Ghidul

Ediţia a XIII-ase distribuie gratuit

PUBLISHER Anca MATEI NAZAROV

EDITORI COORDONATORI Sofia FRUNZĂ

Ana-Maria MUŞAT

BRAND MANAGERSabina POPÂRLAN

DIRECTOR PUBLICITATEAlina ANGHEL

PUBLICITATEAna-Maria BABUŞORU

LAYOUTNicolae RUSU

DEZVOLTARE WEBLucian NAZAROV

PRELUCRARE FOTO & PREPRESS

Aurel ŞERBAN

PRODUCŢIEDan MITROI

O publicaţieS.C. INSPIRE BUSINESS S.R.L. Tel: 0372.704.962 e-mail: sales@inspirebusiness.ro

Articolele sunt proprietatea Inspire Business. Reproducerea în orice fel, în intregime sau parţial, fără acordul scris prealabil al Inspire Business este interzisă. Toate drepturile sunt rezervate.

De mici suntem educați să învățăm bine, să ascultăm pă rinții, să citim și să depunem efort pentru a obține re-zul tate remarcabile, care să ne asigure o carieră res pec ta-bi lă și un viitor mai bun.

Părinții ne îndeamnă să alegem cele mai prestigioase și tradiționale meserii precum: doctor, avocat, economist, inginer etc., visând să ajungem oameni mari, cu rezultate și mai mari sau sperând să devenim tot ceea ce nu au reu-șit ei. Noi, pe de altă parte, ne vedem actori celebri, ju-când alături de Al Pacino sau Angelina Jolie, cântăreți deveniți vedete peste noapte sau prezentatori TV re nu-miți, deputaţi sau președinți de țară, care pot asigura un trai decent părinților săi. Iar pe măsură ce creștem re nun-țăm la aceste vise și adoptăm poziția de oameni maturi, cu intenții serioase și alte vise mărețe.

Visăm să avem o carieră frumoasă și longevivă, să facem lucruri care să ne aducă împlinire și satisfacție, fapt pentru care mergem la facultăți de prestigiu și alegem specialități care să ne asigure un trai decent și un traseu profesional ascendent. Însă de cele mai multe ori, în acest proces, uităm să luăm în calcul un lucru esențial: abilitățile și talentele pe care le deținem. De ele trebuie să ținem cont atunci când alegem o facultate, când facem un mas-ter sau aplicăm pentru un job. Pentru că ele sunt cele care ne diferențiază, ne fac să fim valoroși, ne influențează re-zul tatele și ne ajută să creștem continuu.

Dacă m-ați întreba ce înseamnă să ai o carieră de succes? Ce pași trebuie să urmezi pentru a obține tot ce ți-ai propus? Răspunsul meu ar fi foarte simplu: să faci ceea ce-ți place, folosindu-ți talentele și abilitățile și in ves-tind continuu în dezvoltarea ta.

Exact aceste lucruri le vei afla și din Ghidul BUZZ!Camp, care conține o serie de articole și interviuri motivaționale, menite să te ajute să-ți descoperi talentele și să-ți dezvolți abilitățile. Sfaturi de carieră de la traineri, coachi și reprezentanți ai companiilor, precum și informații utile pentru ca tu să poți porni la drum sigur pe tine și încrezător în forțele proprii.

Start!

Sfatul meu pentru tine

Sofia Frunză, Editor

1

CAPITOLUL I - Companiile pentru care visezi să lucreziCa să faci cea mai bună alegere. Iată cele mai bune opţiuni 4Construieşte-ţi cariera pe baze solide la Carpatcement! 6 Dorința de a învăța, de a ieși din zona de confort și entuziasmul reprezintă puncte cheie pentru un tânăr candidat - Alexandra TUreSChI 10

CAPITOLUL II - Orientare în carierăDespre rolul orientării în carieră - interviu cu Gabriel ChICIoreanu 12 Când mă fac mare vreau să fiu… - Cătălina BILan 14 Despre recrutarea tinerilor - interviu cu George BuTunoIu 16bestjobs 19unde pleci? ești nebun? - Vlad Ioan TăUșAnCe 20 Lipsa de experiență profesională vs atitudine - Silvia MIhaLea 23 Despre consiliere educațională - interviu cu Irina ŞuBreDu 26

CAPITOLUL III - Dezvoltă-te!3 lucruri pe care mi-aș fi dorit să le știu la început de carieră - Paul oLTeanu 30oSF Global Services 33Valoarea ta este definită prin simplul fapt că ești oM - hedi hoKa 34 Și Tu poți fi LIDer! - Ioana PIron 37Smile & Conquer? - Diana VITan 38Cum să faci parte din categoria oamenilor de succes - ana Maria MuŞaT 40Toată lumea are carismă! - andy SzeKeLy 42Cu toții ne naștem cu o atitudine pozitivă, cea negativă se “învață” pe parcurs - Doru PeLIVan 43Cum arată succesul pentru tine? - Irina nicoleta SCarLaT 44Guided Bucharest Free Walking Tour – te bagi? - Mihai MunTeanu 46experienţa practică a durerii de măsea - Cristian SeIDLer 47Secretul celei mai bune alegeri - andrei TuDoSe 48

C U P R I N S

2

3

Capitolul 1

Companiile pentru care visezi să lucrezi

Construieşte-ţi cariera pe baze solide la

Carpatcement!Carpatcement investeşte în dezvoltarea

tinerilor specialişti

6

În cei 15 ani de prezenţă în România, Car-pat cement Holding a contribuit la dezvoltarea unei comunităţi puternice de specialiști. De aceea a lansat și susţinut programe dedicate încurajării performanţei în rândul tinerilor.

Un exemplu sunt Premiile Profesionale Carpatcement, un concurs de cunoștinţe adre-sat studenţilor din facultăţi cu profil teh nic, derulat în colaborare cu organizaţii stu den ţești și facultăţi din ţară. De peste 7 ani, concursul premiază și oferă tinerilor recu noaș terea performanţelor, ajutându-i la pu ne rea bazelor unei cariere de succes.

Internship Carpatcement este un program care sprijină dezvoltarea studenţilor din ani ter minali, care au obţinut rezultate deosebite

în timpul anilor de studiu. Programul le oferă po sibilitatea de a-și pune în aplicare cu noș tin-țele teoretice din facultate și de a acumula ex-perienţă practică într-un mediu de lucru profesionist. Aceasta se face printr-o an ga ja re pe durata vacanţei de vară în diferite de par-tamente ale Grupului Carpatcement, cum ar fi achiziţii, financiar, protecţia mediului, men-tenanţă mecanică și electrică, producţie ci-ment, controlul calităţii, exploatare cariere și balastiere.

Trainee Carpatcement este o altă modali ta te prin care absolvenţii sunt sprijiniţi în dez vol-tarea și consolidarea cunoștinţelor profe sio na-

le la început de carieră. Strategia orga ni za ţi ei noastre în domeniul resurselor umane se con-centrează pe dezvoltarea performanţei și potenţialului tinerilor angajaţi prin intermediul unor programe de pregătire complexe (Trainee financiar/ vânzări/ tehnic etc.), care asigură un cadru educaţional amplu în zona de ma nage-ment funcţional și o înţelegere apro fun da tă a proceselor și activităţilor din domeniile de activitate specifice industriei noastre, par-curgând toate etapele importante ale pro ce-sului operaţional în fiecare dintre cele trei divizii (ciment, agregate și betoane). Progra-

7

8

Ionuţ Paraschiv, Trainee Tehnic Primul an în companie a reprezentat o perioadă plină de provocări atât pe

plan profesional, cât şi personal. Programul trainee, foarte bine structurat şi clar prezentat, a făcut ca procesul de acomodare şi de învăţare să fie unul rapid şi eficient. Am învăţat să lucrez cu oamenii, să comunic mai uşor şi să fiu mai eficient atunci când vreau să transmit un mesaj. Sunt sigur că toate acestea reprezintă un avantaj pentru dezvoltarea mea profesională şi doresc să mă folosesc de cele învăţate şi pe viitor!

Ştefan Mitrea, Trainee Tehnic A fost un an foarte interesant pentru mine şi o schimbare majoră: de la

viaţa de student, lipsită de griji, la responsabilităţile unei persoane cu serviciu. Neavând până acum contact direct cu industria cimentului, în acest an am avut extrem de multe de învăţat, de la tehnologie până la lucrul cu oamenii. Mă bucur că fac parte din această echipă şi consider că acest program de training este absolut necesar pentru cei care vin direct de pe băncile facultăţii şi nu au decât cunoştinţe teoretice despre ce se întâmplă într-o fabrică de ciment.

Justinica Zah, Trainee FinanciarCând s-a ivit oportunitatea de a participa într-un program trainee în cadrul

Carpatcement Holding, am profitat de ea ca o modalitate foarte bună de dezvoltare profesională accelerată. Modul în care este conceput acest program oferă participanţilor posibilitatea de a lucra în mai multe departamente ale companiei, astfel încât la final să aibă o imagine clară asupra companiei, dar şi a direcţiilor de dezvoltare a carierei profesionale. Pentru mine, a face parte din acest program de training este foarte captivant şi responsabil în acelaşi timp. Trebuie să ai suficientă abilitate, ambiţie şi motivare pentru a face faţă cerinţelor exigente ale companiei, dar diversitatea metodelor de învăţare şi entuziasmul şi ajutorul colegilor fac procesul de învăţare interesant şi plăcut. Pot spune fără îndoială că participarea mea în acest program trainee a fost cea mai bună alegere.

pregătire.Această etapă este doar un prim pas în dez-

voltarea viitorilor noștri specialiști, pro gra mul trainee asigurând o platformă de pre gă tire a tinerei generaţii pentru a face faţă pro vocărilor și exigenţelor unui mediu de business di na-mic, orientat spre performanţă și dezvoltare con tinuă. Aprecierile par tici pan ţilor reflectă avan tajele și implicaţiile unui astfel de pro-gram intens de pregătire în con strui rea unei ca riere de succes în domeniu, dar și satis fac ţii-le pe care le aduc interacţiu nea cu oameni pro fesioniști și evoluţia per so na lă și profe sio-na lă într-o perioadă scurtă de timp.

mele durează 12 luni și au mai multe etape, cea mai importantă fiind însușirea noţiunilor de bază legate de activitatea operaţională a de partamentului unde ar urma să își des fă șoa-re activitatea după finalizarea progra mu lui. Odată cu aprofundarea cunoștinţelor teo re tice și practice, trainee-ilor li se pot aloca sarcini tot mai specifice și chiar proiecte mai mici, cu grad crescut de responsabilitate. La final, ei vor elabora un proiect, sub îndru ma rea specialiștilor în domeniu, prin care să do-vedească înţelegerea informaţiilor acumulate și abilitatea de aplicare și de transferare a cu-noștinţelor dobândite pe parcursul anului de

9

Silviu Botezatu, Trainee Tehnic Sunt în această companie de mai bine de un an şi mă bucur pentru că

lucrez în acest colectiv de oameni serioşi şi dornici să performeze la cel mai înalt nivel. Primul an ca trainee a fost foarte provocator, deoarece a fost primul contact cu această industrie, însă colectivul fabricii mi-a oferit sprijin total atât profesional, cât şi personal. Am fost foarte bucuros atunci când am primit responsabilităţi clare, pentru că m-au ajutat foarte mult să mă dezvolt profesional. Evoluţia mea ca individ a fost pozitivă, ceea ce îmi oferă o mare satisfacţie.

Raluca Ciobotă, Trainee FinanciarProgramul trainee mi-a oferit ocazia de a profesa într-un mediu complex,

deschis şi orientat către nou, imediat după absolvirea facultăţii. Structura programului şi diversitatea nivelurilor informaţionale au făcut posibile învăţarea accelerată şi înţelegerea celor trei business-uri în numai un an. Parcurgerea programului necesită, pe lângă mobilitate şi flexibilitate, şi abilitatea de a sintetiza informaţii, capacitatea de a interacţiona cu persoane cu diferite pregătiri, precum şi de a te adapta cu diferite stiluri de învăţare.

Radu Rus, Trainee Tehnic Programul de trainee a însemnat un prim pas în cariera mea de inginer. Am

avut bucuria de a lucra cu oameni cu o experienţă vastă în industrie, de la care am avut ocazia de a învăţa foarte multe lucruri noi, iar etapele de pregătire în cadrul funcţiilor suport (financiar, achiziţii şi investiţii) m-au ajutat foarte mult în înţelegerea fluxurilor şi procedurilor din cadrul companiei.

Răzvan Gorea, Trainee Vânzari Acest program a constituit pentru mine un al doilea master, în care s-au

îmbinat perfect noţiunile teoretice cu practica. Pe lângă aportul de cunoştinţe, acest program m-a ajutat să fiu mai organizat în tot ceea ce fac şi, de asemenea, am învăţat că fiecare zi de lucru trebuie privită ca o misiune ce trebuie finalizată până la sfârşitul zilei. Programul trainee este o bază solidă de la care pot porni să îmi construiesc un viitor sigur şi stabil.

Poziţiile de internship și trainee sunt co mu-ni cate studenţilor și proaspeţilor absolvenţi prin anunţuri publicate online pe site-ul Carpatcement: www.heidelbergcement.ro

HeidelbergCement Group este lider mondial pe piaţa de agregate și un important jucător în domeniul cimentului, betonului și altor ac-tivităţi conexe, ceea ce îl poziţionează printre cei mai mari producători de materiale de con-strucţii din lume. Compania are peste 52.500 de angajaţi în 2.500 de locaţii, în peste 40 de

ţări. Cu un total al investiţiilor de peste 450 milioane euro, HeidelbergCement este unul dintre cei mai importanţi investitori germani din România. În ţara noastră, Grupul este pre-zent în producţia de ciment, betoane și agre-gate prin companiile Carpatcement Holding (3 fabrici de ciment), Carpat Beton (19 staţii de betoane) și Carpat Agregate (14 cariere și balastiere). Toate cele trei companii folosesc tehnologii inovative și au ca obiectiv major pro movarea unor standarde înalte de calitate.

10

Alexandra Tureschi, Country Staffing Manager la hewlett-Packard

„Dorința de a învăța, de a ieși din zona de confort și entuziasmul reprezintă puncte cheie pentru

un tânăr candidat” Cum aţi descrie compania prin valorile

care vă definesc? Credeţi că este important ca valorile angajaţilor să se intersecteze cu cele ale companiei?

În Hewlett-Packard valorizăm munca în echi pă și considerăm că integritatea și rea li ză-ri le angajaților noștri descriu cultura organi za-țio nală. Deviza noastră presupune o relație de încredere și respect atât față de clienți, cât și față de angajații noștri, iar contribuția activă și rea lizările celor din urmă conduc la inovația cu care ne-am obișnuit partenerii. Bineînțeles că exis tă o legătură foarte importantă între va lo-ri le angajaților și valorile companiei. O aliniere între cele două tipuri de valori nu doar că fa ci-li tează integrarea în echipă, ci înseamnă că an-ga jatul nostru este un membu de nădejde al echipei HP.

Ce calităţi trebuie să dovedească un tâ-năr candidat pentru a se integra în echipă?

Noi punem accent pe lucrul în echipă și în baza acestui aspect abilitățile bune de co mu-ni care și interacțiune cu colegii facilitează foar-te mult integrarea în echipă. Totodată, dorința

de a învăța, de a ieși din zona de confort, en-tu ziasmul reprezintă puncte cheie pentru un tânăr candidat, alături de suportul manage ru-lui și al întregii echipe, care este cheia spre o in tegrare de succes.

Care sunt oportunităţile de dezvoltare pe care le oferiţi angajaţilor hP? Vă gândiţi să vă măriţi echipa anul acesta?

În cadrul companiei noastre angajații sunt în curajați să se dezvolte, să-și lărgească aria de ex pertiză. De aceea, angajații HP beneficiază de numeroase training-uri atât în ceea ce pri-veș te procesele cu care lucrează, cât și pe par-tea de dezvoltare a abilităților personale, pro-gra me de job rotation din cadrul companiei prin intermediul cărora au ocazia să opereze în job-uri diferite din companie. De asemenea, atât la nivel local, cât și la nivel EMEA există di-fe rite programe în care angajații se pot im pli ca.

Compania este în creștere, prin urmare ma joritatea organizațiilor existente în România vor recruta colegi noi.                                                       

Ce sfaturi aveţi pentru cititorii noștri? Ce cre deţi că ar trebui să facă pentru o dez vol-ta re armonioasă și o carieră de succes?

După părerea mea, nu cred că există o re-țe tă ideală pentru succesul în carieră. Dar ca pași comuni pentru acest proces, consider că este necesar să-ți identifici obiectivele, să știi ce-ți place, care este domeniul în care dorești să-ți dezvolți cariera, dar mai ales să identifici eta pele prin care trebuie să treci pentru a ajunge unde îți dorești. Poți începe să te gân-dești la o carieră de succes încă din perioada stu denției, iar un mijloc de a suplimenta cu-noș tiințele teoretice dobândite în facultate îl reprezintă internship-urile, activitățile de vo-lun tariat, diferite activități extrașcolare.  O ca-rie ră de succes presupune totodată să fii un bun profesionist, să depui eforturi constante pen tru propria dezvoltare profesională, să fii en tuziast în a identifica noi oportunități și mai ales să ai curajul să-ți asumi responsabilități.

Ana Maria Mușat, Editor

11

Capitolul 2

Orientare în carieră

1212

Ai o vastă experienţă în domeniul con-sul tanţei şi orientării în carieră. Spune-ne câteva lucruri despre acest domeniu?

Într-adevăr, activez și mă dezvolt de câţiva ani pe piaţa aceasta, ofe rind sesiuni de con si-lie re și orientare în ca rie ră. De fapt, consilierea în carieră sau orien ta rea in cariera  nu este alt-ce va decât o forma de asistenţă continuă acor-dată candidatului, viitorului angajat sau an tre-prenor, în procesul său de adaptare la piaţa muncii, piaţă ce este într-o continuă evoluţie. Altfel spus, consilierea şi orientarea în carieră îl ajută pe candidat să îşi verifice dacă are com-pe tenţele si aptitudinile necesare pentru prac-ti carea cu succes a unei profesii, să işi des co-pe re interesele sau preferinţele pentru o anu-mi tă profesie sau pentru o familie de profesii şi să işi evalueze, într-un mod realist, şansele de reuşită.

Care este rolul unui consilier în carieră? Consilierul în carieră este specialistul care

are pregătire profesională specializată și certi fi-ca tă pentru acest domeniu și poate să pri veas-că în mod obiectiv candidatul, fără să fie in-fluenţat de mediul subiectiv în care se află acesta. Rolul esenţial al consilierul în carieră este de a-l ajuta pe candidat să îşi evalueze corect aptitudinile şi interesele pentru a alege în cunoştinţă de cauză locul de muncă sau do-meniul de activitate în care ar putea profesa cu succes. Astfel, consilierul în carieră aduce cla-rificări candidatului privind cerinţele job-ului, acesta având ocazia de a primi o evaluare obiec tivă a aptitudinilor sale, fiind ghidat către

locuri de muncă sau programe de formare po-tri vite nevoilor sale, în vederea atingerii obiec-ti velor stabilite de la început. În special, acti vi-ta tea consilierului urmăreşte formarea şi dez-vol tarea competenţelor persoanei consiliate în următoarele direcţii: a autocunoaşterii, a ex-plo rării educaţionale şi ocupaţionale și a pla ni-fi cării carierei.

Ce presupune procesul de consiliere şi orien tarea în carieră şi când ar trebui să în-cea pă?

Începutul aflării tainelor viitoarei cariere pro fesionale poate fi de la vârste mici. Chiar și copiilor de clase primare, prin diverse activităţi în care sunt direct implicaţi, li se pot oferi in di-rect sesiuni de consiliere în carieră. Însă, într-un mod organizat și care să aibă un impact mai bun asupra deciziilor ce vor avea de luat, la vârsta de 13-14 ani elevii pot conștientiza mult mai bine importanţa alegerii domeniului pro-fe sional în viaţă, încă de la optarea pentru un liceu sau altul. În opinia mea, cel mai im por-tant aspect în cadrul procesului de consiliere este dat de faptul că un candidat poate să afle exact locul unde se află și totodată să își gă-seas că direcţia către domeniul pentru care are com petenţe și abilităţi să îl profeseze cu succes.

Care este atitudinea tinerilor din ro mâ-nia privind planificarea şi orientarea în ca-rie ră? Sunt interesaţi să investească în dez-vol tarea lor?

Există din nefericire și un procent de tineri care nu consideră oportun să înveţe în plus faţă de programa școlară, indiferent că vorbim

Despre rolul orientării în carieră

Interviu cu Gabriel ChicioreanuFondator LEARN&GO 

Co-fondator 4CAREER, WOMEN4CAREER și STUDY4CAREER

13

de cea liceală sau cea universitară. Din rân du ri le acestora se vor desprinde acei candidaţi pe piaţa muncii care se vor plânge că “nu au ex pe rienţă”, “nu au nimic concludent în CV”. Sunt totuși încântat să văd în ultimii doi ani tot mai multe pro grame de formare și dezvoltare a tinerilor oferite de către mediul privat sau cel al ONG-urilor, iar tinerii, din ce în ce mai mult, accesează aceste opor tu ni-tăţi. Tot în ultimii ani au fost imple men-ta te mai multe programe POSDRU de care tinerii au beneficiat sub di ver se for-me. De fapt chiar și Inspire Business, prin proiectul BUZZ!Camp, contribuie la dez-vol tarea tinerilor. Pentru cei care par ti ci-pă la un astfel de eveniment, chiar re pre-zintă o opor tunitate, având în vedere că nu pre su pu ne o investiţie materială, ci una in telectuală, care le aduce valoare adău gată educaţiei și ex pe rienţei lor.

Cum poţi descoperi care este job-ul po tri vit pentru tine, mai ales când eşti la în ce put de drum?

Așa cum am arătăt și anterior în cadrul se siu nilor de consiliere și orientare în carieră, un rol important îl are cu noaș-te rea cât mai exactă a candidatului, ce abi lităţi are și totodată com pe tenţele pe care acesta le-a dezvoltat în pro ce sul de educare (atât în învăţământul obliga to-riu, cât și în cel universitar), dar și în pro-cesul scurt, al efectuării unor stagii de vo lun ta riat sau internship. Plecând de la o foto grafiere exactă a ceea ce reprezintă can didatul, acesta, împreună cu con si lie-rul în carieră, stabilesc și pla nifică o tra-iectorie profesională pe termen scurt și mediu, iar în unele cazuri chiar și pe ter-men lung. Importantă totodată este co-la bo ra rea dintre consilier și candidat, pilonul prin ci pal fiind încrederea dintre cei doi. În cre derea candidatului în profe-sionalismul con silierului, cât și încrederea consilierului în candidat, că acesta este sincer în pro ce sul de consiliere și oferă informaţii rele van te în procesul de auto-cu noaștere.

14

Când mă fac mare vreau să

fiu…

Cătălina BilanCareer Services Lead

http://ro.linkedin.com/in/catalinabilan

Adesea, când vine vorba de alegeri în carieră (fie că sunt cele de la început de drum/final de studii superioare, fie că sunt con se cin-țele dilemelor după o perioadă de activare într-un anumit domeniu), tendința (firească, de altfel) este de a ne simți inconfortabil/nea dap-tați/incapabili de a lua o hotărâre înțeleaptă. În realitate, momentele acestea ne plasează în-tr-o companie selectă pentru că simplul fapt că ne punem problema unei schimbări în-seam nă că mai suntem deschiși să descoperim ceva despre noi, să mai învățăm ceva despre lume, să ne așezăm mai corect în raport cu ceilalți etc.

Nu suntem niciodată nici primii, nici ultimii și, cu siguranță, nici singurii care trebuie să ia o hotărâre și nu știu de unde să îşi adune cu-rajul și informațiile de care au nevoie pentru a decide inspirat și corect.

Suntem, însă, unici pentru că fiecare ex pe-rien ță este diferită și, mai ales, pentru că fie ca-re “schelă” decizională trebuie clădită cu aten ție având în vedere potențialul, dar și limitările… noastre și ale mediului în care trăim.

Chiar dacă de ceva vreme deja experiența profesională nu mai începe la finalul studiilor, mulți dintre noi optând pentru o formă de “mun că” încă din timpul acestora, alegerea domeniului în care urmează să ne clădim o carieră coincide adesea cu momentul finalizării facultății/studiilor aprofundate etc.

nu știi ce să te faci când o să fii mare?

15

Iată câteva sugestii pentru abordarea acestei dileme:

1. Profită de șansa de a alege;În primul rand, ca să îți fie mai ușor să te

po ziționezi eficient în momentul în care simți că trebuie să faci o alegere, credem că e util să îl vezi ca pe o șansă. șansa de a alege (chiar și gre șit, pentru că, nu-i așa, din greșeli învățăm cel mai bine).

Poți începe să sondezi mai multe variante, să incerci diverse alternative și, în timp (asta în semnând câțiva ani buni de acum înainte), să poți spune că îți dorești o carieră într-un anumit domeniu și să simți că efectiv “con stru-iești” în acel sens prin alegeri corecte.

2. Descoperă ce ți s-ar potrivi;Dilema pe care probabil o ai, nu știi la ce ai

fi bun, este una cât se poate de frecventă. Sis-te mul educațional de la noi nu are, din păcate, printre obiectivele sale susținerea studenților în sensul identificării unei vocații, așa că, mai de vreme sau mai târziu, este inevitabil să apară o criză de identitate.

Ca să începi să descoperi la ce ai fi bun ar tre bui să te uiți în urmă, la ceea ce ți-a plăcut în anii de școală, la ce ți-au spus cei din jur că faci bine. Încearcă să nu ții cont de impulsurile pe care ți le-au dat cei din familie sau pro fe so-rii care au insistat pe un anumit domeniu, ci ascultă de un glas mai degrabă interior: ce îți place/plăcea să faci. Cu ce îți umpleai timpul și nu îți dădeai seama că au trecut orele? Poate să fie o activitate cât se poate de comună, după cum poate să fie ceva rar, care nu sea-mă nă cu niciun job.

Adesea știm lucruri despre noi, dar ne este teamă să le recunoaștem ca atare. Se întâmplă asta pentru că nu vrem să dezamăgim, pentru că avem senzația că numai drumul tradițional e cel normal și că doar așa am fi recunoscuți.

3. Documentează-te;Dacă ai reușit să descoperi câte ceva

despre tine gândind așa, pasul următor este să faci o cercetare și internetul îți este la în de mâ-nă pentru asta. Poate sunt job-uri despre care

nu știi și care au în ele și ceea ce ai descoperit despre tine că îți place să faci. Stai de vorba cu colegi/prieteni și acumuleaza cât mai multe informații din experiențele lor. Dacă ți se pare că ți s-ar potrivi un job creativ, caută pe cineva care face lucrul respectiv (în cercul tău de prie-teni sau printre cunoștințele lor) și stai de vorbă cu persoana respectivă.

4. Nu te baza exclusiv pe teste de per so-na litate;

Pentru că ești încă la început de drum, îți poți permite luxul de a alege greșit. Am spu-ne chiar că de multe ori e recomandabil să alegi greșit pentru ca să știi clar ce nu mai vrei să faci. Nu te baza excesiv pe teste care în-cearcă să îți spună, cu precizie de etichetă, ce meserie ți se potrivește. Dincolo de conținutul job-ului mai este vorba și de mediul de lucru, de valori etc. Până nu încerci, nu ai de unde să știi ce ți se potrivește exact.

5. Încearcă să faci voluntariat;Între timp, ca să ai totuși o activitate, în-

cear că voluntariatul. Sunt site-uri unde te poți înscrie și cu cât intri mai mult în contact cu persoane din diferite domenii, cu atât ai șanse mai mari să găsești răspunsul la în tre ba-rea “la ce sunt bun?”.

6. Acceptă un post de “intrare” în or ga ni-zație;

Dacă nu îți poți permite să aștepți până să ai acest răspuns (fie vorba între noi, el are câ-teo dată obiceiul să ne eludeze mulți ani), an-ga jează-te pe un post de entry-level, care să aibă legătură cu ce ai învățat până acum. În felul acesta îți poți justifica măcar din punct de vedere teoretic aplicația în fața unui potențial an gajator.

7. Continuă să înveți, să cauți, să (te) des-co peri;

Odată ce te-ai angajat pe un anumit post (chiar dacă nu este job-ul vieții tale) continuă să cauți, să încerci și să descoperi lucruri. Cu timpul și cu experiența de muncă vor începe să apară și răspunsurile de care ai nevoie.

Despre recrutarea

tinerilor Interviu cu George Butunoiu

Consultant hr

George Butunoiu este unul dintre cei mai importanți

oameni din HR-ul românesc. În urmă cu mai mult de 20

de ani a deschis prima firmă de head-hunting din

România, pe care o conduce de atunci. Ocazional, face consultanță, orientare în

carieră și mentorat.

Ce părere aveţi despre actuala piaţă a muncii și modul în care se fac angajările?

Piața este la modul general la cel mai jos nivel din ultimii 20 de ani, în special de când a început criza și sunt șanse foarte mici să se îmbunătățească. Cererea de locuri de muncă este mică așa că cei care își caută un job au o problemă pentru că este greu de găsit. Trebuie să iasă în evidență față de ceilalți și să facă eforturi mult mai mari pentru a-și găsi un loc de muncă. În SUA timpul mediu pentru gă-sirea unui loc de muncă este de 6-7 luni, deci dacă nu își găsesc în 4-5 luni de zile un job, nu

este o problemă foarte mare. Trebuie să se înarmeze cu răbdare și să pornească la drum, să se obișnuiască cu ideea că acest proces du-rează minim 6 luni și că rata de răspuns este de 2-3%. Pentru a avea 10 interviuri, din care poate să rezulte un job, trebuie să trimită în jur de 500 de CV-uri.

Ce credeţi că își doresc angajatorii de la tineri?

Angajatorii caută oameni civilizați, serioși și responsabili. La angajatorii mari, recrutările se fac pe baza acelorași teste de inteligență sau cultură generală, nu am întâlnit un an ga ja-

16

tor care să îi întrebe pe recruți ceva legat de studiile absolvite, de exemplu pe un absolvent de ASE să-l întrebe despre o anumită teorie sau formulă. Caută să vadă dacă inspiră în cre-de re, se uită la modul în care vorbește. În afară de cei pentru care este obligatorie o cer ti fi ca-re, cum ar fi medici sau arhitecți, nu vor pune întrebări legate de studii. Contează foarte mult facultatea, să fie una de prestigiu internațional și contează cum se prezintă și ce impresie fac la interviu. La cei tineri a devenit o raritate să gă sești o persoană care să îți facă o impresie bună.

Cum ar trebui să arate un CV pentru a ieși în evidenţă?

Să scrie că ai terminat facultatea la Har-vard, că ai făcut 4 ani la Sorbona, că vorbești minim 3 limbi străine și atunci ieși în evidență. Dintr-un CV se pot trage o mulțime de con clu-zii, din felul în care scrie și din limbajul folosit. Problema este că 10 recrutori diferiți au 10 pă-reri diferite. Eu înțeleg un lucru după 20 de ani de experiență în recrutări, trag mai multe con-cluzii, altcineva poate trage alte concluzii, așa

că cei care trimit CV-uri au o problemă în plus pentru că nu știu cu cine au de-a face. Orice proiect cu cap și coadă este bun de trecut în CV, uneori un proiect școlar în care te-ai im pli-cat serios valorează mai mult decât că ai lucrat câteva luni pe un post care nu te dezvoltă pe niciun plan.

Care vi se par cele mai comune greșeli ale tinerilor atunci când își caută un loc de muncă sau se prezintă la un interviu?

Cea mai mare problemă pornește de la CV, de acolo îți dai seama dacă acea persoană este superficială și nu gândește structurat, dacă nu se pune în locul celui care citește CV-ul, să se întrebe ce înțelege acea persoană din el, dacă este incomplet sau are informații irelevante pen tru acel job, atunci îi dai CV-ul la o parte fără să îl chemi la un interviu.

Primul lucru pe care îl vezi la candidați, în cadrul unui interviu, este cum arată și dacă sunt îngrijiți. Iar apoi, după cum vorbesc, te uiți dacă au un vocabular sărac, nu fac greșeli gramaticale, vorbesc numai în fraze simple, fo-lo sesc cuvinte simple și nu sunt în stare să

17

ducă o argumentație pe trei fraze dintre care a treia să fie consecința celei de-a doua.

Cât de importantă credeţi că este pa siu-nea în găsirea unui job?

Pasiunea este foarte importantă, dacă ești su ficient de sigur pe tine și responsabil, în ge-ne ral, lucurile practice pentru job sau altul se învață foarte repede, mai ales pentru tineri, deci nu prea sunt job-uri la care să trebuiască să facă lucruri pe care sa le învețe pe parcursul a mai mulți ani. Repet, angajatorii vor oameni serioși, responsabili și în care să aibă încredere. Cursurile terminate nu ajută foarte mult an ga-ja torul, poate folosi indirect pentru că se gân-deș te că omul acela a făcut un efort și niște sacrificii, este preocupat de performanțele lui și de carieră. Prin urmare, tragi niște concluzii le gate de personalitatea lui, nu de skill-urile lui tehnice.

Cât de importante sunt activităţile ex-tra școlare?

Un om civilizat, cu o cultură generală se cunoaște repede, că îți faci această cultură pentru că mergi la bibliotecă sau că participi

la diverse activități este mai puțin relevant. Poți să faci o mulțime de lucruri diferite, dar dacă atunci când stai de vorbă cu el vezi că nu știe să vorbească și să facă conexiuni între lu-cruri, nu prea îi folosesc aceste activități. Ajută la CV să arate mai bine și să ajungă la interviu, dar acolo tot ce contează este cum se pre zin-tă, orice lucru suplimentar pus în CV te ajută să ieși în evidență, însă la interviu se cam uită lu crurile din CV.

Ce sfaturi aveţi pentru tinerii care îţi caută un loc de muncă?

Dacă vor să se pregătească din timp pentru viitoarea lor carieră trebuie să vor beas-că 3 limbi străine, engleza trebuie cunoscută perfect, a doua, preferabil franceza sau ger ma-na, bine și a treia măcar la nivel conver sa țio-nal; să meargă la o universitate mare, inter na-țio nală. Dacă vor să aibă un viitor asigurat trebuie să studieze la o universitate de pres-tigiu, aceasta este mult mai importantă decât facultatea sau domeniul studiat.

Ana Maria Mușat, Editor

18

Fie că ai nevoie de bani de buzunar, de chirie și cărți, fie că vrei un internship sau ai ter minat facultatea deja și îți cauți un job în domeniu, intră pe BestJobs.ro unde te aș teap-tă cel mai mare „târg“ de carieră, tot timpul anului.

Alege job-urile care ți se potrivesc și aplică direct de pe telefonul mobil. Acum că am lansat aplicația BestJobs.ro pentru dispozitive ce rulează sistemele de operare iOS și Android, poți să primești în timp real notificări privind cele mai noi locuri de muncă din domeniul tău și poți să aplici de oriunde, câștigând un avan taj real în fața altor aplicanți.

Și pentru a fi sigur că ai succes, ac tua li zea-ză-ți CV-ul cel puțin o dată la 30 de zile, citește cu atenție profilul candidatului ideal enunțat

de angajator pentru a corespunde cerințelor, re dactează o scrisoare de intenție concepută spe cial pentru job-ul la care aplici și, poate cel mai important, setează-ți un obiectiv pro fe sio-nal pe termen scurt sau mediu.

Nu știi exact cum? Încearcă să identifici nevoia ta imediată, fie că este vorba de un internship, un job care să îți dea simpla in de-pen dență financiară sau un loc de muncă entry-level în domeniul în care te-ai pregătit și scrie acest lucru la începutul CV-ului tău. Ast-fel, angajatorii vor vedea că știi perfect ceea ce îți dorești, iar dorințele tale coincid cu ale lor. Pe scurt, you’ve got a perfect match!

Andreea Mihăescu, BestJobs Recrutarewww.bestjobs.ro

19

hai la cel mai mare târg de carieră pentru studenţi! Cea mai bună parte? Are loc tot timpul anului!

Unde pleci?

Eşti nebun?

Vlad Ioan Tăușance, antrenor Creative Fitness Studio la Fundaţia Friends For Friends

Sunt consultant în comunicare și branded content, scriitor și editorialist în Șapte Seri, Cosmopolitan și Wall-Street.ro. De un an sunt designer de cursuri și antrenor la Creative Fitness Studio, un proiect al Fundației Friends For Friends. În weekend pun muzică și gătesc. Am 33 de ani, o bicicletă și două pisici.

20

Cred că am auzit întrebările astea de sute de ori în ultimii 15 ani, mai ales când venea vorba despre deciziile mele profesionale. Ul ti-ma dată le-am simțit în privirile unor fete de 20 și ceva de ani, participante la antre na men-te le Creative Fitness Studio. Vorbeam, detașat și zâmbitor, despre demisiile mele.

Dacă am excelat la ceva în zona pro fe sio-na lă, au fost demisiile. Am schimbat și trei job-uri pe an de dragul lor. Le-am trimis prin email, le-am urlat la telefon, le-am lăsat să vină de la sine aruncând la coș cartela cu nu-mă rul de la birou. Am plecat la mare pe dead-line, am acceptat proiecte imposibile părăsind posturi călduțe, m-am purtat ca un posedat sau ca un copil răzgâiat de fiecare dată când am avut ocazia. Atenție, nu recomand de mi sii-le, am avut șansa să le practic în anii de glorie ai capitalismului românesc când îți găseai un job la bere și nu pe site-uri. Știu la fel de bine ce înseamnă depresia statului pe bară, sen ti-men tul apăsător de inutilitate când te trezești după-amiaza, de jumătate de an, sau gustul covrigilor mâncați cu parizer. Sunt însă lucruri intolerabile, zic eu, care cer demisia sau, mai bine, te avertizează să nu te angajezi undeva din capul locului. Uite lista mea scurtă.

Îţi dispare simţul umorului. Șefii ce trans-pi ră de importanți ce sunt sau colegii de mun-că bușiți de plâns frecvent sunt toxici. Dacă nu râzi măcar de două ori pe zi la muncă, mai bine te uiți la seriale online. De acasă. Serios acum, m-am lăsat de antreprenoriat în urmă cu un an tocmai pentru că nu mai eram în sta-re să fac o poantă, dar să râd la una! Ceea ce este chiar trist.

Te simţi inutil și irelevant. Știu că job-ul cu cele mai multe aplicaţii din România pe anul trecut a fost de casier la agenţie de pa-riuri, dar sper în continuare că este o glumă proas tă. Dacă baţi pasul pe loc sau lucrezi la proiecte trase pe banda de avarie, îţi îngropi niște ani frumoși fără nicio finalitate. Am ple-cat din două job-uri bine plătite pentru că sim ţeam că proiectele la care lucrez nu se vor întâmpla niciodată. Am avut dreptate. Mai mult, într-unul dintre cazuri, publisher-ul revis-tei de la care am demisionat mi-a făcut ulte-rior cadou un drum la Paris. Fusesem singurul care a refuzat să mai frece menta cu o mină pre ocupată.

nu înveţi nimic. Nu mă refer neapărat la training-uri sau cursuri de formare, mă refer pur și simplu la lucruri noi: elemente de mar-

21

ke ting sau tehnici de vânzări, soft-uri noi, site-uri de care nu aveai habar, contabilitate pri ma-ră, minime nuanţe juridice sau măcar gra ma ti-că. Dacă mă mulţumeam cu jurnalismul aș fi fost și azi, probabil, un redactor șef din ce în ce mai prost plătit și mai plângăcios din cauză de deces al presei. Nu că presa nu ar fi un domeniu în care curiozitatea nu este esenţială, ci tocmai din cauza asta.

Simţi nevoia de ceva nou. Nici pu bli ci ta-tea, nici industria auto, nici retail-ul nu dispar peste noapte. Pasiunile tale, însă, se ofilesc și de vin îngrășământ pentru regrete. Ai tot tim-pul din lume să te întorci în domeniul în care ai pășit deja, dar dacă vrei să te apuci de pus mu zică, gătit, deco sau vrei să stai o vară pe pla jă în afară, momentul este acum. Orice me-se rie nouă pe care o încerci, cât de aberantă și boemă ar fi, este o asigurare ulterioară de viață liniștită sau măcar o sursă suplimentară de venit.

Ți-e greu să te scoli dimineaţa. Atenție, tu turor ne este. Dacă simptomul acesta devine acut, consultă un specialist în carieră, pentru că s-ar putea să ai un deficit grav de motivație. Am inventat un ziar de la 0 într-o săptămână și am scris o piesă de teatru, montată ulterior, în patru zile. Când întârzii cronic și nu-ți mai ajunge timpul, nu minutele îți lipsesc, ci en tu-zias mul. Și asta nu se poate cumpăra cu banii din salariu.

nu e vorba despre tine. Un job care nu-ţi recunoaște altfel decât prin bani meritele e o fundătură. Dacă nu primești respect, atenţie sau recunoaștere pentru ceea ce faci, evident, când faci ceva, compania unde lucrezi este defectă. Mai mult, dacă ai ceva de spus și meseria aleasă nu te lasă să ieși în faţă, ci te obligă să-i promovezi pe alţii, schimb-o! Lu cru ri-le evidente trebuie să fie vizibile. Prefer să scriu textul acesta în numele meu și să-l sem nez, decât să-i pun altcuiva vorbe în gură, fie el șef, client sau obligaţie. Există trei feluri de oa meni: cei care merg la interviuri, cei care iau in ter viuri și cei care dau interviuri. Când te simţi sigur pe puterile tale, emigrează spre ul ti ma categorie.

N-am avut niciodată nevoie de mai mult de trei din motivele de mai sus ca să închid po liticos sau să trântesc ușa în urma mea. Nu te las, însă, până nu-ți zic și motivele pentru care fac deja de mai bine de un an ce fac – cursurile Creative Fitness Studio – aceleași mo-ti ve pentru care am creat cinci reviste, trei site-uri și am scris două cărţi. Sunt simple: am mun cit alături de prieteni și am rămas prieteni, nu am simțit că lucrez, ci mai degrabă că mă joc și sunt plătit pentru asta și, nu în ultimul rând, m-am gândit la ce am de terminat azi, nu la cât de bine va arăta asta în CV-ul meu. Pentru că, da, cariera nu este un scop în sine, ci doar rezultatul unor decizii! Cu cât mai demne, cu atât mai bine, cu zâmbetul pe buze.

22

Lipsa de experiență profesională vs atitudine

23

Silvia MihaleaHuman Developer / HR Business PartnerBlog: http://silviamihalea.wordpress.com/

M-am simțit inspirată să abordez un su-biect în fața căruia mă pun exact tinerii cu care fac consiliere profesională. Mă refer aici la ti nerii studenți sau tinerii absolvenți care gă-sesc că este o problemă lipsa lor de experiență în fața angajatorilor și nu o provocare.

Și, mărturisesc, înțeleg că asta ar putea fi o în grijorare când începem căutările pentru pri-mul job. În același timp, nu încurajez ca această îngrijorare să meargă până în punctul în care să frustreze candidatul și implicit să îl cris peze atunci când se prezintă la interviu. Sigur nu ar fi ăsta drumul către obținerea unui job și sigur asta va genera și mai multă frus tra-re și convingerea greșită că lipsa de experiență este cea care l-a defavorizat.

O să îndrăznesc să schimb datele pro ble-mei și să dau un alt curs scenariului de mai sus.

Este foarte probabil (și recomandat: să ne păs trăm în zona realismului) ca, dat fiind că nu ai experiență, să aplici la un job care să nu so-li cite experiență anterioară astfel încât ac cen-

tul în acel profil al “candidatului ideal” va că-dea pe competenţele soft, pe determinarea acestuia și pe disponibilitatea și rapiditatea lui de a învăţa. În principal, acesta este ta-bloul și se referă în mod general la atitudinea și abordarea candidatului și nicidecum la ex-pe riență. Angajatorului îi este clar din mo men-tul în care te invită la interviu că nu trebuie să pună accent pe competențele care se for mea-ză ca urmare a experienței anterioare. Și, să fii sigur că și ceilalți candidați cu care ești în com petiție pentru acel job, au același start în pro cesul de selecție ca și tine. Diferența între can didați o va face, exact cum spuneam mai sus, atitudinea!

Am ajuns în punctul în care simt nevoia să spun care este această atitudine și abordarea pe care angajatorii o așteaptă din partea can-di daților care nu au experiență profesională. Pen tru că pe internet apar multe articole care abordează subiectul atitudinii pe care “trebuie” să o ai la interviu, vreau să schimb și aici sce-na riul chestiunilor setate, standardizate, care

îmi lasă senzația uneori că vrea să pună can di-da ții în “cutii” și să ducă lucrurile în zona au-ten ticităţii.

Când te prezinți la interviu, mergi cât mai departe de șabloane, răspunsuri prefabricate sau dezirabile. nu spune ceea ce crezi că ar vrea angajatorul să audă, pentru că fiecare an gajator caută altceva la profilul general al omului pe care îl dorește în organizație, în func ție de domeniul de activitate și dimen siu-nea companiei, cultura organizațională, mediul de lucru și valorile sale. S-ar putea, de exem-plu, să te cenzurezi și să te poziționezi la in ter viu ca fiind o persoană docilă, orientată pe sar-cină, conștiincioasă, un bun executant, iar an-gajatorul să caute de fapt un candidat com pe-ti tiv, ușor agresiv, independent, orientat pe rezultate, proactiv (poate în realitate ești mai de grabă astfel, dar ai ales să înfrânezi acest po tențial) sau invers. Nu poți anticipa cu pre ci-

zie ce atitudine apreciază angajatorul respectiv și să te setezi să o “vinzi” pe aceea la interviu. Plus că, un recruiter cu experiență te va duce în timpul interviului în zona în care să poată ve dea care este profilul tău real și dacă acesta se pliază pe profilul căutat.

Pentru a-ți seta profilul într-un mod corect și cât se poate de real și pentru a avea coe ren-ță pe durata interviului, singurul lucru pe care ar fi recomandat să îl faci înainte este acela de a-ți clarifica cu onestitate care sunt calitățile care te-ar pune în valoare ca angajat într-o com panie. De îndată ce aduci la nivel con-știent acele calități, vei obține o mai mare determinare de a te pune în valoare pe durata in terviului și asta se va reflecta în abordarea pe care o vei avea.

Poți chiar să mergi mai departe cu acest exer cițiu în fața angajatorului. Îți recomand ca înainte de a merge la interviu să afli cât mai

24

multe informații despre compania la care ai aplicat și, mai specific , despre valorile pe care aceasta le are. Stabilește cu care dintre aceste valori rezonezi. Astfel, la interviu, când vei fi pus în situația de a te prezenta, ar fi in te-re sant să îi spui recruiterului că te-ai regăsit în valorile companiei. Numește acele valori și povestește dacă îți este permis și câteva situaţii reale din care să reiasă că deţii aces-te valori, pentru a susține autenticitatea aces tora. Această abordare va arăta că ești sincer, transparent și conștient de propriile valori și te asigur că va fi apreciată de re-cruiter. În plus, pentru că nu este o abordare ti pică, te va evidenția ca și candidat.

Mă simt surprinsă când văd că aproape toți candidații se simt vulnerabili în fața dis cu-ției despre punctele lor forte, despre valorile pe care le au și, în general, despre exact acele chestiuni care ar trebui să îi pună în lumină la

un interviu. Pe cât de așteptat este acest su-biect ca parte a unui interviu, pe atât de mult îi ia pe nepregătite pe candidați.

Sub aceleași considerente, nu acorda mai puțină atenție acelor abilități, competențe pe care simți că este necesar să le mai îm bu nă tă-țești. este important să stabilești și care sunt punctele slabe și să le numești la interviu într-un mod asumat.

Înainte de a te prezenta la interviu, este util să faci și exerciţiul de clarificare a motivaţiei reale pe care o ai de a te angaja. Stabilește cu aceeași sinceritate, pentru tine personal, care sunt obiectivele pe care le ai cu privire la obținerea primului tău job și ce așteptări ai de la acesta. Odată ce ți-ai definit motivația, vei avea o mai mare determinare în susţinerea candidaturii și acest lucru îți va fi favorabil.

Multă inspirație!

25

Despre consiliere educațională

Interviu cu Irina șubreduConsilier în carieră

Centrul de Informare Profesională, Orientare în Carieră și Plasament

din cadrul Universității “Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Irina Șubredu este consilier în carieră la Centrul de Informare Profesională,

Orientare în Carieră și Plasament din cadrul Universității “Alexandru Ioan Cuza” din

Iași. Își dorește să fie alături de studenți, oferindu-le cele mai bune sfaturi. Crede

că lucrurile făcute cu pasiune și interes te îndreaptă spre o carieră de succes.

Cum își pot dezvolta tinerii com pe ten ţe-le și aptitudinile pentru a-și crește șansele pe piaţa muncii?

În mai multe feluri. Depinde în primul rând despre ce competențe și aptitudini vorbim. Avem, pe de o parte abilitățile de anga ja bili ta-te (employability skills). Să știi cum să-ți faci un CV, o scrisoare de motivație, cum să depui un dosar de candidatură, cum să-ți alegi opor tu-ni tățile la care aplici. Acestea se dezvoltă în cel mai simplu mod, prin participarea la training-uri și workshop-uri cu această tematică. Și, evi-dent, practicând! Avem apoi abilitățile reunite în categoria „soft skills”. Comunicarea, lucrul în

echipă, managementul timpului – căutate la angajare, indiferent de domeniu. Pentru aces-tea există de asemenea training-uri. Recoman-da bil este să căutam unele de calitate, care pot face cu adevărat diferența. Mai sunt și alte metode de dezvoltare a acestor abilități, cum ar fi implicarea într-o asociație studențească – me todă pe care o recomandăm cu căldură.

Ce rol joacă  consilierea educaţională în ale gerea celui mai bun traseu profesional? Dar consilierea în carieră?

Consilierea educațională joacă un rol im-por tant în alegerea unui anumit traseu edu ca-țio nal și nu al altuia și are o mai mică legătură

26

cu traseul profesional. Aici intervine consilierea în carieră. Consilierea în carieră poate juca un rol important, cu condiția ca un tânăr să știe de ea, să cunoască faptul că are această op țiu-ne și să o folosească, să o solicite. Consilierea în carieră poate interveni în orice etapă a tra-seu lui profesional, de la autocunoaștere, la in-for mare și luarea deciziei și până la plani fi ca-rea carierei și intrarea efectivă pe piața muncii.

Care sunt elementele de care trebuie să ţi-nă cont tinerii atunci când aplică pentru un job?

Sunt o mulțime! Trebuie să țină cont care sunt cerințele job-ului (și dacă le îndeplinesc), ce fel de mediu de lucru presupune job-ul, și dacă li se potrivește, ce pot aduce ei job-ului res pectiv, ce fel de muncă presupune job-ul și dacă se văd în stare să o facă.

Ce rol joacă Centrul de Informare Pro fe-sio nală, Orientare în Carieră și Plasament (CIPO) în acest sens?

Centrul de Carieră al Universității „Alexan-dru Ioan Cuza” din Iași oferă consiliere în ca-rieră tinerilor. Aici se aplică tot ce am spus mai sus. În plus, transmitem tinerilor informații cu privire la oportunități care îi privesc (job-uri, stagii de practică, training-uri, conferințe). Ne-mai vorbind de faptul că organizăm eveni men-te de carieră pentru ei (cum ar fi Biblioteca Vie). Sunt multe feluri în care putem juca un rol în traseul profesional al tinerilor, depinde nu mai de ei care este acesta.

Care sunt principalele proiecte pe care le derulaţi și ce beneficii aduc tinerilor par-ti cipanţi?

Proiectele pe care le derulăm merg de la Zilele Carierei (eveniment complex, ce durează o săptămână și conține ateliere, prezentări și me tode de educație nonformală), până la Bi-bli o teca Vie – eveniment de interacțiune di rec-tă între studenți și profesioniștii într-un anumit

27

domeniu, de la training-uri pentru studenți, la mese rotunde cu angajatori sau târguri de locuri de muncă.

Beneficiile principale țin de dezvoltarea abilităților de angajabilitate (acele employa bi-lity skills  despre care vorbeam mai devreme) – acesta fiind scopul principal al unui centru de carieră!

Tinerii apeleaza la serviciile oferite de CIPO? De ce?

O „răsfoire” simplă a albumelor de fo-tografii de pe pagina de Facebook a Centrului (http://www.facebook.com/cipouaic) va răs-pun de cu da acestei întrebări. De ce? Inițial pentru că au o anumită nevoie, de multe ori punctuală, specifică, apoi revin, pentru că le place ceea ce găsesc. Cel puțin așa ne place să credem…

Să presupunem următoarea situaţie: ești student în anul IV la Facultatea de Drept, la sfârșitul anului urmează să susţii examenul de licenţă și apoi să te integrezi pe piaţa muncii. Care sunt primele 5 lucuri pe care le faci pentru cariera ta?

În primul rând, dacă ești la Drept, în anul IV ești probabil destul de decis ce vrei să faci

28

mai departe, deoarece dacă te-ai decis pentru o carieră în magistratură, probabil acum stu-diezi pe rupte pentru examenul de la INM.

Glumesc.Indiferent la ce facultate ești, cel mai bun

lucru pe care îl poți face pentru cariera ta este să treci pe la un centru de carieră încă din anul I. Așa vei afla ce mult contează practica și voluntariatul și cum să te implici în activități diferite încă din timpul facultății. Iar astfel, anul IV (sau III, dacă nu ești la Drept) nu te va lua prin surprindere, ci te va găsi pregătit.

În rest, care sunt pașii pe care îi faci pentru cariera ta vor depinde mult de la caz la caz. Sunt studenți care au nevoie de o singură șe-din ță de consiliere, de un singur imbold, fiind de altfel pregătiți să intre pe piața muncii. Sunt alții care pot avea dificultăți de auto cu-noaș tere sau de luare a deciziei, iar primii 5 pași ai lor vor diferi mult de cei din primul exemplu.  Importantă este însă decizia de a face ceva pentru cariera lor. De acolo se poate construi mai departe!

Sofia FrunzăEditor

Capitolul 3

Dezvoltă-te!

lucruri pe care mi-aş fi dorit să le ştiu la început de carieră3

Paul Olteanu - Specialist în Marketing Personal și Prezenţă Publică la The Personal Marketing Agency.

30

3131

În ultimii 7 ani am avut mai multe “relații” cu diferite potențiale cariere și direcții pro-fe sionale. Unele au fost mai serioase și de lungă durată, altele mai superficiale, clădite pe atracții trecătoare. Din cuprins, îmi aduc cu plăcere aminte de idei precum: șofer (pe asta am consumat-o la 18 ani), programator, web designer, reporter, jurnalist, DJ, fotograf, scriitor, voleibalist profesionist, trainer, consultant, fundraiser, marketer și lista poate continua.

În prezent, după mai bine de 3 ani și jumătate de timp investit în clarificare – eu cu mine, cu coachi, cu mentori și cu teste psihometrice – m-am căsătorit. Am o relație frumoasă, trainică, bazată pe talente, pasiuni, valori și motivații cu lumea marketing-ului personal, a prezenței publice și a consilierii vocaționale.

Practic, mi-am găsit elementul în a ajuta oamenii să-și dea seama de talentele, pasiunile, valorile și motivațiile lor, iar apoi după ce știu asta, în a îi ajuta să comunice cât mai bine descoperirea lor și celor din jur.

În cele ce urmează aș vrea să împărtășesc cu voi 7 lecții pe care mi-aș fi dorit să le știu acum 7 ani, când a început totul.

1) Autocunoașterea este esenţială;Nimic nu este mai important decât să te

cunoști pe tine însuți:• Să știi la ce ești bun; • Să știi ce te pasionează;• Să știi ce valori ai și ce e important

pentru tine. În absența acestor lucruri, orice efort pro-

fe sional sau educațional pleacă din start cu un handicap serios.

De ce? Pentru că e ca și cum te-ai urca la volan și ai începe să conduci fără să ai idee unde vrei să ajungi și pe unde vrei să o iei.

Pentru că cel mai atrăgător lucru pentru un recrutor, la un candidat, este siguranța de sine și precizia deciziilor. Iar lucrurile acestea nu pot veni decât din autocunoaștere.

Așadar, recomandarea mea pentru orice tânăr, student sau profesionist este următoarea:

experimentează cât de mult poți. Testează potențiale cariere care îți par de interes, testează organizații, testează culturi, testează țări etc. Află ce-ți place și ce ți se potrivește. Află ce poți și ce nu poți să faci. Ce ești dispus și ce nu ești dis pus să sacrifici ca să obții ceea ce-ți dorești.

2) nu contează certificările, contează com petenţa;

În 7 ani de activitate profesională, în care am colaborat cu tot felul de organizații, de la ONG-uri locale la companii multinaționale și tot felul de oameni, de la antreprenori români la investitori străini, nimeni nu mi-a cerut vreodată vreo diplomă sau certificare.

Nu spun că ele nu contează. Din contră: cred că multe diplome sau certificări probează com-petența.

Spun în schimb că accentul dezvoltării profesionale a unui om nu trebuie să cadă pe a obține hârtii și validatoare birocratice, ci pe a construi lucruri care probează competența din-colo de hârtie.

Mă refer aici la ore de voluntariat, la implicări în proiecte, la networking și la construcția unei rețele de contacte profesionale, la mentorat, la branding personal, la construirea unei prezențe online. Toate lucrurile acestea cântăresc mult mai greu astăzi în balanța profesională decât di-plo mele și certificările.

3) Autocunoașterea și competenţa fără comunicare sunt în zadar;

Să te cunoști este esențial pentru că asta o să te ajute să faci ceva ce-ți place, la care ai tot potențialul de a deveni foarte bun. Dar în lumea (și economia) în care trăim astăzi, asta nu mai e suficient.

Recomandarea mea pentru fiecare cititor al acestui articol este să înceapă se se preocupe temeinic de felul în care comunică, fie live (prin discurs public), fie în mass media, fie în online. Pentru că astăzi, de capacitatea noastră de a comunica atârnă de multe ori succesul nostru personal și profesional.

Vă dau un singur exemplu: în România,

31

în prezent, există aproximativ 10.000.000 de utilizatori de internet. Dacă nu ești preocupat de a-ți construi o prezență online (blog, Facebook, Twitter etc.), pierzi întâlnirea cu 10.000.000 de potențialei clienți, parteneri sau angajatori. Într-o lume pe cât de competitivă este cea în care trăim noi, îți poți permite asta?

În încheiere, o recomandare: ridică-te din patul lui Procust;

Pentru cei care nu știți legenda, v-o rezum aici: Procust era un tâlhar care răpea trecătorii dintre două mari centre comerciale ale Antichității și îi tortura folosind un instrument cu totul și cu totul special: un pat. Pe cei mai lungi decât patul, îi tăia. Pe cei mai scurți, îi lungea.

Astăzi, Procust nu mai răpește pe nimeni pentru că ne urcăm de bună voie în patul lui. Astăzi Procust ia de multe ori forma sistemului de educație și al pieței muncii. Niște sisteme în care bagi fier și ies piulițe, potrivite pentru funcționarea mecanismului, dar care nu țin câtuși de puțin cont de individualitatea oamenilor.

recomandarea mea este să vă ridicaţi din patul lui Procust și să creșteţi în felul vostru, asemenea florilor, construindu-vă vieţi și cariere, care au în centru talentele, pasiunile, valorile și motivaţiile voastre.

Pentru că o să cumpărăm piulițe când se strică ceva, dar în rest tânjim după flori.

32

33

BUZZ!Camp: Sunteţi coach în business și leadership, trainer, public speaker, autor și doctor în psihologie, toate acestea printre alte activităţi și proiecte în care vă im pli-caţi. Cum v-aţi descoperit vocaţia și care au fost principalii pași pe care i-aţi urmat?

hedi hoka: Aveam în jur de 14 ani. Mama mea era bolnavă de spasmofilie. Pentru cei care nu știu, crizele de spamfolie se manifestă prin cădere de calciu, contracturi musculare și mai ales de blocarea mușchilor mâinilor cu de-ge tele strânse sub formă de con. Atunci când vedeam crizelele ei, mă gândeam să mă fac medic, ca să o vindec. Ulterior, am devenit me-dic de suflete, adică doctor în psihologie. Îmi plă cea să ascult problemele oamenilor, să-i în-cu rajez. Citeam foarte mult. Cu cât citeam mai mult, cu atât eram mai înțelegătoare și, poate, mai înțeleaptă. Așa mi-am descoperit vocația.

Valoarea ta este definită prin simplul

fapt că eşti OM

hedi hoka Doctor în psihologie și Coach

Cu ce ar trebui să înceapă un tânăr pen-tru a-și descoperi pasiunile și abilităţile care îl fac potrivit pentru un job anume?

Eu aș recomanda tuturor tinerilor și mai ales părinților să nu trateze școala ca pe o mo-da litate de a găsi un job. „Te duci la școală ca să ai o pâine” nu este întotdeauna foarte mo ti-va țional. Încurajez tinerii să își descopere pa-siunea. Pasiunea o descoperi foarte simplu. Trebuie doar să răspunzi la întrebările: Ce îți place cel mai mult să faci? Care este acea ac ti-vi tate? Dacă încă nu ai descoperit-o, atunci s-ar putea ca școala să nu fie îndeajuns pentru tine. De aceea, caută să ai activități extra șco la-re: înscrie-te la cursuri, training-uri, fă parte dintr-o comunitate, organizație de debate, toast master sau practică un sport. Interacțio-nând cu alți oameni decât colegii tăi de clasă, poți să descoperi ce îți place cu adevărat. Fii

34

deschis la tot ceea ce este nou și ex pe ri men-tea ză cât mai multe activități!

Credeţi că mai sunt foarte importante stu diile sau este mai util să ai activităţi ex-tra școlare?

Sistemul actual de recompense pentru per formanțele școlare nu este chiar așa de mo tivant. Uneori este chiar demotivant... Asta pentru că definim valoarea tinerilor în funcție de performanțele școlare, notele pe care le obțin. Dar, în realitate, lucrurile stau diferit: va-loarea ta este definită prin simplul fapt că ești OM. Atât! Cunoașterea științifică este do bân-di tă prin studiile școlare. Problema este că știința nu are un limbaj seductiv. Iar orele de matematică, fizică, chiar și psihologie, pot fi extrem de plictisitoare. Profesorii ar trebui să facă un efort mai mare și să țină orele într-un mod mai atractiv pentru elevi si studenti. Așa am reuși să facem studiile la fel de interesante ca și activitățile extrașcolare. Consider că am-be le sunt la fel de importante.

Inteligenţa emoţională este un concept

re lativ nou în românia și puţini îl înţeleg pe de plin. În câteva cuvinte, ce reprezintă mai exact și cum poate fi dezvoltată?

Hai să-ți spun ceva foarte important. Experiența vieții este compusă din trei lucruri: ceea ce gândim, ceea ce simțim și felul în care ne comportăm. Între cele trei există o legătură, fără nicio excepție. Dacă tu crezi despre tine că ești un ratat, vei începe să te simți un om de nimic și te vei comporta la fel. În schimb, dacă tu crezi despre tine că ești minunat, te vei simți minunat și vei ajunge să te comporți plin de încredere. Prin urmare, noi suntem răs-pun zători de ceea ce gândim, simțim sau felul în care ne comportăm. Iar dacă ceva nu ne pla ce, oricând putem schimba. Chiar și emo ții-le ni le putem alege. Emoțiile noastre re pre zin-tă busola stării de bine. Spun, busolă, pentru că atunci când avem emoții negative în seam-nă că nu suntem pe drumul nostru. Este sem-na lul de care ar trebui să ascultăm. De câte ori ne simțim bine, avem emoții pozitive, în seam-nă că trăim în armonie cu noi înșine.

35

Cu cât devenim mai conștienți de ceea ce sim țim, de faptul că ne putem controla emo-țiile, cu atât le înțelegem mai bine. Dacă reu-șim să facem acest lucru, atunci cu siguranță identificăm și înțelegem emoțiile celorlalți. Iar așa devenim mai empatici. Ne punem mai ușor în «pantofii celuilalt» și îl înțelegem mai bine. Relațiile armonioase sunt benefice pen-tru fiecare dintre noi. Iată, în câteva cuvinte ce poate să însemne inteligența emoțională: felul în care îți înțelegi propriile emoții și ale altora determină încrederea în forțele proprii, munca în echipă, chiar și leadership-ul.

Ce sfaturi le puteţi oferi cititorilor noștri despre dezvoltarea profesională și cum pot trece peste momentele de răscruce și di fi-cul tăţile inevitabile la începutul carierei?

Primul și cel mai important începe cu ac-cep tarea de sine. Fă tot ce îți stă în putință să îți placă de tine! Absolut tot! Ești unic și îți apar ții! Iubește-ți corpul, ai grijă de el. Dacă sunt lucruri care nu îți plac la el, fă pace cu ele! Decât să stai și să îți dorești să arăți ca alt-ci neva, mai bine apucă-te și fă sport! Amă gin-du-te, vei deveni doar frustrat. Aleagă în parc!

Fă mișcare! Orice. Sunt sigură că te vei simți mi nunat în corpul tău. Cel mai înţelept lucru pe care ar trebui să-l faci e să spui NU mass-me diei care promovează valori toxice pentru umanitate și să spui DA sănătăţii. Fii conștient de faptul că este necesar să faci sport, să con-sumi alimente sănătoase, să-ți înțelegi emoțiile și să-ţi controlezi gândurile negative. Dar aten-ţie: când le faci, fă-le din plăcere!

Al doilea lucru: acceptă că viața ta este for-mată din lucruri plăcute dar și neplăcute. Dar fiecare experiență trăită te duce mai departe și te ajută să te formezi și să te maturizezi. Toate lu crurile neplăcute sunt lecții de viață din care tre buie să înveți ceva. Toate lecțiile de viață tre -buie învățate, pentru că altfel ele se vor repeta.

Și nu în ultimul rând: ai încredere în tine și crede în reușita ta! Dacă tu nu crezi în tine, nimeni nu va crede. Cu cât ai mai mare în cre-de re în tine, cu atât vor avea și alții. La fel ca optimismul, încrederea în forțele proprii este con tagioasă. Nu uita: Ești ceea ce alegi să fii! Tu ce alegi?

Ana Maria Mușat, Editor

36

37

Ioana PIRON PR & Marketing Coordinator Clubul

Liderii Mileniului Trei www.clublmt.ro

Cam așa sună un refren celebru pe care l-am fredonat de un milion de ori și nu m-am să turat de el. Întotdeauna mă determină să-i zâmbesc fiecărui răsărit și fiecărui apus. De fapt, esența se află între aceste două mo men-te importante ale zilei, iar eu aleg să îmi pic-tez un zâmbet, să fac lucruri care îmi plac, să văd partea frumoasă a vieții și nu în ultimul rând să îmi adun în jur oameni excepționali.

Poate ți se pare departe de realitate ceea ce am scris, dar nu e imposibil, crede-mă! To-tul e o chestiune de timp. La început, nici eu nu credeam în aceste lucruri, însă, odată cu tre cerea timpului, am început să descopăr oameni speciali, să spun NU activităţilor ne-plăcute și să învăț că orice lucru are mai multe feţe, depinde din ce unghi îl privești. Vei constata că cei din jur te vor aprecia, îți vor fi alături, astfel reușind să te urce pe o treaptă superioară a dezvoltării tale personale.

În mintea multora probabil se nasc o serie întrebări: ”Cum îi determin eu pe ceilalți să mă ajute să evoluez? De ce ar face asta?”. Cu si-guranță nu vei obține nimic de la oameni dacă le spui verde-n față că tu vrei să crești, să te dezvolți sau să le oferi o mână de ajutor; nu te va băga nimeni în seamă. TU trebuie ca

prin faptele tale să determini comportamentul persoanelor care îți sunt în jur, să îi faci să creadă că țelurile tale sunt și ale lor, că un fir de ață trece mai ușor prin urechea acului dacă este tras de capăt și nu împins, iar mai presus de toate să nu uiți să fii om și să înțelegi ne-voile celor ce-ți sunt aproape.

Sună cunoscută descrierea de mai sus? Empatie, persuasiune, viziune, motivație? Mai precis, e ceea ce oamenii mileniului trei nu-mesc leadership.

Adesea, credem că oamenii care sunt ma-nageri sau șefi de departamente sunt și lideri, lucru total greșit. Nu întotdeauna în funcțiile de conducere se află lideri. Aceștia din urmă sunt oamenii aceia care reușesc în 10 minute să își adune o gașcă de prieteni și să orga ni-zeze cea mai tare petrecere, sunt oamenii care se bucură alături de tine sau îți oferă un umăr de care să te sprijini, sunt cei care te conduc cu pași siguri către succes, și nu în ultimul rând, sunt visătorii ce au convingerea că visul lor se va transforma în realitate. Și tu poți fi unul dintre ei! nu îţi pune piedici, ci ridică-ţi fruntea! Fii autentic, fii TU! Profită de fiecare moment pe care viaţa ţi-l oferă și nu uita: It’s your life!

”It’s my life, it’s now or neverI ain’t gonna live forever

I just want to live while I’m alive!”

Și TU poți fi LIDER!

Aud de multe ori persoane care povestesc de spre puterea gândirii pozitive în evoluția tu-tu ror ariilor vieții, despre cât de important și be nefic e să vezi “partea plină a paharului”, să zâmbești mai des, să te automotivezi și să mo-ti vezi pe cei din jur constant, totuși proporția celor care “pun răul în față” (ca și cum nu te-ai putea gândi la worst case scenario în plan se-cun dar), care cred că a fi combativ și incisiv te face respectat și ascultat, că a fi “sobru” îți dă cre dibilitate, e încă îngrijorător de mare.

Întrebarea este: la ce mă refer când îmi do-resc să gândesc pozitiv?

Să merg cu ochii închiși pe un drum plin de gropi pentru că știu că “dacă vreau, pot”? Să mă avânt într-o afacere cu împrumuturi enor me fără calculele de risc pentru că știu că “pot să o fac”? Să mă înscriu la un concurs de dans pentru că, deși nu am dansat în viața mea și nu prea simt ritmul muzicii, ”dacă vreau, pot fi cel mai bun”?

Gândirea pozitivă nu presupune lipsa gân-di rii. De ce m-aș comporta ca atare în virtutea acestui concept?

Dacă decid să-mi încep ziua zâmbind chiar dacă e urât afară, să nu fac o tragedie din fap-

tul că e trafic aglomerat, că am întârziat un de-va, că am primit un telefon cu o veste nu toc-mai bună și să mă focusez constructiv pe ce mi-am propus să fac și cum mi-am propus să fiu, pot spune că gândesc pozitiv. Poziția stru-țu lui nu merge când ai ciment pe jos, drept ur mare nu inconștiența în profesia noastră, cât și în viața de zi cu zi înseamnă gândire po zi ti-vă, ci atitudinea constructivă pe care o am în fața situațiilor. Dacă din eșecuri decid să-mi iau lecțiile pentru experiențele ulterioare, dacă aleg un alt drum relaxat de unul singur în loc de unul posomorât alături de altcineva, se chea mă că am ales în locul grijilor, soluțiile.

Pentru că gândirea pozitivă nu e despre cum stai într-o cloacă de noroi privind zâm bi-tor la cerul senin de deasupra, ci despre cum te decizi să ieși de acolo, știind sigur că dacă te focusezi, o să găsești o cale de ieșire care-ți va permite să zâmbești cerului senin dintr-un loc aerisit, în loc să spui “la naiba, sunt în noroi până-n gât, uite ce senin e cerul, dar ce mă in-te resează, uite unde sunt eu în noroi, din care să nu mai ies niciodată și uite, nici nu e nimeni în jur să mă scoată pentru că eu n-am pe ni-meni, unde sunt toți când eu sunt în noroi? Păi, da, dacă nu mă bazam pe ei…etc.

Alegerile pe care le fac, energia care do-resc să mă însoțească și încrederea în pro-pria-mi persoană spun despre mine dacă gân desc sau nu pozitiv.

De ce e important să fim pozitivi? Studiile ne spun că starea pe care ne an-

tre năm s-o accesăm mai des devine starea noas tră predominantă de spirit. De ce ne-am per mite să accesăm o stare care nu dorim să ne reprezinte în general?

Diana Vitan

Smile & Conquer?

38

Privind în spate, constat cu drag că felul în care azi mă pot declara o persoană optimistă și pozitivă vine de demult, de acasă. Din dra-gos tea sufocantă a mamei mele, care în loc să fie “împovărată” de decizia de a mă crește sin-gu ră de când avea 29 de ani, a decis să fie fericită că mă are așa “specială” cum sunt eu pentru ea, de la bunica mea, care după 3 pa ra-li zii și un infarct zâmbea că încă mai e în viață în loc să sufere că de abia mai pășește și vor-beș te, de la bunicul meu care mi-a arătat în ani că toți oamenii sunt la fel, ceea ce ne di fe-ren țiază fiind atitudinea noastră.

Ca replică, am ales să mă bucur că mi nu su-ri le lor m-au făcut mai afectuoasă, că lipsa ta-tălui m-a făcut mai ambițioasă și după anii în care construiam un business în producție de-nim cu doi asociați, aveam să-mi iau cât se poa te de pozitiv lecția unui faliment după câți-va ani de succes și s-o iau de la capăt (că de la 0 nu poți spune niciodată că o iei după o ex-pe riență trăită), iar în domeniul corporate, unde aveam să încep o carieră în Sales, dusă

pe culmile satisfacției, pentru că același tip de gân dire m-a făcut muncitoare în prospectări, în crezătoare și prietenoasă la abordări și apri-gă la negocieri.

În orice tip de business, clientul/partenerul va cumpăra beneficii de la tine, nu carac te ris-tici ori într-un proces 80% emoțional cum e vân zarea, cum ai putea să transmiți beneficiile in terlocutorului pe un fond emoțional negativ?

Cred că oamenii care reușesc cu adevărat sunt cei a căror gândire pozitivă i-a stimulat să trea că de linia intenției, propriile limitări și pa-le ta de riscuri, să învețe din greșeli și să vadă reu șita dincolo de teama de eșec și să dea celor din jur încredere, putere și motivație din rezerva proprie. Pentru toate acestea trebuie să FII, pentru că o sobă fără foc nu poate da căldură.

Și pentru că citatul meu preferat e “Ati tu-di nea determină altitudinea”, îţi propun, prie ten drag, să adopți atitudinea cu care să ajungi în vârf.

39

Sunt printre oamenii care citesc zeci de cărți de dezvoltare personală pe an, pe su biec-te pornind de la psihologie, inteligență emo-țio nală sau motivație, până la sfaturi practice le gate de stabilirea țelurilor, managementul tim pului sau relațiile cu oamenii. Pot spune cu mâna pe inimă că nu mi-au schimbat viața de-cât pentru câteva zile. Apoi a trebuit să trec la ac țiune. Scopul unei cărți este să îți ridice mo-ra lul, să te motiveze și să îți prezinte câțiva pași pe care să îi poți pune în aplicare. Ai ne-vo ie de multă ambiție pentru a înțelege cine ești și ce îți dorești, de gândire pozitivă, des-chi dere și de o dorință de a schimba ceva în jurul tău.

Motivația ți-o poți găsi în orice, tot ce tre-bu ie să faci este să deschizi ochii și să ciulești ure chile la tot ce este pozitiv în jurul tău și crede-mă ca sunt foarte multe lucruri fru moa-se care ne înconjoară. Cea mai mare barieră în dez voltarea personală este reprezentată de per soanele negative, de care sunt sigură că ești înconjurat mai mult sau mai puțin. Primul pas pe care trebuie să-l faci este să elimini aces te persoane din anturajul tău, pentru că nu vei putea gândi pozitiv lângă ei și vor în-cer ca să te descurajeze.

Al doilea pas este să îți faci un plan de ac-țiu ne complet, să îți notezi ce anume vrei să rea lizezi și să te asiguri că îți atingi obiectivele. Cum? Acționând! Ai mai jos câteva exemple de acțiuni care te vor ajuta să urci primele trepte ale dezvoltării tale personale și profesionale:

1. Implică-te în acțiuni de voluntariat. Ai de unde alege în funcție de pasiunile tale, de la artă sau cultură, până la sport, mediu, eco logie sau proiecte sociale;

2. Cunoaște oameni noi. Mulți ne lă-săm influențați de prietenii din copilărie, per-soa ne care poate nu își doresc să realizeze prea multe în viață și ne trag și pe noi în jos. Tre buie să realizăm că ne-am maturizat și de cele mai multe ori nu mai avem foarte multe în comun cu vechii prieteni. Este greu să re-nun țăm la oamenii din viața noastră, dar este un lucru necesar pentru dezvoltarea noastră

Cum să faci parte din categoria oamenilor de

succes

Ana Maria Mușateditor

40

per sonală și profesională. Fă-ți o listă cu per-soa nele care te inspiră  și ia legatura cu ele. Tehnologia face ca acest proces să fie mult mai ușor, încearcă să-i contactezi prin Facebook, LinkedIn sau blog-ul personal, chiar email-ul de muncă. Ai fi suprins să vezi că mulți îți vor răspunde și îți vor oferi câteva sfaturi;

3. Citește măcar o carte pe lună și pune în aplicare câte ceva din fiecare capitol, pe măsură ce o citești. Mai ajută foarte mult să îți notezi lucrurile care ți-au atras atenția;

4. Fă sport cât mai des posibil. Nu ai ne voie de mulți bani și nici nu e nevoie să ai calități atletice ieșite din comun pentru a face puțină mișcare, cât să-ți pună sângele în miș-ca re și să-ți oxigeneze creierul;

5. Închide televizorul și urmărește un do cumentar, nu mai cumpăra reviste și ziare de proastă calitate, cumpără-le pe acelea scrise de jurnaliști adevarăți. Astfel, cu timpul, poate vor dispărea emisiunile penibile si pu bli-ca țiile “golite” de esență;

6. Informează-te, întreabă și des co pe-ră! Cu puțină inițiativă și ambiție, poți realiza orice. Există foarte multe site-uri de unde poți afla tot ce vrei despre voluntariat, dezvoltare personală, oportunități de carieră, idei de afacere sau proiecte pe care să le faci pe cont

propriu. Fii proactiv!7. Participă la evenimente. În fiecare

săp tămână se organizează evenimente și activități de carieră și dezvoltare personală, multe gratuite, restul cu prețuri modice, însă cu siguranță merită investiția. Participă la ele și fă-ți noi prieteni, în mod cert te va ajuta pe viitor.

Acestea sunt doar cateva exemple și dacă alegi măcar 2-3 dintre ele se va vedea o schim bare. Jim Clemmer, un celebru orator in-ter național, avea două expresii care mi-au plă-cut foarte mult. Acesta consideră persoanele care se lamentează continuu, dar nu fac nimic pentru a schimba situația, locuitori ai  Orașului Plângerii de Milă, iar persoanele care în vino vă-țesc pe toți cei din jurul lor, fără să se uite la ei înșiși, infectați cu Virusul Victimitei.

Așa că “vindecă-te” și părăsește  Orașul Plân gerii de Milă  și demonstrează că se poate. Ieși din pătrățica ta, înscrie-te la câteva cursuri și activități, investește într-o agendă frumoasă și notează-ți toate lucrurile care te inspiră și te motivează. Apoi treci la acțiune!  Fii di fe-rit,  dorește-ți mai mult de la viață, intră în ca-te goria oamenilor performanți și reali zați. noi îți vom fi alături pe acest drum, așa că dacă ai mo mente de cumpănă, ne poți scrie oricând și te vom ajuta cu cea mai mare plăcere.

41

Andy Szekelyhttp://www.andyszekely.ro

Toată lumea are carismă!

eşti unul dintre cei mai buni şi cunoscuţi speakeri din românia. Care sunt cele mai mari provocări prin care ai trecut până acum?

Găsirea propriei voci. E ușor să imiți. Să te sculptezi ca speaker cu o identitate unică este însă o muncă de-o viață. Cred însă că ade vă ra-ții speakeri sunt cei care devin schimbarea pe care o propun.

Îţi mai aduci aminte când ai susţinut pri-ma prezentare? Care a fost feedback-ul pu-bli cului?

Primele mele prezentări au fost poeziile pe care le spuneam la școală. Lecţia era de obicei bună pentru că aveam plămâni buni și in to-nație ;)

Care sunt secretele unui speaker de suc-ces?

Să știe să spună povești, să folosească fle-xi bil diferite tipuri de energie (războinic, vindecător și magician), să își dorească la nivel profund să servească mai presus decât am bi ții-le personale și să se conecteze cu audiența ini-mă la inimă.

Ce strategii putem aplica pentru a sus ţi-ne cele mai bune prezentări în public sau cu publicul?

Mă gândesc în special la două:  stăpânește informația în mod structurat și folosește emo-ția în mod adecvat.

Poţi deveni un speaker excepţional chiar dacă nu ai carismă? Cum ar trebui să te prezinţi în faţa publicului?

Toată lumea are carismă!  Unii nu au des-coperit-o sau nu au canalizat-o, dar toți oa-menii au carismă. E modalitatea prin care îți exprimi energia magnetică, iar această energie e rezultatul conectării cu propriul scop în viață și cu o viziune amplă.

Cum poţi trece peste teama de a vorbi în public? Ce recomandări ne poţi face?

Vorbește de minim 50 de ori la audiențe diferite și ia feedback și apoi vei ști să răspunzi la această întrebare ;)

Alege-ți acele audiențe cu grijă!

Sofia FrunzăEditor

42

ești unul dintre oameni care crede în po ten ţia lul uman. Consideri că oricine poa-te reuși dacă își pro pu ne să facă acest lu-cru?

Sunt de părere că fiecare dintre noi ne naș-tem cu anu mite talente, care diferă de la per-soa nă la per soa nă. Însă consider că toți avem un potențial egal, con tea ză doar cum ni-l va lo-ri ficăm fiecare pe “drumul nostru”. Con sider că Dumnezeu nu a făcut diferențe în mo men tul în care ne-a înzestrat. Diferența o facem noi, în func ție de acțiunile noastre.

Ce diferenţiază o persoană care spune me reu că “nu se poate face” de alta care por nește de la ideea că “dacă încerc, voi reuși!”?

Fiecare dintre noi suntem produsul me diu-lui în care trăim. Plecând de la premiza aceasta, consider că oa me nii care cred mereu că “nu se poate face” au o atitudine pesimistă și lipsită de încredere, care pro vi ne de la me-diul în care au trăit. De asemenea și cei care por nesc cu ideea “că vor reuși”, sunt produsul unui mediu, însă acesta este într-un unghi to-tal opus. Îți poți schimba con vingerile despre ceea ce se poate realiza în viață schim bând me diul în care trăiești.

Crezi că atitudinea pozitivă este o ca rac-te ris ti că înnăscută sau se dobândește pe parcurs, pe mă sura ex perienţelor pe care le acumulăm?

Cu toții ne naștem cu o atitudine pozitivă, cea ne ga tivă se “învață” pe parcurs… Până la urmă este vorba doar de o simplă “alegere” pe care o faci di mi nea ța când te trezești.

ești o persoană optimistă? De unde îţi iei ener gia și cum reușești să rămâi mereu mo tivat?

Cu desăvârșire DA! Sunt un optimist con-vins! Ener gia principală provine din interiorul meu, din pasiuniile mele și din vocația mea. Însă în fiecare zi apelez și la motivația ex trin se-că, ascult melodii mo ti va ționale, citesc, par ti-cip la training-uri și seminarii, mă întâlnesc cu oameni opti miști, îmi cumpăr diferite lucruri frumoase etc.

Ce sfat le-ai oferi tinerilor care sunt la început de drum și care încă nu sunt în cre-ză tori în forţele pro prii?

Să-și stabilească țeluri pe care le consideră relativ ușor de atins. După ce le ating, să-și sta-bilească din nou altele, însă de data aceasta să fie mai mari. În con tinuare să repete același pro cedeu, în felul acesta se construiește o în-cre dere în sine solidă, bazată pe propriile po-vești de succes.

Sofia Frunză, Editor

Cu toții ne naștem cu o atitudine pozitivă, cea negativă se “învață” pe parcursDoru Pelivan,antreprenor, consultant, speaker, trainer - www.pelivandoru.ro

43

Cum arată succesul pentru tine? Irina nicoleta Scarlat

Co-Founder&Executive Vice-President

Fiecare dintre noi își dorește să aibă suc ces în ceea ce face! Ne lovim de con stan ta suc ce su-lui zi de zi, în publicaţii și la televizor, la eve-nimente și în discuţii co ti die ne. Pentru tineri, succesul în carieră este un „must have”, este obiectivul prin ci pal, acea luminiţă de la ca pătul tunelului...

Am întâlnit mii de tineri în căutarea reţetei succesului. Majoritatea sunt bine pregătiţi, avizi consumatori de modele de leadership pe ai căror pași vor să calce crezând că așa vor ajun -ge acolo unde își doresc. Succesul a devenit un brand care vinde și tinerii sunt atrași la eve-nimente, sunt determinaţi să cum pe re produse și servicii care le vor revela acea reţetă ma gică. Durează câţiva ani până când aceștia ajung la concluzia că reţeta succesului e un mit.

Nu există două povești care să se me ne, însă oamenii pe care îi considerăm astăzi ade vă rate surse de inspiraţie par a fi unanim de acord că determinarea, edu caţia şi per se ve ren ţa sunt ingredientele care nu lipsesc din această reţetă care rămâne însă incompletă. Asta pentru că finalizarea ei într-un fel sau altul depinde de fiecare dintre noi.

Succesul este o noţiune relativă, per so nală. Tre buie să ne definim propriile obiective pen tru a face lucrurile să se în tâm ple așa cum ne

44

dorim. Fie că ne pro pu nem să ocupăm poziţii de manage ment în companii importante din ţară sau de peste hotare, să dezvoltăm propriile noastre companii sau organizaţii sau să con struim cariere academice, vom con si de ra că avem succes atunci când sun tem apreciaţi pentru activitatea noas tră şi suntem mulţumiţi.

Primul pas este cunoașterea de sine și descoperirea pasiunilor și a talen te lor. Numai descoperind ceea ce îţi pla ce să faci și aptitutidinile pe care le ai, îţi poţi alege un drum care să ţi se po tri vească, o cale care să te reprezinte și să te facă fe ri cit în fiecare zi. După ce te-ai hotărît ce vrei să faci, e nevoie de curaj și în cre-dere în forţele proprii pen tru a accesa opor tu ni tăţile potrivite pen tru obiec-tivele tale. Continuă să înveţi pe tot parcursul dru mu lui tău și să evoluezi având mereu în minte unde vrei să ajungi.

Când vei ști că ai avut succes? Vei ști! Vei ști pentru că vei fi fericit și îm-plinit, te vei trezi în fiecare dimineaţă cu zâmbetul pe buze la gândul că te aș-teaptă o altă zi de lucru, o zi care îţi va aduce satisfacţii și provocări ne bă nui te. Ca să ajungi aici, tot ce trebuie să faci este să fii tu însuţi, să îţi asculţi che-marea pasiunii și să crezi în tine! Nimic mai mult, nimic mai simplu! Pen tru mine, succesul înseamnă Akcees, în-seam nă că am construit alături de o echi pă de oameni minunaţi o or ga ni-zaţie prin care facem o diferenţă, o or-ga nizaţie care ne-a adus împliniri la care n-am fi visat vreodată, care ne-a adus în nenu mă rate rânduri lacrimi în ochi de bucurie. Pentru tine poate fi orice, de la artă la sport, de la mul ti na ţio nale la an-tre pre no riat, de la comu ni care la ingi-nerie sau con sultanţă, așa că te invit să descoperi cum arată succesul pentru tine și să îţi croiești singur pașii pe care trebuie să îi urmezi ca să ajungi acolo.

45

Ei bine, în primul rând dacă ai citit titlul și ai continuat ești de-ai noștri. Nu-i chiar de Bravo, dar hai s-o recunoaștem: FREE Walking Tour – de unde până unde?

Conceptul a apărut acum aprox. 10 ani și a ex plodat în Europa de Vest și SUA. Așa cum ne șade bine, unda a ajuns la București acum vreo 2 ani și ne-a lovit fix în tâmple. Așa s-a năs cut Guided Bucharest Free Walking Tour, din joaca creativă a unui grup de prieteni vo-luntari, grupați mai devreme sau mai târziu într-un ONG. Dar hai să deturnăm povestea pe trasa cea bună: Ce presupune conceptul de Free Walking Tour?

Asta-i simplu. Imaginează-ți că îți vin în vi-zi tă 5 prieteni pe care i-ai cunoscut acum 2 ani într-un Youth Exchange în Polonia. Trebuie să le arăți un pic orașul, nu? Cum? Precum un prie ten arată orașul – funny și cu multe multe dedesubturi pe care nu le-ar fi găsit în niciun ghid din lume. E orașul tău și tu îl cunoști cel mai bine. Hai c-am zis-o! Free Tour-ul pre su pu-ne împărtășirea cu oameni de absolut oriunde de pe glob (pe cuvânt poate doar din Timorul de Est să nu fi venit cineva) a ceea ce acest oraș este pentru tine. Bine, ideal e să-ți și placă orașul ;).

Iar dacă îți place Bucureștiul cu ale sale bune și rele, ai un pic de talent oratoric, iu-bești călătoriile, vrei să ai cât mai mulți prie-teni de peste tot din lume pentru a te a ajuta

la dezvoltarea rețelei de trafic pe care încerci să o creezi și mai ales vrei să te îmbogățești (LOL) hai la un tur să vezi despre ce e vorba. Au loc în fiecare zi indiferent de cât de mare e ză pada sau cât de repede fierbe un ou pe as-falt. Trebuie să te dedici un pic, că doar așa-i peste tot, dar e o șansă uriașă de a face parte dintr-o echipă de tineri simpatici (mai ales cel ce scrie acest articol), dinamici, iubitori de ini-ția tive frumoase (și ale tale, evident) și de ați exersa în timpul acesta discursul în public, lim-ba engleză și eu știu ce alte lucruri exotice pre cum mersul pe jos sau zâmbitul :).

Guided Bucharest Free Walking Tour este frate bun cu Guided Brasov Free Walking Tour și este parte dintr-o rețea de tururi inde pen-den te din diverse orașe din Europa precum Sofia, Ljubliana, Budapesta, Berlin, Barcelona etc. Da, știm, suntem tari! Și se pare că nu știm doar noi întrucât avem peste 100 de reviews ex celente pe cel mai mare portal de travel din lume – Tripadvisor. Și culmea, avem nevoie de oameni, așa că închide laptopul și dă o fugă la ceasul din parcul Unirii la ora 18:00, pentru 2h în care vei descoperi propriul oraș. Sau nu în-chi de calculatorul, dar intră pe www.guided-bucharest.com ori pe Facebook și citește mai multe despre noi.

Ne vedem,echipa Guided-Bucharest

Guided Bucharest

Free Walking

Tour – te bagi?

Mihai Munteanu

46

Experienţa practică a durerii de măseaCristian Seidler,membru fondator al JCI Oradeamembru fondator al Rotaract Oradea

Faptul că eşti student(ă) nu te scuteşte de o eventuală măsea umflată. Pe bază de re co-man dări alegi un medic stomatolog. Acesta te îndrumă spre mai noul lui ucenic care se va ocupa de cazul tău. Pare mai tânăr chiar decât tine şi în timp ce manevrează un in stru ment printre măselele tale sensibile îţi spune: “E prima dată când fac operaţiunea asta, am citit despre ea câte ceva, sper să nu te doară şi nici să nu curgă prea mult sânge”. Te trece o succesiune de cald-rece, respiri adânc, închizi ochii, mâinile ți se încleştează pe scaunul stomatologic şi te aștepţi la orice. Te întrebi dacă ai putea întoarce timpul îna poi cumva, dacă ai putea să-l determini pe novicele stomatolog să fi făcut aceeaşi ope ra ţiune măcar în ultimii lui ani de studenţie, sub supravegherea unui stomatolog expe ri men-tat. Dacă ar fi făcut operaţiunea asta măcar de câteva ori înainte, ca tu să nu fii lăsat pe mâna hazardului.

Dar tu, înainte să ajungi pe piaţa muncii, ai reuşit să faci practică sub supravegherea unui profesionist, măcar de câteva ori înainte să lucrezi propriu-zis în viitoarea ta meserie? Ori-ce angajator, în orice domeniu, preferă can di-dații cu experienţă atunci când anga jea ză o nouă persoană. Asta pentru că n-ar vrea ca un client de-al său să ajungă pe mâna unui no vi-ce care experimentează pen tru prima dată me seria sa, dincolo de sala de curs sau seminar.

Ajungem la prima întrebare de revoltă di le-matică: “Dar când să fi făcut eu practica, doar nu puteam în timpul facultăţii?!”. Ofer câ teva răspunsuri posibile:• Practica poate fi făcută în cel puţin una

din cele 3 luni de vacanţă de vară;

Dacă eşti convins de necesitatea şi uti li tatea practicii, ajungem la cea de-a doua în trebare de revoltă dilematică: “Cine te mai ia în practică în ziua de azi ?”. Și pe bună drep tate, mulţi profesionişti din orice meserie nu sunt disponibili, agreabili sau maleabili. Dar chiar toţi? Intreabă-te pe câţi dintre ei i-ai abor dat şi te-au refuzat, câtor firme te-ai adre sat cu dorinţa ta de a munci gratuit şi de a învăţa în acelaşi timp, dar te-au respins?

În realitate, nu există nicio scuză accep ta bilă pentru care ajungi pe piaţa forţei de muncă fără urmă de experienţă practică. Ai la dis po zi-ţie câţiva ani pentru ca să nu te doară nici pe tine, nici pe clienţii tăi şi să nu curgă sânge nici măcar la începutul carierei tale profesionale.

• Practica poate fi făcută în acele zile din tim pul săptămânii în care eventual orarul e liber de cursuri şi seminarii; • Practica poate fi făcută în timpul anului

de studiu, câteva ore pe săptămână, cu pre di-lecţie în după-mesele sau dimineţile zile le lor mai puţin încărcate de cursuri şi se mi narii.

47

Secretul celei mai bune alegeri

Andrei TudoseFondator Deliveringlifewww.deliveringlife.com

Fiecare dintre noi venim pe lume cu niște ca lități deosebite. Fiecare din noi are o să mân-ță de geniu în el. Problema nu este potențialul nostru, ci modul în care îl căutăm, încrederea pe care o avem în el.

Societatea în care trăim este bazată pe con curență și oferă oamenilor rețete de su pra-vie țuire și nu de excelență. Suntem de mici ali-niați în grădinițe, școli, universități etc. și sis te-ma tic ni se arată că nu suntem suficient de buni. Chiar și olimpicul știe că «se putea mai bine». Învățăm după niște programe de în vă ță-mânt învechite și suntem măsurați de parcă ar trebui ca rezultatul să fie că în sfârșit suntem toți la fel. Apoi «alegem» o carieră, inspirați de diverși oameni de succes, care «au reușit». Ne facem doctori, ingineri, economiști, ne punem target-uri, le atingem, urcăm în carieră, în te-me iem o familie, facem o casă, plantăm un pom, ne publicăm jurnalul și gata, am reușit, pu tem să murim, nu?!

Imaginează-ți o lume în care fiecare dintre prie tenii tăi lucrează din și la pasiunile lor și tu la fel. Imaginează-ți o lume în care banul este o traducere a impactului tău pozitiv în viața oa menilor. Imaginează-ți un sistem de învă ță-mânt în care nu se dau note, în care fiecare este acceptat ca fiind unic și nu comparat și eva luat ca fiind mai prost sau mai bun. O lume în care ai voie să fii diferit!

Tu unde ești în viața ta acum? Tu la ce ești bun? Care sunt calitățile tale? În ce ești unic? Ți-e greu să spui? Vrei să fii genial, vrei să fii apreciat direct sau indirect, să vezi cum tu poți influența lumea în bine, cum tu, da tu, te scoli dimineața nu fiindcă sună ceasul, ci că nu mai ai răbdare să faci ce crezi tu că este acum sco-pul tău în viață și seara nu vrei să te duci la cul care că ... de ce sa dormi când ai atâtea chestii mișto de făcut? De ce oare exact așa sunt copiii când sunt mici, se scoală primii și nu vor la culcare? Poate pentru că nu s-au plic tisit de studii, serviciu ...

Eu am ales să îmi caut unicitatea nu prin con curență, ci prin lucrul cu oamenii, în echipe. Află despre proiectele mele pe www.andreitudose.com, despre Asociația Deli-ve ring life prin care aducem oamenilor mo-men te de bucurie, despre grădinița Christo-phori în care copiii pot fi în sfârșit diferiți și pot spune nu.

A, era să uit, secretul celei mai bune ale-geri, e să alegi! Dacă nu o faci, viața va alege pentru tine prin alții. Știm cu toții că un șut în fund e un pas înainte, însă îl putem face și singuri. Apoi asumă-ți alegerea că este a ta și ori ce se va întâmpla singura sursă de energie ca să mergi mai departe este să traiești în spa-țiul tău, că e viața ta, e alegerea ta.

Andrei TudoseFondator Deliveringlifewww.deliveringlife.com

48