IT Trends - martie 2012

B U S I N E S S I N T H E D I G I T A L A G E

Nr. 3 - Martie 2012 www.ittrends.ro

Mihai GuranMihai Guran„Iar această generaţie nouă îşi propune „Iar această generaţie nouă îşi propune

să schimbe experienţa utilizatorilor, mai ales să schimbe experienţa utilizatorilor, mai ales în centrele de date, prin modul în care sunt în centrele de date, prin modul în care sunt

instalate, operate şi întreţinute aceste servere”.instalate, operate şi întreţinute aceste servere”.Pag. 14-15

Director divizia Enterprise, Servers, Director divizia Enterprise, Servers, Storage and Networks, HP RomâniaStorage and Networks, HP România

INTERV IUR I

Pag. 11

Dragoş Dobran, Dragoş Dobran, director departamentul director departamentul eHealth, SIVECO RomaniaeHealth, SIVECO Romania

Monica Ene-Pietroşanu,Monica Ene-Pietroşanu,R&D Country Manager R&D Country Manager at Intel Romania Software at Intel Romania Software Development CenterDevelopment Center Pag. 12

Petronius Secăreanu,Petronius Secăreanu, country manager country manager Canon RomâniaCanon România Pag. 8

http://www.asesoft.ro

http://www.acer.ro

www.ittrends.ro

1Nr. 3 - Martie 2012

E D I T O R I A L

Un viitor... deja scrisI

BM România a organizat recent un eveniment de evi-denţiere a celor mai noi tehnologii dezvoltate de com-pania americană, dar şi de anunţare a unor inovaţii menite să inducă schimbări majore modului în care

oamenii îşi vor desfăşura activităţile în următorii cinci ani.Una din aceste inovaţii merită atenţia întregii omeniri,

pentru că are, poate mai mult decât multe altele, darul de a prefigura viitorul, unul deloc liniştitor în judecarea an-samblului numit viaţă umană. Este vorba despre iminenţa apariţiei calculatoarelor cuantice.

Ce spune IBM? Conform oficialilor firmei, cercetătorii din cadrul departamentului IBM Research au obţinut deja progrese majore în ceea ce priveşte performanţele dis-pozitivelor de calcul cuantic ce pot accelera realizarea unui calculator cuantic. Tradus în limbajul unui gigant precum IBM, un astfel de anunţ înseamnă, de fapt, că omenirea se găseşte chiar în pragul apariţiei oficiale a unui astfel de computer.

Ce afirmă mai departe compania? Că, folosind o varietate de tehnici disponibile în laboratoarele IBM, cercetătorii au stabilit trei recorduri pentru reducerea erorilor din cadrul calculelor elementare şi menţinerea integrităţii proprie-tăţilor mecanice cuantice în biţi cuantici (qubiţi) – unitatea elementară de informaţie a sistemelor de calcul cuantic.

IBM anunţă chiar că va implementa biţi cuantici super-conductori, ce utilizează tehnici de microfabricaţie dezvol-tate pentru tehnologia cipurilor din siliciu, asigurând astfel potenţialul de a manevra mii sau milioane de biţi cuantici. Proprietăţile speciale ale qubiţilor vor permite calculatoare-lor cuantice să proceseze milioane de operaţii simultan, spre deosebire de calculatoarele actuale, care pot procesa un număr minim de calcule simultane. Exemplul folosit de reprezentanţii Marelui Albastru spune că o singură unitate de 250 de qubiţi conţine mai mulţi biţi de informaţie decât numărul de atomi din univers.

Noţiunea de infinit a fost dintotdeauna imposibil de reprezentat de mintea umană, în afara unui concept vag de „foarte mare”. Ca atare, trecerea de la situaţia clasică fizică de stări zero şi unu la o situaţie cuantică în care numărul de stări posibile între zero şi unu este infinit şi dat de o probabilitate matematică are toate şansele să fie la fel de greu de înţeles.

Şi totuşi... Dacă am spune că un astfel de calculator cuan-tic de mărimea unui laptop actual ar putea procesa tot ce se

procesează pe mapamond în acest moment şi ar mai avea încă niscaiva rezerve de putere, parcă lucrurile încep să ca-pete o dimensiune măsurabilă pentru mintea umană, nu?

În a sa celebră lucrare „Singularity is Near”, Ray Kurzweil demonstrează că, la nivelul anului 2009, toate sutele de milioane de computere de pe planetă, dacă ar fi fost puse să lucreze în paralel, nu ar fi reuşit să atingă complexi-tatea proceselor de calcul implicate de gândirea unui singur amărât de şoarece. Cu atât mai puţin a unui singur om.

Ei bine, apariţia calculatoarelor cuantice va schimba radi-cal această paradigmă. Le-aş propune tuturor un exerciţiu de imaginaţie: Dacă sutele de milioane de computere cla-sice actuale ar fi înlocuite de sute de milioane de computere cuantice, fiecare procesând informaţii în număr de ordinul a 10 la puterea 15 sau mai mult, oare aşa ceva nu ar în-semna pur şi simplu posibilitatea de a descompune şi re-compune după proprie voinţă întregul univers?

Iar dacă aşa ceva se va petrece, şi se va petrece, căci, aşa cum am afirmat mai sus, o companie precum IBM nu-şi permite să facă anunţuri doar de dragul spectaculosului, cine şi ce va putea garanta oamenilor că vor mai dispune de locul actual pe scara trofică a vieţii, un loc din multe puncte de vedere nemeritat?

Cine şi ce va putea garanta, aşadar, că într-o lume plină de astfel de q-computere singura decizie rămasă proprie omului, aceea de conştientizare a propriei existenţe, nu va fi luată de un qubit aflat într-o stare de probabilitate oarecare? Iar odată cu asta că Skynet, reţeaua automatizată din Terminator, nu va deveni omniprezentă, ameninţând să extermine oamenii ca pe nişte paraziţi care au infestat un organism sănătos? Ceea ce, la urma urmei, uitându-ne la mulţi semeni de-ai noştri contemporani cu noi, mai ales din rândul celor care se cred mai presus de orice altă fiinţă de pe planetă, nici n-ar fi departe de adevăr. �

[email protected]

Bogdan Marchidanu

http://www.eset.ro

www.ittrends.ro

2 Nr. 3 - Martie 2012P E S C U R T

„Alianţa Digitală pentru România este o alianţă naturală care închide cercul tuturor factorilor care sunt responsabili de viitorul digital al României. Suntem parteneri pen-tru implementarea obiectivelor Agendei Di-gitale 2020. De aceea, cu atât mai mare este satisfacţia cu cât am regăsit pe lista celor care au semnat Protocolul de Colaborare nume mari, atât din partea asociaţiilor de profil, a societăţii civile, cât şi din partea mediului de afaceri”, a declarat Ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Răzvan Mustea - Şerban.

Alianţa Digitală pentru România îşi propune în mod concret să atragă cât mai mulţi utili-zatori noi online şi să investească în creşterea nivelului de competenţe IT ale celor deja co-nectaţi. Acest lucru este posibil doar prin crearea unei platforme inovative de colaborare

între societatea civilă, sectorul de business şi autoritatea statului.

Pe parcursul acestui an, ADR va organiza o serie de acţiuni care să conducă la realizarea obiectivelor propuse. Printre proiectele concrete se numără Road-show-ul Agenda Digitală 2020 şi campania Haipe Net 2012, care va avea loc în perioada 26-30 martie 2012. Cam-pania va fi derulată în telecentre, biblioteci

publice, Puncte de Acces Public la Informaţie, şcoli, ONG-uri şi organizaţii interesate.

Până în prezent, pe lângă MCSI, din partea Societăţii Civile au semnat protocolul ADR Aso-ciaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Infor ma ţio-nale - ADSI, Fundaţia EOS Romania, Aso ciaţia Producătorilor şi Distribuitorilor de Echipamente de Tehnologia Informaţiei şi Comu nicaţiilor – APDETIC, Asociaţia Pro Support, Fundaţia Inter national Research & Exchange Board INC – IREX, Asociaţia TechSoup, Asociaţia Societatea Internet - Internet Society Chapter, Asociaţia IAB Romania, Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Pu blice din România – ANBPR, Asociaţia Di rectorilor de Tehnologia Informaţiei şi Comu nicaţiilor din România.

Din sectorul privat s-au alăturat Alianţei Byblos Agora Group, Microsoft Romania, Intel Romania, IBM Romania, Siveco, S&T, Tele-trans şi Quartz Matrix. Alianţa Digitală pentru România rămâne deschisă pentru noi membri. � (EL)

Zitec mizează pe o creştere cu cel puţin 25% a cifrei de afaceri în acest an, la 1,4 milioa-

ne de euro, datorată atât serviciilor cu valoare adăugată oferite, cât şi majorării numărului de clienţi. „În 2011, compania a raportat un busi-ness de 1,12 mili oane de euro, ve niturile din piaţa românească re prezentând 40% din cifra de afa-ceri, faţă de 20% în anul precedent. Anul trecut am lucrat cu aproape 50 de clienţi din România şi din străinătate”, a declarat Alexandru Lăpuşan, CEO Zitec.

În acest an, Zitec îşi va continua dezvoltarea pe piaţa autohtonă, mizând pe atragerea de clienţi de calibru, dar, în acelaşi timp, va urmări ac-tiv şi creşterea portofoliului de parteneri din străinătate. În 2011, compania a dezvoltat mo-delul de business de incubator tehnologic in-vestind 50.000 de euro în start-up-ul american Zipongo, proiect susţinut de investitori de cali-bru precum Founder Collective, doctorul Neal Baer, producător al serialului ER şi Peter Dolan, fost CEO al gigantului farmaceutic Bristol Myers Squibb.

Proiectul este menit să ajute oamenii care îşi doresc un stil de viaţă echilibrat să descopere şi să cumpere mâncare sănătoasă. Acesta cuprinde două aplicaţii online: Zipongo Healthy Deals şi Zipongo zLife, precum şi variantele lor pentru

telefoane mobile, disponibile atât pentru Android, cât şi pentru iPhone. „Ne vom dubla investiţia în Zipongo în primele luni ale acestui an. Planul de business pentru 2012 prevede extinderea ofertelor de discount şi a planurilor de diete sănătoase în alte reţele de retail şi centre de sănătate din SUA. De asemenea, vom conti-nua dezvoltarea a încă două module ale aplicaţiei, ce oferă planuri perso-

nalizate de dietă şi sport”, a adăugat Lăpuşan.Alte proiecte pe care Zitec va miza în conti-

nuare sunt HotelPeeps.com şi Zidox. HotelPeeps, care cuprinde o aplicaţie Facebook şi o soluţie online de rezervări hoteliere a absorbit în 2011 o investiţie de 60.000 de euro. Pentru dezvoltarea celui de-al doilea proiect propriu, Zidox, soluţie de gestionare a timesheeturilor, project/HR ma-nagement şi chestionare HR360 au fost investiţi aproximativ 25.000 de euro. � (EL)

Fujitsu a lansat tableta media STYLISTIC M532 cu sistem de operare Android, dispozitivul mobil perfect pentru pro fe-sioniştii care vor să îmbine utilul cu plăcutul.STYLISTIC M532 constituie replica elegantă a Fujitsu la tendinţa din ce în ce mai prezentă „Bring Your Own De-vice” - BYOD (Adu-ţi Aparatul de-Acasă), oferind pentru CIO o soluţie la problema securităţii dispozitivelor mobile. STYLISTIC M532 contribuie la protejarea reţelelor firmei împotriva scurgerilor de informaţii către dispozitive ne-autorizate, fie din interiorul reţelei, fie din afara acesteia.Noua STYLISTIC M532 oferă utilizatorilor din mediul de afaceri acces mobil facil, aproape instantaneu, la infor-maţiile interne de care au nevoie. Tableta este versatilă şi portabilă, astfel încât să faciliteze accesul la informaţiile firmei în varii situaţii. Graţie unei baterii ce ţine aproape o zi întreagă, tableta media STYLISTIC este un însoţitor perfect, de dimineaţă până seara.În ceea ce priveşte utilizarea, cu cele 560 de grame ale sale, tableta media STYLISTIC M532 nu este numai uşoară, ci şi extrem de performantă. Printre nenumăratele sale dotări se află conectivitatea G/UMTS, orientarea facilă, prin intermediul GPS-ului integrat, un ecran capacitiv multi-touch şi posibilitatea de imersie totală oferită de cele două camere video, cea frontală şi cea din spate. Cel mai recent sistem de operare Android 4.0 reliefează uşurinţa de utilizare a tabletei, oferind un mediu multitasking perfect integrat şi posibilitatea de a personaliza aspectul tabletei şi modul de interacţiune cu aceasta. � (EL)

Fujitsu a lansat o tabletă Android

e-Incluziunea, primul punct pe agenda Alianţei Digitale

Zitec mizează pe o creştere cu 25% în 2012

Alexandru Lăpuşan

aref

Pe 29 februarie a avut loc la sediul MCSI întâlnirea de lucru a Alianţei Digitale pentru România – Capitolul incluziunea digitală, desfăşurată sub semnul campaniei europene eSkills Week 2012.

www.ittrends.ro


I N T E R V I U

http://www.asesoft.ro

www.ittrends.ro


Vendori precum HP oferă un portofo-liu larg de servicii de consultanţă pentru companiile care caută să accelereze adop-tarea de infrastructuri IT pe bază de cloud ca să-şi îmbunătăţească flexibilitatea la nivelul activităţii de bază. Astfel, serviciul HP Cloud Design oferă o abordare nouă a proceselor de proiectare şi implementare a infrastructurilor, promiţând astfel să faci-liteze realizarea de noi proiecte, reducând, în acelaşi timp, riscurile asociate lor. Princi-piile de design propuse de companie asigură realizarea unui model hibrid între opţiuni publice şi private de cloud, permiţându-le astfel organizaţiilor să livreze servicii care susţin încărcături diferite de muncă.

Serviciul HP Cloud Design presupune interacţiunea echipei de specialişti a com-

paniei cu clienţii pentru a înţelege cât mai bine cerinţele acestora în contextul investiţiilor realizate deja. Următorul pas este realizarea unei infrastructuri cloud personalizate şi a unui plan detaliat de im-plementare, care include estimate de cos-turi, direcţii clare de implementare, servicii de testare, de administrare a operaţiunilor, de întreţinere şi suport.

Beneficiile pentru clienţi nu se opresc aici. Serviciul HP Cloud Design oferă toate elementele necesare pentru susţinerea unui serviciu în cloud. Astfel, HP Reference Architecture for Cloud funcţionează ca o platformă comună pentru toate activităţile desfăşurate în cloud şi răspunde simul-tan mai multor cerinţe de business şi tehnologie. În acelaşi timp, planurile de

proiectare şi implementare iau în con-siderare toate aspectele procesului (de la migrarea activităţii la resurse financiare sau de personal), reducând astfel riscurile de implementare. HP utilizează o serie de instrumente de analiză şi planificare puse la dispoziţie de către laboratoarele interne ale companiei, precum şi bune practici ITIL v3 şi metodologii dovedite pentru a re-duce costurile redundanţelor tehnologice, ajutând astfel clienţii să ia decizii strategice privind investiţiile lor viitoare.

Companii de toate tipurile şi mărimile se străduiesc să înţeleagă modul în care pot construi infrastructuri de cloud sigure şi eficiente, realizând, de asemenea, şi toate obiectivele de business. Serviciile precum cel oferit de HP ajută aceste companii să abordeze dintr-o altă perspectivă ideea de a activa în cloud, creând, mai înainte de orice altceva, o bază solidă pentru dezvoltarea viitoare. Serviciul HP Cloud Design este disponibil la nivel mondial, iar costurile sale se stabilesc punctual, în funcţie de cerinţele specifice ale utilizatorilor. � (CF)

Eroziunea preţurilor, dar şi adoptarea la scară mai mare a noilor tehnologii ca Smart TV sau 3D, care au trezit interesul consumatorilor au fost principalii piloni ai evoluţiei pieţei de televizoare în 2011. Totodată, disponibilitatea acestor caracte-ristici noi pe diagonale mai mici, fapt care implică un cost mai redus de achiziţie, va susţine evoluţia acestui segment al pieţei electro-IT în cursul acestui an. Piaţa locală

a televizoarelor este dominată de modelele HD Ready si Full HD cu diagonală de 32 inci (81 cm), cu o tendinţă de orientare către diagonalele de 40 şi 42” (101-106 cm). Din punctul de vedere al tehnologiei, cele mai căutate modele sunt cele LED.

Network One Distribution a înregistrat anul trecut o creştere accelerată a vânzărilor de televizoare, în linie cu evoluţia de două cifre a pieţei de profil. Televizoarele repre-

zintă 10% din cifra de afaceri a Network One Distribution, care s-a ridicat anul tre-cut la 200 milioane de euro.

Network One Distribution are peste 800 de parteneri activi pe segmentul televi-zoarelor. Compania distribuie în Româ-nia 60 de branduri şi aproximativ 80 de categorii de produse. Network One Dis-tribution a încheiat anul 2011 cu o cifră de afaceri de 200 milioane euro şi vizează pentru anul acesta o creştere de 10%.

Compania Network One Distribution urmăreşte poziţionarea ca jucător regio-nal pe piaţa distribuţiei electro-IT din Europa Centrală şi de Est, prin extinderea operaţiunilor în Bulgaria, Serbia, Ucraina şi Ungaria până în 2014. � (CF)

Consultanţă şi servicii pentru cloud computingS

oluţiile de cloud computing reprezintă o opţiune atractivă pentru companiile mici şi mijlocii care vor să îşi îmbunătăţească infrastructura IT în anumite puncte, însă nu au fondurile necesare unor investiţii substanţiale. Datorită implementării tehnologiilor în cloud, care, în termeni simpli, se referă la utilizarea resurselor informatice externe în

locul resurselor proprii, companiile pot adăuga o serie de aplicaţii noi sau îşi pot suplimenta capacitatea fără să pună presiuni exagerate asupra bugetului.

Network One, dealer PhilipsN

etwork One Distribution (NOD – cunoscută anterior cu denumirea Asesoft Distribution) a semnat parteneriatul cu Philips pentru distribuţie de televizoare pe piaţa din România. „Televizoarele au continuat să fie şi în 2011 motorul pieţei electro-IT, cu creşteri ale vânzărilor pe care le estimăm la aproximativ 17%. Parteneriatul cu Philips TV ne va aduce

o creştere a cotei de piaţă pe acest segment până la 16%, comparativ cu 11% în anul 2011”, spune Răzvan Ziemba, Director General Network One Distribution.

www.ittrends.ro


http://www.dlink.ro

www.ittrends.ro


Denumit „bomba perfectă”, atacul de tip malware vine din China sub forma unui email cu un atașament în format .doc, denumit „Iran’s Oil and Nuclear Situation” (Situația petrolului și a armelor nucleare din Iran).

„Documentul nu conţine text, cum ar fi normal, ci o aplicație Adobe Shockwave Flash (SWF) care încearcă să încarce pe cal-culatorul vizat un fișier video modificat, cu extensia MP4. În documentul primit inițial există și un fișier executabil, protejat

cu mai mulți algoritmi de crip-tare. În timp ce este încărcat, fișierul mp4 declanșează o vul-nerabilitate în Flash, care duce la extragerea şi execuția fi șie rului din document”, decla ră Bogdan Botezatu, analist ame nințări in-formatice, BitDefender.

De îndată ce virusul este „plantat” pe computerul vic-timei, în directorul temporar, acesta ia legătura cu un server de comandă din China, de unde aşteaptă instrucţiuni supli-mentare.

Astfel de atacuri bazate pe ex-ploatarea vulnerabilităţilor din aplicaţii populare nu sunt rare, iar amenințările persistente pe care un astfel de atac le poate instala sunt dificil de detectat și eliminat atunci când au ajuns deja pe reţea. Este, așadar, im-portant să nu des chidem niciun fișier ce pare suspect, mai ales atunci când vine pe e-mail de

la persoane necunoscute. Folo-sirea unui firewall software este de asemenea esenţială pentru contra cararea acestor atacuri. Nu în ultimul rând, BitDefender recomandă utilizatorilor să ac-tualizeze aplicaţiile instalate, precum şi sistemul de operare imediat ce apar patch-uri de se-curitate pentru vulnerabilitățile identificate. � (CF)

Atac sofisticatS

pecialiștii BitDefender au detectat un atac sofisticat cu viruși inițiat de infractori informatici chinezi, care are ca țintă in-fectarea calculatoarelor oficialilor armatei americane. Atacul exploatează tensiunile politice în creștere și teama globală

legată de presupusul program de înarmare cu dispozitive nucleare al Iranului.

Bogdan Botezatu, analist amenințări informatice, BitDefender

http://www.zcom.ro

www.ittrends.ro


Canon PowerShot SX150 este o cameră foto com pactă ce oferă utilizatorilor control manual, dar şi funcţii automate, alături de un senzor de 14,1 MP, zoom optic 12x şi capabilităţi de fi lmare HD. Pentru utilizatorii începători modul Easy va prelua automat controlul tuturor setărilor, oferind fotografi ere uşoară în orice moment. Acest mod poate fi accesat rapid acţionând rotiţa de control a modurilor de fotografi ere situată pe partea de sus a camerei lângă butonul de pornire. Din perspectiva utilizatorului experimentat, SX150 oferă control manual complet şi are o aşezare a butoanelor similară cu cea a DSLR-urilor, oferind acces rapid şi uşor la funcţii precum timpul de expunere, deschiderea diafragmei, focalizare sau viteză ISO. PowerShot SX150 IS include un obiectiv cu zoom optic 12x, care oferă o distanţă focală cuprinsă între 28-336 mm, permiţând utilizatorului să captureze atât portrete, cât şi fotografi i de grup sau peisaje. Prezenţa senzorului Canon de 14,1 MP permite obţi nerea de fotografi i impresionante ce pot fi imprimate chiar şi la format mare (A3+).SX150 vine dotat cu o tehnologie Intelligent IS ce elimină efectul de blur şi cu un stablizator optic de imagine în 4 stopuri ce ajută la captura în detaliu a subiecţilor afl aţi la distanţă şi în lumină redusă. În modul video PowerShot SX150 IS oferă posibi litatea de a fi lma HD la rezoluţie 720p cu sunet stereo. Butonul dedicat

Movie Record Button, situat deasupra rotiţei de control a funcţiilor, vă permite să treceţi imediat de la modul foto la cel de fi lmare HD, fără a mai pierde timp navigând prin meniuri şi setări. Datorită gamei extinse de zoom, dar şi a tehnologiior imple-mentate de Canon, SX150 se integrează per fect în gama super zoom, fi ind alegerea ideală atunci când plecaţi în vacanţă.

Superzoom super-uşor pentru toată familia

Canon PowerShot SX150 IS

mm,ât şi n de pot fi

� Obiectiv wide-angle de 28 mm, zoom optic 12x

� Senzor CCD de 14,1 MP � Ecran LCD de 7,5 cm (3,0”) � Filme HD cu sunet stereo � Control manual complet � Film iFrame

PowerShot SX150 IS – caracteristici:

www.ittrends.ro

8 Nr. 3 - Martie 2012I N T E R V I U

IT TRENDS: Ce a însemnat anul 2011 pentru dumneavoastră?

Petronius Secăreanu: A fost un an difi-cil. Toată lumea ştie că pe lângă criza care a devenit o stare de fapt pe piaţă, am fost afectaţi destul de serios de cutremurul din Japonia din primăvară, mai ales din punct de vedere al disponibilităţii produselor. Sfârşitul de an, din nou, a adus o nouă calamitate, inundaţiile din Thailanda. Una peste alta însă, anul trecut faţă de 2010 a însemnat o creştere a afacerii la nive-lul partenerilor noştri în jur de 10%. Dacă vorbim de reperele importante ale acestei creşteri, pe de o parte au fost camerele foto, mai ales segmentul DSRL de camere profesionale, pe de altă parte am început să fim activi pe zona de print profesional şi am avut primele instalări de tipar digital profesional. Mai mult, ca şi portofoliu de produse în zona de tipar digital, anul tre-cut n-a fost simţită cooperarea cu Oce, dar din acest an o să devină din ce în ce mai evident că portofoliul nostru este cel mai larg din piaţă.

ITT: De ce atât de târziu?PS: Una din explicaţii vine din faptul că

modelul de business al Canon, mai ales în zona europeană este indirect. Ca să fii un jucător serios îţi trebuie un partener serios, care să cunoască foarte bine un astfel de business. Din această perspectivă, cum piaţa românească este chiar la început pe segmentul tiparului digital, nu am dispus de posibilitatea de a avea nişte parteneri solizi. Pe de altă parte, portofoliul de pro-duse a fost relativ limitat şi de aici şi deci-zia companiei de a achiziţiona producătorul Oce. Concentrarea a fost în bună măsură pe produse low-end şi middle–end, adică pe imprimante cu jet şi, în segmentul office, pe imprimante laser. Este clar însă că mesajul

s-a schimbat şi că direcţia strategică va fi de acum înainte tiparul digital combinat cu servicii aferente.

ITT: Ce înseamnă această mutare de direcţie către servicii?

PS: Efortul companiei din punct de ve-dere al cercetării-dezvoltării este îndreptat asupra îmbunătăţirii actualei tehnologii, care este matură, dar care are nevoie de adăugarea zonei de cloud computing şi a serviciilor aferente. Practic am început deja să lansăm produse pe piaţă care au facilităţi în această zonă, în segmentul office, dar şi în segmentul SoHo.

ITT: Cum poate o companie ca şi Canon să fructifice fenomenul cloud?

PS: Pentru Canon cloud computing în-seamnă acum completarea caracteristicilor produselor cu cât mai multe şi mai varia-te posibilităţi de conectare wireless, inte-grate în sistemele pe care le folosesc marii dezvoltatori de software şi integratorii de sistem. Pe de altă parte, este evidentă în-cercarea de apropiere de parteneri solizi din piaţă, care operează în cloud compu-ting mult mai bine şi mai apropiat de ceea ce se doreşte. În zona asta, deocamdată nu sunt nişte nume publice, însă cu certitu-dine se lucrează la încheierea de parteneri-ate strategice cu furnizori de servicii în cadrul cărora să se ofere clienţilor soluţii complete.

ITT: Cum se poate lega şi partea de pro-duse de imagine, unde Canon are o mare reputaţie, de fenomenul cloud?

PS: Nu există nimic clar şi concret în acest domeniu.

ITT: Pentru că am vorbit de produsele din zona de imagine, către ce va evolua acest domeniu?

PS: E greu de spus. În principiu tehnolo-gia e cam aceeaşi de ani de zile. Optica are

în continuare rolul ei extrem de important în obţinerea de imagini de calitate. A evoluat şi evoluează în continuare tot ce înseamnă electronică. Una din direcţiile principale pe care se orientează acum Canon este uşurinţa în utilizare şi aducerea tehnolo-giei cât mai aproape de utilizatorul normal, mediu. Chiar dacă în spate tehnologia e din ce în ce mai complicată, dorinţa este de simplificare a legăturii dintre utilizator şi echipament. De aceea investiţia majoră este în interfaţa de utilizare, în modalităţi de a accesa funcţiile prin funcţii de tip Help. La nivel de dezvoltare majoră am constatat clar migrarea tehnologiei din zona de cinema către utilizatorul obişnuit. Unul din ultimii exponenţi ai acestei tendinţe este ultima cameră profesională lansată de Canon, care se duce deja către utilizatorul neprofesio-nist. Este doar un pas prin care Canon face legătura dintre ceea ce înseamnă filmarea profesionistă, de studio, şi activităţile cu-rente ale utilizatorilor amatori.

ITT: Acest produs este disponibil şi în România?

PS: Încă nu, dar sperăm ca în câteva luni să fie disponibil şi aici.

ITT: Ne putem aştepta şi la alte produse lansate în acest an?

PS: Cu siguranţă că da. În prima parte a anului vor exista lansări de produse noi, probabil ocazionate de faptul că suntem parteneri la Campionatul European de Fotbal din acest an. �

Tehnologie de vârf pentru utilizator amatorde Bogdan Marchidanu

Petronius Secăreanu este country manager Canon România. În această calitate, domnia sa a discutat cu IT Trends despre mutările strategice pe care compania japoneză le efectuează pentru a aduce tehnologia profesională mai aproape de utilizatorul obişnuit.

Petronius Secăreanu, country manager Canon România

www.ittrends.ro


A D V E R T O R I A L

ACER Aspire 5755 - cuvinte despre performanţă uimitoare, entertainment de neuitat şi design unic

Acer Aspire 5755 este disponibil în reţeaua partenerilor SCOP Computers.

www.scop.ro

În zilele noastre, cerinţele utilizatorilor evoluează rapid, dar tehnologia trebuie să ţină pasul. Din toate activităţile pe care le întreprindem pe laptopul nostru, munca reprezintă doar o parte, restul este creaţie, activităţi multimedia şi jocuri. Acer a fost şi va fi întotdeauna conectat la nevoile utilizatorilor şi, ca o promisiune, a creat modelul Acer Aspire 5755 - perfect pentru performanţa uimitoare, entertainment de neuitat şi design unic. Combinând capacităţile grafi ce excelente şi o putere optimă de procesare, acest laptop poate să îndeplinească orice sarcină. Pune-l la încercare!

Acer Aspire 5755 are de partea lui un procesor din a doua generaţie Intel® Core™, asigurându-ţi astfel performanţa maximă pentru a îndeplini orice cerinţă şi putere de procesare pentru tot ceea ce înseamnă muzică, jocuri, poze, conectivitate socială şi alte cerinţe pentru aplicaţii mainstream. Mulţumită tehnologiei Turbo Boost Technology 2.0 şi capabilităţilor media ri di cate, Aspire 5755 oferă performanţă şi opţiuni grafi ce permisive pentru un conţinut plin de creaţie şi încântare. În plus, puterea de calcul şi efi cienţa energetică fac o combinaţie mai mult decât perfectă.

Când vorbim despre calculatoare, designul reprezintă o parte esenţială. Conştient de acest aspect, Acer a investit în Aspire 5755, oferindu-i un look pe măsura capacităţilor sale - elegant şi atrăgător. Exteriorul este glossy cu striaţii şi disponibil în câteva culori la alegere: maro, negru, roşu şi albastru. Tastatura de tip Acer FineTip chic-let, cu taste mari alături de touch pad reprezintă un alt avantaj al lui Aspire 5755.

Modelul are port HDMI care permite utilizatorilor să aducă experienţa HD pe ecran. Indiferent de ceea ce vrei să asculţi, sistemul Dolby® Advanced Audio v2 şi sunetul profesional redat de boxele din dotare, microfon sau sistemul home theater, te vor învălui în cel mai vibrant sunet. Calitatea superioară a sunetului combinată cu alegerea soluţiilor grafi ce de înaltă defi niţie şi opţional Blu-ray Disc™ reprezintă cheia către un entertainment care îţi va angaja toate simţurile.

Noul notebook oferă până la 8 GB de memorie DDR3, asigurând ultra-rapid un răspuns al sistemului şi un schimb de date pentru cereri de orice natură. Capacitatea de stocare a hard disk-ului de până la 750 GB furnizează un spaţiu generos pentru toate fi şierele. Un card reader multi-in-1 suportă ultimul format pentru stocare, sharing sau transfer fără efort.

Conectivitatea este importantă. Acer Aspire 5755 oferă conectare 802.11 b/g/n Wi-Fi CERTIFIED™ ce implică un hot spot sau orice reţea de acasă, în timp ce Acer Signal Up™ cu tehnologie Nplify™ creşte vitezele de transfer şi reduce punctele moarte sau căderile de conectivitate. Reţeaua Gigabit Ethernet oferă fi r stabil de conectivitate suportând rate de transfer de 1000 megabiţi pe secundă. Pentru a fi în contact cu prietenii sau pentru a seta video-conferinţe, camera Acer Crystal Eye de înaltă performanţă HD şi microfonul încorporat îţi vin în ajutor. Iar ca bonus, Aspire 5755 este echipat cu clear.fi , sistemul de multimedia sharing de la Acer care îţi aşterne divertismentul pe tavă. Clear.fi este o soluţie de tip cross-platform şi funcţionează imediat ce îl scoţi din cutie,

detectând în mod automat toate dispozitivele de tip clear.fi conectate la o reţea wireless. Tot conţinutul digital salvat pe oricare din aceste dispozitive poate fi distribuit folosind interfaţa media clear.fi �

www.ittrends.ro


IT TRENDS: Ce înseamnă pentru dum neavoastră CIO Council?

Aurelian Sin: CIO Council este o organizaţie în care întâl-nesc colegi şi prieteni cu care am preocupări profesionale co-mune, unde discutăm despre ceea ce ne preocupă, încercări, dificultăţi, soluţii, viitor şi lecţii învăţate. CIO Council este un mediu în care împărtăşesc, va-li dez idei şi, împreună cu cole-gii mei, construim şi înţelegem mai bine ceea ce ni se întâmplă.

ITT: Ce rol trebuie să joace CIO Council, din punctul dum-neavoastră de vedere, în socie-tate?

AS: Lumea în jurul nostru se schimbă şi se transformă datorită tehnologiei/IT-ului, iar un efect constant şi crescând este nevoia din ce în ce mai mare de aplicaţii şi putere de calcul. În ultimii zeci de ani IT-ul a fost un atribut al compani-ilor, iar în ultimii ani a devenit un produs de consum de care orice persoană/familie are ne-voie, îl vrea şi şi-l permite (a se vedea piaţa smartphone-uri-lor); astăzi vedem că oamenii au calculatoare mai bune acasă decât la serviciu, iar in viitorul foarte apropiat vor avea aplicaţii mai bune (mai puter-nice, mai prietenoase) acasă decât la serviciu. Sunt foarte multe arii în care IT-ul poate aduce valoare, dezvolta com-panii sau face viaţa oameni-

lor mai bună sau mai plăcută, iar parte din rolul şi respon-sabilitatea noastră este să ne aducem contribuţia în această direcţie. În prezent, dar mai ales în viitor, un factor necesar şi care va influenţa succesul este integrarea şi automatiza-rea, iar IT-ul este şi trebuie să fie coloana vertebrală, nu doar în mod reactiv răspunzând ne-voilor, dar şi în mod pro activ descoperind oportunităţi şi po-sibilităţi pe care să le vândă şi să le transforme în realităţi.

Numărul oameniilor implicaţi în IT este din ce în ce mai mare şi în continuă creştere; în acelaşi timp, nevoia de oa-meni de IT este mai mare decât numărul existent şi decât o creştere posibilă şi sănătoasă. Aceast fapt pune o continuă presiune asupra IT-ului să se reinventeze şi să găsească mo-dalităţi noi în fiecare zi de a face mai mult cu mai puţin. Ro-lul CIO Council este acela de a aduna CIO, Directori/Manageri de IT la discuţii comune despre ceea ce IT-ul poate să facă, cum poate să facă şi cum se poate transforma. Efectul pe care îl aşteptăm de la CIO Council este să contribuie la dezvoltarea IT-ului, să crească maturitatea IT în România şi să joace un rol important în dezvoltarea me-diului de afaceri şi al societăţii.

ITT: Ca director IT, simţiţi ne-voia unei implicări mai mari a unui CIO în deciziile strategice

şi operaţionale legate de dez-voltarea afacerii companiei?

AS: Opinia pe care o am este foarte mult influenţată de experienţa acumulată în ultimii 6 ani în care am făcut parte din Boardul Director al companiei în care lucrez. Cred că CIO-ul poate şi trebuie să joace un rol în deciziile stra-tegice şi operaţionale ale afa-cerii companiei, mai ales acum, când companiile sunt din ce în ce mai integrate şi automati-zate şi sub o continuă presiune de optimizare şi dezvoltare. În ziua de azi îmi este foarte greu să cred că există compa-nii de dimensiune medie care pot supravieţui fără a avea IT, dar în acelaşi timp nu trebuie să privim IT-ul doar prin ce am putea pierde dacă nu l-am avea sau dacă nu ar funcţiona; dar mai ales ar trebui să privim IT-ul ca un ele ment care poate contribui activ la dezvoltare şi diferenţiere.

În acelaşi timp, cred că acest rol trebuie câştigat prin rezul-tatele/valoarea adusă de de-partamentul IT companiei, prin depăşirea rolului de departa-

ment suport şi prin trecerea în rolul de partener al afacerii, din reactiv în proactiv.

ITT: Din punctul dumnea-

voastră de vedere, criza eco-nomică joacă un rol în creşterea importanţei managerilor IT?

AS: Criza economică, prin pre siunea pe care o pune pe op timizare şi integrare, poate să ajute, dar cred că rolul prin-cipal în creşterea importanţei managerilor de IT îl joacă ma -nagerii înşişi prin ceea ce fac, prin rezultatele pe care le obţin, prin relaţiile pe care le creează şi valoarea pe care o gene rează.

ITT: Care ar fi acţiunile nece-sare de efectuat de către CIO Council pentru creşterea rolului organizaţiei în societate?

AS: Acţiunile CIO Council trebuie să meargă în direcţia de dezvoltare a pieţei de IT, inclusiv a personalului IT, ma-nagementului IT, furnizorilor, prin schimbul de experienţă şi de best practice, printr-un dialog deschis între toţi actorii care participă în piaţa de IT din România. �

Pledoarie pentru ITde Bogdan Marchidanu

Aurelian Sin este membru al CIO Council şi director IT în cadrul Danone România. Ca şi membru al CIO Council, domnia sa a discu-tat cu IT Trends despre rolul şi importanţa acestei organizaţii pe

piaţa IT din România.

Aurelian Sin, director IT Danone România

www.ittrends.ro

11Nr. 3 - Martie 2012

I N T E R V I U

În administraţia publică nu există un sistem informatic mai complex decât SIUI. De aceea, este firesc să fie în prim-planul atenţiei medicilor, farmaciştilor, specialiştilor IT, autorităţilor şi a opiniei publi-ce. Dragoş Dobran, directorul departamentului eHealth din SIVECO Romania, unul din cei peste 400 de specialişti care au contribuit la implementarea sistemului, ne descrie dimen-siunea acestuia.

IT Trends: Sunt o mulţime de voci pro şi contra SIUI. De ce după 3 ani de la imple-mentare încă mai sunt atât de multe comentarii?

Dragoş Dobran: Este un sistem de o amploare uriaşă care a schimbat un mod de lucru greoi, ineficient, necon-trolat, scump, cu unul tran-sparent, modern şi eficient. Iar avantajele cuantificate în cifre se văd la buget. Numai într-un singur an SIUI şi-a amor ti-zat în totalitate cheltu ielile de im plementare. Ca urmare a a pli cãrii regulilor de validare pri vind decontarea me dica-mentelor gratuite şi compensa-te, în pri mul an de funcţio na re s-a făcut o economie de 300 milioane de lei. Numărul celor care văd valoarea lui socială şi eficienţa în controlul resur-selor este mult mai mare decât

al criticilor. Toate pro iectele de anvergură trec printr-o pe-rioadă de „neacceptare” şi au parte de critici mai mult sau mai puţin fondate. Cert este că sistemul face curăţenie şi or-dine în locuri rămase în zona gri multă vreme.

IT Trends: În ce categorie încadraţi proiectul SIUI?

Dragoş Dobran: Cu sigu-ranţă, în categoria proiectelor de mari dimensiuni şi nu nu-mai la nivel naţional, ci şi european. Ca să vă faceţi o idee asupra dimensiunii sistemului, lunar sunt raportate peste 16.560.000 de servicii medico- farmaceutice de la un nu-măr de aproximativ 22.200 de furni zori. Media lunară de date acumulate reprezintă 3.420.074 reţete medicale, 601.925 internări, 210.584 cer tifi cate medicale, 4.490.649 docu mente financiare primare, 15.256.160 note contabile, 4.690.008 plăţi, 3.180.496 facturi primite etc. Poate că sunt date tehnice seci care nu spun mare lucru publicului larg, dar pentru specialişti do-vedesc că acest sistem îşi face treaba zi de zi şi deserveşte cu imparţialitate întregul sistem de asigurări de sănătate din România. Toată baza de date a SIUI are 6 TeraByte - un TeraByte reprezintă 1.000 de

GigaBytes, adică un milion de MegaBytes.

IT Trends: Ce resurse umane consumă un astfel de sistem?

Dragoş Dobran: Foarte mari. Este vorba de un sistem aflat într-o continuă schimba-re, viu, dinamic, care evoluează şi care trebuie să încorporeze prompt toate modificările le-gislative apărute. De exem-plu, specialiştii SIVECO şi ai partenerilor au lucrat 21.181 zile în anul 2007, în anul 2008 au fost consumate 36.538 zile, în 2009 au fost consumate 9.102 zile şi în 2010 au fost consumate 7.951 zile.

IT Trends: Ce feed back aveţi din partea beneficiarului?

Dragoş Dobran: Suntem în permanenţă conectaţi la ce-rin ţele beneficiarului pentru că sistemul este unul extrem de mare şi necesită prezenţa specialiştilor 24 de ore din 24. Avem nu numai un feed back

bun din partea celor cu care lucrăm, dar şi unul la fel de în-curajator din partea experţilor internaţionali. Asociaţia Inter-naţională de Project Manage-ment (IPMA) ne-a oferit anul trecut titlul de Finalist al com-petiţiei 2011 pentru acest pro-iect. Selectarea SIUI a fost re-alizată de o echipă de auditori internaţionali ai IPMA, veniţi din Turcia, Olanda, China, Iran şi Grecia. Ulterior, evalua-rea tuturor proiectelor candi-date s-a realizat de un juriu internaţional.

Puţine firme sunt în stare să facă proiecte de o asemenea di mensiune. În esenţă, pro-iec tele mari implică o mulţime de dificultăţi, termene strânse, re sponsabilităţi, antrenarea asute de resurse la orice oră. Es te un efort pe care nu şi-l asu mă oricine. Firma noastră s-a specializat în realizarea de pro iecte mari, de anvergură naţio nală, iar SIUI este un bun exemplu. �

SIUI – cel mai mare sistem informatic din Româniade IT TRENDS

DDrrrrrrrrrrragoş Dobran, director departamentuutuuul ll l eHeHeHeHealth,h,h,h,h, SIVECCO Romania

Sute de milioane de rapoarte generate în fiecare an. 19 milioane de beneficiari. Întrebarea „De ce este atât de special acest sistem?” aproape că nu-şi mai are rostul. Şi totuşi….

www.ittrends.ro


Monica Ene-Pietroşanu a fost angajată de corporaţia Intel să se ocupe de condu-cerea recent inauguratului centru de

cercetare-dezvoltare de la Bucureşti. Este o poziţie încărcată de responsabilităţi, dar şi de provocări pentru un om care, aşa după cum el însuşi mărturiseşte, continuă să facă tot ceea ce face cu pasiune.

IT TRENDS: De ce aţi venit la Intel după atâţia ani de Microsoft?

Monica Ene-Pietroşanu: Microsoft a fost o experienţă extraordinară pentru mine şi a avut două capitole foarte mari. A fost partea dintre 1998 şi 2005, când am lucrat în Statele Unite, în grupul de cercetare-dez-voltare pentru Windows, unde am înce put ca developer şi am crescut pe diverse poziţii de management. Am învăţat foarte mult acolo, dar dorinţa mea a fost mereu să revenim în ţară şi să pot folosi această experienţă pentru a clădi ceva în România. În 2005 m-am întors, împreună cu familia. Am avut oportunitatea de a putea continua aici cu Microsoft şi, mai mult decât atât, să îmi pot materializa visul de a clădi ceva în România pentru că exact în acea perioadă s-a deschis centrul de suport tehnic glo-bal Microsoft. Am fost primul manager de echipă acolo. Am pornit cu cincisprezece ingineri, dar în timp totul s-a extins. Pen-tru mine a fost o experienţă de antrepreno-riat, din care am învăţat foarte multe. În-totdeauna însă mi-am dorit să mă întorc în cercetare-dezvoltare. În decembrie 2010, când am aflat de centrul Intel, m-a atras foarte mult activitatea de pionierat pe care Intel o desfăşoară în România pe partea de R&D. Pentru mine este o oportunitate imensă de a combina două lumi: experienţa antreprenorială câştigată în România de a creşte o organizaţie şi, în acelaşi timp, experienţa tehnică acumulată în Statele Unite.

ITT: Ca provocare, cum vedeţi diferenţa între un centru de suport şi un centru R&D?

MP: Să spunem că sunt şi foarte multe lucruri similare. Din punct de vedere al creş-

terii unei organizaţii, multe din provo cări sunt la fel. Am descoperit asta pe parcursul buclei de interviu cu Intel. Iniţial, nu ştiam că voi merge pe calea aceasta, de country manager. Pur şi simplu, vorbind cu cei din Intel am descoperit că multe din lucrurile pe care le făceam acolo legate de relaţia cu universităţile, de construcţia unui ecosistem în piaţă, de sănătatea organizaţiei interioare, se constituie în provocări similare. Evident, cercetarea-dezvoltarea pune alte probleme. Pe partea de R&D, găsirea de resurse cred că este mai uşoară, deoarece România dispune de o şcoală de calculatoare foarte bună. Pe mine m-a atras mult şi faptul că reînnod relaţia cu facultatea, cu mediul de ştiinţa computerelor. Mă întorc într-o lume în care am activat o vreme. Evident, provocarea suplimentară este aceea a livrării valorii. Vrem ca acest centru să accelereze inovaţia în România, să aducem o contribuţie pe har-ta Intel, şi vrem să dezvoltăm o echipă care să aibă un asemenea impact.

ITT: Aici văd eu problema. În cadrul cen-trului de suport existau ţinte clare de busi-ness, definite de satisfacerea clientului. Aici cine fixează aceste ţinte?

MP: O echipă capabilă, lucrând într-un mediu adecvat, poate să dezvolte inovaţia

la nivelul pe care îl dorim. Lucrăm cu oa-meni, şi oamenii creează valoare acolo unde se simt împliniţi. Din alte puncte de vedere, ţintele sunt diferite. În R&D sunt, evident, alte metode de a măsura performanţa, dar multe lucruri sunt asemănătoare. Centrul Intel din România va avea un rol foarte mare din punct de vedere al inovaţiei. La nivel mondial, Intel se transformă dintr-o companie care era lider pe piaţa procesoare-lor, într-o companie care livrează soluţii. În cadrul acestui proces de transformare, creşte foarte mult rolul software-ului care dă viaţă acestor soluţii. În acest context, un centru R&D software în România constituie o dovadă a acestei transformări şi o opor-tunitate extraordinară pentru România. Astfel, România îşi poate creşte importanţa în ecosistemul mondial Intel. Este o ocazie enormă de a fructifica creativitatea nativă a multor români.

ITT: Bun, ca să fiu răutăcios, cum vă împăcaţi atunci cu disciplina şi cu respec-tarea termenelor limită?

MP: Oamenii sunt la fel peste tot. Dacă ai o echipă foarte puternică de management, eu zic că astfel de lucruri sunt gestionabile. Mai mult, dacă oamenii sunt puternic motivaţi de ceea ce fac, sunt extrem de productivi.

Omul potrivit la locul potrivitde Romulus Maier şi Bogdan Marchidanu

Monica Ene-Pietroşanu, R&D Country Manager at Intel Romania Software Development Center

www.ittrends.ro

13Nr. 3 - Martie 2012

I N T E R V I U

ITT: Ce genuri de activităţi se vor des-făşura în acest centru?

MP: Este o întrebare încă deschisă. La ora actuală avem două direcţii principale. Este partea de Open Source Technolo gy Center, care se axează pe dezvoltarea pentru plat-forme mobile, Mobile Compu ting Solutions, şi este partea de Platform Technology Ana-lysis Center, care prin ana lize şi evaluări contribuie la roadmap-ul pe următorii cinci-zece ani pentru Intel. Mi siunea mea este să cresc acest centru şi, ca urmare, este impor-tant ca aici să avem un teritoriu bun pentru business-uri noi, pe care Intel să le aducă sau să le pornească aici.

ITT: Veţi intra şi în zona de aplicaţii pen-tru mobile computing?

MP: La ora actuală suntem implicaţi în partea de platforme pentru mobile compu-ting. Avem experţi în sisteme de operare, însă aplicaţiile mobile reprezintă o mare piaţă şi un mare potenţial de viitor, aşa că o asemenea posibilitate nu este apriori exclusă. Deja avem proiecte pentru interni care se ocupă de acest sector de aplicaţii mobile. Până la urmă, lucrurile se leagă între ele, căci noi facem dezvoltare pe în-treaga stivă.

ITT: Dezvoltaţi pentru orice fel de platformă?

MP: Intel are o strategie deschisă din punct de vedere al sistemului de operare. Înseamnă că dezvoltăm pe orice fel de platformă dar, evident, optimizăm la nivel de sistem de operare rularea pe arhitectura Intel. Suntem parteneri importanţi pentru Microsoft, dar lucrăm şi pe Android, avem şi varianta Open Source. Ideea este că acest concept Intel de Compute Continuum tre-buie să presupună şi o mare diversitate de sisteme de operare.

ITT: Cum vedeţi această diversificare enormă a dispozitivelor folosite de utiliza-tori?

MP: Ce pot să spun? Da, este vorba de o diversificare majoră, iar acest fapt ne încurajează să ne orientăm tot mai mult către experienţa utilizatorului. Asta înseamnă că nu mai pornim de la siliciu şi construim în sus, ci pornim de la experienţa pe care vrem să o oferim utilizatorilor şi ve-dem ce hardware şi software este necesar pentru a o susţine. Utilizatorii vor câştiga de aici, căci există libertatea de alegere.

ITT: De unde luaţi feedback-ul de utiliza-tor?

MP: Centrul e mult prea nou ca să facem studii aici. Mult feedback provine, într-ade-văr, din corporaţie, dar şi acolo există de-partamente întregi care studiază impactul asupra utilizatorilor, ce se caută şi aşa mai departe.

ITT: Vă întrebam asta pentru că studenţii din mediul universitar, dincolo de resursă umană potenţială, sunt şi un mediu ex-celent de utilizator...

MP: Categoric. Iar asta este una din ma-rile satisfacţii pe care mi le aduce job-ul meu. Mă refer la faptul că putem să ne implicăm în universităţi şi în mediul aca-demic, putem să avem nişte colaborări care să ofere acea experienţă reală de viaţă ti-nerilor talentaţi care ştiu ce vor. Avem, de altfel, un program de internship în care sunt angrenaţi cincisprezece oameni. Sunt studenţi la masterat sau la doctorat şi sunt extrem de pasionaţi de ceea ce fac. În plus, vin cu acel „ochi proaspăt” din afară şi cu dorinţa de a face ceva de impact. Mai mult, la ora actuală, în Politehnică, avem programe de colaborare pe proiecte de cer-cetare. Suntem în proces de a crea acolo un Student Educational Lab, avem vorbi-tori invitaţi din lumea Open Source şi din

Intel care vin să le vorbească studenţilor şi să susţină prezentări. Şi asta nu este tot. Vrem să extindem programele şi mai vrem să ne extindem şi la alte universităţi din Bucureşti şi din ţară.

ITT: Câţi oameni puteţi absorbi?MP: Deocamdată ce se vede la acest etaj,

până la 180 de oameni, dar acest număr nu reprezintă o limită. Totul va depinde, ca în orice corporaţie, de tendinţele pieţei. Cel mai important aici este faptul că acest Cen-tru din România este primul greenfield site (investiţie de la zero – n.r.) realizat de Intel în Europa. Iar acesta este un semn clar al dorinţei Intel de a se extinde aici.

ITT: Există un profil tipic al angajatului?MP: Ceea ce contează sunt competenţele

în system programming, dar mai mult decât atât contează pasiunea oamenilor şi dorinţa lor de a învăţa. Contează şi dorinţa lor de a crea ceva nou, dar şi disponibilitatea lor de a lucra în echipă, într-o cultură diversă, multinaţională.

În cursul lunii februarie, în cadrul ale-gerilor privind noua echipă de conducere a ANIS, Monica Ene-Pietroşanu a fost aleasă vicepreşedinte al asociaţiei, urmând să se ocupe de proiecte care vizează domeniul cercetării și dezvoltării, precum și în relația cu autoritățile pe acest subiect. �

www.ittrends.ro


IT TRENDS: De ce a fost nevoie de lan-sarea unei noi generaţii de servere?

Mihai Guran: De fapt, această lansare reprezintă a treia parte a unui program mai complex, întins pe o perioadă de doi ani şi în care HP a investit peste 300 de mili-oane de dolari. Prima parte a proiectului, denumită Misiunea Moonshot, a însem-nat lansarea unor echipamente adresate clienţilor interesaţi de un consum de ener-gie extrem de redus. Vorbim de rack-uri cu până la 2300 de servere. Către sfârşitul anului trecut s-a lansat a doua parte a pro-gramului, denumită Misiunea Odyssey, un proiect care îşi propune unirea în cadrul unei platforme comune a echipamentelor care acum funcţionează separat. E vorba de echipamente care ru lează pe Unix, Linux şi Windows. Acum vorbim de a treia mi siune lansată în program, Misiunea Voyager. Este cea mai îndrăzneaţă misiune de până acum, deoarece se adresează celor mai largi categorii de clienţi, de la IMM-uri până la cele mai mari corporaţii şi organizaţii din sectorul public. Generaţia nouă de servere, lansată acum, are o arhitectură nouă de sistem, care beneficiază de peste 900 de patente înregistrate şi peste 150 de inovaţii înglobate.

ITT: De ce ar vrea un utilizator de ser-vere din generaţie mai veche să treacă la noua generaţie?

MG: Cred că unul din obiectivele fun-damentale ale clienţilor, indiferent de mă-rimea lor, este eliminarea în cât mai mare măsură a operaţiunilor manuale legate de administrarea şi întreţinerea serverelor.

Iar această generaţie nouă îşi propune să schimbe experienţa utilizatorilor, mai ales în centrele de date, prin modul în care sunt instalate, operate şi întreţinute aceste ser-vere. Practic vorbim despre automatizarea tuturor aspectelor din ciclul de viaţă al unui server. Acest lucru se face prin soluţiile software, iar soluţiile software se bazează pe inovaţiile prezente în cadrul acestei arhitecturi de sistem noi. De fapt este un întreg ecosistem construit în jurul acestei infrastructuri şi arhitecturi de senzori.

ITT: Dacă vorbim de automatizarea ope raţiunilor legate de servere, nu poate apărea temerea legată de eliminarea unor job-uri precum administrarea de sistem?

MG: Aş afirma că în niciun caz. De fapt, HP doreşte să acorde chiar mai mult timp administratorilor de sistem, iar acest timp poate fi folosit de către ei la activităţi care pot aduce valoare adăugată companiei. De pildă, într-un centru de date tipic, de circa 900 de metri pătraţi, sunt costuri substanţiale care se pot elimina prin uti-lizarea noii arhitecturi de servere, din re-ducerea costurilor de operare manuală. Vorbim de economii de până la 24 de mi-lioane de dolari pe o perioadă de trei ani de zile doar din reducerea unor astfel de

costuri. Pentru un administrator de sistem tipic se poate afirma că i se eliberează treizeci de zile pe parcursul unui an în care el poate face altceva.

ITT: Ce anume ar putea face?MG: De exemplu, optimizare. Sau pro-

iectarea şi testarea unor soluţii de tip cloud. Definirea unor procese noi de busi-ness care să ajute organizaţia să se adap-teze la noile tehnologii. Am să repet aici: noua arhitectură reduce drastic numărul de operaţiuni manuale.

ITT: Cu alte cuvinte am putea afirma că această nouă generaţie conferă puteri sporite unui director IT, de pildă, în sensul creşterii rolului lui în organizaţia din care face parte?

MG: Eu aş spune că da. Un astfel de om poate fi descărcat de multe din lucrurile pe care le făcea în mod curent. Vorbim mai ales de acţiunile repetitive, fără valoare adăugată mare. În timpul astfel eliberat, el se poate concentra pe lucruri creative. Una din marile provocări ale oamenilor din IT este să discute de la egal la egal cu responsabilii afacerilor şi să se trans-forme din tr-un centru de cost către o zonă de soluţii prin care să se câştige avantaje competitive pe piaţă. Ne aşteptăm şi sunt

Schimbare de generaţie de serverede Romulus Maier şi Bogdan Marchidanu

HP a lansat de curând în România noua gene-raţie de servere, Gen8, o generaţie care, prin caracteristicile anunţate, promite să fie revoluţionară din punct de vedere al schimbării de concepţie privind ecosistemele acestor echipamente. Mihai Guran, Directorul diviziei Enterprise, Servers, Storage and Networks din cadrul HP România, a explicat revistei IT Trends ce va putea schimba această lansare.

Mihai Guran, Director divizia Enterprise, Servers, Storage and Networks, HP România

www.ittrends.ro

15Nr. 3 - Martie 2012

I N T E R V I U

predicţii care spun că în acest an va creşte exponenţial adopţia cloud computing-ului. Din câte văd eu însă, clienţii noştri adoptă cloud-ul în paşi. Cei mai mulţi au nevoie mai întâi să testeze şi pe urmă să adopte. Cu noua generaţie de servere de la HP sunt convins că vor avea ceva mai mult timp să se implice în astfel de activităţi creative. Aceste servere sunt mai inteligente. Ele se pot inclusiv conecta cu centrele de date, pentru a se afla unde se află serverul, ce încărcare are şi aşa mai departe. Până la urmă, toate astea înseamnă bani. Pentru exemplul pe care l-am dat la început, de pildă, cu centrul de date de 900 de metri pătraţi, costurile de operare se pot ridica la circa 29 de milioane de dolari în trei ani. Cu noua generaţie de servere, o mare parte din aceste costuri se pot reduce semnificativ.

ITT: De ce ar investi o firmă mică, în condiţii de criză prelungită, în servere de nouă generaţie când ele poate nu au amor-tizat încă investiţiile în servere vechi?

MG: Cred că sunt mai multe paliere de răspuns. Sunt convins că vor fi firme care nu-şi vor înlocui serverele din prima clipă. Cu siguranţă însă firmele mici se uită foarte bine la piaţa lor şi la soluţii care să le aducă avantaje competitive. Prin muta-rea lor într-un centru de cloud, de pildă, s-ar putea ca aceste firme să obţină re-spectivele avantaje. În plus, prin folosirea tehnologiilor de tip cloud, e posibil ca ast-fel de firme să vină pe piaţă cu oferte noi sau să-şi organizeze mai eficient afacerea curentă. Mai există un factor aici: explo-zia informaţiilor. Datele şi aplicaţiile se în-mulţesc exponenţial, şi asta duce exact la nevoile de care pomeneam mai înainte.

ITT: Va fi urmată această lansare de servere de lansări de medii noi de stocare?

MG: Asta tocmai pentru că am menţionat explozia informaţională. Îmi face plăcere să amintesc aici anunţurile de anul trecut legate de sistemele de stocare 3par, care sunt sisteme de stocare proiectate special pentru cloud, menite să facă faţă unor încărcări neprevăzute. Un astfel de sistem poate face faţă până la 420.000 de intrări-ieşiri de date pe secundă. Astfel de sisteme sunt folosite de şapte din cei mai mari zece furnizori de cloud din lume. Sunt peste zece astfel de sisteme de stocare livrate şi în România în ultimele şase luni.

ITT: România este poate ţara cu cele mai puţine centre de date din zonă. I-aţi sfătui

pe clienţi mai degrabă să investească în infrastructuri proprii sau în servicii de tip cloud?

MG: În mod cert există interes în Româ-nia pentru investiţii în cloud. Sunt compa-nii care investesc din fonduri proprii sau din fonduri atrase. Astăzi putem construi infrastructura pentru cloud, însă este foarte important să ne dăm seama că în cloud nu se ajunge peste noapte. De aceea, situaţia va continua cel puţin pentru o perioadă de timp să fie hibridă între infra-structuri proprii şi cloud.

ITT: Divizia pe care o conduceţi vin-dea în mod tradiţional echipamente de

infrastructură. Cum veţi face faţă provo-cării induse de paradigma numită cloud computing?

MG: Cu siguranţă este vorba de o provo-care aici. Cred însă că noi suntem cea mai potrivită companie care să răspundă aces-tei provocări. Am menţionat la început, de pildă, Misiunea Odyssey. Ei bine, acesta este şi răspunsul la întrebarea dum nea-voastră.

ITT: Cum a evoluat şi evoluează piaţa românească din punctul dumneavoastră de vedere?

MG: Pe piaţa de servere, în 2010 au fost livrate 9.856 de servere în România, iar cota de piaţă a fost de 40,9%, con-form IDC. În 2011, creşterea pieţei a fost

de 19,4%, adică s-au livrat 11.764 de servere. Creşterea HP a fost de 31%, deci semnificativ peste creşterea pieţei, iar cota sa de piaţă a atins 44,9%. Iar trendul nu poate fi decât crescător, tocmai luând în calcul tendinţa de creştere exponenţială a informaţiilor.

ITT: Cum este balansul între zona privată de clienţi şi zona administraţiei?

MG: Cred că ambele zone sunt la fel de importante. În ambele zone s-au înregistrat creşteri. Au existat creşteri în zona proiec-telor din administraţia centrală, dar şi în zona bancară, zona de telecomunicaţii, zona de furnizori de infrastructură.

ITT: Cum abordaţi problematica securi-tăţii soluţiilor pe care le furnizaţi?

MG: Securitatea reprezintă unul din cele mai importante lucruri pentru o companie precum HP. Soluţiile de securitate în sine nu fac obiectul diviziei pe care o conduc, însă, pe altă parte, orice proiect de centru de date sau de cloud trebuie să includă o parte de securitate. Avem integrate sau în curs de integrare toate soluţiile de securi-tate pe care le-am achiziţionat şi de aceea credem că suntem lideri şi pe această piaţă. Vedem asta şi din răspunsul pieţei la oferta noastră.

ITT: HP are dezvoltat în România şi un centru de suport şi inovare. Există interac-tivitate între acest centru şi divizia pe care o conduceţi?

MG: Centrul GBOC este unul din cele mai puternice centre de acest gen din Europa. Da, şi divizia pe care o conduc interacţionează cu serviciile oferite de acest centru. Cei de acolo lucrează inclusiv intern pentru noi în sensul optimizării de procese în cadrul diviziei pe care o conduc. O parte din dezvoltările de software HP se fac însă la Cluj, unde avem un centru de cercetare-dezvoltare. Cred că va depinde de noi toţi, inclusiv de România în an-samblul ei ca să dezvoltăm aceste centre şi să folosim mai bine inteligenţa acumulată acolo.

ITT: Se prefigurează şi pentru HP Româ-nia posibilitatea de a deschide un centru de date aici prin care să ofere servicii terţilor?

MG: În acest moment nu există această intenţie. Strategia noastră este să ne aju-tăm clienţii şi partenerii să-şi con struiască propriile lor centre de date, iar pentru asta activăm inclusiv cu divizia noastră specializată pe servicii financiare. �

www.ittrends.ro

16 Nr. 3 - Martie 2012e H E A L T H

Intel oferă fundaţia de calcul ce permite inovaţia în domeniul sănătăţii. Începe cu procesoarele sale. PC-urile dotate cu familia de procesoare Intel Core 2012 oferă o gamă vastă de beneficii pentru organizaţiile din domeniul sănătăţii. Performanţa inteligentă a aces-teia ajută medicii şi personalul din instituţiile medicale să lucreze mai eficient. Procesoarele Intel Core vPro pot ajuta la reducerea costurilor de întreţinere IT, iar securitatea inteligentă poate ajuta la protejarea informaţiilor despre pacienţi.

Tehnologia Intel ajută, de asemenea, partenerii să dezvolte echipa-mente medicale şi sisteme informatice care asigură furnizarea de cali-tate îmbunătăţită, acces la informaţie şi performanţă economică. Aceste soluţii includ noi tehnologii eficiente din punct de vedere economic şi financiar, care ajută departamentele IT din domeniul sănătăţii să obţină mai multă valoare din fiecare dolar cheltuit.

Iată beneficiile pe care le aduce Intel pentru toţi acţionarii din dome-niul sănătăţii.

FURNIZORI DE SERVICII DE SĂNĂTATE - Către spitalul digital integrat

Furnizorii de servicii de sănătate se confruntă în fiecare zi cu provocări pentru a creşte calitatea îngrijirii medicale, a optimiza fluxurile de lucru şi a îmbunătăţi accesul la servicii. IT-ul poate juca un rol semnificativ în atingerea acestor obiective, inclusiv asigurându-le furnizorilor acces

în timp real la informaţia digitizată pentru a îmbunătăţi deciziile clinice.Intel lucrează cu furnizori de servicii de sănătate din întreaga lume pentru a răspunde acestor provocări. Promovează standardele şi inter-operabilitatea şi proiectează tehnologii pentru schimbul securizat şi în timp util al informaţiilor din domeniul sănătăţii. Face posibil ca informaţia digitală să fie folosită în comun în condiţii de siguranţă în întregul ecosistem de sănătate: spitale şi clinici, pacienţi, finanţatori, companii biofarmaceutice şi alţi membri ai comunităţii medicale.

Colaborând cu lideri în domeniul sănătăţii şi clinicieni din întreaga lume, Intel a ascultat problemele acestora pentru a înţelege cerinţe IT neîndeplinite, pentru a alinia sistemele informatice la obiectivele de afaceri şi pentru a adapta soluţii şi platforme la necesităţile unice din domeniul sănătăţii. Ceea ce a învăţat îi ajută pe clienţii săi din domeniu să conecteze mai eficient oamenii, procesele şi informaţia pentru a:� Îmbunătăţi deciziile medicale şi calitatea îngrijirii� Creşte siguranţa pacienţilor� Reduce costurile� Îmbunătăţi accesul la servicii medicale� Facilita fluxul de lucru, productivitatea şi eficienţa operaţională.

Mobilitate - Informaţia acolo unde este necesarăÎn spitalele şi clinicile aglomerate, oamenii şi echipamentele medicale

sunt în continuă mişcare. Dar informaţia necesară pentru îngriji rea de înaltă calitate a pacienţilor nu se mută la fel de uşor. De prea multe ori, datele sunt colectate manual, închise în grafice tipărite şi apli caţii moştenite, şi accesibile doar de pe staţii de lucru centralizate. Con-secinţele variază de la consumabile nepotrivite până la erori medicale.

Intel lucrează cu lideri în domeniul sănătăţii şi clinici din întreaga lume la soluţii mobile de îngrijire, care furnizează în mod securizat date de maximă importanţă către punctul de îngrijire sau de luare a deciziei. De la infrastructura wireless la aplicaţiile mobile, până la plat-forme de calcul mobile proiectate pentru necesităţile domeniului medi-cal, Intel ajută spitalele şi clinicile să delimiteze fluxurile de lucru de barierele fizice, îmbunătăţind calitatea îngrijirii medicale, simplificând încărcările de lucru şi îmbunătăţind fluxul de lucru.

Intel în domeniul sănătăţii

În sfera computerelor personale şi a altor dispozitive electronice, toată lumea ştie ce oferă Intel. Tehnologie

inteligentă. Performanţă rapidă. Fiabili-tate. Productivitate eficientă din punct de vedere al costurilor. Puterea de mâine. Dar ce aduce Intel în domeniul sănătăţii? Pe lângă un trecut caracteri-zat de inovaţie, Intel are cunoştinţele şi experienţa necesară pentru a conecta oameni şi informaţii în noi moduri. Are tehnologiile care pot susţine trecerea de sistemul de sănătate reactiv din prezent la eforturile în curs de a plasa sănătatea pacientului în centru.

Un cloud securizat în domeniul sănătăţii poate extinde experienţa clinică la nivelul unei întregi regiuni, prin coordonarea îngrijirii medicale, suport pentru decizii clinice efici-ente şi facilităţi avansate de analiză, printr-o triere mai bună şi utilizarea resurselor între centrele de îngrijire rurale şi urbane. Virtualizarea este una dintre principalele tehnologii care susţin cloud computing. Intel Trusted Execution Technology (Intel TXT) poate ajuta organizaţiile din domeniul sănătăţii să reducă riscurile de conformitate şi securitate care derivă din utilizarea unei platforme de calcul virtuale. TXT furnizează o platformă securizată bazată pe hardware, fiind implementată pe CPU şi cipset, oferind astfel o fundaţie solidă pentru construirea de platforme virtuale securizate.

Intel Trusted Execution Technology (Intel TXT)

www.ittrends.ro

17Nr. 3 - Martie 2012

e H E A L T H

FINANŢATORI - Profit într-o lume în mişcareFurnizarea de servicii medicale - şi obţinerea de profit într-un cli-

mat de business aflat în continuă schimbare - necesită infrastructură şi tehnologie care să permită informaţiei să ajungă la locul potrivit, în timpul potrivit. Sunt necesare analize aprofundate pentru a îmbunătăţi managementul îngrijirii medicale pentru afecţiuni cronice şi a lua de-cizii mai bune pentru pacient, furnizor şi finanţator. Este nevoie de abordări inovative, bazate pe soluţii demonstrate, care pot îmbunătăţi veniturile în timp ce reduc costurile îngrijirii medicale.

În continuare, activitatea multor finanţatori este îngreunată de sis-teme neconectate şi soluţii proprietare costisitoare. Aici intervine Intel. Conectează oamenii şi informaţiile în noi moduri, care ajută finanţatorii să transforme operaţiunile şi relaţiile cu furnizorii de servicii de sănătate, clienţii şi angajaţii. Lucrând cu Intel şi folosind soluţii bazate pe tehnologii Intel pentru a-şi moderniza infrastructurile admnistrative din cadrul companiei, finanţatorii pot să:� Îmbunătăţească eficienţa soluţionării reclamaţiilor şi a altor procese

administrative de bază� Optimizeze fluxurile informaţionle� Îmbunătăţească abilitatea de a răspunde rapid la schimbare� Maximiza valoarea investiţiilor în tehnologie� Reduce costurile îngrijirii medicale şi îmbunătăţi managementul

medical� Creşte valoarea adusă clienţilor.

GUVERNE ŞI MINISTERE ALE SĂNĂTĂŢII - Tehnologii şi programe pentru îmbunătăţirea sănătăţii şi îngrijirii medicale

Atât în cazul naţiunilor mature, cât şi al celor în curs de dez-voltare, la nivel local, regional şi naţional, guvernele se confruntă cu necesitatea de a susţine costurile în creştere ale domeniului medical, îmbunătăţi calitatea îngrijirii medicale şi creşte accesul la serviciile de sănătate. De asemenea, trebuie să asigure funcţionalităţi tradiţionale precum monitorizarea sănătăţii publice şi minimalizarea transmiterii bolilor contagioase.

Pentru a atinge aceste obiective, este necesară o comunicare intensă, precum şi colectarea şi analiza informaţiei, iar în unele cazul colabo-rarea dincolo de barierele fizice şi politice.

Soluţiile bazate pe tehnologie Intel ajută sistemele publice de sănătate să îşi atingă mai bine obiectivele de oferi servicii mai bune de îngrijire medicală pentru cetăţeni. Intel se consultă cu guvernele şi sistemele de sănătate din întreaga lume pentru a le înţelege provocările unice, astfel încât să le poată rezolva împreună. Intel aduce leader-ship tehnologic, o perspectivă unică şi independentă, un angajament puternic pentru standarde deschise şi o experienţă solidă în ajutarea naţiunilor şi industriilor în utilizarea tehnologiilor digitale pentru a îmbunătăţi sănătatea şi îngrijirea medicală.

PRODUSE ŞI SOLUŢII Pentru instituţiile şi companiile

medicale, oportunitatea de folosi IT-ul pentru a îndeplini obiective majore clinice şi de afaceri nu a fost niciodată mai mare. Dar nici presiunea de a investi cu atenţie şi de a controla costurile. Inovaţiile Intel în tehnologii enterprise le permit profesioniştilor IT să echilibreze mai bine aceste obiective. Fo-losind soluţii interoperabile complete şi tehnologii Intel bazate pe stan-darde deschise, organizaţiile au posibilitatea să:� Creeze infrastructura IT flexibilă şi eficientă din punct de vedere al

costurilor pe care o solicită domeniul în continuă schimbare în care activează

� Implementeze mai uşor aplicaţii avansate, necesare pentru a atinge obiectivele clinice şi de afaceri

� Crească disponibilitatea şi să reducă costul total de proprietate (TCO)� Să îmbunătăţească reputaţia spitalului, clinicii, centrului de cer-

cetare sau finanţatorului.PC-uri şi notebook-uri - Îmbuntăţirea fluxurilor de lucru şi a

securităţiiIntel proiectează tehnologii avansate pentru PC-uri şi notebook-uri

pentru a ajuta spitalele, clinicile, companiile medicale sau biofarma-ceutice să răspundă acestor cerinţe. PC-urile bazate pe procesoare Intel vPro şi tabletele şi notebook-urile bazate pe procesoare Intel Centrino oferă capabilităţi avansate de securitate şi admnistrare, împreună cu o performanţă şi eficienţă energetică excepţionale.

Intel Healthcare IT (HIT) Value Model oferă o abordare testată în industrie pen-tru măsurarea beneficiilor obţinute în urma investiţiilor HIT, cu focus pe beneficiile măsurabile, cu impact financiar. Intel Value Model oferă un cadru de lucru intuitiv şi cal-cule reutilizabile pentru a identifica schimbări cuantificabile în indicatorii de business din domeniul sănătăţii, precum calitatea îngrijirii, satisfacţia clinicianului, productivitatea acestuia, îmbunătăţirea profitului, optimizarea costurilor, accesul pacienţilor şi altele. Organizaţii care au folosit deja modelul Intel au identificat beneficii financiare semnifica-tive în urma investiţiilor HIT făcute. Banner Health, unul dintre cele mai mari sisteme de sănătate non-profit din Statele Unite, a descoperit că iniţiativa sa complexă de trans-formare a îngrijirii, bazată pe HIT, a generat un impact anual final de 1,6 milioane USD.Intel oferă, de asemenea, resurse pentru a ajuta organizaţiile din domeniul sănătăţii în aplicarea HIT Value Model, ca parte a misiunii sale de a facilita utilizarea eficientă a tehnologiei informaţiei în domeniul sănătăţii.

Valoarea HIT (Healthcare IT)

Spitalul Arras, considerat unul dintre cele mai avansate spitale digitale din Franţa, a dorit să evalueze beneficiile utilizării unei soluţii mobile point of care (MPoC) pentru a îmbunătăţi fluxurile de lucru ale asistentelor din cadrul secţiei de ginecologie. În mod specific, proiectul pilot s-a axat pe beneficiile „prescripţiei conectate” pentru testele biologice.„Prescripţia conectată” descrie un flux de lucru complet integrat - de la prescrierea unui test biologic la pat, transmiterea comenzii de lucru către laborator, selectarea tipului corect şi a numărului de recipiente pentru recoltare, organizarea probei pentru analiză, analizarea probei în laborator, până la comunicarea rezultatului testului. Asistentele responsabile cu recoltarea probelor de sânge au fost echipate cu un asistent clinic mobil (mobile clinical assistant - MCA) Motion C5, produs de Motion Computing şi bazat pe platforma MCA de la Intel. Permiţându-le asistentelor să ac-ceseze în timp real, de la patul pacientelor, sistemele informatice clinice, soluţia MpoC optimizează fluxul de lucru al acestora şi îmbunătăţeşte colaborarea cu laboratorul unde are loc analiza probelor de sânge. În privinţa costurilor, Intel Healthcare IT (HIT) Value Model, folosind Intel MPoC Value Model, a arătat că prescripţia conectată pentru teste biologice (bazându-se pe 29 de paturi din secţia de ginecologie) generează o reducere brută a costurilor de 5370 Euro pe an. Dacă fluxul de lucru ar fi derulat la nivelul întregului spital (455 de paturi), reducerea ar fi de 84.246 Euro pe an, egal cu o recuperare a investiţiei de 146% în trei ani.

„Prescripţia conectată” la Spitalul Arras, Franţa

www.ittrends.ro

18 Nr. 3 - Martie 2012e H E A L T H

Centre de date - Performanţă îmbunătăţită, fiabilitate şi flexibilitate

Indiferent dacă este vorba de un spital digital integrat, clinică, com-panie biofarmaceutică sau medicală, tehnologiile Intel pentru ser-vere sunt proiectate pentru a scala şi creşte pe măsură ce organizaţia evoluează.

Servere high-end şi înlocuirea mainframe/RISC: procesoare Intel Itanium

Serverele high -end bazate pe procesor Intel Itanium oferă o performanţă scalabilă cu fiabilitate de nivel mainframe şi eficienţă energetică îmbunătăţită. Acestea oferă flexibilitate fără precedent şi eficienţă din punct de vedere al costurilor pentru migrarea RISC şi main-frame prin intermediul celui mai extins suport pentru sisteme de operare din industrie. De asemenea, sunt optimizate pentru business analytics, cu nivele înalte de paralelism şi capabilităţi de calcul avansate.

Servere mainstream: procesoare Intel XeonProcesoarele Intel Xeon oferă performanţă de ultimă oră, eficienţă

energetică şi fiabilitate, pentru a accelera performanţa aplicaţiilor cri-tice, reduce costurile operaţionale şi permite IT-ul să devină mai eficient şi să răspundă mai bine cerinţelor. Cu virtualizare asistată hardware şi cea mai vastă gamă din industrie de soluţii de virtualizare software, procesorul Intel Xeon ajută, de asemenea, la utilizarea în cel mai bun mod a resurselor IT şi implementarea de noi capabilităţi rapid şi eficient din punct de vedere al costurilor.

Serverele bazate pe procesoare Intel Xeon susţin portalele de comu-nicare, aplicaţii de telemedicină şi alte aplicaţii software cu performanţe excepţionale, reducând în acelaşi timp consumul de energie şi spaţiul ocupat în centrul de date.

Intel SOA Expressway for Healthcare Intel SOA Expressway for Healthcare este prima aplicaţie SOA

integrată creată specific pentru domeniul sănătăţii, care oferă cea mai bună performanţă din clasa sa, standarde deschise şi securitate simplificată. Aplicaţia oferă procesare accelerată, în timp real, a mesa-jelor, conectori tradiţionali şi capabilităţi de activare a serviciilor pen-tru a susţine cele mai bune arhitecturi Health Information Exchange, pentru integratorii de sistem, guverne, proiecte de sănătate şi furnizori mari.

Intel SOA Expressway for Healthcare include un gateway de mesaje, un motor de activare a serviciilor şi securitate inclusă, într-o singură aplicaţie software strâns integrată, ce oferă cel mai bun raport preţ - performanţă din industrie.

Asistentul clinic mobilAsistentele şi medicii necesită un acces mai bun la informaţiile de-

spre pacienţi la locul îngrijirii pentru a oferi mai eficient servicii de calitate. Arhitectura de referinţă Intel Mobile Clinical Assistant (MCA) a fost proiectată în colaborare cu profesionişti din domeniul sănătăţii pentru a accesa mai bine datele medicale actualizate ale pacienţilor la locul îngrijirii şi pentru a permite documentarea privind starea pa-cientului în timp real. MCA este construit pentru a răspunde rigorilor din mediile clinice, iar cu ajutorul software-ului adecvat, dispozitivul ajută la reducerea erorilor de transcriere şi de prescriere a medicaţiei, îmbunătăţind fluxurile de lucru clinice şi facilitând decizii mai infor-mate la locul îngrijirii.

Produse tehnologice Intel pentru domeniul sănătăţiiPentru menţinerea unei calităţi mai bune a vieţii, Intel dezvoltă,

produce şi distribuie produse tehnologice pentru domeniul sănătăţii

Prin subvenţionarea achiziţionării de PC-uri high-end de către angajaţi, Ministerul Sănătăţii din Turcia creşte gradul de utilizare a PC-ului şi deschide drumul pentru adoptarea de tehnologii ce pot creşte calitatea şi eficienţa sistemului de sănătate. În Turcia, ca şi în multe alte ţări, domeniul sănătăţii este încă îngreunat de procese manuale ineficiente şi fluxuri de lucru bazate pe documente de hârtie. Pentru a creşte gradul de utilizare a IT-ului în sănătate, Ministerul Sănătăţii din Turcia a stabilit o serie de stimulente pentru achiziţionarea de PC-uri de către angajaţi. Prin această iniţiativă, instituţia se aşteaptă ca abilităţile IT deprinse şi folosite acasă să fie tranferate în timp la locul de muncă. Ministerul Sănătăţii din Turcia a lucrat cu Intel World Ahead Program pentru a crea un program prin care să pună în practică această iniţiativă. Angajaţilor Ministerului li s-a oferit posibilitatea de a achiziţiona PC-uri desktop sau mobile bazate pe tehnologia Intel Core 2 Duo, la un preţ semnificativ redus. În primele două trimestre ale programului, peste 10.500 de medici şi asistente au beneficiat de oportunitatea de a se familiariza cu tehnologia şi a explora beneficiile deţinerii unui PC puternic. Colaborarea dintre Turcia şi Intel ilustrează cele mai bune practici care pot reduce diviziunea digitală şi îmbunătăţi accesul la oportunităţi din întreaga lume.

Creşterea competenţelor tehnologice pentru angajaţii Ministerului Sănătăţii din Turcia

În domeniul sănătăţii, confidenţialitatea informaţiilor sensibile trebuie asigurată integral, de la stocare, utilizare până la schimbul de date. Intel AES-NI este o soluţie flexibilă pe care organizaţiile din domeniul sănătăţii o pot aplica în cazul unor necesităţi diverse de criptare, comparativ cu alte soluţii punctuale de criptare accelerată, precum discurile cu auto-criptare sau acceleratoarele Layer/Transport Layer Security (SSL/TLS).Intel AES-NI poate fi folosită pentru criptarea informaţiei aflată în repaus pe hard disk-uri sau dispozitive de stocare detaşabile, în tranzit (de exemplu folosind SSL/TLS) sau în uz, în aplicaţii sau baze de date. Această flexibilitate asigură protecţia robustă a informaţiilor sensibile de la un capăt la altul, la nivelul întregului sistem de sănătate.

Securitatea şi confidenţialitatea datelor medicale

www.ittrends.ro

19Nr. 3 - Martie 2012

e H E A L T H

prin intermediul companiei Care Innovations, un parteneriat Intel-GE.

STANDARDE ŞI POLITICIÎntr-un sistem de sănătate centrat pe oameni, pacienţii şi echipele

medicale vor putea să colaboreze uşor în cadrul unui proces de îngrijire continuu. Cheia pentru acest schimb de informaţii este adoptarea la nivelul industriei a standardelor de interoperabilitate. Intel se află într-o poziţie unică pentru a ajuta ca acest lucru să se întâmple. Investeşte resurse semnificative în iniţiative de standardizare şi colaborează în paralel cu alţi lideri tehnologici din industrie pentru a accelera adop-tarea inovaţiilor care asigură stabilitatea şi interoperabilitatea unei infrastructuri tehnologice mai vaste.

Fiind unul dintre principalii furnizori tehnologici ai lumii, Intel are o abordare neutră în ceea ce priveşte vendorul. Acest lucru îi oferă un loc la masa, practic, a oricărui producător, dezvoltator software şi furnizor de soluţii. Această poziţie a accelerat dezvoltarea unor standarde ca PCI, USB şi IEEE802.11. Acum, Intel foloseşte aceeaşi abordare pentru a facilita colaborarea între companiile medicale, finanţatori şi furnizori, pentru a crea parteneriate reciproc avantajoase. �

Intel skoool Healthcare Education Platform este o soluţie de livrare de conţinut mul-timedia şi evaluare, ce permite ca procesele educaţionale să se poată desfăşura ori-unde, oricând. Este proiectată pentru a răspunde lipsei majore de personal din dome-niul sănătăţii, în special în ţările în curs de dezvoltare.Intel skoool Healthcare Education Platform oferă o capabilitate esenţială pentru Minis-terele Sănătăţii şi Educaţiei, ajutându-le să se concentreze pe cerinţele prioritare pen-tru construirea competenţelor. Este proiectată pentru a fi mai scalabilă şi mai durabilă comparativ cu metodele tradiţionale de dezvoltare a competenţelor în sala de clasă, prin folosirea ITC-ului pentru a ajunge la oameni acolo unde aceştia trăiesc şi lucrează. De asemenea, permite reducerea costurilor. Platforma constă într-o aplicaţie bazată pe Adobe AIR şi Microsoft Windows pentru utilizarea conţinutului şi un server web LAMP (Linux, Apache, MySql şi PhP) pentru publicarea conţinutului şi funcţii administrative.

Intel skoool Healthcare Education Platform

Spitalul Municipal din Munchen este una din principalele organizaţii medicale din Germania, cu cinci spitale universitare - Bogenhausen, Harlaching, Neuperlach, Schwabing şi Thalkirchner Straße - şi aproximativ 70 de departamente medicale. În total, sunt disponibile 3400 de pa-turi pentru îngrijirea persoanelor spitalizate şi 250 de locuri pentru îngrijiri de o zi. 8300 de angajaţi se ocupă de îngrijirea a aproximativ 130.000 de pacienţi spitalizaţi şi 11.000 pacienţi de zi în fiecare an. Cele cinci spitale universitare s-au unit în 2005 pentru a forma noul Spital Municipal Munchen. Înainte, acestea erau unităţi independente, fiecare spital având propriul mediu SAP, rulând sistemul informatic al spitalului şi aplicaţii critice, bazate pe o platformă Sun Solaris.După fuziune, a devenit evident că această infrastructură IT disparată nu era capabilă să răspundă principalelor cerinţe ulterioare de funcţionare. Ca rezultat, Spitalul Municipal Munchen a fost nevoit să migreze la nouă platformă, care să poată oferi:• Scalabilitate: performanţa necesară pentru a rula un nou sistem SAP centralizat.• Fiabilitate: construcţie redundantă pentru operaţiuni de back-up. • Flexibilitate: virtualizarea hardware; abilitatea de a comuta între aplicaţii şi de a adăuga

sisteme SAP adiţionale, precum şi managementul dinamic al resurselor.• Costuri operaţionale: echipamente hardware cu cele mai recente specificaţii tehnice, pre-

cum şi proceduri de întreţinere optime.„FlexFrame for SAP bazat pe procesoarele Intel Xeon seria 5300 oferă o flexibilitate mai mare, scalabilitate şi stabilitate, împreună cu reduceri impresionante de costuri”, a spus Karl Heinz Breit, Şef al serviciilor de infrastructură din cadrul Spitalului Municipal Munchen.

Rezultatele migrăriiPerformanţă îmbunătăţită: rulând pe procesoarele Intel Xeon seria 5300, sistemul SAP are un timp de răspuns de 0,4 secunde, comparativ cu două secunde pe platforma Sun Solaris.Scalabilitate mai mare: cu FlexFrame for SAP se simplifică scalarea sistemelor IT în sus sau în jos, în raport cu cerinţele de business, sistemul în ansamblu fiind mai eficient şi răspunzând mai bine comenzilor.Fiabilitate mai mare: noul mediu centralizat oferă stabilitate optimă pentru disponibilitatea sistemului 24x7 - o cerinţă primordială în domeniul sănătăţii, unde vieţile depind de ac-cesibilitatea datelor despre pacienţi.Flexibilitate îmbunătăţită: datorită capabilităţilor de virtualizare ale FlexFrame for SAP se simplifică alocarea puterii de procesare către aplicaţii în funcţie de necesităţi.

Spitalul Municipal din Munchen a migrat la o platformă bazată pe IntelXeon 5300

Serviciul Medical de Urgenţă din Praga (Prague Emer-gency Medical Services - EMS) răspunde de apelurile de urgenţă din zona metropolitană Praga, capitala şi cel mai mare oraş al Republicii Cehe. Prague EMS a dorit să exploreze beneficiile unui modul ce face parte dintr-un sistem de management al urgenţelor, denumit GEmMA. Aplicaţia a fost implementată pentru a ajuta serviciul de urgenţă să îşi gestioneze operaţiunile, modulul fiind proiectat pentru a le permite medicilor din cadrul unităţii să asigure o introducere corectă a datelor la locul intervenţiei. Obiectivul general al proiectului pilot Mobile Point of Care (MPoC) a fost acela de a identi-fica avantajele financiare obţinute de Prague EMS prin utilizarea unor laptopturi robuste şi a modulului GemMA,

în locul sistemului tradiţional bazat pe documente de hârtie. Implementarea GemMA în cadrul serviciului de urgenţă din Praga i-a permis organizaţiei să îşi gestioneze operaţiunile prin crearea unui Registru Electronic al Intervenţiilor (Electronic Mission Records - EMiR), care asigură compilarea şi raportarea intervenţiilor de urgenţă şi colectarea informaţiilor de facturare pentru companiile de asigurări medicale.Două laptopturi rezistente - Panasonic TOUGHBOOK CF-19 - au fost puse la dispoziţia medicilor din cadrul serviciului EMS, pentru a colecta informaţii la locul intervenţiei. Laptopurile le asigurau acestora acces la Emergency Service Centre, printr-o conexiune 3G HSD-

PA şi un server de aplicaţii localizat în centrul respectiv. Datele colectate erau introduse direct în EmiR. În mo-mentul în care medicul preda pacientul paramedicului de pe ambulanţă sau spitalului, o subsecţiune din EmiR este tipărită de pe laptop. Denumit Electronic Patient Record - EPR, documentul era predat apoi medicului din spital care prelua pacientul. EPR oferă informaţii privind tratamentul pe care pacientul îl urmează şi înlocuieşte un proces bazat pe documente de hârtie, care de multe ori erau greu lizibile.Proiectul MpoC a evidenţiat o serie de beneficii cuan-tificabile, care au condus la o valoare actualizată netă de 21.403€, atingerea pragului de rentabilitate în 12 luni (aproape 13) şi o recuperare a investiţiei de 149%.

Mobile Point of Care (MPoC) la Serviciul Medical de Urgenţă din Praga

www.ittrends.ro

20 Nr. 3 - Martie 2012

Google DocsCapabilităţi de procesare documente text, foi de calcul, prezentăriColaborare în timp real în toate documentele

Google Sites Creare şi editare site-uri, fără cunoștințe HTMLPot fi inserate documente, calendare, hărți

Google Groups Creare de comunităţi on line şi partajare securizată a informaţiilor prin e-mail sau forumuri de discuții - simplu şi rapid

Google VideoGăzduire şi partajare video la nivel corporateGestionare centralizată a materialelor videoVideo-urile pot fi încorporate oriunde

Gmail25 GB spaţiu de stocare email pentru fiecare utilizatorServiciu integrat de căutare Google

GTalkMesaje instantComunicare voce și imagineFără aplicații client instalate

Calendar Google Planificare facilă a întâlnirilor şi şedinţelorPartajare şi publicare calendarÎncorporare calendar în pagini web

PostiniSoluţie pentru securitate şi conformitateProtecţie contra spamului şi al viruşilor şi definire de politici de securizare e-mail

Google Apps Premier Edition • Economii demonstrate: aplicaţiile Google nu necesită achiziţii de hardware sau software şi necesită

administrare minimală • Datele pot fi accesate de oriunde, oricând, cu orice browser de internet, inclusiv de pe dispozitive

mobile • De 50 de ori mai mult spațiu de stocare decât media în industrie • 99,9% timp garantat de funcţionare • Suport clienţi 24/7 • Securizare informaţii și control asupra datelor

Aplicații Google pentru o companie mai eficientă

http://www.bitsoftware.eu

www.ittrends.ro

21Nr. 3 - Martie 2012

Căutare rapidă cu Google Search Appliance

Accesaţi toate documentele dumneavoastră de business printr-o singură căsuţă de căutare

Google Search Appliance este o soluţie hardware şi software care permite căutarea cu uşurinţă a conţinutului în intranetul firmei sau pe web. Utilizând algoritmi de căutare special dezvoltaţi pentru căutările în companii mari, Google Search Appliance oferă utilizatorilor posibilităţi de căutare rapidă cu rezultate relevante. Companiile pot utiliza GSA pentru a face căutări pe web, în baze de date, sisteme, soluţii de business, dintr-o singură căsuţă de căutare. Mai mult de 35.000 de companii utilizează acum soluţiile de căutare de tip Enterprise de la Google.

Modele Google Search Appliance GB-7007 până la 10 milioane de documenteGB-9009 >10 milioane de documente, nelimitat

Conţinut şi colaborareConector Cloud integrat cu căutare în Aplicaţiile Google, Site-uri Google şi TwitterCăutare informaţii despre persoanele din organizaţie pentru conectare şi colaborare instantaneeCăutare conţinut în SharePoint 2010

Experienţă utilizatorFiltre dinamice de navigare cu atribute specifice pentru metadate, în aceeaşi interfaţă

Control accesCăutare în oglindă Asigură disponibilitate ridicată prin dirijarea traficului de căutare în aparate multiple

Căutare în orice limbăDetectare automată a limbii: arabă, chineză (tradiţională şi simplificată), cehă, daneză, olandeză, engleză, estoniană, franceză, finlandeză, germană, greacă, ebraică, maghiară, islandeză, italiană, japoneză, coreeană, letonă, lituaniană, norvegiană, poloneză, portugheză, română, rusă, spaniolă, suedeză şi turcă

Tipuri de fişiere220 de tipuri de fişiere incluzând HTML, PDF, MS Office şi multe altele

BITSoftware

Str. Zambilelor nr. 4, BrașovTel. 0268 314446,Fax: 0268 314447e-mail: [email protected]

http://www.bitsoftware.eu

www.ittrends.ro

22 Nr. 3 - Martie 2012O P I N I I

Sunt managerii pregătiţi să valorifice toate atuurile oferite de IT?

Pe măsură ce rolul tehnologiei informaţiei a evoluat de la un simplu instrument de calcul la cel de coordonator de pro-cese şi generator de profit, pentru managerii organizaţiilor a devenit tot mai clar că investiţiile în IT nu sunt un simplu

moft. Nu trebuie doar să ne aliniem cu ceva la modă, ci dotarea IT trebuie să corespundă cu viziunea de dezvoltare în business. Şi aşa cum la momentul actual tehnologia e necesară în primul rând pentru asigurarea performanţei şi competitivităţii, viziunea IT tre-buie să corespundă cu viziunea de dezvoltare a business-ului, iar strategia IT cu strategia de afaceri.

Toate aceste preocupări de integrare a atuurilor tehnologice cu abilităţile şi viziunea managerială, sunt privite astăzi dintr-o nouă perspectivă, cea a Guvernării IT. Dar ce reprezintă de fapt această noţiune de IT Governance?

Desprinsă natural din conceptul de Corporate Governance, Guvernarea IT se focalizează în special pe analiza performanţelor şi managementul riscului. Interesul tot mai crescut pentru IT Gover-

nance e susţinut şi de nevoia de aliniere la standarde. Un rol major în istoricul evoluţiei conceptuale l-a avut catalizarea unor iniţiative naţionale sau regionale de compatatibilitate, precum standardele Sarbanes-Oxley din SUA sau acordul Basel II din Europa.

Conform IT Governance Institute, o definiţie mult mai adecvată ar trebui să aibă în vedere mecanismele fundamentale: „Guverna-rea IT reprezintă ansamblul de structuri şi procese organizaţionale şi de leadership ce ne asigură de faptul că infrastructura IT susţine şi extinde strategiile organizaţiei şi principalele obiective de dezvoltare.”

La nivel decizional, Guvernarea IT reprezintă un moment re-marcabil în procesul de recunoaştere a rolului strategic al IT-ului, ca proces natural în care strategia de dezvoltare IT migrează de la nivelul tehnic la cel de managerial de business. E greu să convingi un consiliu de administraţie că e necesar să investeşti între 20 – 40% din profit în infrastructura IT pentru a rămâne competitiv, fără a demonstra eficienţa acestor investiţii pe termen lung.

Dar cu ce diferă Guvernarea IT de noţiunea de management IT? Spre deosebire de managementul IT care se poate referi în esenţă doar la administrarea sistemului, o bună Guvernare IT există în momentul în care managerii folosesc sistemele şi instrumentele

pe care le au la dispoziţie la reala lor capacitate şi pot să explice oricând acţionarilor care este adevărata valoare prin care acestea generează business.

Conform unei perspective recente, Guvernarea IT nu include doar sfera managerială, ce supervizează organizaţia - la nivel de structuri, decizii, resurse (oameni, tehnologii, finanţe) şi servicii aferente. La toate acestea, o bună guvernare trebuie să includă şi elementele de viziune managerială, alinierea la politici şi stan-darde, precum şi asigurările de riscuri.

Pe lângă perspectiva managerială - a cărei eficienţă este demonstrată de rezultate, dar şi de abilităţile de administrare a resurselor şi a valorilor organizaţiei - perspectiva unei bune guvernări IT este asigurată de eficienţa intereacţiilor dintre cei ce guvernează, managerii executivi şi managerii operaţionali şi are la bază trei elemente cheie:� Viziunea – orice organizaţie trebuie să beneficieze de o vi-

ziune instituţională, care poate fi valorificată în strategii de busi-ness şi strategii de dezvoltare IT;� Alinierea – managerii trebuie să se asigure că sistemele infor-

matice se aliniază la viziunea organizaţiei şi la strategiile acesteia;� Convingerea – managerii trebuie să asigure şi să convingă

acţionarii că sistemele IT sunt conforme cu strategia organizaţiei. O bună guvernare IT poate să asigure organizaţiilor beneficii

tangibile şi intangibile. Dintre beneficiile tangibile se evidenţiază: � Reducerea riscurilor şi costurilor � Reducerea numărului de proiecte eşuate � Îmbunătăţirea ROI pentru investiţiile în infrastructură � Reducerea costurilor legate de asigurarea compatibilităţii şi

alinierea la standarde � Asigurarea mecanismelor de control asupra furnizorilor de

servicii externalizate.Printre beneficiile intangibile pot fi aduse în discuţie: � creşterea încrederii acţionarilor în valoarea de business a sis-

temelor IT � îmbunătăţirea valenţelor de business ale proceselor IT� re-alocarea specialiştilor IT către activităţi mai importante

pentru business� partajarea mai eficientă a valorilor de business asigurate de

tehnologii. �[email protected]

Radu Crahmaliuc

Ce înseamnă o bună guvernare a sistemelor IT? Asta depinde în primul rând de curajul unui manager de a investi în tehnologie, de eficienţa cu care foloseşte instrumentele BI de care dispune, precum şi de abilitatea de a se adapta din mers schimbărilor în funcţie de riscuri.

«

www.ittrends.ro

23Nr. 3 - Martie 2012

L O R E D A N A ’ S V O I C E

Cum să vă faceţi produsele/soluţiile oferite înţelese de jurnalişti

Pentru fiecare companie, produsele şi serviciile oferite sunt foarte clare. Fiecare angajat află detalii despre ele încă de la început. Se aduc îmbunătăţiri, se lansează noi versiuni. Totul e limpede. Oricine înţelege despre ce e vorba.

Toţi clienţii mei, indiferent de domeniu, sunt interesaţi de vizibilitate în presă. Însă de multe ori există un gol între companii şi jurnalişti. Astăzi vă propun să vedem care ar fi cele mai utile modalităţi prin care produsele/serviciile dumneavoastră pot fi mai uşor înţelese de reprezentanţii presei.

Este important de precizat întâi ce se întâmplă dacă jurnaliştii nu înţeleg bine soluţiile oferite de firmă. Ei bine, lucrurile sunt simple. Jurnaliştii s-ar putea să ajungă să nu publice materiale pen-tru că nu ştiu să scrie pe acel subiect. O altă variantă, deloc plăcută de asemenea, este ca ei să scrie articole în care să reformuleze cu greşeli ceea ce li s-a transmis prin comunicate de presă. La fel ca

atunci când se vorbeşte despre o procedură medicală sau despre un aparat care nu este tocmai înţeles de jurnalist şi apar materiale cu inexactităţi, la fel se întâmplă şi în domeniul IT. Şi am văzut multe exemple, de ambele feluri.

Care ar fi soluţiile?Este clar, le spun eu tuturor clienţilor mei, că este esenţial ca reprezentanţii mass-media să înţeleagă foarte bine soluţiile sau serviciile pe care ei le oferă. Acest lucru se poate realiza în câteva moduri, cele mai importante şi eficiente fiind următoarele: întâlniri cu jurnaliştii şi materiale de prezentare a soluţiilor.

Întâlnirile cu jurnaliştii Acestea pot lua diverse forme – mai informale sau mai formale şi reprezintă un excelent prilej de interacţiune directă între com-panie şi jurnalişti. În cadrul unor asemenea întâlniri, reprezentanţii mass-media au posibilitatea de a discuta direct cu cei ai companiei, ceea ce este un plus. Se cunosc personal, pot pune întrebări şi primi răspunsuri direct de la sursă. Ar trebui de asemenea precizat că se recomandă, în general, să existe astfel de întâlniri face-to-face în care să existe posibilitatea cunoaşterii.

Desigur că pentru evenimente de gen este necesară o pregătire în avans, dar cu siguranţă cei de la PR sau agenţia cu care colaboraţi vă pot ajuta. Se alege locul cel mai bun de întâlnire, se gândesc subiectele de discuţie, se pregătesc materialele care se vor oferi jurnaliştilor şi aşa mai departe. Întâlnirea trebuie să fie bine organizată pentru a avea impactul dorit şi pentru a avea în final o atmosferă plăcută care să încurajeze discuţiile între participanţi. Aici, aşa cum spuneam, consilierii în relaţii publice vă pot ajuta să găsiţi soluţiile cele mai potrivite. Noi am venit pentru clienţi mereu cu câteva opţiuni pe care le-am discutat cu ei şi împreună am ales varianta finală.

Materialele de prezentare Aminteam mai sus despre informaţii despre fiecare produs ori solu-ţie a companiei care sunt puse la dispoziţia noilor angajaţi pentru a le permite acestora să înţeleagă mai bine compania şi ce oferă ea.

Se pot face materiale similare în care să fie explicate cât mai simplu soluţiile şi serviciile şi pentru jurnalişti. Se vor face nişte prezentări frumoase ale soluţiilor. Acestea sunt distribuite la eve-nimente – inclusiv la întâlnirile cu jurnaliştii. Se pot oferi de ase-menea şi pe e-mail ca informaţii suplimentare despre produse, incluzând acele materiale care sunt relevante pentru comunicatul trimis. Jurnalistul are astfel oportunitatea de a afla mai multe despre produsul/soluţia despre care scrie, poate înţelege cum funcţionează totul şi poate scrie materiale documentate.

Un element important este acela că aceste materiale de prezentare trebuie să fie mereu actualizate. Dacă doriţi ca acele persoane care le citesc să îşi formeze în baza lor o părere corectă despre produsele ori serviciile oferite, atunci este bine să le puneţi la dispoziţie datele corecte şi relevante. Dacă mai staţi încă pe gânduri cu privire la organizarea unor întâlniri cu jurnaliştii sau realizarea unor mate-riale de prezentare cu informaţii clare despre produse şi/sau servi-ciile oferite, atunci gândiţi-vă şi că cu cât oferiţi mai multe produse/servicii şi cu cât acestea sunt mai complexe, cu atât scad şansele ca alţii să le înţeleagă fără informaţii bine explicate.

Cei de la departamentul de relaţii publice sau agenţia de PR cu care colaboraţi vă pot oferi toate detaliile necesare astfel încât să aveţi cele mai bune materiale şi să realizaţi întâlniri cu jurnaliştii. Dacă nu lucraţi deja cu cineva, puteţi lua în calcul o asemenea co-laborare pentru că, iată, sunt multe lucruri cu care vă pot ajuta. �

[email protected]

Violeta-Loredana Pascal

Orice companie îşi doreşte ca în mass-media să apară materiale despre produsele/serviciile sale. Important este însă ca aceste articole să conţină informaţiile corecte!

«

www.ittrends.ro

24 Nr. 3 - Martie 2012

DilemaProvocarea constă în a identifica funcțiile critice, ce conferă unicitate valorii de piață a organizației, de cele ce pot fi externalizate. Gădinarul nu va cumpăra castraveți de la alt grădinar, fiindcă asta ar însemna să-și limi-teze potențialul și valoarea adăugată, deci implicit și marja de profit, însă va fi întot-deauna interesat să cumpere echipamente-le, tehnologia de cultivare, îngrășămintele, pesticidele, fungicidele și semințele de la furnizori specializați. Producătorii de soluții software standard (companiile ISV) se con-fruntă cu aceeași dilemă, însă complexitatea ușor mai mare decât în cazul legumiculturii determină ca granița dintre produsul final, procesul de dezvoltare și tehnologia folosită să nu fie la fel de clară. Întrebarea care apare defapt este - care sunt cu adevărat „castraveții” producătorilor de soluții soft-ware standard? Sau altfel spus, are sens ca un ISV să-și externalizeze procesul de dez-voltare al propriului produs?

Provocările unui ISVPentru a răspunde corect la această întrebare întâi trebuie sã privim puțin asupra princi-palelor provocări pe care companiile ISV le au în noul context de dezvoltare al produse-lor software.

FlexibilitateCondiția de adaptare necesită flexibilitate

în alocarea de resurse de dezvoltare. Opti-mul poate fi atins doar cu echipe ce variază în timp ca mărime, iar această situație e difi-cil de realizat în momentul în care costurile

cresc de la an la an. Oportunitățile de extin-dere și optimizare a produselor sunt negli-jate din cauza presiunii care vine din partea pieței și a concurenței. Ideile noi trebuie să aștepte în lista de priorități, iar de multe ori ajung să fie implementate cu întârziere, ratându-se astfel ocazii de dezvoltare și re-ducere a costurilor.

InovațieTehnologia evoluează într-un ritm cu care

echipa de dezvoltare tradițională nu poate ține pasul astfel încât să aibă atât o viziu-ne în ceea ce privește aplicabilitatea noilor tendințe și tehnologii cât și experiența în im-plementarea practică a acestora. Consecința se rezumă la întârzierea ciclurilor de moder-nizare care implică costuri și limitarea de oportunități noi. De pildă, Cloud Computing este o paradigmă care inevitabil va dicta noua ordine în următorul deceniu, însă chiar dacă tehnologia din jurul acesteia este disponibilă pe piață de cel puțin 5 ani prea puține companii și-au definit o strategie clară de adopție. Va apărea un moment nu foarte îndepărtat în care se va trece pragul de adopție critică, iar cei care nu vor fi bene-ficiat de pe urma avantajelor oferite de noul model în acel moment vor avea de suferit.

Eficiență și predictibilitateProcesul de dezvoltare a soluțiilor soft-

ware este unul complex și expus riscurilor. De cele mai multe ori rigoarea este sacrificată în favoarea atingerii termenelor limită, iar asta are impact asupra calității și gradului de satisfacție a clientului final. Totodată, din cauza lipsei unui grad ridicat de maturitate,

eficiența procesului de dezvoltare are de su-ferit, iar costurile finale ajung să fie semnifi-cativ mai mari decât optimul.

DaaSLista de mai sus reprezintă un set comun de provocări pentru mai toate companiile ISV cu care intru în contact, indiferent de mărime. Soluția pe care am găsit-o ca fiind cea mai potrivită de fiecare dată constă în

Care sunt cu adevărat castraveții g rădinarului ISV?de Mihai Nadăş

Nu mai este o surpriză pentru nimeni că trăim timpuri hiperdinamice în care ritmul impus de noile tendințe și tehnologii creează un mediu favorabil celor care sunt capabili să se adapteze rapid, anticipând pozițiile pe care piața le va adopta. Organizațiile se află astfel sub presiunea de a-și crește gradul de agilitate, iar după cum am învățat în ultimele

câteva decenii cel mai eficient mod de a realiza acest deziderat este prin concentrarea eforturi-lor organizației asupra aspectelor care contează cu adevărat și totodată externalizarea funcțiilor ce pot fi gestionate mai eficient de către experți externi acesteia.

Mihai Nadăș este CTO la Yonder, în rolul său fiind responsabil de activitățile R&D și creșterea nivelului de inovație al produselor partenerilor Yonder. Yonder este o companie Europeană furnizoare de servicii IT cu sediu în Utrecht şi centru de dezvoltare în Cluj-Napoca. Ambiţia Yonder este de a anticipa soluţii prin identificarea inovaţiilor ce pot contribui la dezvoltarea partenerilor săi şi mai apoi implementarea lor prin procese de excelenţă şi înaltă competenţă tehnică.Yonder face parte din grupul Total Specific Solutions, un grup olandez de companii IT cu peste 1800 de angajaţi ce acoperă un spectru larg de domenii de competenţă, pornind de la inovaţie în aplicarea şi implementarea de soluţii software, sănătate, leasing, farmaceutice şi continuând cu inginerie de business, sisteme integrate, testare şi asigurarea calităţii.

T E N D I N Ţ E

www.ittrends.ro

25Nr. 3 - Martie 2012

externalizarea responsabilității de rezolvare a acestora. Motivul este unul cât se poate de simplu - „castraveții” companiilor ISV sunt produsele pe care le vând pe piață. Asta înseamnă că ceea ce este cu adevărat esențial pentru aceste companii este să înțeleagă și să aibă o viziune asupra a ceea ce așteaptă piața, să structureze aceste cerințe și în fi-

nal să vândă produsul. Procesul prin care cerințele identificate ajung să fie concreti-zate într-o nouă versiune de produs poate fi și, conform observațiilor făcute de-a lungul timpului, trebuie complet abstractizat. La fel cum în 2020 prea puține companii vor mai cumpăra infrastructura de calcul pe care o vor gestiona în regim propriu, alegând în

schimb modelul IaaS, la fel companiile ISV trebuie să înceapă să se gândească la un model similar pentru dezvoltarea tehnică a produselor lor. O analogie simplă cu Cloud Computing m-a dus cu gândul la termenul DaaS - Development as a Service. Cred că reprezintă cu fidelitate esența a ceea ce poate fi o nouă tendință în piața software și anume speciali zarea unor companii în direcția în care servesc producătorii de soluții software standard servind într-un mod transparent, dar complet externalizat, procesul de dez-voltare (SDLC).

La Yonder experimentăm cu succes acest model de peste 1 an și concluzia pe care parte nerii noștri ISV din Europa de Vest ne-o comunică este una complet favorabilă, ceea ce mă face și mai încrezător în potențialul pe care acesta îl are pe viitor. �

� innovation.tss-yonder.com� mihainadas.com

Legături externe

T E N D I N Ţ E

Modelul Acer Iconia A200 are o diagonală de 10,1 inci cu o rezoluţie standard, 1280x800 pixeli şi o cameră de 2MPx poziţionată frontal. În partea superioară sunt poziţionate un microfon, un bu-ton glisant pentru blocarea orientării ecranului şi butonul pentru volum inscripţionat cu un punct în partea care creşte volumul şi cu două puncte în partea care scade nivelul volumului. Marcajele de pe butonul de volum înlocu iesc senzorul prezent pe tablete precum Iconia Tab A500 care orientează modul de ajustare a volumului în funcţie de poziţia tabletei. În partea stângă a tabletei avem poziţionate butonul de pornire cu LED-ul mar-tor pentru încărcarea bateriei, jack-ul standard de 3,5mm pentru căşti, un port microUSB şi un port USB 2.0 standard care a recunoscut extrem de rapid dispozitivele externe de stocare dar şi

orice mouse sau tastatură am încercat, o opţiune extrem de folositoare. Pe aceeași parte dar as-cunse în spatele unei plăcuţe care se integrează în carcasă se află slotul pentru carduri microSD şi un buton de reset. Pe spatele tabletei regăsim sigla Acer şi două boxe destul de modeste. Interesant şi în acelaşi timp foarte plăcut este ma-terialul folosit pentru spatele carcasei. Acesta are o textură cauciucată moale (disponibilă în culorile Titanium Gray şi Dark Red) care va împiedica alu-necarea indiferent de suprafața pe care este lăsată.

La interior avem obișnuitul chipset Nvidia Tegra 2 T20 cu un procesor DualCore Cortex-A9 la 1GHz. Puteți achiziționa versiunea cu o capacitate de stocare de 8GB sau pe cea cu 16GB. Nu lipseşte nici suportul GPS în forma sa pură, A-GPS nefiind suportat.

Aşa cum a promis, Acer a început deja dis tri-buirea upgrade-ului software spre Android 4.03, Ice Cream Sandwich, modelul primit la teste având deja ICS preinstalat. Interven ţia producătorului în sistemul de ope rare este una nesemnificativă, motiv pentru care viteza gene rală a tabletei este foarte bună. Una dintre micile modificări software aduse poate fi observată pe bara de acces rapid, centrul acesteia fiind ocupat de un buton software de culoare galbenă ce permite accesul rapid la Acer Ring, un meniu software editabil, cu scurtături spre cele mai folosite aplicaţii.

În concluzie, tableta Acer Iconia A200 se prezintă excelent pentru prețul pe care îl poartă. Ne plac modificările aduse în soft şi apreciem modul solid de construcţie chiar dacă materialul folosit este plasticul. � (ES)

Acer Iconia Tab A200Iconia Tab A200 a fost prezentată la CES alături de modelul A700 care a atras cele mai multe priviri

şi comentarii. Chiar dacă chipsetul Nvidia Tegra 2 a fost lansat de ceva vreme, continuă să reprezinte o platformă demnă de luat în seamă, mai ales în configuraţii precum cea întâlnită în cazul lui A200.

Tableta se comportă bine în timpul utilizării de zi cu zi, iar atenţia celor de la Acer pentru detaliile hard-ware şi software se observă în permanenţă. Totuşi au fost făcute câteva compromisuri pentru a putea aduce modelul la un nivel de preţ competitiv.

www.ittrends.ro

26 Nr. 3 - Martie 2012O P I N I I

Masochismul informatic în „reforma” statului

Acum câteva zile o știre din presă mi-a atras iarăși privi-rile: „Softul de înscriere în clasa zero nu funcționează”. Este adevărat că, față de scandalurile cu informatizarea Casei Naționale de Sănătate, asta este cu adevărat un

mizilic, însă a fost de natură să-mi declanșeze iarăși întrebările despre cum privesc guvernanții informatizarea.

Plecasem din facultate cu impresia, profund greșită se pare, că informatizarea ar trebui să ușureze viața oamenilor, să le dea o unealtă care să le reducă timpul de muncă zilnic de la 8 ore pe undeva pe la 2, ca să aibă omul timp să stea cu familia, să mai vadă cum se simte la atingere o blană de câine și cum miroase primăvara pădurea.

Tot ce-am făcut de-atunci încoace în activitatea mea de softist a fost să reușesc să aflu ce vrea beneficiarul să facă, să-l ajut dacă este cazul să-și limpezească mințile, eventual să-i simplific modul de gândire și chiar să-i schimb modul de lucru pentru a face totul mai simplu, pentru ca eu să scriu cât mai puține linii de program, în care (normal) să se găsească cât mai puține erori, care să se execute mai repede și să-i facă omului treaba. Nu mi-a fost rușine, în unele cazuri, să-i explic omului că e mult mai simplu, pentru ce vrea el, să ia un spreadsheet și să-și țină informațiile ordonate, cu o mână de formule simple care să-i facă EXACT ce avea nevoie! În majori-tatea cazurilor, bunele mele intenții de a-i proteja lui portofelul și mie neuronii au fost interpretate ca un refuz diplomatic de a-i scrie un program.

Într-un caz concret, a fost nevoie să „integrăm” într-o aplicație mii de spreadsheet-uri mici folosite la calculul unor redevențe. Erau atâtea cazuri particulare și variații de algoritm, coeficienți, stiluri și parametri acolo încât efortul de a încadra într-un algoritm programabil și apoi de a folosi o aplicație hidoasă cu zeci de checkbox-uri și if-uri ar fi fost mai mult decât dublu față de efortul făcut de 2 oameni care lucrau deja de 10 ani cu acele spreadsheet-uri.

Ca termen de comparație, imaginați-vă cheltuielile și tim-pul pierdut pentru construirea și programarea unui robot să spargă 2 ouă într-o farfurie și să le bată pentru omletă în loc să le spargi singur. În România, cu excepția unui scop nobil, aca-demic sau de cercetare în domeniul roboticii, demersul în sine nu are nicio rațiune CU EXCEPȚIA cazurilor când banii vin de la stat și trebuiesc tocați cu justificări complicate!

Am avut ocazia, nu o singură dată, să am de-a face cu funcționari din administrații sau agenții care, având de făcut un anumit lucru, nu erau în stare să-l conceapă decât foarte, foarte complicat! Minți întortocheate inventau proceduri, ca-zuri, formulare, excepții, notificări și fluxuri informaționale

extaziindu-se la vederea cearceafurilor cu schemele logice și având orgasm profesional doar când tabelele din bazele de date treceau de două, trei sute de bucăți.

Există, din păcate, foarte multe firme de informatică ce niciodată n-ar încerca să dea o mână de ajutor beneficiarului simplificând problema, dându-i o soluție mai simplă pentru a rezolva aceleași lucruri. Presiunea cheltuirii de fonduri cu orice preț, în numele sfânt al „investițiilor” care scot țara din impas, împinsă de la spate și de producătorii de echipamente care au învățat repede lecția „degradării planificate”, fie ea degradare morală, decădere fashionistă sau, pur și simplu, defectarea clasică, aruncă întreg sectorul IT într-o spirală nebunească a tocării banului, de cele mai multe ori public, pe mai nimic.

Așa cum am mai zis-o o dată, măsura acestui cerc vicios este dată de comparația dotării hardware și software a între-prinderii în care am intrat ca proaspăt absolvent de facultate și când rezolvam aceleași probleme de aprovizionare, salarizare și contabilitate cu 4 Junioare XT, în condițiile în care angajații pe vremea aceea erau de 10 ori mai mulți, lucrările erau de 10 ori mai multe, însă tipurile de cabluri, siguranțe, tablouri de automatizare erau aceleași ca și astăzi.

S-a încetățenit, din păcate, în mentalul colectiv, că un sistem informatic complicat și scump trebuie să fie neapărat și bun, ca și când cu un tomograf computerizat am putea să diagnosticăm mai bine o luxație de gleznă în loc de o simplă radiografie sau mai simplul examen prin palpare.

Noua guvernare, oricare ar fi ea, trebuie să aibă puterea să smulgă administrația publică din avalanșa sistemelor in-formatice de sute de milioane de euro care aruncă în sclavia procedurilor scrise în manuale de mii de pagini și formulare-lor electronice zeci de mii de utilizatori pentru construcția de aplicații care au și un scop ascuns, producerea de ceață artificială pentru mascarea incompetenței, dezorganizării pla-nificate și furturilor, de oricare tip ar fi ele.

Mecanisme noi economice TREBUIE inventate pentru a pre-veni sindromul „cuștii de hamster” care se manifestă nu nu-mai în industria de IT, în care, odată intrat, trebuie să alergi în disperare și să „stimulezi” beneficiarul să-ți dea în continuare de lucru și să pedepsești angajatul care, din prea mult zel, ar putea veni cu vreo soluție ingenioasă de simplificare. �

[email protected]

Constantin Teodorescu

www.ittrends.ro

27Nr. 3 - Martie 2012

S O L U Þ I I

Totuși expansiunea și beneficiile aduse de rețelele de socializare au atras și persoane rău intenționate care profită de pe urma existenței unor breșe în securitatea acestor platforme reușind astfel să sustragă, într-un mod destul de simplu, conturi și informații private. V-ați gândit vreodată cât ar avea de suferit imaginea companiei dumneavoastră în cazul în care contul pe care îl dețineți ar putea fi accesat de oricine? Ce s-ar întâm-pla dacă o persoană rău intenționată ar putea obține informații private din conturile dumneavoastră sau ar putea posta conținut tendențios pe pagina companiei?

Problemă existentăUltimele cercetări au scos la iveală nume-roase vulnerabilități ale site-urilor de so-cializare și nu numai, ce pot fi exploatate printr-o metodă denumită „cookie hijack-ing” care, profitând totodată și de lipsurile browsere-lor web, expune datele de logare (user, parolă) pentru site-uri precum Face-book, Twitter, Word Press sau Gmail.

Aceste vulnerabilități de securitate sunt accentuate de folosirea dispozitivelor mo-bile și a rețelelor publice de wireless exis-tând riscul major ca date importante să fie accesate de persoane cu intenții ascunse. Într-o rețea wireless nesigură datele sunt extrem de vulnerabile, iar problemele devin și mai mari atunci când accesul este simpli-ficat de anumite aplicații.

Da, astfel de aplicații există și sunt ex-trem de ușor de folosit. Spre exemplu, plugin-ul Firesheep creat pentru Firefox poate deturna conturile dumneavoastră de Facebook, Twitter, Yahoo sau Google

atunci când sunteți conectat la o rețea Wi-Fi nesigură, luându-vă practic locul fără ca dumneavoastră să bănuiți măcar.

O aplicație cu aceleași funcții, FaceNiff, a fost creată și pentru platforma Android, hackerii putând să acceseze datele dum-neavoastră personale atunci când folo siți o rețea neprotejată, chiar de pe telefonul lor mobil, riscurile fiind foarte crescute mai ales pentru cei care obișnuiesc să utilizeze rețelele Wi-Fi din cafenele sau mall-uri.

Care este soluția?Din fericire există modalități de a reduce riscurile și de a spori securitatea acestor site-uri pe care dumneavoastră dețineți informații atât de importante pentru com-pania pe care o conduceți.

Evitați site-urile care nu folosesc o co-nexiune sigură

Înainte de a distribui conținut pe site-uri precum Facebook, Twitter sau LinkedIn, verificați dacă acestea folosesc o conexiu-ne criptată. Dacă în adresa site-ului apare http:// înseamnă că toată informația este transmisă neprotejat și astfel oricine poate avea acces la ea. Site-urile a căror adresă începe cu https:// sunt cele care vă oferă o conexiune sigură, dar multe dintre ele renunță la acest tip de conexiune în favoa-rea vitezei de încărcare, punându-vă astfel datele în pericol. Add-on-uri precum Force TLS sau HTTPS Everywhere transformă orice conexiune din HTTP în HTTPS, eli-minând riscurile existente.

Protecție prin VPNO altă soluție pentru a crește siguranța

este folosirea conexiunilor VPN. Dacă aveți

dubii în privința securității rețelelor wire-less utilizate, o conexiune VPN bine con-figurată și criptată poate elimina riscu rile de „cookie hijacking” și implicit de scurgerea informațiilor.

Folosirea unor aplicații și plug-in-uri împotriva atacurilor

Atacurile din ce în ce mai dese și pier-derea de informații au dus la dezvoltarea unor aplicații menite să sporească securi-tatea browser-elor și implicit a platformelor de socializare și de webmail.

Blacksheep este un plug-in pentru brow-ser-ul Firefox care trimite informații false despre sesiunea pe care dumneavoastră o desfășurați, împiedicând hackerii să intre în posesia datelor dumneavoastră de logare. Mai mult, Blacksheep identifică atunci când rețeaua este compromisă și trimite un mesaj de avertizare, pentru ca dumneavoastră să întrerupeți conexiunea în timp util, înainte ca persoanele rău intenționate să intre în posesia unor date importante.

Un alt tip de aplicație care vă poate pro-teja este Shepherd for a Sheep ce sporește securitatea trimițând pachete false de date menite să îngreuneze și să blocheze funcționarea aplicațiilor de hacking. O ast-fel de aplicație este extrem de eficientă, însă are dezavantajul de a reduce productivita-tea unei rețele.

Cu toate că metodele prin care persoanele răuvoitoare pot intra în posesia datelor și conturilor dumnevoastră sunt din ce în ce mai avansate există o multitudine de soluții la care puteți recurge pentru ca aceste riscuri să fie eliminate. Specialiștii Class IT Outsourcing vă stau la dispoziție pentru a alege și implementa soluția ce vă poate pro-teja cel mai bine datele personale. �

Internet și rețele de socializare. Niciodată nu puteți fi prea precaut. de Alex Cochirleanu, CISO Class IT Outsourcing

Rețelele de socializare au cunoscut o dezvoltare impresionantă, milioane de utilizatori folosind zilnic platforme precum Facebook, Twitter sau LinkedIn. Numărul în continuă creștere al persoanelor care utilizează aceste rețele oferă oportunități de promovare rapidă cu un buget redus, astfel că multe companii recurg la acest tip de promovare, iar

oamenii de afaceri sunt din ce în ce mai activi distribuind informații și conținut despre activitatea, noutățile sau produsele și serviciile lor.

www.ittrends.ro

28 Nr. 3 - Martie 2012S O F T W A R E

De la CAD-management la PDMÎn toate întreprinderile producătoare, dar mai ales în cele mijlocii şi mari, se observă uşor că informatizarea posturilor de lucru de pro-iectare (MCAD) este un pas necesar, dar care nu va aduce cine ştie ce câştig dacă nu-i ur mat de niscaiva măsuri organizatorice. Într-un mediu economic cu o concurenţă acerbă, unde producătorii români se-ntâlnesc imediat pe piaţă cu cei europeni, competitivi şi bine organizaţi, preocupările privind per-formanţa, productivitatea, eficienţa şi econo-misirea influenţează dramatic mersul lucruri-lor. Ori, - dacă tot ne referim la piaţa deschisă, la concurenţa occidentului sau (chiar) a orien-tului îndepărtat - se pare că marii producători au descoprit deja soluţiile acestor probleme, sau măcar cheile/pârghiile de acţionat.

Nu-i vorba deloc de tehnici secrete sau de reţete magice, ci de tratamente disponibile, aplicate unor chestiuni banale. Inginerul pro-iectant dintr-o întreprindere, după ce a lucrat N ore pentru a concepe şi studia un model de produs, ar trebui să aloce alte M ore pentru a completa o serie de formulare cu informaţii/date constructive, tehnice şi chiar economice, cu destinaţii clare în fluxul/schema de pro-ducţie/organizare. De exemplu, el va completa câte o „notă de predare” ce va ajunge la tehno-log (specialistul care pregăteşte fabricaţia re-perului proiectat) şi la contabilitate (unde sunt gestionate cheltuielile). Dacă respectiva întreprindere nu are implementat un sistem informatic de captare a datelor şi de control al fluxului informaţional (adică un software PDM - Pro duct Data Management (Gestio-narea Datelor despre Produse), eventual in-tegrat în aplicaţia ERP), atunci ingineraşul va trebui să piardă alte zeci de minute cu fiecare „notă de predare” pentru a alerga după acei destinatari. Contorizând timpii pierduţi de către specialiştii proiectanţi de-a lungul unui an, managerii întreprinderii ar putea avea sur-priza unor acumulări de genul «două luni per

om». Ori, un astfel de argument singur şi dă de gândit.

Beneficii PDMÎnsă, dacă întreprinderea foloseşte un PDM (corelat cu aplicaţiile CAD, CAE, CAM şi ERP), imediat ce proiectantul şi-a terminat treaba, software-ul de colaborare va trimite automat documentul corespunzător către destinatarii din aval, iar persoanele responsabile vor fi imediat notificate (anunţate ca de sosirea unei mesaj de e-mail în Inbox), şi vor trebui să-şi facă partea lor de job (parte, la rândul ei, bine ajutată de aplicaţia informatică, cu efect în simplificare, clarificare şi fluidizare), adică să verifice, să avizeze, să completeze, să transmită. Astfel, nu doar că proiectantul va fi eliberat de alergătura după semnăturile celorlalţi (rămânându-i timp pentru alte pro-bleme tehnice de concepţie), ci sunt evitate şi slăbiciunile umane ce viciază frecvent lanţul clasic. Fiecare persoană implicată va şti mai clar ce are de făcut, răspunderile sunt mai evidente. Un astfel de sistem PDM practic împinge lucrurile de la sine.

Un alt avantaj major este că aplicaţia informatică permite să se vadă oricând în ce fază se află un proiect/produs, şi în privinţa aceasta nemaifiind nevoiţi să „alergăm unii după alţii”. Prin mijloacele de coordonare proprii PDM-ului se controlează mai bine circulaţia desenelor tehnice, a documentelor şi a informaţiilor.

Revenind la exemplul anterior al completării de formulare, trebuie să reţinem că un PDM bine integrat va facilita „culegerea” automată a datelor necesare încă din fazele de concepţie, studiere, prototip virtual şi simulare. Adică, pe măsură ce viitorul produs trece prin aplicaţiile MCAD, CAE şi CAM, sistemul va tot culege informaţii despre produs, astfel că le va putea servi apoi agregate corespunzător cerinţelor din diversele puncte/faze ale procesului.

În lipsa unui PDM (şi dacă întreprinderea producătoare nu are nici măcar un EDM sau niscaiva reguli de management tehnic), per-soana responsabilă cu calitatea produselor fabricate lucrează deseori empiric, după o metodologie destul de sărăcăcioasă. Existenţa unui sistem de management al fluxului informaţional – prin impunerea de proceduri clare şi de norme elaborate – oferă concret premisele unor certificări superioare privind calitatea (de genul ISO 900x).

Decizia de a optimizaInteresant pentru noi este şi faptul că, în economiile avansate, chestiunile privind efi-ci enţa, productivitatea şi economicitatea cu-nosc şi în domeniile MCAD şi conexe o metrică destul de convingătoare (uneori surprinzător de persuasivă). Se pot astfel introduce în algo-ritmi chestiuni precum numărul de specialişti, fazele/procesele identificate, timpii consumaţi, timpii salvaţi (prin optimizări), fondul de salarizare, costurile de producţie, costurile cu mentenanţa, veniturile (din vânzarea pro-duselor), cheltuielile de marketing etc. Ori, cu cât astfel de valori sunt mai substanţiale, cu atât miza optimizării creşte. Să luăm exemplul CAM-ului: dacă până nu demult in-teresul nostru era atras de capabilităţile soft-ware-ului de simulare a prelucrării – să fie cu aşchiere în 3-5 axe, să genereze rapid soluţia de strunjire/frezare, acum accentul s-a depla-sat pe optimizarea secvenţei de comenzi nu-merice (optimizarea traiectoriilor de aşchiere, schimbarea eficientă a sculelor, organizarea degajărilor, găsirea celei mai bune succesiuni de prelucrare). Pe nesimţite, criterii economice au luat faţa celor tehnice. De ce? În al doilea rând pentru că şi acestea sunt nişte provocări

PDM-ul integreazã CAD-ul în ERPde Mircea Băduţ

Dacă în anii anteriori fiecare nouă versiune de software CAD, CAE sau CAM ne-a surprins cu facilităţile aduse succesiv, iată că am ajuns la o pantă mai calmă de evoluţie, la o maturitate ce permite deplasarea accentului de pe aspectele tehnice la cele de organizare.

www.ittrends.ro

29Nr. 3 - Martie 2012

S O F T W A R E

interesante pentru mintea nerelaxată. Dar mai întâi pentru că o astfel de optimizare poate economisi timpul-maşină cu 20-40%, ori la un parc dat de maşini asta va permite creşterea semnificativă a productivităţii, iar în cazul unei hale noi se vor putea cumpăra trei maşini de prelucrare în loc de cinci. Apar deci economii substanţiale, a căror promisiune nu lasă indiferent actul decizional.

PLM – şi mai integrareÎnsă PDM-ul, prin mulţimea de optimizări impuse/posibile, nu înseamnă doar câştig de bani în exerciţiul financiar al întreprinderii. El consolidează ideea de PLM - Product Life-cycle Management (gestionarea ciclului de viaţă al produselor), întrucât datele pe care le colectează, agreghează şi diseminează în organizaţie vor însoţi produsul proiectat/ fabricat pe durata întregii sale vieţi (inclusiv „dincolo de poarta fabricii”). De altfel, PLM-ul – care se referă la integrarea dintre CAD, CAE, CAM şi ERP – chiar este uneori confundat cu PDM-ul. Deşi în ultimii ani conceptul in-tegrator PLM tinde să umbrească paradigma PDM, totuşi PDM-ul rămâne bine definit, ca

o componentă fundamentală a PLM (vedeţi figura). Apropo de confuzii terminologice, observăm că PDM-ul uneori se confundă cu cPDm (collaborative Product Definition ma-nagement) sau chiar cu CPC (Collaborative Product Commerce). Aşa cum şi PLM-ul aduce a CAPE (Computer Aided Production Engi-neering).

<fig. – Relaţia PDM - PLM>

Captarea cunoştinţelor inginereşti (Know-ledge Management) va fi o altă idee bine servită de sistemul PDM integrat în fluxul de proiectare-producţie, ceea ce va aduce câştiguri întreprinderii şi prin capitalul intelec-

tual – un „asset” din ce în ce mai atent privit de managementul modern.

E bine că înţelegem ce vrea să fie un PDM şi ce beneficii poate el aduce întreprinderii. Însă de la simpla dorinţă de a-l implementa până la deplina funcţionare mai e oarece drum de par-curs, cu multe dificultăţi pentru care trebuie să fim pregătiţi: alegerea soluţiei, alegerea furnizorului (cu care vom avea o relaţie de durată, PDM-ul nefiind deloc un produs „on-the-shelf” sau „fire-and-forget”), lipsa de spe cialişti PDM, învingerea rezistenţei umane la schimbare, dificultatea de armonizare/in-tegrare cu celelalte sisteme informatice deja exis tente în întreprindere. Totuşi, avantajele ne spun că merită! �

Concep]ie Design Lansare Produc]ie

ElectricalCAD

MechanicalCAD

Alte SistemeMec

C

PDM

ERP

h i lAlte

Si t

tricalAD

M

EPLM

Teamcenter (UGS), Enovia/SmarTeam (IBM/Dassault Systemes), Windchill (PTC), OpenPDM, OneSpace (CoCreate), mySAP PLM, Obbligato (NEC), thinkteam (think3), Matrix (MatrixOne) etc.

Referinţe de soluţii PDM

http://www.byblos.ro

www.ittrends.ro

30 Nr. 3 - Martie 2012

Astăzi voi încerca să demontez acest mit, sugerându-vă și câteva idei la care ar trebui să fiți atenți atunci când încercați GNU/Linux – indiferent dacă sunteți începători sau nu.

Primul efort pe care trebuie să îl facă ori-cine dorește să „evadeze” din monocultura Windows este să se debaraseze de ideea că funcționarea acestuia este un „ideal”, pe care toate celelalte sisteme de operare încearcă, cu mai mult sau mai puțin succes, să îl copieze. Ca începător, dacă veți debuta în aventu-ra Dvs. cu GNU/Linux străduindu-vă să re-produceți, „punct cu punct”, modul de operare și obișnuințele de gândire dobândite în Win-dows, mergeți pe o cale sigură a frustrării și a decepției. Dpdv funcțional, noul sistem de operare poate să facă tot ce pot și cele cu care sunteți obișnuit - de fapt, mult mai multe! - dar el este altceva. Altfel spus, nu căutați nerăbdător iconița de lansare a Word, ime-diat ce ați terminat de instalat Linux: veți găsi un editor de texte de calitate echivalentă, dar acesta nu este niciodată Microsoft Word!

O altă sursă de necazuri poate fi alegerea incorectă a distribuției GNU/Linux pe care o instalați – în special folosirea unei distribuții de server pe o stație de lucru (desktop) sau in-vers. Din păcate, prin „calculatoare”, publicul netehnic din România înțelege doar obișnuitul PC de acasă, ignorând serverele, telefoanele mobile, tabletele și oricare alte categorii de dispozitive (de aici și mitul că GNU/Linux nu e răspândit - se iau în calcul doar instalările desktop, segment unde el ocupă cea mai nefavorabilă poziție în raport cu Windows). Cei care au încercat să instaleze Windows Server pe PC-ul propriu știu că acesta nu e toc-mai comod în folosirea de zi cu zi (ca desktop); de asemenea, nimeni nu va instala Windows XP pe un server adevărat. Lucrurile se petrec la fel și în lumea GNU/Linux: prin stabilitatea lor, distribuții ca CentOS sau Debian stable

sunt ideale pentru un server, dar pot fi, une-ori, greoaie pentru un simplu laptop destinat multimedia sau jocurilor. Pentru acesta, veți dori distribuții de desktop, ca Fedora, Ubuntu Desktop, Musix, Linux Mint sau Trisquel. Începătorii sunt derutați, la început, de sutele de variante existente, dar, pentru mediul de afaceri, puteți aplica următoarea regulă simplă: alegeți o distribuție „mare”, cunoscută, even-tual una susținută de o companie comercială (Red Hat, Canonical, Oracle etc.).

Sarcina pe care o aveți de rezolvat contează, și ea, la alegerea distribuției, ca și pregătirea personalului Dvs. tehnic și calitatea suportului pe care-l puteți achiziționa. Ca și în viața de zi cu zi, folosirea uneltei potrivite poate face diferența între o sarcină simplă și una impo-sibil de dus la bun sfârșit. Distribuțiile GNU/Linux majore se împart în două mari familii: „familia Debian” și „familia Red Hat”; între aceste două ramuri există diferențe în sintaxa comenzilor și în componentele software ofe-rite. Pus în fața unei distribuții „străine”, un tehnician de întreținere poate întâmpina unele dificultăți de adaptare. Iar dacă aveți câteva sute de sisteme GNU/Linux în compania Dvs. sau poate mult mai puține, dar foarte critice! - este important să existe un contract de su-port comercial, să puteți suna la o companie specializată, care să vă ofere ajutor telefonic și/sau asistență in situ.

Hardware-ul necesar pentru sistemele GNU/Linux nu este deloc greu de găsit și nici scump, însă o oarecare dificultate vine din faptul că unii producători de componente elec-tronice încă nu indică pe ambalajul produsului faptul că acesta funcționează (și) sub Linux. „Compatible with Windows 7” e tot ce puteți spera. Cheia succesului este să vă informați detaliat înainte de a cumpăra sau chiar să testați PC-ul dorit în magazin, folosind un LiveCD cu Linux. Din fericire, din ce în ce

mai multe rețele de magazine din România oferă laptopuri și alte sisteme cu GNU/Linux preinstalat, astfel încât puteți vedea direct „la raft” PC-ul pe care îl alegeți. Unele sisteme beneficiază de GNU/Linux oficial, din partea producătorului (un caz cunoscut sunt anu-mite modele Dell, echipate cu Ubuntu Desk-top); pe altele, acesta este instalat, aspectuos, chiar de personalul magazinului. Recent, am fost surprins de diversitatea laptopurilor cu GNU/Linux prezente în magazinele din București: interfața grafică a ZorinOS poate fi deosebită doar cu greu de cea a Windows 7 :-) ! Vestea proastă este că lipsa de fami-liaritate a comercianților noștri cu GNU/Linux este încă vizibilă, așa că multe distribuții sunt greșit alese sau instalate de mântuială. Fiți pregătit(ă) să reinstalați „de la zero” GNU/Linux, imediat ce ajungeți acasă - instalarea din magazin e utilă doar pentru demonstrarea compatibilității hardware-ului...

În final, voi menționa și o altă însușire importantă pe care trebuie să o aibă un po-tențial utilizator GNU/Linux: abilitatea (și plăcerea) de a citi! Folosirea sistemului nu presupune cunoștințe avansate: chiar și pen-tru începătorii absoluți, distribuțiile tipice se instalează cam în douăzeci de minute, mult mai simplu și mai rapid decât „clasicul” Win-dows. Însă Linux „nu îi iartă” pe cei care au fobia lecturii: instalările „oarbe”, cu „Next, Next, Next”, fără efortul minimal de a citi me-sajele afișate pe ecran, duc, mai devreme sau mai târziu, la dezastre. Nu este nevoie ca me-seria Dvs. să fie IT-ul sau să vă petreceți lungi ore parcurgând vrafuri de documente compli-cate; pe de altă parte, dacă sunteți administra-torul unei mici rețele de companie bazate pe GNU/Linux, necesitatea de a citi, din când în când, atent, „cu creionul în mână”, un ghid de zece pagini, nu trebuie să vă sperie! În funcție de distribuția pe care o folosiți, manualele necesare se găsesc, de cele mai multe ori gratuit, chiar pe site-ul acesteia, alături de imaginile cu CD-ul de instalare – vedeți, ca exemplu, documentația Debian la http://www.debian.org/doc/index.ro.html.

Ca de obicei, aștept cu plăcere întrebările și comentariile Dvs. �

Despre GNU/Linux, la firmă și acasă de Răzvan Sandu, [email protected]

Printre cei care nu utilizează încă GNU/Linux se vorbește despre mitul „dificultății” folosirii lui. Din păcate, multe publicații – fie reviste de IT cunoscute, fie canale media pentru publicul larg întrețin, din interese comerciale destul de „transparente”, această „legendă populară”, în defa-voarea propriilor cititori. Se acreditează artificial teama că GNU/Linux e inaccesibil și nepriete-

nos pentru utilizatorul obișnuit, fiind destinat doar unei categorii restrânse de profesioniști, dispuși să-și petreacă ore întregi în fața unor ecrane negre, pline de șiruri lungi de simboluri obscure...

O P I N I I

www.ittrends.ro

31Nr. 3 - Martie 2012

E V E N I M E N T

Todi Pruteanu, reprezentant ANIS, a vorbit, printre altele, de-spre rolul omului de IT în re laţie cu noile tehnologii. Acesta a de-clarat: „soluţiile bazate pe cloud pot reprezenta un salt uriaş pen-tru noi ca şi ţară. Gradul de uti-

lizare a tehnologiei informaţiei în guvern, în întreprinderile mici şi mijlocii este încă foarte mic. [...] Dacă sunteţi un IT manager, încercaţi să deveniţi un service manager. Gândiţi cloud-ul ca pe o oportunitate. În calitate de ser-vice manageri, puteţi îmbunătăţi ca litatea relaţiei dintre dumnea-voastră şi business.”

Claudiu Ivănescu, membru CIO Council, a venit, după pro priile declaraţii, să susţină ideea de cloud şi de soft ca serviciu. Vor-bitorul a atras atenţia auditoriului asupra unui aspect în prezentarea

sa: „Ar trebui să faceţi un calcul. Să vă folosiţi de posibilitatea de a evalua cos turile. Nu ştiu dacă v-aţi pus întotdeauna problema. Un soft, un serviciu oferit unei firme, ce costuri are în spate? Ce cheltuieli fixe? Să încercăm să comparăm cu o variantă în cloud, software as a service. S-ar putea să aveţi surprize, să descoperiţi că aţi investit extrem de mult şi aţi depus extrem de mult efort pentru acel serviciu.”

Radu Crahmaliuc, analist inde-pendent, a susţinut o prezen tare cu titlul „Cloud computing, între mit şi realitate”. „Uneori, terme-nii şi conceptele acestea noi sunt destul de greu de în ţeles”, a spus speakerul. „De modul în care înţelegem utilitatea lor depinde succesul adop tării lor în viaţa noastră de zi cu zi, în ceea ce fa-

cem cu tehnologia informaţiei”. O componentă importantă a dis-cursului a con stituit-o o listă cu cele mai im portante zece tendinţe în cloud în 2012, listă ce poate fi con sultată, ca şi prezentarea în întregime, pe www.agora.ro.

Mihai Popescu, General Ma-nager SDC, a prezentat oferta Omnilogic în materie de centre de date şi software as a service. „Aş vrea să punctăm un lucru: cloud, software as a service, virtualiza-re, sunt lucruri deosebite, dar tre-buie să vezi exact cu cine le faci, pentru a vedea ce anume trebuie să adresezi către ele. Dacă e vorba de funcţii ale organizaţiei de mai mică importanţă, e OK. Dacă e vorba de nişte funcţii critice pen-tru organizaţie, atunci trebuie să fii foarte atent cu ce furnizor lu-crezi”, a spus Mihai Popescu.

Sergiu Ion, Networking & Security Solutions Sales Repre-sentative, S&T România, a vor bit despre virtualizarea în cen trele de date folosind soluţii Cisco. „Principalele probleme cu care se confruntă data cente r-ele care

nu au tehnologii de virtualizare sunt costul ridicat pentru ener-gia electrică, spaţiul de depozi-tare mărit, căldura di sipată, sub-

Răspunsuri IT la provocările pieţei

Cloud, SaaS, virtualizare. Buzzwords sau soluţii reale cu rezultate con-crete? Aceasta e doar una dintre întrebările la care s-a răspuns în

cadrul conferinţei Agora dedicate celor trei tehnologii. Specialiştii invitaţi, fie ei analişti independenţi, reprezentanţi de asociaţii cu profil IT sau vendori, au stat la dispoziţia publicului cu prezentări şi răspunsuri la întrebările din sală.

de Cristian Faur

Todi Pruteanu

Claudiu Ivănescu

Radu Crahmaliuc Mihai Popescu

Sergiu Ion

www.ittrends.ro

32 Nr. 3 - Martie 2012E V E N I M E N T

REDACÞIA:

Bogdan Marchidanu, Senior business editor [email protected]

Elena Andreea Liþã, Senior [email protected]

Cristian Faur, Business [email protected]

Nicolae Bucur, [email protected]

Marian Teodorescu, [email protected]

EDITORIALIŞTI:

Radu Crahmaliuc [email protected] Teodorescu [email protected]ãzvan Sandu [email protected] Pascal [email protected]

MANAGEMENT:

Romulus Maier, Managing [email protected]

Mihai Bucuroiu, Sales [email protected]

Andreea Maier, Marketing & PR [email protected]

ISSN: 2065 - 4766

NOTÃ COPYRIGHT:

Copyright © 2012 BYBLOS SRL. Toate drepturile rezervate. Materialul editorial original tipãrit în acest numãr aparþine companiei BYBLOS SRL. IT TRENDS este marcã înregistratã a BYBLOS SRL.

ADRESA:

Str. Constantin Rãdulescu Motru Nr. 13, Bl. 13,Et. 8, Ap. 84, camera 1, Sect. 4, Bucureºti, 040361 Tel.: 021-3309282; Fax: 021-3309285 www.agora.ro; [email protected]

AROGA OGOGAGGO PUBLICAŢIE

folosirea serverelor şi creşterea cheltuielilor cu administrarea şi securitatea”, a declarat reprezen-tantul S&T.

Andrei Balcu, Consultant teh-nic, HP România, a venit cu pre-zentarea „HP Cloud Sys tems”, de spre ceea ce oferă com pania pe care o reprezintă folo sind aceas tă tehnologie. Vor bitorul a decla rat: „conform studiilor IDC, peste 70% dintre managerii IT folosesc sau in ten ţionează să se folosească de cloud. Pe de altă parte, For rester

a constatat că driverii de business adoptă de cinci ori mai re pe de ideea de cloud decât IT-ul ca atare. Cu toate acestea, în tre managerii IT se pun câteva pro bleme când vine vorba de cloud: securitatea, dependenţa de un vendor, dispo ni-bilitate, performanţe şi integrare.”

Remus Cazacu, Director Ge-neral la BITSoftware, a împăr tăşit din experienţa sa ca ma nager care a decis să facă o schimbare chiar în cadrul com paniei pe care

o conduce. „În 2007 am decis să scăpăm de o parte din servere. Noi fiind o firmă de soft. Chiar nu aveam nevoie de ele şi nici să le administrăm, updatăm şi aşa mai departe. Avem servere în organizaţie, dar business-ul nostru nu este să ţinem mail-uri.

Ca atare, am mutat toată partea de mesagerie şi colaborare spre Google. Şi aşa am devenit primul client corporate de Google Apps din România, după care, în 2010, am ajuns şi reselleri”, a relatat invitatul.

Alexandru Enache, Sales De-veloper, BITSoftware, a răspuns la întrebarea „de ce BITSoftware e în colaborare cu Google”. „De pa-tru ani, gradul de satisfacţie a uti-lizatorilor a crescut, am avut zero consum de resursă IT, nu am avut probleme majore cu noile versi-uni – printr-un simplu refresh la browser am beneficiat de ele şi am mărit productivitatea, colabo-rarea fiind un factor cheie” a fost

declaraţia lui Alexandru Enache.Hans Lamprecht, NetApp Coun-

try Manager România, a expli-cat, pe scurt, care este motivul principal pentru care mi grăm în cloud: „pentru a eco nomisi bani. Nu există alt motiv. Există, în schimb, câ teva dificultăţi – arhi-

tecturi hardware de mai multe tipuri, lipsa unui management integrat, faptul că nici un furnizor nu le poate face doar el pe toate – există unii care susţin acest lucru, dar, când o fac, nu funcţionează optim”, a spus reprezentantul

celei de-a două companii din lume în materie de stocare în reţea.

În cadrul prezentării „De la fizic la virtualizare în 10 paşi”, Alexandru Grecu, Senior Systems Engineer, Class IT Outsourcing, a explicat parcursul pe care trebuie să-l urmăm pentru adoptarea cu succes a virtualizării. Aceştia în-cep cu ceea ce folosim şi cât folo-sim acum, apoi alegerea servere-lor care vor fi virtualizate, analiza riscurilor, alegerea soluţiei, pro-iectul pilot, virtualizarea în sine,

stabilirea politicilor şi proceduri-lor, instruirea utilizatorilor şi, în final, utilizarea sistemului.

Deşi conferinţele Agora despre virtualizare, cloud şi SaaS nu sunt la prima ediţie, ele provoacă în continuare interes, demonstrând că sunt subiecte care preocupă pe multă lume care doreşte să se informeze şi, de ce nu, să-şi ajute organizaţia să funcţioneze mai eficient şi mai profitabil cu aju-torul tehnologiei. �

Andrei Balcu

Remus Cazacu

Alexandru Enache

Hans Lamprecht

Alexandru Grecu

CONFERIN}E AGORACALENDARGET IN CONTACT WITH YOUR FUTURE BUSINESS PARTNERS!

� 19 aprilie - Oradea� 3 mai - Sibiu� 8 mai - Constanţa� 24 mai - Târgu Mureş� 21 iunie - Suceava

C O N F E R I N Ț E L E D E

TEHNOLOGIEC O N F

TETEHNOLOGIILE CARE MODELEAZĂ AFACERILE

� 26 ianuarie – Storage & Business Continuity � 09 februarie – Networks - today & beyond � 23 februarie – Virtualization, Cloud Computing, SaaS � 13 martie – IT Security Solutions � 06 aprilie – Document Life (printing, scanning, Document Management) � 27 aprilie – dPAD 2012 (Digital Publishing & Advertising Day) � 15 mai – Data Centers & IT Infrastructure Management � 18 mai – eHealth 2012 � 29 mai – HPC (High Performance Computing) � 15 iunie – Mobile Offi ce � 28 iunie – Programatica - Mobile Platforms

http://www.agora.ro/conferinte

http://www.geminisp.ro

IT Trends - martie 2012

Documents

Transcript of IT Trends - martie 2012