Curs Gudin 20.10.2014

„Viaţa şi îndestularea ţării purcede din munca ţăranilor. Ei hrănesc tot, ei îndestulează tot. Din mâna lor arsă şi grosolană iese acest lux ce încenogioară locaşurile bogaţilor şi pâinea modestă ce hrăneşte pe cei săraci.” (D.Bolintineanu)

Există ţărani care deţin fonduri şi pământuri, însă numărul acestora se va restrânge din ce în ce mai mult din cauza abuzurilor boierilor, moşierilor, care îşi doresc să îşi mărească proprietăţile.Ţăranii dependenţi sunt cei mai mulţi.1746 (Ţara Românească), 1749 (Moldova) - eliberarea din şerbie presupunea achitarea unei sume.Puteai să te căsătoreşti cu cine voiai, puteai să laşi bunuri moştenire.Există: ţărani liberi (moşneni, răzeşi), ţărani dependenţi economic şi juridic (rumâni / vecini), ţărani dependenţi economic (clăcaşi)Pământul pe care clăcaşii îl lucrau era condiţionat. Nu era pământul lor, ci al boierului. Plăteau taxe, dişmă etc. Asupra ţăranilor clăcaşi îşi exercitau presiunea mai multe instanţe, mai multe foruri: boieri, biserica, statul.Obligaţii faţă de boieri: claca, dijma, crul cu lemne, întreţinere casă, censul, cotă băutură.Obligaţii faţă de stat: impozit, întreţinere drumuri, serviciu militar.Obligaţii faţă de biserică: muncă la câmp, transpor recoltă, ridicare/reparare biserică.Evoluţia clăcii în Principate1746 - 12 zile de clacă pe an1777 – 14 zile de clacă pe an1805 – 33 de zile de clacă pe an1831/1832 – 12 zile de clacă cu nat/an1851 – 22 de zile de clacă pe an (Muntenia), 12 zile de clacă pe an (Moldova) – se dublează, însă, nartul în comparaţie cu Regulamentele OrganiceŢăranii erau 85 % din populaţie, dar deţineau o parte mică din teren.Prin Regulamentele Organice se detaliază structura ţărănimii.

Avem ţărani proprietari de pământ şi ţărani care nu erau proprietari de pământ.Ţărani clăcaşi: fruntaşi, mijlocaşi, pălmaşi/codaşi (în funcţie de numărul de animale).Pământul ţăranilor prin Regulamentele Organice

În Ţara Românească: 7 prăjini loc de casă, curte şi grădină pentru toţi clăcaşii, 4 hectare/fruntaş, 3 hectar/mijlocaş, hectare/pălmaşÎn Moldova: 10 prăjini loc de casă, curte şi grădină pentru fiecare clăcaş. 7 hectare/fruntaş, 4 hectare/mijlocaş, 3 hectare/codaş.

Regulamenteleganice şi ţărănimea

Permit ţăranilor să arendez risoaseleLimitează strămutarea la 2 ţărani/an/moşieÎmpiedică strămutarea fără avizul autorităţilor şi fără achitarea birului pentru întregul ciclu fiscal.

Reforma agrară din 1851:

Anulează restricţiile în privinţa strămutării/izgonirii ţăranilor cu condiţia anunţării ispravnicilor cu 6 luni în avansLocul de casă, curte, grădină poate fi vândut de ţăran consătenilor şi boierului care are prioritate la cumpărare.

1864 - este introdusă Legea Rurală /reforma agrară)-dispar ţăranii clăcaşi-averile mănăstireşti sunt secularizateStructura ţărănimii dependente la 1864: mijlocaşii erau cam 50 %, pălmaşii - 34 %...Muntenia: fruntaşi – 5.5 ha...