Ce este de fapt mafia? ntr-o prim opinie universal acceptat, mafia reprezint o organizaie secret, constituit n anul 1282, n timpul unei revolte, cunoscute sub numele "Viespile Siciliene", mpotriva ocupanilor francezi. Astfel, termenul mafia corespunde prescurtrii de la "Morte Alla Francia, Italia Anela" (Moarte Franei, strig Italia).

Pentru a rezista invadatorilor i a organiza lupta de rezisten, un grup de sicilieni a iniiat un nucleu armat, care apra comunitatea, pedepsea tlharii i rufctorii, ignornd legea strin. De-a lungul timpului aceast organizaie secret a evoluat negativ, genernd n criminalitate i violen.

Conform altor opinii, originea "Mafiei" s-ar afla la nceputul sec. al XIX-lea, n Sicilia i n sudul Italiei, i n aceast viziune, conceptul de "Mafie" este mai degrab o problem de tradiie, o stare de spirit, de mndrie i demnitate, o filozofie de via i un stil de comportament, pe care orice sicilian l recunoate imediat.

Ce este n esen mafia i cum se manifest ea? Conform dicionarului politic, alctuit de Sergiu Tma, noiunea de mafie provine de la cuvintele italiene: mafia-mizerie, srcie, sau smaferi-asasini pltii.

Cea mai vast tlmcire a noiunii de mafie const n aceea c, mafia este o reea transnaional, format din elemente criminale, ce se caracterizeaz prin desconsiderarea legii, conspiraie, respectarea strict a unor reguli interne, delimitarea teritoriilor de aciune ntre diferite organizaii mafiote, intimidarea populaiei prin antaj i asasinare, exercitarea unei influene directe asupra administraiei locale i infiltrarea n vrfurile politice i economice ale societii.

A denumi pe cineva cu termenul "mafioso" nu nseamn neaprat c acesta este membru al "Mafiei"; el poate fi mai degrab un om respectat i de temut, ce acord protecie celor aflai la nevoie, nu prin intermediul legii, ci prin propriile posibiliti i mecanisme. Termenul "mafioso" nu mai este utilizat nici de cei ce fac parte din "Mafie", ei prefernd s-i spun "amici, prieteni ori prieteni ai prietenilor", iar organizaiei lor "Societa Onorata", adic "Onorabila Societate". Primul nucleu al structurii a fost i este "familia". Uniunea mai multor familii puternice este numit "Cosche". Mai multe "cosche" de acelai profil formeaz o alian numit "consorteria". Toate consorteriile din Sicilia formeaz "Societa Onorata" adic "Mafia".

Mafia este apreciat ca fiind cea mai periculoas i mai puternic organizaie criminal, nu numai datorit numrului mare de membri ci mai ales, ca urmare a structurii i capacitii sale de a se dezvolta. Prin caracteristicile sale, "Mafia" este singura organizaie criminal italian, care ofer un model criminal valabil la nivel internaional. n concepia profesorului Luciano Violante, care este unul din cei mai autoritari experi n problema mafiei italiene, n Italia, astzi exist 4 organizaii mafiote: "Coza Nostra", "N'drangheta", "Camorra" i "Sacra Corona Unita", care posed particulariti specifice mafiei, ce o face s se deosebeasc de criminalitatea organizat, i anume: legtura stns a mafiei cu poliia i controlul deplin asupra unui teritoriu determinat. Cosa Nostra este o structur bine articulat i, n acelai timp, unitar i organizat piramidal ierarhic, avnd la baz "familia", care controleaz o parte determinat din teritoriul pe care opereaz sau pe care l domin. Locul unde s-a format faimoasa organizaie este Sicilia, un teritoriu al actualei Italii care a fost de mai multe ori sub dominaie strin i care nu i-a dobndit independena fa de asupritori dect n secolul al XVIII-lea. Cosa Nostra a luat natere n perioada sec. XIX i n secolul XX devenind o organizaie criminal mafiot la nivel internaional, depind limitele Italiei. Iniial organizaia se ocupa cuprotecia proprietarilor plantaiilor de portocale i nobililor proprietari de terenuri mari. Aceast protecie era una de fapt fictiv, mafia protejndu-i de nsai ea. Acestea au fost nceputurile racketului practicat de Cosa Nostra. Mai tirziu i-a extins arealul su de influen devenind o organizaie criminala implicat n toate domeniile crimei organizate. ncepnd cu secolul 20 principalul obiectiv al Cosei Nostra a devenit banditismul.

Mafia din Sicilia are o structur piramidal, celula de baza este familia, denumit dupa teritoriul pe care l controleaza. Fiecare familie este condusa de un ef ales (Capofamiglia) care numete subeful, pe consiglieri i pe capidecina (mafiot care controleaza activitatea unui grup restrns de "oameni de onoare"). Activitatea diferitelor familii ale Cosei Nostra este coordonat de Cupola, structura care i reunete pe diferitii capimandamenti (efii alei ai mai multor familii nvecinate).

Figura central a mafiei este eful. Denumirea de "na" subliniaz n mod evident poziia superioar a acestuia fa de marea mas a mafioilor, el este persoana care a cununat sau a botezat pe majoritatea celor din organizaie. Pentru a ajunge un "na" sicilian, trebuie ca acesta s fie foarte bogat i foarte respectat, lucru mai important dect bogia. Un capo mafia trebuie s fie ndrzne, rece, viclean i violent n acelai timp, trebuie s aib minte i mai ales "mn" (n sens simbolic, adic s fie autoritar, iute i puternic dac situaia o cere). El trebuie s tie s tac i s-i asculte pe toi supuii i pe cei care i cer ajutorul, n afara cazului cnd trebuie s intervin.

El se amestec direct n treburile "mrunte" ale familiei pe care o conduce, nu trebuie s fie arogant (arogana pentru mafioi este echivalentul prostiei), s aib prin excelen atitudine de "mpciuitor", de sftuitor, de om mrinimos.

Un adevrat "na" nu va purta niciodat arm, exist destui mafioi de grad inferior care s o foloseasc i s execute orbete ordinele date de capo mafia.

Pentru a intra n organizaie trebuie depus un jurmnt de credin care va face ca noul membru s aib acces la toate bunurile comune ale mafiei i s beneficieze de un mare suport din partea acesteia, datorit influenelor i relaiilor pe care le are n societate. Jurmntul odat depus va nsemna i un numr nsemnat de obligaii.

Odat intrat n organizaie mafiotul nu o va putea prsi niciodat. O caracterizare foarte bun a apartenenei la mafie a fost fcut de un cunoscut ef mafiot sicilian, Nino Salvo: "mafia este ca un trandafir frumos, dar plin de spini".

Jurmntul de intrare n mafia siciliana este la fel ca acum cteva sute de ani i ritualul primitiv este neschimbat. Reprezentantul familiei aduce la cunotina noilor oameni de onoare, regulile care guverneaz organizaia. i previne pe noii venii c mai au timp s renune la iniiere i le repet obligaiile ce decurg din apartenena la mafie:

1. S nu furi i s nu exploatezi prostituia;

2. S nu te atingi de nevestele celorlali oameni de onoare;

3. S nu ucizi un om de onoare;

4. S nu trdezi nimic poliiei;

5. S nu te ceri cu un camarad i s manifeti totdeauna un comportament serios i corect;

6. S respeci un secret absolut n ceea ce privete mafia n faa strinilor;

7. S evii s te prezini singur altor oameni de onoare.

Dup aceasta i invit s aleag un na dintre cei prezeni n ncpere. De obicei particip doar un ef de familie, iar alegerea se face dintre oamenii de onoare ai acestuia, apoi are loc ceremonia jurmntului. Ea const n ai ntreba pe fiecare cu ce mn trage. I se neap apoi indexul minii respective, i cu pictura de snge care nete din deget este atins icoana Bunei Vestiri, care spun c este patroana mafiei i se prznuiete la 25 martie. Apoi se d foc icoanei i iniiatul o trece dintr-o mn n alta, evitnd s o sting i jur s nu trdeze regulile mafiei, altfel va arde i el precum icoana.

Ct privete existena unui cod comportamental, este necesar de a statua c nu s-au obinut dovezi clare c un asemenea cod ar exista formal. n legtura cu aceast problem Donald R. Cressey nota: ntruct codul de conduit al membrilor Cosa Nostra este nescris, dosarele ageniilor de investigaii i nfptuire a justiiei,chiar i ale celora a cror principala funcie este reprezentat de obinerea de informaii cu privire la crima organizat, nu conin date despre aceast problem. Nu exist nici un statut de memorat, nici decizii ale Curii Supreme de analizat i nici o carte care s rspund la ntrebrile cu privire la regulile de conduit. Totui observarea membrilor Cosa Nostra ntre ei, cu ali infractori i chiar cu noninfractori va furniza elementele eseniale ale codului special de conduit pe care l-au stabilit, dar nu exist nici o modalitate pentru a observa aceste infraciuni n detaliu. Cosa Nostra nu poate fi penetratCu toate acestea, Cressey a combinat datele obinute prin supravegherea membrilor crimei organizate, aflai n penitenciare sau sub supraveghere, cu cele deduse din analiza structurii sociale a Cosa Nostra i a prezentat codul organizaiilor, care ar enumera urmtoarele reguli:

Fii loial organizaiei i membrilor ei! Nu te amesteca n problemele celorlali! Nu fi trdtor! Aceast prim regul este condiio sine qua-non, regula eseniala pentru stabilitatea, unitatea, pacea i meninerea statutului organizaiei Fii raional! Fii membru al echipei! Nu te angaja n joac, dac nu poi s nvingi Aceasta este o cerin care deriv din necesitatea de a desfura aciuni ilicite ntr-o manier linitit, sigur i profitabil.

Fii om de onoare! F ceea ce e just! Respect-i casa i pe cei btrni! Aceasta este o chemare deschis la respectarea ierarhiei n cadrul familiei. Fii pregtit! ine-i urechile i ochii deschii i gura nchis! Membrii familiei trebuie s suporte fr crcnire frustrarea i ameninarea, demonstrnd curaj i abilitate. Demonstreaz-i clasa! Odat intrat n aciune, individul trebuie s dea dovad de hotrre, profesionalism i stpnire de sine.Cosa nostra opereaz ntr-un secret absolut, nedezlegat nici n prezent de autoritile italiene, iar legea de fier a tcerii "omerta", este respectat de toi chiar i de persoanele din afara organizaiei care au tangen cu aceasta. Orice violare a principiului omerta este invariabil pedepsit cu moartea, indiferent de rangul sau poziia celor ce au divulgat secretele organizaiei.

n ultimul timp, unele familii dezvoltate i-au creat ramificaii n alte regiuni ale Italiei, cum ar fi Lombardia sau Piermontul, extinzndu-i aciunile, n special cele ce privesc traficul de droguri, n mai multe ri europene (n special Germania) i chiar peste ocean (S.U.A., Canada, Venezuela).

Sub presiunea enormelor interese economice, au aprut n timp i numeroase conflicte ntre familiile mafiote care s-au transformat n adevrate rzboaie i execuii sngeroase. Acest rzboi al mafiilor a luat amploare ncepnd cu anii 1980 i a cuprins nu numai Sicilia, ci toat Italia i chiar S.U.A. n urma acestui rzboi familiile nvingtoare conduse de Carbonizzi, Greco, Spadaso i alii, i-au consolidat poziiile pe teritoriul Italiei, iar membrii aripilor mafiote care au scpat cu via s-au refugiat cu predilecie n America de Sud i Spania, unde i-au creat noi sisteme organizatorice, noi legturi infracionale care dirijeaz o bun parte din traficul de droguri, investind sume uriae n hoteluri, cazinouri, construcii i afaceri financiar-bancare, declannd noi atacuri, ce au degenerat n executarea feroce a adversarilor.

Privind raporturile Mafiei Siciliene cu celelalte organizaii criminale italiene, se poate afirma c grupurile Comorrei au fost inferioare ca putere i influen fiind oarecum subordonate acesteia, mai ales pe linia traficului de droguri. n direcia opus se afl ns situaia N'draghetei calabreze, care s-a bucurat i se bucur nc de autonomie operaional, meninndu-se pe o poziie de prestigiu i colabornd pe picior de egalitate cu Mafia Siciliana.

Cea mai grea lovitur dat mafiei siciliene a fost arestarea celor mai muli capi ai mafiei i ali membri de onoare n celebrul process de la Palermo al procurorului Giovani Falcone versus mafia, dar care pn la urm s-a soldat cu achitarea mai multor acuzai datorit corupiei imense din cadrul legislativului.

Mafia nu a rmas cu minele n sn i dup terminarea procesului procurorul Giovani Falcone a fost ucis n mod bestial.La 23 mai, 1992, un Fiat Croma blindat strabatea autostrada care facea legatura intre Aeroportul International din Palermo si capitala Siciliei. In masina se aflau Giovanni Falcone, soia acestuia, Francesca Morvillo (ea insi magistrat), i trei carabinieri: Rocco Di Cillo, Antonio Montinaro si Vito Schifani. Nu aveau s mai ajung niciodat la destinaie.350 de kilograme de dinamit TNT aveau s sar in aer impreun cu o parte din autostrad i cu maina condus chiar de judectorul Falcone.Toto Riina ii atinsese inta. Cel mai inverunat adversar al su, murise.Dou luni mai trziu, din ordinul aceluiai Riina, precursorul lui Falcone, bunul su prieten, Paolo Borsellino, este asasinat intr-un atentat cu o main capcan. n continuare vom aborda figur acestei personaliti care cu siguran a lsat o aprent semnificativ n istoricul evoluiei Coza Nostra.Salvatore Riina s-a nascut n data de 16 noiembrie 1930 in Corleone, o localitate departe de a fi inclus in afacerile puternicei mafii siciliene din acea vreme. Membru al unei familii extrem de srace, n care tatl sau ii intreinea copiii strngnd fier vechi,micul Salvatore este martorul morii propriului su tat atunci cnd btrnul ncerca s dezamorseze o bomb din timpul celui de al doilea Razboi Mondial.Este motivul care l determin pe tnrul Riina s se asocieze cu mafia local i s nfaptuiasc prima crim n contul acestora, la varsta de doar 19 ani. La 20 de ani execut o pedeaps de ase ani pentru uciderea unui alt brbat, n timpul unei dispute. "Botezul" a reprezentat doar nceputul unei lungi perioade de 40 de ani de terorizare a poliiei, a mafioilor i a propriei familii.Dup terminarea celui de-al doilea Rzboi Mondial, cnd dictatura fascist a luat sfarsit, structura mafiot din Corleone era aproape decimat. Nu era ns timpul ca steaua norocoas a corleonezilor s apun. Familia a fost repus pe picioare de ctreAngelo di Carlo si Vincenzo Collura, amandoi emigrai in anii '20 in Statele Unite ale Americii, reintori cu un scop precis: reconstruirea familiei din Corleone.

Di Carlo, fost marinar n timpul razboiului, avea legaturi puternice in politic. Dorinta sa a fost ca Navarra, care ii era var, sa fie seful noii familii. Pentru aceasta avea nevoie de aprobarea celor mai importanti sefi sicilieni ai momentului. Odata formalitatile indeplinite, Navarra devine sef, Collura adjunctul sau si Leoluca Leggio, consilier. Lucrurile ar fi putut sa mearga bine pentru familia renascuta din propria cenusa, daca cutia Pandorei nu s-ar fi deschis candva, in trecutul foarte indepartat. In curand, Collura a ajuns sa nu se mai multumeasca cu rolul de adjunct al sefului cel mare si si-a dorit puterea numai pentru el. In spatele acestuia se afla o banda de tineri, condusa de care Luciano Leggio, nepotul lui Leoluca Leggio. Acestia au pus la cale o conspiratie impotriva lui Navarra cu scopul de a-l indeparta de la conducerea clanului. Michele Navarra, denumit "Tatal nostru", era un om educat, puternic si respectat de catre intreaga comunitate, in ciuda activitatilor ilegale la care lua parte.

Tnarul Riina a aderat la gruparea lui Leggio, iar pentru a-i dovedi loialitatea fa de clan l-a ucis pe Domenico Di Matteo, unul dintre localnicii care avea legturi cu mafia, dar a crui existen devenise incomod.Uciderea cu sange rece a lui Di Matteo avea sa fie doar prima dintr-un lung sir de crime, a caror numaratoare nu a mai pastrat-o nimeni. Astrele nu s-au asezat bine pentru Riina de prima data. A fost prins si inchis timp de sase ani pentru un alt omor. Dupa eliberare, s-a intors in Corleone, insa nu pentru a se aseza la casa lui, ci pentru a se perfectiona in arta crimei. Contextul social, geografic si economic au servit din plin cauzei gastii lui Leggio, care controla traficul de tigarete, ocupandu-se in acelasi timp de santaje si furtisaguri. Aparitia unei noi oportunitati de afaceri avea sa ii imbogateasca pe toti: contractele publice. Sa ii imbogateasca, insa nu sa ii multumeasca.Guvernul italian urma sa construiasca un dig urias pe raul Belice, pentru care fusesera acordate fonduri de 20 de milioane de dolari. Tinerii lei care stateau la panda nu puteau rata aceasta prada, care li se oferea de-a gata. Tot ceea ce trebuiau sa faca era sa detina controlul subcontractorilor. Fermierii analfabeti condusi de Leggio nu vroiau ca Navarra sa profite de aceasta oportunitate. E drept ca erau saraci, insa ii aveau de partea lor pe cei mai buni asasini: Tito Riina si Bernardo Provenzano.In anii '70, Sicilia reprezenta unul dintre centrele importante ale traficului de heroina din Italia. Profiturile realizate din aceasta activitate erau mai mult decat visasera vreodata acesti mafioti marunti, intrecandu-l cu mult pe cel obtinut din activitatile "traditionale". Toto Riina vroia toate aceste venituri cazute ca din cer numai pentru el, prin urmare a devenit ocupat cu planuirea unui lung razboi impotriva familiilor mafiote rivale, pe care avea sa le scoata definitiv din afaceri.

Singura solutie pentru a intra in posesia controlului absolut era ca doctorul Navarra sa inceteze sa mai fie o piedica. In data de 2 august 1958, Riina si aghiotantii sai l-au impuscat pe Navarra in timp ce se afla la volanul masinii sale. Asa cum era de asteptat, razboiul dintre factiunile mafiote a izbucnit, si de data aceasta nu mai era loc pentru amandoua in acelasi domeniu. Una trebuia sa dispara. Incepand cu anul 1963, 140 de membri, apartinand ambelor grupari, au fost ucisi. Victoria finala a fost in cele din urma de partea lui Leggio. In urma impartirii functiilor, Luciano Leggio a devenit noul sef, Salvatore Riina adjunctul sau si Bernardo Provenzano, consilierul.

Un razboi de asemenea amploare nu avea cum sa nu atraga atentia oficialitatilor. Victoriei i-a urmat in proces indelungat, dar la sfarsitul caruia, in 1969, toti acuzatii au fost eliberati, ca urmare a presiunilor si amenintarilor pe care le-au exercitat asupra magistratilor si juriului. Decimate si ingrozite, familiie mafiote infrante au fost de acord sa incalce codul tacerii, animati de gandul razbunarii.

Tommaso Buscetta, un mafiot sicilian condamnat pentru crima dubla, a fost cel care a spart gheata, acceptand sa devina informator pentru autoritati.Multi dintre apropiatii sai cazusera victime lacomiei lui Riina, iar perspectiva de a "ciripi" era sansa sa de a se pune la adapost de furia acestuia si de a se razbuna. Timp de un an, marturiile celebrului pentiti curg una dupa alta, iar in 1987 rezultatul este urias:366 de condamnati, printre care sangerosul Toto Riina, liderul corleonez, si marioneta acestuia din fruntea Cupolei, Michele "Papa" Greco.Chiar daca Riina este acuzat in lipsa, arestarea lui era inevitabila. Sa ne gandim capana la venirea lui Buscetta, autoritatile nici nu banuiau ca exista o familie pe nume Greco, mai mult, sa si conduca Mafia. Buscetta a oferit judecatorului Giovanni Falcone, unul dintre oamenii legii aproape obsedat de prinderea lui Riina, multe informatii pretioase care au dus in final la arestarea a sute de mafioti si la o condamnare in absenta la inchisoare pe viata pentru Riina, inca un fugar in anii '80.Luciano Leggio a fost arestat in 1974, ceea ce a creat prilejul perfect pentru Toto Riina de a prelua puterea.Visul copilului sarac s-a transformat in realitate atunci cand dintr-un taran anonim a devenit un barbat temut, violent, hotarat sa sfideze si sa infranga orice obstacol. Crima era modul lui preferat de a-si atinge scopurile. Riina a reorganizat triumviratul, aducandu-i aproape de el pe Gaetano Badalamenti si pe Stefano Bontade. Alaturi de acestia, a devenit in scurt timp unul dintre cei mai importanti mafioti din istorie. Violenta si cruditatea de care dadea dovada i-a speriat chiar si pe cei aflati de aceeasi parte a baricadei. Tommaso Buscetta spunea despre Riina, cel supranumit "Bestia":"Bestiile nu gandesc, ele sunt ghidate doar de instincte. In schimb, el gandeste. Toto Riina este, pur si simplu, clona lui Atilla, pe unde trece seamana dezastruin interiorul mafiei, in politica, in randul oamenilor obisnuiti".La sfarsitul anilor '70 si inceputul anilor '80, Riina a declarat razboi oricarui sef mafiot, insa nu s-a oprit doar la cei de teapa sa. Printre victimele lui s-au numarat jurnalisti, politisti, politicieni sau judecatori ale caror actiuni erau indreptate catre Cosa Nostra.Uciderea generalului Dalla Chiesa i-a fost atribuita tot lui Toto Riina.Se pare ca acesta a fost de acord sa faca un serviciu mafiei din Palermo in schimbul permisiunii de a intra pe piata drogurilor din zona. In acest peisaj dezolant,Riina parea un mesager necrutator al mortii, ce lasa in urma sa un gol imens.Un neobosit razboinic si mai ales un neobosit criminal, Riina a facut in numele luptei pentru suprematie sute de victime, multe nevinovate. La finalul acestuia, s-a putut incorona ca "sef al sefilor". El, taranul sarac din Corleone, care a facut parte dintr-o familie marunta la care marii bossi sicilieni faceau referinta folosind apelativul "taranii".

Acum, avea relatii in interiorul fiecarei "famiglii". In scurt timp, si-a format un alt grup de oameni loiali care il sprijineau intr-un nou razboi, de data aceasta impotriva celor care ii fusesera cei mai apropiati la incepurile sale intr-ale sefiei: Gaetano Badalamenti si Stefano Bontade. Fronturile diverse pe care lupta, atat impotriva mafiotilor care ii erau potrivnici, cat si impotriva oamenilor legii, nu pareau sa ii consume prea mult resursele, insa puterea dobandita parea sa ii intunece si bruma de judecata ce-i mai ramasese. Crezand ca puterile sale sunt absolute si nu isi pot atinge limita,Riina nu a stat pe ganduri inainte de a ordona eliminarea judecatorului Falcone din 1992, decizie ce avea sa duca la caderea imperiului sau fragil.

Cautarile indarjite ale autoritatilor s-au concretizat un an mai tarziu. In 1993, presa internationala vuia la vestea ca, in sfarsit, unul dintre cei mai mari mafioti cazuse in ghearele legii. Dupa zeci de ani de fuga in care s-a aratat nemilos cu cei care ii stateau in cale,Riina a fost prins, judecat si condamnat la 11 pedepse cu inchisoare pe viata.Imperiul pe care il construise cu atata "truda" si jertfe umane s-a prabusit, mai ales dupa arestarea celor doi fii ai sai. Influenta sa din spatele gratiilor este minima, iar locul in fruntea famigliei a fost preluat de catre Provenzano, intocmai cum in trecut, el in inlocuise pe Leggio. Provenzano a fost arestat in data de 11 aprilie 2006, in apropierea localitatii Corleone, dupa multi ani in care traise ascuns.Lupta celor doi justitiari eroi,Falcone si Borsellino nu a insemnat decat trezirea la viata a unor autoritati care nu constientizasera nicicand amploare pe care o luase mafia in Sicilia.In memoria magistratilor, aeroportul din Milano poarta si azi numele Falcone - Borsellino.

Evaziv si secretos, Riina creeaza in jurul personalitatii sale o aula de mister. Unul dintre informatori, Antonio Calderone il descrie pe Riina care fiind"incredibil de ignorant, insa cu intuitie si inteligenta. Foarte greu de "citit"."Multi dintre cei care au avut ocazia de a lua cuvantul ulterior au vorbit despre calitatile deosebite de sot si de tata pe care Riina le afisa in mijlocul familiei sale. Unii credeau ca mafiotul avea o mare forta persuasiva, fiind in acelasi timp, un sentimental. In opinia altora,Riina nu a facut decat sa respecte codul simplu, dar brutal al vechii lumi mafiote siciliene, unde forta este legea si nu exista nici o contradictie intre bunatatea personala si agresivitatea extrema.Filozofia sa este rezumata destul de simplu de catre Calderone:"Daca te doare degetul, este indicat sa iti tai intreg bratul. Ca sa fii sigur.Tot acesta povesteste ca la inmormantarea fratelui sau la care a participat si Riina, acesta din urma a sfarsit prin a da o reprezentatie lacrimogena, care ar fi inmuiat inima oricui. Oricui nu ar fi stiut ca insusi Riina a fost cel care a ordonat uciderea fratelui lui Calderone. Intr-un alt episod, mafiotul nu a ezitat sa ameninte familia viitoarei sotii, in momentul in care acestia s-au opus casatoriei."Nu vreau sa ma casatoresc cu o alta femeie in afara de Ninetta mea si daca ei nu ma lasa sa o iau, atunci cred ca va trebui sa omor niste oameni".Este lesne de inteles ca dupa aceasta amenintare mai mult sau mai putin subtila, familia Ninettei nu a mai avut nimic impotriva casatoriei, care s-a realizat intr-un timp scurt.Orict de mari ar fi fost eforturile de a distruge mafia, acest lucru nu este posibil datorit expansiunii mafiei i longetivitii acesteia

n prezent "Coza Nostra", instalat n Sicilia, este format din 186 organizaii cu un efectiv de peste 5.000 persoane. dar numarul celor care ii ajuta, denumiti asociati sau afiliati, fara sa faca parte din organizaie, ajunge la 20.000 de persoane. Palermo, Trapani, Marsala, Catania si Agrigento sunt principalele fiefuri ale organizatiei, care are, de asemenea, filiale in Statele Unite, Germania, Franta, Elvetia, Rusia si Marea Britanie. n ultimele decenii "Coza Nostra" s-a instalat i n alte pri ale Italiei, cum ar fi n Roma, Napoli, Milano i Torino, precum i n alte ri: SUA, Canada i Australia. Tentaculele mafiei italiene i fac apariia tot mai frecvent i n statele ex-sovietice. Spre exemplu, una din primele i cele mai mari ncercri ale "Coza Nostra" de a se infiltra n noi piee de desfacere a avut loc n anul 1989, cnd la o banc comercial din or. Ecaterinburg, Rusia, s-a ncercat a depune 30 milioane dolari SUA pentru "splare", iar n Italia, n aceeai perioad, apar cantiti enorme de tutun neimpozitat din Rusia.