Coleqia: IST0RII SECRETI

Coperta: Stelian BIGAN

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafonale a Rom;inieiBOERESCU,DAN-SILVIU

Locurile marilorbdtilii gi situri istorice ce trebuie cunoscutede romdni. Istorie si legende fantastice I docu-drame gi mituri istoriceinsoEite de consemndri din presi / prezentate de Dan-Silviu Boerescu. -Bucuresti : Integril,, 2019

Conline bibliografie

ISBN 978-606 -992-25r-4

94

O INTEGRAL,2OI8

Editor: Costel POSTOLACHETehnoredactor: Stelian BIGAN

Tiparit la Monitorul Oficial R.A.

Orice reproducere,tot^7d, sau pa4iali, a acestei lucriri,fbri acordul scris al editorului, este strict interzisd

9i se pedepsegte conform Legii dreptului de autor.

ISBN 978-606 -992-251-4

locurile marilor bitiliiri situri istoricet

ce trebuie cunos(ut? de romini

Docu-drame 9i mituri istorice

insofite de consemndri din preslprczentate de Dan-Silviu Boerescu

aU

INTEGFIAL

lrtorie ;i legende fantastice

Sumar

Bitiliilc de la Tapae intre daci 1i romani.

Itrrniul meraj al lui Dscebal rair pc o riupcrci otrivitoarc / I

Uictoria de la Porada a lui Bararab limpotdva regelui maghiar

;i actul de na;terc al pilmului rtat medieval rominesc.

Rolul ryionajului militar / l]

Rovinr;i Nicopole, ?popeea militari a lui ],{ircea ccl Bltrin -ru(cer rau qet? / ll

(um era 15-l lichiderc ltefan pc Matei (orvin la Baia,

dac6 nu era tridat de propriii boieri / H

Uastui, Podulinalt - ccl mai marc tdumf al cqtinitiliiin fafa otomanilor l...ryrijinifide munteni!|

piadevirul dcrpre oartea luiftcfan rcl l,lare / {5

Umilinfa n plitepte! (odrii (ominului ;i ce pedeapsi

le-a hotifit voievodul moldovqan blruitor

prizonieillor polonezi / 6l

Un mit al irtoriei rominilor:

a <i;tigat l,lihaiUiteazul bitilia de la ftlugireni? / 69

Gilvi1a, Plevna, lahova, Smirdan -Principele (arol I in fruntea trupelor romino-rure / 8l

Mir6;egi, l,lirigi, 0itur: ,,Pe aici... nu re trccs!" -nlvarsa Rominiei/ 8l

Amata romini rtirpepte regimul comunirt maghiar al lui Bila l(un

pinlveari lominia Reintregiti / 9l

(otul llonului, cel mai mare dorartru

din irtoria amrtei romine / 9I

Tragedia de la Oarba dc l{ure1 un,,l(atyi rominex" / llll

limudri bibliosrilice / 109

Detiliile de la Tapae intre daci

gi romani. Straniul m?rail

al lui Decebal rcrirp? o ciuperci otrivitoare

Thpae a fost numele unei agezdri fortificate 9i al unei regiuni

din Dacia. Ficea parte din sistemul de fortificagii al cetiliiSarmizegetusa, care era centrul politic a1 statului dac. Se afla

in zona cunoscutl ca Porgile de Fier ale Transilvaniei, o treci-

toare naturah intre Munlii Jarcului gi Mungii Poiana Rusci,

carcleagtr Banatul de Jhra Hafegului. Astfel, zona eta una din-

tre pufinele variante pe care o armatd.invadatoare ar fi putut sile aleagd. pentru a pitrunde in Transilvania 9i mai apoi citre

cet^te Sarmizegetusa. Numele este atestat de Dio Cassius in

lucrarea sa Historia Rontana, mai intAi in cartea LXI/II (67),

capitolul L0, care povestegte campania romand din anul 87 d. Hr.,

cdnd impiratul Domigian, insofit de generalul Tettius lulianus,

pdtrunde in Dacia gi se confrunti cu armata lui Decebal, gi mai

apoi in cartea LXVru (68), capitolul 8, care povestegte prima

campanie a implranrlui Traian, din anul 101 d. Hr., impotriva

lui Decebal. Conform istoricului antic:,,E1 (Tettius Iulianus)

a infruntat inamicul laTapae, gi a ucis mul1i dintre ei". A doua

menliune se referi la mesajul amenintitor trimis de daci intr-oformi ciudatl: ,,Cdnd taian, in campania sa impotriva dacilor,

s-a apropiat de tpae, unde barbarii aveau tabdra, i-a fost adusd

o ciupercd mare pe care fusese scris cu caractere latine un

mesaj care i-a fhcut pe buri gi pe ceilalgi aliagi sd i[ sfituiasc[ pe

Traian sI se intoarcn 9i sn pdstreze pacea.Totugi, el infruntidugmanul 9i a vizut mulgi rdnipi in armata sa 9i a ucis mulgi

dintre dusmani". Cassius Dio atesti existenfa unei tabere mi-litare sau a unei fortificafii gete la Tapae,locul de desfbgurare

a doud confruntdri intre Roma, prin Domilian si taian, si Dacia

regilor Duras gi Decebal, cunoscute ca Rizboaiele Daco-Ro-mane. Astizi in zonarespectivi se afli localitatea Zeicanit parte

a comunei Sarmizegetusa. Numele cetilii, sub forma,,Tapieo",

apare 9i in textele de pe placile de plumb descoperite la Sinaia

la inceputul secolului )O! cunoscute ca Tibligele de la Sinaia.

inainte de fizboaiele daco-romane,IaTapae au avut loc

doun bdtnlii: una in anuI87 9i a doua in 88. in 86, regele dac

Duras Diurpaneus gi-a trimis trupele la sud de Dund.re in pro-vincia romand Moesia. Dupi acest atac, impiratul roman

Domigian a venit personal in aceasti provincie, reorganizdnd-o

in Moesia Inferior 9i Moesia Superior. Aici a pldnuit un viitoratac asupra Daciei. Domitian a iniliat o puternici ofensivi asu-

pra Daciei in 87, ordonindu-i generalului Cornelius Fuscus si

"t"... itr vara 1ui 87, acesta, avdnd la dispozigie cinci sau gase

legiuni, a traversat DunIrea. Ei au intilnit atmata dacdlaTapae,

unde romanii au fost pringi intr-o ambuscadd, suferind o grea

infrAngere. Aproape toli soldafii din Legiunea aY-a Alaudae

au fost ucisi, insugi generalul Cornelius Fuscus murind in lupti,

iar dacii le-au capturat steagurile 9i maginile de luptX. Dupiaceasti victorie, regele dac Diurpaneus a primit supranumele

de Decebalus, insemnind ,,cel curajos" sau ,,cel puternic".

Un detaliu interesant despre preambulul beteliei aratd. cum

regele dac ajucatpe cartea trufiei romanilor, determindndu-i sifaci o gregeali strategici 9i sd se arunce in luptd mult prea incre-

zdtoridupi ce orgoliul le-a fost zgdnddrrtcu abilitate. inainte

de aceastd bit[lie, Decebal, vdz6'nd numirul mare al forlelor

armate romane, a propus incheierea unui tratat de Pace cu roma-

nii, insd a fost rcfuzat.,,Atunci a trimis o noui solie, cu ingtiin-

garca cd,de-i vor cere lui romanii pe viitor pace, nu o va da decdt

in schimbul unui tribut de doi oboli pe an de fiecare cap de

roman din imperiu. Se pare cd Fuscus a luat atunci insulta asu-

pra sa si cd. aintrat - pe cdt de furios, pe atdt de imprudent - inDacia,spre a pedepsi pe Decebal. Avdnd un astfel de tempera-

ment, infelegem cum Fuscus a putut fi atras in cursd gi sfhrimat,

de cumintele, socotitul 9i plinul de resurse strategice, Decebal

al Dacilor. Steagurile 9i prada cucerite de la romani - acum se va

fi prnpldit intreaga Legio V Alaudae - furd duse - gtim sigur

acest lucru de la Cassius Dio - nu la Sarmizegetusa, ci in alte

burguri din fiun1i", scria istoricul Vasile PArvan, in monumen-

tala sa Getica (1926).

Dar ofensiva romanl a continuat in anul urmitor, in fruntea

forgelor romane aflAndu-se generalul Tettius Iulianus. Armata

romani a intrat in Dacia pe acelagi drum pe care intrase 9i

Cornelius Fuscus in anul precedent. B[tllia s-a dat in principal

in aceeagi zon5,,laTapae,rezttltatlil fiind de aceastl datl o vic-

torie roman[. Din cauza drumului dificil cltre Sarmizegetusa,

capitala Daciei, si din cauza mai multor infrdngeri suferite de

Domitian in Pannonia, ofensiva romanl s-a oprit, iar Decebal

9i Domigian au incheiat pace. Dupd pacea din 89, Decebal a

devenit un rege clientelar al Romei, primind bani, megteri si

magini de rdzboi,pentru a apdragranigele imperiului. Unii is-torici consideri. c5. aceastd. pace nefavorabili romanilor a pro-vocat asasinarea lui Domitian in septembrie 96. Decebal, in loc

sd foloseasci banii asa cum doreau romanii, a hotirdt sd inceapiconstructia unor noi cetifi in munti, in puncte strategice im-portante, si si le inti.reasc[ pe cele deja existente. Acesta a fostunul dintre motivele pentru atacul roman din 101, desfhgurat

sub comanda implratului Traian.

A treia batXlie de la Tapae, cea din anul 101, a fost decisivipentru soarta primului rdzboi daco-roman (707-702),in urmaciruia romanii ocupi pozi,tii hotdrdtoare pentru cucerirea ulte-rioard" a Daciei. Pentru romani, conflictul cu populagiile trans-danubiene dura de secole, zona fiind unul dintre punctelesensibile ale frontierei imperiale. Tiansformarea Daciei in pro-vincie romani putea oferi un avanpost strategic, iar resursele

minerale (in special, aur si argint) 9i agricole de aici erau destul

de importante. Pe lingd acestea, noul impdrat,taian (98-117),

era,,coplesit cind se gdndea la sumele de bani pe care trebuiau

si le phteascd in fiecare arf'si vedea cum ,,puterea 9i ingimfa-rea dacilor sporesc necontenit" (Cassius Dio, Istoria rornand,

LXVIII,6, 1). Dup[ pregltiri minutioase, de aproape trei ani(intre care tdiereaunui nou drum, in stAncl, in clisura Dunirii,gi construirea unui canal care sI ocoleasci cataractele de 1a

Po4ile de Fier), Traian trece Dunirea, pe poduri de vase, laLederata (Ram) si Dierna (Orgova), cu 13 legiuni (I Italica,I

9i II Adiutrix,I Minervia,llTraiana Fortis,IV Flavia Felix, V

Macedonica, VIl gi XI Claudia, X, XIII 9i )OV Gemina, )OC(

Ulpia Victrix), insumdnd aproximativ 70.000 de solda,ti,la care

se adaug[ numeroase unitili auxiliare din armata regtiatd: alae

(unitegi de cavalerie), cohortes (unit[1i de infanterie) 9i forma-

liuni etnice speciale, recrutate din rdndul popoarelor cucerite

(mauri, palmirieni, asturi etc.). Se apreciazd cdforta deinvazie

totaliza finalmente 150.000 de oameni. Dac5. pentru ^rmata

romani se pot face calcule estimative, pentru cea a dacilor nu

existi niciun fel de informagii, considerdndu-se insd., pe baza

principiului cd o armatd de irwazie trebuie sd fie cel pulin dublt

fagl, de cea a adversarului, c[ aceasta numXra in jur de 50-70.000

de oameni. Din imaginile de pe Columna lui Traian reiese ci

^rmat^Regelui Decebal (87 -106) era formatl. dintr-o cavalerie

luptind cu arcuri 9i o pedestrime inarmat[ cu paloge curbe (sic-

cae) gi sdbiidrepte sau curbe @tto).inaintind pe doui coloane,

una pe culoarul Timig-Cerna gi o a doua prin Berzovia 9i Fir-liug, care fac joncfiunea in apropiere de Caransebeg, arm^t^

romand pornelte apoi pe Valea Bistrei, cdtre Sarmizegetusa. inacest timp, Traian primegte o solie care-i aduce scris, pe acea

ciuperci uriagi gi, probabil, otrdvitoare, cd,,ceilal1i aliali /pro-babil bastarnii gi roxolanii/ 9i burii il sfhtuiesc pe taian sd. facd

cale intoarsi gi sI inceapi tratative de pace" (Dio Cassius). Ro-

manii i9i continud drumul 9i sunt intimpinali de daci taTapae,

adicl trecitoarea supranumiti Po4ile de Fier aleTransilvaniei.

Aici romanii construiesc mai intAi un castru, la Boufari, pentru

a-si intdri pozigia, iar mai apoi dau atacul. Are loc o crdnceni

inclegtare, cu pierderi mari de ambele pd4i. Singurele informalii

scrise referitoare la bntdlie ne parvin de la Xiphilinus, care a

rczumat Istoria rornand a lui Cassius Dio, arit1nd cd,,Traian ...

iqi vdzu rinigi pe mul1i dintre ai sdi 9i ucise mul1i dugmani.

Deoarece ii lipseau bandajele, se zice ci. nu si-a crulat nicipropriile vesminte, ci le-a tniat fdgii. Apoi a poruncit sd se ridice

un altar soldafilor cdzuti in lupti si si le aduci in fiecare an

jertfb pentru morti". O scen[ de pe Columnd. aratd, cum insusi

Jupiter, favorabil romanilor, aruncd firlgerele sale contra dacilor.

Victoria deschide romanilor drumul citre capitala Daciei, Sar-mizegetusa. Soarta rizboiului era decisi, in ciuda incercdriidacilor de a determina dislocarea trupelor din Dacia, prin ata-

cul asupra Moesiei Inferior (Adamclisi). Decebal cere gi ob,tine

pacea. Romanii rimdn insi pe teritoriul deja cucerit, si anume

in Banat, Oltenia gi Muntenia de azi,unde construiesc castre,

in timp ce la Drobeta este construit podul de piatri peste

Dundre, ridicat de genialul arhitect Apolodor din Damasc.

Este pregdtiti astfel cucerirea definitivi a Daciei, ce se va pro-duce in urma rizboiului din 105-106.

(Surse.' ltttps://enciclopediaromaniei.ro, www.dacica.ro,h t tp s ://ro. w i kip e dia. o rg)

Uictoria de la Ponda

a lui Bararab limpotdva regelui

maghiar;i actul de natt?r? al

primului rtat medieval rominet(.Rolul rpionajului militar

Victoria de la Posada reprezintd actul de nagtere al\eriiRomdnegti, momentul aparigiei primului stat rominesc medi-

eval. Prin consecinlele sale de lungX durati,victoria lui Basarab

a marc t insd intreaga evolufie a statalitelii romAnegti de sine

st[titoare, de la originile sale medievale pind inzita de astdzi.

Pugine dintre betdliile purtate in istorie au avut consecinge la

fel de importante. Angajarea lui Basarab intemeietorul in ma-

rele rdzboi impotriva lui Carol Robert de Anjou, purtat in pe-

rioada I3t6-7324 de o vast[ coali$e alcltuitI din sdrbi,bulgari,

ruteni, titari gi nobili transilvlneni rlmagi fideli fiilor fostului

voievod alTransilvaniei, Ladislau KAn (7294-1315), este ates-

tatd doar pentru etapafinald. a conflictului,rnaterializati prin

atacuri lansate de Basarab impotriva Mehadiei, in perioadaI322-1324,in cooperare cu aliatii sii sdrbi si bulgari. in7323,Basarab, un lider militar cu experientl, participase, in calitatede aliat al garului bulgar Mihail $isman, si la rizboiul purtat de

acesta impotriva Imperiului Bizantin.in !324, ca urmare a negocierilor purtate de Basarab cu

rcprezentannrl diplomatic al lui Carol Robert, comitele Martinal Silajului, intre Ungaria gi fara Romdneascl a fost reinstau-rati, pacea. Din punct de vedere formal, Basarab devenea, dinacest moment, un vasal de circumstanfi al Regelui Ungariei, care

il numeste de altfel, la 26 iulie 1324, Bazarab, woyuodam nos-

trurn Transalpinum (,,Basarab, voievodul nostru transalpin").Basarab nu a fXcut ins[, cu aceastl ocazie,niciun fel de conce-sie teritoriali vecinului siu dinspre nord, el continud.nd sI r[-m6.n[,9i dupi aceasti dati, stdplnitorul cetdlii Severinului. Deasemenea, voievodul romdn nu si-a asumat niciun fel de alteobligatie fagd de Regele Ungariei, cu exceptia achitirii unorobligagii financiare de mic[ amploare. in aceste conditii, nein-crederea existenti intre Ungaria si Tara RomdneascL in anii de

dupd 1324, determinat[ de insatisfactia lui Carol Robert fagd

de condigiile in care fusese incheiatd aceasti pace, s-a transfor-mat, pe mdsura trecerii timpului, intr-o tensiune din ce in ce

mai evidentd.. CaroI de Anjou vrea si profite de infrdngereaaliatului sudic al lui Basarab. in 1330, Tarul Mihail Sisman,

aflatla apogeul puterii sale, a luat deciziade a incerca solu,tio-narea indelungatului conflict dintre Bulgaria si Serbia printr-oconfruntare directi. De aceastd datl. aJtatcu Bizantul, ale clruitrupe au invadat Macedonia dinspre sud, Mihail Sisman a in-trat in Serbia pe Valea Strumei, in fruntea unei armateimpresi-onante, din rdndurile cdteiafrceauparte, potrivit unei insemniri

autobiografice a lui $tefan Duian din anul 7349,Mlhad, Sisman,

fratele sdu Belaur, viitorul Jar Alexandru, Ivanko Basarab, tdta-

rii negri, domnii iagilor (popor sarmatic, parte din grupul ala-

nilor, care apare in secolul al XIII{ea in Moldova gi Panonia)

9i algi cneji. Cronica lui Gregoras estimeazl efectivele armatei

lui $igman gi ale alialilor s[i la 15.000 de oameni. DupI doar

patru zlle de inaintare, Mihail $igman a fost insi intdmpinat,

la Velbujd, de oastea Regelui $tefan Dedanski, care ^

angajat

impotriva sa,la 18 iulie 1330, o bltllie ce ave sL se incheie cu

o mare victorie sdrb easci. Mihail S igman, grav rdnit, a cdzut inmdinile invingdtorilor, stingdndu-se din viagd citteva ztle mai

tdrzitt. Marea victorie sdrbi de la Velbujd a declangat o gravd.

cfizd de echilibru in Balcani. Prin moarteafarului Mihail, sis-

temul politic creat de acesta in jurul Bulgariei s-a dezorganizat,

iar Serbia s-a pomenit in postura de deginitoare a unei hegemo-

nii pentru care nu era inc[ pregdtitd. Consecin,tele acestei modi-

ficdri a raportului de for,te de pe scena politic[ sud-est european[

s-au resimfit ftrdintl,rziere la nordul Dundrii. La aflareavestTi

infringerii lui Mihail Sisman si a destrimirii sistemului poli-tic patronat de acesta, Carol Robert de Anjou aluat decina de

a-9i incheia socotelile cu Basarab si de a readuce teritoriilede la sud de Carpagii Meridionali la ascultare fagd: de Coroana

Ungariei printr-o acliune armatd. decisivi. Campania lui Carol

Robert de Anjou impotriva JIrii Romdnesti a fost, fhr[ indo-

iah, o urmare direct[ a evenimentelor balcanice din vara anu-

lui 1330. Pentru a reugi si declanseze campania impotriva 1ui

Basarab I la inceputul toamnei, regele a fost insi nevoit si se

limiteze doar la o mobilizare partia,Ld,aarmatei sale, in condif,ile

in care timpul necesar pentru mobilizarca armatei rcgaIe a

Ungariei era,ln aceastd epocd, de cel pugin doud luni. Cronica

Pictati de la Viena, surprinde, de altfel, aceasti realitate: ,,Re-

gele si-a adunat o armatd numeroasd, dar nu totusi intreaga sa

putere, cici destinase foarte mul1i luptitori pentru diverse

expedili impotriva dusmanilor regahrlui". in .".u ce il privegte

pe Basarab, dificultatea pouliei sale externe, carezrtltatalin-fringerii de la Velbujd,l-a obligat sd sebazeze,in principal, pe

forgele sale proprii. Aceasta explici si atitudinea defensiv[ gi

impiciuitoare de care Basarab a dat dovadi la inceputul expe-

di;iei. Declangati in septembrie 1330, campania a inceput prinocuparea Severinului, cetate cu o valoare strategici inestimabili,

pentru Ungaria, care a fost rcaLizatl. de Carol Robert fXrn difi-cultegi majore. Incapacitatea lui Basarab de a apdra o cetate

puternici 9i bine fortificatl aratd.fie ci atacul ungar il luase prinsurprindere, fie ci, intr-adevir, forgele de care dispunea in acel

moment erau cu totul insuficiente pentru o confruntare de am-

ploare. Mai mult decit atdt, Basarab i-a trimis lui Carol Robert

o solie, prin intermediul cireia ii oferea regelui, pe lingi renun-

lareala Severin,gi la toate cele ce ,tin de e1", recunoasterea vasa-

litl',tii fatd de Ungaria si achitarea unei riscumplrdri de 7.000

de mdrci de argint, pentru osteneala pe care regele si-o dlduse

pentru a-si aduna o armati. Prea sigur pe superioritatea sa

militard, Carol Robert a refuzat insl oferta de pace a lui Basa-

rab 9i, in pofida anotimpului nefavorabil, gi-a continuat inain-tarea cdtre Curtea de Argeg, cap itatalnrfi Romdnegti. inaintdnd

intr-un teritoriu pustiit de localnici, infometati gi lipsitn de

aproitzionare. oastea regali era deja extenuati in momentul incare a atins obiectivul pe care si-l stabilise. in aceste condigii,

asediul cetdlii de resedintd a voievodului s-a dovedit a fi un

insucces. Pentru a salva aparenlele, regele a incheiat cu Basarab

un armistitiu, a ridicat asediul si si*a inceput retragerea spre

Tiansilvania, incercAnd sd isi deschidd drum prin defileele

Carpalilor Meridionali.

Atunci, Basarab gi-a dat seamarfrrl.intdrziererci nu va mai

aveapoate niciodatd o gansi atdt de favorablld,. Ceea ce a urmat

a fost, pentru oastea rcgall, un adevlrat dezastru: surprinse

intr-o ambuscad[ qi izolate intr-una dintre viile inguste ale

munlilor, trupele lui Carol Robert au fost aproape nimicite de

citre ogtenii voievodului intr-un mdcel care s-a prelungit de

vineri, 9 noiembrie, pdni 1uni, 12 noiembrie 1330. Regele insugi

si-a salvat viala cu mare dificultate, travestindu-se in hainele

unuia dintre credinciogii sii. Consfintind independenta JiriiRomdnegti fagd, de Coroana Ungariei, victoria din anul 1330 a

transformat, de asemenea, in mod fundamental pozitla sa inter-

nafional[. Respingdnd cu succes, fbri niciun sprijin din partea

aliagilor sdi,oinvazie condusl de insugi Regele Ungariei, Basa-

rab I si*a cucerit o poir,tie de prestigiu pe scena politicd a Euro-

pei Sud-Estice,pozigiela care este pugin probabil ca inaintagii siisi fi indriznit weodati si aspire. in anii care au urmat, Basarab

9i urmagii sii au ajuns protectori ai ,tarllor din Vidin gi ai altor

stipinitori balcanici, aha,ti ai regilor sirbi gi ai impirallor bi-

zantini, devenind, din 1359, o datl cu transferarea la Arges a

Mitropolitului Iachint al Vicinei, membri cu drepturi depline

aisistemuluipolitico-mllitarbalcanico-bizantin.

in deceniile urmdtoare, confruntlrile romAno-ungare s-au

succedat, periodic, cu rezultate schimbdtoare, consfin,tind insd

consolidarea domnieiJirii Romdnesti. Din ultimele decenii ale

secolului al )ilV{ea,Jara Romdneascl gi Ungaria gi-au unit ins[

in repetate rinduri forfele pentru a lupta impotriva agresiunii

otomane din ce in ce mai amenintitoare.