ACADEMIA ROMANASECTIA DE $TIINTE ISTORICE $I ARHEOLOGIE

ISTORIA ROI,INILORVOL. \rI

nouANn iNrnn EURoPA cLASrcA$r EUROPA LUMINILOR (1711-1821)

Editia a II-a, revizuti gi adiugitS"

Coordonatori:

t Dr. Paul Cernovodeanu, Membru de onoare al Academiei Romine

Prof. univ. dr. Nicolae Edroiu, Membru corespondent al Academiei RomAne

@EDITURA ENCICLOPEDICA

Bucuregti - 2012

SUMAR

CuvXnt inainte (N. Edroiu) XI

Prefall Ia edilia a II-a (N. Edroiu) XV

Listaabrevierilor"' "" xvII

Bibliografie generali . . . . . )CilI

INTRODUCERE

Izvoarele istoriei rom6nilor ln secolul al XVI[-lea gi la lnceputul secolului

al XD(-lea (N. Edroiu) )C(IX

Izuoarele arheohgi.ce W; Izuoarele epigraficeW; Izuoarele numismaticeWl;

Izuoarele heraldice )oo(I; Izuoarele sigilografice )oo(I; Izuoareb diplomatice

(do cumentar) )OC(I; Izaoare le statistice )OO(V; Izuo are le genealogice )CC{.y'l;

Izuoarele juidice)OO(Vl; Izaoarele naratiue)OO(\{Il; Izuoarele bebtistice Aitnare)

XL| I zu o are le didactic o -; tiin;ifi c e XLil; Izu o are b carto grafi ce (top o grafi c e) XLIII;

Izuoarele emograf.ce ;i.folcloriceXLlll; Izuoarele iconograficeXLlll; Presa ca izuor

istoricXLIY

Cap. I. Redimensionarea Europei ln secolul al X\[II-lea. Cadrul de evolulie a Moldovei,

Tnrii RomAnegti, Dobrogei, Transilvaniei 9i Banatului . . . . 1

l. Trecerea dr la Europa Cksicd k Europa Luminilor (P. Cernovodeanu) . . . . . . 1

2. Principalele mutaTii politice la sfhr;itul secolului al XWI-lea;i tnceputul

secolului alXWil-lea (N. Edroiu) 3

3. Regresiunea otoma.nd. (P. Cernovodeanu) . 9

4. Imperiul habsburgic - imperiu dundrean (N. Edroiu) 17

5. Afirrnarea Imperiului rus (P . Cernovodeanu) 22

6. EuoluTia Moldouei,ld.rii Romlne;ti, Dobrogei, Transiluaniei;i Banatului 30

a) Moldova qi fara Romineasci (P. Cernovodeanu) . 30

b) Dobrogea (Radu $t. Vergatti) 39

VI SUMAR

c) Transilvania (N. Edroiu) 4ld) Banatul (N. Edroiu) 44

Bibliografe 46

Cap. II. Potenfalul uman d larilor RomAne (171f-1820) 5l1. Euoluyia demograficd a larii Romdne;ti ;i Moldauei

(Ecaterina NegruqiMunteanu, p. 51-60; P. Cernovodeanu, P. 60-f0;Ecaterina Negruli-Munteanu, p. 71-78) 5l

2. Popula1ie i societate in Transiluania;i Banat

(A. Rnduliu, p.78-91; N. Edroiu, p. 9l-99) 78

3. Populatia Dobrogei (Radu $t. Vergatti) 99

4. Circuhyia umand in spaTiul romAnesc

(N. Edroiu, p. 102-103; Ecaterina Negruqi-Munteanu, P. 104-107) 102

5. Aromhnii din Peninsula Balcanicd (Gh. Hristodol) . . . . 107

Bibliografie 119

Cap.III.t.

2.

Economie qi societate 123

Habitat. Modul de *ai . . 123

a) Jara RomAneasci gi Moldova (C. Serban) 123

b) Transilvania (A. Andea) 137

Viaya socioeconomicd. in Moldoua;i lara Romkneascd 158

a) Mutaqii in domeniul relaqiilor agrare (Ioana Constantinescu) . . . 158

b) Economia agrarl(Ioana Constantinescu, p. 167-177; C. Belan, p. 177-182)

c) Industria extractivi (C. $erban)

d) Megtegugurile qi manufacturile (C. $erban)

e) Fiscalitatea (C. Serban)

f) Comerlul 9i circulagia monetare (C. $erban)

3. Via;a socio-econornicd a Transiluaniei

a) Mutaqii ln domeniul relaqiilor agrare (N. Edroiu)

b) Economia agrari (N. Edroiu)

c) Industria extractive (N. Edroiu)

d) Meqtequgurile s,i manufacturile (N. Edroiu)

e) Come4ul gi circulaqia monetari (N. Edroiu)

Bibliograf.e

Cap. IV. Instituliile ferilor RomAne

A. Moldoua;i fara Roml.neascd 303

a) Domnia. Sfatul domnesc gi Adunirile qirii. Organizarea

administrativ-teritoriali (C. Balan) 303

b) Institugiile urbane (C. gerban) 323

c) Satul 9i instituliile siteqti (C. $erban) 332

r57

182

190

215

225

249

249

252

261

267

283

29t

303

SUMAR

d) Biserica (C. Balan) . .

B. Transiluania

a) Institufile centrale ale Principatului Transilvaniei (A' Andea)

b) Organizarea administrativ-teritoriall (A. Andea)

c) Institutiile oriqeneqti (A. Andea)

d) Organizarea judecS"toreasce (A. Andea)

e) Satul 9i instituliile srtegti (A. Rnduliu)

0 Biserica (S. Turcuq)

(Fl. Constantiniu) . .

a) Prima perioadi a luptei de emancipare nalionali (P. Cernovodeanu) ' ' ' '

b) A doua perioadi a luptei de emancipare na[ionali (P. Cernovodeanu) ' ' '

Bibliografe

(1791-1820) (L. Gy6mdnt) . '

Bibliografie

VII

337

35r35t372

378

387

392

399

4rrBibliograf.e

Cap. V. fara RomAneasci 9i Moldova sub regimul fanariot 423

1. MentalitaTi;i solidarita;i (P. Cernovodeanu) . 423

2. Domniile fanariote in lara Rornd.neascd ;i Mold'oua (C' Balan) 430

3. Reforunele lui Constantin Maurocordat ;i Alexandra lpsilanti 488

a) Reformele lui Constantin Mavrocordat (Fl. Constantiniu) 490

b) Reformele lui Alexandru Ipsilanti (Fl. Constantiniu) ' 497

4. Mi;carea de emancipare nayionald in Moldoua;i lara Romlneascd

500

502

507

5rr

Cap. VI. Transilvania in epoca luminilor 515

1. Consolidarea regimului habsburgic in Transiluania;i Banat'

Caracteristicile sale (N. Edroiu) 515

2. Programul lui Inochentie Micu (A. Andea) 521

3. Absolutismul luminat. Reformismul terezian si iosefin (A. Andea) 528

4. Rdscoak lui Horea (1784-1755) (N. Edroiu) 545

5. Supplex Libellus Valachorurn (A. Ridutiu) 563

6. Transiluania de k Reformism la ReuoluTia Democraticd.;i Epoca Reacliunii

57r

580

Cap. VII. RomAnii gi Problema orientali 583

t. ldrile Romhne ;i Imperiul ltoman 583

a) Cadrul internaqional: Imperiul otoman lntre declin 9i reforme

(M. Maxim) 583

b) Statutul juridic al Jarilor Romine fali de inalta Poarti

uII SUMAR

(r7ttll6-t821) (M. Maxim) . . .. . 585

c) Statutul domnilor. fupecte protocolare (M. Maxim) 5922. Principatele Romdne in cadrul Problemei Orientale . . . 594

a) Principatele Rom6.ne in cadrul Problemei Orientale, de la Pacea de la

Karlowitz la Pacea de la Belgrad (1699-1739) (V. Ciobanu) 596

b) Principatele Romine in politica orientali a marilor puteri europene

intre Pacea de la Belgrad ;i al treilea rizboi ruso-turc (1740-1758)

(V. Ciobanu) 505

c) Principatele RomAne in cadrul Problemei Orientale in timpululdmelor rizboaie ruso-austro-rurce din secolul al XWIIlea(1768-1792) (V. Ciobanu) 609

d) Principatele RomAne in cadrul Problemei Orientale in perioada

Revoluliei franceze 9i a ri.zboaielor napoleoniene (1789-1815)

(V. Ciobanu) 6t73. Rnzboaieh dustro-ruso-turce (V. Ciobanu) . . . . 624

4. Infinyarea consulatehr strdine tn ?rincipatele Dundrene (V. Ciobanu) 636Bibliografe 548

Cap.VIII. Provincii romAne.gti intrate sub stnpAnire sttdini tn secolul al X\[II-lea9i Ia inceputul secolului al XDGlea 557

l. Ohenia sub administralia austliacd (1715-1739) (P. Cernovodeanu) . 657

2. Euolulia istoricd a Bucouinei tntre anii 1774 ;i 1521 (M.Iacobescu) 675

3. Premisele anexdrii Basarabiei ;i primii ani ai ocupayiei ruse (1812-1821) 698a) Premisele anexlrii Basarabiei (V. Ciobanu) 698b) Primii ani ai ocupagiei ruse (1812-1820) (P. Cernovodeanu) . . . . 7ll

Bibliografie 721

Cap. DL Cultura 9i Arta 725

A. Cubura 725

1. lara RomAneascd si Moldova 726

a) Cultura popularl (C. Balan) 726

b) invilimAntul (C. Balan) 736c) Tiparul (C. Balan) 751

d) Bibliotecile (P. Cernovodeanu) . 775

e) Istoriografia (P. Cernovodeanu) 789f) Beletristica (P. Cernovodeanu) . 813

g)Literatura juridicn (C. Balan) S19

h) Stiinga (C. Balan) 8232.Transilvania ... 834

SUMAR

a) Cultura populari (N. Edroiu)

b) lnv{nmAntul (N. Edroiu, p.842-847 L. Gyimdnt, p- 847-850;

O. Muregan, p. 850-854)

c) Tipanrl (L. Gy6mrint, p.854-856; O. Muregan, p.856-857)

d) Presa (O. Muregan, p. 857-858; L. Gydmint, p. 858)

e) Bibliotecile (L. Gydmrint, p. 858-860; O. Muresan, p. 860-861) . . ' 'f) Literatura (N. Edroiu, p. 861-863, 864-867; L. Gy6m:int, p.863-864;

O. Mureqan, p.864)

g) Istoriografia (N. Edroiu, p.867-872; L' Gydmrint, p.872-874;

O. Muregan, p.874-876) 867

h) Filologia. Filosofia (N. Edroiu, p.876-877) 876

i) $tiinta (L. GyCmdnt, p.877-879; O. Muresan, p. 879-880) 877

B. Arta 880

1. lara RomAneascl 9i Moldova 880

a) Structuri qi mentalitlgi (R. Theodorescu) . . . 880

b) Arhitectura (Tereza Sinigalia) 890

c) Pictura (Terezasinigalia) 900

d) Sculptura (TerezaSinigalia) 904

e) Anele decorative (Tereza Sinigalia) 905

f) Teatrul (P. Cernovodeanu) . 906

x

835

842

854

857

858

861

g) Muzica (P.

2. Transilvania

Cernovodeanu) .... 907

909

909

Bibliograf.e

a) Arhitectura (M. Porumb)

b) Sculptura (M. Porumb) 913

c) Pictura (M. Porumb) 914

d) Teatrul qi muzica (N. Edroiu, p.916-917; O. Mureqan, P.917-918;L. Gydmdnt, p.919) 916

920

farile Romdne lntre mefieval 9i modern. Fotmarea gi afirmarea naliunii romAne 9i a

congtiinlei nalionale 937

1. Noliuni preliminare (Gh. Platon) 937

2. Premisele economice gi social-istorice ale formS'rii nagiunii romAne

(Gh. Platon) . .... : 940

3. Factorii care au favorizar emergenra ti cristalizarea congtiinlei nalionale

la romAni (Gh. Platon)

Bibliografe

945

953

959Repere cronologice . .

Domni ;i guuernatori in Tdrile Romlne (1711-1821)

Liste cronologice ab ierarhihr Bisericii (1711-1821) .

Lista ilustrayiilor . . . . . .

Lista plan;ehr

Indice .

Phn;e .

Tabele genealogice

975

985

997

r007

1013

r073

Capitolul I

REDIMENSIONAREA EUROPEI iN SECOLULAL XVIII-LEA. CADRUL DE EVOLUTIE

A MOLDOVEI, 1AruI ROMANE$TI,DOBROGEI, TRANSILVANIEI SI BANATULUI

Continentul european inregistreazd in secolul al X\4II-lea importante mutaqii

politico-militare, socio-economice gi culturale care au drept consecingi redimensionarea

lui. Se afirmI acum curente cultural-ideologice -

in principal lluminismul-, care deschid

interesul general penrru cunoagtere si contribuie la lirgirea ariei de difuzare a unor noiconcepte, inglobAnd teritorii apreciate acum ca aparqinAnd Europei. Conceptul insugi

de Europd se redefinegte prin extensiune geografici-politici si culturale, noi regiuni 9i

popoare aderAnd, prin elitele lor cultural-politice, Ia migcarea de idei a timpului, de

anvergurS" europeand ldrgite, sau sunt incorporate in aceasta.

Pentru regiunile din centrul, estul gi sud-estul Europei regresiunea otomand gi

extensiunea Imperiului habsburgic -

care devine treptat un imperiu dunils2n -

2u

insemnat situarea lor de acum intr-o sferd de interes sporit al Europei de pAnd atunci

faqa de evoluqiile acestora. Dupi 1683 mica EuropI Clasici se va extinde, astfel, prinreincorporarea Europei danubiene in spaqiul ei. Procesul s-a desftgurat de-a lungulintregului secol al X\{IIIJea, cu prelungiri in primele decenii ale celui urmitor, vizdnd

deopotrivi larile Romine.

l. Trecerea de la Europa Clasicl la Europa Luminilor

Dupi ce la sfrrqitul evului mediu spaliul mediteranean fusese depigit printr-o mutade

spre nord, inspre creqtinetatea latini, care incepea a se numi Europa, acum, la pragul

de trecere dintre secolul al X\{II-lea 9i cel de al XWII-lea, se produce o alti mutaqie la

fel de importanti: de la Europa Clasici la Europa Luminilor. PAni pe Ia 1680 Europa

Clasici fusese o Europa mici, limitatS. in sud-estul ei de expansiunea otomani de pAnd

atunci qi de inapoierea Rusiei. RestrAngerea treptatd a teritoriului stipAnit de rurci pe

continentul european, dupi 1683, qi reformarea Rusiei sub Petru I cel Mare, care igi

face apariqia in spatiul pontic gi in regiunea de est a Mirii Baltice sunt fenomene

politico-milirare care au contribuit la extensiunea Europei pe aceste direcqii. in nord,frontiera europeanl atinsese pldurea scandinav5. Europele periferice, in continud lergire,

isi asiguri de-acum tot mai mult leglturile cu teritoriile vechii Europe Clasice, determinAnd

REDIMENSToNAREA EURopEr iN sr,corul Ar xurl-LEA

trecerea de la Mica Europi de pAne atunci la Marea Europd", care este cea a SecoluluiLuminilor. Pierre Chaunu vorbea chiar de o congtiinti. a iilatarii spaqiului european,exprimatS" prin cosmopolitismul secolului Luminilor. oricum, faga de EuropaMediteraneanl din vremea Renagterii, gi respectiv Europa Clasicl de la mijlocul ,..ol,rl.riaI XWI-lea, Europa Secolului Luminilor va inregistra o dimensiune cu mult mai vastd.,nu doar ln accepgiune geografico-politicl, ci qi ln privinta profunzimii cuprinderiiconceptului ca atare. Spiritele din jurul Enciclopediei susqineau ci" superioritat.a Europeisti. in cregtinism, cu morala lui bineftcrtoare, care tindea spre fericirea societaiii.Enciclopedia insigi stabilea ca trisituri semnificative ale Europei, prin care ea compensamicimea teritoriului sIu fall de celelalte trei plrqi ale Lumii: comerqul, navigagia, arrugia,gindirea, hirnicia, artele, qtiinqele gi meseriile.

Europa Mare a Secolului Luminilor, prin reincorporarea teritoriilor creqtiniteqii supusemai inainte Imperiului turcesc si a vechii crestindtlti orientale, se dubleaze fati de Europaepocii anterioare. Simultan cu acliunea de recuperare a vechilor spaqii cregtine, d. mutJr.a,,frontierei" spre est gi sud-est, se realizeazd.colonizarea cu elemente din propriul spa{iu,care nu mai apargin acum unei singure etnii europene.

in aceste desft;uriri militar-politice faptul cel mai important este reincorporareaEuropei Dunirene, ale cirei urmiri se risfrXng si asupra Jarilor RomAne. Dupi momentulconsumat in fata Vienei in 1683 urmeazd, rec6qtigarea cAmpiei dunirene, Imperiulhabsburgic reugind si ajungi, dupi trei decenii si jumdtate de efornrri politico-diplomaticeqi mai ales militare, in regiunea Dunirii de Jos, ,,frontiera" dunereanr trecind dupa t 7 t sprin Oltenia. Pentru un timp frontiera de sud-est a Europei se stabilizeazr pe aliniamentulDund.rii, Savei gi sudului Banatului timigan pani in zona porqilor de Fier.

Daci in nord frontiera scandinavS. rlmAne fix5, Europa Luminilor poate inainta tnsprerisi.rit, in spatiul lumii slave. Imparlirea Regatului Poloniei lntre Ausiria, Prusia 9i Rusiaa insemnat deopotrivr impingerea Europei-,,frontier5" spre est, pane pe linia SanktPetersburg

- odessa, cele doui mari porqi de ieqire in Europa "li

.t r"t,rlui spatiu rus,Curtea imperialn rusd. controlAnd acum ferm gi linia Uralilor, pAnr la care unifeuropenise intrebau daci se intinde continentul lor.

AceastS. ,,basculare" a Europei inspre est gi sud-est are drept consecingi dublareateritoriului ei precum 9i a populagiei. intre 1700 qi 1800 Europa Luminilor si-a dublatdeopotrivl populaqia, cregterile cele mai semnificative, comparAnd cele trei mari zoneale sale - centrale, mediteraneanr gi de est - inregistrXnduJe aceasta din urmi.. Dublareaseculari a Europei teritoriale, precum gi a celei populaqionale, are consecinqe importanteasupra evolutiei generale a societifi europene.

Europa Luminilor incorporeazr, agadar, un teritoriu relativ vast, un peisaj demograficin accentuatr cregtere, dar ea este deopotrivi o Europr a ideilor. Nici un .rrr..r,cultural-ideologic de pXnr la cel al Luminilor n-a lnregisirat o atat de mare extensiuneteritorial-demografici precum acesta. Orizontul de a;teptare era acum unul mai vast gimijloacele de comunicare se exdnd pe spagii mai intinse gi interumane mai numeroasegi in continud perfecqionare. In Jarile RomAne, ideile iluministe prtrund cu oarecare

i

I

DE IA EUROPA CIASICA LA EUROPA LUMINILOR

intirziere, filierele fiind dinspre lumea germand qi italianL in Transilvania qi Banat, respectiv

ca,ftancezdin Jara RomAneascl gi Moldova, mai mult prin intermediul grecilor gi rugilor.

Punitorii preceptelor teorerice gi practice ale noului curent sunt clrqile tipirite in apusul

si centml Europei care circule in spadul romAnesc, secretarii parciculari ai domnilor deveni!

consilieri in acest sens, alte persoane care erau in contact cu noile idei. in general se apre-

ciazi ci, secolul al XVI[-lea esre unul de hegemonie francezi in viala spirituah a Europei.

in secolul al XWII-lea se intensificl circulaqia umani gi se inmulqesc mijloacele de

comunicare intre oameni qi regiuni mai indeplrtate ale continentului. Informaqia despre

sririle de lucruri din diferite zone este colportati. acum nu doar de negustori, ci 9i de

ciletori, al ceror numir este in cregtere pe misura organizdLrii curselor de transport regulate.

Conractul personal cu realitdqile din alte regiuni devine benefic nu doar in planul

cunoaqterii individuale, ci 9i a1 aqiunii practice. Chiar dacd Europa calatoriilor este penffuun timp o Europi urbanl, rreptat incepe si fie contactat

- chiar daci gi numai in tranzit

[a inceput -

qi mediul rural, mai ales in regiunile de margine, unde acesta domina pindla absolut. Jurnalele scrise qi tiplrite in marile centre europene, care au avut asiguratl o

larE difuziune continentale, re[in, in spirit comparatist, realitalile din provinciile recent

incolporate Marii Europe.Extensiunea presei, ca mijloc modern de informare scrisl qi tipdritl, marile jurnale

europene avAnd acum aparigie cvasicotidiani, are consecinqe insemnate asupra formlriiunei opinii de cuprindere europeani. Ziarele specializate in difuzarea de informaqie politicd

aparute in principalele capitale europene (Paris, Viena, Londra, Brtxelles, Stockholm,

\{adrid, Koln, Berlin etc.) inseriaz[ acum in aria lor de interes gi informare evenimente

perecute in regiuni socotite pAnI atunci la marginea continentului european sau situate

in afara lui.Circulatiei umane qi a ideilor i se aliturl mai rapida extensiune a inovaqiilor tehnice,

a sistemelor de lucru lmbunltlqite din agriculturl, a noilor plante de culturl gi rase de

animale. O literaturS. economicd tiplriti este menitS. sd difuzeze noutldle in cele mair-ariate domenii.

2. Principalele mutalii politice la sfArgitul secolului al X\IIIJeagi inceputul secolului al XVIII-lea

Europa cunoaste, la pragul de trecere dintre secolele XWI gi XVIII, imponante mutaliipolidce, care au influenqat evolutiile din diferite regiuni ale continentului. Este perioada

cind. dupi doul-trei decenii de la Pacea \7estfalici, reizbucnesc ln diferite perti ale Europei

pronuntate conflicte politico-militare in care sunt antrenate qiri, provincii qi popoare,

prin armatele acestora -

modernizate gi ele -

urml.rindu-se atingerea intereselor proprii,rczumate in principal la ascensiune politici gi extensiune teritoriali.

in Apus se desfh;oarI confruntiri pentru succesiune la tron: in Anglia (1688-1701)si Spania (l7\t-1714), in care context se incearci reglementarea in notd modernl a

REDTMENSIoNAREA EURopEI IN srcoruI- AL xu[-LEA

chestiunii. Astfel, in Anglia, dupi sfhrgitul dinastiei Stuarlilor, in 1688, 9i evenimentelepetrecute ln deceniul urmltor, succesiunea la tron este reglementati prin acel Act ofSeulemerutdrniunie 1701, care prwedea deopotrivl responsabilitatea miniqtrilor qi inamovi-bilitatea judecitorilor. Marea putere insularl. este preocupatl in continuare de problemeleatlandce, de vastul siu imperiu colonial, pe care qi-l largegte in perioada urml"toare.

in Spania, in urma decesului lui Carol al Il-lea, ultimul rege din dinastia de Habsburgpe tron spaniol (1700) se declangeazi Rlzboiul de succesiune dintre aniil70l si 1714,Austria, aliati cu Anglia qi Olanda incercAnd sI stlvileascl intervengia Franqei in aceastlproblemi. in cele din urml este recunoscut ca rege al Spaniei Filip al V-lea de Bourbon,prin tratatele de la Utrecht din iulie gi august 1713, fiind lnsi impusl conditia ca Franpaqi Spania sL nu poati fi unite vreodati sub aceeagi coroani.

Prevdzdtoare, Curtea din Viena stabilea in acelaqi an (1713), prin ,,Sancliunea Pragma-tici", succesiunea la tronul imperial si ln linie femininl, precum si indivizibilitateateritoriilor sale.

Franqa devenise in secolul aI XWI-lea o mare monarhie europeand, al cd"rei rol pecontinent este in continui cre$tere. Iqele politicii gi diplomatiei sale nu se limitau laregiunile din apusul Europei, ci vizau gi Marea Balticl gi Peninsula Scandinavl" 9i se

intindeau pAnI in Rusia qi la Constantinopol, ln sud, lncercAnd s5. supravegheze

desfrguririle din Peninsula Italic[ 9i Mediterana. Rolul ei european este reflectat qi defaptul cn franceza s-a impus ca limba a diplomaqiei timpului, iar realizdrile in plancultural-artistic, al vietii spirituale, fac din capitala Parisului, ,,orrful-luminI" al conrinen-tului gi nu doar al acestuia.

DupI o scurtd perioadl de apropiere a celor doui eterne rivale, Anglia gi Franla, intr-oprimi ,,antantd. cordiah", indreptati contra politicii Spaniei si Imperiului habsburgicin Peninsula Italici, in timpul regengei tAnlrului rege Ludovic al XVlea (1715-1774)exercitati de ducele Philippe d'Orldans 9i de cardinalul Fleury iar la l,ondra sub guvernarealui Roben \Talpole qi trecAnd peste Rzboiul de Succesiune la tronul Poloniei (1733-1735)unde rugii gi austriecii au ci4tig de cauzd,, in timp ce noul rl.zboi austro-ruso-turc(1735-1739), aduce un reflux al inaintlrii Vienei spre rdsdrit si o situalie temporizatoarepentru Rusia, se declangeazd dupd' 1740 marile crize ale continentului european. Antagonis-mele dintre Anglia qi Franqa se acutizeazd,pe toate planurile, in Europa ca qi ln teritoriilecoloniale, iar in cdutare de susqinltori pe continent, cele doui puteri ajung la alianqe gi

risturniri de alianqe ce perturbl intreg sistemul european, pe o perioadd ce, incluzAndqi rizboaiele Revoluqiei franceze, ca gi campaniile lui Napoleon Bonaparte, se intindepAni la Congresul de pace de la Viena din 1 B 15, care irutaureazl o noui ordine pe continent.

in Europa Risiriteanl gi de Sud-est se produce, spre sftlqitul secolului al XVIIJea,o importantS. schimbare de forye. Pe fondul deciderii Imperiului otoman, ale cirui efectivemilitare erau alungate de sub zidurile Vienei in 1683 - denumit de Erich Zdllner,,anulturcesc", moment al maximei expansiuni a otomanilor ln Europa - se ridicl Austria,Imperiul Habsburgilor tnregistr6.nd o continul" extensiune teritoriah. Contraofensivaaustriacd pe directia estului gi sud-estului Europei, impotriva Imperiului otoman, va