Legende sau \asmeferomAnifor

PETRE ISPIRESCU

vofurnu{ 2

Cuprins

lleana Simziana 5

Porcul cel fermecat.............. 27

ingir-te mdrgdritari..... ........... 41

Prdslea cel voinic ai merele de aur 51

Voinicul cel fdri de tatd..............:......... 65

Fata siracului cea isteali 94

Fit-Frumos cu cardta de sticld.... 104

Zdna 2dne1or............. 114

Cele doudsprezece fete de impirat gi palatul cel

fermecat 122

Ciobdnagul cel iste! sau turloaiele blendei.. 137

Poveste lirdneascd 148

Pasdrea mdiastrd 161

Fata mogului cea cu minte.... 195

Luceafdrul de ziud gi luceafdrul de noapte.................. 200

Ifeana Simziana

a%l tostodatd ca niciodati etc.

<'. \y

A fost odati un impdrat. Acel impirat mare 9i puternicbdtuse pe to[i ?mpdralii de prinpregiurul lui 9i-i supusese,TncAt igi intinsese hotarele impirdliei sale pe unde a inlircatdracul copiii, 9i toli impiralii cei bdtuli era indatorali a-i dacite un fiu d-ai sdi ca si-i slujeascd cAte zece ani.

La marginea impdrdliei lui mai era un alt impdratcarele, c6t a fost t0nir, nu se lisase s6-l batd; cAnd cddeacdte un pdrjol asupra tirei sale, el se fdcea luntre gi punte

Si-gi scdpa lara de nevoie; iard dupi ce ajunse labitrdnele, se supusese gi ellmpiratului celui mare gitare,fiindcd n-avea Tncotro. El nu gtia cum si faci, cum sidreagd, ca sd ?mplineascd voia acelui Impirat de a-itrimite pe unul din flii sii, ca si-i slujeasci; flindcd n-aveabdieli, ci numai trei fete. Dintr-aceasta el sta pe gdnduri.Griia lui cea mare era ca sd nu creazd acel impirat ci eleste zdcagl 9i se indiritnicegte a-i trimite vreun flu, dincare pricini sd vind S5-i ia impirdlia, iari el cu fetele lutsd moari in ticdlogie', in sdrdcie gi cu rugine.

Vizind fetele pe tatd-sdu tot suplrat, se luaserd 9i elede gAnduri, gi nu gtiau ce voie si-i facd ca sd-l mai

inveieteascd. Dacd vdzurd gi vdzuri cd nimic nu-i este peplac, fata cea mai mare igi lui inima in dinli gi-l?ntrebd intr-ozi la masi, cd de ce este suPdrat:

- Au purtarea noastrd nu-!i place? zise ea. Au supugiimdriei tale sunt rdi 9i a(dgogi de-!i pricinuiegte atitamihnire? Spune 9i noui, tatd, cine este vipera aceea carenu-!i di pace gi-!i otrdvegte bitrdnelele, 9i ne flgiduim chiar

' Zecag - dugmdnos, rdzbundtor2 Ticelogie - stare ialnicS, mizerie

a ne jertfi daci aceasta va putea si-!i aline oarecum m6h-nirile: cdci numaitu, tati, egti mAngiierea noastrS, dupi cumprea bine gtii; iari noi niciodatd n-am iegit din cuvdntul tdu.

- De asta, a9a este; n-am a md pldnge de nimic. Nu

mi-afi cdlcat porunca niciodatd. Dard voi, dragele mele, nu

pute{i sd-mi alina{i durerea care-mi pitrunde sufletul. Voi

sunteli fete, gi numai un bdiat m-ar scoate din nevoia in caremd aflu.

- Eu nu inleleg - zise fata cea mare - de ce ascunzide noi izvorul mAhnirilor tale, tatS; spune, cd eu, iatd, suntgata a-mi da viala pentru tine.

- Ce si gtili voi face, dragele mele! De cdnd sunteli pe

lumea asta albd, voi a{i imblat cu furca, cu acul, cu rdzboiul:gtili toarce, co.ase, tese. Numai un viteaz md poate mdntui,care sd gtie si rdsuceasci buzduganul, sd mdnuiascd sabiacu vArtute gi si cdldreasci ca un zmeu-paraleu.

- Oricum, tatd, spune-ne gi noui, ci doari nu s-o facegaurd in cer, dacd vom gti 9i noi ce lucru te amdrdgte.

Dacd vizu impdratul ci-l intelesc fetele cu rugdciunile,zise:

- latd, copilele mele, de ce sunt tot trist. Voi gtili cd

nimeni nu s-a putut atinge de impdrdlia mea, cdt am fostt6ndr, fdri sd-gi capete alageaua" gi fird sd se ducdruginat de unde a venit. Acum pArdalnicele de bdtrdnefemi-au secat toatd vArtutea; bratul meu e sldbdnogit, nu

mai poate sd invirteascd palogul de sd se cutremurevrdjmagul. $oimuleanul meu, pentru care p-aci p-aci erasd-mi piez viata pdnd l-am dobdndit, a imbdtr0nit 9i el:

este un rdpciugos; abia igi tdrdie gi el viala de azi pe

m6ine. Altddati abia md ardtam inaintea vrdjmagului gi, site [ii, pirleo! ?i sf6rAia cdlcdiele dinaintea felii mele; dardazi, ce sd vd mai spui? voi gtiti ci m-am supus celui maimare gi mai tare impdrat de pe fala pdmintului, insi la

t A-gi capata alageaua - a o pd!i, a da de belea

6

ddnsul este obiceiul ca toti supugiiimpiri{ieisi-i trimiti c6teun flu, s5-i slujeascd zece ani, gi eu vi am numai pe voi.

- Md duc eu, tatd - zise fata cea mare -, gi md voi silidin toate puterile mele sd te mulfumesc.

- Mi tem sd nu te intorci fdrd nici o isprav5. Cine gtiece incurcdturd vei face p-acolo, de si nu-i mai dea nimenide cdpitAi, cat hdul

- Tot ce gtiu, tatd, gi md figiduiesc, este ci nu te-oi dade rugine.

- Dacd este aga, pregitegtete gi te du. CAnd auzi falaci tati-siu ii dd voie si meargi, nu mai putea de bucurie.Punea la cale tot pentru drum; 9i se intorcea numai intr-uncilcAi, cAnd poruncea gi ageza lucrurile de cildtorie. i9ialese calul cel mai de frunte din grajdurile ?mpdrdtegti,hainele cele mai mdndre 9i mai bogate 9i merinde ca si-iajungi un an de zile.

Dupd ce tatd-sdu o vdzu gata de plecare, ii detepovetele pdrintegti de cum sd se poarte, cum sd faci ca sdnu se descopere cd e fatd. O invdld tot ce trebuia sd gtie unviteaz care merge la o aga slujbd ?nalti, gi cum sd sefereasci de bdrfeli 9i clevete, ca sd nu fie urdtd gi nebdgatdin seamd de ceilalli fli de impdrat. Apoi iizise:

- Pasi cu Dumnezeu, fiica mea, gi adu-fi aminte deinvdtdturile mele.

Fata iegi din curte ca fulgerul; n-o mai linea pdmAntulde bucurie; intr-o clipd nu se mai vdzu. $i daci n-ar fl statmaiincolo sd-gi agtepte boierii gi cardle cu merinde, acesteas-ar fi pierdut, fiindcd nu puteau sd se lind dupi dAnsa.

impdratul ii iegi pe de alti parte inainte, mai lamarginea impdrdliei, fird sd gtie ea; agezi indatd un pod dearamd, se ficu un lup gi se ascunse sub pod. Cind era sdtreacd fiicd-sa, deodati iegi de subt acel pod cu dinlii ranjifigi clin!5nind de te lua groaza; se uita drept la d0nsa cu nigteochi cari striluceau ca doul ficlii, gi se repezi la ea ca sd osfdgie. Fata, care inghetase sAngele in ea de fricd, igipierduse cumpdtul gi, dacd calul nu fdcea o sdrituri la o

parte, lupul infigea ghearele intr-insa; ea o lud Ia sindtoasainapoi. Tatd-sdu, care se intorsese inaintea ei, iegi s-ointdmpine, gi-izise:

- Nu-!i spuneam eu, fata mea, cd nu toate mugtele facmiere?

- Aga este, tat5, dari eu n-am gtiut cd, duc6ndu-md sislujesc unui impirat, am sd mi lupt gi cu fiare silbatice 9iturbate.

- Dacd este aga - zise impiratul -, gezi acasi de-!ivezi de fuse 9i mosoare, 9i Dumnezeu sd aibd mili demine, ca sd nu mi lase a muri ruginat.

Nu trecu mult gi se ceru gi fata cea mijlocie sd se ducigidinsa; gi se lega ci ea igiva pune toate puterile cum si-gisfArgeasci slujba ce lua asuprd-gi.

Dupd multe rugiciuni 9i fdgdduieli, se Tnduplecdtatd-siu 9i o ldsi gi pe d6nsa si se duci; dard pdli gi eaca soru-sa cea mare, 9l intAmpin6nd-o tatd-siu, cdnd seintorcea, ii zise:

- Ei, fata mea, nu (i-am spus eu cd nu se mindncd totceea ce zboarl?

- Adevdrat este, tati, aga mi-ai zis; dard prea eragrozav acel lup. Unde deschisese o gurd de sd mi imbucedintr-o datd, gi unde se uita cu nigte ochi din cari parcdiegeau nigte sdgelide md sdgetau la inimdl

- $ezi acasd dard - ii rdspunse impdratul-, de vezi decoada mdturei gi de zarzavaturile de la bucdtdrie.

Mai trecu ce mai trecu, gi iatd cd gi fata cea micd zisetatdlui sdu, intr-o zi, cind gedeau la masi:

- Tatd, lasi-mi gi pe mine sd fac o cercare: lasi-mi,rogu-te, si mI duc ai eu sd-miincerc norocul.

- Deoarece surorile tale cele mai mari n-au putut_oscoate la cipitdi, md mir cum iti mai vine sd vorbegti de tine,care nu gtii nici cum se mdndncd mdmiliga.

$i se cerca in tot felul sd-i taie pofta de plecare, dar6 inzadar.

8

- Pentru dragostea ta, tati - mai zise ea -, voi facepe dracul in patru, numai si izbutesc; insi dacd Dumnezeuimi va sta Tmpotrivd, mi voi intoarce iardgi la tine, gi firdsd md ruginez.

Se mai impotrivi tatd-sdu, se mai codi; dard fle-sa ilbirui cu rugdciunile. La urmd de tot, zise Tmpdratul:

- Dacd este aga, iatd, ifi dau 9i lie voie, sd vedem ceprocopseald ai si-mi faci. Ce-ag mai rdde sd te vdzintorcdndu-te cu nasul in jos!

- Vei rdde, tati, cum ai rAs gi de surorile mele, fdrdcu toate astea si le scazd cinstea,

Fata impdratului, dacd vdzu cd tatd-sdu ii dete voie,se g6ndi mai TntAi pe care din boierii cei bitrdni si ia depoviluitor. $i pdnd una-alta, ea igi aduse aminte de vitejiiletatilui sdu din tinerefe gi de calul sdu. Se duse deci lagrajd ca sd-gi aleagi gi ea un cal. Se uitd la unul, se uitdla altul, se uiti la toti caii din grajduri, 9i de niciunul nu i seprindeau ochii, degi erau armdsarii 9i caii cei mai buni dintoati Tmpdrd[ia. ln oele rnai de pe urmd dete gi peste calultatdlui sdu din tinerefe, rdpciugos, bubos gi zicind pe

coaste. Cum il vdzu, se uita la el cu mil6 9i parcd nu seindura sd se depirteze de d6nsul. Calul, daci vdzu aga, iizise:

- Se vede cd pentru iubirea ce ai citre impdratul,stipdn6, te uili aga de galeg Ia mine. Ce pui de voinic erain tinerefele luil Multe izbilnzi am mai flcut noi amdndoi.Dari de cAnd a imbitrinit, nici pe mine n-a mai incdlecataltul. $i daci md vezi aga de jigdrit, este cd n-are cine sd

md hrineascd ca el. Astdzi, uite, de m-ar Tngriji cinevacum sd-mi priiascd mie, in zece zlle m-ag face de nu m-agda pe zece ca d-alde 5gtia.

Atunci, fata zise:

- $i cum trebuie sd te ingrijeasci?