IT Trends - ianuarie 2011

B U S I N E S S I N T H E D I G I T A L A G E

Nr. 1 - Ianuarie 2011 www.ittrends.ro

Gabriel Gabriel PantelimonPantelimon

„Suntem încă departe de a fi stors „Suntem încă departe de a fi stors ultima picătură din vreunul din segmentele ultima picătură din vreunul din segmentele

pe care ne desfăşurăm afacerea.”pe care ne desfăşurăm afacerea.”Pag. 12-13

DOSAR

Un vis realizabil: IT non-stop

Pag. 14

INTERV IUR I

Pag. 9Yugo Neumorni, Yugo Neumorni, CIO CouncilCIO Council

Paul Micheş, Paul Micheş, country managercountry managerAvnet Technology Avnet Technology Solutions RomâniaSolutions România Pag. 11

Florentina Totth,Florentina Totth, Vice President, APC byVice President, APC bySchneider Electric, RomâniaSchneider Electric, România Pag. 8

General Manager Xerox România

http://www.system-plus.ro

www.ittrends.ro

1Nr. 1 - Ianuarie 2011

E D I T O R I A L

Decizii de miză mare

Sfârşitul acestui an poate aduce decizii importante din punct de vedere al neutralităţii Internetului, una din cele mai aprinse dezbateri care au marcat uni-versul tehnologic şi nu numai al acestui an. Două

evenimente atrag atenţia din acest punct de vedere, eveni-mente care, poate nu întâmplător, se petrec exact în preajma sărbătorilor de iarnă, în momente în care oamenii sunt mai puţin concentraţi pe subiecte spinoase, chiar dacă acestea le vor marca modul de viaţă pe termen lung.

Primul eveniment vine din Franţa, unde ministrul francez al industriei, Eric Besson, a anunţat că Google şi alţi furnizori de conţinut web ar putea fi obligaţi să contribuie la dezvol-tarea şi întreţinerea reţelelor de telecomunicaţii, întrucât nu participă suficient la acoperirea costurilor.

Guvernul francez intenţionează să formeze un grup de lu-cru format şi din companii Web, care să stabilească faptul că serviciile care ocupă cea mai mare parte a reţelelor să con-tribuie la dezvoltarea şi întreţinerea acestora, a spus Besson.

Ministrul a susţinut astfel plângerile unora dintre cei mai mari operatori de telecomunicaţii din Franţa, care investesc puternic în reţele pentru a face faţă dezvoltării unor servicii precum YouTube al Google.

Directorul general al France Telecom, Stephane Richard, cel al Telefonica (Spania), Cesar Alierta, şi şeful Telecom Italia, Franco Bernabe, au declarat că furnizorii de servicii pe In-ternet profită incorect de pe urma reţelelor. Bill Echikson, purtător de cuvânt al Google, nu a putut fi contactat pentru informaţii.

„Aceste companii au sediile în străinătate, nu plătesc im-pozite în Franţa şi au în acelaşi timp poziţii dominante pe piaţa franceză. Economia digitală se dezvoltă pe baza investiţiilor operatorilor”, a spus Besson.

Săptămâna trecută, autorităţile franceze au amânat intro-ducerea unei taxe pe veniturile din publicitatea online, pentru a da mai mult timp discuţiilor cu operatorii de telecomunicaţii.

Numărul conexiunilor mobile la Internet va creşte în Eu-ropa Occidentală în medie cu 15% pe an, la 270 de milioane, până în 2014, dar veniturile totale aduse de utilizatorii finali vor scădea cu circa 1% pe an, potrivit companiei de analiză a pieţei IDC.

Cheltuielile anuale ale operatorilor legate de echipamentele de reţele vor urca în aceeaşi perioadă cu 28% comparativ cu anul trecut, la circa 3,7 miliarde de dolari, estimează compa-nia de cercetare Canalys.

Al doilea eveniment, de data aceasta aşteptat de mai multă vreme, vine de peste ocean, din Statele Unite, unde arbitrul telecom de pe această piaţă - organizaţia independentă FCC (Federal Communications Commission) - votează pentru a in-troduce reguli care să susţină principiul neutralităţii Interne-tului, astfel încât anumite tipuri de conţinut web să nu fie tratate în mod preferenţial faţă de alte tipuri. Susţinătorii

neutralităţii Internetului spun că e un pas pozitiv, însă atrag atenţia că propunerea nu conţine reguli la fel de stricte şi la Internetul mobil, segment în care neutralitatea ar putea avea de suferit.

Şeful autorităţii FCC, Julius Genachowski, spunea recent că regulile sunt menite să păstreze Internetul „deschis” şi să împiedice furnizorii să încetinească accesul la anumite tipuri de conţinut. După votul din cadrul FCC, propunerea va ajunge în plenul Congresului, la început de 2011.

În general, printre oponenţii neutralităţii Internetului se numără furnizorii de servicii web care sunt obligaţi să investească masiv în hardware deoarece traficul pe internet a crescut enorm şi tot mai multe dispozitive sunt online, tot mai multe pe site-uri de video streaming. Astfel de companii spun că ar fi normal ca cei care plătesc mai mult să aibă prioritate, consecinţa fiind că pe site-uri foarte mari viteza va fi superioară, în timp ce pe paginile care nu sunt dispuse să plătească privilegiile, viteza va scădea.

Declaraţiile ministrului francez se pot constitui şi ca o adevărată reacţie europeană la problema neutralităţii Inter-netului şi au darul de a complica un tablou şi aşa suficient de antagonist. Dacă Statele Unite, o ţară tradiţional liberală, preferă în general să lase legile pieţei să reglementeze di-verse probleme, ţările europene se folosesc mult mai mult de mecanisme guvernamentale pentru a reglementa diverse chestiuni de natură a influenţa activitatea economică.

Aşa cum se poate citi şi în acest număr de revistă, practic cele mai avansate economii din Europa şi din lume din punct de vedere al folosirii Internetului nu au ezitat niciodată să apeleze la mecanisme în care guvernul devine actor pentru asigurarea dezvoltării economice. În acest context, începutul anului viitor ar putea aduce decizii extrem de importante, chiar dacă nu neapărat armonizate între ele, cu privire la modul în care întreaga omenire va continua să-şi desfăşoare activitatea economică. �

[email protected]

Bogdan Marchidanu

http://www.eset.ro

www.ittrends.ro

2 Nr. 1 - Ianuarie 2011P E S C U R T

În intervalul menţionat, Dell a înregistrat o creştere a veniturilor de 19%, acestea ridicându-se la cifra de 15,4 miliarde de dolari, evoluţie asigurată de poziţia solidă a celor două sectoare în care compania activează - comercial şi enterprise. Ca ur-mare a acestor rezultate, Dell a înregistrat în primele trimestre din 2010 o creştere de 21% comparativ cu 2009, ajungând la un total de 45,8 miliarde dolari. Veniturile provenite din soluţii enterprise şi ser-vicii, incluzând Perot Systems, au crescut până la 31 de procente. Potrivit lui Dragoş Mateescu, Perot Systems este în prezent Nr. 1 mondial în servicii de sănătate. La nivel local, Perot Systems Romania a de-venit Dell Services, divizie condusă de Ciprian Constantineanu.

La ora actuală, Dell se află într-o fază de transformare în furnizor global de soluţii, proces realizat prin contopirea zonelor de servere şi stocare într-o zonă de soluţii integrate, astfel încât să le ofere clienţilor o tehnologie relevantă, care să le permită acestora să crească, fără să fie nevoiţi să privească la foarte multe detalii.

Pentru a-şi consolida poziţia pe piaţa soluţiilor de stocare de nivel enterprise, cu o zi înainte de conferinţa de la Bucureşti, pe 13 decembrie, Dell şi-a anunţat intenţia de a achiziţiona Compellent Technologies, un furnizor cu creştere rapidă de soluţii de stocare cu un grad ridicat de virtualizare şi facilităţi automatizate de management al datelor, pentru medii de calcul enter-prise şi cloud computing. Achiziţia con-

stituie o iniţiativă strategică a Dell pentru a îşi ajuta clienţii să gestioneze mai bine creşterea volumului de date, să reducă costurile asociate stocării şi să simplifice semnificativ managementul infrastruc-turii IT. � (EL)

Denumit Cisco Virtualization Ex perience Infrastructure (VXI), sistemul este un răs puns la sta rea actuală în care so lu ţii fragmentate com pli că imple-mentă ri le de desktop vir tual. De ase me nea, îmbu nă tă ţeşte virtu alizarea desk top tra diţio-nală pentru me dii complexe şi pentru video.

Cisco VXI ajută compani-ile să depăşească principalele bariere care le stau în calea obţinerii beneficiilor financi-are, de secu ritate a datelor şi de flexibilitate a forţei de muncă oferite de virtualizarea desktop, fără compromiterea experienţei utilizatorilor sau

abilitatea de a integra medii bogate sau capabilităţi de co-laborare video. Cisco VXI re-duce, de asemenea, cos tul total de proprietate aso ciat soluţiilor

de virtuali zare desktop prin creşterea semnificativă a nu-mărului de desktopuri virtuale care pot fi găzduite pe fiecare server.

„Sistemul Cisco VXI, prin construcţia sa, vine să rezolve mai uşor implementarea de soluţii desktop virtualizate. Echipamentul ajută compani-ile la reducerea costurilor pen-tru echipamente de calcul şi mentenanţa acestora. Pe de altă parte, interconectarea cu siste-mele de colaborare aduce un plus de uşurinţă în operare şi utilizare”, a spus Răzvan Ati-mariti, Channel Sales Manager.

De asemenea, compania a anunţat şi două noi puncte finale Cisco TelePresence - EX60, un sistem de birou proiectat pentru angajaţii din departamentele de cercetare și Cisco TelePresence System 500 37-inch (CTS 500-32), un sistem de colaborare proiec-tat pentru directorii cu birouri private. � (EL)

Dell se repoziţionează ca furnizor de soluţii

Dragoş Mateescu, Regional Director, Central Emerging Europe, Dell LE EM-EMEA Commercial

În cadrul unei întâlniri cu presa organizată pe 14 decembrie 2010 la Bucureşti, Dragoş Mateescu, Regional Director, Central Emerging Europe, Dell LE EM-EMEA Commercial, a prezentat rezul-tatele financiare înregistrate de producătorul american la nivel global în trimestrul trei din 2010, punând accent pe etapa de repoziţionare prin care compania trece în prezent.

Colaborare pe desktop-uri virtuale

Cisco a anunţat la începutul lunii decembrie 2010, în cadrul unei mese rotunde organizată la sediul companiei din Bucureşti, un sistem cuprinzător de virtualizare desktop şi soluţii care includ tehnologii de colaborare, de reţele fără frontiere şi de centru de date de la Cisco şi de la un eco-sistem de furnizori lideri în virtualizare.

www.ittrends.ro


http://www.asesoft.ro

www.ittrends.ro


Bazat pe Open Document Format (ODF) şi standarde web deschise, Oracle Office per-mite utilizatorilor să partajeze fişiere pe orice sistem, fiind compatibil atât cu formatele Microsoft Office, cât şi cu tehnologiile moder-ne Web 2.0.

Folosind produsele din Oracle Office, utili-zatorii pot câştiga, la un preţ fără competiţie, o productivitate mai bună, colaborare Web 2.0 şi instrumente integrate enterprise pentru do-cumente pe Windows, Mac, Linux, browsere Web şi smartphone-uri precum iPhone.

Oracle Cloud Office 1.0 este o suită office pe Web şi mobilă care permite lucrul în colabo-rare în stil Web 2.0 şi acces mobil la docu-

mente. Compatibilitatea cu Microsoft Office şi integrarea cu Oracle Open Office permit edi-tarea facilă, prin intermediul unui set bogat de instrumente, a prezentărilor, a documen-telor şi a foilor de calcul tabelar complexe.

Oracle Open Office 3.3 include noi conec-tori enterprise la Oracle Business Intelli-gence, Oracle E-Business Suite şi alte pro-duse Oracle, la Microsoft Sharepoint pentru a permite integrarea rapidă şi uşoară în eco-sistemul software existent în întreaga aface-re. În plus, aduce stabilitate, compatibilitate şi performanţe mărite şi costuri de până la cinci ori mai mici în comparaţie cu Microsoft Office. � (EL)

Proiectul Incubatoarelor de Afaceri este o iniţiativă comună a Agenţiei pentru Imple-mentarea Proiectelor şi Programelor pen-tru IMM-uri, ca agenţie de execuţie, şi a Programului Naţiunilor Unite pentru Dez-voltare, ca agenţie de implementare. Pro-iectul face parte din Programul Naţional Multianual de Înfiinţare şi Dezvoltare de Incubatoare Tehnologice şi de Afaceri în România. Până în prezent au fost livrate în toată țara nouă astfel de incubatoare, pa-tru dintre acestea fiind realizate de Power Net Consulting.

Din decembrie 2009 și până în pre-zent, Power Net Consulting a instalat și livrat incubatoarele în Satu Mare, Târgu Mureș, Mangalia și Bacău. Proiectele au presupus crearea unor spații de lucru complet funcționale, dotate cu stații de lucru pe care sunt instalate sisteme de operare și software antivirus, copiatoare

multifuncționale, imprimante, proiector video, routere și conexiune la internet.

„Spațiile de dezvoltare a afacerilor IMM-urilor au fost gândite și create pentru a da accesul la tehnologie întreprinzătorilor care, altfel, nu ar putea beneficia de aceste facilități. Este important pentru micii în-treprinzători să înțeleagă care sunt po-sibilitățile tehnologice oferite de actuala generație de tehnologie și să conștientizeze rolul acesteia în dezvoltarea afacerii. Este, pe de o parte, o inițiativă prin care IMM-urile sunt stimulate cu consultanță, acces la spații de birouri, fonduri nerambursa-bile, dar pe de altă parte este și o inițiativă de educare a întreprinzătorului român”, a afirmat Claudia Ilina, Sales Manager, Po-wer Net Consulting.

Fiecare astfel de incubator poate găzdui până la 20 de firme, din categoria IMM, potenţiali întreprinzători sau întreprinderi

înființate în ultimii doi ani. Firmele găzduite în incubator beneficiază de facilitățile cre-ate pe o perioadă de trei ani, urmată de alți doi ani de monitorizare. � (EL)

Incubatoare de business pentru IMM-uri

Oracle mai deschis: Cloud Office şi Open Office 3.3Oracle a lansat în luna decembrie 2010 două suite complete de programe de tip office pentru desktop,

web şi dispozitive mobile, bazate pe standarde deschise - Oracle Cloud Office şi Open Office 3.3.

Power Net Consulting a finalizat în luna decembrie 2010 instalarea și livrarea celui de al patrulea incubator tehnologic și de afaceri, din Programul Naţiunilor Unite, destinat stimulării întreprinzătorilor mici și mijlocii.

Claudia Ilina, Sales Manager, Power Net Consulting

Oracle Cloud Office a fost conceput pentru a profita de pe urma unei arhitecturi Web flexibile, oferind posibilităţi de scalare elastice. Cli-enţii şi partenerii pot alege una din implementările Oracle Cloud Office: la locaţia afacerii, la cerere şi ca „Soft-ware as a Service”.Oracle Cloud Office 1.0 suportă browser-ele: Mozilla Firefox 3.6 şi mai recent, Internet Explorer 8 şi mai recent, plus vizualizare a documentelor pe iOS (iPhone, iPad) şi Android (telefoane şi tablete). În privinţa preţului, va exista posibili-tatea unei plăţi singulare sau a unui abonament anual (doar licenţa).

www.ittrends.ro


E V E N I M E N T

Principalul obiectiv al Google România pentru 2011 constă în stimularea creşterii prezenţei online a companiilor locale şi mai ales a vizibilităţii acestora pe Internet, preponderent prin intermediul unor cam-panii de marketing.

„În relaţia cu companiile româneşti, vi-zăm două zone distincte; o zonă repre-zentată de companiile care au o prezenţă online şi care ştiu ce unelte să folosească pentru a fi eficiente pe Internet, şi o zonă formată din companii pe care dorim să le ajutăm să înţeleagă ce poate să le ofere Internetul”, a afirmat Dan Bulucea, Coun-try Manager, Google România. „Pentru că orice business aş avea, orice aş produce, prin Internet am capacitatea de a-mi des-chide instantaneu o piaţă globală. Şi nu este suficient să fiu vizibil, într-un fel sau altul trebuie să fiu descoperit, să se ştie ce produse sau servicii ofer; şi pentru a face eficient acest lucru, am la dispoziţie câteva unelte, prin care pot să mă promovez ca business. Street View nu este altceva decât o platformă pe care diverse companii pot să-şi construiască noi servicii, pot să fie mai uşor de găsit. Aş putea să investesc mili-arde ca să fac o lume întreagă conştientă de produsele mele sau aş putea să fiu mult mai exact în modul cum mă adresez şi să merg exact la cei care mă interesează. De

aceea, când vorbim de căutare, nu vorbim de fapt despre advertising online, ci mai degrabă despre informaţie utilă”.

În opinia oficialului Google, problema o constituie, însă, ponderea mică a advertis-ing-ului online în România. „Studii reali-zate pentru piaţa locală arată că ponderea advertising-ului online în România este în jur de cinci procente. Este adevărat, cu un mare potenţial de creştere. Dacă privim la nivel global, cota de piaţă a advertising-u lui online este de aproximativ 10%, dar estimăm că aceasta se va ridica la 30 - 50% în următorii cinci, opt ani. Chiar şi reclamele TV vor avea o legătură la Internet, ceea ce va aduce personalizare şi interacţiune. Avem cu toţii o putere fantastică în a in-fluenţa, iar percepţia brand-ului nu mai este a companiei care promovează, ci un angajament pe care aceasta îl are cu proprii utilizatori. Nu am nicio îndoială că acelaşi lucru se va întâmpla şi în România”.

Un alt aspect ce constituie o provocare pentru Google în România este numărul re-lativ mic de companii care au prezenţă online - aproximativ 20%. „Ce procent din aceste companii folosesc efectiv şi se promovează prin această prezenţă online este o măsură foarte importantă a cât de sănătos este eco-sistemul nostru. Un studiu realizat pentru Marea Britanie arată că industria online

britanică se ridică la peste 100 de miliarde de lire, reprezentând peste 7% din PIB. Mai mult decât atât, în această industrie, pen-tru fiecare o liră importată sunt aproape trei exportate. Iar această cifră este legată de potenţialul României de a exporta diverse produse şi servicii prin intermediul Inter-netului”, a mai spus Bulucea.

„Pe această strategia vor fi bazate pla-nurile Google în România. Vrem să punem la dispoziţie unelte care să permită com-paniilor româneşti, şi în special celor de di-mensiuni mici, să utilizeze Internetul mai eficient şi să aibă succes pe baza utilizării acestuia. Firesc, este în primul rând şi o aspiraţie personală, să facem România mai vizibilă în lume şi în cadrul acestei corporaţii, şi să aducem cât mai multe ast-fel de unelte în România, localizate, şi când spun localizate nu spun doar traduse, ci relevante, aşa cum o căutare în acest mo-ment pe Google.ro va da cu totul alte rezul-tate, mult mai relevante pentru utilizatorii români, decât o căutare pe Google.com”.

Echipa locală Google are în prezent doi angajaţi - Dan Bulucea şi Norbert Simio-nescu, Account Strategist, urmând ca până la finalul lui 2011 să ajungă la maxim opt angajaţi, orientaţi în special pe vânzări şi marketing.

„Google este o companie în care graniţele nu au aceeaşi relevanţă, deţine numeroa se departamente de suport, iar în acest moment mi se pare mai important să mă asigur că, de oriunde din lume unde există prezenţă Google, pot fi atrase cât mai multe resurse pentru a sprijini ecosistemul online din România; iar Google îşi doreşte să fie fac-torul care permite ca acest ecosistem să se dezvolte”, a concluzionat Dan Bulucea. �

Miza Google în România: cât mai multe companii onlinede Elena Andreea Liþã

Google a anunţat pe 8 decembrie 2010, în cadrul primei conferinţe de presă a companiei în România, lansarea serviciului Street View pe Google Maps pentru opt oraşe din România, principalele staţiuni de schi de pe Valea Prahovei şi litoralul Mării Negre. Întâlnirea a constituit şi un bun prilej de prezentare a echipei locale, dar şi a planurilor Google privind

piaţa românească. Dan Bulucea, Country Manager, Google România

România este a 27-a țară în care Google a lansat serviciul Street View, prezentat în cadrul conferinţei de la Bucureşti de Radu Jurca și Octavian Iercan, doi ingineri români care lucrează la centrul Google din Zurich, cel mai mare centru de R&D al companiei din afara Statelor Unite. Street View le permite utilizatorilor să vadă imagini panoramice ale principalelor oraşe din România, să caute şi să tipărească indicaţii utile. Colectarea datelor a durat doi ani, imaginile fiind preluate de maşinile speciale Google în 2008 şi 2009. În total, Street View acoperă peste 6000 de kilometri din România. Serviciul cuprinde doar imagini care sunt vizibile de pe străzile publice, iar feţele şi plăcuţele de înmatriculare ale maşinilor sunt estompate. În plus, utilizatorii pot marca foarte uşor imaginile pe care doresc să le elimine, dacă le consideră inadecvate.

www.ittrends.ro


Fujitsu a anunţat stabilirea de noi stan-darde pentru serviciile cloud prin Plat-forma sa Globală pentru Servicii Cloud – Global Cloud Platform – şi introducerea Dynamic Cloud, un nou set de servicii pre-integrate şi configurate care simplifică migraţia către servicii cloud private sau hibrid. Oferind o punte între infrastruc-turile centrelor de date aflate la ora actuală în locaţiile companiilor şi modelele de livrare ale viitorului, bazate pe servicii cloud, noua Platformă Globală de Servicii Cloud, omogenă, subliniază capabilitatea Fujitsu de a livra servicii la nivel mondial, ca provider IT de încredere.

Fujitsu Dynamic Cloud oferă clienţilor controlul asupra unor factori esenţiali şi decisivi pentru adoptarea serviciilor cloud la nivel de corporaţie. Oferind op-

ţiuni bazate pe cerinţele de afaceri şi po litică a diverselor companii în ceea ce pri veşte factori importanţi precum locaţia şi viitoarea portabilitate a datelor, Fujitsu înlătură marile probleme care pot să în-cetineascã dezvoltarea unei companii şi chiar să o oblige să rămână pe loc, în acelaşi stadiu.

Introducând un nou standard pentru ser-viciile sale cloud din întreaga lume, Fujitsu permite clienţilor săi să îşi deservească mai bine propriii clienţi. Faptul că există în mod garantat hosting local şi mirroring de date în puncte strategice din întreaga lume rezolvă problemele de latenţă pen-tru serviciile livrate la distanţă, permiţând obţinerea unor servicii bazate pe Internet şi disponibile „oriunde şi oricând”, precum şi accesul la diverse aplicaţii, la cerere.

Prin sincronizarea globală Fujitsu asi-gură consistenţă tuturor elementelor cloud, incluzând utilizarea dinamică şi alertă, timpi de încărcare, preţuri, facturare şi asistenţă conform Service Level Agreement (SLA) – indiferent în ce loc din lume ar fi livrate aceste servicii.

Fujitsu a finalizat construirea unei re-ţele globale de centre de date cu eficienţă energetică certificată Tier 3+, care oferă cele mai înalte niveluri de protecţie de date, fiabilitate a serviciilor şi securitate – permiţând astfel lansarea Platformei Globale de Servicii Cloud. Trecând la ser-viciile cloud găzduite de Fujitsu clienţii se vor bucura atât de compatibilitate to-tală cu legislaţia locală cât şi de liniştea asigurată de cele mai bune niveluri de se-curitate şi confidenţialitate, precum şi de o disponibilitate conform SLA. Se estimează că primele implementări vor intra în func-ţiune în aprilie 2011. � (CF)

AMD a obţinut suportul extins oferit de către comunitatea software şi hardware familiei de unităţi de procesare accelerată AMD Fusion (APU). Lucrând îndeaproape cu producătorii de software, programa-tori şi produ cători de plăci de bază, AMD a pus bazele unei coaliţii a industriei care şi-a luat angajamentul în a oferi dispozitive şi aplicaţii bazate pe unităţile APU AMD Fusion, ce combină puterea procesării x86 şi performanţe grafice la un nivel ridicat.

„AMD împreună cu partenerii săi des-chid drumul către o nouă eră a procesării ce se diferenţiază prin divertisment total, navigare incredibilă pe Internet şi procesare eficientă şi rapidă a fluxurilor de lucru,” a spus John Taylor, director, AMD Client and Software Product Marketing. „Crearea unui ecosistem robust ce include o arhitectură x86-si procesor grafic integrat este punctul

culminant al unei colaborări de lungă durată cu programatori, producatori de software şi unelte, producători de componente, dar şi a investiţiilor făcute prin intermediul AMD Fusion Fund.”

„Dispozitivele de procesare cunosc o evoluţie semnificativă, alimentată de ex-plozia multimedia şi a conţinutului digi-tal, ce oferă experienţe web fascinante,” a spus Tami Reller, vicepreşedinte corporate în cadrul diviziei de maketing Windows, Microsoft. „Suntem de părere că progresele pe care AMD le-a făcut în cazul Fusion, prin combinarea arhitecturii CPU x86 şi a performanţelor grafice la nivel dedicat, crează noi oportunităţi pentru produsele Windows 7 şi Internet Explorer 9 şi oferă utilizatorilor beneficii reale, printre care navigare accelerată pe web, redare de conţinut video HD şi jocuri 3D.”

Pentru a avea acces la puternicele şi efi-cientele capabilităţi ale arhitecturii APU, AMD lucrează îndeaproape cu producătorii de software pentru a oferi kituri de dez-voltare ce facilitează utilizarea interfeţelor de programare a aplicaţiilor (API) cum ar fi OpenCL™, OpenGL™, Direct2D şi Direct-Compute. AMD oferă suport pentru optimi-zarea de software dedicat unităţilor AMD Fusion APU cu tehnologie AMD Accelerated Parallel Processing (APP), ce ajută progra-matorii să beneficieze de puterea combinată a GPU şi CPU pentru a accelera aplicaţiile existente şi a crea noi oportunităţi.

O mulţime de companii vor prezenta ui-mitoarele experiente oferite de tehnologiile AMD, inclusiv unităţile AMD Fusion APU, în cadrul Consumer Electronics Show (CES). O serie de aplicaţii care includ conţinut multi media, jocuri, productivitate, naviga-re pe web, recunoaştere facială, conferinţă video şi multe altele vor fi prezentate de producători software renumiţi. � (CF)

Noi prieteni pentru AMD FusionCei mai renumiţi producători software şi hardware şi-au anunţat suportul imediat oferit

unităţilor AMD Fusion APU.

Dynamic Cloud micşorează decalajul dintre infrastructurile de astăzi şi cerinţele de mâine ale companiilor, bazându-se pe noua Platformă Globală de Servicii Cloud.

Fujitsu oferă servicii de Cloud Computing la nivel global

www.ittrends.ro


I N T E R V I U

http://www.genesys4s.ro

www.ittrends.ro

8 Nr. 1 - Ianuarie 2011

ITT: Ce înseamnă managementul infra-structurii IT în accepţiunea APC by Schneider Electric?

FT: Sunt câteva probleme importante pe care IT managerii le aveau în trecut în legătură cu vizibilitatea infrastructurii fizice. Ei folosesc aplicaţii de management pentru echipamentele IT, pentru echipa-mente de comunicaţii, sunt obişnuiţi să aibă control asupra acestor echipamente, dar ceea ce le lipsea era vizibilitatea asu-pra infrastructurii fizice (echipamente de climatizare din centrele de date, UPS-uri, distribuţie electrică, factori de mediu,

etc.). Ca atare, aplicaţiile de monitorizare ale APC by Schneider Electric se referă la monitorizarea infrastructurii fizice, pe care noi o şi comercializăm. Asta însemnând nu numai partea UPS, care este core business-ul APC, dar şi echipamente de climatizare de precizie pentru centre de date sau medii IT (precum o cameră mică pentru servere), rack-uri, accesorii, distribuţie electrică, echipamente de monitorizare a condiţiilor de mediu. Aceste echipamente fac moni-torizare pentru managerii IT, dar nu numai atât. Ele asigură şi control şi inventar, nu numai al echipamentelor electrice, ci şi a celor IT.

ITT: Definiţi expresia smart infrastruc-ture management.

FT: În viziunea APC, smart management înseamnă o soluţie nu numai reactivă, ci şi proactivă. Ea ajută clientul să facă analize şi predicţii. Un exemplu în acest sens este posibilitatea dată clientului de a şti când

trebuie să-şi înlocuiască bateriile de la UPS. Există instrumente care monitorizează condiţiile de mediu şi de folosinţă a bateri-ilor şi, astfel, pot estima data când acestea trebuie schimbate – un ajutor preţios pen-tru managerii IT, în antiteză cu situaţia în care aceştia primesc o alarmă „bateria este epuizată, trebuie înlocuită acum”. Cu alte cuvinte, soluţii proactive şi predictive.

ITT: Ce înseamnă Infrastruxure?FT: Din punctul nostru de vedere, Infra-

struxure reprezintă o soluţie integrată pentru infrastructuri fizice de centre de date care include electroalimentare de

siguranţă – ceea ce numim, simplu, UPS-uri, distribuţia energiei de la acestea la toţi consumatorii din centrul de date (servere, echipamente de reţea, etc.), rack-uri şi ac-cesorii neutre din punct de vedere al ven-dorilor, instalaţii de climatizare de precizie pentru centre de date şi nu în ultimul rând, aplicaţii de management de infrastructură despre care vorbeam şi mai devreme, cu rol şi în controlul mediului din centrul de date. Spunând mediu, ne referim la o mulţime de parametri precum temperatură, umiditate, vibraţii, praf, dar şi supraveghere video, de exemplu.

ITT: La ce tehnologii noi sau emergente să ne aşteptăm în viitor în acest dome-niu?

FT: Ceea ce anticipăm noi pe viitor este o integrare mai avansată a managementului infrastructurilor fizice cu alte aplicaţii, gen virtualizare. Tocmai s-a lansat de curând integrarea InfraStruxure Operations de la

APC cu vSphere, de la VMware. Aceste parteneriate între diverşi vendori care furnizează diverse soluţii, aceste integrări vor deveni din ce în ce mai avansate, către platforme tot mai unitare. Este părerea noastră formată în urma feed-back-ului pe care l-am primit din piaţă. Pe de altă parte, anticipăm şi o simplificare a interfeţei cu utilizatorul, având în spate un grad mai mare de complexitate a aplicaţiilor, dar având scopul de a simplifica modul de comunicare cu utilizatorul.

ITT: Ce planuri are compania dumnea-voastră în viitorul apropiat în ţara noastră?

FT: Planurile ţin de investiţiile pe care vrem să le facem atât în echipa locală, cât şi într-un cadru mai larg. La Bucureşti vom deschide un centru de relaţii cu clienţii care va deservi aproape toate ţările din EMEA pentru suport tehnic de nivel 1. Vom avea aici 45 de angajaţi care vor răspunde tu-turor solicitărilor venind din zonă, mai puţin celor din ţările vorbitoare de limba engleză. Clienţii vor primi suport tehnic în limbile materne. Decizia de deschidere a acestui centru la Bucureşti este o dovadă de recunoaştere atât a nivelului de educaţie IT din România, cât şi a nivelului nostru de competenţe tehnice. Acesta ar fi un proiect decis la nivel central. La nivel local vom continua investiţiile în echipa tehnică, întrucât clienţii noştri au nevoie, în această perioadă de criză, să-şi protejeze echipa-mentele cât mai mult pentru prelungirea duratei de exploatare. �

I N T E R V I U

Florentina Totth, Vice President, APC by Schneider Electric, România

Management IT inteligentde Cristian Faur

Una dintre cele mai interesante prezentări din cadrul conferinţei de tehnologie dedicată centrelor de date şi managementului infrastructurilor IT a fost cea de la APC by Schneider Electric. Am vrut să aflăm mai multe, iar Florentina Totth, Vice President pentru România al companiei, a avut amabilitatea să ne răspundă la întrebări.

Decizia de deschidere a acestui centru la Bucureşti este o dovadă de recunoaştere atât a nivelului de educaţie IT din România, cât şi a nivelului nostru de competenţe tehnice. Acesta ar fi un proiect decis la nivel central. La nivel local vom continua investiţiile în echipa tehnică, întrucât clienţii noştri au nevoie, în această perioadă de criză, să-şi protejeze echipamentele cât mai mult pentru prelungirea duratei de exploatare.

«

www.ittrends.ro


I N T E R V I U

La lansarea de acum cinci ani, CIO Council a anunţat mai multe planuri ambiţioase de acţiune. Ce s-a realizat din acel planuri până acum?

Totul a pornit ca o idee fantezistă şi foarte fru moasă. Nu exista o asociaţie profesională în România care să reprezinte directorii IT, deşi la ni vel mondial există multe asociaţii de acest gen. De la început am avut trei direcţii de acţiune: spri-jinirea comunităţii IT sub toate formele, network-ing şi transfer de knowledge pentru membrii. Ne do ream să reuşim să impunem standarde în indus tria noastră, să generăm emulaţie în sânul comunităţii, să contribuim la maturizarea pieţei ITC. O mare parte din ideile de acum 6 ani s-au materializat iar Asociaţia a fost activă şi prezentă la evenimentele de anvergură ale pieţei ITC din România. Desigur sunt elemente care nu s-au con-cretizat mai ales în ultima perioadă, când colegii mei au fost mai degrabă preocupaţi de soluţionarea problemelor generate de criza economică.

Simultan am trecut şi printr-un proces de con-solidare din interior al Asociaţiei. Acum suntem 60 de membrii şi ne interesează să recrutăm noi membrii pentru lărgirea asociaţiei. Intrarea în CIO Council se face pe bază de invitaţie sau prin apro-barea Consiliului Director. Iniţial au existat nişte condiţii foarte restrictive, în sensul în care orice membru trebuia să fie persoană cu rol de decizie din punct de vedere IT şi să reprezinte o companie cu o cifră de afaceri de peste 100 de milioane. Ul-terior am mai flexibilizat criteriile.

Există însă organizaţii suficient de mari, cu di-rectori IT care ar putea să vrea ei să intre în CIO Council...

Asociaţia este deschisă tuturor executivilor IT dar trebuie să îndeplineşti criteriile din statut chiar dacă uneori mai facem şi excepţii. Preferăm însă ca intrarea în Asociaţie să se facă pe baza unei recomandări pentru că ideal este ca membrii asociaţiei noastre să se cunoască bine între ei. Nu ne dorim să avem cantitate ci mai degrabă mem-brii care doresc să ofere ceva comunităţii sau cole-gilor. Desigur, există foarte mulţi directori IT, atât din zona privată, cât şi din zona publică, pe care ni-i dorim membri ai asociaţiei. Este însă vorba de un proces de cunoaştere reciprocă şi de confirmare

a unor valori comune între asociaţie şi orice mem-bri potenţiali ai ei.

Ce se întâmplă cu membrii care, din diverse motive, nu mai deţin o poziţie de director IT în cadrul unei mari companii?

Directorul IT este preocupat să crească continuu iar de multe ori acest lucru presupune mutarea pe orizonatală într-o altă linie de business sau în sfera antreprenorială. Când am creat statutul nu am prevăzut o astfel de situaţie. Ulterior am avut membrii care au intrat în asociaţie ca di-rectori IT la mari companii, după care au plecat în zona antreprenorială sau chiar s-au mutat la furnizori de tehnologie, iar această situaţie a ge-nerat discuţii aprinse. Am căzut cu toţii de acord ca cei care nu mai îndeplinesc condiţiile statu-tare pot rămâne membrii Asociaţiei, dar nu pot rămâne în Consiliul Director. Dacă un membru a fost director IT, apartenenţa lui la asociaţie nu trebuie să sufere modificări, pentru că experienţa lui este valoaroasă pentru comunitate. Şi aici sunt notorii exemplele lui Călin Rangu şi Felix Enescu, care au construit de altfel CIO Council, şi care au migrat în zona antreprenorială după mulţi ani de IT. Prezenţa unor furnizori de soluţii în cadrul CIO Council nu ne împiedică însă să discutăm foarte transparent în continuare despre activi-tatea furnizorilor de tehnologie de pe piaţă şi să-i caracterizăm în intern.

Extindeţi la zona de profesionişti din alte do-menii?

Nu chiar. Până la urmă, asociaţia reprezintă interesele directorilor IT si trebuie să păstrăm ca-racterul de club de elită al CIO Council. Evaluăm însă posibilitatea aderării unor membrii care nu îndeplinesc criteriile statutare dar sunt pro-fesionişti de excepţie şi se pot implica în viaţa Asociaţiei. Astfel de invitaţii vor fi însă izolate. Ne interesează mai mult ca orice să păstrăm ca-racterul de club londonez al acestei asociaţii.

Bun, atunci vă întreb cum puteţi păstra ca-racterul de club londonez într-o ţară şi într-o so-cietate marcate de balcanism şi orientalism?

Da, suntem o ţară balcanică, dar din punct de vedere knowledge şi resurse IT suntem departe. După iulie 2009, când am preluat conducerea

asociaţiei, mi-am pus problema că până atunci ne-am ocupat mai mult de vizibilitatea asociaţiei în exterior şi mai puţin de ceea ce oferim mem-brilor. Ei bine, am observat că mulţi membri vi-zează dezvoltarea personală din diverse puncte de vedere. Atunci am decis că ar fi mai interesant să aducem oameni implicaţi în afaceri, antreprenori sau executivi CXO, cu care să facem seminarii de tip MBA, de la care membrii asociaţiei noastre să aibă ce învăţa şi altceva în afară de tehnologie.

Am experimentat deasmeni o masă rotundă cu unul dintre marii furnizori de tehnologie. Timp de 3 ore am discutat într-un cadru elegant despre criza economică, trenduri, problematici curente ale Directorilor IT, despre orice dar mai puţin de tehnologie. La fel de interesante rămân semina-riile interne în care se analizează case study-uri reale sau se discută deschis despre topicuri la zi, implementări eşuate sau proiecte de succes. Din-tr-un case study real prezentat cu cărţile pe faţă de către un membru afli mai multe decât din 10 conferinţe publice pe respectivul topic. Sau de-spre rolul real al unui Director IT în cadrul unei companii. Şi aici se deschide un capitol destul de spinos din punct de vedere al directorilor IT. Este regretabil faptul că în multe organizaţii directorul de IT este în continuare văzut ca un suport ad-ministrativ şi nu ca un posibil decident din punct de vedere al desfăşurării afacerii. În ţările evolu-ate, un CIO participă la actul decizional şi este în permanenţă informat în legătură cu desfăşurarea afacerii în ansamblul ei.

În actuala epocă, mediul online a devenit de bază pentru tot ceea ce înseamnă comunicare. De ce site-ul CIO Council este încă în fază de reconstrucţie?

Pentru că membrii CIO Council sunt nişte oa-meni extraordinari, care cunosc o mulţime de lu-cruri despre IT şi mediile de afaceri, dar nu prea au timp de investit în astfel de activităţi. Proiectul de actualizare a site-ului este deja întocmit şi cât de curând sper să reuşim în sfârşit să îl repunem pe picioare. �

Clubul excelenţeide Bogdan Marchidanu

CIO Council este un nume cunoscut de mai bine de cinci ani pe piaţa IT românească. Yugo Neumorni, actualul preşedinte al asociaţiei, a dezvăluit pentru IT Trends cât de vastă este mina de aur care se ascunde în spatele acestui nume.

Yugo Neumorni, CIO Council

www.ittrends.ro

10 Nr. 1 - Ianuarie 2011E V E N I M E N T

Lansare aşteptată

Aşa cum declara Lucian Duţă, directorul CNAS, sistemul informatic de sănătate este format din mai multe componente - fişa electronică a pacientului, prescripţia elec-tronică, cardul naţional de sănătate şi siste-mul informatic unitar integrat (SIUI), care asigură decontarea serviciilor medicale.

De implementarea SIUI se ocupă un con-sorţiu de firme - compania americană HP, firma de software Siveco şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale. Aplicaţia a fost pro iectată în perioada 2004-2006, în anul următor s-a început testarea, iar în 2008 s-a început implementarea la nivelul caselor judeţene din ţară. Contractul a fost semnat

pe 15 ani şi se ridică la 103 milioane de euro, potrivit datelor oficiale. Până la finele lui 2008 au fost cheltuite aproximativ 45 de mi lioane de euro pentru implementarea aces-tuia şi anumite actualizari de software.

O altã componentă a sistemului informatic de sănătate este e-Sanatate, parte a proiec-tului e-Romania, a cărui finanţare trebuie asigurată din fonduri europene. Conform ofi-cialului CNAS, până în decembrie sistemul a ajuns la 98% capacitate şi permite legătura continuă cu cei aproape 30.000 de furni-zori din sistem. Lucian Duţă, a adăugat că prin implementarea sistemului vor dispărea fraudele din sistem, dar şi raportările duble.

El a mai spus ca după introducerea sistemu-lui informatic, în 2009, cheltuielile pentru medicamente compensate şi gratuite s-au redus cu 30 de milioane de euro.

Prezent la lansarea oficială a sistemului, preşedintele Traian Băsescu i-a lăudat pe in-formaticienii care s-au ocupat de realizarea acestuia, susţinând că ei, deşi par „oameni oarecare”, pot aduce servicii „extraordinare” în modernizarea României.

Şeful statului a mai spus că acest sistem al CNAS va funcţiona împreună cu sistemul Cardului de sănătate, ce urmează a fi imple-mentat din 2011, atrăgând atenţia că în lan-sarea acestuia nu pot exista întârzieri. „Aştept cu nerăbdare să vedem eficienţa acestui sis-tem. (...) Aştept introducerea Cardului de să nătate la anul. Vreau să ştiţi că este fără posi bilitate de extindere de termen”, a mai spus Băsescu, adăugând că aceste sisteme arată faptul că, pe lângă medici, România are nevoie şi de informaticieni. � (BM)

După amânări repetate, Casa Naţională de Sănătate a lansat oficial Sistemul Informatic Unic Integrat al Asigurărilor Sociale de Sănătate (SIUI) ca un instrument de perfecţionare a serviciilor medicale şi farmaceutice, reprezentând o soluţie pentru îmbunătăţirea ges-tiunii fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi pentru oferirea de ser-

vicii medicale şi farmaceutice de calitate asiguraţilor. Conform oficialilor CNAS, sistemul este pe deplin aliniat la strategia naţională de informatizare.

http://www.aiolympics.ro

www.ittrends.ro


I N T E R V I U

ITT: Cu ce planuri aţi venit la Avnet?PM: Mi-am dorit o schimbare. Microsoft a

fost o şcoală extraordinară, am avut foarte mult de învăţat, atât din experienţa locală, cât şi din cea internaţională. La ni vel internaţional am căpătat o perspectivă nouă despre modul de a face afaceri, apoi un alt proiect de optimi-zare a afacerii, de data asta integral românesc, mi-a completat evoluţia.

Acum câteva luni a apărut oportunitatea de a începe ceva nou, o provocare pe care nu am putut să o refuz, îmi doream mai mult o afacere cu o componentă importantă antreprenorială. Avnet a venit exact ca o mănuşă, la momentul potrivit. Este o companie la alte dimensiuni, în comparaţie cu organizatiile pe care le-am condus, dar care creşte foarte repede. Oamenii tehnici, sales şi marketing din România au în spate o structură imensă, pentru că Avnet este un colos cu filiale şi experţi în toată lumea, cu o cifră de afaceri care se apropie de 20 de mi-liarde de dolari. În România, organizaţia este prezentă deja de trei ani de zile, ceea ce ne dă o bună bază de cunoaştere a pieţei, problemelor şi oportunităţilor. A ajuns la un anumit nivel, dar misiunea mea este să dovedesc că se poate mai mult. Vorbim despre o afacere globală de distribuţie, dar în cadrul căreia deciziile se iau în mare măsură la nivel local.

ITT: Şi atunci ce va face „întreprinzătorul” Paul Micheş?

PM: Avem direcţii de dezvoltare pe toate planurile. În primul rând, ne concentrăm pe parteneri, în sensul în care vrem să creştem numărul lor şi să-i ajutăm să devină mai pu-ternici. O altă direcţie este cea a diversificării gamei de furnizori şi a creşterii portofoliului de produse şi soluţii. Esenţa afacerii noastre este distribuţia cu valoare adăugată. Avnet se diferenţiază prin modelul său propriu de afaceri, care ţine exact de această sintagmă: „valoare adăugată”. Este un model bazat pe specializare. Iar aici ajungem la o altă com-

ponentă, echipa. Avnet este o firmă care do-reşte să crească numărul angajaţilor locali şi angajează în continuare personal specializat.

ITT: Totuşi, de ce socotiţi modelul de valoare adăugată practicat de Avnet ca aparte?

PM: Distribuţia cu valoare adăugată vine, de fapt, de la funcţionarea ca integrator de soluţii. Afacerea noastră este preponderent una de proiecte, noi nu vindem tranzacţional. Aproape 90% din afacerea Avnet înseamnă identifica-rea şi implementarea proiectelor. Toate liniile noastre de produse intră, în componenţa unui proiect, în zona corporate sau de dimensiuni mijlocii. Cum funcţionează totul? Noi îi ajutăm pe parteneri să integreze soluţii pentru clienţii finali. Soluţia pleacă de la generarea cererii şi de la necesitatea clientului. Avem echipe de presales, atât la nivel local, cât şi la nivel internaţional, cu care construim specificaţiile tehnice ale unui proiect. Pe urmă, avem echipe comerciale foarte bune, care lucrează îndeaproape cu mari furnizori precum IBM, VMWare sau EMC. După aceea, avem o echipă eficientă de logistică, cu depozite răspândite în întreaga Europă şi, în fine, avem echipe de construcţie a soluţiei din punct de vedere financiar. Aici dispunem de avantaje majore, întrucât, fiind o companie internaţională cu un cash-flow excelent, putem să asigurăm finanţare avantajoasă, lucru care pentru un jucător strict local este mult mai greu.

După ce construim astfel de soluţii, partene-rul nostru se ocupă de partea de vânzări, mar-keting, implementare şi suport la clientul final. Niciodată Avnet nu va vinde în mod direct. În asta rezidă un alt atu diferenţiator. Nu avem preferinţe, întotdeauna ne-am respectat partenerii. Partenerii, în schimb, pot să be ne-ficieze de astfel de construcţii de soluţii, rea-lizate de experţii Avnet. Noi putem să scalăm totul, pentru că folosim aceeaşi competenţă în mai multe tipuri de proiecte. De aceea şi modul nostru de organizare internă este puţin diferit,

suntem organizaţi pe echipe axate pe tipuri de soluţii.

ITT: Ce gen de soluţii construiţi, având în vedere că plaja de furnizori potenţiali este enormă?

PM: Da, este enormă dacă vrei să vinzi „de toate pentru toţi”. Dacă vinzi soluţii, specia-li zate, plaja de furnizori nu mai este atât de mare, este mult mai distinct delimitată. Pentru piaţa din România avem contracte directe cu furnizori majori, precum IBM, EMC şi VMware. La nivel global noi construim soluţii şi ghiduri de implementare, le pregătim „partner-ready” sau „customer-ready”, şi le livrăm partene-rilor, pentru a accelera succesul tuturor. În acelaşi timp, suntem în plin proces de extin-dere a parteneriatelor cu noi furnizori, de pildă în zonele de networking şi software.

ITT: O astfel de „împachetare” ţine cont de segmentarea clienţilor finali?

PM: La nivel global, da, în curând vom putea avea aceste soluţii şi ghiduri de imple-mentare targetate şi pentru România. Deja avem soluţii dedicate sectorului public sau domeniului sănătate. Astfel de soluţii „la pachet” nu sunt încă pretabile 100% la ni-vel european, nu doar pentru România, din pricina enormei diversităţi de sisteme infor-matice implemen tate sau în curs de imple-mentare. Piaţa europeană nu este foarte bine regularizată şi standardizată, aşa cum este cea din Statele Unite.

ITT: Ce vă propuneţi pentru anul viitor?PM: Dorim să ne câştigăm o poziţie mai

bună pe piaţa locală, în special prin diversi-ficarea soluţiilor şi dezvoltarea unei relaţii de încredere cu partenerii, pe baza benefici-ilor reciproce. Mizăm pe o creştere cu 40% a cifrei de afaceri, iar din punctul de vedere al numărului de personal, este posibil să vedem o dublare a numărului de oameni. �

Afaceri pe tipar apartede Bogdan Marchidanu

După o îndelungată experienţă „corporate” căpătată la Microsoft, Paul Micheş a venit la conducerea Avnet Technology Solutions România, filiala în dezvoltare a distribuitoru-lui cu prezenţă globală, cu dorinţa de a creşte o afacere cu potenţial, unde structura internaţională se îmbină cu spiritul antreprenorial.

Paul Micheş, country manager Avnet Technology Solutions România

www.ittrends.ro

12 Nr. 1 - Ianuarie 2011C L U B

Creştere nediscriminatoriede Bogdan Marchidanu

Venit de curând la conducerea Xerox România, după mai bine de zece ani petrecuţi în cadrul corporaţiei, la diverse nivele, Gabriel Pantelimon

are ca principal obiectiv creşterea afacerii de pe piaţa locală, indiferent de segementul de activitate în care compania este prezentă.

ITT: Sunteţi de mai bine de un deceniu în corporaţia Xerox. Ce a însemnat acest lucru odată cu preluarea Xerox România?

GP: A însemnat mai ales avantajul de a evolua în carieră. Am pornit ca repre-zentant de vânzări pe anumite game de produse, apoi pe anumite industrii. După o vreme am ajuns manager de servicii pentru Xerox România, apoi am fost pro-movat director de vânzări pentru clienţii majori de pe piaţa locală. A urmat o poziţie regională, de coordonare a clienţilor glo-bali la nivel de Europa Centrală, de Est, Israel şi Turcia. După un an, am fost pro-movat pe poziţia de sales şi marketing director pentru aceeaşi regiune. Ca atare, nu am avut timp să mă plafonez, să mă plictisesc, ci permanent am avut parte de provocări, venite, evident, în urma unor performanţe.

ITT: Aţi avut parte de o provocare de acumulare, prin prisma experienţelor do-bândite. V-aţi dorit vreodată vreo provo-care de schimbare radicală a activităţii?

GP: Nu pot să neg că nu mi-am dorit, deşi în ultimii doi-trei ani, când am acti-vat la nivel regional, am avut parte de o schimbare radicală. Am plecat dintr-o organizaţie locală şi am ajuns într-o regi-une unde am avut de coordonat zece ţări, cu culturi cât se poate de diferite. Una este să lucrezi aici, zi de zi, cu oameni pe care îi cunoşti, şi cu totul altceva să te trezeşti într-un mediu de coordonare virtual.

ITT: Cu ce v-a îmbogăţit această multi-culturalitate odată cu revenirea la orga-nizaţia locală?

GP: În primul rând, multiculturalitatea mi-a oferit o viziune mult mai largă a ceea ce înseamnă corporaţia. La nivel regional

se vede mult mai bine cum se integrează ceea ce faci în România în ansamblul Xerox. După doi ani şi jumătate de poziţii regionale, vii mult mai bine pregătit pe o poziţie de general manager pentru că ştii exact ce se cere, care sunt pârghiile şi dis-pui de networking-ul la nivel de corporaţie deja bine stabilit. Actualmente, de la 1 noiembrie, de când am fost numit general manager Xerox România, sunt în perioada de readaptare la organizaţia locală.

ITT: Cu ce planuri aţi venit la condu-cerea organizaţiei locale?

GP: Planul nostru e legat de creştere. Partea bună e că sunt motive serioase de optimism. Sunt rezultate bune în partea de echipamente de imprimare, cu creşteri de peste 20%, chiar şi în condiţiile eco-nomice destul de vitrege din acest an. Dacă a fost posibil aşa ceva, atunci mă aştept

ca anul viitor, când e prognozată creştere economică, tendinţa să continue. Creşterea estimată de noi se referă însă la toate liniile de afaceri, fie că vorbim de echipamente, fie că vorbim de serviciile cu valoare adăugată pe care le oferim clienţilor ma-jori, fie că vorbim de servicii pentru IMM, fie că vorbim de servicii post-vânzare, în special pe partea de consumabile. Vedem peste tot tendinţe pozitive şi asta vrem să continuăm.

ITT: Xerox nu înseamnă doar echipa-mente. Din punct de vedere al proiectelor, anul 2010 nu prea a excelat. Cum anume îşi asigură Xerox creşterea aici?

GP: Din punct de vedere al sectorului public, ca şi verticală, într-adevăr, nu prea au existat proiecte. Noi am încercat să mergem foarte mult pe serviciile cu valoare adăugată, în cadrul cărora clienţii Xerox

Gabriel Pantelimon, general manager Xerox România

www.ittrends.ro


C L U B

îşi externalizează managamentul flotei de echipamente. Am luat în considerare astfel de servicii cu mare valoare adăugată încă de la sfârşitul anului 2008, adică de di-nainte de începerea crizei economice acute în România. Strategia a dat roade, pentru că în acest moment, la nivel de Europa Centrală şi de Est, România este cel mai mare contribuitor de contracte noi în partea de servicii de externalizare. Mă refer aici nu doar la reînnoiri de contracte, ci chiar la multe contracte cu clienţi complet noi. Pentru Xerox, astfel de servicii constituie o fereastră mare de oportunitate în vremuri de criză, deoarece vorbim în primul rând de reduceri de costuri, mai ales la clienţii majori.

ITT: Ce înseamnă clienţi majori?GP: Noi împărţim piaţa în segmente ver-

ticale, ca orice companie de IT. Pe fiecare segment ne uităm la un număr oarecare de jucători şi identificăm jucătorii principali. Sigur, există şi criterii precum numărul de angajaţi, numărul de sedii etc. Principiul de la care pleacă totul este acesta: cu cât clientul este mai mare, cu atât beneficiile vor fi mai mari în momentul optimizării costurilor.

ITT: Vă interesează mărimea sau di-namica unui potenţial client?

GP: Ne interesează toţi clienţii. Am în-ceput deja să mergem cu aceste servicii pe care le oferim clienţilor majori către zona IMM-urilor. Suntem în curs de a finaliza pilotul pentru ceea ce noi numim Xerox Partner Print Services, prin care oferim externalizare IMM-urilor cu aceleaşi avan-taje ca în cazul clienţilor mari, dar croite pe specificul IMM-urilor. Din punct de vedere al IMM-urilor, vreau să mai specific aici un amănunt foarte important, anume acela al acoperirii noastre prin parteneri. Suntem deschişi către parteneri şi către canalul in-direct, pentru că avem nevoie de a ajunge cât mai lesne la IMM-uri.

ITT: Veţi pătrunde în fenomenul cloud?GP: Da. Cu doar câteva săptămâni în

urmă, la sediul central al corporaţiei, a fost definită strategia noastră pentru cloud. Xerox nu se poate întoarce cu spatele la tendinţele pieţei.

ITT: Bun, cum vedeţi dumneavoastră acest fenomen în România?

GP: Deocamdată cred că trebuie să con tinuăm să ne concentrăm eforturile domeniile noastre forte de activitate. În

regiunea noastră, a Europei Centrale şi de Est, este încă loc pentru tradiţionalul hardware şi pentru soluţiile tradiţionale de echipamente. Cu toate astea, ne pre-gătim pentru pasul următor din punct de vedere al soluţiilor noi. Cloud-ul este încă un concept la nivel de regiune, şi cred că va mai dura până când vom vedea soluţii efective cloud, cel puţin din punct de ve-dere al imprimării. În România, vom con-tinua linia corporaţiei pe partea de soluţii şi servicii. Vor veni sigur şi soluţii de tip cloud, şi atunci noi ne vom alinia şi le vom propune şi clienţilor locali astfel de soluţii.

ITT: Cu un deceniu în urmă, Xerox lan-sa serviciile de tipar digital la comandă. Cum au evoluat lucrurile din acest punct de vedere?

GP: Pentru companiile din industria de artă grafică oferim acum o soluţie soft-ware, numită Web Print Services, prin care clienţii acestor companii pot accesa şi îşi pot trimite documente, astfel încât nu mai sunt necesare deplasările între beneficiar şi prestator.

ITT: Aţi menţionat segmentele de creş-tere. Unde nu veţi mai investi?

GP: Nu vreau să par de un optimism exagerat, dar avem loc de creştere pe toate liniile de business, chiar dacă vorbim, de exemplu, despre hârtie. Se vorbeşte de ani de zile aici de paperless office, dar rea-litatea arată că volumele de hârtie con-sumate nu scad. Aşadar, inclusiv aici noi bugetăm creştere. Situaţia e valabilă şi din punct de vedere al echipamentelor.

ITT: Deci, practic, strategia dumnea-voastră este de a exploata la maxim toate filoanele existente...

GP: Categoric da. Suntem încă departe de a fi stors ultima picătură din vreunul din segmentele pe care ne desfăşurăm afacerea.

ITT: Cum procedaţi cu clienţii vechi care vor să îşi actualizeze echipamentele?

GP: Tradiţional, serviciile noastre către clienţii existenţi sunt de foarte bună cali-tate. Avem clienţi care aşteaptă de la noi inovaţii în permanenţă. De altfel, profi-lul tipic al clientului Xerox este cel al unui client care nu rămâne blocat într-o tehnologie, ci aşteaptă în mod continuu îmbunătăţiri ale performanţelor. Până la urmă, vorbim aici de cel mai important lucru pentru o firmă ca Xerox: satisfacţia

clienţilor generată de faptul că le aducem mereu beneficii noi la îndemână.

ITT: Includeţi aici şi aspecte financiare?GP: Da. În special în ultimii doi ani

partea de finanţare a devenit extrem de importantă. De-asta am şi hotărât să venim în sprijinul clientului cu soluţii care conţin şi partea de finanţare. Clientul nu trebuie să achiziţioneze soluţia cu banii jos. El va plăti mai degrabă un serviciu. Să vă dau un exemplu: Xerox dispune de parteneri care oferă leasing de echipamente pentru IMM-uri.

ITT: Cum răspundeţi provocărilor lansate de competiţie?

GP: Aici dispunem de avantajul unei structuri de R&D în cadrul Xerox care se uită permanent în piaţă. Partea frumoasă este că nu este cercetată doar competiţia din zona noastră tradiţională de printing, deşi aici venim anual cu zeci de produse noi, hardware şi software. Ne uităm în spe-cial la clienţi şi la nevoile lor, şi încercăm să oferim soluţiile complete pentru ei. Ne interesează să aducem pe piaţă beneficii pentru client mai mari decât cele aduse de competiţie. Nu toată lumea dispune astăzi de o structură de supply chain capabilă să ofere oricărui client o soluţie completă.

ITT: Suntem într-o prelungită perioadă de achiziţii şi fuziuni. Care sunt atuurile Xerox de rămânere pe piaţă sub forma actuală?

GP: Xerox a fost şi ea implicată în acest proces, dar pe partea de cumpărare. În 2009, corporaţia a achiziţionat o firmă foarte cunoscută în Statele Unite pe partea de Business Process Outsourcing (BPO) şi Information Technology Outsourcing (ITO), cele două zone care completează zona de Document Management. Pe ter-men lung, Xerox va putea oferi clienţilor servicii complete de care aceştia au nevoie: infrastructură, documente şi business pro-cess outsourcing. Ne pregătim pentru o etapă viitoare în care vom putea oferi un serviciu complet clienţilor.

ITT: Care este locul pieţei locale în cadrul corporaţiei?

GP: Este clar că fiecare piaţă are un grad propriu de dezvoltare şi un anume potenţial. Faptul că România este de vreo trei ani în regiunea Europa Centrală şi de Est, Israel şi Turcia reprezintă un semnal că România este văzută ca o piaţă importantă, cu potenţial şi viitor. �

www.ittrends.ro

14 Nr. 1 - Ianuarie 2011D O S A R - S T O R A G E

Dependenţa companiilor de tehnologie şi apariţia modelului electronic de business şi a activităţii susţinute 24 de ore din 24 şi 7 zile din 7 conduc la transformarea modului în care este perceput conceptul de „business continuity” de către manageri. Dacă în trecut, perioada de întrerupere a activităţii se măsura în ore sau chiar zile, astăzi se măsoară mai degrabă în secunde. Într-o economie bazată pe informaţii, multe companii pur şi simplu nu îşi permit să piardă date, iar o întrerupere a activităţii se traduce prin costuri ridicate: pro-ductivitate mai mică, venituri şi clienţi pierduţi şi, în unele cazuri extreme, chiar prin sancţiuni legale.

De aceea, o strategie completă de business continuity are la bază trei elemente esenţiale: disponibilitate maximă a datelor, soluţii de recuperare a informaţiilor în caz de dezas-tru şi soluţii de protecţie a datelor. Dacă este implementată corect, o astfel de strategie minimizează (sau chiar elimină) nevoia de a întrerupe activitatea unei companii pentru servicii de întreţinere IT şi reduce la minimum

impactul unei întreruperi neprevăzute asupra rezultatelor acelei companii.

Deşi mărimea şi domeniul de activitate contează în momentul alegerii celei mai potri-vite strategii de business continuity, compani-ile trebuie, de asemenea, să ia în considerare o serie de alte aspecte:

� Perioada maximă în care compania îşi poate permite să nu aibă acces la date şi cât durează procesul de recuperare a datelor

� Aplicaţiile şi datele mission-critical care trebuie recuperate primele

� Scenarii prin care datele devin indisponi-bile, inclusiv dezastre naturale, erori umane sau întreruperi cauzate de viruşi informatici.

Cu o experienţă de peste 25 de ani de pro-iecte de recuperare a datelor în caz de dezas-tru, HP a gândit suita StorageWorks pentru

a pune la dispoziţia clienţilor combinaţia po-trivită de produse, tehnologii şi servicii de sto-care. Astfel, HP asigură cel mai potrivit nivel de protecţie şi recuperare a datelor printr-o abordare în trei paşi:

� Protecţie şi recuperare de date: compani-ile îşi pot crea o strategie complexă de busi-ness continuity şi de disponibilitate a datelor stocate prin soluţii tradiţionale de back-up.

� Recuperare de date în caz de dezastru: al doilea pas se referă la implementarea soluţiilor tehnologice care să permită reluarea rapidă a operaţiunilor IT în cazul unui dezastru şi la menţinerea disponibilităţii datelor prin repli-carea lor la nivel local sau într-un alt centru de stocare de date.

� Toleranţă în caz de dezastru: pentru companiile care rulează aplicaţii mission-cri-

tical şi nu îşi permit nici un fel de întreruperi în activitatea lor zilnică, HP oferă o soluţie personalizabilă de replicare la distanţă.

Aceşti trei paşi vizează să asigure disponibi-litatea datelor în diferite situaţii, aceasta fiind esenţială pentru construirea unei strategii pu-ternice de business continuity. Din oferta HP se distinge soluţia HP StorageWorks P4000 G2 SAN, o platformă de stocare optimizată pentru infrastructuri virtuale, care garantează accesul rapid la date în orice condiţii, simplifică proce-sele de administrare, dublează rata de valorifi-care a capacităţii de stocare şi reduc costurile asociate cu până la 49%. De asemenea, pentru companiile a căror activitate este mission-cri-tical, iar accesul constant la date este absolut necesar, HP a lansat echipamentul Storage-Works P9500 Disk Array. Gândit pentru acele companii pentru care întreruperea activităţii lor curente nu reprezintă o opţiune viabilă, P9500 combină o platformă hardware cu redundanţă 100% cu o serie de caracteristici unice de repli-care de date şi soluţii de clustering, asigurând astfel un proces mai simplu de administrare a datelor critice. �

Un vis realizabil: IT non-stop

Din ce în ce mai des, activitatea companiilor de toate mărimile depinde de infrastructura lor tehnologică, iar ele caută soluţii care să le garanteze disponibilitate maximă pentru serviciile IT. În mediul economic actual, orice întrerupere de durată a activităţii poate duce nu doar la pierderi financiare pe moment, ci poate afecta semnificativ abilitatea companiilor de a

supravieţui pe piaţă. Analiştii estimează că, anual, cantitatea de date din companii creşte cu 80%, iar 93% dintre companiile care nu îşi pot accesa datele pe o perioadă de 10 zile sau mai mult din cauza unui dezastru sau a unei erori apărute în sistem, mai devreme sau mai târziu, dispar de pe piaţă.

de Cristian Faur

�

�

40%

Operations

Errors 40%

Application

Failure

20% Environmental Factors, HW, OS, Power,Disasters

Unplanned Downtime Planned Downtime

65% Application and Database

2% Physical Plant/ Environmentals

10% Backup and

Recovery

10% Batch Application Processing

13% Hardware,

Systems Software

Surse pentru downtime

„Două din cinci companii care trec printr-o catastrofă sau rămân fără sisteme o perioadă mai lungă de timp nu mai reuşesc să rezume operaţiile, iar dintre cele

care reuşesc, o treime părăsesc mediul de afaceri în maxim doi ani.” – Gartner

»

www.ittrends.ro


D O S A R - S T O R A G E

„IBM este singurul furnizor ce oferă fiabili-tate dovedită, un înalt grad de performanţă, şi este singura companie ce poate oferi soluţii cloud computing scalabile şi sigure pentru reţele eterogene. IBM nu furnizează doar infrastructura, ci reuneşte parteneri şi expertiză pentru a ajuta furnizorii să dezvolte serviciile cloud într-un business profitabil. Oferind aceste noi servicii şi inovaţii, dorim să ajutăm clienţii să creeze soluţii personalizate care să le permită să obţină beneficii maxime de la mediul cloud implementat”, a menţionat Mihai Tudor, Country General Manager, IBM România.

Smart Business Storage CloudIBM Smart Business Storage Cloud oferă o soluţie de stocare virtualizată creată pentru a sprijini eforturile de optimizare a stocării. Această soluţie uşurează provocările de stocare a datelor permiţând implementarea rapidă a unui sistem de stocare scalabil şi

global ce oferă flexibilitate în aplicare şi opţiuni de management. IBM Smart Busi-ness Storage Cloud furnizează stocare virtualizată pentru a permite consolida-rea sistemelor de stocare şi a serverelor, o platformă unificată de management ce reduce necesităţile de stocare şi costurile. De asemenea, soluţia permite replicarea avansată a datelor pentru a asigura conti-nuitate de business şi recuperarea datelor în caz de dezastru eficiente din punct de vedere al costurilor.

IBM storage cloud ajută clienţii să imple-menteze soluţii de stocare cloud de înaltă performanţă, scalabile, flexibile şi foarte sigure pentru a simplifica infrastructura şi pentru a reduce costurile cu până la 50%, oferind posibilitatea de plată eşalonată pe o perioadă de 6 până la 18 luni.

Alte aplicaţii software şi servicii sunt disponibile acum pentru platforma IBM Cloud:� Servicii IBM de testare pentru

mediul Cloud – virtualizarea aplicaţiei: Clienţii creează rapid medii virtuale de testare personalizate pentru fiecare echipă de dezvoltare şi testare. Serviciul oferă echipelor de testare abilitatea să efectueze teste mai elaborate pentru fiecare aplicaţie, fără să îşi facă griji pentru disponibilitatea datelor şi a serviciilor, deoarece serviciul nu depinde de sistemele back-end şi de sistemele de stocare. O companie nord-americană ce foloseşte acest serviciu a

obţinut o reducere cu 22% a ciclului de testare a funcţiilor sistemului şi o recupe-rare de 100% a investiţiei în decurs de 90 de zile.� Servicii IBM de testare pentru me-

diul Cloud – testarea performanţelor: întruneşte instrumente de automatizare şi testare a performanţelor pentru a re-duce timpul de testare cu până la 50%. Soluţia oferă testare flexibilă, bazată pe utilitate ce furnizează testarea on-demand a performanţelor şi servicii de testare a

performanţelor robuste, la scară largă pen-tru companii, prin intermediul serviciului Public Cloud. Acest serviciu identifică de-fectele la începutul ciclului de testare, atunci când sunt mai puţin costisitoare de reparat şi elimină reducerea performanţelor.� IBM Rational Load Testing pentru

IBM Cloud: Pentru a ajuta la rezolvarea problemelor legate de întreţinere, configu-rare şi achiziţii de infrastructură pentru testări de performanţă la scară largă, IBM anunţă o versiune technical preview a soluţiei IBM Rational Load Testing pentru IBM Cloud, ce permite echipelor de testare ce folosesc IBM Rational Performance Tes-ter să asigure automat agenţi de testare virtuali şi să genereze utilizatori virtuali pentru IBM Smart Business Development and Test pentru IBM Cloud, ce în final vor reduce costurile de infrastructură, software şi setarea testelor.� IBM Deployment Planning and Au-

tomation: Noua soluţie administrează au-tomatizarea şi planificarea implementărilor software în mediul cloud şi alte medii, be-neficiind de instrumentele software IBM Rational şi IBM Tivoli existente. Creată pentru companii ce trebuie să implemen-teze aplicaţii într-o manieră consistentă, suita de aplicaţii software suportă întreg ciclul de implementare începând de la des-coperirea mediului de programare, planifi-carea implementării, până la automatiza-rea şi administrarea implementării. �

IBM securizează cloud storage

Una dintre noile iniţiative în cadrul IBM se concentrează asupra îmbunătăţirii securităţii tehnologiei cloud computing pentru mediul de business. Prin inter-mediul noilor servicii de planificare şi evaluare a securităţii cloud, serviciilor de mana gement care ajută clienţii să securizeze tehnologiile cloud şi introducerii

unor inovaţii tehnologice din partea laboratoarelor de cercetare, IBM ajută utilizatorii şi furnizorii de cloud computing să rezolve provocările de securitate. Experţii IBM în securi-tate cloud colaborează îndeaproape cu fiecare client pentru a rezolva fiecare problemă şi pentru a oferi servicii corespunzătoare. Acest proces presupune evaluarea sistemului de securitate şi implementările cloud existente, precum şi recomandarea diferitelor strategii de securitate.

Mihai Tudor, Country General Manager, IBM România

Începând din 2006, IBM a efectuat 11 achiziţii pentru extinderea soluţiilor de securitate, BigFix este cea mai recentã achiziţie. «

www.ittrends.ro

16 Nr. 1 - Ianuarie 2011O P I N I I

Avem știință, avem valoareNu știam până acum câteva zile de ce eram tratat așa, ca un

om oarecare, până când domnul Președinte m-o luminat și mintenaș mi s-o luat o piatră de pe inimă.

„Băieţii ăştia care ne par, aşa, oameni oarecare, dar care înţeleg ce se întâmplă cu sistemele informatice, devin tot mai mult o avere, pe care trebuie să o exploatăm, cu toată modestia pe care o au când îi vedem cum ne explică... Trebuie să le dăm atenţie, să-i preţuim şi să-i utilizăm, pentru că ne pot aduce servicii extraordinare chiar în modernizarea României”, a declarat preşedintele Traian Băsescu luni, la sediul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), la evenimentul prilejuit de lansarea versiunii centralizate a Sistemului Informatic Unic Integrat (SIUI).

Acuma că știu că sunt și eu un om important și că pot și TREBUIE să fiu tratat ca un asset, să fiu prețuit, nu ca un cetățean oarecare, ar trebui să ridic și eu pretenții, dacă tot urmează să fiu exploatat, așa cum se pregătesc ai noștri guvernanți să facă, la îndemnul coman-dantului suprem. Acum că știu că pot să aduc servicii extraordinare la modernizarea României și că alții ar trebui să plece urechea la ideile mele sclipitoare (ați remarcat, sper, și modestia de care zicea șefu’), mă întreb de unde să încep?

Păi ia să încep eu chiar de la locul unde Președintele ne-a dat cu-venita onoare nouă, informaticienilor, adică de la Casa Națională de Sănătate. Tot de la Președinte aflu că atunci când s-au adunat toți pacienții înscriși la medicii de familie, ieșeau vreo 27 de milioane de suflete. Pentru așa descoperire, avuserăm nevoie de sistem informa-tic integrat de sute de milioane de euroi care nu funcționează cum trebuie nici în ziua de astăzi? Domnule Președinte, aflați că pentru chestia asta era suficient acum vreo 15 ani chiar și un 286 și un pro-gram în Pascal. Știu că ați venit din USA cu convingerea că Oracle e mai bun decât Pascal-ul dar plecați urechea la mine și credeți-mă că doar pentru a descoperi că vreo 10 ani de zile s-au scurs bani pe vreo 8 milioane de fantome era suficient și un program în Visual Basic.

Dacă nu s-a făcut trebușoara asta la timpul respectiv, nu e pentru că noi, informaticienii, n-am fost ascultați cum se cuvine ci pentru că alte firme, în special cele importatoare și producătoare de medicamente au avut mai mare trecere decât noi și nici un mare dregător ce s-a perin-dat pe la țuțuroiul de unde curgeau bani n-a avut tăria să renunțe la plocoane. Nu faptul că noi, informaticienii, n-avuserăm până amu „valoare” și nici pentru faptul că nu avuserăm până acum carduri de sănătate firoscoase i-a împiedicat pe cei de la CNAS să socotească exact numărul de pacienți naționali.

Interesant este că oficialitățile condamnă pierderile din sistemul de asigurări sociale din trecut, de vină sunt bineînțeles toate guvernările

trecute, minerii și Ion Iliescu deopotrivă dar nimeni n-ar mișca un pai să încerce să vadă în ce direcții s-au scurs banii aceia. Sunt curios dacă guvernul actual sau cel viitor ar fi de acord să dea ca primă 25% din sumele recuperate din cele 30 de milioane de EURO pierdute „în neant”, caz în care, aș fi de acord să preiau toate datele din trecut și să fac un pic de data-mining pe un calculator cumpărat din colț, de la primul magazin, cu banii din 2 salarii. Asta bineînțeles dacă nu cumva arhiva de documente n-ar fi inundată sau, Doamne ferește, mistuită de vreun incendiu.

Acum, dacă guvernanții vor avea deschidere către noi, infor-maticienii, cred că am mai putea ajuta și cu niște data-mining pe istoricul lucrărilor de asfaltare de pe șoselele României, să adunăm puțin suprafețele acelea trecute în facturi să vedem dacă nu cumva acoperă, din greșeală, suprafața arabilă a țării. Dar cel mai zdravăn am putea ajuta la modernizarea României dacă am face un mic pro-gram de comparație a veniturilor declarate anual, a impozitelor plătite și v-am putea indica vreo câteva mii de băieți la fel de inteligenți ca domnu’ polițist Șoric și orientați bine pe afaceri de închirieri sau cu un noroc exagerat la Loto.

Vom găsi pe-acolo vameși cu cuscre care pictează și vând în piață tablouri de foarte multe zeci de mii de euroi, vom găsi oameni care-și descoperă zeci de străbunici decedați prin Grecia care le-au lăsat moștenire drepturile litigioase de la clădiri de prin centrul orașelor, vom găsi și creatoare de modă care vând zilnic vreo 5, 6 rochii de mireasă de câte 15-20 mii de euroi dar care culmea, cumpără câte 5 metri de material doar o dată la lună și toate acestea fără să vă cerem dinainte nimic, doar 25% din sumele pe care le vom evidenția. Nu zic „sumele pe care le veți recupera” pentru că asta-i altă daravelă, dacă găsim vreo mătușă de deputat probabil că va fi necesar vreo două cincinale ca plenul Parlamentului să aprobe investigația.

Domnule Președinte, tot pentru modernizarea României am mai avea o groază de programe de statistică care ne dau o sumedenie de corelații, nu trebuie decât să introducem în calcul CNP-ul persoanelor care au asistat în comisiile de votare de-a lungul timpului, diferențele dintre exit-poll-uri și numărătoarea efectivă a votului, pe județe și culori de primari și am avea niște rezultate care i-ar face să holbeze ochii pe mulți, din mai toate partidele.

Problema este, așa cum perfect ați remarcat dumneavoastră, că nimeni nu ne-a luat în seamă. Acum, că am găsit buba, cu ce doriți să începem? �

[email protected]

Constantin Teodorescu

Acum, dacă guvernanții vor avea deschidere către noi, informaticienii, cred că am mai putea ajuta și cu niște data-mining pe istoricul lucrărilor de asfaltare de pe șoselele României.

«

www.ittrends.ro


D O S A R - S T O R A G E

Puterea de procesare şi viteza de răs-puns sunt asigurate de un microproce-sor Intel Atom Single-Core D425 tactat la 1,8 GHz şi 1 GB memorie DDRII, pentru un maxim de performanţă pu-tându-se opta pentru vârful gamei Turbo NAS echipat cu un microproce-sor Intel Atom dual core. TS-439 PRO II+ poate găzdui maxim 4 discuri cu un factor de formă 2,5 sau 3,5” pe care utilizatorul trebuie să le achiziţioneze separat, capacitatea maximă de stocare fiind atinsă în configuraţii: Single Disk, JBOD, RAID 0/1/5/6/5+hotspare.

Componenta hardware a sistemului este excelent construită, atenţia la de-talii şi ergonomia sporită fiind punc-tele cheie. Frontal, dispozitivul este echipat cu un display LCD pe care pot fi afişate informaţii despre sistem sau cu ajutorul căruia pot fi efectuate operaţii esenţiale de configurare pre-cum formatarea discurilor şi crearea configuraţiilor RAID. Foarte accesibil, sub display sunt poziţionate bay-urile hot swappable ce gãzduiesc hard dis-curile instalate în sistem şi pot fi secu-rizate cu ajutorul unei chei. Chiar dacă pare banal, nivelul de securitate fizică a sistemului este sporit şi prin prezenţa unui port Kensington poziţionat con-venabil în spatele carcasei.

Suportul software se ridică la aştep-tările create de către hardware-ul bine construit, TS-439 PRO II+ putând face parte din toate scenariile posibile pen-tru un business de dimensiuni medii. Plecând de la necesităţile de bază ale oricărui mediu de lucru în ceea ce pri-veşte siguranţa datelor, dispozitivul este capabil să asigure funcţionalitãţi complete de backup al datelor. Activi-tăţile de Backup şi Recovery a datelor

de pe staţiile de lucru pot fi realizate în mediul Windows atât cu ajutorul soft-ului QNAP NetBak Replicator cât şi cu ajutorul soluţiilor de backup 3rd party precum Acronis True Image, CA BrightStor ARCserve Backup, EMC Re trospect, sau Symantec Backup Exec.

De asemenea, TS-439 PRO II+ poate comunica eficient cu Apple Time Ma-chine pentru utilizatorii Mac OS. Tot în categoria funcţiilor de bază poate fi enumerat şi suportul pentru partajarea fişierelor peste toate mediile de ope-rare utilizate: Windows, Mac, Linux şi UNIX. Suportul WebDAV face par-tajarea mai accesibilă, datele putând fi accesate şi peste HTTP. Tot în ideea partajării cât mai facile, Share Folder Aggregation permite listarea unitară a tuturor directoarelor partajate pe ser-ver-ele sau staţiile de lucru din reţea. Mergând mai departe, TS-439 PRO II+ reuneşte laolaltă funcţionalităţi de file server, FTP server, printer server, web server, dar şi suport pentru Windows AD (Active Directory).

Certificările, compatibilitatea cu plat formele de virtualizare VMware® vSphere4 (începând cu ESX 4.0) şi Citrix® XenServer, precum şi compati-bilitatea cu Windows 2008 Failover Cluster pot transforma QNAP TS-439 PRO II+ într-o soluţie foarte eficientă şi flexibilă de virtualizare.

Caracteristicile hardware şi software ale QNAP TS-439 PRO II+ îl recomandă ca fiind o soluţie completă şi eficientă pentru business-urile de dimensiuni medii, funcţionalitatea mergând până aproape de mediul enterprise, însă cu un preţ de operare şi de achiziţie accesibil. �

QNAP TS-439 PRO II+de Eugen Silişte

Lansat în luna noiembrie a anului trecut, QNAP TS-439 PRO II+ este unul dintre cele mai recente echipamente de reţea de tip NAS pe care producătorul taiwanez le-a dedicat segmentului mid-range business. Întreaga linie de servere QNAP Turbo NAS este caracterizată de un set de parametri hardware şi software împrumutaţi

de la soluţiile destinate mediului enterprise fără a ajunge la complexitatea şi preţul nejustificat pentru un mediu office de dimensiuni medii.

- TCP/IP (IPv4 & IPv6: Dual Stack)- Dual Gigabit LAN cu suport Jumbo Frame- Multi-IP Setting, Port Trunking/ NIC Teaming (Modes:

Balance-rr, Active Backup, Balance XOR, Broadcast, IEEE 802.3ad/ Link Aggregation, Balance-tld and Balance-ltd.)

- Single Disk, JBOD, RAID 0 / 1 / 5 / 5+Hot Spare / 6, Hot-swappable

- HDD S.M.A.R.T- Bad Block Scan- AES 256-bit Volume-based Encryption- RAID Recovery- Bitmap Support- ISO Mount- iSCSI Target

- Multi-LUNs per Target- Up to 256 LUNs- LUN Mapping- LUN Masking- SPC-3 Persistent Reservation- MPIO & MC/S

- Virtual Disk Drive (via iSCSI Initiator) - Stack Chaining Master- Max. Virtual Disk Drives: 8

Funcţionalităţi

QNAP TS-439 PRO II+ este disponibil prin intermediul reþelei de parteneri Genesys Distribuþie.

www.ittrends.ro

18 Nr. 1 - Ianuarie 2011A N A L I Z E

Conform unui recent raport emis de KPMG International, pe măsură ce creşte apetitul pentru viteze sporite de procesare a datelor şi pentru lărgime de bandă mai mare, rolul politicilor publice în accelerarea dezvoltării infrastructurii de generaţie nouă (NGN), bazată pe fibră optică, va fi esenţial pentru menţinerea unei competitivităţi economice la nivel mondial.

Raportul „Dezvoltarea reţelelor de gene-raţie nouă (Next Generation Networks) – Investiţia în conectivitate pentru secolul 21” publicat de KPMG, examinează modul în care nouă ţări avansate din diverse zone ale lumii aplică abordări diferite pentru a încuraja dezvoltarea infrastructurii pentru transferul de date de bandă largă atât de necesare pentru avansul economiilor ba-zate pe cunoaştere. Cele nouă ţări cu cea mai mare rată de penetrare a accesului broadband convenţional per capita sunt Australia, Franţa, Japonia, Noua Zeelandă,

Singapore, Coreea de Sud, Suedia, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii.

Printre subiectele cheie analizate în studiul KPMG se regăsesc şi tipurile de intervenţii – de reglementare, de piaţă sau financiare – pe care instituţiile guverna-mentale ar trebui să le aplice pentru a acce-lera implementarea infrastructurii naţionale fără să afecteze rolul sectorului privat şi astfel să descurajeze libera competiţie în piaţă. Studiul KPMG arată că intervenţiile de natură financiară sunt cele mai des fo-losite în cele nouă ţări analizate.

Alte considerente importante care stau la baza deciziei de intervenţie a sectoru-lui public sunt densitatea populatiei şi PIB-ul pe cap de locuitor, care determină cât de eficiente pot deveni dezvoltările de reţele broadband în raport cu costurile mari implicate. Aceşti factori, împreună cu segmentarea pieţei pe niveluri sepa-rate de infrastructură şi servicii, pot sti-

mula investiţiile şi competiţia, şi pot ge-nera cadrul care să permită o intervenţie adecvată din partea guvernului.

Reper românescCu o strategie naţională de broadband aprobată de MCSI în 2009, un organism activ de reglementare a pieţei de comunica-ţii electronice, cu rol de creare a cadrului competitiv şi de încurajare a liberei con-curenţe (ANCOM) şi cu operatori de tele-comunicaţii locali de talie internaţională, piaţa românească de servicii de comunicaţii de bandă largă este extrem de competitivă. Atât operatorii de comunicaţii fixe, cât şi cei de comunicaţii mobile, investesc în teh-nologii broadband de generaţie noua (DSL, FTTH, HSDPA, etc.), în ciuda unui grad re-lativ scăzut de penetrare a acestor servicii şi a unor preţuri de vânzare printre cele mai scăzute din regiune.

„Aflat sub presiunea competiţiei axate pe preţuri şi a unei tendinţe generale de scădere a bugetelor alocate serviciilor de comunicaţii, atât de consumatori cât şi de segmentul de business, întreg ecosistemul local de comunicaţii în bandă largă poate beneficia de pe urma experienţei organis-melor guvernamentale din ţările cu cele mai dezvoltate pieţe de telecom,” a declarat Aurelia Costache, Partener în cadrul De-partamentului Tehnologie şi Performanţă, KPMG Romania.

Raportul KPMG arată că Japonia, Coreea de Sud şi Singapore au dezvoltat modele de

Nevoie globală de sector publicde Bogdan Marchidanu

Aurelia Costache, KPMG

Infrastructura de broadband de generaţie nouă (NGN) se află pe lista de priorităţi ale guvernelor la nivel mondial în vederea obţinerii unei competitivităţi economice sporite.

Intervenţionism Guvernamental – CategoriiREGLEMENTARE Australia: separarea infrastructurii operatorului fost monopolist faţă de furnizarea de servicii Marea Britanie: separarea furnizorului de infrastructură de acces faţă de operatorul fost monopolist în mod operaţional, şi încurajarea accesului la infrastructurăSuedia: coordonarea dezvoltării infrastructurii de transport de date (backbone) PIAŢĂFranţa: folosirea modelului de Parteneriat Public-Privat (cu finanţare atât la nivel central guvernamental cât şi la nivelul administraţiilor locale) pentru dezvoltarea de infrastructură broadband în zone ruraleSingapore: impunerea unei structuri specifice a pieţei prin organizarea de licitaţii competitive cu garantarea unui nivel minim de cerere de servicii pentru a încuraja investiţiileFINANCIARAustralia: co-investiţii în dezvoltarea de infrastructurăCoreea de Sud: alocarea de facilităţi în regimul de taxare şi al împrumuturilor la rate preferenţialeFranţa: alocarea de subvenţii pentru construcţia de infrastructură în zone ruraleJaponia: alocarea de facilităţi în regimul de taxare şi al împrumuturilor la rate preferenţialeMarea Britanie: anumite forme de subvenţie publică pentru NGN în zone ruraleNoua Zeelandă: co-investirea în infrastructură şi alocarea de subvenţii pentru zonele ruraleSingapore: furnizarea de grant-uri pentru a face o tranzacţie viabilă din punct de vedere economicSuedia: alocarea de stimulente pentru investiţii în general, în politica de taxare şi subvenţii pentru dezvoltarea în zone rurale Statele Unite: acordarea de stimulente monetare pentru încurajarea dezvoltării de infrastructură (program naţional)

www.ittrends.ro


A N A L I Z E

intervenţie mixtă foarte eficiente şi modele de segmentare a pieţei care încurajează o competiţie activă în piaţă, precum şi dez-voltarea unei infrastructuri avansate. În 2001, Coreea de Sud a fost prima ţară care a introdus tehnologii broadband con-venţionale, fiind urmată de Japonia şi Suedia. Astăzi, Coreea de Sud şi Japonia sunt cele mai avansate pieţe în ceea ce priveşte atât viteza de transfer de bandă largă, cât şi dezvoltarea de infrastructură de „fibră până la reşedinţă/clădire” (FTTH). Franţa şi Suedia sunt şi ele în fruntea cla-samentului privind stadiul de dezvoltare al infrastructurii.

„Critic în acest proces este momentul de timp la care se face investiţia şi măsura în care guvernele intervin în finanţare”, spune Nick Chism, Chief Global Infrastruc-ture şi partener KPMG în Marea Britanie. „Un număr de guverne la nivel global sunt preocupate activ de această dezvoltare şi investesc semnificativ în infrastructura de generaţie nouă (NGN). A nu face nimic pur şi simplu nu este o opţiune viabilă pentru majoritatea ţărilor, din cauza riscului de a

rămâne în urmă în competiţia pentru com-petitivitate economică.”

În ciuda unei cereri în creştere pentru serviciile de bandă largă din partea con-sumatorilor, modelul de afaceri al opera-torilor, referitor la investiţia în reţele noi de fibră nu este totdeauna atractiv. Costul ridicat al capitalului şi timpul îndelungat de dezvoltare pot constitui bariere sem-nificative pentru operatori. În cazul în care structura acestui ecosistem nu reuşeşte să favorizeze dezvoltarea infrastructurii, gu-vernele trebuie să intervină cu programe de asistenţă financiară.

„Intervenţia guvernului în asigurarea disponibilităţii pe scară largă a serviciilor de generaţie nouă (NGN) este justificată de beneficiile generale, la nivelul întregii societăţi” a declarat Mihai Rada, Senior Manager, KPMG România, „chiar dacă investiţiile directe nu se justifică din per-spectiva strict financiară a investitorilor privaţi”.

Raportul KPMG demonstrează că apli-când forme diverse de intervenţionism măsurate în raport cu PIB-ul, densitatea

de populaţie şi mediul concurenţial, se pot obţine soluţii de stimulare a pieţei, care sporesc beneficiile pentru utilizatorii finali şi ajută la îmbunătăţirea indicatorilor de eficienţă a investiţiilor. În Japonia şi Coreea de Sud vitezele de transfer de date mai ridicate sunt oferite la preţuri mai mici. În ţări precum Australia şi Suedia, unde den-sitatea populatiei precum şi competiţia în piaţă sunt mai scăzute, costul unor lărgimi de bandă mai mari este mai ridicat.

„Tendinţa pe care o observăm este aceea că guvernele se implică în sprijinirea dezvoltării de infrastructură de generaţie noua (NGN)” adaugă Aurelia Costache. „În calitate de consultanţi pentru guvern şi operatori, firmele membre ale KPMG au experienţă în asistenţa pe programe de infrastructură, ajutând clienţii în adopta-rea celor mai bune practici pe parcursul întregului ciclu de viaţă al proiectelor lor. Acest raport sumarizează câteva dintre preocupările noastre la nivel internaţional şi aduce în atenţia pieţei locale câteva dintre abordările de success de la nivel mondial.” �

http://www.nemira.ro

www.ittrends.ro

20 Nr. 1 - Ianuarie 2011I N T E R V I U

IT TRENDS: În contextul economic actual, cum ar putea un ERP să ajute o companie să se relanseze?

Emil Bobocea: ERP-ul în sine trebuie văzut ca un instrument pe care cei care conduc com-paniile îl pot utiliza pentru a-şi eficientiza sau optimiza business-ul. Până la urmă, nu ERP-ul este cel care face lucrurile să meargă mai bine, ci viziunea managementului companiei respec-tive. Rolul nostru este doar acela de a oferi o serie de instrumente concrete persoanelor care conduc companiile respective, prin care acestea îşi pot emula fluxurile de afaceri şi le pot trans-pune într-o aplicaţie care să le dea mai multă vizibilitate şi mai mult control.

Ceea ce facem noi este să ne implicăm în a oferi un suport companiilor, în direcţia op-timizării anumitor indicatori de performanţă, care în final se traduc prin profit, eficienţă, re-ducere de costuri etc., fiind pregătiţi să le ofe-rim un set de aplicaţii aduse la un nivel tehno-logic foarte ridicat. În plus, le oferim siguranţa că în urma implementării sistemelor noastre îşi vor putea controla şi îmbunătăţi aceşti para-metri într-un mod măsurabil încă de la în-ceputul implementării.

IT TRENDS: Cum se mulează soluţiile Epicor pe piaţa românească?

E.B.: Din punct de vedere al funcționalităților pe care soluțiile noastre le includ putem aborda orice piață, inclusiv pe cea din România. Mai mult decât atât, soluţiile pe care le oferim sunt complet localizate, traduse şi adaptate legislaţiei din România. Singura problemă care ar putea să diferențieze România de alte regiuni în acest moment este legată de capacitatea financiară a companiilor de a investi într-o soluţie de top.

IT TRENDS: În ce măsură pot beneficia IMM-urile de soluţiile Epicor?

E.B.: Noi am încercat să dimensionăm soluţii şi pentru acest tip de companii, care deşi din punct de vedere al cifrei de afaceri nu vin cu valori deosebite, au probleme de business si-miliare cu ale unei companii mari, şi în acest

sens ne-am concentrat să definim o serie de soluţii care să se muleze şi pe bugete mai mici. Avem, aşadar, un set de soluţii preconfigurate, care pot oferi un punct de pornire în utilizarea aplicaţiilor Epicor, chiar şi pentru aceste com-panii.

IT TRENDS: Cum vedeţi furnizarea sis-temelor ERP în regim SaaS?

E.B.: Potrivit unor studii realizate de Aber-deen Group, în Statele Unite, interesul com-paniilor mici şi medii de a investi în soluţii de tip SaaS şi cloud a crescut cu aproximativ 61%, o creştere semnificativă faţă de anii precendenţi, drept pentru care Epicor a lansat deja astfel de soluţii pe piaţă, pe care încercăm să le aducem cât mai repede şi în România, sperăm chiar în cursul acestui an.

IT TRENDS: Pe ce veţi miza în 2011?E.B.: Mizăm foarte mult pe noile sisteme

Epicor 9, care în momentul de faţă se dove desc a fi motorul creşterii Epicor la nivel internaţio-nal. De altfel, recent apărutul raport Gartner Magic Quadrant pentru soluţiile de midmarket ne poziţionează ca şi cea mai vizionară soluţie. Ceea ce înseamnă că, din punct de vedere al tehnologiilor utilizate, şi aici vorbim de SOA, Web 2.0, mobilitate, soluţii de BI şi pentru analiză de business, Epicor 9 se poziţionează cam cel mai bine pe piaţă în acest moment. Mă bazez că vom putea avea succes cu aceste soluţii şi în România, în prezent având deja trei proiecte pe rol.

IT TRENDS: Vor fi noi lansări în decursul acestui an?

E.B.: Cu siguranţă. Lansările vor urma trend-ul strategiei Epicor, pe de o parte aceea de a con-tinua investiţiile în soluţiile tradiţionale, şi aici mă refer la soluţia iScala, pentru care deja am anunţat o nouă versiune pe 15 decembrie 2010, iScala 2.3 SR3, şi pe de altă parte vom veni cu noi versiuni ale aplicaţiei Epicor 9, îmbogăţită cu funcţionalităţi în special în zona de mobili-tate şi de analiză de business. Soluţiile noastre de BI sunt integrate în funcţionalitatea de bază,

fără să necesitate aplicaţii third party sau de in-tegrare cu aplicaţiile Epicor. La fel se întâmplă şi cu partea de mobilitate şi CRM. În ultima perioadă, am constatat o creştere a interesu-lui în zona de CRM, aşadar suntem pregătiţi să oferim soluţii complete. În plus, există un in-teres tot mai mare de a crea un portret cât mai corect al clientului sau al potenţialului client, fiind evidentă o maturizare a modului în care oamenii de afaceri din România încearcă să îşi controleze pieţele pe care operează.

IT TRENDS: Care sunt argumentele soluţiilor Epicor în raport cu o soluţie dezvoltată local, pentru piaţa din România?

E.B.: Epicor are deja 25 de ani de experienţă pe piaţa soluţiilor ERP şi acest lucru se vede în primul rând în funcţionalitatea pe care o oferă. Doar experienţa îţi poate aduce un nivel de funcţionalitate foarte ridicat. Şi aici vorbim de o serie de best practices, care se acumulează prin lucrul efectiv cu clienţii în cât mai multe pieţe. Aşadar, funcţionalitatea este un argument ex-trem de important, iar clienţii care merg alături de noi beneficiază de această funcţionalitate încă de la început. Practic, orice ar dori se găseşte în soluţie.

În al doilea rând, la nivel conducerii compa-niei noastre există un interes foarte mare pen-tru această regiune geografică, iar acest lucru se poate vedea chiar prin prisma faptului că am avut lansarea aplicaţiilor Epicor 9 aproape în acelaşi timp cu ţările foarte evoluate din punct de vedere economic, am avut chiar primul pro-iect de Epicor 9 înaintea mult ţări mai puter-nice decât România, ceea ce arată că suntem sprijiniţi să aducem clienţiilor din România soluţiile noastre cele mai avansate. �

de Elena Andreea Liþã

Cu o experienţă de peste 25 de ani în proiectarea şi implementarea soluţiilor ERP, Epicor Software se află la ora actuală într-o perioadă de creştere accentuată, bazată pe ceea ce reprezentanţii companiei cred că sunt cele mai bune produse de pe piaţă. Despre ERP, Epicor şi piaţa românească am discutat cu Emil Bobocea, Director de vânzări, Epicor

Software România.

Sistemele ERP, suport pentru managerii vizionari

Emil Bobocea, Director de vânzări, Epicor Software România

www.ittrends.ro


O P I N I I

Cloud-ul de la capătul tuneluluiLa mulţi ani 2011!

Vor reuşi tehnologiile inovative să asigure big-bang-ul necesar pentru depăşirea momentului de criză? E greu de prezis. În teorie, totul e uşor, totul poate fi modelat şi cuantificat. Cu realitatea stăm mai prost. Avem o certitudine: indiferent de

reciclarea unor modele existente, cloud computing există ca un nou concept şi va influenţa din ce în ce mai mult felul în care munceam şi trăiam până acum. El poate schimba radical modul în care organizaţiile îşi administrau afacerile. El poate afecta tot, de la rularea aplicaţiilor software, la procesele de business cele mai complexe şi proiectrea in-frastructurii IT.

Platformele cloud ne promit adaptabilitate, reduceri de costuri şi agilitate, dar în ciuda tuturor avantajelor mai mult decât evidente, există încă riscuri inerente. Va fi un process continuu funcţional? Vor fi datele destul de protejate şi va fi asigurată deplina confidenţialitate?

Cam pe la jumătatea lunii noiembrie 2010, analistul James Staten de la Forrester posta pe un blog 10 predicţii legate de evoluţia tehnologi-ilor cloud computing în 2011. Principala concluzie a acestei tentative de a ghici viitorul în globul din nori a fost că, în ciuda unui entuziasm general din partea producătorilor şi al dezvoltatorilor, nu orice soluţie bazată pe cloud poate avea un succes imediat. „Nu toate mişcările

care promit spectacol azi vor aduce o recoltă durabilă în următoarele luni,” aprecia Staten. „Anul viitor doar câteva dintre tendinţele care se afirmă astăzi se vor bucura de un succes comercial”.

Dar să vedem care care sunt previziunile lui Staten pentru anul 2011 şi ce şanse de adeverire au:

1. Un nou tip de leadereship – principalele beneficiare ale avanta-jelor oferite de cloud vor fi acele organizaţii care vor avea curajul să se adapteze cât mai rapid la tehnologiile considerate de frontieră, dornice să îşi transforme radical procesle de lucru cu clienţii, să integreze rapid noi linii de produse şi să adauge valoare reală la modelele de business existente.

2.Primul proiect de cloud privat poate eşua – adică nu orice proiect eşuat este neapărt o pierdere. Eşecul ne poate învăţa care sunt necesităţiile reale ale mediilor bazate pe medii cloud.

3.Structurile cloud publice vor fi de trei ori mai numeroase decât cele de cloud interne. Accesibilitatea mai ridicată a structurilor publice e bazată pe proceduri de standardizate şi de viteză de acces la servicii. Cele mai multe organizaţii nu sunt încă pregătite să asigure servicii de aceeaşi valoare.

4. Va apărea o comunitate cloud – inducerea primelor forme de standardizare va conduce la cristalizarea unei comunităţi cloud, ce se pot dezvolta pe structura unor grupuri deja existente pasionate de biotehnologice sau alte tendinţe de graniţă. Eu cred că acestă comuni-tate de specialişti cu capul în nori deja există...

5. Aplicaţiile Workstation vor aduce High Performance Com-puting la îndemâna utilizatorilor individuali - Companii pre-cum Autodesk, prin proiectul Cumulus, sunt interesate cum pot să folosească mai bine platformele cloud pentru a asigura clienţilor ac-cesul la aplicaţiile de înaltă performanţă.

6. Economia bazată pe Cloud aduce profit – Asta e clar. Utilizato-rii trebuie să realizeze că şi ceea ce e ieftin poate fi bun. Ideea de bază în cazul serviciilor cloud este că plăteşti pentru ceea ce foloseşti

7. Avantajul soluţiilor BI va fi hotărâtor – Mediile Cloud vor asigura accesul în timp real la informaţiile critice pentru poziţiile deci-zionale şi cei care vor ştii cum să folosească cât mai inteligent această pârghie vor putea obţine avantaje competitive.

8. Informaţia este un nou centru de profit – Corect. Accesul la informaţii, aplicaţii şi servicii va oferi o perspectivă mai mare asupra business-ului, ceea ce va genera şi profit. Companiile vor învăţa tot mai mult să îşi valorifice diferitele aspecte le informaţiilor din centrele lor de date.

9. Fără standarde Cloud – Să nu ne înflăcărăm prea tare... În ciuda eforturilor promiţătoare, în 2011 piaţa va fi în continuare prea imatură pentru primele încercări de standardizare, ceea ce nu înseamnă şi o lipsă de progres real. Cam asta se va întâmpla şi pe piaţa din România.

10. Siguranţa mediilor cloud va fi dovedită - Dar nu doar cu aportul furnizorilor. Asigurarea condiţiilor elementare de securitate este o responsabilitate comună, care va evolua pe măsura unificării eforturilor între furnizorii de infrastructură cloud, vendorii de soluţii de securitate şi clienţi.

Legat de vendori, se anunţă o competiţie acerbă între furnizorii tradiţionali de servicii online şi cei care încearcă să se adapteze din zbor la noul curent. Din acest punct de vedere ne putem aştepta la orice fel de surprize. Într-un moment în care toate privirile se îndreaptă către competiţia dintre Google şi Microsoft, a apărut un challanger care îi poate depăşi pe turnantă. Chiar înainte de Crăciun, Oracle a anunţat lansarea pachetului Oracle Cloud Office 1.0, suită de aplicaţii office bazată pe tehnologii Web şi mobile ce oferă o mare varietate de in-strumente de colaborare, prezentare şi productivitate. Şi nu se miră nimeni că noul pachet de servicii online este deplin integrat cu Oracle Open Office, suita de soluţii de productivitate bazată pe open sources achiziţionată odată cu marele jucător Sun Microsystems. �

[email protected]

Radu Crahmaliuc

Fenomenul cloud va duce la reinventareanoţiunilor de eficienţă şi productivitate. «

www.ittrends.ro

22 Nr. 1 - Ianuarie 2011S E C U R I T A T E

În plus, monitorizarea procesului de ti părire oferă posibilitatea de a analiza şi decide atunci când o imprimantă este supra sau sub utilizată, putând realiza realocări în funcţie de utilizarea acestora.

Care sunt beneficiile monitorizării printării?� Stoparea scurgerilor de date

confidenţiale din interiorPotrivit unui studiu realizat de către

Ponemon Institute, 78% din scurgerile de in formaţii vin de la persoanele din inte-rior. O bună parte a companiilor au acordat atenţie mai mare sistemelor de protecţie, având ca şi exemplu atât VPN-urile, fire-wall-urile, cât şi monitorizarea reţelelor, pentru a putea preveni accesul neautori-zat din exterior la informaţiile companiei. Totuşi, aceste soluţii nu protejează de ame-ninţările din interior, în special datorită faptului că utilizatorii au acces electronic la documentele proprii, având posibilitatea de a printa şi de a scoate în afara companiei în acest mod informaţii confidenţiale.

De cele mai multe ori când ne gândim la securitate într-o companie, ne referim nu-mai la securitatea logică a datelor, adică imposibilitatea transmiterii sau copierii pe medii electronice, şi mai puţin la furtul da-telor pe medii fizice. Blocarea accesului la tipărire vă oferă posibilitatea de a vă asigura că doar documentele care au dreptul să iasă în exteriorul companiei, o vor face.� Optimizarea costurilor

Majoritatea companiilor nu au resursele necesare să obţină rapoarte relativ la nu-mărul de pagini care sunt printate într-un

an sau într-o lună în întreaga companie, într-un departament sau de către un anu-mit angajat. Dacă nu aveţi informaţii despre câte pagini sunt printate şi de către cine, cine angajează resursele companiei şi de ce, veţi consuma mai mult decât e nevoie, iar atunci când se doreşte o nouă achiziţie hardware aceasta va fi supra dimensionată.

O altă facilitate a monitorizării printării constă în generarea de rapoarte utile în mo-mentul auditurilor financiare, ce au drept scop îmbunătăţirea rezultatelor obţinute în cadrul companiei.� Controlul asupra

documentelor printateAceste soluţii de monitorizare permit

identificarea exactă a persoanelor care prin-tează în interiorul companiei, respectiv a documentelor şi a imprimantelor utilizate. Astfel sunteţi avertizaţi în orice moment de printarea fără motiv a documentelor impor-tante din compania dumneavoastră.

În ce constă soluţiile de monitorizare a printării?Monitorizarea printării se realizează prin instalarea unei aplicaţii pe serverele de prin-tare ale companiei, aceasta funcţionând pe principiul comunicării în reţea a impriman-telor utilizate. Soluţiile propuse beneficiază de o interfaţă prietenoasă, prin intermediul căreia puteţi genera rapoarte despre gradul de utilizare e unei imprimante, selectând perioada de timp dorită, sau despre docu-mentele printate de către un anumit utiliza-tor sau de către toată compania.

Există mai multe variante prin care puteţi avea control asupra tipăririi documente-lor în cadrul companiei, lansate atât de

producătorii mari de echipamente, cât şi de cei independenţi. Soluţiile diferă în funcţie de gradul de securitate ce se doreşte im-plementat, existând posibilitatea printării în anumite cazuri doar pe baza unei cartele de identificare sau a unui cod de securi-tate. Avantajul în acest caz constă în faptul că documentul se va printa la imprimanta ce scanează acea cartelă, nu la cea la care s-a trimis comanda, fiind o soluţie optimă în momentul în care imprimanta aleasă iniţial este folosită de alţi utilizatori în acel moment.

Cât costă?Cheltuielile pe care le implică soluţiile de monitorizare a tipăririi de documente di-feră în funcţie de complexitatea parcului de printare, dar şi în funcţie de gradul de deta-liere al rapoartelor generate. Ca şi exemplu, pentru cinci utilizatori, două imprimante şi un server de printare, dacă se aplică o soluţie cu un nivel de securitate peste me-die, preţurile încep de la 100$.

În concluzie, soluţiile de monitorizare şi securizare a printării previn printarea de documente confidenţiale şi restricţionează utilizarea imprimantelor în interes perso-nal, fiind o modalitate facilă de realizare a rapoartelor ce cuprind informaţii complete şi exacte despre gradul de utilizare al impri-mantelor din cadrul companiei. �

Securitatea şi monitorizarea tipăririi de documentede Florian Buca, Manager Advanced Services

Monitorizarea şi controlul tipăririi de documente în interiorul companiei pot aduce economii importante pentru dumneavoastră prin reducerea investiţiilor în echipa-mente, a cheltuielilor cu hârtia şi consumabilele sau pot diminua riscul părăsirii informaţiilor confidenţiale către exterior.

Florian Buca, Manager Advanced Services

http://www.classit.ro

www.ittrends.ro


E V E N I M E N T

În deschiderea evenimentului, dl. Marian Stoicescu, Techno-logy Consulting Sales, HP Ro-mânia, a vorbit despre livrarea

serviciilor IT din centrele de da te moderne: „Rezultatele u nui proiect de transformare a centrului de date sunt de redu-cere a costurilor, controlarea

ris cului şi creştere accelerată. Prin centralizarea, standardi-zarea şi automatizarea proce-selor din data center se obţine aderarea la cele mai bune prac-tici din industrie. Unificarea infrastructurii este tendinţa în domeniu: acolo unde serverele, storage-ul şi tehnologiile de networking sunt preintegrate într-un singur set de elemente de infrastructură.”

Eduard Bodor, Senior Sys tem Engineer, APC by Schnei der Electric România, a declarat: „Standardizarea îmbunătă-ţeşte rezultatele. Soluţia APC inte grează toate elementele: arhi tec tură (densitate, eficien-ţă, sca labilitate), management („cre ie rul” care permite densi-

ta te mare, stabilitate, capaci-tate şi eficienţă înaltă), procese (standardizate, repetabile, re-comandate pentru planificare şi construcţie) şi servicii defi-nite clar. Structura modulară oferă o soluţie standardizată, dar customizabilă. Unicitatea este pentru artă, nu pentru infrastructură”.

„Am ajuns să înţelegem că singura cale de a prospera în această nouă realitate este de a reinventa modul în care abordăm tehnologia, elimi-nând ineficienţa prin livrarea

de soluţii deschise, capabile şi la preţuri accesibile. Aceasta înseamnă a face un angajament pentru a garanta că tehnologia funcţionează mai bine, astfel încât să putem ajuta compania dumneavoastră să funcţioneze mai eficient”, a spus Ştefan Zîrnovan, reprezentant Dell EM-EMEA.

„Condiţiile economice fără precedent au pregătit terenul pentru noile tendinţe în tehno-logie, accentul căzând acum pe serviciile externalizate, concepte eficiente din punct de vedere al

Marian Stoicescu

Eduard Bodor Ştefan Zîrnovan

Opţiuni moderne Opţiuni moderne pentru centrele de datepentru centrele de date

Noutăţi din domeniul centrelor de date şi al managementului infrastructurilor IT au fost prezentate la Conferinţa de Teh-nologie Agora dedicată acestui subiect înaintea sărbătorilor de iarnă. Un mediu tehnic, cu multe cerinţe, dar şi cu soluţii foarte

bune, după cum ne-au arătat participanţii.

de Cristian Faur

www.ittrends.ro

24 Nr. 1 - Ianuarie 2011E V E N I M E N T

REDACÞIA:

Bogdan Marchidanu, Senior business editor [email protected]

Elena Andreea Liþã, Senior [email protected]

Cristian Faur, Business [email protected]

Nicolae Bucur, [email protected]

Marian Teodorescu, [email protected]

EDITORIALIŞTI:

Radu Crahmaliuc [email protected]

Constantin Teodorescu [email protected]

MANAGEMENT:

Romulus Maier, Managing [email protected]

Mihai Bucuroiu, Sales [email protected]

Andreea Maier, Marketing & PR [email protected]

ISSN: 2065 - 4766

NOTÃ COPYRIGHT:

Copyright © 2011 BYBLOS SRL. Toate drepturile rezervate. Materialul editorial original tipãrit în acest numãr aparþine companiei BYBLOS SRL. IT TRENDS este marcã înregistratã a BYBLOS SRL.

ADRESA:

Str. Constantin Rãdulescu Motru Nr. 13, Et. 8, Ap. 81, Sector 4, Bucureºti, 040361 Tel.: 021-3309282; Fax: 021-3309285 www.agora.ro; [email protected]

AROGA OGOGAGGO PUBLICAŢIE

costurilor şi protecţie a mediului IT”, a adăugat Dan Popa, Busi-ness Development Mana ger, Star Storage. „Noi pro punem clienţilor noştri o nouă aborda-re de business: in frastructură + servicii. Pe de o parte, oferim consultanţă spe cializată privind optimizarea infrastructurii pro-prii a clientului, utilizând cele mai noi concepte de tehnologie, cum ar fi: virtualizarea, dedu-plicarea, arhivarea activă şi sto-carea ierarhică.

Pe de altă parte, propunem translatarea costurilor iniţiale asociate cu achiziţia de licenţe soft ware, echipamente IT, men -tenanţă, training, din zo na de cheltuieli de invesţii (CA-PEX), în zona cheltuielilor ope-raţionale (OPEX). Toate cos-turile asociate cu utilizarea şi gestionarea soluţiei sunt com-binate astfel, într-un abona-ment lunar, dimensionat în

funcţie de nevoile curente ale clienţilor noştri, facilitând, ast-fel, gestionarea mult mai bună a fluxului financiar.

„Piaţa protecţiei datelor va ajunge de la 2,7 miliarde de dolari la 3,6 miliarde de dolari în 2011. Şi daca le-am creat, altcineva le face back-up, alt-

cineva le va face disponibile şi altcineva le va duce off-site. Dar cine le va oferi suport? System Center Data Protection Manager 2010 oferă protecţia datelor unificate pentru serve-rele şi clienţii Windows, fiind cea mai bună soluţie din gama Microsoft pentru medii de lucru Windows. DPM 2010 oferă cele mai bune scenarii de protecţie şi restore într-un mod scalabil, fiabil, uşor de gestionat şi efi-cient din punct de vedere al costurilor”, a menţionat Adrian Stoian, Trainer & Consultant IT, Microsoft România.

În continuare, dl. Constantin Ciupercă, Business Develop-ment Manager, Genesys Sys-tems, a subliniat: „Reducerea consumului de energie în cen-trele de date este o provocare cu mai multe faţete. Toate zo-nele trebuie vizate, pentru a maximiza capacitatea de cal cul a centrelor de date şi a mini-miza costurile cu energia. Prin-cipalele cerinţe într-un cen tru de date performant sunt sta-bilitatea, disponibilita tea, per-formanţa în suportul serviciilor, timpul scurt de deploy ment, den sitatea mare a echipamen-

telor, redundanţă, suport pen-tru consum scăzut şi control cât mai bun cu ajutorul sistemelor de management.”

„Merită să vă asumaţi riscul de pierdere sau afectare majoră a afacerii în cazul apariţiei unui dezastru în condiţiile în care acoperiţi un risc major con-

tra unui cost bugetat? Dintre companiile care au fost afec-tate de un dezastru ce a dus la întreruperea activităţii sau la o pierdere majoră de date, 43% nu au mai redeschis niciodată, iar 51% au închis afacerea în mai puţin de 2 ani. Dificul-tatea este de a alege din multi-tudinea de soluţii, iar o soluţie de succes presupune analiză, design, implementare, testare şi mentenanţă”, a adăugat în încheiere dl. Bogdan Tudor, President & Chief Information Officer, Class IT.

Concluzia care se impune în urma acestui reuşit eveniment este aceea că un centru de date care doreşte eficienţă trebuie să beneficieze de cele mai noi servicii şi tehnologii. Iar vestea bună este că şi în România ele se găsesc, alături de specialiştii care le pot implementa şi pot oferi asistenţă pentru ele. �

Dan Popa

Adrian Stoian

Bogdan Tudor

Constantin Ciupercă

http://www.byblos.ro

De ce să nu petreceţi câteva minute alături de noi?Am discutat cu mii de clien�i din Birmingham pân� în Beijing �i am v�zut m�surile bune, rele �i nepotrivite luate de clien�i în planificarea centrelor de date. În majoritatea cazurilor, cifra de afaceri �i bugetul alocat nu au avut la baz� nici un plan.

Dumneavoastr� �i personalul dvs. cunoa�te�i cele mai des întâlnite zece gre�eli de planificare care trebuie evitate? Cel mai u�or mod de a cre�te eficien�a climatiz�rii f�r� a cheltui nimic?

G�si�i r�spunsul la aceste întreb�ri �i multe altele – în ultima noastr� selec�ie de "white papers". Profita�i de solu�iile noastre ast�zi �i economisi�i bani in viitor, f�r� dureri de cap.

Tocmai am cheltuit aproape 80 milioane EURO căutând soluţii la

noile probleme legate de servere

GRATUIT

Physical Security in Mission Critical Facilities

€9500 White Paper #82

'Physical Security in Mission Critical Facilities'

White Paper #82 (WP-82)

GRATUIT

Determining Total Cost of Ownership for Data Center and Network Room Infrastructure

White Paper #6

€5500

'Determining Total Cost of Ownership for Data Centre and Network Room Infrastructure'


GRATUIT

Network-Critical Physical Infrastructure: Optimizing Business Value

White Paper #117 €9500

'Network-Critical Physical Infrastructure: Optimizing Business Value'


GRATUIT

Monitoring Physical Threats in the Data Center


'Monitoring Physical Threats in the Data Centre'


GRATUIT

Cooling Audit for Identifying Potential Cooling Problems in Data Centers

White Paper #40

€9500

'Cooling Audit for Identifying Potential Cooling Problems in Data Centre'


GRATUIT

Ten Cooling Solutions to Support High-Density Server Deployment

White Paper #42

€5500

'Ten Cooling Solutions to Support High-Density Server Deployment'


GRATUIT

The Seven Types of Power Problems


'The Seven Types of Power Problems'


GRATUIT

Avoiding Costs From Oversizing Data Center and Network Room Infrastructure

White Paper #37

€5500

'Avoiding Costs From Oversizing Data Centre and Network Room Infrastructure'


GRATUIT

Data Center Projects: Project Management


'Data Centre Projects: Project Management'


Descărcaţi gratuit documentaţia APC™ in urmatoarele 30 de zile şi aveţi şansa să CÂŞTIGAŢI un Lenovo® all-in-one touch screen PC!

Accesaţi www.apc.com/promo şi tastaţi codul 83850t Sunaţi la 021 2030631 • Fax 021 2030676

©2011 Schneider Electric. Toate drepturile rezervate. Schneider Electric �i APC sunt m�rci comerciale de�inute de Schneider Electric Industries SAS sau companii afiliate acesteia. Toate celelalte m�rci comerciale sunt în proprietatea de�in�torilor acestora. APC3F6EF_RO Blv. Ficusului nr. 40, sector 1, 013975 – Bucure�ti, Romania

IT_Trends_RO_83850t.indd 1 2011-01-03 21:49:56

http://www.apc.com

IT Trends - ianuarie 2011

Documents

Transcript of IT Trends - ianuarie 2011