IT Trends noiembrie 2013

B U S I N E S S I N T H E D I G I T A L A G E

Adrian Cioroianu,Adrian Cioroianu,Business Development Manager, Business Development Manager, Intel RomâniaIntel România

Pag. 12Pag. 12

Ștefan Morcov,Ștefan Morcov,Vicepreşedinte SIVECO RomaniaVicepreşedinte SIVECO Romania

Pag. 3Pag. 3

Sorin Nicolaescu,Sorin Nicolaescu,Division Manager Process and Division Manager Process and Information Management & Store User Information Management & Store User Support, Real Hypermarket RomaniaSupport, Real Hypermarket Romania

Pag. 8Pag. 8

Inter

viuri

Inter

viuri

Ca integrator de aplicații trebuie să poți oferi soluții Ca integrator de aplicații trebuie să poți oferi soluții de la A la Z, să le poți implementa și să adaugi valoare.de la A la Z, să le poți implementa și să adaugi valoare.

Pag. 14-15Pag. 14-15

Vladimir Aninoiu,Vladimir Aninoiu,President of the Management Board, President of the Management Board, Asseco SEEAsseco SEE

Călin Bârseti,Călin Bârseti,Board Member ASEE CEOBoard Member ASEE CEO

Sorin Vișan,Sorin Vișan,Executive Director Banking Executive Director Banking Business UnitBusiness Unit

Laurențiu Oftez,Laurențiu Oftez,Sales Manager SISales Manager SI

www.ittrends.roNr. 11 - Noiembrie 2013

Acer recomandă Windows 8.

Noul Ultrabook Aspire S7

Mai frumos. Mai robust.STICLĂ

Arată mai bine și ziua și noaptea.

GLOW

Știi ce vrei să faci.TOUCH

În toate sensurile posibile.COOL

www.acer.com

Noul ultrabook cu touchşi design Gorilla® Glass.

http://www.acer.ro

www.ittrends.ro

1Nr. 11 - Noiembrie 2013

E D I T O R I A L

O ştire apărută recent pe fluxul Mediafax mi-a atras atenţia, deşi ştirea cu pricina nu anunţa cine ştie ce mare eveniment de importanţă. Deoarece nu este foarte mare ca dimensiuni, mi-am permis să

o reproduc aici, cu precizarea că este preluată de pe site-ul www.mediafax.ro.

„Samsung Electronics vrea să lanseze anul viitor un smartphone Galaxy cu ecran care acoperă muchiile aparatului, astfel încât utilizatorii să poată citi mesajele sau să monitorizeze cotaţiile acţiunilor din orice poziţie, potrivit unor persoane apropiate situaţiei. Noul model de telefon va folosi o versiune îmbunătăţită a tehnologiei Youm a Samsung, utilizată în prezent la aparatul Galaxy Round, au arătat sursele.

Ecranul cu trei feţe ar putea fi folosit la telefoanele pre-mium S sau Note, sau la o nouă gamă de smartphone-uri. Samsung intenţionează ca fiecare faţă a ecranului să poată fi operată independent. Samsung, cel mai mare producător de telefoane la nivel mondial, concurează cu Apple la introducerea unor produse inovative, în condiţiile în care segmentul smartphone-urilor premium, unde Samsung vinde unul din trei telefoane, se îndreaptă spre încetinirea creşterii.

Apple dezvoltă la rândul său noi modele iPhone cu ecrane mai mari, cu sticlă curbată şi senzori îmbunătăţiţi, care pot detecta diferite niveluri de presiune, a declarat duminică o persoană apropiată situaţiei. „Samsung este jucătorul dominant. Acest fapt îi dă un avantaj concurenţial în faţa Apple, în cursa de producere a ecranelor flexibile”, a declarat Lee Do Hoon, analist la CIMB Group Holdings în Seul.

Samsung nu a stabilit o dată pentru lansarea noului model de telefon, dar potrivit unei surse este probabil ca produsul să fie disponibil în a doua jumătate a anului viitor. Tehnologia Youm a fost prezentată în ianuarie la salonul electronicelor de consum de la Las Vegas. Un purtător de cuvânt al grupului sud-coreean a refuzat să comenteze.

Compania îşi diversifică portofoliul de produse prin extinderea utilizării ecranelor flexibile şi a prezentat smartwatch-ul Galaxy Gear. Samsung a înregistrat şi un patent de design pentru ochelari care pot răspunde la apelurile telefonice în timp ce utilizatorul face sport.”

De ce mi-a atras, până la urmă, atenţia o asemenea ştire? Pur şi simplu deoarece ea ilustrează absurdul la care s-a ajuns în războiul comercial dintre nume mari ale tehnolo-giei de pe piaţă pentru inventarea de gadget-uri (deloc ieftine) cu care să mai reinventeze interesul cetăţenilor pentru produse. Metoda păunului din jocul seducţiei umane dusă la cote ameţitor de înalte şi de... stupide.

În acelaşi timp, ştirea de mai sus mi-a adus aminte de capul de afiş ţinut vreme de câţiva ani de războiul purtat de doi mari producători de băuturi nealcoolice, Pepsi Cola şi Coca Cola, război în cursul căruia s-au etalat toate armele păunului mândru de sine, în căutarea argumentului suprem de anihilare a adversarului şi de cucerire a ţintei dorite (publicul consumator). Toate acestea uitându-se (voit sau nu) că, în ultimă instanţă, războiul se purta pentru două categorii de produse ştiinţific dovedite ca fiind la fel de nocive pentru sănătatea umană!

Mi-e greu să înţeleg cu ce va ajuta la dezvoltarea fiinţei umane faptul că viitorii utilizatori de gadget-uri precum cele menţionate în ştire le vor putea utiliza din orice poziţie. Gândul nu mă duce decât la imaginea în care un utiliza-tor fericit va putea din acel moment, stând în cap, să-şi acceseze contul de Facebook cu limba şi să transmită live performanţa lui cercului de prieteni.

În acelaşi timp persoana respectivă va genera zeci de poze cu performanţa personală, poze care apoi vor fi stocate în cloud, pe nişte maşini care vor consuma energie suplimentară şi vor intensifica cererile de echipamente de stocare date la nivel mondial. Iar dacă înmulţim pozele generate de o performanţă personală cu numărul de potenţiali utilizatori de astfel de gadget-uri, vom vedea foarte simplu câte mii de TB vor deveni brusc necesari pentru satisfacerea minunatelor nevoi personale ale consumatorilor.

Am citit ştirea de mai sus în contextul în care, cu doar câteva zile înainte de apariţia ei, grupul Agora organiza-se un foarte interesant (şi nostalgic) eveniment dedicat fenomenului Open Source şi dezvoltării Internetului din România. Dedicat, adică, unor vremuri, extrem de recente la scară temporală, când dezvoltarea IT-ului însemna pa siune şi convingere că reprezintă o cale de dezvoltare umană.

Pentru mine, ştirea preluată la începutul articolului are darul de a lămuri ce înseamnă actualmente, şi, mai ales, ce va însemna dezvoltarea IT-ului. Un foarte interesant şi captivant război comercial între cele mai diverse nume din domeniu pentru propria dotare cu cele mai strălucitoare şi multicolore pene de atragere a consumatorului, din orice categorie ar face el parte, ca să-şi consume cât mai mulţi bani pe jucării tot mai comode. �

[email protected]

Cui foloseşte?de Bogdan Marchidanu

http://www.eset.ro

www.ittrends.ro

2 Nr. 11 - Noiembrie 2013E V E N I M E N T

de Elena Andreea Liţă

Potrivit estimărilor IDC, volumul de date va înregistra o creştere de 10x până în 2016, în timp ce numărul dispozitivelor conectate la Internet se va ridica la 15 mi-liarde în 2015 şi la 50 de miliarde în 2020. În acest context, Intel a organizat pe 7 no-iembrie a.c. la Londra un eveniment dedi-cat aplicabilităţii Internet of Things (IoT) într-o gamă vastă de domenii, de la retail sau distribuţia energiei electrice până la infrastructuri de telecomunicaţii. Discuţiile au acoperit de la dispozitive şi tehnologii de reţea până la implicaţiile pentru data center-e, cu consideraţii privind Cloud, Big Data şi securitate. Reprezentaţii com-paniei au trecut, de asemenea, în revistă sistemele scalabile embedded şi ofertele Intel pentru data center-e, care variază în prezent de la Quark, Atom, Core până la Xeon.

Recunoscând importanţa IoT, Intel a anunţat cu o zi înainte, pe 6 noiembrie a.c,. crearea unei divizii de business de-di cate soluţiilor IoT, formată din fostul Intelligent Systems Group şi WindRiver, entitate ce va constitui un punct cheie în strategia următoare a Intel. „IoT constituie o oportunitate imensă. Internetul a fost format de comunicarea cu oamenii, iar cea mai mare parte a datelor generate astăzi este formată prin interacţiunea cu oamenii. Principala tendinţă actuală este ca maşinile să comunice între ele, să lucreze inteligent împreună, să rezolve probleme acute de business şi să asigure experienţe grozave

pentru consumatori. Aceste dispozitive şi noi tehnologii vor genera volume uriaşe de date, care vor trebui analizate eficient şi în locul potrivit, astfel încât să aducă valoare de business”, a spus Rod O’Shea, EMEA Director - Embedded Sales Group, Intel Corporation, în deschiderea conferinţei de la Londra.

Viziunea Intel privind Internet of Things se sprijină pe trei piloni: dispozitive in-teligente, care să ofere inteligenţă acolo unde este necesară colectarea şi filtrarea securizată a datelor; un sistem inteligent de sisteme - miliarde de dispozitive inteli-gente care partajează date şi care susţin coabitarea în siguranţă a infrastructurilor noi cu cele existente şi sisteme analytics end-to-end - soluţii mergând de la dispo-zitive până la cloud, care să ofere valoare completă pentru clienţi.

„Când se pune problema de a extrage valoare de business din toate aceste volume mari de date, atunci vorbim de necesitatea unor soluţii analytics distri-buite. Vom vedea o evoluţie majoră în acest spaţiu, de la sisteme analytics cu adevărat mature pentru date center-e până la aplicarea soluţiilor analytics în zona de reţea. O implementare IoT reală necesită soluţii analytics distribuite atât în zona de reţea, cât şi în data center”, a afirmat Kumar Balasubramanian, General Mana-ger, Intel IOT Solutions Group.

Ca noutate, în vederea susţinerii Inter-net of Things, Intel a anunţat extinderea

roadmap-ului de produs e cu familiile de procesoare Intel Quark SoC x1000 şi Intel Atom E3800, ca punct de pornire în livra-rea de noi soluţii gateway inteligente, con-stând în hardware şi software integrat şi pre-validat împreună cu McAfee şi Wind River, ce urmează a fi lansate în primul trimestru din 2014. De asemenea, compa-nia colaborează intens cu industria pen-tru a accelera implementările IoT, în spe-cial în domeniul reţelelor, două exemple fiind parteneriatul cu Nokia Solutions and Networks, în domeniul Liquid Appli-cations, precum şi laboratorul recent creat împreună cu British Telecom pentru testarea tehnologiei Network Functions Virtualisation (NFV).

În concluzie, ne aflăm în plină explozie a serviciilor şi a dispozitivelor de acces, IoT adăugând o nouă dimensiune; sunt necesare reţele inteligente programabile şi flexibile, iar Intel investeşte în prezent pentru a permite industriei să rezolve provocările legate de scalabilitatea şi performanţa reţelelor şi să aducă inovaţii în dezvoltarea şi livrarea serviciilor. Strategia Intel este să refacă arhitec-tura data center-ului, oferind produse care să reducă complexitatea, spaţiul şi consumul de energie, accelerând livrarea de noi servicii şi permiţând transformarea business-ului printr-o nouă abordare. �

Centrele de date se adaptează pentru Internet of Things

Din perspectiva IT, lumea se află la ora actuală în plină tranziţie de la sisteme izolate la dispozitive cu acces Internet, care se pot conecta şi comunica între ele sau cu medii cloud, această nouă realitate fiind denumită generic Internet of Things (IoT).

Continuarea materialului o puteţi citi pe www.ittrends.ro

www.ittrends.ro


I N T E R V I U

Rep.: Ce proiecte IT derulați în prezent cu instituții ale Comisiei Europene?

Ştefan Morcov: Recent, am semnat un contract-cadru pentru „Creșterea capa ci-tății organizațiilor de consumatori”, pentru Agenția Executivă pentru Sănătate și Con-sumatori a Comisiei Europene și Directora-tul General Sanco. Este vorba despre un program de formare, inclusiv prin metode eLearning, care va susţine organizaţiile de consumatori din toate statele membre UE în promovarea drepturilor cetăţenilor euro-peni. Proiectul presupune realizarea de conţinut educaţional multimedia, programe de instruire la distanţă şi instrumente interactive de comunicare, complementar faţă de programe de formare tradiţională. Ne propunem să construim un mediu de instruire colaborativ, bazat pe un schimb permanent de bune practici şi soluţii ino-vatoare, menit să dezvolte o comunitate online sustenabilă în acest domeniu.

Mai avem contracte cu Oficiul de Publicații ale Uniunii Europene, Directora-tul General pentru Sănătate și Consuma-tori și Agenția Executivă pentru Sănătate și Consumatori, Agenția pentru Securi-tatea Aviației, Eurostat, EuropeAid.

Desfășurăm peste 20 de proiecte pen-tru Comisia Europeană, la care se adaugă

contractele de furnizare de servicii de dez-voltare software şi mentenanţă pentru 7 instituții ale Uniunii Europene, în principal în Luxemburg și Bruxelles. Valoarea totală a contractelor depășește 15 milioane euro.

Rep: De ce urmăriți o astfel de strategie?Ş.M.: Este adevărat că suntem o țară

europeană, avem drepturi egale cu cele-lalte state europene, dar asta înseamnă că și celelalte state UE au dreptul de a ne concura aici. Avem de-a face cu două fenomene de globalizare suprapuse – prezența în UE și globalizarea mondială. Piața din România este insuficientă pentru o creștere susținută; urmărim o strategie de diversificare a produselor, serviciilor, dar și piețelor pe care suntem prezenți.

Tocmai din aceste motive, competiția este extrem de dură.

Rep.: Cum sunt selectați partenerii în proiectele desfășurate de instituțiile Comisiei Europene?

Ş.M.: Este necesară o expertiză solidă, care îți dă forța și autoritatea de a lucra împreună cu cei mai mari actori de pe piața IT. Ne bazăm pe o experiență acumulată în cei peste 20 ani de activitate în pro-iecte complexe, implementate la nivel na-ţional şi internaţional, de eGovernment, eBusiness, educație, sănătate, vămi, pen-

tru organizații publice sau private din 27 de țări, de pe 4 continente.

Licitațiile câștigate la Comisia Europeană au inclus, printre referințe, proiectele ma-jore, naționale, desfășurate pentru instituţii publice românești precum Ministerul Agriculturii, Ministerul Educaţiei Naţio-nale, Ministerul Sănătăţii, Ministerul pen-tru Societatea Informaţională, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Per-soanelor Vârstnice, Ministerul de Finanţe. Ne-am specializat în proiecte dificile, cu milioane de beneficiari și cu un impact deosebit.

Rep.: Reprezentați la Bruxelles o com-panie românească importantă. Cum se simte responsabilitatea unui astfel de job?

Ş.M.: Am învățat deja să lucrez într-un mediu internațional și la distanță, necesită un pic de efort. Dar nu simt o presiune deosebită. Avem parteneri din toate țările Europei, iar Bruxelles și instituțiile Uniunii Europene sunt în mod intrinsec foarte cosmopolite. Avem o echipă puternică, IT-ul românesc este respectat ca profesio-nalism și implicare, reușim să satisfacem la niveluri înalte clienții cu serviciile pe care le furnizăm. �

„Ne-am specializat în proiecte dificile cu milioane de beneficiari”

Românii sunt respectați și apreciați pentru know-how, profesio nalism, creativitate și performanțe, spun oficialii de la Bruxelles. Un astfel de conațional este Ștefan Morcov, responsabilul cu dezvoltarea proiectelor SIVECO pentru Comisia Europeană, la Bruxelles și Luxemburg, acolo unde proiecte de milioane de euro sunt încredințate expertizei

informaticie nilor români.

Ștefan Morcov, Vicepreşedinte SIVECO Romania

Ştefan Morcov lucrează în SIVECO Romania din anul 2000, fiind considerat unul dintre „veteranii” echipei. A coordonat proiecte importante precum platforma de eLearning AeL, ADLIC – sistemul pentru admiterea şi dis-tribuirea elevilor în licee la nivel naţional, portalul educaţional http://portal.edu.ro, proiecte majore de infor-matizare a educației în România, Cipru, Moldova, Liban, Maroc și altele. Este vicepreşedinte SIVECO Romania, responsabil de proiectele pentru Comisia Europeană.Ştefan a absolvit în 2000 Facultatea de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Politehnica Bucureşti și în 2007 a finalizat cursurile MBA ale Tiffin University Ohio.

Carte de vizită

www.ittrends.ro

4 Nr. 11 - Noiembrie 2013E V E N I M E N T

IOD este organizat anual, începând din 2006, iar 2013 a fost ultimul an în care a mai fost organizat sub acest nume, înce-pând de anul viitor evenimentul schim-bându-și numele în IBM Insights.

IOD este un eveniment uriaș, ca dimen-siune și desfășurare și, poate doar dacă m-aș fi putut clona aș fi putut fi prezent la mai

multe prezentări și conferințe, demonstrații de produse, workshop-uri, briefing-uri de presă, în expoziție, la întâlniri cu IBM-eri, parteneri IBM, clienți și ziariști. Dar dacă este să simplificăm, am putea spune că IOD este un eveniment despre date, despre Big Data, despre modul în care datele pot fi culese, stocate și prelucrate/analizate, pentru a obține noi perspective (insights) și a putea lua decizii eficiente. Sau în ter-menii IBM, este vorba despre cognitive computing și predictive analytics, tehnolo-gii care să ajute compa niile să prezică și să răspundă oportunităților și provocărilor care se ascund în date.

Câteva cifre sunt suficiente pentru a ne face o imagine a volumelor uriașe de date cu care ne confruntăm. Acum când populația globului se apropie de 7,2 mili-arde de locuitori, există peste 2,8 miliarde de utilizatori Internet, se trimit zilnic cca. 59,4 miliarde de e-mail-uri, aproape 2,2 miliarde de SMS-uri pe zi, 1,2 miliarde

de căutări pe Google pe zi și se vând zil-nic cca. 1,7 milioane de telefoane mobile. Astăzi colectăm din ce în ce mai multe date pe care înainte nu le colectam și suntem de abia la începutul acestei noi ere a date-lor. Să nu uităm că Internet of Things este abia la început, dar nu mai departe decât în 2020, în lume vor exista peste 47 de mili-arde de dispozitive conectate (endpoints). Așadar nu este de mirare că se spune că datele sunt noul petrol.

Abordarea noii paradigme a fost cât se poate de pragmatică, insistându-se pe pre-zentări de cazuri concrete, pe modul în care Big Data și Analytics sunt utilizate în

cele mai diverse domenii ale economiei și vieții sociale, pentru că până la urmă toate lucrează cu date.

Un prim exemplu ar fi cel al răspândirii maladiilor. În SUA, Centers for Disease Con-trol (CDC) (centrele pentru monitori za rea maladiilor) lucrează trimițând spe cialiști pe teren, în spitale și clinici, ca să colecteze date și să monitorizeze răspândirea epi-demiilor de gripă. Procedura este costisi-toare și lentă. Prin monitorizarea mesajelor de pe rețelele sociale (Facebook, Twitter etc.) și analizarea lor - adică a unor mesaje nestructurate de genul: „nu mã simt bine, am gripă”, la care se primesc de obicei răspunsuri de încurajare dar și comentarii de genul: „și eu am febră” – se pot deja obține rezultate foarte apropiate de cele măsurate efectiv pe teren, dar cu cel puțin două săptămâni mai repede.

Un alt exemplu este modul în care uti-lizând Data Analytics poate fi îmbunătățită evidența alegătorilor. Datele care urmează se referă la situația din SUA, dar dacă până și ei stau atât de prost, nu pot să nu mă întreb cât de prost vor fi stând lucrurile la noi. Unul dintre trei alegători (ameri-cani) crede că dacă se mută dintr-un stat într-altul, datele sale de alegător sunt ac-tualizate automat, ceea ce de fapt nu se întâmplă. Făcând o analiză în doar 7 state (din cele 50) s-a descoperit că există 12,7 milioane de înregistrări neactualizate, că 2,7 milioane de alegători erau înregistrați în mai multe state, că 1,8 milioane de morți figurau încă pe liste ca alegători activi, că 51 de milioane de alegători eligibili nu erau înregistrați și că 1,2 milioane de voturi se pierd datorită unor erori de înregistrare. Prin compararea automată și continuă a datelor de înregistrare a alegătorilor, cu datele de evidență a permiselor de condu-cere, propusă de IBM, este posibilă alerta-rea automată a autorităților de fiecare dată când un alegător se mută în cadrul aceluiași stat, într-un alt stat, sau când decedează.

Alte exemple de utilizare sunt cele pre-zentate de companiile Consolidated Com-munications, Denihan Hospitality Group,

IBM Information On Demand 2013de Romulus Maier

În perioada 3-7 noiembrie 2013, la hotelul Mandalay Bay din Las Vegas, a avut loc evenimentul IBM Information On Demand (IOD) 2013, care a reunit peste 12.000 de participanți (după unele estimări chiar 14.000) din lumea întreagă.

IBM IOD 2013, , Les s Rechan Bob Pici cianoo

www.ittrends.ro


E V E N I M E N T

Memorial Healthcare System, Daimler Trucks North America și Emory University Hospital, care utilizează tehnologiile IBM de Big Data și analytics pentru a-și reduce costurile operaționale, pentru a preveni eventualele fraude și pentru a îmbunătăți experiența clienților.

Atracția numărul unu a show-ului a con-stituit-o însă prezența jucătoarei de tenis numărul 1, Serena Williams, care a fost in-ter vievată despre modul în care echipa ei fo-losește soluțiile IBM de big data & analy tics pentru a o ajuta să câștige în competiții.

AnunțuriUn astfel de eveniment este utilizat și pen-tru lansarea unor noi produse și strategii pentru perioada următoare. O să încerc o enumerare a celor (care mie mi s-au părut) mai importante, o listă completă fiind dis-ponibilă pe situl evenimentului.

IBM își mută întreg portofoliul de Big Data și Analytics (și) în cloud. SoftLayer, cumpărată cu 2 miliarde de dolari cu patru luni în urmă, devine fundația noului por-tofoliu de cloud. De altfel acestă achiziție a adus deja în portofoliul IBM peste 1.000 de noi clienți.

Un alt anunț important l-a constituit BLU Acceleration for Cloud (bluforcloud.com), un serviciu care utilizează baze de date in-memory și tehnologii business analytics pentru depozite de date agile. Tot pe zona de cloud au mai fost anunțate IBM Smart-Cloud Analytics – Predictive Insights, care utilizează tehnici cognitive și predictive pentru optimizarea infrastructurii de IT și o nouă versiune SmartCloud Virtual Storage

Center, care ajustează automat provizio-narea de storage în funcție de pattern-urile de utilizare a datelor.

InfoSphere Data Privacy for Hadoop permite anonimizarea datelor clienților pentru un acces securizat la Hadoop, NoSQL și baze de date relaționale, pen-tru asigurarea cerințelor de securitate și respectarea vieții private.

IBM Concert on Cloud oferă instrumente colaborative pentru utilizatorii de busi-ness care sunt inundați cu informații, dar cărora le lipsesc adesea perspectivele contextuale pentru a lua cele mai bune decizii. Este o platformă social analitică, mobilă. Utilizatorii aflați la distanță pot con tribui și ac tualiza datele prin interme-diul dispozitivelor mobile, permițând o pla-nificare și o prognozare în timp real. IBM

Concert on Cloud este una dintre cele peste 100 de soluții SaaS care vor fi disponibile pe infrastructura SoftLayer. Soluția va fi disponibilă începând din luna decembrie.

Un alt produs, marca IBM Labs, a fost denumit „Project Neo” și este menit să ajute utilizatorii să interacționeze mai ușor cu datele pe care le dețin. Utilizato-rii de business nu vor mai fi nevoiți să învețe analytics, putând încărca în Project Neo sursele lor de date neprelucrate. De exemplu, un director de marketing poate pune întrebări în Project Neo, în engleză, în limbaj natural, și din datele neprelu-crate încărcate în sistem să afle ce anume a cauzat scăderea vânzărilor într-un anu-mit trimestru. Apoi poate împărtăși aceste informații cu alți membri ai echipei, care vor primi alerte și care vor putea contribui cu sugestii prin intermediul dispozitivelor lor mobile. Project Neo va fi disponibil în versiune Beta la începutul lui 2014.

...și câteva citate„Până acum datele erau importante pentru ceea ce știam, acum sunt importante pentru ceea ce împărtășim”.

„Soluțiile IT tipice își pierd valoarea în timp. Sistemele cognitive câștigă valoare în timp”.

„Astăzi bugetele de IT ale companiilor sunt investite pentru automatizarea de procese. În viitor ele vor trebui investite în data analytics & prediction”.

„Dacă datele pot fi prelucrate într-un spreadsheet atunci nu vorbim despre Big Data”. �

IBM IOD 2013, Robert Leblanc

IBIBMM IOIOD D 20201313, , SeSererenana WWililliliamamss

www.ittrends.ro

6 Nr. 11 - Noiembrie 2013T E N D I N Ţ E

A doua oară numele Watson a făcut valuri în prag de Valentine’s Day, la începutul lui 2011, când un computer denumit Watson a câștigat în direct, la televizor, concursul de întrebări Jeopardy! (un fel de Știi și câștigi) în fața a doi mari campioni. Desigur nu era pentru prima dată când un calculator câștiga o competiție în fața unui om. În 1997, Deep Blue, un alt calculator marca IBM, câștiga cu 3,5 la 2,5 un meci de șah cu Garry Kasparov, campionul mondial de șah de la acea dată, după ce cu un an în urmă pierduse o partidă cu scorul de 4 la 2. Ceva semnificativ s-a schimbat însă. Dacă în cazul unui joc de șah există un număr finit de posibile mutări ale pieselor, chiar dacă acest număr este foarte mare, și acest număr mare de posibilități poate fi mode-lat într-un algoritm de calculator care să evalueze mutările și câștigurile posibile, mai rapid decât o poate face mintea umană, în cazul lui Watson intrăm în zona inteligenței artificiale și a procesării limbajelor naturale. Cu alte cuvinte intrăm într-o nouă eră a sis-temelor de calcul cognitive.

Conform versiunii oficiale, numele dat acestui calculator, Watson, vine de la numele lui Thomas J Watson, fondatorul companiei IBM. Ceva mă face însă să cred că s-a profi-tat de fericita coincidență de nume și că cei care au creat această mașină s-au gândit și la asistentul lui Holmes. Cu atât mai mult cu cât IBM consideră că nici măcar în viitor calculatoarele nu vor înlocui decizia umană, ci doar îi vor oferi un mai bun suport de de-cizie, că vor asista și intensifica (enhance) mintea umană. (Cum de altfel nici denu-mirea Project Neo nu poate să nu te ducă cu gândul la Matrix).

Inevitabil ne putem pune întrebarea: dar dacă Watson a fost capabil în urmă cu aproape trei ani să ingereze milioane de pagini de informație, să facă inferențe, să înțeleagă limbajul natural și să câștige un astfel de concurs, ce s-a întâmplat între timp? Ce mai face Watson? Ce progrese a mai făcut? Ce planuri are IBM cu Watson?

Următorul domeniu în care Watson adună experiență este cel al medicinei. Medicii pre-scriu tratamente în mare parte bazate pe rutină, pe statistici care spun că în cazul în care sunt prezente anumite simptome, ar putea avea efect benefic un anumit regim ali-mentar și o anumită combinație de medica-mente. Dar nu de puține ori apar excepții de la regulă și în acele situații medicii sunt nevoiți să reia documentarea și să încerce să găsească soluții alternative care să func ționeze în acel caz particular. Este însă extrem de greu, dacă nu imposibil, să țină pasul cu volumul de informații noi publicate. Aceasta a fost una dintre premisele care au determinat decizia de a utiliza Watson în me dicină. Împreună cu MD Anderson Cancer Center IBM lucrează la elaborarea unui sistem expert de diagnosti-care în domeniul cancerului, de numit Onco-logy Expert Advisor care sugerează terapiile de urmat și care monitorizează rezultatele,

învățând și perfecționându-se în permanență, pe baza experienței câtorva sute de specialiști. Pe măsură ce tot mai mulți medici specialiști vor utiliza sistemul, tot mai multe date vor fi stocate, algoritmii vor continua să se per-fecționeze iar sistemul va fi tot mai eficient. O situație similară este și în privința elaborării de noi medicamente și tratamente, care în prezent durează foarte mult timp și este ex-trem de costisitoare.

Un alt domeniu în care Watson este pus la treabă este cel al call center-elor, cu alte cuvinte în zona de interacțiune dintre com-panii și clienți. Clienții pot formula întrebările în limbaj natural (în engleză) iar Watson (învață și) le va da răspunsuri mult mai

rapid decât ar putea să o facă un operator uman care parcurge un script sau care ar trebuie să caute într-o documentație stufoasă. De exemplu o bancă ar putea, cu aju-torul lui Watson, să-și ajute clienții să înțeleagă ce opțiuni de depo-zite bancare au și să îi ajute să își deschidă acel tip de cont de depozit care le satisface cel mai bine nevoile.

Watson se specializează între timp și în domeniul financiar. Să

amintim doar că Reuters publică 9.000 de pagini de informații financiare pe zi, sau că analiștii de pe Wall Street publică 5 docu-mente de cercetare pe minut, sau sutele de e-mail-uri pe care un analist financiar le primește zilnic, sau milioanele de tranzacții financiare care se întâmplă zilnic. Evident Watson are ce face și în acest domeniu.

Cu siguranță cã Watson își va face simțită prezența în tot mai multe domenii, pe zi ce trece. După cum spuneam intrăm într-o nouă eră, cea a sistemelor de calcul cogni-tive. Și ceea ce este mai interesant de abia se prefigurează.

Nu puteam încheia fără a aminti două anunțuri semnificative făcute la IBM Infor-mation On Demand (IOD) 2013 și anume faptul că va fi disponibil un Watson API deschis (open) și că vor fi disponibile servicii Watson din cloud, care vor putea fi accesate inclusiv de pe dispozitive mobile. �

What’s up Watson?de Romulus Maier

Prima dată am auzit de Watson, de Doctor Watson, în copilărie, din romanele lui Sir Arthur Conan Doyle. Watson este asistentul personal, prietenul, uneori vecinul de apartament și aproape întotdeauna naratorul peripețiilor și isprăvilor detectivului Sherlock Holmes. Watson era un pic mai lent în gândire, să zicem mai ardelean, dar era un ajutor neprețuit

pentru Holmes, în catalizarea ideilor și în aflarea adevărului și rezolvarea misterelor. Dacă încă nu ați auzit de Watson, vă recomand să citiți mai întâi cărțile și doar în ultimă instanță să vizionați și filmele, mai ales dacă vorbim despre cele mai recente producții.

www.ittrends.ro


I N T E R V I U

Rep.: Am auzit opinii conform cărora Big Data este doar un buzzword, un cuvânt la modă, și că există companii care utilizează Big Data încă dinainte să știe că ceea ce fac s-ar putea numi așa. Sunteți de acord cu această afirmație?

Kevin Redmond: Nu, cu siguranță Big Data este mai mult de atât. Dacă ne uităm la matu-ritatea piețelor și la ceea ce oamenii încearcă să facă și să rezolve, în anumite sectoare de business, conceptul de Big Data încă nu a prins în Europa de Est. Dacă ne uităm însă la piețele din SUA sau din Marea Britanie vom vedea o mulțime de exemple de utilizare Big Data. Însă chiar dacă ne referim la România, putem vedea exemple de utilizare de Big Data. Acestea nu sunt de obicei foarte vizibile pen-tru oamenii obișnuiți, dar există deja multe astfel de utilizări. Aș afirma că Europa de Est a rămas în urmă, față de Europa de Vest în domeniul utilizării de analytics (analiză de date) pe date nestructurate. Mă refer la utili-zarea de date care să provină de pe Twitter, Facebook sau oricare altă sursă de date ne-structurate. Gradul în care astfel de date sunt folosite pentru a adăuga valoare este destul de limitat. Însă există utilizare de Big Data în zona datelor structurate, în special în telecom, inclusiv pe partea de infrastructură, pentru a o face mai solidă și mai capabilă să răspundă nevoilor și a o optimiza. De asemenea soluțiile Big Data mai sunt utilizate de bănci, în zona comerțului electronic și chiar în administrație, deoarece soluțiile Big Data permit o reducere de costuri. De altfel acesta este principalul mo-tiv de utilizare a soluțiilor Big Data în Europa de Est, și anume să ajute la reducerea cos-turilor. Este adevărat că în anumite situații, din cauza dimensiunii reduse a piețelor, este dificil de demonstrat în EE un ROI prin uti-lizarea de soluții Big Data. Ceea ce putem

observa însă este că această situație începe să se îmbunătățească.

Există și exemple de utilizare de business analytics în companii mici, acestea încercând să se diferențieze în piață prin utilizarea unor astfel de soluții. Companiile mari dispun de mult mai multe date, dețin și date istorice etc.

Rep.: Un analist al unei reputate companii de cercetare de piață a afirmat, relativ recent, că nu putem vorbi despre Big Data într-o com-panie dacă aceasta nu deține cel puțin 100 TB de date. Câte date trebuie să dețină o com-panie pentru a putea vorbi despre Big Data?

K.R.: Dezaprob în totalitate acea afirmație. Ea se referă doar la un volum/cantitate de date. În lumea de azi multe companii nici nu doresc să dețină acele date, nu doresc să le stocheze, doresc doar să le analizeze instan-taneu și să uite de existența lor. Nu este nece-sar să construiești depozite de date de ordinul sutelor de TB. Este mai bine să selectezi anu-mite date, să le analizezi și să stochezi rezul-tatele obținute. Când vorbim despre Big Data vorbim tot mai mult despre fluxuri de date, despre procesare in-memory, despre perspec-tive (insights) asupra datelor.

Rep.: Vă rog să dați câteva exemple de proiecte Big Data din Europa de Est.

K.R.: Un prim exemplu ar fi un retailer din Polonia care utilizează analytics și Big Data pentru a-și îmbunătăți gestiunea stocu rilor și sistemul de calitate a produselor, ei având peste 170 de magazine în Polonia. Prin utiliza-rea Big Data au reușit să-și îmbunătățească în mod semnificativ calitatea canalelor de aprovizionare etc.

Avem un alt exemplu de utilizare la Biblioteca Universitară din Varșovia. Ei au peste 800.000 de documente pe care le-au digitalizat și pe care le utilizează într-un astfel de sistem.

În Turcia avem exemple de utilizare Big Data în bănci, pentru realizarea unor oferte speciale, pentru analize geografice asupra clienților, pe care le utilizează în campanii de marketing.

Avem exemple de utilizare și în Rusia, în mod special în retail, unde încearcă să creeze o perspectivă de 360 de grade asupra clienților. Avem multe exemple de abordare a acestor soluții prin metoda pas-cu-pas.

Rep.: În cadrul acestei conferințe s-a afir-mat că bugetele de IT sunt alocate pentru automatizarea de procese și că, pe viitor, ele vor trebui alocate pentru soluții de analiză și prognoză. În EE de abia încep investițiile în automatizarea de procese. Cum ar trebui să procedeze companiile? Să finalizeze mai întâi automatizarea de procese și abia după aceea să investească în soluții Big Data, sau ar trebui să abordeze aceste două domenii în paralel?

K.R.: Cred că trebuie să abordeze ambele domenii în același timp. Cred însă că atenția ar trebui îndreptată în primul rând spre relevanța datelor. Companiile trebuie să se asigure că datele pe care le utilizează sunt corecte, că asigură o mai bună guvernanță a datelor. Există multe fuziuni și achiziții în Europa de Est, în care companii vestice vin și cumpără companii locale. Odată cu acele achiziții, în EE, pătrunde și tehnologia. Cred că trebuie să se ocupe de automatizarea pro-ceselor și de Big Data simultan, în încercarea de a recupera și a ține pasul cu companiile vestice. �

Big Data în Europa de Estde Romulus Maier

La IBM Information On Demand (IOD) 2013, am avut plăcerea să îl întâlnesc pe Kevin Redmond, Sales Executive Information Management, IBM Software Group CEE. În cadrul evenimentului au fost prezentate multe produse și soluții extrem de interesante, dar ne-am pus firesc întrebarea cât de oportune sunt acestea pentru Europa de Est, cât de mature sunt piețele

noastre pentru a le utiliza, ce anume este mai relevant pentru noi? Kevin a avut amabilitatea să ne vorbească despre fenomenul Big Data în EE și despre oportunitățile și provocările pe care companiile din această regiune nu ar trebui să le piardă.

Kevin Redmond, Sales Executive Information Management, IBM Software Group CEE


www.ittrends.ro

8 Nr. 11 - Noiembrie 2013I N T E R V I U

Rep.: În anumite organizații poziția CIO-ului este mai aproape de conducerea executivă, acesta fiind implicat și în decizii strategice, în alte organizații CIO-ul are mai mult un rol administrativ, și anume acela de a menține în stare de funcționare o anumită infrastructură. Cum vedeți rolul unui CIO prin prisma instituției în care lucrați și prin prisma experienței personale?

Sorin Nicolaescu: Poziția unui CIO se apropie din ce în ce mai mult de business. În compania noastră nu a existat o poziție în management board pentru CIO, dar suntem implicați în orice remodelare de proces apare în companie. Desigur partea de IT pură există și este o bază de la care se pornește, dar peste acestea suntem implicați în re-modelarea tuturor proceselor de business, având o vedere de ansamblu asupra tu-turor departamentelor și deci a implicațiilor pe care o schimbare le poate avea, dincolo de interesele de moment ale unui departa-ment specific. CIO-ul are o implicare activă în business și este un consultant pentru business și un partener pentru manage-mentul companiei. Dacă vorbim strict de IT, tendința este de externalizare a tot mai multor servicii, fie în cloud, fie ca servicii pe care să le execute alte companii. Ceea ce nu se poate însă externaliza este partea reprezentată de cunoștințele de business, pentru că în acestea se regăsește avantajul competitiv al fiecărei companii. Fiecare com-panie încearcă să-și optimizeze procesele și să câștige un avantaj competitiv pe piață.

Rep.: Lucrați într-o multinațională, presupun că majoritatea deciziilor legate de IT sunt luate de la centru. Câtă libertate de decizie aveți pe plan local?

S.N.: Majoritatea sistemelor sunt furni-zate de grup dar atunci când avem nevoie

de un sistem nou există două opțiuni: prima să căutăm la nivelul grupului dacă o cerință similară a fost rezolvată într-o altă țară și în ce fel anume, iar dacă nu există deja o rezolvare atunci avem posibilitatea să dezvoltăm singuri soluția pentru rezolvarea ei. Există soluții și nu puține, pe care le-am dezvoltat local. Nu modificăm sistemele de „core business”, cum ar fi cele de conta bi-litate sau de vânzări, dar putem interveni în sistemele operaționale, în platformele logistice și mai ales în sistemele de rapor-tare, unde sunt necesare adaptări la piața românească.

Rep.: Tendințele momentului sunt date de cloud computing, mobilitate, BYOD etc. Cum ați îmbrățișat aceste tendințe?

S.N.: Lucrăm destul de mult în cloud, în primul rând într-un cloud privat, dar lucrăm și în cloud-ul public. Acest lucru este deter-minat de faptul că liniile de date sunt din ce în ce mai performante, lățimea de bandă este din ce în ce mai mare, iar costurile sunt tot mai mici. Cam la un an și jumătate se dublează practic lățimea de bandă așa că pentru business este din ce în ce mai trans-parent unde sunt localizate anumite servicii. Utilizatorii nu mai știu dacă lucrează pe un server aflat la câțiva mii de km distanță sau pe un server local. Majoritatea serviciilor IT sunt externalizate fie către alte companii din grup, fie către companii din exterior. Din acest motiv departamentul meu are în principal un rol de consultanță, neavând în departament programatori sau administra-tori de sistem.

În ceea ce privește BYOD, dăm acces la e-mail pe anumite dispozitive mobile, nu pe toate. Am dat acces la e-mail doar de pe acele dispozitive pe care putem avea un con-trol asupra datelor atunci când un angajat își

pierde un anumit dispozitiv, sau atunci când pleacă din companie. Dacă în acele situații putem întrerupe accesul la e-mail de pe re-spectivul dispozitiv și putem șterge datele stocate pe respectivul dispozitiv, am permis utilizarea respectivelor dispozitive. La nivel de companie folosim terminale Blackberry. Prin BYOD permitem și utilizarea terminale-lor iOS. În cazul terminalelor Android avem o problemă în a șterge selectiv informațiile de companie de pe aceste dispozitive și din acest motiv nu permitem utilizarea lor. Per-mitem utilizarea telefoanelor și accesul la e-mail, nu și accesul la alte aplicații de bază din companie. �

IT-ul trebuie implicat în orice remodelare de procesde Romulus Maier

O nouă perspectivă asupra rolului CIO-ului într-o organizație și despre tendințele și provocările momentului ne-a oferit Sorin Nicolaescu, Division Manager Process and Information

Management & Store User Support, Real Hypermarket Romania.

Sorin Nicolaescu a urmat Facultatea de Electronică și Telecomunicații și a absolvit Masterul în Admi-nistrarea Afacerilor din cadrul Academiei de Studii Economice București. Are o experiență bogată obținută alături de retaileri importanți pentru care a derulat proiecte de consultanță de procese de business și implementare sisteme informatice în toate aria de activitate a companiilor. A participat la deschiderea a 40 hipermarket-uri în România și la deschiderea a două companii multinaționale.


www.ittrends.ro


A D V E R T O R I A L

F licker-ul sau efectul de tremurare apare atunci când panelul LED ajustează gradul de luminozitate. Un monitor normal poate avea o pâlpâire luminoasă foarte rapidă, de până la 200

pulsuri/secundă atunci când se reduce gradul de luminozitate a monitorului. Când se întâmplă acest lucru, ochiul uman, sensibil la cele mai mici semnale luminoase, încearcă să se adapteze la pâlpâirile monitorului. Acest fapt conduce la tensiunea ochiului, oboseală și chiar migrene. Noile monitoare BenQ Flicker-free dis-pun de un circuit de control al iluminării din spate care anulează această pâlpâire, îmbunătățind experiența vizuală și reducând oboseala ochilor după folosirea îndelungată a computerelor (desk-top sau notebook). Folosirea unui monitor Flicker-free oferă o mai bună imagine vizuală și o experiență mai confortabilă.

Totodată, studiile de specialitate au identificat faptul că lumina albastră, fie ea emisă de soare, de lămpile fluorescente sau de monitoarele în fața cărora ne petrecem cea mai mare parte a timpului, afectează ochii, provocând o degenerare musculară sau tulburări ale somnului. Astfel, BenQ a dezvoltat o serie de monitoare echipate cu tehnologiile Flicker-free și Low Blue Light care au rolul de a combate posibilele efecte secundare asociate cu emiterea luminii albastre, pentru a păstra sănătatea ochilor. Cum este posibil acest lucru? Folosind o tehnologie proprietară de ajustare a culorilor, monitoarele BenQ redau un nivel redus al culorii albastre, fără a afecta culoarea imaginilor redate. Invesțiile în cercetare și experiența BenQ în producerea panelurilor cu iluminare LED, au evidențiat o diferență importantă între nivelul luminii albastre emise de un monitor LED și unul cu tub catodic (CCFL). Ca urmare a testelor, monitoarele cu tehnologie Low Blue Light au rezultate mai bune în reducerea oboselii ochilor, spre deosebire de monitoarele competitoare care au ca soluție la această problemă constă într-un înveliș protector.

Sub sloganul „Eye-Care”, BenQ încorporează cele mai noi tehnologii care să ofere un plus de confort celor care petrec mult timp în fața calculatorului. De la moduri presetate de vizualizare a conținutului pe ecran, până la ajustări ale poziționării ecranului, pentru o vizionare confortabilă.

Modul de citire Senseye®, disponibil pe noua serie de monitoare BenQ Eye-Care redă experiența citirii reale a cărților, prin ajustarea temperaturii cromatice a monitoarelor și a luminozității, dar și a ra-portului de contrast și a adâncimii de câmp, simulând hârtia. Senzo-rul automat Eye-Protect detectează nivelurile de lumină ambientală și ajustează automat luminozitatea monitorului pe durata zilei, opti mizând astfel claritatea și confortul vizual. Funcția Smart Re-minder amintește discret utilizatorilor când să facă o pauză de odihnă pentru privire. Aceste pauze nu mențin doar sănătatea ochi-lor, dar cresc și gradul de productivitate. Ecranul Anti-Reflex oferă un confort sporit de vizionare prin eliminarea reflexiilor obositoare.

Atenție la:� Cablurile de conectare necorespunzătoare: acestea pot afecta

calitatea imaginii redate pe un monitor. De aceea BenQ recomandă folosirea conexiunilor digitale DVI, HDMI sau Display Port atunci când acestea sunt disponibile. În cazul în care doar conectivitatea VGA este disponibilă pentru un moni-tor, asigurați-vă că nu folosiți un cablu deteriorat și rulați o calibrare a automată din meniul monitorului.

� Actualizările pentru placa grafică a sistemului pentru a evita eventualele probleme de redare a imaginii.

Monitoare BenQ Flicker-free, cu tehnologii Low Blue-Light și Eye-Care� Home&Office: GW2450HM,GW2760HM, GW2760HS,

GL2460HM, VW2430H, GL2450/2460� Gaming: RL2455HM, XL2411T, XL2420T� Business: BL2710PT, BL2411PT, BL2405HT. �

BenQ lansează monitoarele care nu îți obosesc ochiiOamenii se confruntã cu un disconfort ocular și psihic după o zi petrecută la birou în fața calculatorului, iar BenQ, lider mondial în domeniul inovației digitale, și-a asumat misiunea de a crea o experiență vizuală mai bună și mai sănătoasă, atât pentru utilizatorii de desktop-uri, cât și pentru cei care preferă la birou un laptop.

www.ittrends.ro

10 Nr. 11 - Noiembrie 2013A D V E R T O R I A L

Una dintre companiile cu o contribuţie majoră la dezvoltarea tehnologică a fost Xerox. Din 1968, de la intrarea sa

în ţară, a adus o suită de tehnologii de lucru cu documentele – a fost prima companie care a adus în ţară primul fax, primul echipament laser şi color şi, mai târziu, echipamente multi funcţionale complexe, instrumente soft-ware avansate şi soluţii de imprimare mobilă.

Tot Xerox a fost prima companie care a vorbit despre avantajele serviciilor de mana-gement al documentelor la sfârşitul anilor ’90. Avea în spate o expertiză în tehnologii de lucru cu documentele de peste 90 de ani la nivel global, una de 30 de ani pe plan local, un portofoliu extins de echipamente şi zeci de mii de patente înregistrate la nivel internaţional, inovaţia fiind un aspect extrem de important pentru Xerox.

„A fost un segment de piaţă care nu a avut un traseu uşor, cel puţin la început, când era complicat să vezi dincolo de un simplu xerox, de documente copiate sau tipărite”, afirmă Gabriel Pantelimon, Country General Manager Xerox România. „Treptat, însă, pe măsură ce volumele de documente au crescut, solicitările din partea clienţilor s-au diversificat şi com-paniile au constatat că se consumă foarte mult timp cu procesele legate de documente sau

că sunt prea multe resurse implicate, oferta noastră de servicii s-a încadrat în tendinţa generală de externalizare care apăruse pe piaţă la acea vreme - toate activităţile care nu făceau parte din domeniul principal de business al companiilor începuseră să fie externalizate – de la cele mai simple (curăţenie, pază), până la cele mai sofisticate (HR, comunicare).

La sfârşitul anilor ’90, compania oferea servicii de management al documentelor pe echipamentele clienţilor, la sediul lor. Ulte-rior, când a deschis centrul Faur, compania se ocupa de documentele clienţilor în cadrul acestui centru.

„Am început cu servicii de imprimare de mare volum, iar printre primii clienţi au fost companii din industriile telecom şi finanţe-bănci. Mai târziu, în anii 2000, când porto-foliului existent de clienţi s-au alăturat multe companii din domeniul bancar, asigurări, pe trol & gas, retail & producţie, am diversifi-cat serviciile şi le-am personalizat în funcţie de cerinţele fiecărui tip de companie în parte. Apoi, din 2009, pe fondul tulburărilor eco-nomice, tot mai multe companii au început să apeleze la aceste servicii, pentru că doreau să îşi reducă costurile cu documentele şi să livreze materiale de calitate clienţilor lor cât mai rapid”, explică Gabriel Pantelimon.

Astăzi, Xerox este lider mondial pe seg-mentul serviciilor de management al docu-mentelor şi al proceselor de business. O paletă largă de servicii externalizate deserveşte clienţi din toată lumea - de la cele de manage-ment al documentelor pentru mediul de birou, la scanarea şi arhivarea tuturor documentelor pe care le foloseşte o companie - asigurând securitatea datelor pe tot traseul parcurs de documente, şi permiţând accesul la servicii de cloud şi mobilitate. Folosind aceste servicii, companiile pot obţine reduceri de costuri de până la 30%.

„Atât la nivel local, cât şi internaţional business-ul de servicii de management al documentelor ocupă peste 50% din venitu-rile totale ale Xerox şi se află într-o continuă creştere”, spune Gabriel Pantelimon.

Pentru ca toate companiile, indiferent de mărime sau de zona geografică, să bene-ficieze de servicii de management al docu-mentelor la cele mai înalte standarde, Xerox dezvoltă şi optimizează permanent serviciile şi tehnologiile sale şi implementează pro-grame şi acţiuni pentru partenerii săi. Xerox Partner Print Services (XPPS) - un program care ajută IMM-urile prin intermediul reţelei de parteneri să îşi eficientizeze business-urile şi - High Tech Alliance care sprijină clienţii finali în privinţa optimizării proceselor de business, prin formarea unor alianţe stra-tegice cu integratorii - sunt doar două dintre aceste programe.

La începutul acestui an, Xerox a lansat şi serviciile de marketing şi comunicare, ce optimizează procesul de comunicare şi reduc semnificativ costurile prin eficientiza-rea, automatizarea şi administrarea întregii activităţi de comunicare, folosind numeroa-sele sale tehnologii, instrumente software şi soluţii complexe. �

Xerox, deschizător de drumuri în managementul documentelorCum ar fi astăzi viaţa fără culoare? Este greu, aproape imposibil sã ne imaginăm astăzi viaţa fără culoare, fără tehnologii de imprimare ultra rapide, fără servicii IT de calitate, fără mobilitate sau fără internet. Însă majoritatea acestor tehnologii, fără de care nu putem trăi astăzi, sunt foarte tinere, având în spate mai puţin de două decenii.

Gabriel Pantelimon, Country General Manager Xerox România

� Reducerea costurilor cu până la 30%.� Reducerea semnificativă a timpului petrecut cu activităţile legate de documente.� Reducerea numărului de consumabile folosite, energie şi impact asupra mediului.� Capacităţi avansate de securitate a datelor, folosind instrumente software performante.� Predictibilitatea costurilor prin monitorizarea permanentă a documentelor copiate/scanate/tipărite şi a

costurilor implicate. � Posibilităţi multiple de personalizare a serviciilor în funcţie de cerinţele fiecărei companii, indiferent că

vorbim de un IMM sau de o corporaţie. � Productivitate sporită, calitate foarte bună a materialelor tipărite/scanate/copiate şi rapiditate.� Documente color la preţ de alb-negru (în funcţie de cantitatea de culoare pe pagină).

Avantajele serviciilor Xerox de management al documentelor:

www.ittrends.ro


cloudsocratePlatforma completă de business

Soluție inteligentă ERP&CRM&BI. Dezvoltare rapidă de aplicații. Cost redus.

Managementul performanței - BI

ERP CRM

Platformă pt. dezvoltare rapidă de aplicații

AplicațiiMobile

AplicațiiWeb

Rapoarte

MijloaceFixe

Salarii ModulePersonalizate

Ser

vicii W

eb

Ser

vicii W

eb

Str. Zambilelor nr. 4, Brașov, RomâniaTel: 0268 314446, Fax: 0368 710611

E-mail: [email protected]

Socr

ateC

loud

est

e o

solu

ție B

ITSo

ftw

are

Clienți

ParteneriISV / OEM

Experți in diferitedomenii

SocrateCloud este platforma de business care furnizează o soluție completă și complexă de gestiune economică (ERP), gestiune a relațiilor cu clienții (CRM) și Business Intelligence, companiilor care activează în Agricultură, Telecomunicații, Servicii Profesionale, Construcții, Distribuție.Arhitectura inovatoare 100% cloud, permite partenerilor să dezvolte rapid aplicații mobile, aplicații web, utilizând platforma SocrateCloud și implicit infrastructura și procesele deja existente. SocrateCloud oferă performanță crescută, implementare rapidă și costuri reduse.

www.bitsoftware.ro

Află cum poți să devii Partener Autorizat

Alătură-te Programului de Parteneriat SocrateCloud și beneficiază de noi oportunități de creștere a afacerii.

www.bitsoftware.eu/ro/comunitate/parteneriat

Partener Autorizat

SocrateCloud

http://www.bitsoftware.ro

www.ittrends.ro


Rep.: Intel are preocupări permanente în domeniul edu-cației. Am mai discutat despre implicarea Intel în educație, în urmă cu aproape un an. Ce acțiuni ați întreprins între timp și ce planuri aveți pentru perioada următoare?

Adrian Cioroianu: Lucruri le au început să se miște și ne bucurăm foarte mult că

împreună cu partenerii noștri, cu Guvernul României prin Mi-nisterul Educației Naționale, dar și cu partenerii noștri din in-dustria IT, am reușit să demarăm acest mare proiect prin care ne dorim să transformăm sistemul educațional din România. Noi urmărim să introducem tehno-logia în școli, să facem tehno-logia disponibilă pentru elevi și profesori.

În luna iunie am semnat un protocol de colaborare cu Mi-nisterul Educației Naționale prin care ne-am angajat să facem două lucruri, pe de o parte să sprijinim Ministerul să creeze un astfel de proiect pentru in-troducerea tehnologiei în școlile

românești, iar pe de altă parte să îi ajutăm să găsească și resursele de finanțare pentru un astfel de proiect, pentru că un proiect care să se adreseze tuturor celor 3,3 milioane de elevi și 250.000 de profesori, vorbind doar despre sistemul de învățământ pre-universitar, ajunge la o valoare destul de mare, valoare care nu poate fi acoperită doar de

Guvernul României. Din acest motiv vizăm fondurile euro-pene, pe de o parte fonduri din exercițiul 2007-2013 care au rămas neaccesate și care ar mai putea fi folosite, iar pe de altă parte vizăm finanțările care vor fi disponibile în exercițiul finan-ciar 2014-2020.

După semnarea protocolului de colaborare am trecut la im-plementarea mai multor pro-iecte pilot. Pe de o parte avem proiectele pilot existente deja în județul Bihor, realizate în urmă cu un an, și care spre bucuria noastră au fost extinse în acest an și pentru alte școli. În Bihor, Consiliul Județean a făcut un calcul foarte simplu, introdu-

cerea tehnologiei pentru toți elevii din județul Bihor costă cca. 5 mili oane de euro, adică aproximativ tot atât cât costă construirea unui singur km de autostradă. Ei se ocupă acum de scrierea unui proiect pentru accesarea de fonduri europene care să rezolve această problemă la nivelul între gului județ. Noi le acorăm tot sprijinul, prin informații și con sultanță, pen-tru ca să poată transpune acest proiect în realitate.

Pe de altă parte am realizat diverse proiecte pilot și în alte județe. Avem o clasă pilot la Târgu Jiu, în care la deschierea anului școlar toți copiii aveau tablete, învățătoarea avea tabletă, toate tabletele erau conectate la Inter-net, învățătoarea putea să vadă în orice moment ce anume fac elevii ei care lucrau grupați pe echipe. Echipamentele erau co-nectate la o tablă electronică și foloseau un manual digital de istorie.

Un alt proiect pilot a fost re-alizat la Alexandria, unde există o clasă în care elevii au primit

tablete, tablă electronică etc. și unde se studiază geografia după un manual digital.

Acum lucrăm la un astfel de proiect și în București. Toate companii importante de IT sunt dornice să se implice și să facă un efort pentru implementarea acestor proiecte.

În școli diferite implementăm proiecte pilot diferite, pe de o parte pentru că este vorba de-spre școli primare, gimnaziale sau despre licee, iar pe de altă parte pe fiecare proiect pilot lucrăm cu alți furnizori. Prac-tic există trei piloni principali: conținutul educațional, echipa-mentele (tablete, sau laptop-uri, sau hibride – nu încercăm să implementăm o soluție unică) și instruirea profesorilor. Nu este

Intel în educație – work in progressAdrian Cioroianu, Business Development Manager, Intel România, a avut amabilitatea să ne actualizeze informațiile despre care discutam într-un interviu de la începutul acestui an și să ne vorbească despre planurile pentru perioada următoare.

de Romulus Maier

Adrian Cioroianu, Business Development Manager, Intel România

www.ittrends.ro


I N T E R V I U

suficient să le dăm echipamente și soft, trebuie să îi și pregătim pe profesori să le utilizeze și să integreze tehnologia în procesul didactic. Cum să creeze o lecție, cum să o livreze către elevi, cum să-i evalueze etc. Tehnologia nu îi va înlocui pe profesori, dar trebuie să îi ajutăm în decalajul care există în utilizarea tehnolo-giei, în comparație cu tinerele generații.

Peste 400 de profesori de di-verse discipline au luat parte, în perioada octombrie-noiem-brie 2013, la o sesiune de for-mare organizată pentru ei pe o platformă online românească dedicată dezvoltării profesionale continue a cadrelor didactice. Aceștia se alătură celor peste 27.000 de profesori formați prin programul Intel Teach în România. Desfășurat în contex-tul unui parteneriat între Intel și Ministerul Educației Naționale, programul vizează formarea de competențe de utilizare a noilor tehnologii pentru proiectarea și desfășurarea de situații educa-

tive eficiente și semnificative pentru elevi.

Cursurile Intel acoperă o gamă largă de strategii didac-tice, metode și instrumente peda gogice, făcând apel la in-formații teoretice actuale privind învățarea, la exerciții interac-tive, la tutoriale e-learning ani-mate, la discuții online între participanți, precum și la acti-vități off-line pentru aplicarea conceptelor. Materialele sunt aliniate celor mai înalte stan-darde de formare în sistem deschis la distanță, fiind un model de utilizare a tehnologiei e-learning pentru instruire.

Intel Teach Elements este una dintre componentele online ale programului Intel Teach, prin care le sunt oferite cadre-lor didactice o serie de resurse, informații și exemple utile pen-tru adaptarea procesului didac-tic la cerințele pedagogice și tehnologice actuale. În România sunt disponibile trei cursuri online, adaptate la contextul edu cațional românesc, pe care

profesorii le pot urma pe o platformă de învățare: Abordări bazate pe proiecte, Colaborarea în clasa digitală, Evaluarea în școlile secolului XXI.

Cursul „Abordări bazate pe proiecte” ajută cadrele didactice să-şi îmbunătăţească înţele ge rea abordărilor bazate pe pro iecte interdisciplinare/trans curriculare şi aplicarea acestora în contextul şcolii secolulului XXI.

„Colaborarea în clasa digitală” oferă cadrelor didactice metode pentru desfăşurarea unor activi-tăţi de colaborare folosind in-strumente online care sprijină conexiunile şi comunicarea la nivelul clasei şi dincolo de sala de clasă. Susține formarea de competențe colaborative elevilor, necesare în economia globală.

Cursul „Evaluarea în școlile secolului XXI” oferă informaţiile şi instrumentele de care profe-sorii au nevoie pentru a imple-menta noi abordări în evaluarea performanțelor școlare, cu care să răspundă mai bine nevoilor elevilor din ziua de astăzi, „nativii digitali”.

Pentru a participa la astfel de cursuri, cadrele didactice trebuie să poată utiliza, la un nivel ac-ceptabil, Internetul şi noile teh-nologii, să aibă experienţă în lu-crul cu elevii şi să fie deschise la îmbunătăţirea propriei activităţi didactice. Obiectivul este ca, până la finalul sesiunilor de formare, cadrele didactice să fie capabile să planifice şi să des-făşoare situaţii educative efi-

ciente și atractive făcând apel la instrumente şi aplicaţii digitale.

Cei 440 de absolvenți ai se-siunii de formare actuale vor fi certificați la sfârșitul lunii no-iembrie, în urma parcurgerii cu succes a testelor de evaluare de la finalul programului.

În ultimii 5 ani, peste 20.000 de profesori români au fost formați prin programul Intel Teach, iar peste 7.000 de profe-sori au parcurs cursurile online, pe platforma iTeach.ro.

La nivelul Ministerului Edu-cației Naționale s-a creat un grup de lucru, cu care noi discutăm. Din proiectele pilot încercăm să vedem care sunt problemele cu care ne putem confrunta, pentru că nu vorbim doar despre ma-nuale digitale, despre echipa-mente (tablete, laptop-uri, table electronice etc.), vorbim și despre servere, conectivitate – nu doar o conexiune la Internet, ci și WiFi în toată școala, cloud computing, soluții de alimentare/încărcare, vorbim despre multe lucruri care țin de infrastructura din școli. Lucrăm împreună cu acest grup de lucru pentru atragerea de finanțări și pentru scrierea unui proiect pentru accesarea de fon-duri europene.

Proiectul la care lucrăm nu este un proiect în care noi să încercăm să fim și furnizori, ci este un proiect deschis pentru toate companiile IT din Româ-nia, orice companie care dorește să participe la acest proiect este binevenită. �

www.ittrends.ro


Rep.: Recent Asseco South Eastern Europe Group a anunțat rezultatele pentru trimestrul 3, o cifră de afaceri de 76 de milioane de euro și un profit de 6,8 mili-oane de euro. Au fost evidențiate creșterile din Macedonia, de 26% și din Turcia, de 25%. Cum au fost rezultatele pe piața din România?

Vladimir Aninoiu: Am avut rezultate destul de bune, cifra de afaceri a crescut cu peste 20% și suntem în grafic cu planul pe care ni l-am propus.

Rep.: Care sunt principalele sectoare în care Asseco activează în România?

V.A.: Suntem activi în sectorul bancar, atât în zona de aplicații și sisteme de core banking cât și în zona de infrastructură pentru sectorul financiar-bancar, prin di vizia de system integration. Suntem prezenți și în sectorul public, prin diverse proiecte. Analizăm și alte industrii, ținând cont de dinamica pieței, de volumul de afaceri al clienților în zona IT și de experti-za și capabilitățile Asseco, ca grup. În acest moment ne îndreptăm atenția spre sectorul telecomunicațiilor și spre cel al utilităților. Vom rebalansa business-ul pentru a ne adresa și acestor două verticale. Prin di-vizia de integrare de sisteme acoperim, totodată, un număr semnificativ de clienți din zona privată, din mai multe industrii.

Rep.: În urmă cu puțin timp ați orga-nizat un eveniment pe „document pro-cessing”, cu accent pe sectorul financiar-bancar. Ceea ce s-a reliefat cu acea ocazie este faptul că este relativ ușor să te adre-sezi și altor verticale de business cu acea soluție și cu acei parteneri. Cât de ușor ar fi de fapt să adresați orice verticală, pentru că de fapt soluțiile le aveți?

V.A.: Este adevărat, avem și soluții care pot fi utilizate în industrii diverse. Una

dintre acestea este cea de captură și de do-cument management, despre care vorbeați, în care avem expertiză nu doar în sectorul financiar-bancar, ci și în cel guvernamen-tal. Această soluție o putem implementa cu

ușurință și în alte verticale industriale. Un alt exemplu de produs este Fidelity pentru gestiunea mijloacelor fixe și administrarea bugetelor, care pleacă la drum cu referințe din zona financiar-bancară, dar care este o soluție de tip cross-industry.

Însă atunci când vorbim de alte verticale industriale nu ne gândim neapărat la zona de tehnologie, ci mai ales la oportunități de a ajuta clienții din acele industrii, de a adresa diferite probleme și provocări pe care le au în business. Ca abordare de piață în zona de infrastructură nu vedem niciun fel de îngrădire în a aborda diverse indus-trii. Ceea ce ne propunem este să avem abi-litatea și capabilitatea de a vorbi limbajul de business al clienților din acele industrii.

Rep.: O altă posibilitate de extindere este încheierea de parteneriate și cu alți

furnizori. În ce măsură luați în conside-rare ofertele speciale ale unor furnizori pentru anumite verticale și încheierea de parteneriate cu ei pentru a adresa și acele verticale?

Călin Bârseti: Noi lucrăm deja cu ma-joritatea furnizorilor de pe piață. Când am intrat în Asseco SEE în 2007 am observat că în alte țări existau niște parteneriate preferențiale. Nu a fost și nu este cazul în România, noi având relații de parteneriat cu toți furnizorii importanți. Am preluat de

la ei competențele necesare pentru aceste produse dar trebuie să fim conștienți că în România suntem doar 200 de oameni, din care sub 80 sunt în divizia de system integration. Prin urmare avem o capaci-tate limitată de absorbție. Ne dorim să preluăm în portofoliu cât mai multe pro-duse, în special din zona de servicii, dar o vom face gradual. Avem inițiative, în spe-cial cu Microsoft și HP, legate de centre de date și de cloud computing. Vindem astfel de soluții. N-aș putea afirma că avem un cloud al nostru, dar operăm un centru de date în care găzduim deja un număr de clienți. SaaS și IaaS sunt soluții pe care le oferim în mod curent.

Nu trebuie să uităm că Asseco este o companie specializată în primul rând pe banking. Partea de system integration

Do you speak business?de Bogdan Marchidanu şi Romulus Maier

Piața românească de IT nu se află într-una dintre cele mai faste zodii. Cu toate acestea unele companii din România cresc, se dezvoltă și au planuri ambițioase, bazându-se în cea mai mare parte pe resursele proprii. Despre piață, strategii și resurse de creștere am avut plăcerea să vorbim cu Vladimir Aninoiu, President of the Management Board, Asseco

SEE, Călin Bârseti, Board Member ASEE CEO, Sorin Vișan, Executive Director Banking Business Unit și Laurențiu Oftez, Sales Manager SI.

Vladimir Aninoiu, President of the Management Board, Asseco SEE, Călin Bârseti, Board Member ASEE CEO, Sorin Vișan, Executive Director Banking Business Unit și Laurențiu Oftez, Sales Manager SI

www.ittrends.ro


I N T E R V I U

este un add-on foarte valoros, dar până la urmă suntem în primul rând o companie de soluții bancare. Este greu să convingi o bancă să-și mute activitatea în cloud. Există restricții date de încrederea băncilor, de securitate etc. Eu cred că va mai trece ceva timp până când vom reuși să adu-cem bănci în centrele noastre de date și în cloud-ul nostru.

Rep.: Ați menționat în mod special competențele din sectorul financiar- bancar. Când veți dezvolta competențe și pe zona de Big Data?

Sorin Vișan: Noi privim conceptul de Big Data într-un context mai larg și nu neapărat dintr-o perspectivă tehnologică, prin prisma funcționalităților și a benefi-ciilor pe care un client, să zicem o bancă, le poate avea. Big Data include o zonă de software și o zonă de infrastructură. Pe zona de infrastructură avem parteneriate cu toți furnizorii importanți, pe zona de servere, storage și virtualizare. În dome-niul software avem competențe în special pe partea de business, de procese bancare, prin care ne putem ajuta clienții să-și dez-volte astfel de sisteme. La băncile cu care lucrăm avem implementări de depozite de date și de sisteme de raportare, care per-mit băncilor să-și rezolve atât problemele de raportare către autoritățile de reglemen-tare, cât și în interiorul grupului, sau să facă diverse analize de profitabilitate și de risc.

Obiectivul nostru principal este să putem oferi clienților soluțiile cele mai potrivite pentru nevoile pe care le au. Trebuie să luăm în considerare și infrastructura hard-ware si software pe care operează băncile cu care lucrăm, și în funcție de această infrastructură să oferim soluții IBM sau Oracle sau Microsoft.

Nu încercăm să ne diferențiem neapărat la capitolul tehnologie. Când vorbim de-spre astfel de platforme nu doar partea de tehnologie aduce cea mai mare valoare. Nu este în mod ogligatoriu cel mai bun diferențiator. Mai importante sunt mode-lele de date și procesele de business și acesta este capitolul la care putem adăuga valoare cu specialiștii noștri.

V.A.: Nici eu nu cred că principalul diferențiator vine din zona de tehnologie. În fiecare domeniu există câțiva vendori foarte bine așezați, cu niște diferențiatori mai mici sau mai mari pe zona de tehno-

logie, dar până la urmă fac cam aceleași lucruri. Ceea ce ne dorim atunci când vor-bim despre noi industrii este că, așa cum astăzi, vorbind despre banking, înțelegem foarte bine care sunt problemele impor-tante și suntem în stare să vorbim limba lor, să reușim să facem acest lucru și în zona de telecom și de utilități. Diferențierea nu vine atât din tehnologie, cât vine din înțelegerea industriei, din alegerea pro-duselor pe care le oferi. Nu este ca într-un joc de lego în care să combini diverse piese pentru a obține o anumită formă. Ca in-tegrator de aplicații trebuie să poți oferi soluții de la A la Z, să le poți implementa și să adaugi valoare.

Dacă pe zona de banking vindem în mod special soluțiile proprii, dezvoltate de Asseco, probabil că în telecom și în utilități vom vinde în primul rând soluții care nu sunt dezvoltate de noi. Dar vrem să înțelegem procesele de business, lo-gica, modelele de date etc., astfel încât să implementăm ceea ce este necesar clien-tului.

Rep.: Dacă vorbim de divizia de „Payments”, săptămâna trecută grupul a cumpărat o companie din Croația specializată pe terminale de plăți. Rezul-tatele bune din Turcia se datorează în primul rând plăților prin Internet (Internet Payments). Ce vă propuneți în România pe zona plăților mobile și a plăților prin Internet?

V.A.: Tot în această categorie intră și POS-urile și ATM-urile. În România di-vizia de Payments este destul de nouă, de circa un an, și a intrat destul de târziu pe o piață foarte matură. Suntem activi pe toate segmentele acestei divizii. Noi privim atât plățile mobile, cât și pe cele prin Internet ca fiind pe zona multi-channel, ca una dintre modalitățile de interacționare ale clientului cu banca, le vedem integrate în soluții bancare mai ample. Aici vorbim de soluții proprii Asseco, fie ca au fost dez-voltate în Polonia, fie în alte țări, fie ca au ajuns în portofoliu în urma unor achiziții. Pentru Internet Banking avem chiar o soluție dezvoltată în România. Avem soluții proprii și pentru Mobile Banking. Oferim soluții proprii de securitate și autentificare. Avem soluții end-to-end, beneficiind de experiență deosebită pe segmentul de plăți pe Internet între clienți și comercianți.

Rep.: Până acum clienții se concentrau mai mult pe infrastructură. Se observă o deplasare a interesului spre securitate, scalabilitate...?

V.A.: Dacă vorbim de zona bancară evi-dent interesul pentru soluții de securitate și de autentificare este foarte mare. Sun-tem în discuții cu diferiți ofertanți de soluții de cyber-security, cu parteneri specializați pe audit de securitate și teste de penetrare. În alte domenii, în afară de banking și de retailerii online, nu pot afirma că am văzut un apetit mai crescut pentru soluții de securitate.

C.B.: Ca strategie, de cca. 1 an și jumătate ne concentrăm mai mult pe partea de secu-ritate, atât pe furnizori, cât și pe servicii, dar în mod special pe partea de banking. Desigur nevoia de soluții de securitate există și în alte domenii, cum ar fi în Pu-blic, doar că acolo nu sunt bani.

S.V.: În industria bancară nu putem vorbi despre o schimbare a priorităților băncilor, cât mai degrabă de o conștientizare sporită a pericolelor. Deciziile se iau din ce în ce mai mult în cunoștință de cauză.

Astfel interesul bancilor s-a mutat și spre zona de creare de servicii și produse pe care acestea să le poată oferi clienților, dar și spre zona de eficiență operațională, pentru a înțelege mai bine indicatorii de profitabilitate, indicatorii de risc, care să le permită să ia decizii mai bune.

Laurențiu Oftez: Noi ne adaptăm ne-voilor pe care clienții le au. Dacă doresc doar o implementare de soluție, o facem. Dacă doresc un nivel de servicii cu valoare adăugată mai mare, oferim și așa ceva.

Rep.: Vă implicați și în oferirea de con-sultanță pentru crearea de soluții și produse noi pe care băncile să le ofere clienților?

S.V.: Facem deja acest lucru. Pentru ca băncile să poată veni cu astfel de oferte trebuie să le permită și sistemul informa-tic. Noi pe de o parte le oferim o tehnologie foarte flexibilă care să le permită să-și dez-volte foarte rapid astfel de noi produse, pe de altă parte oferim și consultanță în acest sens. Platforma pe care o oferim și care este instalată în acest moment la 10 bănci din România a evoluat și înglobează bune practici rezultate din experiența unei bune părți din sistemul bancar românesc. �


www.ittrends.ro

16 Nr. 11 - Noiembrie 2013e H E A L T H

Suita HL7 oferă o serie de standarde pentru schimbul de date medicale între diverse soluții informatice destinate secto-rului medical. De-a lungul timpului, HL7 a devenit cel mai răspândit standard din industrie pentru comunicarea de infor-ma ție medicală, devenind un sinonim al interoperabilității în domeniul medical.

Standardele HL7 acoperă diverse arii ale domeniului medical în ceea ce privește interoperabilitatea sistemică, de la mana-gementul pacienților, managementul date-lor clinice și a asistenței medicale furnizate pacientului până la managementul datelor medicale din laboratoarele clinice și cen-tralizarea informației în cadrul Dosarului de sănătate al pacientului.

Utilizarea standardelor HL7 în laboratoarele cliniceUtilizarea sistemelor informatice în cadrul laboratoarelor clinice este întâlnită pe scară largă datorită funcționalităților de interconectare oferite de aparatura medi-cală de laborator. Acestea permit conec-tarea facilă la soluții informatice și co-municarea prin protocoale standard a informațiilor cu privire la cererile de anali-ze, rezultatele procesate, consumuri de material etc. Cantitatea datelor procesate de către un laborator este foarte mare, având în vedere că o cerere de laborator are în medie 5-6 baterii de teste, iar fiecare dintre acestea au în jur de 10 teste.

Datorită acestui fapt, există o gamă largă de soluții dedicate managementului laboratoarelor. Aceste sisteme pot să existe independent de alte sisteme dedicate sec-torului medical, chiar în cadrul aceleiași

instituții și astfel se pune problema interoperabilității între sisteme eterogene.

Una din secțiunile protocolului inter-național de comunicație HL7, își propune să ofere suport pentru interoperabilitate între diversele soluții informatice imple-mentate în clinici/spitale și sistemele de laborator, rezolvând astfel câteva probleme importante precum:� managementul unitar al pacienților în

cadrul diverselor sisteme;� preluarea automată a cererilor de labora-

tor și transmiterea rezultatelor înregis-trate, ce conduce la un câștig de timp în operarea datelor dar și la scăderea riscu-rilor provocate de operarea manuală;

� consolidarea informației medicale din do sarul electronic al pacientului prin înre gistrarea în timp real a cererilor de ana lize și a rezultatelor obținute;

� crearea unui înțeles comun asupra date-lor transmise prin utilizarea nomencla-toarelor internaționale de termeni clinici precum LOINC, dar și a nomenclatoare-lor standard utilizate la nivel local - interoperabilitate semantică ;

� modalitate unitară de comunicare, con-form unor fluxuri de informații pre-stabilite și standardizate prin ghiduri de implementare – interoperabilitate sintactică. Acest lucru conferă sisteme-lor o flexibilitate sporită și posibilitatea ulterioară de interconectare cu alte sis-teme informatice care se conformează standardelor de interopearabilitate din domeniu și care implementează ghidu-rile de implementare agreate;

� comunicația datelor între sisteme eterogene.

Una dintre inițiativele majore din ulti-mul an în ceea ce privește interconectarea sistemelor informatice din domeniul medi-cal, desfășurate pe plan local, o reprezintă proiectul demarat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) privind im-plementarea la nivel național a unui dosar unic de sănătate pentru pacienți - sistemu-lui informatic integrat pentru Dosarul Elec-tronic de Sănătate (DES). Sistemul care va fi dezvoltat în cadrul acestui proiect va utiliza standardele deschise în domeniul sănătății, precum HL7 pentru a permite diverșilor furnizori de servicii de sănătate, atât de stat cât și privați, interconectarea și transmiterea informațiilor medicale despre pacienți în timp real. �

Beneficiile implementării HL7 în Laboratoarele de analize medicalede Ionuţ Tudor

Interoperabilitatea soluțiilor software din domeniul medical sau mai exact interoperabilitatea schimburilor de informații medicale dintre aceste soluții reprezintă la acest moment una dintre cele mai mari provocări pentru informatica medicală. Prin interoperabilitatea soluțiilor software medicale se înțelege la momentul de față capabilitatea acestor sisteme de a schimba

informații cu alte soluții similare într-un mod standardizat dar și menținerea unui înțeles comun în ceea ce privește informația transferată.

Ionuţ Tudor, Product Manager al soluției Charisma Medical din cadrul TotalSoft , deține o experiență de peste 10 ani în analiza și optimizarea proce-selor de business și peste 4 ani de experiență în domeniul medical, unde a desfășurat proiecte pentru soluții dedicate pe diverse arii importante precum laborator, imagistică, spital, clinică etc. dar și integrări de sisteme informatice utilizând standardele HL7.


www.ittrends.ro


T E N D I N Ţ E

Am avut șansa să copilăresc în cele mai frumoase și mai liniștite cartiere din București. În școala primară, eram fascinat de aparatele Morse văzute în filme, de piesele din alamă fină și de clicăitul cald, familiar, al armăturilor de lemn lovite de electromagnet. În atelierul amenajat în sub-solul casei bunicului reușisem să con struim un aparat de radio cu galenă, cu piese originale: diminețile petrecute pe acoperiș, întinzând antene din zeci de metri de cupru subțire, ca și căutarea „punctului sensibil” pe detectorul cu cristal, cu căștile pe cap, îmi procurau emoții pe care le încerc și azi.

Pe străduțele liniștite ce duceau spre școală, printre casele cu personalitate – frumoase vise ale arhitecților din ’40 – schimbam cu vreun coleg semnale Morse transmise cu lanterna sau cu o oglindă ce lucea în soare. Pentru un copil din anii aceia, un walkie-talkie ar fi fost o jucărie inaccesibilă, nu atât din cauza prețului, ci, mai ales, din pricina restricțiilor politice absurde. Așa că trebuia să ne mulțumim cu joaca cu interfoane cu baterii - având firul iscusit adus pe sub gardul grădinii vecinului – cu semnale Morse transmise din fereastră și cu recepționatul la cască a îndepărtatelor transmisii radio pe unde scurte.

Pe atunci, nu aveam de unde să știu că, treizeci de ani mai târziu, voi colinda aceleași străduțe din jurul școlii, înarmat cu un minunat aparat rulând Software Liber, nu mai mare decât palma. Și că el îmi va permite nu doar să sun orice persoană de pe planetă, să fac fotografii color și să-mi cunosc poziția exactă, dar să și explorez

automat spectrul frecvențelor radio și să de-senez o hartă detaliată a punctelor de acces Internet din jur. Puncte reprezentând, fie-care, o cale deschisă către orice informație publicată pe Glob...

V-a ros, vreodată, curiozitatea să știți ce rețele fără fir (wireless) există în apartamente-le vecine cu al Dvs., în mijlocul parcului în care tocmai vă plimbați sau în universitatea în care învățați? Cât de puternic e semnalul în camera asta, dacă vă puteți conecta tableta stând pe banca din fundul grădinii? Ei bine, dacă ați deschide un laptop oarecare, ați putea observa rețelele ce se găsesc în jur. Mișcându-vă cu laptopul prin apartament sau prin grădină, ați putea vedea aceeași informație, în fiecare punct. Dacă, supli-mentar, ați avea alături și un dispozitiv GPS, ați putea asocia punctul, determinat precis (latitudine, logitudine) cu lista rețelelor ce se „văd” din el. În fine, nu ar fi instructiv ca lista acestor noduri să o suprapuneți pe o hartă, pe care să se observe poziția fiecărui punct de acces wireless, intensitatea sem-nalului radio, etc.?

Desigur, ați putea obține toate acestea folosind un laptop cu Software Liber (să zicem, distribuția Kali Linux, cu progra mele kismet și gpsbabel), un receptor GPS cuplat prin cablu USB, o interfață wireless de bună calitate și o hartă. Dar procesul este laborios,

din cauza necesității de a face ca toate aceste componente să lucreze împreună, în timp ce plimbați laptopul deschis prin spațiul de explorat (apartament, curte, parc, încăperile vreunei instituții). De fapt, este mult mai ușor să obțineți toate acestea fo-losind un simplu telefon mobil – un smart-phone tipic, ce rulează Android și câteva aplicații specializate.

Din 2001, pagina Web http://wigle.net oferă o hartă deschisă a rețelelor fără fir de pe întreaga planetă. Desigur, harta este îmbunătățită în fiecare minut, adăugân-du-se noi puncte de acces wireless și celule de telefonie mobilă. Puteți contribui ușor, instalând pe telefonul Dvs. Android aplicația liberă și gratuită Wigle Wifi, disponibilă oficial în Google Play.

Captura alăturată vă oferă, exemplifi-cativ, o imagine a rețelelor wireless din București, realizată la rezoluție medie. Poziția unei rețele fără fir este stabilită mai precis dacă punctele sale de acces apar cu culoarea verde. Pe hărțile de rezoluție mică puteți observa diferențe semnificative între densitatea rețelelor din vestul Europei și cele din Europa răsăriteană – asta nu înseamnă că Estul nu are destule rețele, ci că există zone întinse care nu au fost scanate niciodată! Dimpotrivă, pe hărțile „apropiate”, de rezoluție maximă, puteți citi numele și identificatorul numeric ESSID al fiecărei rețele. �

Rețele fără fir din Româniade Răzvan Sandu <[email protected]>

Motto: „Am creat o platformă care permite cultură liberă: Wikipedia există, Creative Commons există, partajarea cunoștințelor este, acum, posibilă, până în cele mai dezavantajate straturi ale societății umane. Fiindcă rețeaua de telefonie mobilă este la locul ei și, dacă nu ar exista regulile așa-zisei «proprietăți intelectuale», am putea duce fiecare cunoștință, fiecare fel de artă, fiecare valoare umană către fiecare creier de pe planetă. În generația următoare, vom face un efort hotărât pentru a permite oricărui creier uman de pe Glob să învețe. Pentru prima dată în istorie, vom încerca cu hotărâre să împiedicăm ca vreun creier uman să fie privat de informația pe care este însetat să o obțină. Dacă vom reuși, vom schimba soarta omenirii, așa cum am intenționat întotdeauna”.

Prof. Eben Moglen - din prezentarea ținută la Open World Forum 2010


www.ittrends.ro

18 Nr. 11 - Noiembrie 2013S M A R T H O M E

Mai întâi trebuie să definim controlul termic asupra casei. Dacă nu aveți nicio automatizare instalată, citiți termo-

metrul cu alcool sau cu mercur (în cazul feri-cit) atârnat pe perete și, dacă arată peste 25°C iarna, mai deschideți puțin fereastra sau opriți caloriferul, iar dacă arată sub 20°C, deschideți caloriferul electric. În acest caz, automatizarea pe care o propunem este legată de pornirea și oprirea caloriferului și măsurarea temperaturii în mod automat.

Dacă aveți o centrală termică fără termostat, centrala va porni în funcție de setările ei in-terne. Pentru această variantă puteți apela la termostate montate individual pe fiecare calo-rifer (astfel veți putea seta temperaturi sepa-rate pentru fiecare cameră) sau la un termostat de ambient (putând seta o temperatură ge-nerală pentru întreaga locuință).

Dacă centrala termică dispune de un termo-stat care o reglează, în paralel, se pot monta termostate individuale pe caloriferele din ca-mere și se poate înlocui termostatul existent cu un termostat care permite reglarea tempe-raturii de la distanță. Cazul ideal este acela în care se montează un termostat în fiecare cameră (sau pe zone) și se comandă separat (pe zonele respective) încălzirea electrică sau caloriferele legate la centrală.

În toate aceste cazuri enumerate mai sus, se poate ajunge la o automatizare care să țină reci (la 5°C) camerele nefolosite și o temperatură ideală în cele locuite. Sau mai mult, să păstreze o temperatură la limita evitării înghețului pen-tru zonele sensibile dintr-o casă nelocuită.

Reglarea termostatelor în funcție de tem-peraturile citite și fixarea valorilor minime și maxime pentru care se realizează anumite acțiuni vor fi stabilite și setate cu ajutorul controller-ului instalat în rețea (centrala de automatizare). Acest controller poate face chiar mai mult decât a seta aceste valori, aici intervin scenariile (scenes) care reprezintă următorul nivel în automatizare. Acestea sunt o înșiruire de acțiuni ce pot fi efectuate în mo-mentul îndeplinirii anumitor condiții.

De exemplu, factorii declanșatori (triggeri) pot fi momentul amurgului și temperatura exterioară sub o anumită valoare. Ei pot de-termina termostatul să citească valoarea tem-peraturii aerului în interior și, în cazul în care aceasta este sub 22°C, termostatul să deschidă circuitul apei în caloriferul din zona respectivă (sau să pornească alimentarea caloriferului electric).

Controlul asupra temperaturilor din locu ință, în cazul Z-Wave, se poate face din termostatele aflate în camere sau centrali zat, prin interme-diul unei tablete montate pe peretele din living sau al unui telefon mobil sau calculator. Putem face acest lucru din orice colț al lumii dacă avem o conexiune la Internet.

De ce să alegeți un termostat care poate fi controlat de la distanță? Sau de ce Z-Wave?

Termostatele conectate într-un sistem oferă multiple avantaje. În primul rând, simplifică acționarea lor în mod manual sau progra-marea pe zile, care nu întotdeauna răspunde nevoilor dumneavoastră (puteți modifica oricând programul de încalzire de la distanță – de exemplu, înainte să plecați de la birou). Pe de altă parte, se economisește energie electrică sau termică atunci când spațiul de locuit nu trebuie răcit sau încălzit în mod continuu. În plus, puteți primi alerte în cazul unor valori mai mici sau mai mari decât cele presetate,

pentru prevenirea înghețului sau în cazul nefuncționării centralei termice.

Nu în ultimul rând, vă bucurați de con-fort maxim atunci când locuința vă așteaptă cu temperatura preferată sau găsiți casa de vacanță deja încalzită și cu apă caldă.

Pentru Z-Wave vom spune aici numai că prin acest protocol comunică echipamente de la peste 800 de producători și un termostat sau un termometru pot comunica direct cu oricare alt element instalat în rețea.

Cât costă? Dacă nu avem instalat inițial niciun controller Z-Wave, prețul care include controllerul și termostate de calorifer pentru 4 zone dintr-o casă (de exemplu, două dormi-toare, o baie și un living) poate începe de la 2200 de lei. Mai departe puteți folosi același controller pentru alte automatizări ulterioare (lumini, închidere – deschidere jaluzele, fe-restre și altele, detectare fum, CO2 etc.)

Investiția se amortizează rapid în cazul răcirii/încălzirii având în vedere discontinuita-tea consumului electric sau termic în viața de zi cu zi. De asemenea, nu trebuie uitat modul economic de funcționare, foarte util mai ales în weekend-urile în care nu sunteți acasă, moment în care consumul poate fi minim, sau setarea modului antiîngheț pentru casa de vacanță. �

www.incontrol.ro

Cum poți controla nivelul de cãldură și umiditate din casa ta?de Marian Teodorescu

www.ittrends.ro


O P I N I I

Cum poți crește eficiența angajaților lăsându-i să zburde în social media

Scriam acum mai mult de doi ani despre oportunitățile pe care le oferă social media pentru companii, comentând o amplă dezbatere online legată de eficiența angajaților care au acces la open media și

la rețelele sociale în timpul orelor de program și de pe com-puterele de la birou. Concluzia dezbaterii a fost că pentru multe dintre situațiile în care navigarea prin mediile sociale poate ridica probleme de eficiență, legate de timpul efectiv pe care angajații îl alocă pentru schimburile de informații utile pentru o companie, există mai multe soluții, dar că cele mai realiste se bazează pe experiența managementului și că totul se rezumă la o problemă de încredere din partea angajatorului. Un bun manager poate lesne estima cât timp pierd angajaţii în Social Media în alte scopuri decât cele de business şi poate aplica politici individuale flexibile de eficientizare (vezi articolul „Voi cât timp pierdeți în social media?”, revista IT Trends, Februarie 2011).

Ce s-a mai întâmplat cu mediile sociale pentru companii în ultimii doi ani? Ei bine, cam 80% dintre companii nu mai restricționează accesul la Internet. Ceea ce e un lucru bun. Înseamnă cã a crescut nivelul de încredere. O bună parte din cei care puneau filtre pentru adresele de Web, le aplică și acum, perseverând în ideea că angajatul nu tre-buie să aibă acces decât la ferestrele aplicațiilor de care are nevoie și cam tot ce ține de comunicarea internă poate fi găsit la panourile de afișaj de la sala copiatoarelor sau de la cantină. O altă parte de companii din această categorie a realizat importanța comunicării interne și a investit în platforme Intranet, unde mai fiecare angajat poate să își planifice și să își administreze singur zilele de concediu, poate avea acces la documente interne de interes comun sau individual și poate participa cu idei creatoare la mici campanii de brainstorming legate de cea mai bună locație pentru petrecerea de Crăciun…

Dar cea mai mare transformare s-a produs la nivelul aplicațiilor enterprise, care au asimilat platformele de co-municare specifice mediilor sociale și le-au adaptat rigorilor organizaționale. Iar dacă înainte, un manager avea nevoie de puțin fler și de câteva instrumente business intelligence pentru a monitoriza prezența online a angajaților, acum are

la dispoziție o adevărată platformă social media internă care poate și privită ca o extindere a modulelor curente de CRM.

Cunoscute sub denumirea generică de platforme Enter-prise Social Relationship, aceste soluții au creat o nouă industrie apreciată la peste 6 miliarde de dolari în 2016. Aici putem întâlni o serie întreagă de soluții, de la extensii CRM ale unor producători consacrați, precum Oracle Social Relationship Management sau SAP StrimWork, la programe dedicate și medii integrate realizate de start-upuri precum Yammer, o platformă social media pentru companii lansată încă din 2008 și cumpărată de Microsoft în iunie 2012. Alte nume noi, mai mult sau mai puțin exotice din această zonă ar mai fi: Atlassain, blueKiwi, IGLOO, Mzinga, Saba, SuccessFactors sau TWiki.

10 componente esențiale ale unei platforme Enterprise Social Relationship:

1 Social Media Management – administrarea inteligentă a inter-relațiilor online;

2 Angajamentul – posibilitatea de a controla nivelul de implicare al angajaților în diferitele acțiuni, inițiative

sau fluxuri de lucru;

3 Advertising – orice platformă ESR trebuie să includă funcții specifice modulelor de advertising, care să poată

identifica organic contentul care poate fi promovat, pe baza unor coduri analitice de tracking;

4 Integrarea – e una dintre cerințele primordiale, legată de necesitatea colaborării între diferite module social

media, platforme mobile și terțe aplicații specifice mediilor consacrate precum LinkedIN, Facebook sau Twiter;

5 Colaborarea – orice platformă ESR trebuie să faciliteze comunicarea între diferitele departamente, divizii, con-

tractori sau terțe agenții;

6 Compatibilitatea - pe lângă caracteristicile specifice mediilor deschise, platformele ESR trebuie să satisfacă

cerințele de compatibilitate cu politicile interne, practicile de arhivare sau regulile de conduită în business. �

[email protected]

Radu Crahmaliuc


www.ittrends.ro

20 Nr. 11 - Noiembrie 2013

de Mihai Nadăş

S O F T W A R E D E V E L O P M E N T

Publilius Syrus, un aforist latin al se-colului întâi î.Hr., spunea „nu promite niciodată mai mult decât poți duce”. Două milenii mai târziu acest principiu

este fundamental în business, cu precădere în procesul de livrare a valorii și în determinarea gradului de satisfacție a clienților.

Zappos, un magazin online de pan-tofi deținut de gigantul Amazon, se poate lăuda cu un grad ridicat de satisfacție în rândul clienților săi. Problema cu achiziția de pantofi online și, prin urmare, riscul cel mai mare în ceea ce privește satisfacția clienților, este că produsele nu pot fi în-cercate înainte de a fi cumpărate, iar cum nimeni nu dorește să dețină pantofi nepotriviți pe care a dat bani, Zappos a trebuit să găsească o soluție. Soluția identificată este aceea de a livra gratuit produsele și de a oferi clienților posibili-tatea de a returna pantofii tot în mod gra-tuit fără a fi nevoiți sa justifice decizia (i.e. No Questions Asked Policy). Însă, surprinzător, nu aceasta este sursa gradu-lui ridicat de satisfacție a clienților maga-zinului online.

Zappos estimează data de livrare a pro-duselor și, în mod consecvent, reușește să livreze înainte de termen. Este o tactică interesantă, fiindcă la fel de bine ar putea prezenta clienților săi faptul că livrează gratuit în regim de curierat rapid. Zappos preferă însă să livreze înainte de termen, depășind astfel în mod constant așteptările, fapt ce contribuie în mod direct la gradul ridicat de satisfacție în rândul clienților săi.

Josh Kaufman, autorul cărții „Per-sonal MBA: Master the Art of Business” și inițiatorul mișcării cu același nume, definește calitatea în termeni de percepție,

unde așteptările clienților și performanța în a livra relativ la acestea determină calitatea și, implicit, gradul de satisfacție asupra produselor sau a serviciilor ofe-rite. Relația dintre calitate, așteptări și performanță este descrisă de către acesta sub forma unei cvasi-ecuații -

Calitatea = Performanța Livrării - Așteptările Clienților

Tensiunea apare din cauza faptului că așteptările trebuie să fie suficient de ridi-cate astfel încât clienții să aibă un motiv serios pentru a lua decizia de cumpărare, însă suficient de scăzute pentru a permite celui care livrează serviciul sau produsul cumpărat să depășească așteptările setate. Problema cu cei mai mulți oameni de busi-ness în general și vânzători (i.e. oameni de sales) în particular este că aceștia setează așteptările foarte sus, pentru a putea asigura vânzarea, însă eșuează în a livra la nivelul acestora, caz în care vorbim de

o percepție negativă asupra calității și im-plicit un grad de satisfacție scăzut.

Implicațiile acestor principii sunt simplu de expus, însă experiența arată că sunt greu de stăpânit:

1 Setarea așteptărilor este funda men-tală în garantarea unui grad ridi-

cat de satisfacție în rândul clienților. Așteptările sunt de două feluri: implicite și explicite. De cele mai multe ori în relațiile de business se petrece prea puțin timp în a explicita așteptările, motiv pentru care prea multe rămân implicite, deci necunos-cute ambelor părți (client și furnizor), caz în care riscul ca acestea să nu fie cel puțin atinse este ridicat;

2 Odată setate, așteptările trebuie depășite pentru asigurarea unei per-

cepții pozitive asupra calității. O livrare înainte de termen va depăși așteptările, determinând satisfacția clienților însă nu și dacă ceea ce s-a livrat nu corespunde cu așteptările setate (sau nesetate, dar exis-tente) inițial.

Depășirea Așteptărilor în Asigurarea CalitățiiCe poate învãța lumea software de la un magazin de pantofi?

Mihai Nadăș este CTO la Yonder, în rolul său fiind responsabil de activitățile R&D și creșterea nivelului de inovație al pro-duselor partenerilor Yonder. Yonder este o companie europeană furnizoare de servicii IT cu sediu în Utrecht şi centre de dezvoltare în Cluj-Napoca şi Iaşi. Ambiţia Yonder este de a anticipa soluţii prin identifi-carea inovaţiilor ce pot contribui la dezvoltarea partene-rilor săi şi mai apoi implementa rea lor prin procese de excelenţă şi înaltă competenţă tehnică.Yonder face parte din grupul Total Specific Solutions, un grup olandez de companii IT cu peste 1800 de angajaţi ce acoperă un spectru larg de domenii de competenţă, por-nind de la inovaţie în aplicarea şi implementarea de soluţii software, sănătate, leasing, farmaceutice şi continuând cu inginerie de business, sisteme integrate, testare şi asigu-rarea calităţii.

www.ittrends.ro


S O F T W A R E D E V E L O P M E N T

Aplicații în lumea softwareYonder monitorizează trimestrial satis fac-ția clienților prin sondaje de opinie trimise direct celor cu care interacționează echipele de produs în mod regulat. Această abor-dare are avantaje nete având în vedere că în furnizarea de servicii cea mai bunã măsură a performanței este satisfacția clienților. Acesta este motivul pentru care platforme precum TripAdvisor sunt atât de apreciate și populare. Prin măsurarea continuă a satisfacției clienților într-un mod unitar, comparabil și care pune ba-zele unei analize istorice reușim să ne îmbunătățim continuu, mai rapid și mai eficient.

Ceea ce am putut observa încă de la primele rezultate este că au existat diferențe mari între rezultatele pe care echipa le aștepta și ceea ce a obținut în final. Din analiza facută s-a putut conclu-ziona că așteptările implicite care nu au fost explicitate (setate) de la începutul relației au determinat cele mai mari sur-prize, în mare parte negative. Privind însă din perspectiva definițiilor de mai sus cu

privire la satisfacția clienților și percepția asupra calității, nu există nicio surpriză.

Pornind de la aceste rezultate, una din acțiunile adoptate este abordarea procesu-lui de setare a așteptărilor într-un mod mai riguros. Astfel, înainte de începutul unui nou trimestru (la finalul căruia se vor tri-mite formularele de evaluare către clienți) sau la începutul unei noi colaborări, per-soanele cu rol de Delivery Manager (cei responsabili în final de satisfacția clienților) intră în sesiuni de setare a așteptărilor. Aici, întrebarea de bază adresată clienților este: „ce vă așteptați să facem pentru a ne acorda 4 (pe o scarã de la 1 la 5) la fi-nalul următoarei perioade de evaluare?”. La finalul discuției așteptările care conduc la obținerea unui scor bun sunt explicitate și conștientizate de întreaga echipă, astfel încât dacă totul merge conform planului obținerea notei 4 să fie doar o formalitate.

Odată setate așteptările, pasul urmator este identificarea acelor aspecte care pot surprinde în mod plăcut clientul, depășind așteptările explicit setate și contribuind astfel la garantarea unui scor maxim de 5

din 5, performanță aproape imposibil de realizat în lipsa unei înțelegeri asupra fe-lului în care percepția asupra calității poate fi modelată.

ConcluziiCalitatea este un subiect dificil în indus-tria de servicii, motivul principal fiind faptul ca aceasta se bazează pe percepții și nu pe formule matematice. Privind la cvasi-ecuația calității reiese că pentru a garanta o percepție bună asupra acesteia și, implicit, un grad pozitiv de satisfacție în rândul clienților, cei responsabili pen-tru mulțumirea clienților (e.g. Delivery Managers) trebuie să se ocupe, în primul rând, de setarea așteptărilor prin explici-tarea lor și eliminarea celor implicite și, pe urmă de depășirea lor pentru a garanta un grad de satisfacție ridicat, urmând exem-plul Zappos. �

1. innovation.tss-yonder.com2. mihainadas.com

Legături externe

BPM Eastern Europe Summit 2013, o conferință pentru cercetătorii și practicienii din domeniul Business Process Management (BPM) din Europa de Est, s-a aflat la prima

ediție.La conferința au participat reprezentanți ai celor mai importanți

furnizori de soluții BPM, ai firmelor de consultanță, ai principalilor actori din industrie - furnizori și utilizatori - și analiști din diferite companii implicate în programe BPM.

În deschiderea evenimentului au luat cuvântul: Felix Enescu, Executive Partner, KPC Group (reprezentantul GARTNER pentru Europa de Est), Cristian Ivănuș, Vicepreședinte ABPMP România și Gheorghe Dobrea, Președinte IAMCP România.

Apoi, Pablo Trilles, Vicepreședinte AuraPortal, a făcut o intro-ducere în Business Process Management, menționând că viitorul automatizării proceselor se află în cloud iar Mihai Pascadi, Direc-tor General Avantera a prezentat câteva arhitecturi generale ale proceselor de business. Ulterior, Filip Zgubea, Manager Enterprise Resource Management Business Unit în cadrul CRESCENDO, a de-taliat perspectiva acestei companii asupra BPM. În finalul primei părți, Marius Diaconu, Director General Qualysoft, a subliniat ex-pertiza Qualysoft în domeniul BPM.

În continuare, BPM Eastern Europe Summit 2013 a inaugurat Gala Premiilor BPM pentru Europa de Est. Distincțiile Eastern

Europe BPM Awards au fost acordate în cooperare cu KPC-Group, s.r.o., IAMCP și CIO Council astfel:

Open Competition• Gold Award: OMV-PETROM (Romania)• Silver Award: ALATI STUHNE (Croatia)• Special Award – The best innovative project: HEI-UP - HEI-UP

Consortium: Slovenia (BICERO Ltd, DOBA Faculty), Bulgaria (AUBG), Lithuania (WLBC), Poland (SZSWBC) si Austria (IMC FH Krems, ISCN)

Special Awards Recognitions• Best BPM Vendor in Eastern Europe: Aura by AuraPortal• Best BPM Consulting Company in Eastern Europe: Qualysoft

Group• Best BPM Promoter in Eastern Europe: SoftleadÎn cea de-a doua parte a conferinței Constantin Stan, CEO

Ascendis, a susținut workshop-ul cu tema Metodologii BPM pentru îmbunătățirea proceselor. Iar reprezentanți ai AuraPortal, SimpleBPM, Romsym Data, CRESCENDO și Qualysoft au susținut sesiuni demo.

BPM Excellence Eastern Europe Summit 2013 a fost realizat cu sprijinul partenerilor: AuraPortal, CRESCENDO, SIVECO Romania, Ascendis, Qualysoft, evoMAG.

Aflaţi mai multe detalii despre BPM Excellence Eastern Europe Summit la http://bpmsummitee.com/ � (M.E.)

Prima ediție BPM Eastern Europe SummitJoi, 21 noiembrie 2013, Agora Group a organizat BPM Eastern Europe Summit 2013 la Hotel Howard Johnson.

www.ittrends.ro

22 Nr. 11 - Noiembrie 2013T E N D I N Ţ E

Acum, analizați cum vă asigurați că salvările de date se realizează în bune condiții. Primiți confirmări de efectuare într-un raport lunar sau când a fost ultima dată când ați simulat apariția unui aseme-nea eveniment și ați testat siguranța da-telor stocate și posibilitatea de restaurare?

Daca răspunsurile sunt negative la ambele întrebări, vă aflați în situația în care nu aveți nicio garanție că datele dumneavoastră nu pot fi pierdute in orice moment.

Creșterea unei afaceri aduce cu sine stocarea unor cantități enorme de in-formații, care înglobează întreaga activita-te derulată de-a lungul anilor. Este extrem de ușor ca toate aceste date să fie pierdute, dar imposibil de recuperat dacă nu există un backup al acestora.

Având toate resursele necesare la îndemână, lipsa unei strategii clare de backup nu are nicio scuză, mai ales că nicio companie nu-și permite luxul de a pierde nici cea mai mică informație care poate aduce beneficii în viitor. De aceea, o strategie de backup trebuie să constituie o prioritate la fel de importantă precum securitatea rețelei.

Totuși, o strategie eficientă de backup nu se bazează pe faptul că realizați un backup al datelor și puteți sta liniștiți pen-tru că nu există niciun pericol. Din contră, un backup incorect realizat sau realizat de amatori echivalează cu situația în care nu ați avea deloc backup. Pentru a fi siguri că nu vă veți afla în fața scenariului descris la

început, este important să realizați strate-gia de backup pe baza unor factori clari, raportați la nevoile companiei: � Cât de des se realizează backup-ul?

– în funcție de cantitatea de informații și de viteza cu care compania stochează informații noi, puteți avea nevoie de back-up săptămânal, zilnic sau chiar de mai multe ori într-o singură zi.� Ce tip de backup aveți nevoie? – în

funcție de nevoile companiei, se poate realiza un backup integral sau unul incre-mental, care presupune o copie completă a datelor, după care se salvează doar modificările de la ultimul backup.

Backup ieftin, consecințe costisitoareDacă intenționați să alocați un buget cât mai mic pentru soluția de backup și să colaborați cu un furnizor care nu beneficiază de o soluție de urmărire a efecturării acestuia, nu veți realiza greșeala aceasta decât atunci când va fi prea târziu.

În momentul realizării unui backup, obiectivul principal nu este acela de a economisi resursele financiare, ci de a pro-teja informațiile importante și de a avea siguranța că nu se va pierde nimic, indife-rent de situația apărută.

Am identificat de prea multe ori soluții de backup care au produs deservicii com-paniilor pentru a nu vă stresa atât de mult cu importanța acestuia. Am văzut de prea multe ori date copiate pe aceleași hard disk-uri sau alte spații de stocare, în același loc cu informațiile originale sau

soluții RAID pe post de backup, care, la o defecțiune de alta natură, au dus la pier-derea informațiilor sau software de backup neverificat cu lunile care, dintr-o eroare nu mai realiza salvarea informațiilor.

Dacă realizarea backup-ului este în-credințată unui furnizor de IT, puteți cere oricând garanții pentru validarea metode-lor de backup folosite. În acest caz, puteți valida chiar dumneavoastră acest lucru, încercând să restaurați fișiere sau docu-mente din backup. Acest procedeu va scoate imediat la suprafață eventualele erori sau coruperi ale fișierelor, înainte de a fi prea târziu.

Orice companie care înțelege necesitatea protejării informațiilor vitale pentru afa-cere adoptă o strategie de backup. Având în vedere impactul negativ pe care pier-derea informațiilor îl poate avea asupra companiei, este esențial ca acest backup să fie realizat conform unor standarde și în raport cu necesitățile afacerii.

Pentru a afla mai multe informații despre soluțiile de backup și de-spre beneficiile acestora asupra com-paniei dumneavoastră, vă invităm să intrați în legătură cu un consultant, ac-cesând website-ul www.classit.ro sau ne puteți contacta la adresa de e-mail [email protected]. �

Cât de scump este un backup ieftin?

Imaginați-vă că, într-o dimineață, toate datele companiei – e-mail, documente, baze de date, liste de contacte, facturi – dispar, din cauza unei situații neprevăzute. Acest lucru se poate întampla din cauza unei defecțiuni hardware, a unui bug software sau datele pot fi șterse accidental sau intenționat de un membru al echipei. Care sunt costurile pe care le implică acest eveniment?

Marina Drăghici, PR&Marketing Specialist, Class IT Outsourcing

de Marina Drăghici, PR&Marketing Specialist, Class IT Outsourcing

www.ittrends.ro


L O R E D A N A ’ S V O I C E

Ca firmă, cui trimiţi cadouri de Crăciun?

Da, este din nou final de an, iar decembrie este, prin excelenţă, luna cadourilor. Companiile ar fi trebuit să aibă deja de mult timp stabilit bugetul pentru cadouri, chiar să fi luat în calcul numeroase idei de

la diverşi producători, să îşi fi pregătit cu atenţie lista şi să mai rămână doar de luat decizia finală.

Aţi ghicit, aceasta ar fi regula, recomandarea, dar ştiti cum este: teoria ca teoria, practica ne omoară. Şi da, în practică, multe instituţii lasă pe ultima sută de metri realizarea cadourilor pentru Crăciun. Dacă acesta ar fi singurul aspect, sau singurul punct slab, tot ar fi bine. Însă, din diverse motive, inclusiv din raţiuni financiare, multe sunt piedicile care apar, multe sunt bătăile de cap, aşa că toată acţiunea de Crăciun este adesea ignorată sau ajunge să fie realizată în pripă şi mai puţin bine.

Vă propun să vedem astăzi care ar fi câteva elemente (recomandări) de ajutor pentru a reuşi să realizaţi o campanie de oferit cadouri cu ocazia sărbătorilor de iarnă.

Stabiliţi cine primeşte cadourileSegmentarea, vestitul termen de marketing, este important şi în ceea ce priveşte oferirea de cadouri de Crăciun. Înainte de a putea alege cadourile, înainte de a le expedia, trebuie să ştiţi cui ar fi indicat să trimiteţi un mic simbol.

Recomandat, aşadar, ar fi să porniţi de la tipurile de public ţintă ale companiei şi să vedeţi pe care dintre acelea le puteţi include într-o campanie de cadouri cu ocazia sărbătorilor de iarnă.

Printre cei pe care ar fi indicat să îi luaţi în calcul pentru o asemenea campanie se numără partenerii, cei mai importanţi clienţi (mai ales dacă vindeţi altor companii, dar şi clienţii persoane fizice pot primi cadouri sub forma unor vouchere, de pildă), angajaţii şi jurnaliştii care, de-a lungul anului, v-au publicat ştirile trimise.

Stabiliţi tipul de cadou pentru fiecare categorie în parteOdată ce aţi identificat categoriile pe care este bine să le aveţi în calcul când trimiteţi cadouri de Crăciun, va trebui să realizaţi o listă cu potenţiale idei de cadouri pentru fiecare categorie în parte. Alegeţi idei cu bugete variate, astfel încât

să aveţi mai multe opţiuni în final. De asemenea, vă puteţi gândi la un obiect special, ceva inedit, deosebit, poate chiar personalizat, care să îi facă pe toţi să se gândească în mod frumos la voi de sărbători (puteţi alege să personalizaţi ambalajele unor bomboane pentru pom).

Pot exista unele cadouri care să le fie oferite tuturor – o felicitare, o agendă, un fular, un glob pentru pomul de Crăciun şi aşa mai departe – şi unele care să fie specifice fiecărei categorii în parte. Astfel, de exemplu, puteţi gândi un eveniment special cu un anumit tip de cadou pentru angajaţi, ori puteţi opta pentru o primă (cu siguranţă apreciată de ei) şi să luaţi în calcul oferirea unui coş special reprezentanţilor mass-media şi partenerilor.

Stabiliţi bugetul şi listele finale Am amintit despre faptul că este mai bine să existe câteva idei de cadouri, cu bugete eventual diferite. Acestea sunt utile în momentul luării deciziei finale: ce cadouri vor fi oferite şi cui.

Aici aş face o menţiune în ceea ce priveşte categoria jurnalişti. Sunt multe companii care ajung ca jurnaliştilor să nu le mai trimită nimic, ori trimit doar câteva cadouri unor publicaţii mari. Nu uitaţi însă că nu doar publicaţiile cu renume au scris despre compania voastră, nu doar cei mari au publicat comunicatele voastre de presă. Ba, uneori, chiar dimpotrivă: multe comunicate nu intră în publicaţii din cele aflate în top 10 ca număr de cititori sau vizitatori (în funcţie de profil), însă multe publicaţii mai mici au scris despre voi sau au preluat comunicatele trimise de voi întocmai. Astfel de publicaţii nu trebuie lăsate în afara listei cu cadouri de Crăciun, mai ales dacă doriţi ca ele să acorde atenţie în continuare materialelor de promovare şi comunicare pe care le trimiteţi despre companie. Este recomandat să trimiteţi acelaşi cadou tuturor jurnaliştilor, nu să fie cadouri diferite. Puteţi face o excepţie dacă trimiteţi ceva în atenţia unor directori care v-au ajutat mai mult în anul care a trecut (poate au făcut nişte parteneriate media importante ori v-au oferit nişte pachete de publicitate extrem de avantajoase etc.).

Acum, la final, mă hazardez şi vă întreb: e gata totul pentru campania de cadouri de Crăciun din acest an? �

[email protected]

Violeta-Loredana Pascal

Surprindeţi-vă în mod plăcut angajaţii, partenerii de afaceri, jurnaliştii şi toate celelalte tipuri de public ţintă relevante pentru companie în perioada Crăciunului!

«

www.ittrends.ro

24 Nr. 11 - Noiembrie 2013F I L E D E P O V E S T E

Începuturi ale istoriei Internetului în România

De la Free Software la Internet (VIII)de Alexandru Rotaru, Ph.D.

Alexandru Rotaru

Așa a fost și atunci când am fost și noi incluși pe 8 februa-rie 1996 în primul survey global: „24 ore în Cyberspace” coordonat de celebrul fotograf american Rick Smolan. Atunci 150 de reporteri profesioniști au plecat în diverse locuri din lume, înarmați cu aparate de fotografiat și camere digita le de ultim moment (la acea vreme). Scopul a fost acela de a arăta pentru prima dată în istorie, în anul 1996 că Inter-net-ul a devenit un mediu de comunicare și socializare on-line. La noi nu s-a putut trans-mite live, dar țin minte că l-am condus pe jurnalistul trimis în România pentru a face poze pe niște străzi foarte vechi de pe lângă biserica Silvestru dar și pe acoperișul din Piața Victoriei unde Fundația SOROS instalase cu o lună înainte antena Taide Network de 2.4 m. Toate pozele au fost trans-mise în aceași zi prin Internet către sediul lor din California în limita celor 24 ore, evident prin singura co nexiune on-line pe care o aveam la dispoziție, antena Taide de 64 Kbps de la Fundația SOROS București.

La începutul anului 1996, în ceea ce privește tele-

comunicațiile, situația era to-tal schimbată. Erau deja în funcțiunie un număr mai mare de conexiuni on-line la Inter-net. Ritmul lor de dezvoltare era impresionant. Prin Kappa toată lumea căuta să se inter-conecteze on-line cu ceilalți și mai ales la punctele de ieșire către Internet. În 1995 apăruse primul hub de satelit (Hughes) din România pentru sistemul bancar la Digicom iar rețelele RTNS devenite Global One și Logic Telecom ofereau deja conexiuni on-line în țară prin protocol X25. Astfel au în-ceput să apară rețele de acces la Internet cu noduri în teri-toriu interconectate prin acești operatori (un exemplu este rețeaua RoLink la IIRUC, cu 14 noduri Internet în 1996), dar și furnizori de Internet locali (ca de exemplu NetSoft la Târgu Mureș, Flex la Brăila sau As Computer la Timișoara).

Pe de altă parte cam toți furnizorii la acea vreme aveau conexiuni pe dial-up prin car-tele preplătite. Este suficient să amintim PC-Net, FX-Internet (fondată în 1996), Ines Group (lansată în 1997) și Digicom (serviciul dial-up Internet lansat în 1997).

Urmare a acestor dezvoltări, pe 11 mai 1996, la CERF, am moderat împreună cu Irina Athanasiu masa rotundă pe te matica Internet la sala de mar mură din pavilionul cen-tral ROMEXPO. Au participat, printre alții, SUN Microsys-tems, Microsoft, IBM, Silicon Graphics și furnizorii de servi-cii: KAPPA, EUnet, RTNS, Logic Telecom.

Noi ca asociație începeam să consumăm tot mai mulți bani datorită multiplelor eveni-mente unde eram solicitați fie ca organizatori fie ca modera-tori. În plus trebuia să plătim anual taxele de membru la EurOpen, care erau destul de mari.

Atunci am început să or-ganizăm o serie de evenimente cu taxă, pentru instruirea sec-torului bancar pentru ceea ce avea să urmeze (Unix și ser-vicii on-line). De exemplu în primăvara anului 1996 am organizat timp de 3 săptămâni niște module de curs de Unix/Linux și servicii TCP/IP la Bankcoop, dar ulterior și la Centrul de Calcul al Ministeru-lui de Finanțe.

În 14-17 octombrie 1996, împreună cu Fundatia Eurisc,

GURU a organizat primul se-minar de 3 zile privind secu-ritatea serverelor bancare, numit: „Metode şi Proceduri Avansate pentru securizarea serverelor Unix şi a accesului la Internet”. Pentru aceasta l-am invitat pe Rick Farrow ca să susțină prezentările la „Cercul Militar Național” sala „Alba Iulia”. Toți participanții au primit note de curs și o instruire foarte solidă referi-toare la securitatea on-line și atacurile care pot apare pe Internet. Țin minte că au par-ticipat atunci reprezentanți de la toate băncile din România. Totuși numai jumătate dintre ei au plătit costul seminaru-lui, restul achitând taxele cu mare întârziere, chiar și după 3 luni. Atunci a fost o minune că am supraviețuit financiar fiind salvați de Clubul de la Roma printr-un împrumut de 5.000 USD. Fără acest aju-tor probabil ar fi fost impo-sibil să mai organizăm ROSE ‘96 care urma să înceapă peste numai 2 săptămâni.ROSE ‘96 a fost așteptată cu interes de toată lumea. Deja aveam un public din țară, din școli și universități, pe care nu trebuia să-l dezamăgim.

ROSE ‘95 la fel ca și ROSE ‘94 a produs multe comentarii în comunitatea Unix/Linux, pe plan internațional. Articolul scris de John Quartermann dar și intervențiile lui Linus Torvalds în diverse conferințe au menționat România și asociația noastră GURU. De altfel eram prezenți permanent în programul de evenimente internaționale atât la Usenix cât și la EurOpen.

www.ittrends.ro


F I L E D E P O V E S T E

Cu toate acestea, conferinta ROSE ’96, programată între 30 octombrie – 2 noiembrie, ne-a făcut destule surprize. Volumele și programele au ajuns în ultima clipă, ca atare a trebuit să lucrăm la sortare cu studenții și cu unii dintre invitații din străinătate: Jeffrey Haemer și Evi Nemeth. Par-ticiparea din țară a fost foarte amplă, ceea ce dovedea un larg interes atât pentru subiectele tratate cât și pentru invitați. Firmele care au participat cu lucrări la conferință (Cisco, Sun, IBM, Bull s.a) au evitat prezentările strict comerciale. La ROSE ‘96 a participat Petre Dimo din Franța, unul din-tre pionierii informaticii din România, dar și reprezentanți ai centrelor universitare din țară (prof. Mihai Jalobeanu de la Cluj, prof. Ioan Jurca de la Timișoara sau Dragoş Acosta-chioaie de la Iași).

După a 2-a parte a anului 1996 se simțea nevoia unor întâlniri cu furnizorii de In-ternet la care să existe și un

mo derator pe post de arbitru. Chiar dacă în 1996 existau și alte asociații în IT&C în Româ-nia (de exemplu ATIC și AR-IES), la aceste întâlniri noi cei de la GURU eram preferați datorită apropierii de Internet cât și datorită implicării di-recte în pornirea mai multor operatori, cât și în promovarea noutăților tehnologice.

De exemplu după instala-rea în luna iunie 1996 a ce-lor trei antene ale Fundației SOROS din teritoriu (Iași, Cluj și Timișoara), fiecare la 64 Kbps inițial, ceilalți operatori începuseră să ne preseze să organizăm o masă rotundă pe tema „Servicii Internet în România”, deoarece prin fap-tul că accesul la Internet prin aceste antene era gratuit, se distorsionează piața. Prin ur-mare, ultima zi de la ROSE ‘96, pe 2 noiembrie 1996, am organizat o masă rotundă împreună cu Computer Press Agora la care au participat 16 furnizori de servicii Internet ai acelui moment dar și o parte mare din presa scrisă care deja era extrem de interesată de fenomenul Internet. O tran-scriere a discuțiilor a apărut în revista Byte. Urmările au venit imediat. George Soros fiind informat de ceea ce s-a discutat la ROSE ‘96 a decis să înființeze începând cu ia nuarie 1997 firma DNT, cu nodurile (București, Iași, Cluj și Timi-

șoara) iar Fundația SOROS a început să funcționeze ca un client al DNT-ului, împreună cu toată rețeaua de licee pe care o gestiona.

Mai sunt de amintit în același registru și alte două întâlniri: întâlnirea de la Elec-tronum din 20 ianuarie 1997, cu furnizorii de Internet și fără participarea presei, urmată de

un comunicat de presa. Apoi am organizat cu Agora masa rotundă din iunie 1997 de la CERF ‘97, la care au participat 20 furnizori de servicii Internet de la acel moment. A trebuit să corectăm atunci atitudinea pre-

sei față de primii hackeri care începuseră să altereze mediul on-line în formare.

Este chiar momentul în care în România începea să se pună problema serviciilor on-line. De la primele site-uri Web con-struite începând din 1995 s-a ajuns la servicii on-line din ce în ce mai elaborate. Este suficient să comparăm „Tele-grama”, serviciu de presă prin email cu distribuție zilnică ținut în funcțiune de România Liberă și de Ion Vaciu în anii 1995 cu serviciile de monitorizare a pre-sei (Medianet – Marius Ghile-zan sau Promedia Italia – Ionel Danca, apărută după ianua-rie 1997). De altfel în 1996 Liviu Taloi a înființat ARoWeb, Asociația Web Masterilor din România, asociație care a orga-nizat o serie de prime întâlniri cu creatorii de conținut on-line în vara anului 1997.

Privind în urmă, perioada 1991-1997, cuprinsă în aceas-tă prezentare foileton pe care m-am străduit să o scriu pe Internet, a marcat chiar trecerea din lumea BBS-urilor (Fidonet) și a UUCP-ului (Usenet)) la Internet și la aplicații on-line. Suportul tehnologic al acestor

transformări a fost bazat inițial pe „Free Software” iar ulterior și pe „Open Source” după 1998.

Nu mi-am propus să fac aici o istorie a tehnologiilor sau o prezentare tehnică foarte exactă însă am vrut sa readuc puțin

din atmosfera „Revoluţiei In-ternet”. Nu în ultimul rând am dorit să amintesc despre toți care au făcut parte din acest efort colectiv dar care azi nu mai sunt: Irina Athanasiu, Kalman Pusztai, Paul Cristea, Teddy Lungu, Eduard Andrei, Jon Postel, Evi Nemeth, Dennis Ritchie, Steve Jobs și încă mulți alții. Noi pe toți aceștia îi avem zi de zi alături de noi în tot ceea ce întreprindem și uneori încercăm să ghicim ce ar crede fiecare din-tre ei despre lumea de azi.

Nu trebuie niciodată să uităm că Unix-ul este o po veste începută la Bell Labs cândva în 1969 și pe care azi o găsim prezentă în multe locuri, aplicații și device-uri pe care le folosim zi de zi, cel mai vizibil pentru marea majoritate a utilizatorilor fiind astăzi sistemul „Android” de pe smartphone-uri.

Rămâne invitația adresată către toți cei care pot să de-scrie alte laturi ale acestui efort colectiv, să contribuie cu po-vestirile lor.

Așa poate vom reuși să în-tocmim un document on-line cu „Istoria Internet-ului din România” mergând până spre zilele noastre. �

www.ittrends.ro

26 Nr. 11 - Noiembrie 2013O P I N I I

De la Farmville la „Click pentru buget”

N-am fost niciodată un împătimit al jocurilor pe calculator. Puțini știu că pe vremea lui M18, am scris în asamblare „Găina”, o clonă a unui joc de pe Sinclair Spectrum. În spațiul non-grafic al celor 80x24 carac-

tere, niște 4 x-uri alergau după un & care încerca să culeagă niște o-uri care erau plasate în diferite colțuri, greu accesi-bile. Cam tot pe vremea aceea apăruse și Tetris, apoi Prince ce mergea pe 80286, Wolfestein, Doom, SimCity însă nici unul din ele n-a reușit să mă atragă într-atât de puternic încât să devin dependent de ele, așa cum am auzit că pățesc unii în zilele noastre.

Pe vremea aceea, să poți trece la un alt nivel însemna o minimă abilitate de a înțelege mecanica șoarecelui pe care-l ghidai prin labirint, să evaluezi din ochi cât putea să sară prințul cât să nu fie prins între ghilotine, să ții minte la-birintul pe care trebuia să te întorci sau să evaluezi dacă e bine să faci spitale poporului tău sau să-l trimiți să se opereze la Viena, prin reprezentanți.

Am auzit însă în ultima vreme de succesul nebun al unor jocuri pe calculator, care nu sunt nici foarte complicate din punct de vedere al realizării grafice și nici nu necesită multă inteligență sau abilitate, ci doar exploatează cinic psihologia umană.

Firma Zynga este inventatorul acestui tip de jocuri „sociale”, care a dat lovitura la un moment dat cu Farmville, deși gurile rele vorbesc despre faptul că de fapt jocul a fost copiat după unul chinezesc, Happy Farm.

Mecanismul este simplu, sătul să tot prășească ograda vir-tuală și să dea mâncare la porci, la un moment dat, gamer-ul, doritor să arate vecinilor de Farmville ce ditamai turmă de cornute i-a crescut în curte, scoate banul ăla real din buzunar și cumpără vaci virtuale (pe care Zynga le fabrică cu miile într-un singur ciclu procesor) care-i aterizează în curte, spre ciuda vecinului. Au fost cazuri chiar când copii reali au fost ignorați (se pare că a fost din păcate și-un deces) de părinți pasionați mai mult de ogoarele lor virtuale sau cazuri când părinții s-au trezit cu cardul golit de micul fermier de mai mult de o mie de dolari, pe îngrășăminte virtuale.

Un alt joc, creat de un profesor de la Georgia Tech, Ian Bogost, cu rol inițial de satiră a jocurilor sociale, „Cow clicker”, a devenit fără să vrea la rândul lui, de succes. Ce trebuia să faci în jocul respectiv? Să dai click pe o vacă și câștigai puncte. Atât! Doar că puteai da un click la 6 ore. Marele noroc era că puteai cumpăra super-vaci, care costau mai multe sute de „mooney” și care aduc o producție mai mare de click-uri. „Oil cow” costa cam 200 mooney, „Longhorn cow” vreo 500 iar ză best, „Bling Cow” dăcât ;-) 10.000 mooney. Termenul

nu numai că duce cu gândul la bani, money, dar este și nu-mele unuia din partenerii de la Zynga, Bill Mooney.

Cu siguranță că în spatele inepțiilor cu click-uri pe vaci stau niște programatori care sunt plătiți gras (nu în mooney) să țină evidența zecilor de miliarde de click-uri date pe vaci, a dobânzilor, câștigurilor, decontărilor inter-ferme, că uitai să vă spun că poți băga în staulul tău și niscai vaci ale prietenilor, că doar de-aia îi spune joc social. Mii de kilowați sunt consumați și zeci de mii de MB se vânzolesc prin fibrele optice către data-centerele unde se ține socoteala vacilor virtuale, toate fiind susținute financiar de entuziaștii clickurilor. Dar, așa cum ne învață meșterii în economie, aceia care au inventat în vestul îndepărtat reclamele de iarmaroc la produsele farmaceutice gen „Snake oil”, orice inițiativă care se sfârșește cu profit, cică ar fi benefică, înseamnă că și munca programatorilor acelora o folosi în final la ceva, măcar la strângerea impozitelor din salariile lor.

Logica jocului e foarte simplă: cei care au bani și care se plictisesc să aștepte 6 ore să dea un click pe vacă… pot trișa contra unor sume de bani modice, care, înmulțite cu numărul imens de trișori, aduc „inventatorului” jocului un profit substanțial.

Ca atare, mă gândesc să le propun premierului Ponta și domnului Chițoiu, înființarea unui joc similar pentru firmele românești. Pentru că tot văd că nu reușesc să combată evaziunea fiscală și ne pregătesc pentru 2014 noi impozite, am putea face un joc pe Internet unde firmele care vor să trișeze, să cumpere direct de la ANAF niște „shield”-uri pen-tru controalele inopinate, „ochelari negri” pentru echipajele de control al documentelor de proveniență a mărfurilor trans-portate, „soluție de albit” bonurile caselor de marcat sau, chiar mai simplu, “case de marcat cu foarte puține încasări”, „tablouri cu oi păscând” de amplasat pe dealuri pentru cei care vor să depună cereri fictive de subvenții și care-și plimbă oricum turma dintr-o gospodărie în alta, după cum vine con-trolul de la APIA.

Ceva mă face să cred că, în absența jocului „Click pentru buget”, respectivele firme fac astăzi exact același lucru chiar și în secunda în care citiți aceste rânduri, iar sumele cheltuite de ei se duc doar la câțiva intermediari, fără să intre nici un sfanț din ei la buget! �

[email protected]

Constantin Teodorescu

www.ittrends.ro


www.ittrends.ro

28 Nr. 11 - Noiembrie 2013R E V I E W

REDACÞIA:

Bogdan Marchidanu, Senior business editor [email protected]

Elena Andreea Liþã, Senior [email protected]

Cristian Faur, Business [email protected]

Nicolae Bucur, [email protected]

Marian Teodorescu, [email protected]

MANAGEMENT:

Romulus Maier, Managing Partner [email protected] Enache, Events [email protected] Maier, Marketing & PR [email protected]

EDITORIALIŞTI:

Alexandru Rotaru [email protected] Teodorescu [email protected] Ivănuș [email protected] Cruceanu [email protected] Nadăș [email protected] Muscă [email protected] Crahmaliuc [email protected]ãzvan Sandu [email protected] Pascal [email protected]

AROGA OGOGAGGO PUBLICAŢIE

ISSN: 2065 - 4766

NOTÃ COPYRIGHT:

Copyright © 2013 BYBLOS SRL. Toate drepturile rezervate. Materialul editorial original tipãrit în acest numãr aparþine companiei BYBLOS SRL. IT TRENDS este marcã înregistratã a BYBLOS SRL.

ADRESA:

Bd. Dimitrie Cantemir Nr. 12-14, Sc. D, Et. 2, Ap. 10, Sector 4, Bucureºti, 040243 Tel.: 021-3309282; Fax: 021-3309285 www.agora.ro; [email protected]

Cod QR IT TRENDS Cod QR AGORA

Suita conține o soluție antivirus, firewall, anti-spam, protecție a identității, cât și parental control. De asemenea include tool-uri pentru accesul la distanță, backup local sau în cloud, password management, USB vaccine, virtual keyboard, safe browser, crip-

tare de fișiere. Panda Global Protection 2014 rulează pe sisteme de operare Windows, Mac sau Android. Managementul licențelor se face online, pe un portal de-dicat, unde utilizatorul poate download-a versiu nile pentru Mac sau Android.

Modulul antivirus oferă, pe lângă o protecție antivirus, protecție antispyware, protecție împotriva aplicațiilor rău inten-ționate precum: hacking tools, jokes, cookies rău intenționate, etc. Determina-rea unei amenințări se face fie pe bază de semnătură, prin comparare cu baza de date care conține semnăturile virușilor cunoscuți, sau printr-un modul euristic, care descoperă viruși noi.

Împotriva amenințărilor noi, a căror semnătură nu este cunoscută, Panda Security a dezvoltat propria tehnologie euristică, denumită TruPrevent Technologies. Protecția firewall este un filtru care protejează computerul de accesări neautorizate din exterior și asigură utilizarea în siguranță a inter-netului. Când o aplicație accesează internetul, utilizatorul este întrebat dacă permite acest lucru. Opțiunea este memorată și poate fi modificată ulterior. Cu câteva click-uri se pot vedea informații detaliate despre aplicațiile care accesează internetul.

Modulul antispam se integrează automat cu Outlook și Outlook Express, adăugând un director denumit Spam, unde sunt direcționate email-urile considerate spam. Configurarea pe un alt client de email decât cele menționate trebuie făcută manual.

Protecția identității împiedică datele confidențiale (parole, informații despre credit card, etc.) să fie trimise în exterior fără acordul utilizatoru-

lui. Blochează accesul către site-uri considerate fraudulente și realizarea de conexiuni dial-up către numere cu supra taxă.

Parental control oferă o filtrare a conținutului web pentru copii și adolescenți, sau utilizatori în cazul în care este folosit într-o companie. Există filtre predefinite, dar și posibilitatea de custom-izare.

Accesul la distanță nu se instalează implicit, acesta trebuie instalat separat. Odată instalat oferă posibilitatea accesării din exterior, utilizând serviciul oferit de BeAnywhere. Accesul la distanță se face direct din browser, nefiind necesară instalarea unei aplicații. Se pot transfera fișiere, partaja directoare, sau invita prieteni să acceseze desktop-ul la distanță.

Modulul de backup oferă posibilitatea realizării de backup local sau în cloud. Pentru optiunea de backup în cloud se utilizează serviciile oferite de Mozy, deținută de EMC, care oferă gratuit 2 GB spațiu de stocare în cloud. Daca nu sunt suficienți cei 2 GB, se poate suplimenta contra cost, cu un discount de 15% față de prețurile oferite de Mozy. Modulul de backup este destinat unui utilizator obișnuit, configurarea fiind simplă.

Password management oferă posibili-tatea managementului centralizat al pa-

rolelor. Acestea sunt criptate cu algoritmul AES-256. Acest standard este utilizat pentru criptarea documentelor naționale in SUA, fiind catalogate la cel mai înalt nivel de confidențialitate. Parolele sunt protejate împotriva pro-gramelor de tipul key logging, și sunt șterse automat din clipboard pentru a împiedica transmiterea lor neautorizată.

USB Vaccine previne infectarea cu viruși care utilizează funcția Windows AutoPlay pentru dispozitivele USB, CD, DVD.

Virtual keybord este o tastatură virtuală, care poate fi folosită pen-tru introducerea de date confidențiale precum cele bancare. Utilizarea ei împiedică furtul acestor date prin metode hardware (dispozitive care se intercalează între tastatura și PC și stochează toate datele introduse de la tastatură).

Având în vedere că amenințările informatice devin din ce în ce mai com-plexe, iar dependența de tehnologie este din ce în ce mai mare, Panda Global Protection 2014 este o soluție de securitate demnă de luat în calcul. �

Panda Global Protection 2014 de Cătălin Gherghescu, Class IT

Panda Global Protection 2014 este o soluție de securitate produsă de compania Panda Security, fondată în 1990 la Bilbao, în Spania.

http://www.agora.ro

http://www.bpmsummitee.com

IT Trends noiembrie 2013

Documents

Transcript of IT Trends noiembrie 2013