{

FLORENCE BRAUNSTEIN

ISTORIAcrvrLtzNrl lLoR

De la origini pf,ni in secolulUll d.Hr.

Traducere: Margareta Chiva

Editura ORIZONTURI

FLORENCE BRAUNSTEIN

U

Upanigade: texte de speculatii mai mult filozofice 9i mai putin

mitologice despre originea UniversuluiV

Vaigegika: teorie elaboratd de Kanada, ,,devoratorul de atomi"

Vak: cuvAntul creator al UniversuluiVaruna: zeu din panteonulvedicVEsana: reddri ale actelor anterioareVeda: literal ,,gtiin!a" (cunoagterea), texte scrise intre sec. XV gi

sec. XVed6nta: etimologic sfArgitul Vedelor, Darshana consacratd me-

tafizicii: Ansamblul UpaniQadelor VediceVignu: la origine zeu solar, conservator al cosmosului sau amin-

tire a umanitSliiin hinduismY

Yantra: figurd geometricd trasatd pentru meditalie givizualizare,

cu scopul de a stdpdni mentalul sau for[ele cosmiceYavana: nume vechi al ionienilor purtat de grecii din Asia

Yoga: una din cele gase Darshanas clasice. Doctrini de acces la

eliberare constdnd in practici psiho-fizice

254

Cuprins

RispAntie a influenfelor, risp6ntie a metodelor............ldentitdli culturale gi influenteCe este o identitate culturald?...

Ce inseamnd influente?Ce gi cum se transmite?.................Tradilie, religie gi cotidianDrumurigi comer[....CdmilaCine gi ce inlelege?

lstorici gi sociologiArheologi, explordri gi experimentdri ............

Gadre istorice gi culturale pdni la mijlocul celuide-al doilea mileniu

Marile evenimentePuterea scrisului, puterea cuv6ntului

Notiunile de Orient gi Occident.Scrierea gi sacrul......

,,Cuvdntul este verb giverbul este Dumnezeu" ..............Puterea sunetelor gi a numerelor ..............

Cuvdnt gi muzicdMundum regunt numeri .......Matematicd

$tiinle gi tehniciPlante gi medicindPAine, aur gi argintAstronomie gi cosmologie ................

Cadre istorice si culturale pini in secolulal Vl-lea i.Hr............. 101

Marile evenimente 101

Locurile miturilor gi ale credin[e|or............ 110

335

162525343841

4144

474758586470747481

86B9909497

Gadre istorice gi culturale pini in era cregtini.............. 143

al Vl-lea d.Hf.........................,...,.r.rr!.'i.r.....r..,......... ,,,1

Descrierea GIP a Bibliotecii Nationale a Rom6nieiBRAUNSTEIN, FLORENCE

lstoria civilizafiilor / Florence Braunstein ; trad.de Margareta Chiva. - Bucuregti : Orizonturi,2017

tsBN 978-973-736-355-8

l. Chiva, Margareta (trad.)

008

Corector: Emilia LeancdTehnoreda clor'. P u i u En acheCoperta: Puiu Enache

Title of the original French edition: Histoire de civilizations

- published by ElliPses -Copyright 1996, Edition Marketing S.A.

Editura ORIZONTURI - BucuregtiB-dul Libertalii nr. 4, bl. 117 , ef.7 , ap. 20

telefon: 021 .317 .76.79, 0744.531 .333e-mail : orizontu ri@editura-orizonturi. ro

Rispintie a influentelor,fispdntie a metodelor

ldentitifi culturale gi influenfe

Culturi gi civiliza[ii, aceste ,,oceane de obiceiuri, deconstrdngeri, de afirmdri", dupd opinia lui Braudel, suntrezultatul mogtenirii, acumulirii, oricare ar fi momentulales din istoria lor sau din cea a umanitdlii. Acegti doitermeni implicd in egald mdsurd spafiul, teritoriul undeau loc transformdri legate de grupurile umane care leproduc, la fel ca giin artd, gdndire, economie, in ansam-blul ,,experien[elor sociale care fac din acestea reguli,cunogtin[e, metode"l care le conferd propria lor identi-tate.

Astfel, o culturd este consecin[a, cristalizarea adap-tdrii gi a intdlnirii dintre grupuri de oameni. De-a lungul

1 Riffard P.A., Qu'esf-ce1990, p. 26.

que l'6sot6risme, Robert Laffont,

3

FLORENCE BRAUNSTEIN

Socrate; pe bust este gravat un pasajdin Platonrelativ la forla ra[ionamentului. Muzeul din Napoli.

timpului, acegtia se adune, potrivit afinitS[ilor lor, in co-munitdti care igi determind liber sensul devenirii lor.

Crearea unei culturi trece de asemenea prin selec-tarea sau afirmarea valorilor, credintelor, pasiunilor in-dispensabile punerii in ordine a regulilor, finalitd[ilor,normelor. Existd o pluralitate de culturi a cdrei finalitatediferd de cea a progresului fiindcd nu a avut loc in modnecesar gi liniar. O culturd este o spirald a cdrei fo(d

4

tsToRtA c rvrltzATil LoR

se bazeazd pe continuu gi pe discontinuu, pe ordine gipe dezordine, pe conservare 9i pe respingerel. lmagi-nea intregitd a omului pe care l-am putut percepe aicise pierde de-a lungulintrebdrilor filozofice intr-un nor depraf format din doctrine contradictorii. Nu existd univer-salitaite a g6ndirii umane, de concepte, tot aga cum nicioculturd nu poate fi un simplu proiect al ra[iunii sau al unuiansamblu de legi fizico-matematice.

Ce este o identitate culturali?

ldentitatea este cea care ii permite omului sd reu-neascd ceea ce il definegte Tn acelagi timp ca homo fa-ber, homo mysticus gi homo tehnologicus. Putem oaresd aplicdm aceeagi definitie culturilor gi sd presupunemcd identitatea lor se formeazd ?ncepdnd cu reunirea opo-zi[iilor 9i similitudinilor lor? De ce nu se vorbegte despreidentitatea unei civilizatii? Maiintdi este necesar sd ddmo definitie acestui ultim termen gi sd precizdm termenulde culturd in raport cu acesta.

Termenul de civilizalie este necunoscut aproape pe totparcursul secolului al XVlll-lea, iar dacd se folosegte, seintrebuin[eazd singularul. Enciclopedia lui d' Alembert gia lui Diderot nu i-a gdsit niciun loc printre articolele sale.in timp ce calificativul ,,civilizat" a fost utilizat destul de

1 Pentru o abordare antropologicS, cf. lgnasse G., GenisselM.C.,lntroduction d la sociologie, Ellipses, 1995, pp.77-80.

FLORENCE BRAUNSTEIN

mult, substantivul ,,civiliza[ie" nu-gi face apari[ia decdt inultima treime a secolului al XVlll-lea. Multd vreme sen-sul sdu va fi acela pe care i-l dd Secolul Luminilor, adicdcel al institu[iilor capabile sd facd sd domneascd ordineagi armonia, sd rdspdndeascd in lume spiritul Europei.

Astdzi se admit in mod normal doud sensuri. Primulopune acestui termen, Tn egald mdsurd, atOt ,,natura",cAt gi ,,barbaria". Civilizalia constituie starea unui grupuman evoluat, glefuit, civilizat. Al doilea, mai larg, de-semneazd procedeele tehnice, credin[ele, activitd[ileintelectuale, artistice, formele de organizare politicd gisocialS ale unui popor. Aceste diferite elemente se intre-pdtrund deoarece rareori o civilizafie rdnndne omogenS.

Civilizatia - subliniazd Morin - este ,,ceea ce a putut fidobAndit gitransmis de la o societate la alta"1. in DeclinutOccident'ulur, Spengler numegte cultura ,,epoca consti-tuirii reprezentdrilor simbolice"2. Termenul de civiliza[ienu se aplicd decAt perioadelor ulterioare, care se carac-terizeazd prin aceea cd reneagd epoca reprezentdrilor.Astfel am putea sd ne intrebdm - in civilizatia noastrdoccidentald, care nu mai este culturd a sufletului, ci civi-lizalie a spiritului - cum se pune problema culturii?

L6vi-Strauss nu inceteazd sd se mire in fata aces-tui artificiu care pune ,,c6nd societatea in culturS, c6ndcultura in societate"3; eroarea constd in a nu fi distins,in prealabil, civiliza[ia gi cultura - scrie Raymond Aron -gi in a nu fi infeles ,,fenomenele culturale dec6t in opo-zi[ie cu faptele din societate"a. Primele sunt universale

1 Morin E., Penser I'Europe, Gallimard, 1987, p.37.2 Spengler O., Le Declin de I 'Occidenf, esquisse d'une mor-

phologie de I'histoire universelle, Gallimard, 1967, p. 31.3 L6vi-StraussC., Parole donn6e, Plon, 1984, pp.26-27.aAron R., Soclo/ogie allemande contemporarne, PUF, 1950,

p. 66.

lsToRtA ctvtLIZATILoR

gi transmisibile; celelalte sunt netransmisibile gi unice.Cultura universald, pentru a deveni plural5, a trebuit sdintdlneascd alte culturi.

Descoperirea pluralitd[ii unei culturi- ne spune P. Ri-coeur - nu se face niciodatd fdrd riscuri: ,,se poate in-t6mpla sd nu mai existe decdt alfii, noi ingine sd fim unaltul printre altii, iar aceastd Tnt6lnire a altor tradi{ii cul-turale a fost pentru cultura noastrd o piatrd de incercaredin care n-am tras incd toate invdtdmintele"l.

Dar se gtie cd, in timpuri indepdrtate, omul a trebuitmai int6i sd se descopere pentru a se inventa. Spre aaccede la uman, el a invdfat sd se exprime prin siste-me, procedee gi tehnici. Autor al lumii, ca gi al lui insugi,cultura sa a fost modul sdu de a fi totodatd al lumii gi inlume. Dacd in comuniunea sa cu natura gi cosmosul acdutat sd-gi lase amprenta, aceasta se datoreazd faptu-lui cd a dorit - cum spune Hegel - ,se se cunoascd peelTnsugiin forma lucrurilor, sd schimbe lumea exterioardgi sd alcdtuiascd o lume nou5, o lume umand"2. Aceastdmetamorfozd s-a realizat progresiv, gra[ie unei str6nserelalii cu cosmosul gi cu mediul cultural. Pentru Sartre,omul nu este nimic altceva decAt ceea ce face el, ,,estecondamnat sd fie liber". Cunoagterea for[elor naturii l-acondus - dupd E. Cassirer - cdtre {elul cdutat, I-a fdcutsd urneascd istoria 9i sd instaureze,,un echilibru garan-tdnd conservarea societdfii"3.

Modificirile care au produs-o pe aceasta din urmdsunt de diferite feluri, dupd opinia gAnditorilor: de or-

1 Ricoeur P., ,,Civilisation universelle et cultures nationales" inrevista Esprit, p. 447.

2 Hegel H.W.F., L'Esthetique, trad. Flammarion, in Bataille G.,L'Erotisme, ed. 10/18, p.237.

3 Cassirer E.,La philosophie des lumidres,6d. Fayard/Agora,1986, p. 280.

FLORENCE BRAUNSTEIN

Braque.Nud in picioare.

dinul afirmdrii, puterii, voin[ei, pentru Schopenhauer,Nietzsche, Adler; de ordinul impulsurilor sexuale pentruFreud 9i Jung; de ordinul economic pentru Max. Omuleste totodatd subiect care produce gi subiect care con-sumd. Aceste transformdri vor fi incd gi mai semnificati-ve in lumea g6ndirii gi a psihicului.

Totugi, societatea gi-a modelat ,,comportamentul cuinstrumentele pe care i le oferd lumea materiald"l. Omul,mai intdi spectator mundi, n-a creat lumea, ci, de fapt,a recreat-o. Proprietdtile particulare, consecinte ale in-terrela[iei gi ale intAlnirii acestor doud medii, biologiculgi naturalul, imbogdtite prin tradiliile mentale ale fiecdruigrup uman de-a lungul mileniilor, au dat nagtere parti-cularului specific fiecdrei societ6fi umane". Cunoagtereadevine, pu{in cAte pu[in, explica[ie gi Il face pe om sdconstate - reluAnd formula lui Galilei - cd ,,natura estescrisd in limbaj matematic".

1 Leroi Gourhan A., Le Geste et la parole, technique et langage,Albin Michel, 1964, p. 209.

tsToRtA ctvt LtzATr I LoR

A existat mai Tnt6i o percepfie a realului ca dat imedi-at: una din particularitd[ile sale este de a fi gtiut sd negelucrurile naturii, naturalul (a se vedea mai tdrziu cd gipropria sa naturd), de a avea obiecte care, in acelagitimp, con[in un proiect Tn structura lor 9i Tl indeplinesc inperforman[ele lor. Ca gi cum ar exista un fel de determi-nism care ar Tmpinge omul sd fie creatorul propriilor salestructuri, fdc6ndu-le din ce in ce mai complexe, gd-sindu-gi locul in logica fiin[elor vii. ,,A crea inseamnd deasemenea a se crea", scrie Rilkel.

Schimbdrile, ndscute din opere individuale sau co-lective, au avut drept consecin[d fie sd vehiculeze ide-ile creatoare de la o culturd la alta, ajungind la sintezelineare, fie, dimpotrivd, sd creeze rupturi iremediabilecu propria mogtenire. Fuziunea lor creeazd identitateaculturilor, ajungAndu-se la integrarea lor sau la un fel desuprapunere vulgard a elementelor ori chiar la respinge-rea lor definitivS.

Modul in care indivizii asimileazd cultura provine dintriere, selectare, filtrare. lndividualitatea joacd aici un roldeterminant, iar cultura - dupd cum presupune EdgarMorin - are rolul de ,,genotecd" a societdlii umane, careconservd gi informafia socialS. ]n colectiv, individul igisporegte posibilitalile de autonomie gi de stdpdnire apropriei sale vieli deoarece igi creeazd propriile determi-nisme interne. lndividul devine astfel, pentru Castoriadis,,depozitarul dorinfelor, investi[iilor, cerinfelor, agteptdri-lor, stdp6nul semnificatiilor al cdror obiect a fost, incd dela conceperea sa gi chiar mai inainte, din partea celorcare i-au dat nagtere gi l-au crescut". Dar forma de soci-alizare este cea care permite ca un oarecare num6r de

1 Rilke R.M., Leffres d un jeune podte,p. 87.

fi

Flammarion, 1983,

FLORENCE BRAUNSTEIN

evenimente sa devina semnificative din punct de vederesocial, fie acestea trdite, fie imaginare. Mai mult sau maipu[in congtient, acestea sunt modurile de a trdi, atitudi-nile de a fi care genereazd obiceiuri, tradifii, convingeri,credin[e. Astfel, fiecare culturd este manifestarea origi-nard gi originalS a indivizilor care o compun.

De asemenea, nu existd grupuri umane care sd fitrS-it separate. incd din cele mai vechi timpuri, arheologiaa demonstrat existenfa schimburilor 9i contactelor intrediferitele culturi. Drumuri pentru caravane traverseazdAsia, legAnd China de Europa; cele din nord trec prinMarea Caspicd gi Marea Neagr5, in timp ce cele din sudstrdbat Tnaltele platouri ale lranului gi Siriei. Succesulacestei intdlniri culturale este in egald mdsurd legat decapacitatea actorilor sociali de a primi 9i de a da, ca 9ide condi[iile istorice in care acestea au loc. Dupd Freud,int6lnirea unui goc traumatic intre cosmologic, biologic Aipsihologic este aceea care dd nagtere congtiinlei omuluiin Occident. Fdrd matematizarea lumii de cdtre Galilei gi

Copernic, fdrd aventura evolutivd a phylum-ului uman,fird congtientizarea psihologiei umane, fdrd confrunta-rea dintre acestea trei gi fdrd ca acestea si se adunetoate, identitatea sa n-ar fi putut sd se formeze.

Fenomenul de acumulare, care se produce ca un faptcomun la civilizatiile occidentale gi orientale, este el si-nonim cu progresul? Paul Ricoeur arald cd acumulareade mijloace este cea care face sd existe in cele din urmdo istorie uman5. Recunoagterea omului de cdtre om sedetageazd pufin cAte pu[in de toate aceste fenomenegi face din diversitatea tuturor acestor grupuri sociale ounicd umanitate, care igi dezvoltd experien[a: in reven-dicarea singularitd[ii sale, omul atinge universalul. Pen-tru L6vi-Strauss, societatea este aceea care ne creeazdsentimentul de identitate personald: ,,dacd aceastd pre-

rsToRrA crvr LrzATrrLoR

siune ar lipsi, nu sunt sigur cd acest sentiment ar fi la felde puternic pe cdt crede cea mai mare parte a oamenilorcd ilincearcd"l. ldeea se regdsegte intr-o oarecare md-surd in formularea lui Heraclit, care vede in orice grupa-re un efect doctrinar, ,,oamenii lumina[i locuiesc aceeagilume".

Totugi, identitatea culturald gi cea religioasd trebuiediferen{iate chiar dacd acea cauzd care duce la aceastapoate fi similara. in perioada anticd timpurie, ordinea so-ciald organizeazd elemente care ii sunt proprii. Cu toateacestea, rdm6n exterioare indivizilor care o construiesc.Acegtia din urmd nu stdpdnesc in realitate nici ordineasociald, nici religia, care tine de o elitd. Oamenii suntatunci ,,mai religiogi dec6t zeii", dupd cum spune Polybi-os despre romani. Totugi, prin religie se va ajunge la re-alizarea individului, el neputdndu-se afirma decdt dacdrenun[5 la sine insugi. Fiinta nu se poate afirma decOtsacrificAndu-se ca realitate fenomenald.

Divinul este intrevdzut ca fundamentul oricdrui lucru

9i nu ca principiul ra[iunii suficiente care va implica alteperceptii, a timpului, a istoriei gia cauzalitafii. Opusd uneicunoagteri ra[ionale a Iumii existd o cunoagtere intuitivS,unde toatd inlelepciunea omului constd nu in a-gi afirmavoinla de putere, ci in a se detaga de aceasta. Adevd-rul istoriei este conceput aici ca o revelafie progresivd aunui adevdr etern. Ac[iunea dezinteresatd, renun[area,non-actiunea constituie efosu/ lumii din Extremul Orient.in acest tip de civilizalie, ca giin culturile tradilionale aletrecutului, g6ndirea care fine de mit gi de poezie igi con-servd incdrcdtura, iar timpul, spa[iul, cauzalitatea sunt 9i

1 L6vi-Strauss C., De prds et de loin, entretiens avec D. Eri-bon, ed. Odile Jacob., col. ,,point Seuil", pp.233-234.

10

FLORENCE BRAUNSTEIN

mai mult guvernate de aceste structuri simbolice dec6tde cele ale coglfo-ului.

Ceitrei rryi-magi aduc Pru.ncului lisus

Evolufia fenomenelor religioase este legatS, la ori-gine, de o predominanld a libertdtii personale, intr-unmoment in care persoana care devine congtienti deea Insdgi se detageazd de societate. Nu din intdmplarecregtinismul, budismul gi mahomedanismul poartd nu-mele fondatorului lor.

Astfel se dezvdluie viziunea unei lumi care nu se afir-md in contradic[ie cu fenomenele sensibile, ci, dimpotri-v5, o va invdlui intr-o totalitate care o apropie de om ingeneral. Cuceririle laborioase 9i de neabdtut ale gtiin[eicoexisti in g6ndirea occidentald cu o gtiintd difuzd, ori-ginard, la fel cum coexistd omul de gtiinla cu misticul.Fuziunea se face de la unul la altul prin intermediul sim-bolului, care ii plaseazd la jumdtatea drumului intre doudniveluri de realitate: istoria gi escatologia, cunoagtereaobiectivi gi viziunea contemplativd. Aceasta este condi-

[ia de crea[ie a omului.Suntem educabili gi intArziati ca dezvoltare. Pentru

a deveni oameni a trebuit sd in[elegem o multime de

12

1 Lao Tsi, Dao-de-tzin,2.

13

lsToRlA clvrLrzATilLoR

gesturi, de comportamente, de tipare, de experien[e.Activitatea simbolicd dd fiecdrui individ propriile posibi-litdfi de autonomie. Sd nu uitdm fraza lui Lao Tsi: ,,toatdlumea considerd binele drept bine, in aceasta constdrdul sdu"l. in acest sens simbolurile constituie moduride gdndire gra[ie cdrora grupurile devin congtiente defo(ele pe care vor sd le perceapd. Cursul normal al lumiieste maiintdi fixat de zei. Cunoagterea este o gtiin[d sa-o16, iar religia este, pentru epocile cele maiindepdrtate,o administtare a sacrului.

Comte g6ndea cd omul nu iubegte nimic altceva dec6tpe sine insugi, chiar dacd toate religiile vechi au favorizatfo(ele naturale vitale. Este un punct comun tuturor po-poarelor pastorale legate de pdmdnt. Ritmul anotimpurilorin acest tip de societate este important, iar soarele estevenerat ca principiu al fertilitatii.

Tn mituri, aceste evenimente vor fi explicate 9i cele-brate de cler. Existd o competifie intre fo.(ele crea[iei gi

ale distrugerii, competi[ie calchiatd dupd naturS; putereadivind este, de asemenea, calchiatd dupd natura uma-n5. Se ajunge, in mituri, la crearea unui cuplu divin: zeulfertilitdtii gi zeita fecunditdfii.

Acest principiu este comun religiilor orientale gi ex-trem-orientale, chiar dacd numele diferd in func[ie delocuri. Este favorizatd fie fertilitatea, fie divinitatea se-cerigului. Puterea zeilor este gi mai mult legatd, Ia ince-put, de un ritual decAt de o mitologie. Maurice Granet apresupus cd in China cele doud principii de organizare,Yin gi Yang, s-ar fi ndscut ,,in cursul serbdrilor de sezon