*

Ramona PopoviciCamil-Gabriel lonescu

Memorator deistoria romdnilor

pentru clasa a Xll-a

ElBookletBucuregti,2018

Bibliografie

1. Academia Romdnd, lstoria romdnilor (vol. lll-Vlll), Ed.Enciclopedicd, Bucuregti, 2001 -2003.

2. M. Bdrbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, g. Papacostea,P. Teodor, lstoria Rom1niei, Ed. EnciclopedicS, Bucuregti,1 998.

3. Gh. l. Brdtianu, Marea Neagrd, Ed. Polirom, lagi, 1999.4. Florin Constantiniu, O istorie sincerd a poporului romen,

Ed. Univers enciclopedic, Bucuregti, 1999.5. N. Djuvara, fntre Orient gi Occident. fdrile Romdne la

inceputul epocii moderne (1800-1848), Ed. Humanitas,Bucuregti, 1995.

6. Enciclopedie de istorie universald, Ed. All Educational,Bucuregti,2003.

7. C. C. Giurescu, lstoria romAnilor. Din cele mai vechitimpuri p6nd la moaftea regelui Ferdinand,Ed. Humanitas,Bucuregti,2000.

8. Keith Hitchins, Romdnii 1774-1866, Ed. Humanitas,Bucuregti, 1996.

9. N. lsar, lstoria modernd a rom1nilor (1774n784-1918),Ed.Universitard, Bucuregti, 2006.

10. lstoria Rom1niei in texte (coord. Bogdan Murgescu), Ed.Corint, Bucuregti, 2001.

11. Maria Grecu, Valentin Bdlutoiu, lstorie, Manual pentruclasa a Xll-a, Ed. Didacticd gi Pedagogicd, Bucuregti,2007,

12. lstorie, Manual pentru clasa a Xll-a (coord. Al. Barnea),Ed. Corint, Bucuregti, 2007.

13. lstorie, Manual pentru clasa a Xll-a (coord. Zoe Petre),Ed. Corint, Bucuregti, 2007.

^-.

Cuprins

l. Popoare gi spalii istorice........ ........'..'.'....3

1. Romanitatea romanilor in viziunea istoricilor ............'......3Studiu de caz: Gh. L Brdtianu despre MareaNeagrd......... ... '............... ' 10

2. Descoperitori de noi spatii gi culturi intresecolele XV 9i X|X..... ......'....12

Studiu de caz: Cdldtori strdini despre civilizaliadin spaliul romanesc in Evul Mediu 9i la

inceputurile modernitdtii .......'.........'.....15

3. Cdldtori rom6ni acasd gi in |ume............................'.'..... 1 8

ll. Oamenii, societatea gi lumea ideilor.'...'..'. "".'.'."".'.211. Sate, tdrguri gi orage din Europa gi spatiul rom6nesc....21

Satul ............ """"".."-.....21Oragul git6rgul .......'........29

2.Yiziuni despre modernizare in Europa secolelorXIX-XX: curente gi politici culturale, identitdtinalionale gi identitate europeane ..".'........32

Modernizarea gi viziuni asupra modernizdrii .. ".....'...32Viziuni asupra modernizdrii.. .....'..........'35ldentitd{i nationale ...........37ldentitate european5.... ...............'.........38

3. Politicile culturale gi romAnii din afara granilelor.

Diversitatea etnici, confesionald 9i solutiile politice

in RomAnia modernd. Minoritdti nationale inRomdnia secolului XX................ ...............39

Politicile culturale gi romAnii din afara granitelor .......39

Diversitate etnicd 9i confesionald 9i solutiilepolitice in Romdnia modernd....... .........42Minoritali nationale in Rom6nia secolului XX............43

4. Secolul XX - intre democra(ie gi totalitarism.ldeologii gi practici politice in Romdnia gi in Europa......46

Studiu de caz: Construc[ia democratiei giideologia totalitard in Rom6nia. Oameni, faptegi idei ........... ....................50

5. Constitu[iile din Rom6nia.................. ........55Studiu de caz: lnstitutii gi drepturi cetdtenegti ..........62

lll. Statul gi politica ...................:..................64

1. Autonomii locale gi institulii centrale in spa[iulromdnesc (sec. lX-XVlll)....... . . ..... ........64

intemeierea statelor medievale rom6ne9ti..... ............64Forma[iuni prestatale rom6negti (sec. lX-Xl I I ) ...........65Formarea statului medieval Transilvania ...................67Formarea statului medieval lara Rom6neascd.........68Formarea statului medieval Mo|dova.........................69Formarea statului medieval Dobrogea .....,................70Statul Asdnegtilor............... ...................70lnstitulii centrale in lSrile Rom6ne .................,.........7 1

2. Statul romAn modern: de la proiect politic larealizarea Romdniei Mari (sec. XVI I l-XX) ......................7 3

Proiecte politice boieregti (17 11 -1 821 ) ......................7 4Proiectul politic de 1a 1821 ..............,.....24inceputurile unui stat modern (1 821 -1 848)................7 4Proiectul politic pagoptist ...........................................75Unirea din 1859 gidomnia luiAl: l. Cu2a...................76Aducerea printului strdin gi consolidarea statald .......79Realizarea Romdniei Mari ............. .......79

Studiu de caz: De la ,,partida nationalS" la

sistemul politic pluripartidist in Romdniasecolelor XIX-XX

3. Redefinirea rolurilor statului de la Primul RdzboiMondial pdnd la planul Schuman. SitualiaRom6niei .........83

4. Rom6nia postbelicd. Stalinism, national-comunismgi disidentd anticomunistd. Constructia democra(ieipostdecembriste............... .........................86

Romdnia postbelicd .........86Stalinlzarea Romdniei...... .....................88Lupta pentru putere.......... ....................89Rezistenta anticomunistd .....................90Nalional-comunismul(1965-1989) .......91

Construc{ia democratiei postdecembriste .................92

lV. Relatiile internationale................. ..........94

1. Spatiul rom6nesc intre diplomatie gi conflict in EvulMediu gi la inceputurile modernitdlii .. ........94

lSrile RomAne intre lmperiul Otoman 9i marileputeri catolice vecine .......94Lupta antiotomand a ldrilor Rom6ne(sec. XIV-XVI)................... ....................95

2. Rom6nia gi concertul european; de la ,,CrizaOrientali" la marile alianle ale secolului XX.................102

Participarea Rom6nieila Primul Rdzboi Mondial ....104Politica romdneascd externd in perioadainterbelicd ......................1 06

RomAnia gicelde-al Doilea Rdzboi Mondial ..........107Studiu de caz: Voci ale diploma[iei romdnegti.De la Dimitrie Cantemir la Grigore Gafencu............109

..80

I

l

3. RomAhia in perioada,,Rdzboiului Rece" ...................... 1 1 3Studiu de caz: Diplomatia rom6neascd intreTratatul de la Vargovia gi Uniunea European5.........115

V. Religia gi viata religioasi.... ..................117

1. Biserica gi gcoala in Evul Mediu 9i la inceputurilemodernitdtii, Construclie ecleziasticd gi implicarelaicd .............

Biserica romdneascd ............,.............118$coala romdneascd .............,...............119Constructie ecleziasticd gi implicare laic\r ...............1 20

2. Protectorat religios gi identitate culturald in,'Europa9i spatiul rom6nesc. Statul, Biserica gi diaspora. .........121

Studiu de caz: Rom6nia gi toleranla religioasdin secolul XX ...............

Bibf iografie. ............'..............;............... ......124

Editura Bookletwww.booklet.ro

Pentru comenzi:

tel: 021 430.3095email: comenzi@booklet.roweb: www.booklet.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale a Rom6nieiPOPOVICI, RAMONA

Memorator de lstoria romdnilor pentru clasa a Xll-a /Ramona Popovici, Camil-Gabriel lonescuBucuregti: Booklet, 20't 5

tsBN 978-606 -590-292-3

l. lonescu, Camil-Gabriel94(4e8X075.35)

Redactor: loana TudoseTehnoredactor: Carmen DumitrescuGorector: Monica Plegescu

@ Editura Booklet, 2018

Toate drepturile asupra lucririi aparfin editurii

,,,,, lililllll,,,,,GORESIIpd l. C.{.1. ,,CoRES|" 9,4

I. Popoare gi spaqii istorice

Romanitatea romdnilor reprezintd un element esential al

identitdtii lingvistice gi culturale a poporului romdn. Astfel,romdnii sunt un popor romanic (neolatin), al cdrui proces deformare (etnogenezd) a cunoscut trei etape:

. existenta civilizaliei geto-dacice, supusd cuceririi romane,in urma rizboaielor daco-romane din 1 01-1 02 Si 105-106;

. sinteza daco-romand, realizatd in urma procesului deromanizare;

. desdvdrgirea etnogenezei in urma contopirii popula[ieidaco-romane cu migratorii slavi in sec. Vl-Vll.

a) civilizalia geto-dacd atinge apogeul in timpul regeluiBurebista, primul unificator al triburilor geto-dace (82-44i.Hr.) gi, respectiv, in timpul lui Decebal, cel care a refdcutunitatea statului dac (87-106) 9i in timpul cdruia Dacia afost cuceritd de romanii condugi de impdratul Traian;

b) romanizarea geto-dacilora fost realizatd pe parcursul mai

multor secole gi a cunoscut mai multe etape:- cea initiald (sec. I i.Hr. - sec. ll d.Hr), inceputd in

Dobrogea,. primul teritoriu getic ajuns sub stdpAnireromand (sec li.Hr);

- cea oficiale (06-2711 274), realizatd prin intermediul

factorilor oficiali de romanizare (administratia gi armata)gi al factorilor neoficiali (colonigtii, veteranii, dreptul,

urbanizarea, invalSmdntul etc.). in procesul de

romanizare, un rol important l-a avut 9i cregtinismul,

rdsp6ndit in limba latinS;

- cea postaureliand (sec. lll-Vll), in timpul cdreia se

produce gi romanizarea dacilor liberi, care nu fuseserdintegrati in provincia Dacia;

c) desdvirgirea procesului de formare a poporului 9i a

limbii romdne s-a realizat ?n condiliile continuitdtiidaco-romane (dupd retragerea aureliand) 9i venirea

migratorilor slavi (sec. Vl-Vll d.Hr).

Etnogeneza romdneascd a durat mai multe secole (ll-Vlll/lX), romdnii formAndu-se at6t la nord, c6t 9i la sud de Dundre,

unitatea lor fiind afectatd de venirea slavilor in sec' al Vll-lea.

Caracterul limbii rom6ne este 9i el unul neolatin, dupd cum

o demonstreazd gi structura acestei limbi, care con[ine:

- substrat traco-dacic (10%);- strat latin (60%);- adstrat slav (20%);- preludridin alte limbi (10%).

Dupd agezarea slavilor la sud de Dundre, limba romdnd

cunoagte gi ea o fragmentare in mai multe dialecte:

- dialectul nord-dundrean (daco-romdn) 9i-dialectele sud-dundrene (aromdn/ macedoromdn;

istro-rom6n; megleno-romAn).

Originea latind a poporului nostru a fost subliniatd 9i de

termenii cu care vecinii fdceau referire la rom6ni, in Evul Mediu:

walach, vlah, olah, blachi. Ulterior, in sec. XV-XVIl, cdldtorii

strdini i-au numit pe locuitorii ldrilor Rom6ne ,,romani".Etnogeneza romAneascd a devenit subiectul diferitelor

teorii, precum'. teoria autohtonistd gi cea imigralionistd.

tTeoria autohtonistd subliniazd originea latina 9i vechimea

rom6nilor pe aceste meleaguri 9i a fost sustinutd at6t de

istoriografia romdneascd, cdt gi de cea strdind.

Primii autori care au sustinut-o au fost cei strdini (ca, de altfel,

9i cei care au combdtut-o ulterior):- impdratul bizantin Mauricius atestd pentru prima datd, in

lucrarea sa ,,Strategikon" (sec. Vll), populatia de la nordul

Dundrii, denumitd cu termenul de romani;- impdratul bizantin Constantin Vll Porfirogenetul vorbegte

despre originea latind a populatiei romanice de la gurile

Dundrii, in lucrarea sa ,,Despre administrarea imperiului"(sec. X);

- cronicarul maghiarAnonymus a scris la curtea regelui Bella lll

,,Faptele ungurilor" (sec. Xll), in care spune cd la venirea

ungurilor condugi de Arpad I in Transilvania, intre secolele

lX-X, acegtia i-au gdsit acolo pe rom6ni, pe bulgari 9i pe slavi;

- maghiarul Simon de Geza aratd, in sec. Xlll, in lucrarea

,,Faptele hunilor 9i ale ungurilor" cd'ungurii i-au gdsit pe

romdni, la venirea lor in Pannonia.

Al[i istorici, partizani ai teoriei autohtoniste:- impdratul austriac losif ll (sec. XVlll) considerd cd romdnii sunt

,,cei mai vechi gi cei mai numerogi locuitori ai Transilvaniei";

- ilustrul istoric englez Edward Gibbon (sec. XVlll) afirmd cd

Dacia a continuat sd fie locuita de daci gi dupd cucerirea ei

de cdtre romani;- cirturarul sas J. Troester (sec. XVlll) sustine cd romdnii sunt

,,cei mai vechi locuitori ai acestei tdri";- maghiarul Benko lozsef (sec. XVlll) arald cd,,mul!i romani

impreund cu dacii indigeni au rdmas pe loc" la abandonareaprovinciei in timpul impdratului Aurelian;

- Paul Schafarik (sec. XIX) reliefeazd cd ,,valahii" din nordul 9isudul Dundrii au rezultat din ,,amestecul tracilor 9igeto-dacilor cu romanii".

lstoriografia rom6neascd aduce argumente in favoareateoriei autohtonlsfe prin autorii gi lucrdrile de mai jos:

- 1536 - Nicolaus Olahus subliniazd unitatea de neam 9icontinuitatea romdnilor;

- 1542 - Sasul Johannes Honterus numegte ,,Dacia" intregteritoriul locuit de rom6ni;

- sec. XVI - Grigore Ureche aratd in ,,Letopisetul Moldovei"originea latind a poporului nostru;

- Miron Costin accentueazd gi el originea latind a poporului 9i

a limbii romdne, in,,Letopisetul Tdrii Moldovei";- Dimitrie Cantemir relie'feazd gi el, in ,,Hronicul vechimii

romano-moldovlahilor" (1722), originea latind a rom6nilor;- Mihai Cantacuzino, lendchitd Vdcdrescu, Dionisie Fotino,

Naum RAmniceanu argumenteazd, in sec. XVlll, origineadaco-romand a populatiei romdnegti;

- sec. XVlll - reprezentantii $colii Ardelene (lnochentieMicu-Klein, Samuil Micu, Gheorghe $incai, Petru Maior, lon

Budai-Deleanu) au promovat ideea originii latine (chiarexclusivd) a poporului romdn, a vechimii gi continuitdlii

acestuia pe meleagurile carpato-danubiano-pontice. Aceste

idei s-au regdsit intr-un memoriu inaintat de $coalaArdeleand Curtii de la Viena in 1791 9i intitulat SupplexLibellus Valachorumi

- reprezentantii gcolii istorice moderne (sec. XIX-XX): A.D'Xenopol, Bogdan Petriceicu-Hagdeu, Dimitrie Onciul, lon

Bogdan, Nicolae lorga, Gh. l. Brdtianu, David Prodan giallii.

Mai existd o categorie de cronicari 9i istorici labili inafirmaliile lor 9i influenlali direct de aspectele politice. Astfel:- cronicarul maghiar Szamoskozy lstvan, in sec. al XVI-lea,

susline cd romdnii sunt urmagii colonigtilor romani; dupd

unirea realizatd in 1600 de Mihai Viteazul, Szamoskozy igi

schimbd opinia, sustinAnd contrariul;- istoricul maghiar Makkai Laszlo sustine, in 1946,

veridicitatea informaliilor date de cronica lui Anonymus,pentru ca ulterior sd le numeascd ,,basme".

tTeoria imigralionisfd a fost elaborati in sec. al XIX-lea de

istoricul austriac Robert Roesler gi a fost precedatd de alte

contestdri ale originii gi vechimii poporului 9i limbii romAne,

ai cdror autori au fost:. Sasul Franz loseph Sulzer scrie la 1781-1782,,lstoria Daciei

Transalpine" in care susline:- dacii au fost masacrati in totalitate dp romani;- romAnii s-ar fi format ca popor in Peninsula Balcanicd, in

Moesia, unde primesc influenta slavd gi adoptd credinta

ortodox6;- romAnii trec ulterior la nord de Dundre, in sec. Xlll, cu

ocazia a doud evenimente: dupd expedi[ia tdtaro-mongold

dinlre 1241-1242 9i dupd ce au fost goniti din sudulfluviuluide cdtre impdratul bizantin lsaac al ll-lea Anghelos.

. Maghiarul Bolla Marton afirmd in sec. XVlll cd romAnii suntde origine bulgard, de unde li se trage gi denumirea de

,,volohi".

tTeoria roesleriand - fundamentul distorsiondrilor politizate

ale ideii de continuitate gi vechime romdneascd.A fost emisd de austriacul Robert Roesler in lucrarea sa

intitulatd ,,Studii rom6negti. Cercetdri asupra istoriei vechi a

romAnilor" (1871);Aparitia ei a fost favorizatd de climatul politic existent in

Transilvania (degi majoritari in aceastd provincie, rom6nii erauconsiderali tolerati, iar na[iunile privilegiate - maghiarii, sagii

9i secuii * au cdutat se conteste originea gi vechimearom6nilor fdrd fundamente gtiinlifice)

ldeile sale principale sunt:- dacii ar fi fost distrugi ca popor in urma rdzboaielor cu romanii;- vechea toponimie dacicd ar fi dispdrut tocmai din cauza

acestei extermindri;- Dacia nu a putut fi romanizatd in 165 de ani;- to[i locuitorii au pdrdsit Dacia in timpul impdratului Aurelian;- poporul romdn gi limba rom6nd s-ar fi format la sud de

Dunire (argumente: lipsa elementelor germanice in limbaromdnS; existenta unor elemente lexicale comune in limbilealbanezd 9i romAnd; asemdnarea dialectelor daco-romdn gi

macedoromAn; influenta slavd resim{itd de locuitorii de lanord de Dundre);

- romdnii ar fi un popor de pdstori nomazi;

- nu ar exista izvoare istorice care sd ateste existentaromdnilor la nord de Dundre, inainte de sec. al Xlll-lea.

Teoria a fost cu succes combdtutd de lucrdrile istoricilorromAni B. Petriceicu-Hagdeu 9i A. D. Xenopol.

Astfel, contraargumentele istoricului rom6n A. D. Xenopolau fost prezentate in lucrarea,,Teoria lui Roesler. Studii asuprastdruintei rom6nilor in Dacia TraianS" (1884):- continuitatea dacicd este demonstratd de revolta dacilor din

117 d.Hr, de dovezi arheologice, de prezen[a unor soldatidaci in armata romand, de pdstrarea unor toponime locale;

- etapa de romanizare la care se referd Roesler este doar ceaoficiald;

- continuitatea daco-romand este demonstratd prin doveziarheologice, numismatice, lingvistice;

- slavii sunt cei care ii separd in sec. al Vll-lea pe romdnii dela nord de cei de la sud de Dundre;

- existd izvoare lstorice care atestd prezenta romdnilor la nordde Dundre incd din sec. al lX-lea.

Negarea continuitdtii romOnegti s-a regdsit gi in secoleleXIX-XX, mai ales dupd realizarea Romdniei Mari. lstoriografiarom6neascd a contracarat aceastd tendintd prin opere gtiintifice

importante:- Vasile PArvan -,,Getica" gi ,inceputurile vielii romane la gurile

Dundrii";- N. lorga -,,lstoria romdnilor";- Gh. l. Brdtianu - ,,O enigmd gi un miracol istoric: poporul

romdn".Dupd al Doilea Rdzboi Mondial 9i pAnd la revolu$a din 1989,

istoriografia romAneascd a cunoscut alte deformdri. De exemplu,

cdnd Romdnia a devenit stat comunist, istoriografia a trebuit sd

sublinieze caraoterul imperialist al stdpAnirii romane 9i importanta

civilizatoare a slavilor in cadrul istoriei romdnilor' in timpul

regimului lui N. Ceaugescu, s-a adoptat o linie nalionalistd

exageratd in prezentarea evenimentelor istorice rom6negti' Astizi

aceste aspecte au dispirut din lucrdrile istorice de specialitate'

Studiu de caz: Gh. l. Britianu despre Marea Neagri

tGh. l. Brdtianu - omul gi oPera- a trdit intre 1898-1953, fiind un descendent al celebrei familii

a Brdtienilor (fiul lon l.C. Brdtianu 9i al Elenei Moruzi);

- a fost un reprezentant de seamd al gcolii istoriografice

romdnegti din perioada interbelicS;- a fost un discipol al lui Nicolae lorga;

- profesor universitar atdt la lagi, cAt 9i la Bucuregti 9i director

al lnstitutului de lstorie ,,N. lorga" din Bucuregti;

- membru al Academiei Rom6ne;

- specialist in istorie universald 9i bizantologie, integreazd

istoria romAnilor in contextul celei europene;

- a murit in timpul detenliei din inchisoarea comunistd de la

Sighet;

Lucrdrile sale de referintd sunt:- ,,Acte ale notarilor genovezi de la Perra gi Caffa"

- ,,Cercetdri privitoare la comer[ul genovez in Marea Neagrd

in sec. Xlll"-,,Marea Neagrd. De la origini pdnd la cucerirea otomand"

-,,O enigmd gi un miracol istoric: poporul romdn"

- ,,Tradilia istoricd despre intemeierea statelor romdnegti"

-,,Aduniirile de stdri in Europa 9i in ldrile Romdne"

tViziunea istoriograficd a lui BrdtianuEste reflectatd de lucrarea sa de suflet,,Marea Neagrd. De

la origini pdnd la cucerirea otomand", apiruti postum, la

Mrlnchen, in 1969. Astfel, pentru Gheorghe l. Brdtianu:- cunoagterea trecutului european era necesard pentru

intelegerea proceselor istorice romdnegti;- aceastd operd a fost, in intenlia sa mdrturisitd, realizarea

unei lucrdri de istorie universald referitoare la un spatiugeografic cu un destin agitat 9i diverse conexiuni in evoluliasa;

-,,univbrsalismul domind incontestabil spiritul gtiintei istorice";- tratarea temelor de istorie romdneascd in context universal

era o necesitate ce izvora din insdgi pozilia geograficd a

teritoriului ocupat de rom6ni.

Potrivit pdrerii sale, Marea Neagrd a reprezentat o ,,placdturnantd" a marelui trafic ai a schimburilor comercialeinternationale. Lucrarea incepe cu preistoria, continud cuosmoza dintre scili gi greci, apoi cu geto-dacii 9i cucerirearomand. Analizeazd istoria bizantind, comer[ul genovez gi

venetian in zond gi impunerea monopolului otoman indecursul sec. al XIV-lea. De asemenea, reliefeazi conexiuniledintre evenimentele politice din bazinul Mdrii Negre gi uneleaspecte din istoria romdnilor (ca de exemplu, formareaMoldovei ca stat gi pdstrarea indepenflentei statale a JiriiRom6negti).

Lucrarea gi intreaga operd gtiin{ificd a istoricului Gh.Brdtianu este caracterizatd de:- spirit critic Ai sistematic;