1

SUPORT DE CURS

ISTORIE

CLASA A XIII-A

2

AUTONOMII LOCALE SI INSTITUTII CENTRALE IN SPATIUL ROMANESC (SECOLELE IX-XVIII)

Autonomii locale in spatial romanesc (secolele IX-XVIII)

Context:

In secolele IX-XIII – are loc destramarea dominatiei slavilor la nordul si sudulDunarii;

Romanii au fost semnalati in izvoare atat ca entitate etnica, cat si in cadrul organizatiilor lor autonome, cu structurile lor politice, militare, ecleziastice in Europa Centrala, Rasariteana si Sud-Estica.

Autonomiile romanesti erau asaltate si in pericol sa fie anihilate de:

Imperiul Bizantin (sfarsitul secolului XII) Ungurii instalati in Panonia

Ele au evoluat in final spre formula statului independent.

Evolutia lor a fost accentuata in cursul secolelor XIII-XIV de:

- politica Regatului ungar de inlaturare a autonomiilor romanesti din Transilvania;

- tendintele Regatului ungar de dominatie la S si E de Carpati.

Rezultatul a fost constituirea Tarii Romanesti si Moldovei ca state independente.

Forme initiale de autonomii romanesti:

In societatea de la N Dunarii predominau structurile teritoriale traditionale: Obsti satesti – comunitati de oameni cu organizare social-economica si

un teritoriu bine delimitat; Indeplinesc functii:

Social-economice Politice Religioase Culturale

Instalarea ungurilor in Campia Panonica, cuceririle in E si S-E Europei dupa crestinarea Regatului ungar, precum si ofensivele incununate de succes ale imparatilor bizantini Ioan Tzimiskes (969-976) si Vasile al II-lea Bulgaroctonul.

In secolele XI-XIII aceasta populatie romanica si structurile ei politice si ecleziastice erau raspandite din S Pen. Balcanice pana in N arcului carpatic. Erau denumite Vlahia, Vlahia de Sus, Vlahia de Jos, Terra Blacorum – denumiri ce

3

exprima caracterul lor romanic, existenta lor autonoma in cadrul unor mari complexe plurietnice.

Obstile teritoriale se grupeaza in uniuni de obsti, din care se formeaza formatiuni politice: „tari romanesti”, „codri”, „campuri”, „ocoale”, „cnezate”, „voievodate”; in general sunt dependente de un centru de putere strain, direct sau indirect, prin intermediul unei capetenii militare numit voievod sau duce.

Formarea statelor medievale romanesti este rezultatul evolutiei societatii romanesti din primele secole ale mileniului I ca un reflex de aparare in fata pericolului extern.

Autonomii romanesti in relatie cu centrele de putere vecine:

- in secolele VIII-IX romanii convietuiesc cu slavii in zona Tisei si in Transilvania.

- populatia majoritara a Transilvaniei este formata din romani.

- in expansiunea lor spre rasarit, ungurii, instalati in Campia Panonica, se lovesc de rezistenta armata a populatiilor slave, turanice si romanesti din interiorul si din exteriorul arcului carpatic si a organizatiilor lor politice.

Cel mai important izvor care transmitre aceste informatii este „Gesta Hungarorum”(Anonymus), care arata ca maghiarii s-au lovit de trei voievodate:

In Crisana – a lui Menumorut „ducele”, cu centrul la Biharea In Banat – a lui Glad, cu centrul la Cuvin In S-V Transilvaniei – a lui Gelu, denumit „duce”, cu centrul la Dabaca.

In urma confruntarilor militare cu maghiarii, formatiunile existente in secolele IX-X sunt anihilate. La inceputul secolului al XI-lea un urmas al lui Tuhutum, ducele Gyula cel Tanar, intra in conflict cu Stefan cel Sfant, regele Ungariei.

„Viata Sfantului Gerard” relateaza despre formatiunile din Transilvania, „tara intinsa si prospera” si Banat si mentioneaza:

In Transilvania, Gyula cel Tanar care refuza crestinarea in rit catolic, este atacat, invins si dus in Ungaria; tara este ocupata (1002-1003).

In Banat, Ahtum intra in conflict cu regaliatea maghiara: Refuza sa recunoasca suzeranitatea maghiara si percepe vama

pentru sarea ce trecea prin teritoriul sau spre Ungaria; este ucis si teritoriul ocupat.

Etapa cuceririi efective si sistematice a Transilvaniei de catre maghiari are loc dupa1050 si dureaza pana la inceputul secolului al XIII-lea.

4

Mijloacele folosite de catre maghiari: militare si politice.

5

Crestinarea ungurilor dupa anul 1000 a insemnat preluarea formelor de organizare politica si ecleziastica ale lumii apusene si a dat expansiunii ungare un caracter organizat si eficace.

Ungurii au trecut treptat la preluarea conducerii directe asupra popoarelor cucerite, la anihilarea structurilor lor politice si la asimilarea etnica si confesionala.

Alte mijloace: administrative, religioase, etnice, colonizarea unor populatii in perioada secolelor XII-XIII.

Pentru a-si impune stapanirea asupra Transilvaniei maghiarii au colonizat teritoriul cu alte etnii:

Secuii – au servit drept avangarda (element militar de conducere) pentru penetratia maghiara in Transilvania; asezati in Bihor, zona Tarnavelor, Subcarpatii Rasariteni ei aveau obligatii militare si se bucurau de privilegii.

Sasii – veniti in Transilvania in mai multe valuri, datorita transformarilor social- economice din lumea germana, au jucat in primul rand un rol economic; obtin privilegii recunoscute in Bula de Aur a Sasilor (Andreanum) (1224), ii gasim la sat si in lumea urbana.

Cavalerii teutoni – (1211-1225) sunt adusi de regele Andrei al II-lea in Tara Barsei avand drept scop intarirea stapanirii maghiare si extinderea religiei catolice; sunt izgoniti la 1225 pentru ca au incalcat intelegerile stabilite.

Diploma cavalerilor ioaniti (1247) mentioneaza urmatoarele formatiuni politice:

- Banatul de Severin

- Voievodatele conduse de:

Seneslau, la stanga Oltului Litovoi, la dreapta Oltului

- Cnezatele conduse de:

Ioan si Farcas, intre Jiu si Olt.

Se aflau sub suzeranitatea regelui Ungariei exercitata prin intermediul Banatului deSeverin.

Pe la sfarsitul secolului al XIII-lea voievodul Litovoi si fratele sau Barbat incearca sa inlature suzeranitatea maghiara, dar incercarea esueaza: Litovoi este ucis in lupta, iar Barbat, obligat sa recunoasca suzeranitatea maghiara.

6

In secolul al XIII-lea teritoriul de la nord de Dunare a trecut vremelnic sub stapanireaAsanestilor si apoi a conducatorilor celui de-al doilea Tarat Bulgar.

Izvoarele mentioneaza pe la 1230 in teritoriul dintre Mangalia si Varna, „Tara Cavarnei”, nucleul in jurul caruia se va intemeia, in secolul al XIV-lea, un principat independent condus de Balica.

Constituirea statelor medievale romanesti

Context

Factorii care au favorizat formarea statelor medievale romanesti:

1. Externi

- cumanii si tatarii (marea invazie din 1241-1242) au stopat expansiunea Ungariei la E siS de Carpati.

- Ungaria si Polonia urmareau eliminarea Hoardei de Aur.

Stingerea dinastiei Arpadienilor si criza dinastica din Ungaria.

2. Interni

- cresterea demografica substantiala; viata economica prospera.

- dezvoltarea drumurilor comerciale ce strabateau spatiul romanesc (unul lega MareaNeagra de Europa Centrala, pe valea Dunarii, al Doilea era „drumul moldovenesc”).

- accentuarea procesului de diferentiere sociala in cadrul comunitatilor si desprinderea elementelor conducatoare.

I. Traditia descalecatului

In legatura cu formarea Tarii Romanesti, traditia istorica atribuie actiunea voievodului din Fagaras, Radu Negru Voda care a „descalecat” la Campulung si la Arges in 1290, in contextul in care regalitatea maghiara incerca sa-si impuna autoritatea in Transilvania si la sud de Carpati. „Teoria descalecatului”, desi reflecta o realitate, nu este sustinuta de izvoare.

In cazul Moldovei, „teoria descalecatului” poate fi demonstrata.

7

II. Unificarea teritoriala prin lupta pentru independenta

8

- prima etapa a intemeierii Moldovei a fost legata de „descalecatul lui Dragos”. Cu ocazia expeditiilor maghiare anti-tataresti (1345-1354) este organizata in nordul Moldovei o marca, cu centrul la Baia, condusa de Dragos, cneaz roman din Maramures. Aceasta formatiune se afla sub suzeranitatea maghiara si sub urmasii lui Dragos: Sas si Balc.

- a doua etapa: Bogdan din Cuhea, voievod al Maramuresului, care se alatura miscarii din Moldova, intra in conflict cu regalitatea maghiara, care incearca sa lichideze autonomiile romanesti; trece in Moldova (descalecatul lui Bogdan din 1359) si cu sprijinul boierimii moldovene il inlatura pe un urmas al lui Dragos, pe nume Balc; pune bazele unui stat independent la est de Carpati (Cronica lui Ioan de Tarnave).

Unificarea formatiunilor politice sub o autoritate centrala.

- primul stat creat de catre romanitatea rasariteana a apartinut vlahilor din PeninsulaBalcanica; in secolul al XII-lea vlahii din aceasta zona erau amenintati de bizantini; in1185 vlahii din Balcani s-au rasculat sub conducerea fratilor Petru si Asan. Ei au fost sprijiniti de vlahii din nordul Dunarii, alaturi de cumani. Victoria vlahilor a insemnat si formarea statului vlaho-bulgar, recunoscut in timpul lui Ionita cel Frumos (1197-1207), de autoritatea spirituala a Romei in schimbul titlului dat de papa Inocentiu al III-lea de„rege al vlahilor si bulgarilor”; sub Ioan-Asan al II-lea (1218-1241), statul-bulgar a atinsapogeul puterii sale, a rupt legatura cu Roma si a revenit la confesiunea rasariteana, restabilind legatura cu Patriarhia Bizantina; elementul bulgar devine predominant, iar cel vlah se estompeaza.

- Basarab I (?1310-1352) este intemeietorul statului Tara Romanesca. In 1324 un document maghiar il mentioneaza ca vasal al regelui Ungariei pentru Banatul de Severin, „voievodul nostru transalpin”. In 1330 regele Ungariei, Carol Robert de Anjou organizeaza o expeditie la sud de Carpati. Batalia de la Posada (9-12 noiembrie 1330) este descrisa intr-un izvor unguresc „Cronica pictata de la Viena”. Victoria lui Basarab I semnifica obtinerea independentei fata de Ungaria. Semnificatia acestui nou statut al tarii si mai ales a voievodului consta in titlul voievodal „singur stapanitor” si apoi de domn si are voievod.

In Dobrogea, odata cu slabirea dominatiei mongole, catre mijlocul secolului al XIV-lea, micile formatiuni politice existente intre Dunare si Mare, au incercat o unificare a lor, constituindu-se intr-un organism statal dependent de Bizant, centrul acestui stat fiind teritoriul dintre Varna si Caliacra, cunoscut sub numele de Tara Cavarnei.

- Tara Cavarnei i-a avut ca conducatori pe Balica si apoi pe Dobrotici, (cca. 1354-1386). Dobrotici a intervenit in evenimentele din Bizant, favorizand acordarea titlului

9

destrateg si apoi cel de despot, in 1357.

10

- Dobrotici si-a intins stapanirea asupra intregului teritoriu dintre Dunare si Mare. Mircea cel Batran a infrant ostile turcesti si a intrat in posesia teritoriului dintre Dunare si Marea Neagra, unificand, astfel, intreg spatiul romanesc de la „marea cea Mare” la Severin.

Consolidarea statelor si formarea institutiilor medievale

Transilvania

- Prezenta in documente, la 1111 a unui Mercurius Princeps Ultrasilvanus arata intentia maghiarilor de a incorpora administrativ si juridic Transilvania.

- institutiutia voievodatului s-a dovedit viabila in Transilvania in conditiile in care la1176 izvoarele il mentioneaza pe Leustachius, voievod si nu principe.

- preluata de invingatori, institutia voievodatului avea sa ramana intruchiparea autonomiei Transilvaniei in raport cu regalitatea ungara.

Tara Romanesca

- s-a realizat in timpul domniei lui Nicolae Alexandru (1352-1364), fiul lui Basarab I, asociat la domnie; isi ia tiutlul de domn autocrat (de sine statator) in 1359; intemeiaza Mitropolia Tarii Romanesti, dependenta de Patriarhia de la Constantinopol, un puternic sprijin al domniei in politica interna, cat si in afirmarea pozitiei de independenta a tarii.

- Vladislav Vlaicu (1364-1377) a creat o a doua Mitropolie ortodoxa in 1370 laSeverin; a infiintat cancelaria domneasca si a batut primii bani de argint.

Moldova

- Latcu (1365-1377) a continuat politica de independenta a statului, intrand in legatura cu papalitatea, care ii recunoaste titlul de duce al Moldovei, parte a natiunii romane.

- Domnia lui Petru Musat (1375-1391) este reprezentativa pentru crearea Mitropoliei ortodoxe de la Suceava, unde si-a stabilit si resedinta domneasca; se orienteaza spre Polonia pentru a face fata presiunilor Ungariei; in 1387 depune juramant de vasalitate regelui Poloniei, Vladislav Jagello.

- sub domnia lui Roman I (1391-1394) Moldova a devenit stat riveran al Marii Negre prin unificarea teritoriilor dintre Carpati, Nistru, Dunare si Mare – „Moldova Mare”, prin inlaturarea ultimelor resturi ale dominatiei tatare.

11

Evolutia lumii romanesti spre o structura statala autocrata este un fenomen general in spatiul carpato-dunarean. In Transilvania si in Dobrogea procesul este estompat prin cucerirea Transilvaniei de Regatul maghiar si a Dobrogei de Imperiul Otoman.

Institutii centrale in spatiul romanesc

Context:

Dupa formarea Tarii Romanesti si a Moldovei, regimul lor politic evolueaza spre formula monarhica in tiparele generale ale monarhiei feudale, dar cu trasaturi proprii, determinate de specificul societatii romanesti. Constituirea statelor medievale a insemnat si un transfer de putere politica din partea cnezilor si voievozilor locali in favoarea conducatorului ales, care si-a asumat titlul de mare voievod:- exprima functia militara a conducatorului- intaietatea sa in raport cu ceilalti voievozi care au disparut din societatea romaneasca extracarpatica.

Domnia in Tara Romaneasca si in Moldova

Reprezinta institutia centrala in Tara Romanesca si Moldova.

Succesiunea la conducerea tarii s-a facut pe cale:

ereditara (in familia Basarabilor, in Tara Romaneasca si a Musatinilor, inMoldova);

electiva – prin alegerea domnului de catre marea boierime din randul membrilor familiei domnitoare.

Pentru a limita amestecul marii boierimi in succesiune domnii isi asociau inca din timpul vietii fiul la domnie.

Domnul si-a asumat titlul de mare voievod (comandant suprem al armatei), care exprima functia militara a conducatorului, dar si intaietatea sa in raport cu ceilalti voievozi; domnia s-a justificat prin originea sa divina. Titulatura domnului reflecta puterea acestuia, intreaga autoritate de care se bucura („Io Vladislav, mare voievod, domn si singur stapanitor a toata Ungrovlahia”). Originea divina a puterii domnesti se reflecta prin introducerea cuvantului Io (prescurtare a lui Ioannes – „cel ales de Dumnezeu”) si a titlului de domn (care a conservat in limba romana semnificatia de dominus – stapan, atribuit imparatilor romani). Formula „singur stapanitor” (sau „de sine statator”, sau „autocrator”) reprezinta o afirmare de suveranitate, in raport cu puterile vecine, dar si interna fata de toti supusii, inclusiv boierimea.

12

Atributiile domniei vizeaza toate domeniile importante:

- de politica externa: declara razboi si incheia pace, semna tratate cu tarile vecine.

- de politica interna:

o Militare: comandanbt suprem al armatei („mare voievod”);o Administrative: conducea intreaga administratie;o Funciare: teoretic era proprietarul intregului pamant; confirma

proprietatile;o Financiare: bate moneda; instituie sistemul de impoziteo Judecatoresti: este instanta suprema de judecata.

Atributiile domniei au fost limitate de:

- drepturile si privilegiile marii boierimi, care il asista pe domn la guvernarea tarii,„obiceiul” sau „legea tarii”.

Dupa instaurarea dominatiei otomane, numirea domnilor se facea direct de catre Poarta, fara consultarea boierimii; domnia a inceput sa nu mai fie un atribut exclusiv al vointei divine, deoarece depindea de vointa sultanului. Domnii sunt numiti direct de catre Poarta, greci sau romani, fara asentimentul tarii; domniile sunt scurte. Domnii sunt functionari ai Portii, schimbati dintr-o tara in alta - regimul fanariot.Limitarile puterii centrale si presiunea otomana nu au anulat autonomia Tarilor Romane.

Voievodatul in Transilvania Voievozii aveau atributii militare, judiciare si administrative; voievodul isi exercita autoritatea asupra comitatelor. In secolul al XVI-lea s-a creat Principatul autonom aflat sub suzeranitatea otomana ca urmare a prabusirii Ungariei dupa lupta de la Mohacs (1526); din 1541 tara era condusa de un principe ales de Dieta (acest drept acordat de sultan Dietei a fost legiferat in 1543). Principele detinea prerogative insemnate in politica interna, asemanatoare cel;or exercitate de domnii Tarii Romanesti si ai Moldovei. Prin Diploma leopoldina (1691) Transilvania a devenit provincie a ImperiuluiHabsburgic; condusa de imparat prin intermediul unui guvernator ales de catre Dieta si confirmat de catre Curtea de la Viena.

Sfatul domnesc: organul central al guvernarii; initial alcatuit din marii boieri, apoi din dregatori (banul Olteniei, portarul Sucevei, vornicul, logofatul, vistiernicul etc.)

o Alte atributii: era organ consultativ si cu atributii juridice; asista pe domn

13

la scaunul de judecata; participa la incheierea tratatelor; la sfarsitul secolului al XVI-lea Sfatul Domnesc a devenit Divan.

14

Adunarile de Stari: reprezinta o institutie semnalata inca din secolul al XV-lea purtand denumirea de Marea Adunare a Tarii; nu avea caracter permanent in Moldova si Tara Romanesca, ci sporadic, cand era vorba de alegerea domnului, declaratii de razboi, incheierea pacii; ultima alegere a unui domn de catre Adunarea Tarii a avut loc in 1730, iar ultima sa reuniune dedicata desfiintarii serbiei a avut loc in 1749. Sub o forma modernizata, institutia va renaste intre 1831-1848 sub numele de Adunarea Obsteasca.

In Transilvania statutul politic al romanilor s-a degradat consolidandu-se pozitia categoriilor privilegiate ale nobilimii maghiare, sasilor si secuilor. Cele trei autonomii ale privilegiatilor au devenit factor de co-guvernare a voievodatului.

Biserica reprezinta puterea suprema pe plan spiritual. In ce priveste organizarea bisericeasca romanii au urmat modelul bizantin, adaptat nevolilor romanesti.

- In Tara Romanesca Mitropolia este creata din initiativa domnitorului roman Nicolae Alexandru in 1359. Are sediul la Curtea de Arges si este recunoscuta de Patriarhia din Constantinopol care ii acorda mitropolitului titlul de „exarh al plaiurior” (autoritate spirituala si asupra ortodocsilor din Transilvania).

- In Moldova prima Mitropolie ortodoxa este creata din initiativa domnitorului Petru Musat, are sediul la Suceava si este recunoscuta de Patriarhia de la Constantinopol in perioada lui Alexandru cel Bun (1401-1402).

- In Transilvania a predominat ortodoxismul, religia majoritatii populatiei formata din romani. Regalitatea maghiara incerca sa impuna catolicismul. Ludovic cel Mare prin„Diplomele regale” din 1366 conditiona calitatea de nobil de apartenenta la religiacatolica.

Mitropolitul avea largi atributii:

- ii consacra pe episcopii numiti de domn; il incorona si ungea cu mir pe Domn, conferindu-i o autoritate sacra; participa la alegerea Domnului si la actele de justitie ale acestuia; era intaiul Sfetnic al Domnului; era loctiitor al Domnului in caz de vacanta a tronului.

Evul Mediu crestin a transformat institutia ecleziastica (Biserica) si autoritatea laica(Domnia) in elementele esentiale ale statului.

Biserica si Domnia reprezinta o unitate indisolubila in statele medievale romanesti. IntreBiserica si Domnie a exista o stransa colaborare pe parcursul Evului Mediu.

15

Evaluare

1. Cum se numesc structurile teritoriale ale romanilor?a. commune

b. Judetec. Obsti satesti

2. Sub ce denumire era cunoscuta populatia romanica de la nordul Dunarii?a. Vlahia, Terra Blacorum b. Saxoniac. Francia

3. Care sunt formatiunile politice incipiente ale romanilor?a. Cnezate, voievodate, campuri, ocoale, codri b. Tari, sate, judetec. Campuri, lanuri, loturi

4. Care este principalul dusman al romanilor dinspre Vestul spatiului populat de ei?a. Polonii b. Ungurii c. Tatarii

5. Care sunt primele formatiuni statale romanesti mentionate in sursele maghiare?a. Statul lui Leustachiusb. Principatul lui Mercuriusc. Voievodatele lui Gelu, Glad, Menumorut

6. Pentru a-si impune stapanirea asupra Transilvaniei maghiarii au colonizat teritoriul cu alte etnii:a. Sasii, secuii, unguriib. Francezi, nemti, tataric. Sarbi, croati, macedoneni

7. Care este nucleul statal in jurul caruia s-a dezvoltat in secolul XIII Dobrogea?a. Tara Oasuluib. Tara Cavarnei, intre Mangalia si Varna c. Tara Hategului

8. Cine este considerat intemeietorul Tarii Romanesti?a. Basarab Ib. Vladislav Vlaicuc. Nicolae Alexandru

9. In ce an si-a obtinut Tara Romaneasca independenta fata de coroana maghiara?a. 330, Constantinopolb. 1877-1878 participand la conflictul dintre Rusia si Imperiul Otoman c. 1330, Posada

16

10. Care sunt principalele institutii in spatiul romanesc (secolele IX-XVIII)a. Presa, presedentia, guvernulb. Domnia, Sfatul Domnesc, Adunarile de Stari, Biserica c. Parlamentul, Guvernul, Justitia