Istoria Pentru Testul 2

8/17/2019 Istoria Pentru Testul 2

1/11

1 Care sunt curentele reformiste şi contestatare şi de ce sunt numite aşa.Curentele reformiste- recomanda ameliorarea functionarii economiei de piata,iar curentele

contestatare- recomanda inlocuirea economiei de piata.a)socialismulb)nationalismulc)neoliberalismul si marginalismul.

2 Care sunt curentele socialiste premarxiste si caracteristicile lor.

a)socialismul crestin

b)socialismul laic timpuriu

c)comunismul utopic

d)socialismul productivist

e)socialismul asociationist.

Socialismul crestin -s-a inspirit atit din principiile moralei crestine,cum erau ascentismul si iubirea

aproapelui,cit sidin unele idei ale Renasterii,cum erau egalitatea intre oameni si binele comun.

Socialismul laic timpuriu- s-a dezvoltat in paralel si,in parte,in opozitie cu cel crestin.Adeptii sai

sustineau necesitatea unor prefaceri sociale immediate,militind pentru realizarea bunastarii si a

fericirii tuturor oamenilor.

Comunismul utopic -s-a manifestat la sfirsitul evului mediu si in epoca moderna,exponentii sai

fiind uneori incadratii in alte curente socialiste.Acestia se pronuntau pentru punerea si utilizarea in

comun a tuturor bunurilor existente in societate, aplicarea unor principii sociale egalitariste si

infaptuirea transformarilor preconizate prin actiunea violenta a unor grupuri de militanti entuziasti.

Socialismul asociationist -s-a dezvoltat la sfirsitul secolului al XV -lea si in primele decenii ale

secolului al X X-lea.!xponentii sai au criticat ve"ement rezultatele functionarii economiei de piata

si au propus inlocuirea ei cu forme asociationiste de organizare social-economica,caracterizate

prin instituirea proprietatii sociale asuprami#loacelor de productie,executarea in comun a muncii sirepartitia ec"itabila a veniturilor.

3)Ce fel de curente sunt romantismuleconomic,anarhismul si socialismul de stat.Anarhismul- este o fuziune a ideilor liberale si cele socialiste.De la liberaliaceasta scoala au luat ideea de neamestec a statului in economie si ideea

libertatii economice,iar de la socialisti au luat ideea despre propriatateaprivata si teoria exploatarii muncitorilor.Romantismul economic-Socialismul de stat-


2/11

4)Cine este intemeietorul curentului protectionist. Friedrich Lisht

5)Cine este Friedrich Lisht,ce stiti despre el.Friedrich Lisht(1789-18 !)- economist german,intemeietorul curentului protectionist.Lucrarile principale sunt:1827-“Trasaturile unui nou sistem de economie politica”1841-“Sistemul national al economiei politice”(opera sa undamentala!"otri#it opiniei lui $i%ai $anoilescu,”a ost singurul mare ad#ersar care pe care l-a cunoscli&eralismul economic in #eacul al ' '-lea”.

!)"nali#a succinta a conceptiei economice a lui F.Lisht.Criticile lui Lisht asupra li$eralismului% a!cosmopolitismul &!indi#idualismul c!materialismul."rin contrast cu economia politica li&erala Lis%t pune &a)ele economiei politice anatiunii.*&ictul de studio al acesteia pre)inta +iata economica a iecarei natiuni.Lis%tconsidera ca economia politica este o stiinta e perimental si el a di#i)at istoria economica

perioade. 1.perioada #inatorii si a pescuitului 2.pastorala .agricola 4.agricola si industrial .agricola,industriala si comerciala.7)"paritia curentului protectionismului economic./urentul protectionist s-a de)#oltat pe parcursul a apro imati# un secol,intre deceniul altreilea al secolului al ' '-lea si deceniul al treilea al secolului al ''-lea.0l a aparutsimultan in statele germane si in Statele nite ale mericii-tari in care de)#oltareaeconomiei de piata era intir)iata de nereali)area unitatii statale, de insu icienta #alori icarresurselor disponi&ile,dar si de pre)enta pe piata interna a mar urilor industrial,superioarecalitati#,importate din nglia.

8)&coala istorica 'ermana si etapele ei de de# oltare. &coala istorica 'ermana a cuprin 2 mari etape successi#e de de)#oltare: 1. echea scoala istorica 'ermana (18 3-18 3! *.+oua scoala istorica 'ermana (18 3-1 3,iar repre)entantii s-au a irmat inca din 1873-1883!+ec%ea 5coal6 istoric6 german6 a ost ilustrat6 de il%elm osc%er, 9runo ilde&rand ;i


3/11


4/11


5/11

procese şi fenomene, precum şi de reevaluare, dintr-o nouă perspectivă, a altora mai vechi, economiştii radicaliau acordat atenţie studierii:

1. genezei, naturii şi căilor de depăşire ale subdezvoltării economice;

2. raporturilor dintre ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare privind uxurile internaţionale de mărfuri,capital, tehnologie şi forţă de muncă;

3. uctuaţiilor, crizelor şi asimetriilor din economia mondială contemporană;

4. raporturilor dintre individ şi societate, precum şi dintre grupurile sociale legat de producţia şi repartiţiabunurilor.

19. Care sunt repre entan!ii de "a # ai radicalismului.

Printre cei mai importanţi reprezentanţi ai săi se numără J.K.Galbraith şi I.Wallerstein din SUA, A.Emmanuel şi

J.Attali din Franţa, G.Myrdal din Suedia şi alţi

20. Ce pute i spune despre economistul suede# ;unnar 2rdal.

Economistul suedez Gunnar Myrdal (1898-1987) a fost o personalitate marcantă a vieţii ştiinţice şi politicesuedeze şi internaţionale. A funcţionat ca profesor şi cercetător, ca secretar al Comisiei Economice a ONUpentru Europa, a fondat Institutul Naţional de Studii Economice din Stockholm şi în ultima parte a vieţii, a militatpentru pace şi dezarmare. În 1974 a fost distins, alături de F.A.v.Hayek, cu Premiul Nobel pentru economie. Esteautorul lucrărilor Teoria ec onomică şi regiunile s ubdezvoltate (1960) şi Sdarea sărăciei mondiale. O schiţăde program mondial împotriva să răciei (1970).

Ca şi alţi oameni de ştiinţă din generaţia sa, G.Myrdal a susţinut că un bun economist ar trebui să se preocupede nevoile oamenilor privite în ansamblul lor, şi nu doar de cele strict economice. În opinia sa, orice teorieeconomică porneşte de la o judecată de valoare cu caracter politic. Analizele ştiinţice nu pot, indiferent degradul de onestitate profesională al autorilor, să depăşească aceste judecăţi de valoare.

G.Myrdal s-a disociat de teoriile neoliberale privind comerţul internaţional, susţinute de unii exponenţi ai Şcolii delaStockholm. În opinia sa, adoptarea unei politici comerciale liberschimbiste accentua diferenţele de preţuri şi deproductivitate dintre exporturile ţărilor dezvoltate şi ale celor în curs de dezvoltare în detrimentul ultimelor.

Înlăturarea sărpolitică între statele lumii, cît şi creşterea rolului organismelor internaţionale specializate.

Economistul suedez se numără printre principalii teoreticieni contemporani ai statului-providenţă, pe care îlprivea ca expresie a întrepătrunderii intereselor tuturor grupurilor sociale. El aprecia că autorităţile publice aveaudatoria să asigure cele mai bune condiţii posibile de educare, locuit, ocrotire a sănătăţii şi asistenţă socială. Înacelaşi timp, el a atras atenţia asupra birocratizării crescînde a instituţiilor statului, pe care o atribuia manipulăriiunor obiective generale în favoarea unor interese de grup şi individuale.

*1.=epre#entant al c>rui radicalism este


6/11

Raul Prebisch (1901-1987), personalitate de referinţă a gîndirii economice contemporane, este

întemeietorul radicalismului latino-american . El a cunoscut, în perioada sa de formare, lucrările lui

M.Manoilescu, publicate în limbi de circulaţie internaţională, precum şi ale altor economişti de orientare

protecţionistă şi corporatistă. Sub inuenţa acestora, el şi-a dezvoltat propria doctrină, pe care a expus-o în

lucrarea Dezvoltarea e conomică a Americii Latine ş i principalele e i probleme (1950) şi a recomandat-o, în

calitate de secretar al Comisiei Economice ONU pentru America Latină (C.E.P.A.L.), în vederea aplicării în

statele membre. Potrivit doctrinei sale, principalele cauze ale apariţiei şi adîncirii fenomenului subdezvoltării sunt

structurile asimetrice din economia mondială şi relaţiile inechitabile din comerţul internaţional.Studiind evoluţia

economiei mondiale contemporane , R.Prebisch a pus în evidenţă decalajul dintre „centrul" şi „periferia" ac esteia .

Prin conceptul de „centru", el înţelegea ansamblul statelor dezvoltate avînd economie de piaţă, iar prin

„periferie", ansamblul statelor în curs de dezvoltare.

Teoriile liberale clasice şi neoclasice ale comerţului internaţional avantajau ţările industrializate şi

subminau economia celor în curs de dezvoltare, prin importuri ieftine şi ruinarea ramurilor tradiţionale . Pentru

remedierea acestei situaţii, economistul argentinian recomanda industrializarea rapidă a ţărilor în curs d e

dezvoltare prin politici comerciale protecţioniste şi substituirea importurilor . În ultima parte a activităţii sale,

evaluînd rezultatele contradictorii ale aplicării recomandărilor sale, R.Prebish şi-a nuanţat opiniile. Procesul de

industrializare, considera el, urma să aibă în vedere adoptarea unor măsuri de control al preţurilor la nivel

mondial, asociate cu integrarea regională şi acordarea unui tratament preferenţial în relaţiile economice dintre

statele partenere.

23. Ce este neoli$eralism economic %i c&nd apare.

'rin neolineralism este desemnat un concept loso co social si politico –economic care se bazeaza pe teoria neoclasica si liberalismului classic si care

urmareste minimizarea in uentei statului asupra dezvoltarii economice.

Spre deosebire de laisse-faire-lue liberalismului clasic , neoliberalistii considera

necesara interventia regulatorie pentru guvernarea pietii functionale. Termenul de

‘ neoliberalism pentru prima data au caracterizat la o conferinta din !aros din "#$%.

(4. Cine sunt p#rin!ii neoli$eralismului economic.

&rederic 'a(ec

)udovic von *isses


7/11

( . Care sunt orient#rile principale din neoli$eralismuleconomic.

În cadrul neoli

alta liberal-socială .

*. Conser"atoare- reprezentatntii erau pe pozitia consolidarii cu un instrumentar

teoretic si metodologic mai perfectionat a abordarilor liberale traditionale .

Ei au fost prezenţi atît în cadrul acelor şcoli neoclasice care şi-au continuat activitatea, cum era Şcoala de

la Stockholm, cît şi în cadrul unor şcoli nou îninţate de gîndire economică neoliberală, cum erau Şcoala de la

Londra, Şcoala de la Chicago, Şcoala din Virginia şi altele. Principalul curent al acestei orientări neoliberale

este monetarismul .

*onetrismul porneste fundamental de la stabilitatea sectorului privat . +nstabilitatea este atribuitamai presus de toate politicile monetare , a creditelor si scale.

+n cazul aparitiei monopolului monotarismul se bazeaza pe piata libera si considera ca pe termen

lung mecanismele autoreglatorii ale pietii pot conduce la un ec ilibru al pietii.

**. +rientarea li$eral-sociala Adepţii unei mai largi deschideri sociale a neoliberalismului

şi-au propus, în esenţă, corectarea sau, după caz, renunţarea la acele abordări liberale clasice şi

neoclasice care s-au dovedit istoriceşte depăşite (le numeau paleoliberale )sau nerealiste, fără să

renunţe la principiile perene ale liberalismului. Principalul curent al acestei orientări neoliberale

este ordoliberalismul , dezvoltat în cadrul Şcolii de la Freiburg.

+rdoeli$eralismul- considera tendinta pietelor nereglementare de a elimina

mecanismul de concurenta. Scopul ordoliberalismului este o demonopolizare.

*!. +umi i şi anali#a i curentul principal al orient>rii conser atoare

onetarismul a ap6rut ca o reacCie teoretic6 la ortodo ia FeGnesist6, dominant6 >n anii H 3 >nmacroeconomie. Ee alt el, monetarismul se >nscrie >n tradiCia 5colii de la /%icago, care >ncepInd cu1 3 a susCinut cu ermitate principii incompara&ile cu orice orm6 de FeGnesism, dintre care le re pe cele mai semni icati#e:

JpiaCa concurenCial6 este cea mai &un6 orm6 de organi)are economic6K

Jcomponentele economice sunt e plicate de teoria neoclasic6 a preCurilorK

Jstatul tre&uie s6 se a&Cin6 de la a modi ica resursele unei economii.


8/11

st el, tradiCia gIndirii li&erale ;i monetariste de la /%icago a constituit punctul de re erinC6 al ela&monetarismului. nii H73 sunt anii de glorie ai monetarismului ;i totodat6 sunt anii de trium aili&eralismului. ntr-ade#6r, MreCetele FeGnesisteM tradiCionale, care susCineau posi&ilitatea relanseconomiei conBugat6 de politica monetar6 ;i pornind de la corelaCiile po)iti#e pe termen scurt >ntrea&undenCa monetar6 ;i cre;terea economic6, se do#edeau incapa&ile de a reali)a MreglaBul inM al

economiei. Sunt puse >n cau)6 >n acest el practicile economice conBuncturale care garantau cre;tereeconomic6 6r6 derapaBul preCurilor. plicarea concret6 a monetarismului de gu#ernele li&erale dintserie de C6ri a contri&uit indu&ita&il la trium ul monetarismului.

Termenul de monetarism a ost in#entat de n trei puncte cre)ulmonetarist:NJimpulsurile monetare sunt determinante >n #ariaCiile producCiei, ocup6rii ;i preCurilorKJe#oluCia masei monetare este indicatorul cel mai sigur pentru a m6sura impulsurile monetareK

JautoritaCile monetare pot controla e#oluCia masei monetare >n decursul ciclurilor economice.

*7. umi!i %colile principale de &ndire economic#

neoili$eral# de orientare conser"atoare.

Scoala de la CicagoŞcoala de la StockholmScoala de la )ondraScoala irginia

(/. Anali a!i principalul curent de &ndire economic# neoili$eral#

de orientare social-li$eral# %i 0n cadrul c#rei %coli s-a de "oltat

Principalul curent al acestei orientări neoliberale este ordoliberalismul , dezvoltat în cadrul Şcolii de la Freiburg.

$rin ordoliberalism este exprimat% varianta german% a neoliberalismului. Ca motiv pentru necesitatea unei

reglement%ri cadru, ordoliberalismul consider% tendin a pie elor nereglementate de a elimina mecanismulț ț

propriu de concuren %. &fertan ii se unesc, formeaz% cartele i se 'n eleg asupra pre urilor, aspir% laț ț ș ț ț

formarea de monopoluri i astfel pot s% dicteze pe pia % (stap nirea pie ei). Concuren a destructiv% poateș ț ț țc tiga predominan % fa % de concuren a performant%. $roblema pe care statul trebuie s% o rezolve ar fi,ș ț ț ț

drept urmare, s% dezvolte un cadru legal care s% constea factic din legi privind cartelul i ș concuren aț ,

transparen a pie ei, s% spri#ine accesul liber la pia % i s% se 'ngri#easc% de stabilitatea nivelului pre ului.ț ț ț ș ț

deea social% i principiul performan ei, acceptarea ordinelor i descentralizarea trebuie s% se reconciliezeș ț ș

unele cu celelalte. *copul cel mai important al ordoliberalismului este o de-monopolizare . +unc ionareaț

deficitar% a pie ei este posibil%, 'n g ndirea ordoliberal%, acolo unde s-a negli#at fondarea la timp a &rdo -ț

ului potrivit - de exemplu 'n cazul lipsei unei determin%ri a compensa iei pentru consumarea bunurilorț

comune, cum ar fi mediul sau 'n cazul m%surilor insuficiente 'mpotriva form%rii cartelului.

*9. ;ene#a, e olu ia şi esen a curentelor economiei diri?ate.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Concuren%C8%9B%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Concuren%C8%9B%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Concuren%C8%9B%C4%83


9/11

În prima jumătate a secolului al XX-lea, evoluia economică i social-politică a lumii a fost caracterizată deaccentuarea fenomenelor de instabilitate i dezechilibru, manifestate, între altele, prin cele două războaiemondiale, criza economică din 1929-1933, revoluii i războaie civile

Alături de alte cauze, acest fapt a determinat autorităile publice din multe ări să adopte politici economice acăror trăsătură comună consta în întărirea rolului statului în viaa economică, exemplul cel mai cunoscut indprogramul "New Deal" aplicat în SUA în perioada 1933-1939.

În planul gîndirii economice, aceste evoluţii au contribuit la scăderea inuenţei curentelor tradiţionale degîndire economică şi la ascensiunea curentelor de orientare dirijistă, care preconizau, ca principală recomandarede politică economică, intervenţia permanentă şi organizată a statului în economie.

In sec. XX est ecel mai important curent. Economistii Smith , Marx, Keyns au pus bazele celor mai maricurente de gindire economica ecare din ele au perioada de ascensiune , decadere contestare renovare.Eeconomistii clasici si neoclasici au pus accent pe cresterea productivitatii muncii si sporirea ecientei.

Economistii marxisti au pus in evidenta « limtele si inconvinientele acesteia , evoluind de la negarea de principiia econoiei de piata la admiterea ei. In urma crizei economice 1929/33 care a zguduit intregul ediciu economicatit teoretic cit si practic s-a parbuit in primul rind dogma liberal a autoreglarii spontane a economiei de piata prinmecanismul preturilor.

Vechile teorii a miinii invizibile a lui Smith sau teoriile pietii a lui SAY sau dovedit neputincioase in fataproblemelor economice: crsterea somajului

Scadera puterii de cumparare, falimentul productiei , deprecierea valorilor .Sub impactul acesteia politicaliberului schimb a dat faliment.

3 . Care este doctrina principal a curentului economiei diri2ate

Keynesismul

31. Care sunt lucr#rile de referin!# ale . . 5e6nes.

'rima lucrare 7 /0irculatia monetara si nantele din +ndia1

/0onsecinte ale pacii1 "#"# –ia adus cea mai mare faima

"#2$ / 3seu asupra reformei monetare1

"#$4 /Tratat asupra banilor /

5 2 etapa in gindirea economica este dominata de lucrarea principala1 Teoria generala

a folosirii miinii de lucru a dobinzii si banilor1

3(. Care sunt pro$lemele puse de . . 5e6nes 0n fa!a %tiin!ei economice.

'ro$lema $anilor si 8nantelor autorii considerau ca stabilitatea si ec ilibrul

bugetar sunt conditiile c eie

+n fruntea prioritatilor ei plaseaza socialul

+n primul rind trebuie utilizata complet forta bratelor de munca.


10/11

!e planul 2 este economia , +++ este moneda si nantele.

33. Care este esen!a teoriei enerale a lui 5e6nes.

6e(nes a urmarit sa dezvolte o teorie care sa poata expplica determinarea productiei

globale si in consecinta a folosirii miinii de lucru. !rin acceasta teorie 6e(nes a pus

bazele a ceea ce mai tirziu se va numi macroeconomia, totoodata a pus si bazele uneiteorii a in atiei.

3l propune o terminologie noua costul factorial, costul de intrebuintare, venitul

global, cererea efectiva ntia cererii si functia ofertei globale. 7pera economica a lui 8.*.6e(nes este vasta si diversa. 3a re ecta doua etape din gandirea sa economica. +n primaetapa, 6e(nes evolueaza , in esenta, pe linia traditionalista neoclasica, in uentat ind, atat de

educatia primita cat si de apartenenta sa politica. Din aceasta perioada dateaza lucrarile sale

0irculatia monetara si nantele in +ndia 9"#"$:, 0onsecintele economice ale pacii 9"#"#:, 3seuasupra reformei monetare 9"#2$:, 0onsecintele economice ale politicii d-lui 0 urc il 9"#2;: si

mai ales, Tratat asupra banilor 9"#$4:.

5 doua etapa este marcata de lucrarea economica fundamentala Teoria generala a folosirii

mainii de lucru, a dobanzii si a banilor , ap4:.

6e(nes a formulat mai multe teorii precum teoria genaral< a ratei dobanzii, teoria clasic< a

ratei dobanzii, teoria general< a ocup


11/11

Istoria Pentru Testul 2

Documents

Transcript of Istoria Pentru Testul 2