Materiale şi Cercetări Arheologice, XIII - 1979

Materiale i Cercetri Arheologice, XIII - 1979ACADEMIA DE TIINE SOCIALE SI POLITICE A REPUBLICII '
SOCIALISTE ROMÂNIA
Muzeul rii Criurilor
COORDONAREA APARIIEI PREZENTULUI VOLUM APARINE DIREC- IEI ECONOMICE I A PATRIMONIULUI CULTURAL NAIONAL DIN
CONSILIUL CULTURII I EDUCAIEI SOCIALISTE.
Prezentul volt.-m cuprinde rapoartele privind rezultatele cercetrilor arheologice din
1978 prezentate la a XIII-a Sesiune anual de rapoarte ce a avut loc la Oradea
intre 9-11 martie 1979. Sesiunea i-a desfurat lucrrile în urmtoarele secii:
1. ARHEOLOGIA COMUNEI PRIMITIVE. EVOLUIA CULTURII TRACICE TIM
PURII; 2. CIVILIZAIA TRACO-GETO-DACICA; 3. ARHEOLOGIA GRECO-RO
MANA. PROCESUL ROMANIZARII; 4. FORMAREA POPORULUI ROMAN I A
STATELOR ROMANETI; 5. CIVILIZAIA MEDIEVALA ROMANEASCA.
Volumul a fost pregtit pentru tipar de S. DUMITRACU. Rapoartele au fost adunate i propuse pentru volum de CORNELIA STOICA
i conductorii seciilor sesiunii. Corectura a fost fcut de D. IGNAT, N. CHIDIOAN i S. DUMITRACU de la Muzeul rii Criurilor Oradea. Tehnoredactarea s-a fcut de L. BONDAR - Oradea.
* Pe copert: ceac dacic descoperit la Biharea.
Responsabilitate~ asupra· ~onfinutului rapbart.etor revine în exclusivitate a~.Jqril~. ·
\. '•' ) : ; ..
www.e-patrimoniu.ro / www.cimec.ro
CUVINT !NAINTE
Intre 9-11. III. 1979, Muzeul rii Criu rilor din Oradea a gzduit lucrrile celei de a XIII-a Sesiuni anuale de rapoarte prelimi narii, în cadrul creia arheologi de la diverse muzee i instituii de profil au prezentat 162 de rapoarte.
Organizat sub egida Consiliului Culturii i Educaiei Socialiste i a Academiei de tiine Sociale i Politice, manifestarea a pri lejuit efectuarea unui bilan al rezultatelor cercetrii arheoLogice din campania 1978, permiînd evidenierea temelor prioritare ce jaloneaz direciile programului de investi gaie în domeniul arheologiei, cît i politica de conservare, restaurare i valorificare a siturilor i bunurilor arheologice descoperite.
O atenie deosebit s-a acordat sarcinilor ce decurg din Hotrîrea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, din noiem brie 1977, privind srbtorirea a 2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat i independent, majoritatea rapoartelor pre zentate fiind axate pe problemele cunoaterii la nivelul întregii ri a .procesului formrii unitare, etnogenetice i culturale, a lumii traco-getice, a civilizaiei daco-getice, a sim biozei daca-romane, a formrii poporului român i statelor medievale româneti.
"Pstrînd de la daci - arta tov. Nicolae Ceauescu - setea nestins de libertate, voina de a nu-i pleca fruntea sub jugul strin, hotrîrea de a rmîne mereu el însui,
unic stpîn pe viaa i soarta sa, i conti nuind spiritul naional, judecata i pasiunea creatoare a romanilor, poporul român, nou aprut în lume, avea s împlineasc, într-o existen de aproape dou milenii, un eroic, zbuciumat i mre destin istoric".
Volumul de fa însumeaz comunicrile
susinute în cadrul sesiunii de la Oradea, oferind o imagine de ansamblu asupra direc iilor cercetrii arheologice, aa cum reies din prevederile planului unitar pe anii 1977-1980, ca i asupra obiectivelor viitoa relor campanii arheoLogice.
Dovad a importanei de care se bucur problematica patrimoniului arheologic naio nal, publicarea acestui volum urmrete
crearea unui mijloc de informaie eficient care s permit specialitilor o privire de ansamblu asupra stadiului cercetrii arheo logice la nivelul întregii ri, oferind posibi lita'tea depistrii unor zone i probleme ne cercetate pîn în prezent, obiective .principale ale viitoarelor programe arheologice.
Grupate potrivit problemelor dezbtute în cadrul celor cinci secii ale sesiunii - arheo logia comunei primitive, evoluia culturii tra cice timpurii, civilizaia traco-geto-dacic,
arheologia greco-roman, procesul romani zrii, formarea poporului român i a 8tatelor medievale româneti, civilizaia medieval
româneasc - rapoartele susinute ofer
riena unor cercettori de renume din ara
noastr, confruntrii unor 1'TU#:ode diverse de
cercetare, atrgind atenia asupra unor pe.te
albe de pe harta arheologic a rii, asupra
necesitii corelrii cercetrii arheologice cu
obiectivele planului unic de dezvoltare al
rii.
D. M. PIPPIDI
Rapoartele publicate în prezentul volum constituie o semnificativ trecere în revist a forelor angajate în implinirea obiectivelor ce revin instituiilor de profil i tuturor spe cialitilor din ar pe linia ocrotirii, evidenei i valorificrii patrimoniului arheologic na ional, ofer o bogat baz documentar-tiinific pentru desfurarea unei activiti cul
turale de înalt inut i eficien.
Prof univ. Dr. Doc. D. M. PIPPIDI Preedintele Comisiei Arheologice
a Academiei de tiine Sociale i Politice a R. S. România
REZULTA TELE CERCETARILOR ARHEOLOGICE DIN STATIUNEA PALEOLITICA DE LA COTU MICULINTI MIHAI BRUDIU
' COMUNA COTUCA, [JUDEUL BOTOANI]
A
1 n cadrul cercetrilor de salvare efectuate timp de mai muli ani în zona Prutu- lui mijlociu, de ctre Institutul de istorie i arheologie "A. D. Xenopol" din Iai, am fost invitat s particip la spturile de salvare pentru perioada paleolitic1 . în decursul campaniilor din anii 19742 i 19773, am efectuat ample spturi arheologice la Crasna- leuca, comuna Cotuca, jud. Botoani în zona numit Stanitea (terasa de la Stanite, Fa- leza Pîrîului Stanite, Lutria de la Stanite i Malul Rou). Tot în anul 1977 am efectuat un sondaj într-o nou staiune paleolitic situat la punctul Girla Mare, pe hotarul dintre localitile Crasnaleuca i Cotu Mi- culini, unde am descoperit trei nivele de locuire4• Valea Girla Mare are o lungime de 2 km i este orientat vest-est. Cercetrile din 1978 s-au concentrat asu-
pra acestei staiuni, care se afl intr-un depozit de loess adpostit, format pe latura stîng a vii, la confluena acesteia cu Pru-
\ Mulumim i pe aceast cale prof. dr. doc. Pe- trcscu-Dîmbovia i colegului V. Chirica pentru încredinarea antierelor din zona Crasnaleuca - Cotu Miculini.
2 lVL B r ud i u, Cercetri paleolitice la Crasna leuca, comuna Cotuca, jud. Botoani - în Arheo logia Moldovei, VIII, 1979 (sub tipar).
' M. B r ud i u, Date noi privind cultura grave tia nu lui oriental din Moldova, rezultate din cerce trile de la Crasnaleuca, jud. Botoani, mss.
1 Idem.
tul. Versantul drept al vii este format din depozite sarmatice deflate, ~reprezentând ar- gile i gresii, care sint instabile, fapt care a provocat un proces intens de alunecare a terenului. Aceste observaii ne conduc la concluzia c la depunerea loesului au •contribuit vinturile care bteau dinspre nord, in perioada tîrzie a glaciaiunii Wlirn, areind pe versantul stîng al acestei vi depozitul de loess al acestei staiuni, a crui grosime este de peste 5 m.
Loessul a fost depus pe stiind de calcar de vîrst cretadc care, la mndul lor, stau pe un pachet de strate de gresie. Nivelul geologic subiacent acestora H constituie depozitul de silex cretacic, gros I)în la 15 m. Silexul ar~ o structur bolovnoas i a fost cercetat mai de mult de I. Simionescu5.
In prezent terenul pe care se afl staiu nea are forma unui promontoriu a crui suprafa este înclinat de la NV •ctre SE. în campania din 1978 am deschis o seciune de 14 mX9 m pe care am spat-o în platform deschis, pîn la adîncimea de 2,75 m, dup care sptura a fost continuat în trepte de cîte 2 m pîn la stinca de calcar.
Stratigrafia: Din punct de vedere stratigrafic situaia se prezint astfel:
1) Sol vegetal gros de 35-40 cm.
5 I. S i m i o n e s c u, Constituiunea geologic a rmului Prutului din nordul Moldovei, Publ. Fond. A. Adamachi, t, II, nr. 7, p. 27, 53, Bucureti, 1902.
8
2) Sol de culoare maronie, nelevigat, gros de 60-70 cm, avind, mai ales, spre baz numeroase galerii de crotovine, rin care au fost descoperite atit fragmente ceramice cucuteniene, cit i materiale litice cu specirfic pa- leolitk, acestea din urm fiind antrenate din stratele inferioare.
3) Sol de tranziie între depozitul subiacent, aparinind pleistocenului Ii cel superior, atribuit holocenului. Acest sol a fost deranjat de crotovine.
4) Loess. La partea superioar are galerii de ·crotovine.
ln depozitul de loess au fost descoperite urmtoarele nivele arheologice (in ordinea sprii lor):
Nivelul 1, a fost gsit la adîncimea de 1,70-1,80 i aparine unui gravetian fi nal. Inventarul arheologic este format din material faunistic .i litic. Materialul faunistic este foarte friabil i este reprezentat de oase sifliimate i coarne.
Materialul litic este format din piese tipice i debitaj de atelier. Inventarul pieselor tipice se compune din urmtoarele categorii: gratoare, un burin, un strpungtor (fig. 1/1- 5), un percutor. De'bitajul de atelier este format din nuclee, lame ·i achii.
Nivelul al doilea. A fost descoperit intre 2 m-2,20 m i 2,30-2,50 m. Caracteristica principal a acestui nivel o 'formeaz vetrele care au grosimi variabile, intre 1 cm-12 cm, fiind rspîndite mai mult în partea central i de vest a casetei. Din dou vetre mai 'bogate in crbune au fost ridicate probe pentru datare prin metoda c14·
O alt caracteristica a acestui nivel arheologic o reprezint marea cantitate de oase i coarne de ren în stare fragmentar. Oa- sele provin de la ren, bovidee Ii cabaline i reprezint molari, omoplai, oase de la membrele anterioare i posterioare.
Faptul cel mai important care trebuie re- levat •în legtur cu acest nivel, îl constituie dovezile arheologice care atest existena unui atelier de prelucrare a cornului de ren i a osului, pentru prima dat iden-
MIHAI BRUDIU
tificat într-o aezare paleolitic deschis de pe teritoriu'! patriei noastre. Este vorba atît de unelte din coarne de ren cit Ii de deeurile rezultate din prelucrarea coarnelor, precum i de piese rebut. Uneltele tipice din corn sint dou ciocane-tîrncop, un fragment de ciocan utilizat dup rupere ca re- tuor, i un vîrf de lance. S-a mai gsit un sceptru lucrat tot din corn de ren. Deeurile de atelier provin de la îndeprtarea razelor de pe coarnele de ren. Se observ la aceste piese urmele de tiere cu ajutorul dlilor.
In ceea ce privete ciocanul-tîrncop, acesta este un tip de unealt care face serie dup cum vom vedea în cadrul acestei staiuni (fig. 1/1).
O astfel de pies a fost lucrat pe captul proxima! al cornului de ren dup ce acesta a czut. Baza cornului era folosita ca ciocan, iar partea opus, retezat la o distan de 15-20 cm de la baz, era gurit longitudinal, iar [n orificiul rezultat se introdu- cea o alt pies proba.bil din lemn, av!ind captul exterior ascuit, pentru a se putea efectua o aciune de spare sau de despicare a lemnelor {fig. 4). Aceast reconstituire funcional a fost fcut pe baza unor aspecte observate pe piesele în discuie. Este vorba mai intii de faptul c la toate ciocanele - tîrncop se observ ruperea spre latura frontal a orificiului de prindere a piesei de ·lemn anexat. Acest lucru s-a petre- cut în momentul C'ind se aciona cu o for mai mare decît era rezistena cornului de ren, iar piesa de lemn introdus disloca a chie din peretele acestuia. In a'l doilea rînd, la una din piese se observ lovituri repetate care au fost date pe latura ·posterioar, pentru a fi degajat unealta dintr-o poziie blo- cat. Desigur c acest tip de unealt a putut avea utilizri diverse, care acum este greu s le reconstituim.
ln legtur cu sceptrul, acesta a fost lucrat tot din corn, care pstreaz captul proxima! (!baza), iar la cel distal a fost rupt prin lovituri date transversal. ln apropierea captului proxima!, în dreptul primei rami-
3 2
5 7 •
43 44 15 '' Fig. 1. Materi.al litic din staiunea paleolitic de la Cotu Miculini, punctul Girla Mare: 1-5; niv. I, 6-16 niv. II.
10
fkatii a fost perforat. Pe latura dinspre interior se observ patru striaiuni provenind probabil de la unelte de silex. Vîrful de lance este în stare fragmentar Ji provine de la un tip de lance care a fost gsit în stare mai bine conservat, în nivelul arheologic subiacent {III).
In ceea ce privete materialul Iitic din nivelul U, acesta provine din 20 de ateliere rspîndite pe toat suprafaa casetei. Unel- tele tipice sînt in numr de 161 Ji reprezint urmtoarele categorii: gratoare (37), burine {101), gratoar-burin {1), (fig. 1/6-16), strungtoare (7), .rzuitoare (9), rabot (2), lame trunchiate i retuate (4), pies de tip spine '(1). Ca semiproduse de atelier sînt lamele (90) i lame crete (16). Indicii tilpo logici mai importani care trebuie s ne re- in atenia sint cel al budnelor care este de 620fo, iar al gratoarelor de 230fo. Roca utilizat o formeaz aproape ân totalitate silexul cretacic de Prut, ·care era adus de la 20 m, din depozitul, la zi, situat pe faleza :Prutului.
In acest nivel au mai fost gsite lespezi de gresie, utilizate ca nicovale, bulgri mici de ocru i de r~in fosilizat. _
Cel de al treilea nivel de locuire din a- ceast staiune se afl la adincimea de 2,50 m-2,70 i 2,60 m-2,15 m. Din punct de vedere structural acest nivel este fdentic cu nivelul II, fiind format din vetre cu ar- suri neg.re i maronii, printre acestea gsin du-se numeroase oase i coarne de ren, in stare fragmentar, precum i un mare numr de ateliere pentru prelucrarea silexului. Acest nivel este mai important decît cel anterior atît prin numrul mare de piese tipice, cit <i prin tipurile inedite descoperite aici.
Materialul faunistk este reprezentat de o mare cantitate de oase sparte provenind de la ren, bovidee, ca'baline 'i uneori de la mar- mot. Au fost gsifi numeroi molari de ren.
Uneltele lucrate din corn de ren sînt: trei ciocane tîrncop (fig. 3/1), un V'lrf de lance (fig. 5/6), un harpon, dou strpungtoare
MIHAI BRUDIU
din os (fig. 5/21) o pies care a avut o inserie, dou piese în stare ifragmentar, cu urme de prelucrare i uzur {fig. 3/3), fr a li se putea stabili funcionalitatea, precum i trei raze avind urme de tiere cu dalta, constituind deeuri de la curirea coarnelor (fig. 3/2 i fig. 5/5).
Ciocanele tîrncop sînt in stare uzat, fiind rupte la captul distal, unde era introdus piesa anex din lemn. Una din piese are la captul proxima! (ciocan) urme de lovituri laterale.
Cele dou strpungtoare sînt lucrate din os, unul a fost ascuit prin lefuire i are baza rupt, iar cellalt a fost lucrat dintr-un cubitus de ren.
Vîrful de lance este lung de 30,4 cm, avînd diametru! de 3 cm. Este în stare fTagmen- tar, fiind rupt la ambele capete. Spre baz i s-a lsat 'îns 3/4 din peretele cornului pentru a i se putea introduce o coad de lemn. Are marginile lefuite, uneori se mai observ urmele de burin. esutul spongios din interiorul cornului a fost ~ndep•rtat, rezul- tind astfel un canal pentru scurgerea sînge- lui.
Harponul este lucrat din corn de ren, des- picat. Suprafaa mai purtînd !înc curbura peretelui cornului. A avut dou perechi de aripioare, ascuite, dispuse simetric, iar a- proape de jumtatea piesei are un orificiu la care s-a acionat cu unealta. din exterior. Are mrginile rotunjite, iar virful i trei aripioare sînt rupte complet. Se pstreaz parial ultima aripioar din dreapta. Lungimea piesei este de 12 cm, lime de 3 cm i grosimea de 0,6 cm.
Materialul litic provine din 35 de ateliere, de diferite mrimi. Utilajul litic tipic rezultat din acest nivel numr 216 piese dintre care 71 sînt gratoare, 126 burine (dli),
9 strpungtoare :(fig. 2), 4 rzuitoare, un r zuito'f strpungtor, un rabot, 4 lame cu trunchiere retuat.
La baza acestui nivel a fost descoperit
o bucat de lemn puin pietrificat. Piesa are 26 cm X 7 cm X 3~50 cm. Dup aspectul ei ex-
2.
2
7
6
5
ff
9 iO Fig. 2. Materialul litic din staiunea paleolitic de la Cotu Miculini, punctul Girla Mare; 1-12,
niv. III.
3 2
Fig. 3. Unelte din corn din staiunea paleolitic de la Cotu Miculini, punctul Girla Mare 1. Ciocan tîrncop din niv. 'IU; '2, 3. Raze de la coarnele de ren detaate cu
dalta.
3
5 Fig. 5. Piese din corn (1, 4, 5, 6) IÎ os (2, 3) din staiunea paleoli.tic de la Cotu
Miculini, punctul Girla Mare.
REZULTATELE CERCETARILOR ARHEOLOGICE DIN STAIUNEA PALEOLITICA MICULINI 15
terior bucata de lemn a rezultat din despi- carea unui trunchi. Urmeaz ca analizele dendrologice s stabileasc specia i eventual grosimea trunchiului copacului. Nu s-au observat urme de prelucrare pe suprafaa
lui. Nivelul al patrulea a fost lintilnit la adîn-
cimea de '2,8 m-3,10 m. Acest nivel de locuire se extinde în jumtatea esti'c a casetei i este mai puin bogat. Au fost descoperite apte ateliere de prelucrare a silexului, puine oase sparte, dou buci de eoarne. Ma- terialul litic, tipic const din patru gratoare, 2 burine, un rzuitor, i o lam trunchiat oblic i retUJat. Lipsesc vetrele.
Nivelul al cincilea a fost întîlnit la adîn- cimea de 3,50 m. în acest nivel a fost descoperit o vatr din care a fost luat o pro- b de crbune pentru datare. în cuprinsul vetrei s-a gsit o groap 'CU crbune. în acest nivel, care a fost cercetat parial, au mai apTut, trei ateliere de prelucrare a silexului.
!Nivelul al aselea a fost descoperit la a- dincimea de 3,70 m în cadrul su descope- rindu-se o vatr care era situat aproximativ sub vatra nivelului V. Inventarul litic i faunistic a fost redus datorit cercetrii
unei suprafee mai mici. O alt observaie care tre'buie menionat
se refer la faptul c ultimele dou nivele se gsesc intr-un sol gleizat cu concreiuni calcaroase.
Nivelul al l1aptelea a fost descoperit la a- dîncimea de 4,30 m i a fost cercetat tot pe o suprafa redus. Inventarul acestui nivel este format dintr-un atelier, i o cantitate însemnat de oase sparte provenind de la un bovideu.
La adîncimea de 5 m s-a dat de stînca de calcar.
Concluzii. Staiunea paleolitic de la Cotu Miculini, punctul Girla Mare are apte nivele de locuire, aparin>înd culturii gravetianului oriental din Moldova, fiind a doua din acest punct de vedere dup staiunea de la Crasnaleuca, punctul Lutria de la Stanit-
tea, care are opt nivele de locuire apari
n'înd gravetianului oriental. Staiunea paleolitic de la Cotu Miculinri,
este mai important decît toate celelalte prin complexitatea vestigiilor gsite aici, fiind o descoperire unic pîn acum in ara noastr. Dac în cultura gravetianului oriental pîn acum au fost descoperite unelte din corn i os numai în petera de la Stînca Ri- piceni, care au fost salvate de N. N. Moro- an, pentru aezrile des·chise, de teras, sau din depozite, ad·postite de loess, se poate meniona doar descoperirea din 1974 a unui wrf de lance i a unui metatansian de •cal de la Crasnaleuca - Pîriul Stanitei. Peste iot au fost gsite piese finisate, care puteau proveni din atelierele altor aezri pe cale schimbului sau al colportajului. Singura staiune unde prelucrarea cornului de ren ·i a osului este dovedit prin unelte finite, piese în diferite stadii de prelucrare ca i prin deeuri i rebuturi de atelier este aceea de la Cotul Miculini.
Care este locul acestei aezTi in cadrul culturii gravetianului oriental? Dup cum este cunoscut, cultura gravetianului oriental este rs·pîndit pe un larg areal, care in- cepe din centrul Europei, i se întinde p'în în estul Cîmpiei Ruse. În partea nord-vesti- c arealul culturii gravetianului oriental se învecineaz cu cel al magdalenianului tir- ziu, acesta întinzindu-se pîn în Cehoslova- cia i Polonia. Din punct de vedere dimatic am'bele culturi se gsesc 'în zona periglada- r unde triete renul, a crui coarne i
oase au constituit o materie prim preferat pentru obinerea uneltelor de vîntoare, pes- cuit sau a celor cu semnificaii magica-artis- tice. Nu ne oprim mai mult, acum, pentru a discuta specitficul patrimoniului rezultat din prelucrarea osului i cornului de ctre comunitile celor dou culturi, ci vom cu ta s artm c aceste ateliere î·i justific prezena la Cotu Miculini, prin poziia geografic a aezrii care se afla 'in zona peri- glaciar. Aezri de teras unde s-au gsit
dovezi ale prezenei renului se mai cunosc
16
in ara noastr la Buda6, i Lespezi', fr a se fi descoperit i ateliere de prelucrare a cornului i osului.
Staiuni paleolitice similare mai importante putem meniona la Molodova V pe Nistru8
i la Mezin pe Desna9•
In toate aceste staiuni a ieit la iveal un bogat inventar de unelte i obiecte lucrate din os i corn de ren. In ceea ce privete analogiile dintre tipurile de unelte din corn i os de la Cotu Miculini acestea îi gsesc numeroase similitudini la Stlînca RipicenP0,
la Molodova V in nivelele Vll-111, la Mezin12•
De asemenea, unele deeuri rezultate din prelUlCrare, 1cum sînt razele tiate, au analogii la Molodova V i denot o tehnic similar de lucru. Tot acolo se gsete o bun analogie pentru piese din corn care au avut o inserie.
6 A 1. Pau 1 Ba 1 om ei, Not asupra resturilor fosile de la Buda, în Materiale VII, p. 25-26.; O 1 g a N e c r a s o v i M. B u 1 o i S t i r b u, Con tribuii la studiul faunei pleistocene de la Buda (jud. Bacu) cu o privire special asupra caracte risticilor Tenului, in Carpica, 1971, p. 7-19.
7 M a r i a B i t i r i i V i o r e 1 C p i t a n u, Aezarea de la Lespezi, jud. Bacu, in Carpica, 1972, p. 39-68 cu 19 ilustraii.
8 O. P. Cer ni , Paleoliticina Stoianka-Molo IWva V, Kiev, ll961.
9 1. G. o v k o p 1 ia s, Mezinskaia Stoianka, Kiev, 1965.
10 M. N. M o r o a n, Le pleistocime et le paleo Zithique de la Roumanie du Nord-Est. Bucureti,
1938. 11 O. P. Ce'!" ni , op. cit., p. 45-153. 12 P. 1. B ori s k o v ski, Paleolit Ucrainî, 1953,
Leningrad p. 274, fig. 135/1. 112; 1. G. S o v k o p 1 ia s op cit., pl. XXXIX/1-6.
MIHAI BRUDIU
In ceea ce privete categoria ciocanelor tîrncop acestea constituie unelte avansate, ca concepie. Piese apropiate ca utilitate, dar diferite ca stadiu de concepie i perfecio nare se mai cunosc la S1Jînca Ripiceni, Mo- lodova V, i Mezin13• T,rebuie de remarcat faptul c cele de la Cotu Miculini, prin gra- dul lor de perfecionare sint piese originale in aceast cultur.
Lancea obinut prin tierea in diagonal a cornului nu are analogii în intreg arealul culturii gravetianului oriental.
Harponul este de asemenea o pies unic din punct de vedere tipologie. Funcional ar putea fi apropiat de o pies descoperit la Molodova V/1 a, un:de s-a gJsit un harpon in seciune aproape rotund, cu aripioare pe trei laturi, avînd i acesta un orificiu. Din nefericire cele douâ nivele superioare de la :M.olodova V, I a, i 1, a fost atribuite Azi- Hanului. Aa dup cum a artat Fr. Bordes harponul de la Molodova V nu are nimic n'ici cu magdalenianul, nici cu alizianuP4, iar noi adugm c este o pies de o concepie original aparinînd fondului culturii gravetianului oriental. La fel i harponul de la Cotu Miculini poart acelai atribut iar di:ferenele dintre cele dou exemplare în discuie se datoresc, poate nu atît distanei in spaiu dintre cele dou bazine hidrogra- fice, cît distanei in timp. Analizele palinologice i de C14 sperm s confirme aceast ipotez.
13 Idem. 14 F r. B o r d e s, La paleolithique du Monde,
1968, p. 186.
C. CRACIUNESCU, 1. STÎNGA
RAPORT PRELIMINAR PRIVIND SAPATURILE DE LA OSTROVUL MARE [C·AMPANIA 1978]
În anul 1978 la Ostrovul Mare comuna Gogou, judeul Mehedini activitatea noastr s-a concentrat :în zona afectat de lucrrile efectuate la Hidrocentrala Porile de Fier II unde se construiete Hidrocentrala. S-a lucrat la km 873 în partea de vest a satului, chiar pe malul Dunrii mari, i la km 875 ~n partea de nord-vest a insulei.
In punctul de la km 873 s-a continuat adîncirea seciunilor II - i IV începute ffn anul trecut f în care atunci nu s-a putut lucra din cauza nivelului ridi·cat al apelor Dunarif.
In urma spturilor din acest an s-au putut rezolva problemele de stratigrafie ale acestei aezri. Rezultatele sînt deosebit de importante.
Succesiunea stratigrafic se prezint 'in felul urmtor: sub adîncimea de 1,95-2,00 m, se afl stratul de prundi ce alctuiete al- bia veche a Dunrii. Din sondajul fcut i
din deschiderile naturale se vede c este alctuit din orizonturi de pietri i nisip .care sînt în alternan sau în încruci:ri. Prun- diul este acoperit de un strat de argil nisipoas - glbuie care comport dou orizonturi, unul inferior l'jii altul superior. Cel inferior este mai colorat \i mai 'bogat in car- hE>nat de calciu. In orizontul superior s-ati gsit dovezi de locuire. Acest strat este suprapus de un strat eolia:no~fluviativ alctuit i el din dou ori'zonturL Cel inferior de cu.:.
!oare glbui-cafenie, iar cel superior glbui rocat.
In ambele orizonturi s-au identificat bogate urme de locuire epipaleolitic, apari
nînd Culturii Schela Cladovei. Peste acesta se aterne stratul cenuiu-rocat •format tot din depuneri eoliano-fluviatile în ca-re s-au gsit dovezi de locuire din prima epoc a fierului. Urmeaz un strat galben-rocat de aceiai origin in· care se gsesc materiale din epoca feudal dar i mai recente. Dea- supra, stratul vegetal. Menionm c terenul aid este in uoar pant. Acumulrile mari ale pantei s-au produs dup observaiile
noastre [n special începînd cu epoca feudal. Probabil odat cu defri•area insulei i trans- formarea sa 'În zon cu teren cultivabil, ceea ce a dus la migrarea nisipului i la acumulri disproporionate pe cuprinsul insulei. Probabil in aceast perioad s-a produs o splare a vechilor depuneri deoarece stratul dih epoca fierului pare a fi fost deca- pat. Unele gropi de locuin din epoca feudal sau hallsta:ttian au ptruns pîn în stni.turile epipaleoliticului. O groap halsta:t- tian s-a apropiat de stratul de pietri la aprox:imativ 10 cm. Cea mai veche dovad de locuire provine cum am artat din orizontul superior de argil gl'buie de deasupra prundi:ului. El pare s ateste coexistena unei industrii a silexului, a cuarului ~i rocilor cuarifice. Industria silexului identificat in acest strat pare· s prezinte un aspect
18
cultural nou în zon, a crui desfurare a fost parial concomitent cu extinderea pre- lucrrii cuaritului i a rocilor cuarife. Ma- terialele :recoltate s1înt puine deocamdat i nu ne îngduiesc consideraii mai largi.
In straturile de origin fluviatilo-eloian se desfoar dou orizonturi culturale ambele aparinînd culturii Schela Cladovei, din care s-a recuperat un ~foarte bogat inventar litic dar -i din ·os sau corn de cerb.
In ambele nivele s-au gsit urme de locuine rvite sau care atest locuine în imediata apropiere. Menionm c sptu
rile s-au plasat în malul surpat de ape care nu a afectat stratul epipaleolitic.
In stratul hallstattian s-au identificat gropi de locuire, pariale ·contururi ale unor locuine cu vetre de foc aparinînd unei etape a culturii Basarabi. Din epoca feudal {pos- terior sec. XV) s-a gsit o groap cu puine fragmente ceramice iar în strat de asemenea rare fragmente ceramice.
Km 875. Aici lucrrile s-au desfurat in dou puncte. Chiar pe malul Dunrii i sus pe cîmpul insulei. S-a urmrit a se observa cît de mult se întindea aiezarea epipaleolitic spre interiorul insulei. In total s-au exe- cutat cinci seciuni care dup caracteristi- cile terenului au mers pîn la ad'încimea de 2,50-2,60 m. Seciunea 1,2, i 5 au fost exe- cutate pe malul Dunrii, iar seciunile 3, 4 pe cimpul dominat de dunele de nisip mii ctor.
Stratigrafic situaia se prezint astfel: 1. Pe mal spturile au atins stratul de
prundi care aici se compune din 'bolovani mari de rliu, peste care se suprapune un strat de argil mîloasa de culoare cenuie, cu un relief foarte neregulat {accidentat), steril arheologic. Peste acesta se aterne o depunere eoliano-iflurviatil. ·care datorit ~locuirii in- tense are o culoare neagr-cenuie, i in care s-au observat trei nivele de locuire epipaleolitic care se recunosc dup variaia cu- lorii lor. Cel din mijloc este de culoare mai închis, cel inferior mai cenuie, iar cel superior duce spre o culoare rocat.
V. BORONEAN, G. CRACIUNESCU, I. STINGA
Acest strat este suprapus de o depunere neagr humusoid aparinînd cu probabili- tate primei epoci a fierului, iar peste acesta un strat gal'bui nisipos in care nu am gsit urme arheologice. Spre ap se constat c
la o epoc corespunztoare unui moment tîrziu din formarea depunerilor de pe insul probabil din feudalism, dup •o splare parial a straturilor s-a depus un strat de nisip aluvionar în care se afl materiale din toate epocile documentate ·în amonte pe in- sula inclusiv din feudalismul timpuriu.
Locuirea epipaleolitic corespunde a trei etape din desfurarea culturii Schela Cla- dovei. Cea mai veche aparine unui moment în care oamenii î'i f•ceau locuina puin a- dîncit 'în prundi care în centru avea o vatr cu gardin de piatr. Este de dimensiuni mai mici, iar 'într-o etap mai tîrzie vatra [ocuinei este fcut din lut ars. In ultima etap 'î'i face apariia i o ceramic specific Culturii Crii--Stracevo, de factur
grosier din specia cu schiviseal roie. Din toate straturile de locuire s-a recuperat o cantitate mare de unelte din cuar, roci cuarifice, os, corn de cerb etc., bolovani de rîu cu scobitur, unii vopsii cu culoare roie.
Remarcm c între piesele de cuarit s-au descoperit i unele mari care serveau drept spligi i au fost folosite la sparea gropilor i poate chiar la lucratul pmintului. Adîncimea la care se afl prundiul este de 2,50-2,30 m.
2. Pe cîmp numai în seciunea III s-a putut merge pîn la prundi cu sptura. In seciunea a IV-a s-a mers numai pîn la a- dincimea de 1,20 m din cauza unor morminte.
Pe baza observaiilor fcute în seciunea a III-a aici s-au putut face urmtoarele ob- servaiuni stratigrafice: prundiul se afl la 2,50-2,60 m .i este acoperit de un strat de nisip 'fin. Deasupra prundhului nisipul are culoare cenuie spre verzui .pe o grosime de aproximativ de 0,5 m. Urmeaz un strat de nisip rocat în care s-au putut observa dou suborizonturi separate de cite o dung ru-
RAPORT PRELIMINAR PRIVIND SAPATURILE DE LA OSTROVUL MARE 19
ginie i apoi un strat de nisip humusoid uor cen~iu. In stratul de nisip rocat la 1,35 m s-a gsit un bolovan de rîu cu scobitur, ceea ce ar putea fi un indiciu c
la aceast cot se afl suprafaa solului in epipaleolitic.
In seciunea a IV -a 8J.a cum am artat s-au dezvelit mai multe morminte {6) din acestea trei sînt de copii i trei de adoles- ceni sau maturi. Cinci dintre ele s'int fr inventar. Toi sînt înmormîntai 'în poziie
cretineasc cu capul spre apus i picioarele spre rsrit avînd mîinile aduse pe piept. Evident [n unele cazuri m1îinile au alunecat de pe piept pe abdomen sau l~ng corp. Mor- mintele se afl la adîncimi cuprinse 'intre 0,55 i 0,85 m, copii fiind îngropai mai la
suprafa, adulii mai adînc. Asupra unui singur mormînt M 6 s....au gsit obiecte de inventar care constau din dnci plcue de argint întregi i dou fragmentare care st teau în chip de diadem pe fruntea unei a- dolescente. Plcuele au pe ele un ornament alctuit din dou protuberane cu raze (un fel de rozete) tanate (motiv solar?). Pre- zena acestor plcue precum i sistemul de înmormîntare in general fr inventar ne dau posibilitatea s datm mormintele de aici în sec. XIII-XIV (eventual jumtatea a II-a a sec. XIII i inceputul sec. XIV). S-a spat in total o suprafa de 110 m.p.
Cercetrile din cursul acestui an vor com- pleta datele obinute în 1978.
·PROBLEM·E NOI ÎN AEZAREA PALEOLITICA MALUTENI IV [JUDEUL VASLUI]
Muzeul judeean Vaslui, în cadrul planului su de cercetri arheologice din anii 1977 i 1978 a înscris i cercetrile in ae zarea paleolitic din comuna Mluteni,
punctul Stejarul lui Filiu (Mluteni IV) aparinJnd Gravettianului oriental finaP.
Continuarea cercetrii a fost justificat de necesitatea salvrii materialelor arheologice din aceast staiune a crei stratigrafie s-a degradat prin lucrrile agricole din ultimul timp i prin agenii fizici care denudeaz
puternic terenul. De asemenea, reluarea cercetrilor a mai fost determinat i de necesitatea creterii coleciei paleolitice a muzeului din Vaslui.
Cu aceast ocazie s-a urmrit continuarea cercetrii Complexului A, pus ~n eviden
in perioada anterioar (1969-1971) i care fusese cercetat parial. In felul acesta prin seciunile i casetele deschise s-a putut delimita microzona acestui complex i cunoa te restul inventarului arheologic din terenul nespat {vezi planul general, pl. I).
Din punct de vedere stratigrafic situaia
nu difer de ceea ce se cunotea din cercetrile anterioare, i anume:
1) Sol vegetal (15-20 cm);
1 Cercetrile au fost efectuate in colaborare cu Muzeul judeean de istorie din Galai. La spturi au participat M. Brudiu de la Muzeul din Galai
i Magda Istrate de la muzeul din Vaslui.
2) Sol de culoare roiatic cu desprinderi prîsmatice, puternic gleisat;
3) Sol de culoare galben-rocat cu slabe desprinderi prismatice (40-60 cm); ; 4) Sol loessoid nisipos, de culoare gal'be- n (30 cm);
5) Loess cu bogate depuneri de calcar di- zol·vat i aluvionat2•
Analizele palinologice efectuate de cerce- ttorul Marin Cârciumaru, de la Institutul de Arheologie Bucureti indfc pentru orizontul de locuire paleolitic o perioad c:i matic de tranziie de la tardigladar la ho- locen3.
Din punct de vedere faunistic, pe l'îng
resturile fosile întîlnite anterior i care, du- p determinrile cercettoarei Alexandra Bo- lomei•, aparineau bovideelor, a mai fost descoperit un corn provenind de la Cervus Ela phus (?)5.
Inventarul litic. Acesta provine, pe de o parte din seciunile i casetele deschise în zona locuinei - atelier {Complex A) i pe de alt parte, din seciunile de control din
2 M. B r u d i u, Paleoliticul superior i epipaleo liticul din Moldova, Bucureti, 1974, p. 109.
3 Marin C â r ciuma r u, Contribuii la cu noaterea paleoclimatului i geocronologia paleo liticului din România (mss.).
• M. B r ud i u, op. cit. p. 27. 5 Determinarea acestuia a fost fcut de dr. Ser-
giu Haimovici de la Universitatea "A. 1. Cuza" Iai, catedra de antropologie a Facultii de Biologie.
22
jurul Complexului A. Spturile din ultimele dou campanii au confirmat c densita- tea materialului litic este mai mare tot in microzona Complexului A cruia i s-a putut delimita complet marginile sale (vezi p:anul general). In aceeai zon unde se concentra materialul litic s-au descoperit i molarii de la bovidee, unele resturi de oase foarte dez- agregate i dou percutoare.
Din punct de vedere tipologie, putem com- pleta acum repertoriul uneltelor descoperite aici, anterior, i anume: la cele 13 tipuri6
se mai adaug înc apte. Dintre acestea u- nele tipuri de unelte sînt simple - burinul transversal (1) (fig. 3/1) strpungtorul ati- pic (fig. 3/8-fl), lama ferstru {1) {fig. 3/14) i achia cu scobitur {1) (fig. 3/18) i ·alte compuse ca: gratoarul - burin (1) (fig. 2/5), gratoarul pe 8.1Chie cu scobituri laterale {1) (fig. 1/12), 'burinul pe ru;;chie cu scobituri laterale (1) (fig. 3/2). Dac acesta este noul aspect calitativ al
inventarului litic, nu trebuie s uitm c
s-au produs i unele mutaii de ordin canti- tativ, i anume, la cele 90 de piese tipice cunoscute anterior se adaug alte 115 unelte care din punct de vedere tipologie se prezint astfel:
'1. Gratoare pe capt de lam 6 2. Gratoare pe adhie 35 3. Gratoare nudeiforme )H
4. Gratoar...Jburin 4 5. IBurine 126 6. Burin pe achie retuat ·2 7. Burin nudeifo:rm 1- 8. Strpung·toare at~pk~e · 4 9. Lam retuat 2
10. Lame cu latura abrupt i("a dos") 4 11. Vîrf de tip "La Gravette" tipic '1 112. Pies ferStru 1 13. AJlahie cu scolbituTi 1 14. Achie cu retue de folosire 4 15. Piese "ecailh~" 4 16. Lamele quasi "Dufour" 8
Total '115
6 M. B r ud i u, op. cit. p. 109-110.
M. BRUDIU, M. ISTRATE
Numrul mare al deeurilor de atelier care se urc 1a 4 000 indic faptul c locuitorii care au trit în zona Complexului A au desfurat i o ampl activitate de atelier. In aceast privin se cunoteau din spturile anterioare unele nicova~e din gresie, speci'fice activitii de prelucrare a silexului, iar acum se mai pot aduga i dou pel'Cutoare. Prezena percutoarelor in inventarul locuinelor atelier, din Gravettianul final cercetat 'in sud-estul Moldovei constituie o raritate. Pîn acum se mai cuno·a~?te doar cu exemplar în aezarea pale-olitilc de la Moscu7 .
In urma creterii cantitative a inventam- lui arheologic al acestui complex trebuie s revedem i structura lui. Inc din etapa anterioar a cercetrii se detaase ponderea mai mare a gratoarelor fa de burine. La 12 'burine reveneau 53 de gratoare. Din cercetrile noi au rezultat 28 de 'burine i 54 de gratoare. In total, în întregul complex s-au descoperit 40 de burine i 107 gratoare, ceea ce constituie un aspect specific al acestei aezri.
Un alt aspect care .apare acum pentru prima dat este prezena în numr mare a u- neltelor, fapt care apropie din acest punct de vedere structura inventarului litic de aici de ale celorlalte staiuni apari:nînd Gravet- tianului oriental final din sud-estul Moldo- vei8.
Trebuie s adugm un am-nunt, anume ca, în cele dou campanii s-a gsit Un ·numr redus de lamele quasi "Dufour" (3) i dou eXIemplare de vfî~flllri "La Gravette", unul ·fiind fragmentar.
Din prmct de vedere petrografic, -roca utilizat a fost aceeai întîlnit i în cercet rile. anterioare: silexul cretacic de Prut reprezint un procentaj de 990fo, restul apar- inînd unor roci din Carpai, sau din alte
7 M. B r ud i u, Catalogul uneltelor paleolitice i
epipaleolitice din patrimoniul Muzeului judeean
Galai (mss.). 8 M. B r ud i u, op. cit., p. 114, 115, 116. Idem,
Cercetri paleolitice la Moscu, jud. Galai (mss.).
PROBLEME NOI IN AEZAREA PALEOLITICA MALUTENI IV 23
zone, cum ar fr istul negru zis de Audia, menilitul de Carpai i silexul galben, ·cerat de provenien probabil rsritean. anurile de control din zona exterioar
Complexului A ne-au dovedit c un alt complex similar mai aproape de acesta nu a fost. In seciunile din anii ·1977-1978 deschise la vest de Complexul A, la o distan de 50 de metri s-a gsit o densitate de materiale arheologice (silex i crbuni) mai pro- nunat, dar nu pe o suprafa prea mare. Intre piesele tipice descoperite se gsesc ci teva gratoare i strpungtoar·e {3). Densita- tea mic a pieselor tipice i a deeurilor de atelier ICa i crbunii gsii in situ ne conduc la concluzia c aid a existat un oomiplex (locuin - atelier), dar care a foot denudat, datorit 'i !pOziiei in pant a terenului pe care se :gtsea9•
Seciunile mai vechi i mai ·recente au artat c pe toat suprafaa acestui versant se gsesc piese litice care au putut fi rs pîndite atît de locuitorii staiunii, cît i în cadrul procesului de denudare survenit ul- terior prsirii aezrii. Aa se explic !În- si rsp1ndirea acestor resturi fosile pe suprafaa dintre complexe, fapt intilnit in SII 1977 (vezi planul 2eneral).
In concluzie, putem arta c descoperi- rile arheologice din ultimele dou campanii din aezarea paleolitic Mluteni IV au completat cu date noi aspectul original al acestei aezri. Dup cum se tie specificul materialului litic din aceast aezare se ca-
3 M. B r u d i u, op. ctt. p. 56.
racteriza printr-un grad avansat de micro- litizare. Dar din punct de vedere al struc- turii tipologice a inventarului existau unele deosebiri fa de aezri din aceeai perioad, situate in sud--estul Moldovei. In primul rind la Mluteni IV existau un numr nesemnificativ de unelte compuse ca i de strpungtoare.
Din acest punct de vedere considerm c se impune o rectificare iîn legtur cu datarea staiunii, f:cut anterior, pornind de la cele dou aspecte - microlitizarea i in- dicele mic al uneltelor compuse ca Ii indi- cele mare al gratoarelor, stabilind poziia
cronologic a acesteia ântr-o etap t~rzie a culturii Gravettianului oriental finaP0•
Avind in vedere noua structur a inventarului arheologic rezultat în urma comple- trii acestuia, ca i datele analizei polenu- lui, care a stabilit o etap aparinlînd tardi- glaciarului, considerm mai potrivit inca- drarea acestei staiuni în plin etap a Gra- vettianului oriental final dm Moldova, respectiv înaintea aezrilor de la Bereti - Dealul Taberei i Mluteni III11 . Prin urmare, aspectul microlitic al inventarului nu poate reprezenta un criteriu pentru datare. Atît microlitizarea, care este o tendin general a paleoliticului superior, dar mai ales la sfîritul acestuia, cît i lamelele quasi "Dufour", care se intilnesc intr-un numr mai mare in aceast aezare, îi dau un ca- racter specific în continuare.
10 Ibidem. 11 M a r i n C â f c i u m a r u, op. ctt.
V. BORONEAN,
1. VLAD
RAPORT PRELIMINAR PRIVIND CERCETARILE ARHEOLOGICE SI MUL TIDISCIPLINARE ' DE LA CIUPERCENI, [JUDEUL TELEORMAN] [CAMPANIA 1978]
Cercetrile începute in cursul anului trecut au fost reluate i în acest an in punc- tele "Carier" i "la vii" din imediata apropiere. S....au extins de asemenea într-un punct din vecintate la vest de Valea care lin a- ceast zon ferestruiete terasa înalt a Du- nrii.
In punctul Carier s-au efectuat spturi arheologice, cercetri de micro ~i macro fau- n, foraje i investigaii geologice. Desigur unele din analizele pentru care s-au iuat probe nu au fost înc efectuate aa c nu sîntem în situaia de a prezenta datele com- plete ale cercetrilor. Cercetrile noastre au stabilit aici exis-
tena urmtoarelor cicluri de sedimentare: pe categorii de depozite: deasupra pînzei de calcar cretacic (senonian) aproximativ 85 mi- lioane ani se afl un ciclu de sedimentare care nu a durat prea mult, alctuit dintr-o argil verzuie, dup oare a urmat un ciclu de depunere a unei mase mari de bolovani de silex nerulai provenii din antrenarea de ctre o surs puternic de ap a unor pri din stratul cretacic local. Acest -proces s-a desfurat în mai multe etape o'bservabile dup culoare nuanat i variaia dimensio- nal a bolovanilor de silex i a materialu-
• Din colectiv au mai fcut parte: Prof. dr. doc. P. Cote, ing. D. Popescu, prof. dr. Th. Neagu, dr. E. Terzea, M. Circiumaru i Dardu Nicolescu Plopor.
4 - Materiale i cercetAri arheoi.Ogice
lui de context. In partea superioar a acestui depozit i dintr-o zon mijlocie s-au recoltat materiale arheologice constînd din achii i nuclee de silex lucrate prin retu- are. Locuirea uman a fost posibil într-o perioad de exondare (de uscat). Din acest depozit provin i piese faunistice. Ciclul descris sfîrete printr-o perioad mai cal m în care au avut loc sedimentri în form de pungi, ·a unor cantiti de nisip din cuar, de culoare alb, cu dungi roii sau maronii, steril arheologic. Urmeaz apoi ciclul în care s-a produs depunerea unui prundi cenuiu cu material foarte eterogen rulat, format pe seama depozitelor cretacke din zon dar i cu mari aporturi litologice din zona defileului Porilor de Fier i a Carpailor
orientali. Acest depozit dateaz cu probabili- tate din vremea depunerii prundi·urilor de Frteti, i corespunde unui moment cînd zona a funcionat ca vale a unui mare pa- leofluviu. Partea superioar a acestui sedi- ment este foarte bine consolidat cu carbonat de calciu - o betonare natural. - A- ceast faz cunoate foarte mari variaiuni
de la loc la loc. Dup o faz de tranziie
în care s-au depus nisipuri de granulaie me- die urmeaz ciclul de sedimentare a 1oessu- rilor în care se constat i paleosoluri corespunztoare unor momente de inclzire a cli matului. Depunerea solurilor a avut loc în- tr-o perioad din vremea ultimei glaciaiuni.
26
In partea superioar a acestui pachet de orizonturi ale loessului se afl paleoliticul superior care cunoate un facis local contemporan aurignacianului de pe teritoriul rii
noastre i din Europa. O cercetare prin sp turi a [ntregului pachet de loess nu a fost înc posibil i constituie un deziderat a cercetrii din anul acesta. Grosimea pachetului de loessuri variaz intre 6-16 metri, la marginea malului surpat unde lde altfel este amplasat i sptura noastr arheologic.
Pe baza datelor i observaiilor fcute de noi precum i studiilor disciplinelor antrenate pe care deocamdat le avem la dispo- ziie se pot trage urmtoarele concluzii eco- logice, privind epoca contemporan celor mai vechi unelte gsite în depozit. Ne gsim în zona unor spaii largi des1chise, cu o vege- taie de tip sav·ano-step, cu oaze de pdure bogat în faun, situat în vecintatea unei surse de ap cu zone inundabile. Între bio- topii de pdure menionm veverTa zbur toare i dolicopitecul. Aceasta este ambianra in care r .... au putut desful.'a activitatea cei dintîi oameni furitori de unelte (pîn acum identirficai numai dup unelte). Procesul a putut avea 'loc în Villaf·ranchian. Cercet
rile viTtoa.re vor stabili cît de mult se întin- de în timp Villafranchianul în acest loc i care anume din etapele sale sînt prezente aici.
Vii I i II. In a•ceste puncte s-a urmrit obinerea de date stratigrafice i culturale care s poat fi racordate cu, cele furnizate de disciplinele ajuttoare.
Din pachetul gros lossuri sau a•rgile los- soide care alctuiesc cuvertura nisipuri'lor i prundhurilor, o succesiune stratigrafic nu am putut avea deaît pe o adlîncime mer- gînd p[n la 5, 10 m în care pîn acum am surprins dou etape cu soiuri fosile cores-
V. BORONEAN, 1. VLAD
punztoare a dou .faze mai blinde dintr-un climat interstadial.
Date de locuire atestate prin unelte nu avem decît din partea superioar a orizon- tului cu sol fosil care continu 'în toat
succesiunea depunerilor pîn la suprafa.
Astfel locuirea continu i in stratul cu acumulri sub form de ppui de pmînt ce acoper primul sol fosil, i de asemenea in orizonturi cu acumulri de carbonat de calciu sub form de granule care îl acoper.
La Vii II in stratul cu acumulri de calciu sub form de ppui de pmînt nu s-au g sit deCît foarte puine piese arheologice. S pturile anului acesta vor putea aduce pre- cizri mai multe în 1egtur cu apartenena cultural a acestui strat. Orizontul cu acumulri de granule de carbonat de calciu este îns bogat în materiale arheologice apari
nlînd aceleai perioade cu cel din acelai
strat din punct de Vii I. Tipologie este vorba de un proces cultu-
ral, o industrie care evolueaz pe nuclee de silex local lin general de culoare cenuie cu plan âe lovire preparat, cu supralfa lîncli- nat, de dimensiuni mai mari lin partea in- ferioar a depunerilor l cu dimensiuni mai mici i tendin in debitaj de desprindere de lame, cu cît ne apropiem mai mult de suprafa. Este vorba aa cum am mai ar tat de un lfades cultural care se dezvolt la nivelul cultural al aurignacianului, cunos- cind forme specifice legate probabil de cali- tile materiei prime, de activitile economice specifi'ce mediului fizica-geografic i
climatic în care se încadreaz i de tradi- iile locale preexistente.
Deasupra din stratul de humus din sec- torul Vii II pot fi urmrite gropile de bu
cate are unei 'locuiri ce poate fi lîncadrat în
sec. XVII-XIX. Intr-o groap de locuin
distrus prin incendiu s-a gsit i un cuptor gospodresc in stare perfect. Locuina a fost distrus printr-un in'cendiu care a mistuit-o in intregime. La cea 4 de locuin spre N se afla o groap de bucate cu pereii ari care avea o form tronconic specific gropilor de bucate din aceast epoc. In imediata a- propiere a locuinei in partea sa de vest s-a gsit i un schelet uman, probabil de femeie
4'
ing,ropat cretinete dar fr inventar. Cer- cetrile s'int în curs de desf~urare.
In zona Carierii s-au luat primele msuri de conservare a depozitului prin in'Chiderea sa cu un gard de Slirm ghimpat. In vede- rea conservri.l profilului s-a luat msura de protejare a sa cu o folie groas de polieti- len pîn la data cind se va face consoli- darea. Depozitul arheologic i geologic din Carier a fost declarat rezervaie arheolo· gic f monument a1 naturii.
MARIN NICA ÎN ASEZAREA NEOLITICA '
DE LA "VIADUCT"- CÎRCEA [JUDEUL .OOLJ]
In vara anului 197s s-au continuat s pturile arheologice în aezarea neolitic de la Cîrcea, punctul "ViaducL" prin deschide- rea a înc trei seciuni: Seciunea XXV (25 X 2 m) situat la 10 m est de seciunea XX; seciunea XXVI {1 O X 2 m); perpendicu- lar pe cele dou seciuni XX-XXV i seciunea XXVII în partea: de 1est a aezrii.
In primele patru carouri ale seciunii
XXV, la marginea terasei, a fost identifÎdi- t o groap de dimensiuni mari, cu fundul denivelat, în interiorul creia s-au descoperit numeroase fragmente ceramice, unelte de piatr ~i silex, oase de animale domestice, toate aparinînd unei faze evoluate . a culturii Gumelnia. Cîteva fragmente ceramice sînt pictate cu grafit.
In caroul 9 al aceleiai seciuni s-a descoperit o groap (nr. 1) rotund de 1,50 m i
adînc de O, 70 fa de nivelul de clcare al culturii Starcevo IV. Din umplutura de culoare maronie a gropii nr. 1 s-au recoltat cîteva fragmente ceramice dintre care foarte puine sînt pictate policrom citeva fragmente de oase de animale domestice i un numr mic de unelte de silex. Situaia la marginea terasei respectiv în zona cuptoarelor de ars oale, groapa nr. 1 a fost adincit în solul viu galben pentru scoaterea lutului necesar modelrii oalelor. In cadrul aceleiai seciuni a mai ie.<;>it la iveal la o adîncime de 0,80-0,90 m o vatr neolitic de form rotund cu diametru! de 0,90 i cu marginile
puin ridicate. Vatra era amenajat pe un pat de cioburi fuit cu grij i puternic ars. FPagmentele ceramice culese de sub vatr aparin aspectului cultural Dudeti Vinea dintr-o faz mai timpurie aa dup
cum dealtfel 6 indic i adincimea la care a fost gsit 'Vatra. în apropiere de vatr a aprut la adîncimea de 0,75 m o grupare restrins de chirpic împreun cu rare fragmente ceramice care au aparinut, probabil unei locuine de suprafa de tip Dudeti Vinea. Stratul aspectului cultural Dudeti Vinca msoar în zona vetrei .<;>i a resturilor de •chiPpi•c grosimea de 0,40 m iar cel al ceramidi policrome (Starcevo) 0,25 m. Stra- tul neolitic· este suprapus de stratul roman gros de 0,25-0,30 m.
In seciunea XXVI au fost descoperite 3 gropi cu ·ceramica policrom (Starcevo IV), 2 gropi cu ceramic (Starcevo IV), 2 gropi cu ceramic Dudeti-Vin ca, 2 gropi i un 'bordei daco-roman (sec. II-IIi e.n.). Gropile nr. 4 L<?i 5 de dimensiuni egale (2,25 X 1,10 m) aveau forma oval iar fundul neted. eera- mica descoperit în aceste gropi este foarte 'bogat în forme i ornamente. Un fragment pictat cu motive spiralice, policrome, provine de la un vas bitronconic de dimensiuni mai mari. Un material la fel de variat i
care aparine, de asemenea, fazei Cîrcea IV ni l-a oferit groapa nr. 3. Aceasta avea o form aproape rotund cu dia-metrul de 1,50 m.
30
Groapa nr. 1 de form oval depea di- mensiunea de 4 m i a aparinut probabil unui bordei neolitic de tip Dudeti-Vinea care a suprapus gropile nr. 4 i 5 din faza ceramicii policrome. In interiorul bordeiului Dud~ti-Vinca au fost descoperite fragmente de vatr i chirpic incendiat, ceramic de asemenea ars secundar, dou rî nie i un lfiragment de idol. Dulp aspectul ceramicii bordeiul aparine unei faze evoluate a aspectului cultural Dudeti-Vinea. Groapa nr. 2, suprapus i deranj-at de bordeiul daco-roman era de form oval {1,50 X X 2 m) cu fundul peretelui de nord-est puternic cuptorit întrunea toate condiiile pentru a putea fi l01euit. Cerami1ca descoperit in interiorul acesteia aparinea, de asemenea, unei faze evoluate a aspectului Dudeti Vinca.
Bordeiul daco-roman, orientat SV-SE avea o form aproape ~otund cu diametru! de 5,5 m i groc.pa bordeiului era spat la 0,70 m fa de nivelul de clcare antic. Aco- periul se sprijinea pe 4 pari a cror gropi erau plasate in partea de sud i de nord. Podeaua bordeiului !format dintr-o li'Pitur
groas puternic btut, se pstra foarte bine. Vatra nu a fost gsit. Probabil ea a rfost amenajat 'în afara bordeiului. In interiorul acestuia s-au descoperit numeroase fragmente ceramice lucrate intr-o tehnic de tradiie dadc împreun cu cea roman,
MARIN NICA
obiecte de fier i oase de animale domestice. S-au putut recupera citeva jumti de vase, o cuie dacic din sec. II-III e.n.
In seciunea XXVII {15 X 2 m) la adincimea de 1,30-1,35 m, in jurul unei vetre rvite de form aproape oval s-a construit o grupare de cioburi, oase de animale i pietre care au aparinut unei locuine din faza Oircea IV (Starcevo IV).
Fragmentele de vatr stteau direct pe soluî viu. Vatra a fost deranjat de o groap recent iar latura de est a locuinei cu o groap Dudeti-Vinea, respectiv groapa nr. 1.
La captul de sus a seciunii SXXVII a ieit la iveal o groap cu ceramic pictat policrom din care s-a recuperat un vas, un picior de cup i unelte de silex i os. Dup aspectul ceramidi complexul respectiJV (groapa Nr. 2) a aparinut etalpei finale a fazei Cîrcea IV.
Rezultatul campaniei arheologice din ,anul 1978 de la Circea "Viaduct" a îmbogit cu- n~tinele noastre despre g,rupul cultural Circea i aspectul Dud~ti-Vinea prin noi date stJratigrafice cit i despre modul de con- struire al locuinei i uneltelor acestora. S-a descoperit prima locuin-bordei din seco- lul II-III e.n. cunoscut în Oltenia. Mate- rialul ceramic de tradiie dacic descoperit împreun cu cel de tip roman este dovada concret a procesului de romanizare al popu- laiei autohtone cucerit de romani.
EUGEN COMA
REZULTAlELE SAPATURILOR ARHEOLOGICE DE LA RADOVANU [1978]
Studierea complexului neolitic de pe locul "La Muscalu", de la captul de vest al Vii Coadelor, din apropierea satului Radovanu (jud. Ilfov), a continuat i in anul 1978. Dup cum se tie pe acel teren se aflau resturile a patru aezri suprapuse, toate apar- inînd fazei de tranziie de la cultura Boian la cultura Gumelnia. Dou din ele au fost cercetate în 'intregime.
Activitatea noastr din 1978 s-a concentrat asupra dezvelirii ·i studierii amnunite a rmcielor construciilor de la baza nivelului 3 din cuprinsul a~ez.rii. Remarcm o observaie valabil i pentru
cldirile din acest nivel i anume datorit
faptului c terenul folosit pentru aezare
avea, în vechime, o înclinare mic dinspre sud-vest spre nord-est, oamenii neolitici au fost nevoii s-1 amenajeze 'intr-un [el de terase, ·cu suprafaa orizontal, la mici diife- rene de nivel una de alta.
In ultimii ani a fost cercetat prin sp turi aproape 'întreaga întindere a aezrii,
pîn la adîncimea corespunztoare nivelului 3, dar rm·iele construciilor s-au g sit numai în poriunea de nord-vest; In funcie de precizarea fcut se pune [ntre- barea - la care înc nu s:intem în msur s dm un rspuns categoric - dece, dei staiunea avea o suprafa destul de întins, de form oval, de circa 50 X 40 m, oamenii din antfchitate Ii-au înlat construciile
numai spre periferia de nord-vest a acesteia, 1ar restul terenului a rmas liber? Problema se complic i mai mult dac avem :în vedere ·faptul c prin spturile
noastr-e efectuat•e mai demult, s-a constatat, pe baz oe observq~ii stratigrafice clare, c aezarea corespunztoare nivelului 3 a fost prevzut cu un an de îngrdire, ale crui urme au fost delimitate în dou puncte de pe panta de la sud de terenul staiunli. Con- siderm, c acel an 'înconjura din toate prile aezarea. Prin urmare, în perioada dat, în stadiul actual al cercetrilor, aeza rea era alctuit din cele patru construcii amintite, aflate spre margine, iar terenul staiunii era înconjurat de un an de în- grdire. Se cuvine subliniat c pentru s
parea acelui an a fost nevoie de un efort colectiv al unei comuniti cu mult mai mari decit cea amintit. Dup prerea noastr, singura explicaie posibil ar ifi aceea c în realitate avem de a face cu o parte dintr-un complex - 3!a dup cum am demon- strat cu aproape zece ani în urm - anume, în cazul nivelului analizat, terenul delimi- tat prin an, împreun cu cele patru construcii menionate avea rolul de loc de re- fugiu pentru o comunitate mai mare ale crei locuine se vor rfi aflat pe teren deschis, pe panta lin din imediata apropiere, a Vii Coadelor. Pe acel loc, prin spturile Mariei Coma, au fost descoperite resturile
32
cîtorva locuine, fr a se cerceta sistematic, din acest punct de vedere terenul respectiv. In caz de pericol membrii comunitii se puteau retrage ~i apra lîn cuprinsul aezrii fortificate. Dup cum am amintit, lin sptur s-au
descoperit grmezile de lipitur ars prove- nite din patru construcii dirferite. Se cuvine s insistm asupra fiecrei din ele, cci prezint unele elemente specifice, în oarecare msura deosebitoare. Grmezile de arsur provin, în parte din
podele platforme obinuite i din lipitur
ars la rou din perei. Platformele au avut forma aproximativ rectangul.ar, cu dimensiunile maxime de 8 m lungime i circa 4 m lime, grosimea lor era de pîn la 0,25 m. Intre suprafeele de arsur erau in- tervale de drca 1-1,5 m lime. Se cuvine subliniat c acele const·rucii au fost paralele intre ele i aveau axul lung orientat pe direcia apropiat de nord-sud, iar întreg i
rul ·era orientat pe direcia est-vest. Prima construcie dinspre vest era rep-
rezentat printr-o supi'afa de lipitur i
de pmînt ars, fr s aib podea platform. Mai semnificativ este observai·a c in cadrul construciei nu s-au gsit urme de cuptor sau de vatr. Observaiile menionate ne fac s presupunem c este vorba de o anex i nu de o locuin propriu zis.
Cea de a doua construcie are stratul de lipitur ars gros 'i prezint toate elemen- tele specifice unei podele platform. Bul- grii au pe dedesubt pstrate imprimate urme de trunchiuri de copac alturate, aco- perite cu un strat gros de lut amestecat cu multe paie. Lîng latura lung de est a acestei locuine, puin mai la nord de mij- locul laturii s-a dat peste o grmad de li pitur cu o form deoselbit, avînd poriuni mari cu urme de fuial i !buci de lipitur de aproape 1 m lungime, de 0,10- 0,15 m grosime. Grmada a fost pstrat
întreag pentru a putea fi analizat cu toat atenia necesar, deoarece presupunem c reprezint resturile cuptorului prop-
EUGEN COMA
riu zis, dTimat pe loc. Dac ipoteza noastr se va confirma, ar fi prima bolt de cuptor mai bine pstrat din cuprinsul aezrilor
neolitice de la Radovanu. Lîng peretele scurt de nord se aflau res-
turile unei prispe scunde de lut, cu totul asemntoare celor descoperite în locuinele din nivelurile superioare.
In cuprinsul grmezii de lipitur ars a locuinei, deasupra stratului corespunztor
platformei, mai ales în partea de nord, s-au observat mai muli bulgri de lipitur cu urme de nuiele (de circa 0,03 m grosime) alturate, provenii desigur din pereii locuinei. inînd seama de raritatea unor astfel de bulgri, sîntem de prere, c nuie- lele !S-au folosit mai a~es la r-ealizarea prii de sus a pereilor de pe laturile înguste.
Construcia a treia, avea de asemenea podea platform din bulgri mari. Ung latura lung de est se afl.a soclul masiv realizat din lut al cuptorului, cu laturile pstrate destul de 'bine i arse la rou.
Ca i în locuina precedent i in aceasta s-au pstrat, l'îng peretele de nord, în parte 1unecate pe pant, resturile unei prispe scunde, realizat din lut.
Cu prilejul demontrii rm'ielor locuinei s-au descoperit cîteva buci de lipitur ars cu feuiala netezit ·CU grij i purt'înd urme de decor pictat. s~a pstrat numai fon- dul prlfos de culoare cafenie închis ro~
cat. Pe ali bulgri sînt urme de culoare alb, care ar putea reprezenta culoarea cu care s-au trasat motivele decorative. inem s subliniem c pentru prima dat în aeza rea de la Radovanu se constat existena
unei locuine avînd în interior pereii pictai. Ultima construcie dinspre est era de di-
mensiuni mai mici nu a avut nici urmele cuptorului, nici prisp sau vatr. La demontarea resturilor ei s-a observat c nu avea nici podea-platform, ci în afar de bulgri de lipitur ars, era reprezentat, în mare msur, printr-un stmt de pm'int ars la rou. Se poate deci presupune c grmada
de arsur descris nu corespunde unei lo·
cuine, ci unei anexe, distruse prin foc puternic.
Trebuie remarcat simetria. Cele dou
locuine se aflau alturate, iar lîng fiecare din ele era cîte o construcie anex. Una la vest de prima locuin i a doua la est de cealalt. Situaia dat s-ar putea explica prin aceea c oamenii neolitici s-au gîndit s construiasc anexele aa fel ca s fereasc locuinele de vinturile predominante din zon.
In 1978, la baza nivelului 3 cercetat, Ung malul de nord s-au observat poriuni de lipitur ars. Ele au fost dezvelite in continuare spre nord i s-a constatat c ele se intrerup in acea direcie, unde de alt>fel in- cepe panta mai înclinat. De asemenea, la est de cea de a doua construcie anex sint aglomerai bulgri de lipitur ars. A tfost dezvelit o poriune fr a li se da de margine, cci grmada continu sub mal. Nu este clar dac este vorba de o alt construcie sau sint numai bulgri de lipitur provenii din locuinele arse descrise i lune- cai pe pant. Fr a intra in amnunte, in funcie de
observaiile noastre fcute la Radovanu, considerm c locuinele aveau pereii con- struii nu in paiant, ci ca i casele de munte din trunchiuri de copac aezate orizontal i îmbinate la extremiti. Dup construirea pereilor se fcea podeaua platform.
Inainte de a încheia acest paragraf se cuvine s subliniem citev,a concluzii importante:
- c aezrile corespunztoare nivelului 3 i 2 aveau locuinele dispuse intr-un ir
sau în dou iruri paralele. - c oamenii din faza de tranziie,. în
aJjezarea de la Radovanu, din nivelurile 3,2 i 1 i foarte probabil ;in întreaga zon din jur, au folosit acelai tip de locuin de form rectangular, cu o singur încpere,
prevzut cu podea platform cu cîte un cuptor cti soclu masiv aflat pe latura de est i cu o prisp scund de-a lungul peretelui de nord. Menionm i faptul c in nivelul
5 - Materiale i cercetri arheologice
l s-a pstrat acelai tip de locuin, dar s-a schimbat modul de organizare a aezrii,
fapt oglinldit prin modi'ficarea :planului. In timpul dezvelirii construciilor de la
baza nivelului 3, în unele poriuni, ne-am adincit ceva mai mult i au fost atinse, la o diferen de circa 0,15 m, resturile de li pitur ars ale a'ltor construcii '<inume cele aflate la baza nivelului 4, cel mai vechi nivel din aezarea datat din faza de tranziie. De pe acum, se poate meniona, c i acele construcii se afl numai spre marginea de nord-est a platformei aezrii i c au fost cldite i ele intr-un singur ir.
Intrucit cercetarea aezrii corespunz toare nivelului 3 este pe terminate nu am gsit prea multe materiale i de aceea nu vom face o prezentare amnunit a lor.
In privina ocupaiilor vom aminti noi dovezi in legtur cu practicarea cultivrii
plantelor. In marginea unei anexe i a unei locuine, s-au descoperit dou aglomerri
mici de cenu negricioas, amestecat cu boabe de grtu intr-un caz i în al doilea, cenu amestecat cu boabe de form sfe- dc, probabil de neghin.
Oasele de animale dei sint puine oglin- desc predominarea în nivelul 3 a bovineior, urmate de ,porcine.
Uneltele de silex nu sînt numeroase. Ma- joritatea sînt din silex balcanic. Amintim dintre ele cîteva lame, segmente de lame ce au i·cut parte din seceri i rzuitoare.
Din corn s-au gsit dou unelte de tipul s pligilor, lucrate din corn de cerb. S-au scos la iveal i citeva suie fragmentare de os.
In privina ceramicii este cazul s amintim c in locuina de vest s-au dezvelit citeva aglomerri de cidburi din vase intregi- bile, lîng peretele ae est, in intervalul dintre cuptor i co.Jul de sud est al încpe rii, iar o a doua aglomerare se afla lîng colul de nord vest. Observaii similare s-au fcut i în aUe locuine din nivelurile su~ perioare. Prin urmare, nu este vorba de o întîmplare, ci de un obicei al oamenilor din
34
vechime de a aeza vasele in anumite locuri. Recipientele sînt de forme obinuite faz.ei: borcane, vase cu .picior inalt, capace mari. Multe din ele sint decorate prin exci- zie i incrustare ·cu materie alb. Bo.rca- nele de uz comun au brîuri în relierf, pro- eminente i ba.rbotin.
Din domeniul manifestrilor magico reli- gioase semnalm descoperirea în anexa ves- tic a unui grup mic de obiecte, format din cîteva vscioare miniatur, o p~ac ova1,
neornamentat, cu marginile netezite cu
EUGEN COMA
grij i dintr-o pies de lut, parc ar imita forma unei piini ovale, neted pe o parte i bombat pe cealalt. S-a mai gsit i o figu- rin zoomorf fragmenbar de lut.
Acestea au fost principalele rezultate ale cercetrilor din anul 1978 de la Radovanu, care au dus aproape la încheierea studierii aezrii coreS>punztoare nivelului 3, ceea ce ne va permite ca în campania din 1979 s începem dezvelirea locuinelor din nivelul 4 i, dac terenul va fi liber, vom face unele sondaje 'în necropola aezrii.
NICOLAE URSULESCU
CERCETARILE ARHEOL-OGICE DIN 1978, DE LA PREOTESTI- "HAL TA" . ' [JUDEUL SUCEAVA]
In mai 1978 au fost continuate cercet rile începute în 19771• Sptura, efectuat
timp de dou sptmîni, s-a limitat la cercetarea unei gropi menajere (Gr. 1) i a resturilor unei locuine (Loc. 2)2 , ambele da- tînd din subfaza A3 a culturii Cucuteni.
Groapa nr. 1 a fost sesizat înc de anul trecut, sub vatra locuinei cucuteniene nr. 1, cu ocazia trasrii ·anu'lui de control, dup demontarea resturilor acestei locuine. Ea a fost spat de la aproximativ 0,90 m de la suprafaa actual a solului, adic de la baza primului nivel neolitic i s-a adîncit p'în la 2,f0 in (fig. 1). Groapa a servit mai mult ca sigur pentru scoaterea lutului necesar con- struirii unei locuine, ceea ce i explic ca- racterul neunHorm al conturului ei (fig. 3). Pîn pe la - 1,35 m partea estic a gropii a fost tiat de un deranjament modern, ceea ce face ca forma ei s fie recom<>titui~
bil cu un oarecare grad de prolba'bilitate pentru partea superioar. Pe msur ce
t Vezi raportul preliminar, semnat de N."· Ursu- lescu i Dr. Popovici, "Cercetrile arheologice din 1977, de la Preoteti (jud. Suceava)," ~usinut la sesiunea anual de rapoarte, Bucureti, 10 martie 1978.
2 Limitarea în timp ~- cercetrii a fost detet'mi- nat de faptul c antierul constituie punct de practic arheologic pentru studenii seciei l;ie istorie-geografie a Institutului de învmînt superior din Suceava i se încadreaz în perioada prevzut· pentru aceast activitate.
s•
groapa se apropie de fund, conturul ei de- vine tot mai uniform, !fundul gropii prezen- tîndu-se albiat. La - 1,70 m, de unde înce- pea albierea, groapa era de fo.rm oval, cu diametrele de 2 x 1,5 m, avînd orientarea est-vest. Umplutura gropii a prezentat un material extrem de bogat i pstrat în general [n bune condiiuni, datorit caracteru- lui închiiS al complexului, ca i aciditii re- duse a solului. Ins modul de umplere a gropii a fost diferit. In zona de la fundul gropii (2,10 m) :pîn la -1,70 m, materialele sînt sporadice i fragmentare, acesta fiind un indiciu pentru utilizarea gropii ca loc de depunere a resturi~or menajere. Ultedor, de la -1,70 m in sus, materia-lele devin extrem de numeroase i de diferite categorii, ceramica fiind 'în cele mai multe cazuri între- gibil. Evident, în acelist poriune, pentru astuparea g.ropii, au fost aruncate intenia-
. nat resturile unei locuine din prima etap de locuire, pentru a se permite construirea locuintei cucuteniene · nr. 1, ridicat în a doua ~tap. Mai- mult,·· în partea superioar a gropii, intre :-'-0,90 i -0,70 -0,60 m, s-a fcut o nivelare l.ntenionat, prin depunerea dens a unor fragmente ceramice mari
. si ·cu pereii groi. (1,1-1,3 cm), care pro- ~eneau de la 3. :v~s·e ·~e mari dimensiuni. In felul acesta s-a 0'biny, un pat solid, pe care s-a construit vatri "locuinei nr. 1. .. Locuina _m(.· 2 se -~fl spre sud-vest de locuina nr. 1 i se prezint puternic deran-
Pr.ma. etap.. c ucutenr ( 50/ brun -sclbul)
Strat sfenl ( cenu!.•u- ,9(llbur) Fraqment ceramrce. lipituri de lut co/c:inafe Vcttra locuinte, nr. 1 Oase
o
1)
.. . -·. o
Fig. 1. Preoteti-Halt - 19-78: Profil din locuina nr. 1 i groapa nr. 1 (pe linia de carouri M).
8
N.
l1moto rospindorii nteroo/e lor
Compler de c~omoc Com It.. cu li ,uri di:! lut
2
1
a.
1
! b
c
J
38
jat i cu puin material. Cauza acestui deranjament o constituie atît construciile din epoca modern care au fost ridicate pe acest loc, cît \'1i inte·rvenia locuitorilor din a doua
N
U Vatra. locumier n.- 1 Lumto JrOfll la - 1, /Om
-·- -·- la. - f.70m .. · ~ - · limd a deran 10menfulu1
modem J
G
t.
etap cucutenian. Datarea locuinei nr 2 în prima etap de 1ocuire cucutenian a fost fcut pe baza unor fragmente ceramice descoperite aici, care intregeau unele materiale descoperite în groapa M. 1. In felul acesta s-a dovedit c groapa nr. 1 a fost spat cu ocazia ridicrii locuinei nr. 2 i umplut,
în prima parte, cu resturi menajere din timpul folosirii acestei locuine. Dup dezafec- tarea acestei locuine {prO'ba'bil incendiu), o mare parte din inventarul ei a fost folosit pentru umplerea intenionat a gropii, peste care s-a construit noua locuin, nr. 1.
Din locuina nr. 2 s-au mai pstrat poriuni de lutuial compact {mai ales spre sud), zona vetrei (cu puternice deranjamen- te), ca i cîteva complexe cu material cerami!c fragmentar. Dup rspindirea materialelor pe teren, se poate deduce c vatra se afla in zona nordic a locuinei i c pe-
NICOLAE URSULESCU
reii s-au prbuit spre nord i est, antre- nînd i ceramica în aceast direcie. Locu- ina a avut dimensiunile probabile de 4- 5 m X 2,5-3 m i o orientare nord-sud. Va- tra a fost construit pe un pat de pietre de gresie nisipoas, puternic inroite din cauza focului. In preajm s-au mai gsit citeva sprturi mozakale de la •lutuiala nisipoas
a vetrei. Mai multe pl·cue de la aceast lutuial, ca i buci mai groase de lut, cu perforaii {provenind de •la placa unui cuptor), au fost gsite în umplutura gropii nr. '1.
Descrierea materialului. Avind în ve'dere proveniena comun i contemporaneitatea materialelor din groapa nr. 1 i locuina nr. 2, le vom trata aici împreun.
Un e 1· te 1 e sint prelucrate din diferite il'Oci ('indeosebi moi), silex, os i corn. Pîn în preZ'ent nu s-au gsit obiecte de metal.
a) Uneltele de piatr constau din topoare neperforate, dltie i achii amorfe. Rocile frecvent utilizate erau marna (glbuie i cenuiu-închis) i gresia nisipoas compact . Topoarele erau mai ales plate i trapezoida- ·le, prezentindu-se, aproape fr excepie, de- teriorate din cauza utilizrii (fig. 4/1-3). Nu- meroasele a;chii de marn descoperite arat c prelucrarea se fcea pe loc. 'S-ar putea remarca faptul c lefuirea este destul de neingriji t, neurmrindu-se s se confere un aspect prea estetic pieselor finite. Aceasta, ca i lipsa pieselor perforate, pare s indi- ce c în aezarea cucu benian de la Preo- t eti - "Halt", cel puin în prima etap, nu exista o specializare în prelucrarea to- poarelor de piatr. Mai îngrijite se prezint dHiele {fig. 4/4-5), care i sint confecio nate dintr-o materie prim ceva mai dur
(gresie nisipoas compact). b) Uneltele din silex sint extrem de rare.
In schimb s..:au descoperit numeroase dee uri de prelucrare, atit in groap, cît i în locuin. Aceast situaie s-ar explica prin :reutilizarea pieselor bune de ctre locuitorii celei de a doua etape. Prelucrarea pe loc a silexului este dovedit, pe Nng deeuri, fii
40
de descoperirea unui fragment de percutor din conglomerat, în 'locuina nr. 2. De asemenea, la suprafaa gropii nr. 1, s-au descoperit dou pietre de mari dimensiuni (din roc dur), una oval i alta paralel_ipipedi- c; ele reprezentau probabil o nicoval i
percutorul ei, folosite pentru prelucrarea u- neltelor. Materia prim utilizat consta numai din silex de Prut. Dintre piesele descoperite, se remarc un splendid vid de lance, lung de 9,5 cm '(lfig. 4/6) i un grattoir (fig. 4/7) pe mkrolam (2,9 cm).
c) Osul a constituit materia prim pentru obinerea uqor piese variate: ac (fig. 5/5); dalt cu vîrful puternic lefuit (fig. 5/1); vîrf (pumn·al?) prelucrat pe o jumtate de os, t iat longitudinal {!fig. 5/2)3 ; o ·pies fragmentar, sub forma unei pHic~ triunghiulare, le fuit, cu v\îr:ful uor rotunjit. (fig. 5/4); 'le
fuitor, folosit probabil pentru prelucrarea uneltelor de piatr sau os\ cu dou planuri de uzur, fcut dintr-o tibie de bovideu, care prin ·utilizare a fost strpuns pe una din fee pîn la canalul mduvei {lfig. 6).
S-au descoperit dou coarr.e de ovicapri- n, unul cu Vîrful uor tocit prin utilizare (fig. 5/6), altul cu Virful rupt, ca urmare a unor lovituri (fig. 5/3). Un corn de bovideu aveau virful rupt, iar 'baza retezat oblic.
3 Cele mai bune analogii pentru ase~enea piese se gsesc la Hbeti (cf. Hbeti, Ed. Acad., 1954, p. 266 i fig. 25/6, 8, 13; pl. LXII/10).
4 J. Ban ner, Das Tisza - Maros - Koros - gebiet bis zur Entwicklung der Bronzezeit, Szeged, 1942, p. 38; J. N eu s tu p n y, Poltssoir..s neolithique en os, in: "Acta Archaeologica", Copenhaga, XXIII, 1952; A. D. A 1 e x an dres c u, lefuitoare de os neolitice, in: S.C.I.V., XII, 2, 1961; S. Marine s- c u - B i 1 c u, Cultura Precucuteni pe teritoriul Ro mâniei, Buc., 1974, p. 42-43, 46.
5 In afar de ceramic cucutenlan,· la fel ca în prima campanie, i în 1978 au aprut fragmente
NICOLAE URSULESCU
Probabil c aceste piese au servit ca lustrui- toare.
Cer amic a5 prezint exemplare întregi- bile în groap 'i cu totul fragmentare în locuin. Formele ceramicii pictate se prezin- t intr-o gam variat: pahare; vase cu su- port (rfructiere) - deosebit de numeroase; castroane; amforete; amfore. Stilul ornamen- tal predominant const din spirale i deri- vate ale acesteia. Se întîlnesc totUJi i unele vase cu decor meandrat, format din linii drepte. In timp ce pe celelalte vase decorul este continuu (liber), pe suporturi el se prezint metopic, împrit longitudina~. indeosebi pe linia celor dou orificii rotunde.
In cadrul ceramicii nepictate, 'in afar de specia bar:botinat, se .remarc un vas de provizii de mari dimensiuni (chiup), cu ar- dere foarte bun, lustruit în nuane roietice atît la suprafaa cît i în interior, care este decorat sub margine, în dreptul toartelor rotunde, perforate orizontal, cu un ir circular de alveole adînci. De remarcat c, pîn acum, asemenea vase I?.U ,au mai aprut în etapa a doua de locuire.
P 1 as t i c a este destul de rar, dar in te- resant realizat din punct de vedere artis- tic, mai ales 'Cea zoomorf. ~) Plastica antropomorf const din: dou
fragmente de la partea superioar a unor picioare, cu trata.re steatopig, decorate prin incizii (fig. 7/2,3); un fragment din partea interioar a unui picior, cu dou foarlie mici proeminene laterale, care ar putea desemna gleznele sau semne de înclminte (rfig. 7/4); trei mici conwi de lut, cu baza· concav (fig. 7/8-10).
b) Plastica zoomorf cuprinde atît cepre- i~ntri de statuete, probabil ale unor cor- nute mici i(d'ig. 7/5,6), cît i dou toarte - protome. O protom (fig. 7/7) este prins de
ceramii::e rzlee de factur Precucuteni, antrenate peretele unui fragment ceramic i prezint mai ales in umplutura gropii. Intrucit nu s-a des-' . foarte reaiist trsturile faciale ale unui bo- coperit nici un complex din aceast t;erload'; 'trata-· rea ceramicii Precucuteni va fi fcut cu alt prilej.
videu; coarnele, probabil îndreptate in jos, sînt rupte. Cealalt protom (fig. 7/1) este
6 - Materiale i cercetri arheologice
..0\,Q '0:~ "-ii ~·~
1:---..._ (~ i--......_
/5 1-\::::::::
8. ' 9 5crn
6'
44
prins de un fragment din marginea unui vas, probabil castron; in interior, in dreptul protomei, e practicat o adîncitur, probabil pentru prinderea vasului pe dinuntru; sub form mult alungit, protoma prezint gi tul, capul i botul unui hovideu; ochii sînt redai sub iforma unor alveole largi, în care s-au plasat dou pastile de lut (la unul din ochi aceast pastil s-a desprins); coarnele sint rupte de la baz.
Concluzii. Spturile din 1978 au dovedit stratigrafic existena a dou etape de locuire in cadrul subfazei A3 a culturii Cucuteni în nordul Moldovei. Deocamdat e dificil s
NICOLAE URSULESCU
se afirme cu siguran existena unor clare deoseibiri tipologice intre cele dou etape, datorit mai ales faptului c materialele celei de a doua etape provin numai dintr-un complex deschis i nu ~i-au pstrat decorul într-un mod satisfctor.
De asemenea nu s-a relllit înc surprinde- rea unui complex din perioada Precucuteni, dei materiale ale acrstei culturi au fost se- sizate in mai multe puncte ale staiunii. Considerm c o continuare a cercetrilor
in aceast bogat staiune ar putea s aduc rezolvarea problemelor rmase înc deschise.
AEZAREA NEOLITIC
' Raport preliminar
Aezarea neoliti'c de la Suplacu de Bar- cu este situat pe terasa joas a Barcu lui, în partea de sud-sud-vest a comunei, in dreapta oselei Oradea-Zalu, in hotarul numit de localnici: "Coru".
Din :punct de vedere geografic, ~regiunea
dintre Criul Repede i Barcu reprezint o zon de cîmpie joas i mijlocie, prezentind sub aoest aspect geomorfologic numeroase cursuri de ap, grinduri L'il zone ml1tinoase1 •
Au fost cercetate dou puncte de intens locuire: Coru I situat la limita teritorial
dintre jud. Bihor i jud. Slaj i punctul Coru II (1978), la cea 700 m spre nord-vest, în malul drept aol Barcului. Stratul de cultur care se contureaz în malul riului, la adîncimea de 2 m, pe o distan de 36 m a fost a.fectat de distrugeri in mic msur, deoarece în malul s·tîng el esfe iUbire, spo- radic.
In punctul de maxim grosime a stratului de cultur a fost decopertat o suprafa de 16X 11,50 m, împrit în 6 casete prin mar- tori de Cîte 0,50 m lime. Aezarea neolitic din punctul "Coru I"
este contemporan cu aezarea din punctul "Coru Il". S-au suPprins i aici dou nivele de locuirre separate între ele printr-o lentil de 'lut fin, reprezentînd, desigur, o revrsare a apelor Barcului. Spre deose-
1 G h. M h r a, Cîmpia Criurilor, Criul Re pede i ara Beiuului, Ed. tiinific i enciclo- pedic, Buc. 1977, p.-i·l.
bire de punctul "Coru 1" unde nivelul 1 atest o locuire mai intens, aici locuirea de maxim intensitate este în nivelul II.
In nivelul I a fost descoperit o locuin de suprafa de 2,80 X 3, 75 m ,oi o vatr simpl, de !form oval, dispus in extedorul locuinei.
Inventarul descoperit se compune din fragmente de vase mari de provizii, cu pereii
groi, pasta coninînd pietri i mic, ceramic fin, cu past omogen, vase miniaturale, fragmente de vase cu picior, un fragment de tigae cu "cioc", unelte din piatr lefuita.
Din stratul de cultur al acestui nivel provin deasemenea fragmente ceramirce apar- in1nd unor vase mari de provizii, strchini, castroane, pahare i ceti cu perei subiri,
vase miniaturale. Au fost descoperite deasemenea dli i to-
poare din piatr le'fuit, unelte i deeuri
de prelucrare din silex i obsidian, zdrolbi- toare din piatr.
,In nivelul II au fost descoperite i cercetate un numr de 4 locuine.
Locuina nr. 7 {5,75X3,70 m) era situat
în malul Barcului, astfel înCît lungimea ei este aproximativ, fiind distrus in parte. Pe toat suprafaa locuinei sub platforma de chkpic a fost descoperit un strat gros de crbune provenit de la lemnele despi- cate care au !fost aezate sub platform. Sub
- •• o • o ...... ..
1 ! 1 1 1 1 1 \
' ' , /
\
\ ---- _."
" J Plana v. Cu .. ---- 6 · 9 1l em pe cu picior. __ _.
54
stratul de crbune urmeaz pietriul i nisipul din al'bia rîului.
In interiorul locuinei a fost descoperit o vatr oval, simpl, pe ca.re se aJflau trei vase: o cup cu picior i dou oale de dimensiuni mai mici. Inventarul locuinei se compune din f,ragmente de vase mari de provizii, ceramic fin, uneori pictat atit în interior dit Ii în exterior (strchini, ICupe, boluri) dli i topoare din piatr.
Locuina nr. 8 (3, 75 X 2,25 m) a fost dez- veHt parial fiind situat in malul casetei nr. 4. Este o locuin simpl, fr platform, coninînd ceramic i unelte lefuite.
Locuina nr. 9 (2,70X'\i0 m) amplasat la distana de 3,50 m de l~uina nr. 7, a fost i ea distrus ~n parte de apele Barcului. Sub platforma de chirpic a fost sesizat i
aici un strat de crbune, pe toat suprafaa locuinei. Inventarul se compune din ceramic grosier, cu amestec de nisip i pietri, ceramic fin, ceramic p!ctat, dli •i topoare din piatr.
Locuina nr. 10 (3,00X2,50 m) este o locuin simpl fr platform avind în imediata apropiere dou vetre de form oval. Inventarul const din unelte ·le~fuite, vase de provizii, vase din past fin, pictat.
In cele dou nivele de locuire, precum i in locuine au fost descoperite în total 63 unelte lefuite (dli, topoare, zdrobitoare). In acelai timp au fost descoperite lbucti
de roc, sau pietre din care se prelucra~ uneltele. Acest fapt ne îndrept~te, cre- dem, s afirmm c în aezarea de la Su- placu de Barcu exista un "atelier" de prelucrare a pietrei. Nu s-au descoperit in
DOINA IGNAT
schimb, unelte perforate, decît citeva buci de roc cu încercri de perforare.
Materialul ceramic descoperit in cele dou nivele de locuire const din vase mari de provizii, cu perei grQIi, buza dreapt, cu tori sau ibutoni, strchini i lfarlurii cu pereii oblici, buza dreapt, uneori lobat, pictate atit în interior cît !i [n exterior, cupe cu picior inalt, tronconic, gol [n interior, vase m!niaturale, unele cu fundul ptrat (ti gi?), precum i unele .recipiente în form de linguri, adinci, cu coada perforat - a cror utilizare nu o putem preciza deocamdat.
Pictura, dup cum s-a artat, este aplicat at\ît in interior cit i in exterior, iConstlind din benzi late, dispuse sub buz, benzi paralele pe ·corpul vasului, sau linii meandrice, subiri.
·Aezarea nealitic de la Suplacu de Bar- cu poate fi încadrat într-o faz de început a culturii Tisa în cea de a III-a faz de dezvoltare, fiind deocamdat unic pe teritoriul jud. Bihor.
Inventarul cimitirului de la Iclod2 pre· zint numeroase analogii în formele vaselor, in special al cupelor cu picior.
Spre deosebire îns de Idod, unde una din componentele genetice es·te ceramka cu incizii turdene, la Suplacu de Barcu se pare c aceast component este reprezentat de ceramic pictat, care se m~ine înc.
Aezarea de la Suplacu de Barcu este mai tirzie decît materialele de tip lclod, constituind o baz local pentru formarea cul- tucii Tisa III.
2 !~formaie Gh. La

Materiale şi Cercetări Arheologice, XIII - 1979

Documents

Transcript of Materiale şi Cercetări Arheologice, XIII - 1979