PROPEDEUTICA CURS 3

ETAPELE CLINICO-TEHNICE DE CONFECTIONARE A PROTEZEI PARTIALE ACRILICE

1. Examenul clinic ;2. Pregatirea campului protetic ;3. Amprenta preliminara ;4. Modelul preliminar ;5. Confectionarea lingurii (portamprentei ) individuale ;6. Amprenta functionala =finala=definitiva ;7. Modelul de lucru ;8. Confectionarea sabloanelor de ocluzie ;9. Determinarea relatiilor intermaxilare de ocluzie;10.Montarea modelelor in articulator;11.Confectionarea machetei preliminare;12.Proba machetei preliminare pe campul protetic;13.Transformarea machetei preliminare in macheta finala+ambalarea si obtinerea

tiparului;14.Prepararea si introducerea acrilatului in tipar +polimerizarea;15.Dezambalarea, prelucrarea, finisarea protezei;16.Aplicarea (inserarea ) PPA pe campul protetic;17.Dispensarizarea pacientului.

1. Examenul clinic: Pacientul se examineaza riguros exobucal, endobucal (odontal, parodontal, chirurgical, ortodontic). Se pune diagnosticul pe baza datelor anamnestice si a statusului parodontal. Se pune un diagnostic odontal, parodontal, protetic de edentatie, ocluzal, ortodontic, chirurgical. Primul diagnostic este cel de urgenta.Pe baza lor se prefigureaza planul primar de tratament coroborat cu examenul complementar (RX+analiza modelului de studiu). Se explica solutia de tratament si se definitiveaza planul de tratament (solutia protetica finala).

2. Pregatirea campului protetic   : a) pregatirea cavitatii bucale=pregatire preprotetica (nespecifica) ;b) pregatirea dintilor stalpi (limitanti) =pregatirea proprotetica (specifica);

In tehnologia P.P.A. pregatirile preprotetice si ale dintilor stalpi nu sunt asemanatoare celor efectuate in tehnologia P.P.S. (mult mai complexe).

a) Pregatiri preprotetice: Interventii chirurgicale : se extrag dintii mobili , irecuperabili, resturile

radiculare irecuperabile cu procese periapicale cronice, dintii migrati excesiv

orizontal sau vertical mai mult de 30º, dintii egresati. Se rezeca apexul, chiuretaj periapical pentru conservarea unor dinti limitanti pe campul protetic favorabili protezarii.

Se intervine pe tesuturi moi. Se excizeaza tesuturile gingivale hiperplazice, frenurile inserate pe varful crestei, bridele. Interventiile chirurgicale se asociaza cu interventiile parodontale.Se pot face interventii mai ample : frenoplastii (toate frenurile, bridele inserate pe varful crestei sunt sectionate si mutate), plastii de funduri de sac (vestibular, lingual) cand creasta are un grad de proeminenta (nu cand crestele alveolare sunt rezorbite intens) . Interventiile chirurgicale pe componenta osoasa : iregularitati de creasta simple sau multiple (ciocuri osoase, creste alveolare protruzive se modeleaza chirurgical, tuberculii piriformi, tuberozitatile maxilare, volum, cu topografi nefavorabile se rezeca modelant).Crestele negative sau crestele cu rezorbtii mari pot fi restaurate prin autotransplant osos (restaurari de creasta alveolara).Scopul este de a realiza un pat fibromucos periostal cu fibromucoasa +componenta osoasa favorabile protezarii. Ultimele interventii chirurgicale la nivelul fibromucoasei +componentei osoase =pregatiri proprotetice (termen autohtoan).In literatura europeana=pregatirea cavitatii bucale (toate cele de mai sus) in vederea protezarii.

Interventii chirurgicale parodontale pentru obtinerea unui parodontiu indemn care initial a fost afectat.

Etapele tratamentului parodontal-tratament antiinflamator (antiplaca) + tratament chirurgical.Tratamentul antiinflamator : detartraj, indepartarea depozitelor inflamatorii cronice, indepartarea obturatiilor incorect adaptate, ablatia coroanelor supraconturate ce intretin fenomene de iritatie locale sau iritatii gingivale , ablatia constructiilor protetice mai ample (punti).Chirurgical : tratarea afectiunilor parodontale : gingivite , parodontite marginale cronice profunde ( a pungilor gingivo-osoase), operatii cu lambou limitate+ample +gingivectomie + gingialveoloplastie pe parodontiul marginal +profund (apical) indemn (sanatos) pentru a putea fi amprentat in etapa finala.

Echilibrarea ocluziei : foarte, foarte important.Edentatia partiala extinsa prezinta frecvent ocluzie instabila cu disfuctie ocluzala. Se indica echilibrarea ocluzala prin : renivelarea planului de ocluzie (aducerea in plan a dintilor migrati, malpozitionati ce genereaza contacte dento-dentare traumatice).Mijloace de echilibrare : coronoplastie –se modeleaza in plan suprafata ocluzala a dintilor migrati ; amputari coronare in migrarile accentuate cu depulpari si acoperiri metalice (mixte) ; ablatia contactelor premature si a interferentelor care sunt zone « trigger » (generatoare) pentru disfunctia ocluzala pe baza de bruxism.

2

Tratamentul odontal : dupa interventii chirurgicale specifice+parodontale+ocluzale se efectueaza tratamentul odontal al leziunilor carioase simple, complicate ; se refac obturatiile cu adaptare defectuoasa, cariile de colet (obturatiile de colet) pentru ca dintii restanti sa fie apti pentru etapa de pregatire a lor in vederea altor mijloace suplimentare de conservare si de ancorare a protezei pe campul protetic.

Alte pregatiri preprotetice  mai complexe :tratamentul ortodontic (Pm, M usor inclinati), aplicarea de implanturi sau transfixatii dentare pentru dintii al caror raport coroana/radacina este defavorabil (solutia de exceptie –de regula tehnologia P.P.S.)

Protezarea imediata-se aplica P.P.A. dupa interventii chirurgicale, se extrag grupul frontal mandibular/maxilar. Se amprenteaza, proteza, adaptare intraoperator.

b) Pregatirea dintilor stalpi. Interventiile sunt limitate. Se indica pregatiri speciale complexe in tehnologia P.P.S.Dintii stalpi: se planeaza fetele proximale prin slefuire pentru a rezulta un ax de insertie /dezinsertie functional (in malpozitii minore).In migrari accentuate (depulpare, R.C.R.)Se reduc convexitatile sau retentivitatile accentuate.Se acopera dintii limitanti cu coroane metalice, mixte, modelate cu convexitatea vestibulara mai accentuate pentru plasarea bratelor crosetelor.Lacasurile pentru pinteni, praguri pentru bratele opozante se practica pentru P.P.S.. Lacasuri interne pentru pintenii interni . In tehnologia P.P.A. spatiile unidentare /bidentare se restaureaza cu punti.Dintii pot fi contentionati si acoperiti cu coroane daca prezinta un grad de mobilitate de tip 1,2.In tehnologia P.P.S., curent se indica contentionarea dintilor prin punti si aplicarea pe fetele proximale a mijloacelor de mentinere, sprijin, stabilizare (MSS). In spatiile edentate se pot aplica bare frictionale, reziliente cu rol in sprijin.Aceste pregatiri nu se fac in mod curent in tehnologia P.P.A.Concluzie:Pregatirea cavitatii bucale (pregatiri preprotetice +proprotetice) se indica a se termina inainte de amprentarea finala (definitiva).

3. Amprenta preliminara   : Se realizeaza cu materiale elastice cel mai frecvent.Inregistrarea elementelor campului protetic in totalitate (creste alveolare, bolta, tubercul, tuberozitati) si cu aproximatie zona de inchidere marginala (zona fundurilor de sac).In tehnologia P.P.A. se indica ambele metode de amprentare (preliminara) sau defintiva (functionala) pentru a obtine o proteza partiala integrabila.Amprenta preliminara – caracteristici-

Se realizeaza cu portamprente standard prevazute cu sisteme retentive ;

3

Materialul de amprentare curent =materiale alginice mai frecvent (hidrocoloizi ireversibili) sau hidrocoloizi reversibili (agar-agar=scumpe).

Amprenta se toarna in primele 15 minute maximum 30 minute de la dezinsertie. Pentru turnarea amprentei, amprenta se conditioneaza (igienizare, dezinfectie,

tratare suprafata) ; Indepartarea amprentei de pe model strict dupa priza primara a gipsului (30-40

minute) ; Reproduce cu exactitate zona de sprijin a campului protetic. Este utilizata pentru obtinerea modelului preliminar ;

Metode de amprentare, dozarea, prepararea, tehnica de amprentare=vezi L.P.

4. Modelul preliminar   : Reprezinta copia pozitiva a campului protetic obtinut dupa turnarea amprentei preliminare.Caracteristici   :

Modelul preliminar se toarna din gipsuri normale ( hemihidrate) dupa conditionarea amprentei : spalare, dezinfectare , imersie).

Dozarea, prepararea gipsului : tehnica saturatiei progresive (vezi L.P.) ; Aplicarea gipsului de consistenta fluida , cu vibrare manuala (mecanica) in

amprenta pana la umplerea acesteia ; Soclul are o grosime pana la 3 cm., se toarna din acelasi gips, mai vascos ,

aplicat pe placuta de sticla in care se introduce amprenta turnata initiala ; Turnarea are loc intr-un timp , tehnica criticabila, dar practicabila. Demularea amprentei are loc in 30-40 minute. Prelungirea timpului de demulare

are efect reactiv al alginatului de potasiu cu apa din model, rezultand un model preliminar cu proprietati mecanice inferioare.

Rolul modelului preliminar: Confectionarea portamprentei individuale; Analiza situatiei clinice pentru diagnostic+solutia protetica finala;

5. Confectionarea portamprentei individuale: Portamprenta este un conformator rigid confectionat din materiale rezistente (R.A.S.) In portamprenta individuala se aplica materialul de amprentare definitiva (functionala) sau finala functionala.Materiale folosite in confectionare :

Placa de baza –laboratoare, servicii dotate modest. Utilizata din ce in ce mai rar datorita proprietatilor mecanice scazute. Se confectioneaza in cazuri favorabile ; campuri protetice maxilare ;

R.A.S.-(Duracryl, Duracrol) –Rasini acrilice autopolimerizabile la temperatura mediului ambiant ;

Rasini compozite ;

4

Poliesteri ; Copoliesteri

Ultimele 3 tipuri de materiale sunt materiale moderne, scumpe. R.A.S.- termopolimerizabile-folosite rar, in scop stiintific (multe etape) – cand

lingura poate deveni chiar baza protezei.Tehnica, metoda de obtinere –vezi L.P.

Caracteristicile portamprentei individuale : Anterior confectionarii portamprentei individuale, dintii restanti sunt pregatiti

(se acopera cu gips curent pentru a dirija spatiul intre dintii restanti si lingura individuala si pentru a crea spatiul necesar pentru materialul de amprentare de circa 3 mm).

Se izoleaza modelul, aplicare material in stare plastica : placa de baza, R.A.S prepolimerizata, sectionarea materialului suplimentar, adaptare marginala+prelucrare identice la fel ca la portamprenta necesara P.T.) ;

Cele mai indicate :R.A.S.autopolimerizabile (3-5 mm) –rezistenta, nedeformabilitate, rezistenta la manevrele clinice comparativ cu placa de baza ce necesita ramforsare ;

Materialele moderne : rasini compozite, poliesteri, copoliesteri=indicate datorita tehnologiei de lucru ergonomice (5-10 minute), fotopolimerizare 90 secunde. Dezavantaj : rasini compozite : prêt de cost crescut.

Elemente componente : portamprenta din placa de baza –baza portamprentei ce acopera campul protetic ; accesorii : maner, butoni de presiune (mandibula) –cand este cazul ; sistem de ramforsare –sarma 1-1,5mm plasata pe varful crestei si modelata cu o bucla mediana pe care se aplica placa de baza pentru maner. Sistemul de ramforsare nu se practica pentru celelalte tipuri de portamprente.La mandibula-ramforsarea se aplica pe versantul lingual.Lingurile individuale in edentatiile clasa I, clasa II, edentatiile subtotale se

adapteaza exact pe campul protetic si se inchid la zonele marginale cheie (tuberculul piriform, zona AH pentru a rezulta o inchidere marginala eficienta a protezei pe campul protetic . Numai dupa aceasta adaptare a lingurii pe campul protetic se practica orificii la nivelul crestelor, median, paramedian cu rol de deretentivizare, refluare material.

6. Amprenta functionala   –definitiva=finala: Inregistreaza in negativ cu maximum de precizie zona de sprijin + zona de inchidere marginala (neutrala).Caracteristici :

Se realizeaza cu materiale elastice : elastomerice sau alginice. Materialele de amprentare functionala se aplica in portamprente individuale; Materiale elastice ideale :siliconii de condensare –consistenta medie-grosime 2-

3mm; tiocauciucurile (consistenta medie). Se poate amprenta functional cu

5

materiale alginice pe campurile protetice corect pregatite si favorabile, nu pe campurile protetice deficitare (complexe) –grosimea 4-5mm.

Scopul amprentarii functionale-obtinerea modelului de lucru (definitiv).Examenul amprentei preliminare +in special cea finala -se examineaza inaintea turnarii modelelor.Trebuie sa prezinte suprafata neteda, fara goluri, fara zone desprinse sau fracturate cu inregistrarea tuturor detaliilor pregatirilor preprotetice ale cavitatii bucale+dintii limitanti.

Amprenta finala-trebuie sa reproduca cu exactitate lacasurile, convexitatile, pregatirile preprotetice efectuate la nivelul campului protetic. In situatiile clinice de erori : desprinderi de material, zone neamprentate, neacoperirea unor zone-(lingura incorect adaptata) se indica reamprentarea.

In final amprenta finala functionala trebuie sa reproduca zona marginala cu mobilitatea functionala a fundurilor de sac unde exista frenuri, bride , reproduce latimea, adancimea fundurilor de sac. Amprenta preliminara deoarece se amprenteaza in lingura standard, grosimea marginilor amprentei vor fi mai mari de 5 mm cu efect deformant al santurilor vestibulare.

7. Modelul de lucru (definitiv=de lucru)   ; Reprezinta copia pozitiva a elementelor campului protetic obtinut dupa turnarea amprentei functionale.Caracteristici :

Se toarna frecvent din gipsuri dure tip MOLDANO- hemihidrate- (sau mai rar arcada din gips superdur -frecvent P.P.S.) cu proprietati superioare gipsurilor normale ( hemihidrate) ;

Se toarna ideal intr-un timp cu 1 material sau din 2 gipsuri –dur +normal- sau superdur +dur in 2 timpi ;

soclul se toarna dupa priza gipsului superdur /dur ; demularea pentru hidrocoloizi –dupa priza primara a gipsului dur (20-30

minute) ; pentru elastomeri-demularea 40-60 minute.

Prelucrarea marginala se face manual sau mecanic ; la maxilar-pentagon ; la mandibula-trapez.Scopul modelului de lucru   :

confectionarea sabloanelor de ocluzie ; modelarea machetei ; parte integranta a tiparului

8. Confectionarea sabloanelor de ocluzie   : Piese intermediare indispensabile in tehnologia P.P.A. dar si a P.T..Se utilizeaza pentru determinarea relatiilor intermaxilare de ocluzie (D.V.O.+R.C.) ;Parti componente :

6

Baza asemanatoare cu baza portamprentei individuale-acopera zona de sprijin a campului protetic ;

Bordura de ocluzie- restaureaza in limite asemanatoare arcada dentara.Materiale   : Baza sablonului-asemanator cu materialele folosite pentru confectionarea lingurii individuale –placa de baza, R. A. S. autopolimerizabile, rasini compozite, poliesteri, copoliesteri, R.A.S. termopolimerizabile.Bordura de ocluzie : in zona frontala-latime 5 mm, inaltime cu 2 mm mai inalta ca dintii restanti ; in zona laterala latime 8-10mm, inaltime cu 2 mm mai inalta ca dintii restanti.In zona frontala bordura se monteaza in afara crestei ; in zona laterala bordura se monteaza pe mijlocul crestei. Nu se aplica pe tuberculul pirifiorm, tuberozitatea maxilara.

Caracteristicile sablonului de ocluzie : Rigide, nedeformabile ; Sa acopere intreaga suprafata a campului protetic (sprijin) ; Sa nu basculeze pe campul protetic ; Sa nu derapeze in angrenaj ; Marginal sa aiba grosimea proportionala cu latimea fundului de sac vestibular ; Inaltimea poate fi scurtata 1-2mm pentru materialalele elastomerice, mai mult

pentru cele alginice (3- 4mm ) ; Sisteme de ramforsare a sabloanelor-sarma, placute metalice pentru cele din

placa de baza.

7