca sii41 atragi favoarea Ungurilor, dupi 1ncoronare, s'a

mit Ladislau.

15

www.dacoromanica.ro

226

de Pesta, &pace a primit pe fiul ski Ladislau cu coroana regala gipe Ladislau, fiul lui Verner, prirmarul saa magistratul din Buda,s'a intors linigtit In tara sa.

XCIL Excornauticarea filma de papa impotriva preofilor din Buda.

In acelagi tim.p, fratele Nioolae din ordinul predicatorilor,episcop cardinal la Ostia, investit cu autoritatea scaunului apostolic,sosi In Ungaria in interesul lui Carol. Acesta gezänd cilteva zile laBuda, gi vazind el nu poate ajunge la niel un rezultat, s'a intors laRoma gi aci murind Bonifaciu al VIII a fost ales gi intkit in ceamai inda denmitate pontificall gi este nuanit Benedict. La plecareasa insa din Buda läsase subt interdictie pe cativa cetateni din Buda,pentru un znotiv oarecare. Preotii gi parochii observand cu strictetainterdictia, iegira la iveala pseudo-preotii gi necredincio..4i cari cele-bran pe fara inaintea poporului slujba divina gi dedeau in public ce-lor intereigi sacramentele bisericegti. Peste acest crin ingrämadind giun alt rau rmai primejdios, dupa ce aueonvocat paporul gi dupä ceau aprins lumkari proclamara in gura mare de excomunicati pemarele pontifice, inlocuitorul lui Christos, pe toti archiepiscopii giepiscopii din tara ungureasca gi de,opotrivä pe toti preotii. Aceastas'a petrecut, pe cind fortareata dela Buda o conducea Peturman,amintit e ajorca gi pe care Il alesese regele Venceslau pe eind. La.dislau era prizonier.

XCHT. Intoarcore.a In ;ara ca rege a lui Ottho,

lar inteaceea fiii lui Heinrich gi alti aviva nobifi introduc carege al Ungariei pe Ottho, ducele de Bavarria 2). Ace.sta soeind, acerut sa-i se dea coroana regará inapoiata. de Venceslau gi luänd-ocu sine s'a indreptat in anul domnului. 1305 spre cetatea Alba Re-gala ca s'a' se incoronese aci de rege, dupa fortnele legale. Benedict,episoopul din Vesprem i Fratele Anton, episcopul din Cenad,'unser Ca rege gi-1 incoronará cu acea coroana regala. De acivenind la Buda gi, intr'o zi solemná, avind ca podoaba regala sfint.-..camama pe cap, a mero; pe toate strAzile gi cartierele eálare, insortitde o Imultiine de popor, rmtru ca s faca tuturor cunokiut ca el esterege In toaa forma. Dupá calva timp a socotit cu cale sá vizitese

1) Ottho, duce de .Bavaria, era, §i el inrudit ou regii Ungariei.

www.dacoromanica.ro

227

tara Ardealului impreunil cu Beke, fiul lui Toma. Aci mnsä voevodulLadislaul) a pus mana pe el §i 1-a tinut inchis in fortireata sa ,maimulte zile. $i avancl suferinte de indurat, a foat in urma gonit din.zegatul unguresc.

XCIV. Gasirea coroanei.

Nu trebuie si trecena neamintit faptul ca pe cand danta co-ioanfi era purtati de acest duce Ottho pi-in Ungaria, de teanta-dugmanilor, el a facut ca sa fie inchisa de un megter etrungarintr'o ladif.12). $i pe cand mergea calare, impreuna cu oamenii s5i,in acerca unei mg:4i pe o tasca publica, pe °are uanblau maimulti calatori, deskgandu-se din intamplare legaturik dela geaua ea,de care era legati lâdiça, intocmai ca o damigeani de vin, a cazutfara ea vaza nimenea. In 11/111.1 insá, cand s'a facut ziva, observind.ca lipeegte acel tezaur pretios, alargara' inspaimantati cat puturamai in graba pe, osea Inapoi. $i, de0 erau multi calatori, auaflat coroana in mijlocul goselei publiceo rara sa fi fost gasita decineva. Probabil ca ea cazuse noaptea tarziu gi a fost regasiti färäîndoiala epre seari in ziva urinatoare. O intamplare de sigur ciudata.gi care meriti ea fie amintita! Dar, oe s intelegem prin aceea eae'a peadut acemita caroarta, decat doar ea acest principe nu puteasa peatte aceasta coroa,na pana la sfargitul vietii sale ti ea- aveasa o piarda de pe cap impreuna, in acelagi timp, i cu chiste°. Si cesä intelegent pi-in amea ort aa n'a fost gasita de nimenea altul inafafa de aceia cari o purtau, decat câ Ungaria ce-i fusese data avea1:11-i fie bata de ingerul ce-i o daduse. Pe cand se petreceau toateacestea i in mijlocul acestor evenimente, Ladislau, fiul lui Wernereste liberat, cam dupa trei ani, din captivitatea rregelui Venceslaua intrat, in tacerea noptii, Xmpreunil cu loan, fiul lui Csak, in fort:1-reata dela Buda pe poarta ce se gasegte l'anea sinagoga ovreiasca,In ziva de joi, (lupa earbitoarea fericitei fecioare Petronella gi,ptmand crelpede mana .pe cativa cetateni din Buda adversari i trada-tori ai en, nimicit. Magistratul cetatii "msa Petuirman de abia ascapat gol cu fuga. lar pe doi dintre cetalteni i anume pe Martun-

Ca al cistige favoarea lui Ladislau Apqr, voevodul Ardealului,decis a vie la curtes acestuia ca si ja in cisitorie pe fiica voevodului. Cf. ami-'mute in lzv. 1st. Rozo. vol. III, p. 17.

Fiasco sau fiasco era propriu zis un vas in care se transporta via.

www.dacoromanica.ro

1) Schismatic, adici ortodox.

228

hennau gi pe, magistul Martin, dintre cei doisprezeoe jurali, a pus.si fie tiriti cu cruzime de cozile unar cai prin uliele i mahalaleleoragului i oasele lor si fie arse in foe. A pus apoi mina pe averilelor i le-a pästrat pentru sine. Pe lingi aoeea, pe preotii necredin-ciogi amintiti inai sus i-a trimis, legati In lantuai de mâin i depieioare, archiepiscopultti din Strigoniu Thama. Archiepiseopularmrest in inchisoare, unde dat tristul lor sfiret.

XCV. Venirea In Ungaria a Cardinalalai Frate Gentilis.

Pe cind deci copilul Carol se gisea in Ungaria, Uri mine:ac-res coroanei regale, a soak in Pannonia in anul domnului 1308 Fra-tele Gentilis din ministirea muntelui Sfintului Martin, preot Car-dinal din ordinul Fraillor Minoriçi, avind deplina autoritate a su-premului Pontifice. lin adevir, trecind un an'in pace, in anul.donmului 1309, dupi promulgarea uncí teribile constitutii, a inn°.dat in nodal anatemei pe n,obilii regatului, iar tuturor celor bogati.

celor siraci interzis ea strictete slujba diving. i a talentaceasta pentru acei nobili cart nu voiau sä restituie regelai Carol,amintit imai sus, drepturile regale gi reginale i cari nu voiau deloc aä..l recurboasci de rege. lar pe Ladislau, voevodul Transilvaniei,,Illovi cu o exccnnunicare deninea fie& dreptcoroana regatului, pe care o primise de la principele Chtho, cind.1-a prins in captivitate i fiindci pe fiica sa, acelagi Ladislau o di--dime ca solie fiului lui 'tef an, regele Serbie, ce era schismatic 1).De aceea eind nobilii amintiti au vizut trupuirile monitor zieänd-afacril din cimitire, turbura0. in sitfletele lor arnirtte, adunindu.-se-in anul damnului 1309 in câmpul Racog de lingi Peeta, au primitunanim de rege pe adesari amintitul Carol gi gribindu-tm spreAlba intr'o joi dupä ziva Sfintului rege Stefan, I-au inearonat ve-Belt gi solermi cu dints coroani restituiti de voevodul Ladis-lau. In acelagi an, papa Clement al IV prin craciatii Iowa* acKutat cu multi iscusinti printre cregtinii acestei lanai sit string,un tezaur nepretuit pentru o expeditie generali spire a cuceri tarasfinti; acordind amintitilor eruct.* o favoare deosebitä, dindu-lebani din belgug, &ant din achitarea, pain indulgente, de ori ce crimäpe timp de cinci ani inoontinuu. Dar, in maul, dintr'un tezaar atiltde mare n'am vizut nimic IA se fi ficut efectiv.

www.dacoromanica.ro

229

XCVI. Lupta de ltingii Kassa a regelui Carol §i a olor sai in contralui Mathei §i a fiilor lui °mode&

In anul domnului 1312, pe cand regele Carol asedia cu toatefortele sale fortareata regala, numiti Sams, pe vare o stapaneaDuanitru, fiul lui Nicolae, din Insarcinarea lui Mathei, cel mai puter-nic ge,f de armata, a trimis acelag/. Mathei, fiul lui Petru din Trencin,impotriva regelui i ca ajutar pentru Dumitru, o nie gapte sute deostagi mercenari inarmati cu lancii, i toate fortele sale, pentru ca

alunge Cu puterea pe rege departe de fortareata sa. Ca gefi deanima' a agezat pe Du.mitru, amintit mai sus, gi pe Aba numit ce!Frumos sau cel Mare. Regele afland de wire-a lor a socotit ei nupoate g li se opuni gi s'a retras la Sopes. Scepusenzii, calareti cagi pedegtri, 1.1 s'au declarat credinciogi gi Cu ei a atacat regele cuznai mult curaj pe dugimariii sii. Acegtia îneopur s oucereaseacetatea nuzniti Cassa din cauza omorului palatinuhul Omodett pe-care Teutarticii din Cassa, mai de graba Sagii din Cassa, 11 uciseserafara de nici o vina. Iscoadele anuntand sosirea regelui, ei au ;legitAin cetate gi plini de curaj alergara intru inampinarea regelui. 5iatat regele cat gi ei se gribeau Ea ocupe o pozitie mai buni de lupta,pozitie pe care au ocupat-o mai intai dugmanii regelui. Acesta Ting,In vremea aceasta, Intel) vale de langi. satul Harnad, dupa ce Im-preuni cu arinata sa indeplinit cele cregtinegti, spovedindu-se

impirtagindu-se au tru.pul donumlui de catre nutmitii cruciati,erau pregatiti in toste pentru moarte. Dar dugmanii grcrzavi ai picii,dupa ce gi-au famine armele, scoborau action de pe culmea unuideal spre valea amintit,, avand si dea lupta impotriva regeluidin fa, gi pe coaSta zisului znunte s'a dat cea mai cranceni bata-lie inteo vineri in ziva sfintilor mucenici Vitus gi Modestus, bita-lie cum nu s'a mai Inamplat s5 se dea in Ungaria din timpul Ta-tarilor. In aceasti batalle au piorit cei mai distingi nobili dinfamilia regala, Kokos, nul lui Stefan, nusnit Porch, gi $tefan, fiullui Bager, gi Ladislan, fiul lui Thoma, gi Iacob, fiul lui Aladariu,Michael, fiul lui Petra., Gurke gi Michael, fiii lui Gurke, gi Petru,castelanul din Bereg. Gurke gisinduoe stegar subt steagul regelui,a fost ucis, gzand steagul regelui, iar regrle luptand subt steagulcruciatilor. Din partea cealalta lug a clic. ut curand gefii de armatiDumitru, fisul lui Nicolae, i Aba, precun gi coi dei fii ai luiOmodeu, fiind rh'ni41 de sageata morçii, i a1ii, foarte multi, lo-

www.dacoromanica.ro

-- 230

viti mortal a-au dat sufletul aici gi pe aiurea. i, cu toate cidliiipartea regelui au cäz' ut foarte multi, totugi regale a cagtigatvictorie strä1uct. Ceea ce credem i mirturisim ei s'a ficut dinvoia lui D-umnezeu.

XCVII. Moartea doamnei Maria, prima sofie a regelui Carvi.

In anul cloannului 1315, doamna Maria, prima Bulle a regelui,de natiune polonä, Mea ducelui Casimir, a treia zi dupi ziva feri-citei fecioare gi anuceniae Lucia, gdi-a grima fericiti zilele y-jetasale la Timigoara gi a fost bigata- in sänul pämäntului, in AlbaRegali, in biserica sfintei Fecioare. In anul danutului 1318, regelea luat de sotie pe doamna Beatrioe, flica regelui Romanilor, soraregelui Boemilor d'n tara Luxemburgului; aceasta dupä trecere deun an a repausat in domnul gi a fost ingropati in cateckala bisericiidin °radia. In acela§i an, biserica sfintei; fecioare din Alba, carede multeori a fost pustiiti de foc, a inceput regele si o acopareCu invilig de plumb i eá o impodobeasci cu boltituri m'Arete; pelngà aceea, si o consolideze cu coloane foarte puternice. In aee-la,i an a anurit palatinul Mateiu.

XCVIIL aisiitoria regelui Carol cu Elisabeta.

In anul clomnului 1320 regela Carol a luat de sope pe fiica_

regelui Poloniei, cu numele de Elisabeta, cu care in anul domnului1321 regele a avut un fiu, numit Carol. Acest capil a murit in aee-lagi an in care s'a niscut ti a fast inmaranantat la Alba. In anutdomnului 1324 regele a avut Cu aceeati regini la Visegrad, in zivasfintului Remigius I) un fiu cu numela de Ladislau.

XCIX. Fundarea melnastirii din Lipova.

In anul damnului 1325 regele a inceput sä zideasci pelaraFratii Minuriti o biserici in Lipova n cinstea fericitului Ludovie,,un sfint nou, episcop i duhovnie in Tholosa, care era frate desänge cu tatil siu, adeci primogenitul regelui Siciliei i al regineiMaria, fiica regelui .5tefan al Ungariei, nepot al lui Bela al IV-achirotonisandu-se gi imbricänd Tasa ordinului Fratilor

1) SI. Remigius, la 1 Octomvrie.

www.dacoromanica.ro

231 --

C. Naverea lui Ludovic.

In anul domnului 1326, cu trei zile indulte de nonele lui Mar.tie, aceluiai rege ii s'a niscut un fiu pe care de bucurie 1-a numitLudovic, dupil nu.mele acestui sfint duhovnic, ruda tia. In anuldomnului 1327, aniercuri inainte de duminica Floriilor, bisericaefintei Fecioare din Alba Regala-, dei era acoperitil impotriva in-cendiului cu plumb, dupil cum am amintit mai sus, a ars totur inchip de plans r tot materialul de plumb topindu.-se, intocmai eaceara, a cuirs in §ivoaie de pe acoperi§ din cauza focului celui pu-ternic, in afar5 de o clopotnifi care era deasupra sacristiei, lindese g5seau foarte multe monte de ale sfintilor §i nimenea n'a statla indoial5 si creazi eà" ele au sc5pat numai multumit5 aneriteloracelor sfinti. In urm5 însà biserica a fost vi irtai putin aeoperitzitot Cu plumb.

CI. Nasterea principelui Atidrez.

In acelar an, in ziva sfzIntului apostol Andrei, îi s'a n5scutun jiu, pe care 1-a nuanit Andrei.

C.II. Felicianus rrate§te pe regirla Ei;sabeta.

In anul domnului 1329, a nrurit fiul su, Lad'slau. Pe cand,vremea aceasta, Tegatul Ungariei se bucura in linire de o pace a§ade doriti r se gisea in sigurantá din toate pr1e de durnani,

vrilima§ul p5cii §i silmániitorul de vrajb5, a trimis gindulIn inima unui oarecare osta§, cu numele de Felic:an.. din familialui Zaah, mi om filtran ca zile §i incilruntit ca v5rgt5, sil asasinezeCu sabia In acela§i timp §i pe stilpanul s5u, wegele Carol, r pest5pilna sa, regna E/isabeta §i pe cei doi fii ai lar, Ludovic i An-drei. Acest Felician fusese ridicat odinioara la mAriri de palatinulMateiu din Trenen. Dar, in ormii, pár5sin.d pc Mateiu, a venitrege. Regele imp5rtà.-§indu-1 de favoarea sa regará', Felician aveaintrarea liber5, fiindu-i In totdeauna deschis1 u§a palatului. In-tr'un cuvânt, pe c5nd rege/e se gisea la masa in palatul s5u dinstiburbiul castrului sau dela Vsegrad, Imprenn cu regina §; cm

2) 1,3 7 Martie.

www.dacoromanica.ro

232

eel doi fii ai s.i amintiti mai sus, in anal donmului 1330, lacincisprezec,e inainte de calendele lui Maiu, miercuri, in ziu apatra dupä Pagti, acest Felidian, intränd pe ascuns, s'a oprit inainteamesei re.gelui i acotind din teacl o spadä ascutitil, repezindu.se cufink, intocmai ca un dine turbat, a voit sä omoare znigelcgterege, pe reginii gi pe fiii lor. Mila lui Duanneze i eel induritor im-piedicandu-1 insä, n'a putut eä aducä la indeplinire oe a voit.Totugi a ränit ugor pe rege la mina dreaptä. Dar, du.rere, at5iat, in acela.gi timp, patru degete dela mini dreapti a reginei,degete pe cari ea le intindea dänd milä siracilor, nevoiagilor°antennar de jos. Cu aceste degete chiar coser ea diferibele odäjdiipentru ne.nuraäratele biserici i cu acestea tenniter, ea podoabepentru altare i pentru preorti, din purpuri scampi, i potire,ca sit oboseasci vreodatal. Voind 8'1 omoare i pe fiii regelui ce segäseau acolo, pedagogii copiilor, i anume fiul lui Gyula dinKenich, i Nieolae, fiul palatinului loan, Cantina sä se optanä,au fost räniti de moarte la cap, in vreme e copiii amintiti scIpaucu fuga. Atunoi loan, fiul lui Alexandra, din comitatul Patak, untinfir de o fire distinsä, fiind pe atunci, ajutorul de sufragiu al re-ginei Be repezi asupra lui Ferucian, ca asupra unei fiare slibatice

puternic cu un cutit intre git gi galerul hainei, l-asträpuns i l-a culcat la pämänt. lar soldatii regelui, atunci, dintrioparte gi din alta intrand pe ugi cu sabiile lar texibile ciopartirämembrele nenorocitului, Naiad/1-1 ca pe un monstru Capul siu afost trimis la Buda, iar mainile i picioarele apucarä alt drum pen-tru ahe cetäti. In eele din urmä, unicul aiu liii, un bäiätandru,singura sa slugà eredincioasi, degi au fugit, n'au putut sA scapegi-au sfärgit vieata de ensile anor cal. Cad wrele tuturor acestoraimpreunii cu oasele lor le-au ros eiinii pe maids/re. Si in adevär omerita aceasta Felician care pe multi amain% mutilandu-i ca ofiar5, i-a lipsit de membrele !or, el insugi acum si fie lipait prinjudecata lui Dunmezeu celui drept de toate membrele sale 41. elcare fat:few neebosit chinuitor al säracilor, Marl lipsit acum demoartea obicinuitä a oamenilor, sA moarä de o moarte nipraznicide aline qi intocmai ea gi un ciine art-gi prioneasel portia sa impren-nä cu cajun. 5i fiica sa, cu numele de Clara o fag foarte fru-moasI a foist scoasi afari din palatal regal gi tainda-i in chip ori-bil, impreu.nä cu nasal, buzele, gi läsindu-i si i se vaz5 numaiii s'a ciungirit dela amändourt mäinile opt degete i i s'a lint na-

www.dacoromanica.ro

233

msi degetele policare i astfel a fost duel jumitate moarti pe uncal crdare prin strizile gi mahalalele oragului Rind saki nenorocitasi strige: .zCine este triditor, primeasci toati risplataa. 0 adGua fati, fata Imai mare a lui Felieian, cu numelc de Sebe, miri-tati dupi un oarre care nobil Kopay a fost decapitati inaintea fora-m* Lewa, din portmca lui Emeric, castelanul de Bezha gi.Kopay gi-a terminat zilele in inchisoare. Pe lingi aceasta, fiii ace-stuia, au fost transportati de cruciatti intr'o insull din mare, nemaiavand vazi niciodati tara lor de nagtere. in sfirgit multi no-bill din neamul lui Felician au fost onioniti.

as (el migelul de Felician a (Az' ut in crrimi de 16se maiestate, aturburat o domnie, gi-a stins siminta sa proprie, a adult faimi reaneamului siu oi ea pierdut pe sine, ajung&nd hrani Candor; des-legindu-se din aceasti lume, a fost legat in fundul tartarului, (iindingropat in iad. In hunea aceasta a rimas de pounini i ca pildipentru triditori. i un fapt atat de grozav cine ar putea crede ci s'asivirgit intr'o singuri zi? Piitá la aceasti.Intâmplare, regele Ca-rol a navigat cu corabia sa pe vint favorabil a brizdat, dupádorinti, cu nava sortii sale intinaul incretit al mirii. De acuminainte destimd eel schimbicios, luindu-gi rimas bun, gi-a intorsspatele, ridicindu-se rizboaie din toate pirtde, coplegindu-i prinmultimea lor miffunea de indeplinit; §111 mai chiruia i o durerede picoare gi de miini.

Expedifia lui Carol Robert impotriva lui Basarab Voevocl 1).

In acelagi an, in care a murit nevrednicul de potnenireadeei in anul domnului 1330, regele gi-a adunat o mare

oaste, nu insi toati puterea sa armati, eici trimiaeee ealdati labotarele tArii in diferite expeditii, impotriva numerogilor sii dug-mani gi la indenuml voivodului ardelean Thoma gi a lui Dio-nisie2). fiul lui Nicolae, nepotul lui Ivanca, s'a due in persoani,in luna lui Septembrie, prin Severin in tara voevodului VlahilerBazarad, tari care nu poate fi locuiti de un popoc neohienuit enea, ea si alunge din aceasti Sari pe Bazarad, sau eel putin si deaIn posesiune tara aceluia unuia dintre eurtenii trii, Cu toate civoevodu/ plititte intotdeauna cu credinti darea cuveniti Isfaiestat'sale Regelui.

Acest capitol a foet tradue fi de L Lupa, Lect. din izv. ist. rons.Dionisie, finl lni Nicolae, era comite de Bihar.

www.dacoromanica.ro

234

Dupi ce regele a cuprins Zeurinul (Severinul) §i fartireatalui, le-a incredintat toate numitului Dionisie impreuni cu demnita-tea de Ban. Ficindu-se aceasta, Bazarad a trimis la rege o ochevrednici de toati cinstea ca spunk* regelui: voi, rege§1 stipan al meu, ostenit cu stränge.rea otiri, eu voiu rispLitiosteneala voastri cu 7000 mirci de argint, §i vi voiu lisa in pace §1Zeverinul, cu toate ce se n de el, pe care acuim, cu puterea le tinetiIn nnâinile voastre. Pe deasupra, tributul ce d.atorez corcanei voa-sire, il voiu plìti cu c.rediniti in tot anul. i nu mai putin voiutrianite la curtea voastri pe unul dintre fiii mei, pentruca s ser-veasci pe banii mei §i pe cheltuiala mea, num.ai s vä intoareelimndàrt cu pace §1 sá inconjurati prionejdia persoanelor voastre,pentruci daci veniti §i mai mult inliuntrul aril, nu veti puteanicidecum si inconjurati primejdia». Regele, auzind acestea, cu.mintea trufa§e, a izbucnit fatä de soli cu urmátoarele vorbe, zican-du-le: «SI' spuneld a§a lui Bazarad, ci el e pistorul olor mele §ieu, din escunzi§urile sale, de barbi 11 voiu scoate''.

Atunci un baron1) credincios, cu numek Danciu, comite deZolyom §i de Liptou a§a a griit regelui: cSapine, acest Bazarad seadreseazi clitre voi cu mare smerenie §i spre cinstea voastir5; pen-tru aceasta rispundeti-i in smisoarea voastri Cu favoarea bunätitiiregale §i argtati-i deplinà iubire i milostivire».

Regele atunci a repetat vorba de sumetie §i de amenintarepomeniti mai sus §i piräsind sfaturile mai sänitoase, a pornit in-data mai departe ca apoi si dea lupia. i neputand regele §i aieä gäseasci de mincare in tari necunoscuti, intre munti §i dealurieu p5duri, au inceput si sufere in curänd de foame regekosta§ii §i caii. De aceea, s'a ordonat o implicare cu Bazacrad,accsta cuvaintul ci va asculta de ,rege i ci va da regelui i tuturorcamenilor säi siguranta de a se intoarce acasi §1 va anua undrum drept; §i astfel regele se intoreea in siguranti punand te-mein pe credinta perfidi a schismaticului.

RPgele a ajuns pe o cale oarecare Cu toati oastea sa, dar caleaaceasta era cotiti i inchisi de amandoui pinile de ripe foarteinalte de jur imprejur §i pe unde aceastil cale era mai largri acoloVlahi In mai multe locuri o intiriseri imprejut cu pnisàci. lar

1) Baro, onis. Cuvrmtul apare mai intai pe la efirOlul sec. XII ;ti insem-neazii otn liber i om viteaz, care merge pe cheltuiala sa Is ralzboin. Cf. Bar-tal, Gloss, sub voce.

www.dacoromanica.ro

235

zegele gi toti ai si negändindu-se in adevir la aga ceva, multimearenumarati a Vlahilor sus pe rape a alergat din toate panne tia aruncat sageti asupra oastei regelui, care se gasea In fundul uneicai adanci, ce nici nu se putea numi cale, ci mai curand un fel decorabie stramta, unde din pricina inghesuelii cei mai sprintenicai i ostati cildeau din toate parsile in lupti. Cad din prieinaurcutului, prapastios din acea cale nu se puteau sui In contra Vla-bilor pe nici una din ripele de pe arnandoul laturtle drumului,bici nu puteau merge inainte, niel nu aveau loe de fuga, fiind fa-cut'. acolo pisad, ci erau Cu totul pringi ostagii regelui ca nigtepegti in vare ori in mreaja.

Cadeau tined i batrani, principi i nobili fira nici o deosebire. Cadaceasta trista intamplare a tinut mult dela ziva a gasea a saptamaniipana la ziva a doua a saptarmanii viitoare, in cari zile soldatii alegiaga se izbeau unii de alii, 'mecum in leagan. 1) se leagäna i sescutura pruncii sau cuan se clatina trestiile de vant. ;;:i a fost aci uncumplit derastru, cati au cazut o multime de ostagi, de principiti de nobili numarul lor nu se poate socoti, din ziva a tasea, inpreziva sfargitului Martin 2) gi dupa aoeea in cea urmatoare.

Au anurit acolo i trei prepositi i anume magistrul Andrei,ptrepozitul bisericii din Alba, un barbat foarte venerabil, vice-cancelarul maiestaf.i sale regale, fiind acoloi a pierit cu sigiliu/regelui. Apoi Mihail, prepoz.tul din Pozsega i Nicolae, prepozituldin Alba Transilvana. D. asemenea Andrei, plebanul din Sarusti cillugarul Petru din ordinul predicatorilor, bilrbat onorabil,acolo gi-a primit paharul moutii orancene, pe.ntru ca in creerulcapetelocr lor au batut migelette cuie de lernn3).Si au fost ucigi i uniipreoti cari erau capelanii regelui. A cazut in sfargit ti o mult*Enenenumarata de Cumani.

Cadavre/e tutnrora, atilt ale fete/or biserice.lti, cat gi aie no-bililor laici acolo, pe locul luptei, agte,apa vreanea de apoi a invieriicelei de ohgte. i niel macar cei rnai de aproape ai lor n'asu putut,din cauza nàvàlirii dugmanilor, ea gaseasca pe cei &cutup: ai lor,pentru ca înii sà4 ingroape. Dar Vlachii au dus multi prizoni-

Cunas, leagän.Dupä calendarul catolic, episcopul Martin elide in 1105 de 11 Noembrie.

Lupta a tinut de vineri pia tnarti.Lignei cmvi, cuie de lenut ce le-au fost bätute in cap, obiceiu intre-

buintat de barbari.

www.dacoromanica.ro

236

en, atät räniti &it tki neatin§i §i au pus m:nia pe foart.1 multe arme§i haine de pret ale tutunor eelor

caz. uti ti bani in aur gi argint givase pretioase §i briuri de sabie §i multe pungi cu grotite late 1) §imulti oai eu §ele gi cat frine ce toate le-au luat §i le-au due lui B a..zarad Voevod.

3ar regele hi schimbase insemnele arraelor sale, cu cari s'aimbricat Desev, fiul lui Dionisie, pe care crezändu-1 Vlahii a fifrump regele Lau omorit Cu cruzisne. i insugi regele de abia asciipat cu cativa ingti. C.iici au stat imprejurul regelui, ca aloe ziduride piatii, magistrul Danciu cu fiul sau Ladislau ti. alt.i ostagi carierau In serviciul personal al regelui §1 magistrul Martin, fiul luiBerend, cari primeau asupra lor toate loviturile de sabie §i de sigeti,rumai s'i scape vieata regelui de lovitura mortii.

Cideau §i imprejurul oastei, din bate pIrtile gi din multimeaclineaeci a Vlahilor, ca mugtele catri au pierdut dulceata untuluide lemn, când ucideau fari mili pe poporul crin §i pe preotiilor, un§i ai lui Christos.

NumIrul Vlahilor ucigi acolo de Unguri numai judeciltorulpriceput din Intern a putut srt-1 aocoteasci. Regele 11113g dupl. acea-set' intimplare a venit la Vi§egrad. Intr'un cuvint, eu toate ei Unguriiau purtat aizboaie foarte marl §i foarte crineene, totu§i aceasta li eaintämplat §i lar, ca nu cumva al se sumeteascii de multimea victo-riilor sau, col putin, sii fie pedepsiti pentru inglmfarea lor de maiInainte, pentru ca el cunoascrt gi ett umilinta gi al inteleagi 612)de mila iubirii dumnezee§ti se fac cu at:it mai vrednici, era eat rah&loviturile de indreptare ale tatilui cerresc. aid Dumnezeu tell peaceia ii pedepseln4 pe cari ii iubette (Nam Deus Pater lbs corrigit,quos (Nigh).

Grossus, i. gro§ia, monidi introdusi in UngAria de regele Carol Robert,Un gros valora 3 crucen i salt 5 denari. Grossus latos saes minor. valora 4 gro-gite, grossus nurior, 8 gro5ite. Cf. Ant. Barial. Gloss, sub voce,

Quatenus, Cu acesunii vorbi se incheie manuserisul cronicei pietate.

www.dacoromanica.ro

Aaron 95.Aba 17, 22, 37, 38, 39, 40, 43, 49,

104, 105.Abah 28.Abyron 43.Accio 92.Achilles 82.Adalbertus 24.Adriaticum mare 12.Africa 2, 14, 15.Agria, Agriensis 77, 87, 94, 101.Agmund 69, 75.Akus 22, 76, 89.Aladarius 15, 105.Aldaricus 11.Alamania, Alemania, Alamanicus

7, 14, 15, 24, 26, 28, 36, 90, 94.Alani 4, 5.Alba, diferite, Albensis, 21, 32, 33,

35, 40, 44, 45, 46, 51, 52, 53, 57,67, 73, 83, 86, 90, 93, 94, 95, 101,102, 104, 105, 106, 111.

Alexandria 14.Alexander, diferiti 3, 107.Almasus 79.Almus, diferiti 18, 19, 77, 78, 79,

80, 81, 82, 86, 88.Alpra 96.Alprozuri 5.Alpes 18.Altinburg 25.Amanus 2.Amorrei 21.Andreas, Endre, diferiti 21, 25, 26,

27, 35, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50,51, 55, 90, 94, 95, 99, 100, 101,106, 111.

Anglia 77.Anianus 47, 51.Anna 101.Antiochia 79.Anthonius 101, 102.Apulia 12, 14, 24, 25, 83, 84, 98.Aquilegia 12, 13, 14, 27.Aquisgranensis 29.Arabia 20Arad 88.Arragones, Aragones, Aragonia

27, 94, 99.Arcellauus 13.Argentina 10, 29.Armeni 27.Arnoldus 26.Arpad 18, 19, 20, 21Assenech 3.Assirii 15.Asya 2, 5.Atha 54.Atyla, Atila 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14,

15, 16, 17, 18, 19.Augusta 27, 28.Austria, Australes 8, 38, 39, 45, 46,

91, 96, 97, 100.

Babilon, Babilonia 3, 95.Bacia 66.Bachy 68.Bachienses 58, 64.Bacon 51.Bagen 105.Balatun 22, 47, 51.Bankban 94, 95.Bani pons 17.Baratzlaus 38,

INDI CE

www.dacoromanica.ro

Barbancia 29.Bartholomeus 95.Bascardia 5.Basilea 10.Bator, Batur 55, 90.Bavaria, Bavari 24, 28, 37, 38, 40,

91, 102.Bazarad, Bazaraad 108, 109, 110,

111.Beatrice 105.Bechei, Bechey 75, 108.Beel 45.Beginae 97.Beke 102.Bela, Beela, diferiti 21, 25, 26, 35,

41, 42, 43, 46, 47, 48, 49, 50, 51,53, 82, 86, 87, 88, 90, 91, 94, 95,96, 97, 99, 100, 101, 106.

Beliud 21.Beier 18.Belus 43.Bendekuz 6, 8, 16, 18.Benedictus 33, 82, 95, 102.Beneta 44, 45.Dereg 105.Bereka 4.Berend 18, 110.Bertramus 27.Besprem 17.Bessi 6, 18, 27.Beuscite 11.Bewinde 10.Bezen 84.Beztricus si Vestricus 45.Beztur 18.Bihor i Byhor 55, 61, 65, 75, 76.Bisseri 57, 58, 68, 69, 84, 91.Bissi 7.Bizancia 10.Bizancium 39.Bobuth 39, 67.Bodohot 47.Bodrog 77.Bodus 73.Boheni, Bohemia, Bohemicus 22.

27, 35, 37, 39, 41, 46, 51, 55, 62,64, 65, 66, 67, 76, 77, 78, 83, 84,96, 97, 100, 101, 105.

Boiotha, Boyoth 26.

- 238 -

Bokon 73, 81.Bolug 18.Bondofard 18.Bonifacius 100, 102.Bor 18, 22, 94.Borich, Borichiom 81, 88, 89, 90,

92, 93.Boron 86.Bororich 86.Bors 59, 87.Borsua 73.Bostricus 44.Both 82.Bothond 30.Boyoth 26.Bozniensis 101.Byhor, Bihor, Byhoriensis 55, 61,

65.Bykas 62, 63.Bracta 17.Bractani 11.Bramburgenses 97.Britania 77.Brixa 14.Brundisium 83.Bua 42.Bud 89.Buda, diferiti, Budensis 6, 8, 11,

33, 35, 37, 42, 68, 96, 97, 100, 101,102, 103, 107.

Budli 18.Budavara 12.Bugar 60.Buhna 42.Buken 18.Bulchu 18, 28.Buldi 44, 45.Bulgari, Bulgaria 17, 28, 30, 32,

33, 57, 58, 74, 85, 97.Burgundi, Burgundia 28, 36, 39.Buzad 26.Buzias 57, 60.

Calabria 14.Calman 83.Cam 2, 3, 4.Campania 25, 27.Capadoces 3.Caputstria 12.

www.dacoromanica.ro

- 239 -Carantani 54. Crumhelt, Crutnheld, Crumhel-C,arinthia 12, 27. dinus 15, 16, 17.Carniolia 27. Cumani (Cuni), Cumanicus, Cu-Carolus, Carulus, Karolus 28, 101, mania 6, 7, 18, 27, 42, 57, 96, 97,

102, 104. 98, 111.Carobertus 100. Cund 22.Caserta 25. Cuni (Kuni), Cumani 55, 56, 57,Cassa 104, 105. 73, 74, 75, 76, 79, 87, 93.Cathalaunia, Cathalauni 11, 12. Cupan 22, 24, 25, 31, 31.Cato 14. Cupchech 98.Catona 14 Cus 4.Cecilia 90. Cusen 76.Celestinus 6. Cusyd 22.Cesumaur, Cezumaur 8, 10. Cydua 98.Chaba 15, 16, 17, 18. Cylices 3.Chaak, Chak 21, 26, 103.Chakvara 21. Daci 11.Chalon 10. Dalmatia, Dalmatienses 7, 12, 54,Chenad, Chanad, Chanadensis, 72, 73, 80, 83.

Chanadinus 18, 39, 42, 45, 101, Dama 18.102. Daniel 96.

Chanaan, Chananei 3, 21. Dani 8.Chele 6 Danubius 7, 11, 15, 19, 20, 21, 24,Chigla 16. 28, 38, 44, 45, 46, 47, 65, 66, 68,Chour 81. 69, 74, 76, 102.Chus 3. Dathan 43.Ciz 86. David 47, 55, 84.Clara 108. Demes 53, 81, 82.Clemeus 104., Demetrius 101, 104, 105.Clementia 100. Dencia 5.Colocensis 101. Dentos 6.Colomanus, diferiti 25, 55, 75, 77, Deodatus 24.

78, 81, 83, 84, 88, 92, 94, 95, 99. Deseu 111.Colonia 11, 12, 38. Desiderius 54, 71.Comes 25. Detricus 7, 8, 10, 15, 16.Concordia 14. Devecher 42.Constancia 10, 94. Dobuka 55.Constantina 86. Dominicus 101.Constantinus 18, 86. Don 5, 8, 12.Constantmopolis 17, 30. Donch 109, 111.Copulch 75. Draco 82.Corardus, Corrardus 25, 27, 28, 77, Dule 4.

92. Dun 3.Corosmenia, Corosmini 5, 16, 17. Dyonisius 108, 109, 111.Cosma 85.Cothoid 63. Eberhardus 27.Cracovia 90. Eccylburg 12.Cremona 14. Ed 16, 17, 18.Croatia 72, 73. Edemen 16.

www.dacoromanica.ro

Ega 95.Egyptus, Egiptii 3, 15.Eggrus 95.Egiruch 35.Ekhardus 29.Elena 88.Eleud 18, 19.Elysei 3.Elyza 3.Elyzabeth 94, 95, 106,Emericus, Ermericus

73, 94, 101, 108.Endre, Andreas 41, 42,Enee 4.Engadi 8.Eolides 3.Erdelw, Erdeelw 16, 17, 19,

32, 102.Erney 61, 64, 66, 67.Escembu 75.Esth, Esthensis 99.Ethei 18.Ethela, 6, 18.Ettyopia, Ethyopes 3,Ethul, Etul 5, 12.Eucius 10.Eunodbilia 18.Europa 2, 5.Emila 3.Euila 3.Euilat 4.Euzem 79.

Fabianus 54.Fantiska 55.Farkas 18.Felicianus 107, 108.Ferraria 14.Ferlorum payer 40.Ferteu 68.Firmanus 98.Flandria 11.Flangres 39.Folcus 89.Forum Iulii 14, 28.Franci, Francia 3, 11,

48, 77, 85, 92, 93.Francigene 2.Francio 2, 3.

240

Francio 2, 3.Frank 60.Fredericus 25, 94, 96.Frigia, Frygia 7, 12,Frisones 11.Fulbertus 86.

Gaab 90.Gabriel 92.

107. Gadira 2.31, 33, 34, Galathe 2.

Gallia, Gallid 2, 11, 22, 29.43. Gebarth 47, 48.

Gelasius 17.Georgius 47, 59, 61, 63.Gregorius 25, 26, 27.

21, 31, Gentilis 103.Gerardus 39, 44, 45, 55.Germania, Germanicus 7, 10, 12,

15.

Gertrud 36, 94.Gervasius 93.Geur, Geurinum 47, 54.

5. Geycha, Geysa, diferiti duciregi 6, 9, 21, 23, 24, 25, 26, 27,30, 31, 32, 42, 47, 49, 53, 54, 55, 56,58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66,67, 68, 69, 70, 72, 77, 78, 87, 88,90, 93, 94.

Godin 101.Golgata 22.Comer 2, 3.Goron 24.Gothfridus 27, 38.Gotti 8, 1LGozzilo 38.Grak 79.Greci, Grecia 3, 15, 16, 17, 27, 30,

33, 57, 58, 59, 60, 74, 85, 86, 87,92, 96.

Guilermus 25.Guncel 91.Gurk, Gurke 92, 105.Gwth 25.Gyod 44.

25, 26, 28, Gyula 21, 22, 31, 32, 33, 56, 107

Haab 101.Hadoch, Hodold 26.

www.dacoromanica.ro

- 241 -Haram 86. lspani, Ispania 26, 27, 77, 99.Harriad 105. Israel 3, 72.Haymburg, Heinburg 24, 96. Istria 75.Hedrich 24. Italia, Ytalia, Italicus 7, 14, 27,Hendrea, V. Andreas, 53. 28.Henricus, Herricus 25, 37, 47, 49, luanca 63.

100, 101, 102. ludas 63.Herfold 26. Iudei 103.Hermanus 26. luan, Iwan 87.Hernistus 25. Atla 80.Hernuh 69. Julianus 90.Hismaelita 27. Julius 101.Hoholt, Hohold 26. Juriani 5.Honorius 15, 16.Hood 97. Kadar 6, 18.Hostiensis 102. Kadicha 6, 8, 15, 38.Hung 17. Karasu 86.Hungaria i Hungari de mai mul- Karinthia 33.

te ori. Karolus, Carolus, Karulus 98, 100,Huni 4, 7, 8, 10, 11, 12, 14, 16, 17, 103, 105, 106, 108.

18. Kasmerius 105.Hunor 4, 5, 18. Kazar 58.Hunt 31, 24. Kean 21, 32, 33.Hyspania 3. Kear 18.Hyster 3. Keysla, 26, 33, 34, 35, 36.

Keled, Keleed, 18, 25, 26.lacobus, diferiti, 55, 99, 101, 105. Kelenfeld 44.Taco 82. Kemey 62, 6.3ladra 12. Kenesich 107.Jako 24. Keres 76.Ian 58. Kereszeg 98.lancha 109. Kestelci 61.Ianus 43, 84. Keve, Kewe 6, 8, 15, 18, 61.Japhet 2, 3, 4, 18. Kezumaur 17.Iauan 3. Kokos 15.Iaurimum, Iauriensis 24, 31, 40. Kopay 108.Jeronimus 2, 3, 4. Korokou 76.Igfan 62. Krul 75.Iherosolima, Ierosolima 79, 80. KuIan 21.

95. Kulche 18.Ilia 60, 79. Kund 19.Illiricus 23. Kuni 80.India 5. Kuppan 79.Insula Magna 97. Kusid 19.Iohannes, diferiti, 89, 100, 101, Kutesk 73.

103, 104, 107. Kynesua 53.Iosephus 2. Kyo 18.losua 97. Kyquinius 25.Irchania 5. Kyrielays 56.

www.dacoromanica.ro

Kysceti 24.Ky-tani 5.

Laclizlaus, diferiti, 21, 25, 26, 30,33, 35, 42, 46, 47, 49, 56, 57, 58, el,62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70,71, 72, 73, 74, 75, 76, 78, 80, 85,88, 93, 94, 97, 98, 99, 100, 101,102, 103, 104, 105, 106, 107, 111.

Lampertus 47, 62, 63, 89.Lama 7QLapus 55.Latinus 8, 13, 27, 36, 62, 66.Laurencius 79.Lays (Ludwicus) 106, 107.LazariLeel 18, 22, 23, 29.Leo 14, 01.Leopah 27.Leventa 18, 21, 35, 42, 43, 44, 45,

46, 50, 55, 108.Leviatam 82.Leytah 23.Linthar 28.Liptou 109.Litua 12.Lodomeria, Lodomerius 42, 93.Lodovicus 93, 05.Lombardia 28, 29.Longobardia, Longobardus 7, 12,

13, 14.Lorandus 97.Lotoringienses 29.Luchumburg 105.Lucia 105.Lugdunum 10.Lipuensis, Lippua 106.Luxorium 10.Lytuani 1/.

Macedonia-Machedonia-Mace-donicus 5, 7, 12, 86.

Machabei 59.Macrinus 7, 8.Made/ 3.Magari 4.Magog 3.Magor, Magori 4, 8, 18.Magoria 5.

- 242 -Maiorica 27.Mandula 98.Mangali, Bilangalla 5, 96.Mantua 14.Marcellus 78.Marchart 61, 66.Marcianus 17.Marcus, Mark 77, 82.Margaretha, diferite .25, 52, 95, 98.Maria Magdalena 90.Maria diferite 96, 100, 105, 106.Marcocl 68.Marinus 11.Marrochia 10.Martellus 100.Martinus, diferiti, 31, 82, 47, 55.

61, 63, 65, 66, 103, 111.Martunherman 103.Matheus 79, 80, 100, 104, 106, 197Masticon 10.Mazecab 3.Medi 3, 8.Mecliolanun 14..Meotyda 4, 5.

Meger 61.Menfeu 40.Merania 27.Mersa 25.Meses 5-5.Mesoch 3.Messiani 17, 22.Metensis 29.Meysie, Meysnensis 26.Mezarin 3.Michael 26, 27, 30, 105, 111.Mike, Myke 18.Mikolch 15.Minorica 27.Minosloy 93.Miramommona 10, 11.Mircode 79.Misca, Miske 18, 32.Misnensis 27.Modestus 105.Mogor 5.Monoch 79, 80.Monopolis 83.Monorod 65, 66.Moravia 27, 96, 97.

www.dacoromanica.ro

ALforov a 101.Morua 49.Morot, Moroth 17, 47.Mortundorf 26.Moysi 21.Moynolth 89.Myksa 90.Murthmtir 45.Musun 45, 51, 54, 66, 67, 68, 69.

Nandorfejervar 57.Neapolis 100.Nemproth 3, 4, 18.Nicota 59.Nicolaus, diferiti 48, 50, 89, 101,

102, 104, 105, 107, 109, 111.Nitria, Nitrienses 35, 65, 69.Noe 2, 3, 4, 18, 21.Nog 63.Nona 12.Noricus 39.Normani 11.Nova civitas 96.Novum castrum 43, 55.Nurumburg 26.Nyr 22, 55, 61.Nys 60, 61.

Obus 59.0(v)buda 12.Oldamir 97.Oliverus 25.Omodeus 100, 104, 105.Ompud 18.Opour 30.Opus 18, 55, 63, 64, 66, 69Orlamundus 83.Orsova 83.Osul 56.Ottho, Otto, 62, 63, 64, 67, 77, 89,

102, 103, 104.Otiunarus 18, 82, 86Othocarus 96, 97, 101.

Padua 14, 28.Paganti 75.Pamphylia 7, 12.Parmonia 3, 6, 7, 8, 11, 12, 14 16,

- 243 -

11, 18, 19, 20, 21, 22, 28, 24, 25,26, 27, 28, 45, 95, 101, 193. 1C4.

Papya 13.Parentia 12.Paris 2, 3.Parisani 83.Patavi, Patavia 80, 81.Paulus, diferiti 3, :3, 82, 86.Paznan 24, 31, 85.Pelis, Pelys 82, 95.Pergamum 14.Persida 14.Pertoldus (Bertoldus) 29.Pesth 44, 68, 98, 102, 104.Petergozdia 83.Petovia 38.Petronella 103.Petrud 62, 63.Petrus, diferiti 25, 33, 36, 37. 38,

40, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 49,54, 63, 64, 68, 78, 80, 8.3, 95, 104,105, 111.

Peturmanus 102, 163.Pezli 37.Philippus 97, 98.Phit,onici 13.Phut, Phuth, Phutens 3.Pincis 100.Praga, Pragensis 77.Praedicatores 102, 111.Priamus 2.Protasius 93.Pruteni 5, 11.Poch 90.Pola 12, 75.Poloni, Polonia 17, 25, 27, 41, 42,

46, 47, 50, 51, 53, 62, 76, 77, 78,83, 85, 90, 105, 106.

Pomorani 41.Ponch 100.Porch 101, 105.Pozoga 111.Poson 47, 67, 68, 70, 73, 90, 92Potentiana 7, 15.Poth 25, 51, 68.Potokensis 107.Pyrisk 85.

Quinqueeclesiae 46, 54.

www.dacoromanica.ro

Raba 40.Rabcha, 38, 39, 40, 61, 97.Racus 64, 104.Radi 32.Radoan 60.Rapolt 90, 92.Rasdi 43.Ratispona 25, 29, 41, 48.Ravenna 14, 99.Realth 13.Romenses 11.Remigius 106.Regiona 14.Renus, Rhenus, Rhenenses 10, 11,

22, 27, 29.Rhodanus 10.Riphei 5.Robertus 84, 10.Rodolphus 100, 101.Romani de mai multe ori.Rosacium 45.Ruscia 42, 61, 62, 76, 79, 80, 81,

82, 83, 84, 90.Rutheni, Ruteni, Ruthenia 7. 16,

46, 47, 76, 79, 88, 90, 93, Ei.

Saar 23.Saba, Sabei 3.Sabaria 7, 13.Sabatha, Sabateni 3.Sabina 44.Sacana 3.Salomon, diferiti 1, 2, 25, 47, 48,

49, 50, 51, 52, 53, 54, .5, 56, 59,60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68,69, 70, 71, 72, 73, 74, 77, 84.

Salona 12.Salvator 61.Samberg 26.Sambuk 25.Samson 84.Saraceni, Sarraceni 27, 59.Sardona 12.Sarolt 21, 31.Sarus 40, 104, 111.Sampson 89.Saul 87, 90.Saxonia, Saxones 22, 27, 28, 91.Scenia 12.

- 244 -Scepsenses 101, 104.Scirc 5T.Scithia, Scythia, Scyticus 2, 3, 4,

5, 6, 7, 8, 13, 16, 17, 13, 19, 21,22, 23, 29.

Scemen 18.Sclavi 17, 32, 33.Sclavonia 75.Sebastianus 54.Sebe 108.Sebus 37.Segusa 29.Sem 2.Sempte 69.Senones, Senonienses 29.Seo 88, 89, 96.Seon 21.Sentapolug 77.Sages 104.Servia 85, 87, 104.Setephel 86.Severinus 24.Seyo 22.Sibies 3.Sibilia 10.Sibinicum 15.Sicambria, Siccambria 3, 7, 10, 11,

12, 17.Siccan 3.Siculi 91.Sigilbertus 4.Sigismundus 10, 36.Sophia 48, 49, 87.Simad 89.Sim5i-arg 19.Simigium, Symigium 68.Solt, Solth 83, 84.Spaletum 12.Sthepanus, diferiti 21, 24, 26, 27,

30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 41,42, 44, 53, 73, 80, 83, 84, 85, 86,87, 88, 91, 93, 94, 95, 96, 97, 99,101, 104, 105, 106.

Stiria 12, 27, 69.Stoph 25.Strigonium Strigoniensis 31, 61,

94, 96, 97, 101, 103.Strozburg 10, 29.

www.dacoromanica.ro

Suevia 23, 25, 27, 28.Suprunium, Supruniensis 39, 58.Susdali, Susdalia 6, 7, 18.Sycilia 2, 100, 106.Syculi 84.Syma 82.Symigium, Symigiensis 24, 31. 89.Symon 26, 27.Syria 2.Sytiaten 44.

Talna 87.Tanay 2.Tarnukwolg 7.Tarsia 3, 5.Tartari 96, 98, 105.Tata 17, 24.Tatar 87.Tatun 46.Taurus, Taurinus 2, 29.Temes 75, 78, 79.Terralaboris 14.Terrestrina 12.Tervisium 14.Teutonia, Theutonia, Theutonicus

12, 15, 17, 19, 24, 28, 36, 37, 47,49, 51, 61, 64, 66, 68, 69, 70, 76,81, 84, 91, 82, 105.

Thana 18.Thanay 4.Tharsus, Tarsus 3.Themesvar 105.Thogata 5.Tholosanus 11.Thomas, diferiti, 89, 95, 97,

103, 105, 109.Thocoyd 75.Thoroyd 64.Thuringi, Turingi, Thuringia 23,27, 28.

TIcinus 13.Toxun 6, 9, 18, 22, 27, 30, 46.Toyzlou 37.Traces 3.Tragura 12.Transilvanus 32, 73, 75, 104, 111.Traysama 38.Trenchen, Trinchinus 55, 104, 107.Treurensis 29.

245

Troia, Troiani 3, 13.Tubal 3.Tulna 8, 38.Tunisia 27.Turda 6, 18, 89.Turingia, Thuringia 11, 26, 95.Tyhon 47, 51.Tyodor, Tyodorius 89, 90.Tyras 3.'ryscia, Tiscia 7, 8, 10, 17, 40, 51,

63, 64, 75, 79, 89.

Ugeg 18, 19.Ugra 77.lJgrinus 100.Ultrasilvanus 75.Umsoer 75.Ung 73.Ungari, de mai multe ori.Uros 87, 92.Urosa 84.Urricus 28.Urs 22.Ursula 11.

Wach 64.Vacia, Vaciensis, 63, 64, 68, 70, 71,

Wag 69.Valens 6.Varad, Waradini, Waradiensis, 57,

61, 76, 78, 83, 87, 101, 105.Varkun, Warkun, 50, 79.Vata, Vatha 43, 44, 55, 61, 82.Vazul 30, 34, 35, 37, 46.Wazunburg 24.Vecellinus 24, 63.Wele, Wela, 6, 8, 15.Vencellinus, Vencillinus 31, 32.Venceslaus 100, 101, 102, 103, 112.Venecia, Venetia, Venetus, Vene-

tensis 13, 36, 45, 49, 83, 99.Werbulchu 22.Vercellinus 28.Vernerius 102, 103.Verona 7, 10, 14, 16.Werteshege 49.Vesprimiensis, Wesprimiensis 31,

www.dacoromanica.ro

Westnempti 449.Vestricus Bestricus 45.Veysinburg 40.Vid, Vyd, Wyd 25, 58, 60, 61, 62,

64, 65, 67.Vienna 8.Vylac 100.Villelmus, Willermus, Wyllermus,

38, 51, 62, 68, 77.Voytech 47.Vises 37, 42.Viscardus 84.Vyssegrad 73, 106, 107, 112.Vitalis 90.Vitus 105.Vlachi, 12, 16, 17, 109, 110,

111, 112.Volphgerus 24.Vasos 90.Voylach 47.Wlta 29.Vratizlaus 27.Vros 47.Vrosa 82.

Yadra, ladra 12.Ydropolis 30,Ysnacum 11, 22.Yspania, Ispania 11, 25, 27.Ytalia, Italia 13, 99.

Zaah 107.Zaar v Ladizlaus 25.Zacharia 18.

246 -

Zadriensis 80.Zadur 80.Zala 47, 61.Zalankemen 57.Zambur 18.Zamur 18, 45.Zava 57, 58.Zazholm 7.Zekul 16.Zelice 47.Zelyz 55.Zemein 6.Zemlen 94.Zemlin 78.Zetuim 109.Zigetfeu 66.Zimgota 65.Zoard 14.Zoboleh, Zoboley 21.Zolio 109.Zolomerus 54, 72, 73.Zoltan 18, 32.Zomus 55.Zonuc-Zonunc 44, 45.Zorard 14.Zounuk 62.Zothmund 47.Zuard 22.Zuatapolug 17, 19, 21, 97.Zug 57.Zugzard 53, 61, 71.Zulta, Zultan 18, 68.Zyrind 31.

www.dacoromanica.ro

CUPEINSULPag.

Prefati www.

Avant-Propos IXintroducerea XXI

I. Istoricul manuscrisule, - - - XXIDescrierea i caracterizarea cronicei pictate XXIIIFiliatiunea dintre Chronicon picturn i alte

cronici XXVIRomftnii in cronica pictatä XXVIIIConcluzii XLIX

Textul latin 1

TraducereaCronica pictatA dela Viena 4 113Prologul Cronicei Ungurilor 113

I. Prima origine a Ungurikir dupA si Anta Scrip-tura 114

IL Prima origine a räspindirii Ungurilor inOrientul Sciiei 117

Prima intrare a Ungurilor in Pannonia 119Alegerea lui Atyla ca rege al Ungurilor

si victoria acestui monarch 122

Continuarea povestirii 123Fuga popoarelor 126

Cucerirea cetatii Aquilea de Atyla 126

Originea Venetienilor 127

Devastarea Germaniei 127

Casatoria regelui Atyla 123

Prologul despre a doua intrare a Ungurilordespre intamplärile fericite i neferi-

cite ale lor 132Alegerea celor sapte cipitani 133

www.dacoromanica.ro

248

XXII. Neamul lui Vecellinus care a venit dinGermania 139

XXII. Neamul lui Hunt 0 Paznan 139... .

Neamul lui Poth 140

Neamul lui Oliver 0 Ratold 140XXV. Neamul lui Herman din Alamannia 141

Neamul lui Buzad 141

Neamul Keled 141

Neamul lui Symon 0 Michael 141

Intrarea diferitelor popoare 142Recapitularea faptelor petrecute in tim-

pul ducelui Toxun 142Devastarea Bulgariei de Unguri 143Moartea cApitanilor Leel si Bulchu 143Infrangerea Grecilor de Unguri 145

Na0erea lui Stefan cel Sf Ant, primulrege al Ungurilor 146

Lupta sfântului rege Stefan impotrivaducelui Cupan 14'7

Lupta regelui Stefan cel Sf Ant, im-potriva lui Gyula, ducele Transilvaniei 143

Al treilea r6zboiu al regelui Stefancel Sfânt, impotriva ducelui Kean 148

Zidirea de catrà regele Stefan celSfant in Buda Veche a unui templu pen-tru canonici 149

Digresiune 150Moartea ducelui SI. Emeric 0 orbirea luiVazul 150

Pag.

XIII. Primul comandant 133

XIV. Al doilea comandant 136

XV. Al treilea comandant 136

XVI. Al patrulea comandant 136

XVII. Al cincilea comandant 136

XVIII. Al §aselea comandant 137

XIX. Al §aptelea comandant 137

XX. Neamul lui Tata 133XXI. Neamul fillor lui Hedrih 139

www.dacoromanica.ro

249

Pat

Moartea fericitului rege Stefan i inmor-mfintarea sa la Alba 152

Cruzimea regelui Petru 153Fuga lui Petru i alegerea lui Aba 158

Sosirea impAratului in Ungaria in contralui Aba 155.

Intoarcerea impAratului in Ungaria 158.Ducele Bela numit Benyn 159Moartea regelui Petru 163

Incoronarea de Unguri a regelui Andrei 161Regele Teutonilor 16SIncoronarea lui Solomon in timpul vietii ta-

Válui sàu, regele Andrei 168Fericita incoronare de rege a lui Bela 170Sosirea impAratului cu ginerele sal, re-gele Solomon 173

Lipsa de copii a regelui Solomon 0 a fra-telui sau David 171

Devastarea Ungariei de Cumani 175Sosirea Peceneg,ilor In Ungaria 177Vrajba dintre rege í principi 180.Impäcarea lor 181

Incoronarea lui Geysa ca rege 189,Sosirea impäratului 19Fuga lui Solomon 192Incoronarea ca rege a lui Ladislau celSfânt 193Invazia In Rusia 198.Construirea bisericii din Oradea 0 moar-tea regelui Ladislau 199Moartea regelui Ladislau i incoronare.aca rege legitim a lui Coloman, fiul luiGeysa 200Clädirea biserici din Demq 203Orbirea ducelui Almus 0 a fiului sAu 204Incoronarea de rege a lui Stefan, fiul

liti Coloman 206

www.dacoromanica.ro

250

P.

Incoronarea ca rege legitim a lui Belacel Orb, fiul lui Almus cel Orb 210Incoronarea lui Geysa ca Rege 213Trecerea impAratului Conrad prin Un-

gana spre Ierusalim 215Incoronarea lui Stefan 216

Stefan usurpA coroana pentru sine 216Incoronarea lui Bela al III 217

Incoronarea lui Emeric 217Incoronarea lui Ladislau al II-lea 217Incoronarea de rege a lui Andrei, ta-

tAl sfintei Elisabeta 217LXXIX. Plecarea lui Andrei la Ierusalim 218

Incoronarea regelui Bela al IV 219Prima sosire a TAtarilor 219RAzboiul cu Othocar 219Biciuirea poporului 220Incoronarea lui Stefan, fiul lui Bela 220Incoronarea de rege a lui Ladislau,

fiul lui Stefan 221.

A doua invazie a Tfitarilor 221Sosirea delegatului Firmanus 222Omorul regelui Ladislau 229

LXXXIII. Sosirea in Ungaria a ducelui Andreidin Venetia 222

Introducerea in Ungaria Inca de co-pil a lui Carol de catrA cAtiva baroni aitArii 224

Introducerea in Ungaria a principelui Ven-ceslav din Boemia 224

Regele Venceslav se intoarce in patria sa,adecA in Boemia 225Excomunicarea fAcutd de papá impotrivapreotilor din Buda 223Introducerea in tara ca rege a lui Ottho 226GAsirea coroanei 227

Venirea in Ungaria a Cardinalului FrateGentilis 228

www.dacoromanica.ro

LIndicele

251

Lupta de lAngl Kassa a regelui Carol #a alor si In contra lui Matei # a fiilor

lui Omodei 229Moartea doamnei Maria, prima sotie a

a regelui Carol 230CAatoria regelui Carol cu Elisabeta 230

Fundarea mAngstirii din Lipova 230Nasterea lui Ludovic 230Nasterea principelui Andrei 231Felicianus rfineste pe regina Elisabeta 231Expeditia lui Carol Robert bnpotriva luiBasarab Voevod 233

237

www.dacoromanica.ro

DIN PUBLICATIUNILE AUTORULUI

Mitologia greco-romanä in lectura ilustratii, 2 vol. cu ilustra-tiuni si plaaisii

Legende i pove.,vti antice, cu stampe si ilustratiuni.Monografia Drastorulvii-Silistra, ea hirti si ilustratluni.Cettoti qi °raye greco-ronuxne in noul teritoriu al Dobrogei, eu

o hartá çì ilustratiuni.R,omanica (Tablele cerate, Insula erpilor, etc.) studii istorice,..

filologice f,d archeologice, cu o harti, si ilustratiuni.Vieaf a si opera /ui G. Lazfir (in colaborare).Basarabia, privire istoria.

Versificafiunea latid, Prosodia si Metrica.Istoria literaturii latine, Antologie i Crestomatie.Studii pedagogice, Limbile clasice in invittilmantul secundar

metodica lor.gi secwizarea Romdnilor.

Sicules et Rowmains, Un procks de dénationalisation.Date privitoare la maghiarizarea Romem' ilor.

Plinius, Corespond,enta Cu Impiratul Traian, traducere.Apuleius, Amor i Psyche, cu ilustratiuni, traducere.Lucian, Toxaris sau Prietinia, traducere.Cicero, Discursul pentru Archias, traducere.

INST. DE ARTE GRAFICE (13IICOVINA) I. E. fOROUTIU, BUCIIREFIV

www.dacoromanica.ro