Testul 2

Testul 2

1.Conditiile de brevetabilitate a inventiei

1.1.Definiti inventia brevetabilaInventia brevetabila inventia protejata prin titlul de protectie ce confera titularului dreptul exclusive de exploatare a inventiei pe o perioada de 20 ani.

1.2.Dezvaluiti esenta celor 3 conditii de brevetabilitate a inventiei

*noutatea inventiei

O inventie este noua daca ea nu rezulta in stadiul tehnicii.Stadiul tehnicii totalitatea cunostintelor devenite accesibile publicului in orice forma scrisa sau verbala pina la data de deposit sau pina la data invocarii dr. de deposit sau pina la data invocarii dr. de prioritate, daca a fost invocate o astfel de prioritate.

Exceptii:

-divulgarile neopozabile

Orice divulgare a inventiei nu va fi luata in consideratie daca ea a survenit in termen de 6 luni pina la data de deposit sau la data invocarii dr. de prioritate si daca este o urmare directa sau indirecta a unui abuz evident in privinta solicitantului.Divulgare neopozabila este si daca inventia a fost prezentata la o expozitie internationala in intervalul de 6 luni inaintea datei de deposit.

-dr. de folosire anterioara

Orice persoana pina la data prioritatii inventiei sau pina la data de deposit a folosit o inventie creat de catre ea independent de titularul de inventie sau a realizat pregatirile necesare pt aceasta are dr. sa foloseasca inventia in continuare in mod gratuity fara autorizatia titularului dar cu conditia sa nu mareasca volumul de productie

*inventia trebuie sa rezulte dintr-o activitate inventive

O inventie se considera ca implica o activitate inventiva, daca pt un specialist in domeniu ea nu rezulta in mod evident din stadiul tehnicii.

O inventie nu implica o activitate inventiva, daca:

-consta intr-o simpla enuntare a unei probleme fara a o rezolva chiar daca problema este noua

-rezolva o problema numai prin economisirea de materiale sau energie fara sa obtina rezultate noi sau superioare

-rezolva o problema prin folosirea in comun a 2 sau mai multe solutii cunoscute, iar efectul previzibil rezulta din simpla insumare a efectelor fiecarei solutii

-inventia se refera la un produs natural asupra caruia nu s-a intervenit tehnologic

*o inventie poate fi inregistrata daca ea are o aplicabilitate industriala

O inventie e susceptibila de aplicare industriala, daca obiectul ei poate fi utilizat in oricare din domeniile industriale, inclusiv in agricultura

1.3.Se va schimba oare esenta sistemului de brevetabilitate daca conditia inventia sa fie rezultat al activitatii inventive va fi schimbata cu sintagma inventia sa fie rezultat al activitatii creative.Argumentati raspunsul si evidentiati corelatia dintre activitatea inventiva si activitatea creativa

2.Continutul dreptului subiectiv asupra marcii

1. 2.1.Clasificati marcile (dupa destinatie, obiect, numarul de subiecti, numarul semnelor folosite, natura semnelor folosite, gradul de recunoastere de consumatori etc.)

2. Dup modul de reprezentare grafic, mrcile pot fi: - Marca verbal - o denumire, un slogan, scrise cu caractere standard.

- Marca figurativ - un element grafic care nu conine litere sau cifre. - Marca combinat - o denumire scris cu o grafic deosebit i /sau n culori sau o denumire nsotit de un element graphic. - Marca tridimensional - marca constituit din forma produsului sau a ambalajului sau orice alt semn specific tridimensional care permite identificarea unui produs sau serviciu.

3. Dup natura solicitanilor, mrcile pot fi: - Marca individual - marca a crei solicitant/i este/sunt persoana/e juridic/e sau/i fizic/e. - Marca colectiv - marca destinat a servi la deosebirea produselor sau a serviciilor membrilor unei asociaii de produsele sau serviciile aparinnd altor persoane. nregistrarea mrcii colective este condiionat de existena i depunerea unui regulament n care s se indice persoanele i condiiile n care acestea sunt ndreptite la utilizarea mrcii. - Marca de certificare - marca a crei solicitant este o persoan juridic legal abilitat s exercite exclusiv controlul produselor i serviciilor n ceea ce privete calitatea, materialul, modul de fabricaie. Pentru depunere sunt necesare cererea, regulamentul de folosire a mrcii de certificare i autorizaia sau documentul din care s rezulte exercitarea legal a activitii de certificare.

2.2.Analizati drepturile subiective conferite de marca

2.3.Aplicind prevederile legislatiei in vigoare, deosebiti cazurile de incetare a valabilitatii marcii

1.caducitatea marcii

Termenul de protectie a certificatului de inregistrare a marcii este de 10 ani cu posibilitatea prelungirii de nenumarate ori.Cererea de reinoire si taxa de reinoire trebuie depusa la AGEPI in perioada de 6 luni inainte de expirarea 10 ani.Aceasta cerere si taxa poate fi depusa si ulterior dar nu mai mult de 6 luni dupa expirarea acestui termen cu conditia achitarii unei taxe suplimentare.O marca se considera caduca daca termenul nu a fost prelungit sau certificatul nu a fost reinnoit.

2.renuntarea la marca

Titularul are dr. sa renunte la marca prin depunerea unui demers la AGEPI in forma scrisa.Renuntarea are efect de la data inscrierii in Registrul national al marcilor.

3.decaderea din dr.

Titularul unei marci care nu a utilizat efectiv marca pe o perioada neintrerupta de 5 ani poate fi in rezultatul depunerii unei cereri la CA Chisinau decazut din dr. asupra marcii.

Utilizare efectiva:

*transmiterea marcii prin licenta sau cesiune

*utilizarea marcii sub o forma care difera prin elemente ce nu schimba caracterul distinctive al marcii in forma in care a fost inregistrata

*aplicarea marcii pe produse si ambalaje a produselor care sunt destinate in mod exclusive exportului

4.anularea marcii

-motive absolute de nulitate a marcii

Marca e declarata nula in urma unei cereri de anulare, depuse la CA Chisinau, sau a unei cereri reconventionale intr-o actiune de aparare a dr, depuse la aceeasi instanta, daca:

*marca a fost inregistrata contrar prevederilor cu privire la motivele absolute de refuz

*solicitantul a actionat cu rea-credinta in momentul depunerii cererii de inregistrare a marcii

-motive relative de nulitate a marcii

*exista o marca anterioara mentionata la art.8 alin.(2) si se indeplinesc conditiile prevazute la alin.(1) din art. respectiv

*exista o marca mentionata la art.8 alin.(3) si se indeplinesc conditiile prevazute la alin respectiv

*exista un dr anterior mentionat la art.8 alin.(4) lit.a) si se indeplinesc conditiile prevazute la alineatul respectiv

*utilizarea marcii poate fi interzisa in virtutea unui alt drept anterior, in special a dr la nume, dr la imagine, unui dr de autor, dr la o indicatie geografica sau la o denumire de origine protejata, la un desen sau la un model industrial protejat, unui alt dr de proprietate industriala protejat conform legii

*utilizarea marcii poate aduce atingere unui dr anterior ce tine de imaginea sau de numele unei personalitati notorii in RM

3.Subiectele dreptului de autor

3.1.Definiti notiunea de autor si titular (successor in drepturi) al dreptului de autor.

Identificati subiectele dreptului de autor in general

Autor persoana care prin munca sa creatoare a creat opera.

Titular al dr. de autor persoana fizica sau juridical, altele decit autorul care beneficiaza de dr. exclusive asupra operei

Subiectii dr. de autor:

*primari

1.autorii care prin munca sa creatoare au realizat opera protejata de legislatia in vigoare

*derivati

1.titularii dr. de autor

-mostenitorii (dr. patrimoniale in timpul in care a ramas)

-statul (dupa ce bunul cade in domeniul public)

-persoana pentru care le-au fost transmise prin contract de licenta exclusiva sau neexclusiva a dr. de autor

3.2.Analizati comparativ particularitatile raporturilor ce apar intre subiecti in cazul operelor comune si colective precum si in cazul operelor derivate si originare

Operele comune opera aparuta in rezultatul activitatii creatoare a 2 sau mai multor persoane.

*divizibile-operele in care fiecare autor isi poate exercita dr asupra contributiei sale in mod independent fara a aduce atingere integritatii sau sensului operei

*indivizibile-operele private ca un tot intreg in care folosirea unei parti conditioneaza pierderea sensului si valorii sociale a operei in intregime

Opera comuna Opera colectiva

-coautori -autori

-din initiative unei pers.fiz(tuturor) -din initiative unei pers.fiz sau jur

-publica sub numele coautorilor -se publica sub numele din initiative caruia

a fost realizata

-prezinta acelasi gen -prezinta 2 sau mai multe genuri distincte

-rasp-toti coautorii -rasp-pers din initiative caruia a fost

publicata

Operele colective operele realizate de catre 2 sau mai multe persoane fizice din initiative unei persoane fizice sau juridice cu conditia ca aceasta sa fie publicata sub numele ultimei (ziare, reviste, materialele unei conferinte)

Opera derivate produs al creatiei intelectuale bazat pe una sau mai multe opera preexistente (traduceri, aranjamentele musicale, adaptarile)

Opere originale operele care nu se afla in raport de dependenta fata de alta opera preexistenta

3.3.Aplicind prevederile CC stabiliti particularitatile protectiei operelor autorilor ce nu au capacitate de exercitiu sau au capacitate de exercitiu limitata

Autor este persoana ce a creat opera.Deci, nu exista careva limitary de virsta, indrumindu-ne dupa principiul rezultatului activitatii creative.Posibilitatea de a fi autor este inclusa in continutul capacitatii de folosinta.Pt a fi posesor de dr subiective este necesar de a se realize un fapt juridic.Acest fapt juridic este crearea unei opera de arta, literature si stiinta.Statutul juridic al autorului ce nu a atins virsta de 14 ani este reglementat de art.22 CC RM care prevede ca pentru aceste persoane, toate actele juridice pot fi incheiate doar de parinti, adoptatori sau tutore.Insa conform art.21 CC RM minorul care a implinit virsta de 14 ani incheie acte juridice cu incuviintarea parintilor, adoptatorilor sau a curatorului, iar in cazurile prevazute de lege, si cu incuviintarea autoritatii tutelare.Minorul care a implinit virsta de 14 ani are dr fara consimtamintul parintilor, adoptatorilor sau al curatorului: sa exercite dr de auotr asupra unei lucrari stiintifice, literare sau de arta, asupra unei inventii sau unui alt rezultat al activitatii intelectuale aparate prin lege.

Testul 3

1.Dreptul de prioritate.Regulile de stabilire ale prioritatii pentru obiectelor de proprietate industriala

1.1.Definiti dr.de prioritate a inventiei.Care sunt avantajele dreptului de a invoca prioritate

Prioritate data primului depozit al cererii de brevet, indifferent de autoritatea nationala competenta la care s-a facut depozitul cererii, in conditiile Conventiei de la Paris.

Din cauza ca aceasta oti ofera posibilitatea sa acorzii cererii o data de depozit anterioara ceea ce te beneficiaza in raport cu alti titulari care cer acelasi brevet pt aceeasi inventie.E o masura de asigurare asupra inventiei.

1.2.Clasificati, analizati si comparati prioritatile conform legislatiei nationale

Prioritatea poate fi:

*conventionala situatia in care prioritatea asupra unei inventii poate fi stabilita la data depunerii unei cereri initiale intr-o tara membra a Uniunii de la Paris sau Organizatia Mondiala a Comertului, daca aceaasta cerere a fost depusa la AGEPI in termen de 12 luni de la data de depozit a cererii initiale.Ziua depozitului nefiind inclusa in termen.Prioritatea conventionala poate fi privita ca o fictiune legala in temeiul caruia toate cererile ulterioare de brevet sint considerate ca si cum ar fi depuse la aceeasi data ca si prima cerere, avind prioritate fata de alte persoane care au depus cereri de brevet pt aceeasi inventie in intervalul respective de prioritate.

*expozitionala situatia in care invocarea prioritatii unei inventii se poate face in baza exponatului introdus intre expozitie organizata pe teritoriul unei tari member a Conventiei de la Paris sau OMC, daca cererea e depusa la oficiu in termen de 6 luni de la data prezentarii inventiei la expozitie.

In sensul prezentei legi, prin expozitie internationala- daca sunt intrunite cumulative urm. criterii:

-daca la ea participa producatori din mai multe tari

-daca e organizata in mod official

-daca informatia despre expozitie a fost adusa la cunostinta publicului in mod corespunzator

*prioritate interna solicitantul sau succesorul in dr. are dr. sa revendice intr-o cerere ulterioara a prioritatii a unei cereri anterioare depuse la AGEPI pt aceeasi inventie daca revendicarea prioritatii are loc in termen de 12 luni de la data de depozit al cererii anterioare.In acest caz, cererea anterioara se considera a fi retrasa.

*prioritate externa se revendica dr. de proprietate in baza unei cereri anterioare depuse in alt stat.

Legiuitorul prevede nu pot fi invocate:

*prioritate mozaica cind se invoca o combinatie de 2 elemente descries de 2 cereri anterioare

*prioritate in cascada nu poate fi invocate o prioritate cererii in care era deja invocate o prioritate

1.3.Speta: Pe data de 01.02.07 cetateanul Horia isi breveteaza inventia asupra unei solutii chimice noi in Romania.In aceeasi zi este brevetata o inventie similara in Federatia Rusa de catre cetateanul Sidorov.Peste 30 de zile ambii titulari se prezinta la AGEPI la aceeasi ora pentru a breveta inventia in RM si ambii titulari invoca prioritatea din tara de origine.Cum va proceda AGEPI in aceasta situatie?Dar care va fi solutia AGEPI daca Horia ar fi brevetat inventia pe 29.01.07?

Conform datelor spetei cetatenii Horia shi Sidorov se prezinta la aceiashi data shi la aceiashi ora in RM pt a breveta aceiasi inventia, ambii invocind prioritatea din tara de origine. Cet. Horia - invoca dreptul de prioritate conventionala din Romania (01.02.07) iar cet. Sidorov- invoca prioritate conventionala din Federatia Rusa (01.02.07.). Ambilor cetateni li se va accepta cererea deoarece indeplinesc toate cerintele necesare, atit Romania cit shi Federatia Rusa sunt tari membre a Conventiei de la Paris; shi nu depashesc termenul- invocarea dr de prioritate conventionala poate fi realizata in termen de 12 luni de la data de depozit initiala, ziua depozitului nefiind inclusa in termen (Horia shi Sidorov se prezinta in RM peste 30 de zile ) , in asha mod ambilor li se va atribui data de depozit initiala 01.02.07- ( care coincide).

Deoarece ambii cetateni au aceiashi data de depozit a inventiei, ambii sau prezentat in aceiashi zi shi la aceiashi ora,AGEPI le va acorda brevete atit cetateanului Horia cit shi cet. Sidorov shi ambii vor fi cotitulari legali ai inventiei.

In cazul in care cet Horia ar fi brevetat inventia in Romania pe data de 29.01.07 , shi prezentindu-se in RM ar cere brevetarea inventiei invocind dr. de prioritate conventionala din Romania , cererii i se va acorda data de depozit din 29.01.07, deoarece indeplineshte toate cerintele (mentionate mai sus). Dar cet. Sidorov prin invocarea dr de prioritate conventionala din Federatia Rusa i se va atribui data de depozit 01.02.07. In acest caz AGEPI va acorda brevet de inventii acelui titular care are o data de depozit anterioara, adica in cazul spetii cetateanului Horia.

2.Notiunea, clasificarea si functiile marcii de comert si serviciu

2.1.Definiti notiunea de marca si mentionati in ce moment titularul dobindeste dr.la marca in RM?

Marca orice semn susceptibil de reprezentare grafica, care serveste la deosebirea produselor si/sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele ale altor persoane fizice sau juridice

Drepturile asupra marcii sunt dobindite si protejate pe teritoriul RM:

*inregistrarea lor la AGEPI in conformitate cu prevederile Legii privind protectia marcilor din 2008

*

2.2.Analizati functiile marcii

*de diferentiere a produselor sau serviciilor

Prin acest funcie marca devine o semntur aplicat pe produs pentru a-l identifica i deosebi de alte produse similare. Este o informaie furnizat cumprtorului, cu privire la originea produsului, care i permite s-l deosebeasc de alte produse din aceeai gam.

Funcia de difereniere a mrcii are dou aspecte:

individualizeaz produsele pe pia, protejnd productorul de concurenii si;

fixeaz segmentul de cumprtori cu interes pentru produsul respectiv.

*de organizare a pietii

Prin interaciunea dintre producie i consum (pe care o realizeaz), marca apare ca un

instrument de organizare, de marketing la nivelul pieii, ca un mijloc de corelare a cererii cu oferta.Aceast organizare se exercit n primul rnd asupra distribuiei, avnd:

_ rol de distribuitor, subdimensionat la simpla funcie de aprovizionare, sau

supradimensionat ca responsabil de produs sau de serviciu legat de produs;

_ diferite forme de distribuie prin servire (de ctre vnztor), prin autoservire sau prin

relaia de distribuire.

n legtur cu aceast funcie a aprut constatarea c marca se vinde singur i a

determinat distribuitorul:

_s-i creeze mrci proprii (de comer, de servicii);

_s-i revendice exclusivitatea mrcii productorului de produse a cror distribuie o organizeaz.

*de garantie a calitatii

Prin acesat funcie se stabilete o legtur de ncredere ntre consumatorul i productorul produselor. Cu ajutorul mrcii, consumatorul identific anumite produse, pe care le prefer dintr-o gam asemntoare, datorit calitii lor, sau a modului de prezentare. n felul acesta marca devine garania c produsul care o poart posed caliti constante. Garania calitii este atribuit mrcii i are semnificaia obiectivitii cumprtorului (nu are o semnificaie juridic).

Exemplu n care unele mrci devin simbol de calitate se gsesc n unele articole de mod i de parfumerie, mrcile Pierre Cardin sau Yves Saint Laurent fiind, relevante n acest sens, sau Philips pentru produse electocasnice, Ford, Renault, Mercedes pentru autoturisme etc.i n cadrul acestei funcii poate interveni alterarea printr-o publicitate violent i invadatoare, diferenierea obiectiv a produselor bazat pe calitate se poate transforma ntr-o difereniere subiectiv bazat pe prezentare.

*de concurenta

Se bazeaz pe mecanismul de atragere a cumprtorilor, marca permindu-le s-i orienteze alegerea uor i rapid spre produsele aparinnd productorilor care i-au ctigat o bun reputaie.Odat cu dezvoltarea publicitii, aceast funcie se amplific, marca devenind un mijloc de presiune asupra cererii prin diferenierea artificial a produselor (combinat cu abuzul de publicitate). Aceast practic duce la diferenierea mrcilor aceleiai ntreprinderi pentru acelai produs, prin multiplicarea modelelor, tipurilor, sau culorilor, realiznd o cretere a vnzrilor prin publicitate. De exemplu detergenii firmei Lever sunt prezeni pe pia sub o variatate de mrci (Persil, Super Persil, Lunil, Omo, etc.).

Alteori, pe baza calitii i prezentrii produsului, marca ajunge s se identifice cu produsul nct acesta este solicitat prin marc, de exemplu nclmintea sport purtnd marca Adidas i multe alte produse desemnate prin marc. Diferenierea produselor prin marc i existena funciei de concuren, printr-o publicitate agresiv, invadatoare, violent, poate fi nlocuit de o funcie monopolist.

*de reclama sau publicitate

Apare atunci cnd marca ajunge s constituie pentru consumator un simbol direct legat de reputaia unui produs i se impune doar marca si nu proveniena i calitatea produsului. Aceast funcie a aprut prin detaarea mrcii de produsul pe care urma s-l detalieze, marca amplificndu-se prin publicitate.

Funcia de reclam a mrcii ine de :

- originalitatea nsi a mrcii prin impresia exercitat asupra cumprtorului;

- publicitatea informativ i persuasiv fcut n favoarea mrcii.

Aceeai funcie transform marca din accesoriu la produs, n bun independent cu valoare

proprie. Este o funcie negativ deoarece interesul principal al mrcii moderne rezid n reflexul condiionat creat cumprtorului printr-o promoie original sau, adesea, de rutina mrcii; n msura n care o publicitate de acest fel reuete, ea confer (se pare) mrcii un potenial de vnzare independent de alitate i preul produsului cruia i este asociat (Smith v. Channel).

*de protectie a consumatorului

Prin aceasta funcie, marca presupune garantarea constant a calitii, care s asigure

protecia consumatorului prin garantarea provenienei produselor.

Legislaia modern nu a fost adaptat pentru protecia proprietii industriale i pentru

protecia special a consumatorului. Totui problema proteciei consumatorului i poate gsi soluie n cadrul dreptului de proprietate industrial.

2.3.Aplicind prevederile legislatiei in vigoare, argumentati daca pot sau nu pot, mai multe intreprinderi sa-si individualizeze produsele sau serviciile sub aceeasi marca?

Titularul unei mrci inregistrate nu poate cere interzicerea utilizrii de ctre alte

persoane a acestei mrci pe produse i/sau servicii care au fost plasate pe piaa Republicii

Moldova de el insui ori cu consimmintul su. nu se aplic in cazul cind titularul are motive temeinice s se opun

comercializrii produselor sau prestrii serviciilor, in special cind starea acestora este modificat

sau alterat dup plasarea lor pe pia.

3.Domeniul de actiune al dreptului de autor in RM.Operele excluse de la protectia dr.de autor

3.1.Evidentiati domeniul de actiune al dr.de autor in RM.Enumerati obiectele protejate de normele Legii privind dr.de autor si dr.conexe

Dreptul de autor protejeaza operele creatiei intelectuale in domeniul literaturii, artei si stiintei exprimate intr-o forma obiectiva ce permite a le reproduce, atit publicate cit si nepublicate, indifferent de forma, destinatia si valoarea fiecarei opera, precum si procedeul de reproducere a ei.

Obiecte ale dreptului de autor sunt:

Dreptul de autor se extinde asupra operelor literare, de art sau tiinifice exprimate n form:

a) scris (manuscris, dactilografie, note muzicale etc.);

b) oral (rostire public, interpretare public etc.);

c) audio- sau videoimprimare (mecanic, magnetic, numeric, optic etc.);

d) de imagine (desen, schi, tablou, plan, desentehnic, cine-, tele-, video- sau fotocadru etc.);

e) volumetrico-spaial (sculptur, model, machet, construcieetc.);

f) n alte forme cunoscute n prezent sau care urmeaz s fie descoperite.

(2) Obiecte ale dreptului de autor snt:

a) operele literare (cri, brouri, articole, programe pentru computer etc.);

b) operele dramatice i muzical-dramatice, scenariile, proiectele de scenarii, libretele, sinopsisul filmului;

c) operele muzicale cu sau fr text;

d) operele coregrafice i pantomimele;

e) operele audiovizuale (cine-, tele-, videofilme, filme cu diapozitive etc.);

f) operele de pictur, sculptur, grafic i alte opere de art plastic;

g) operele de arhitectur, urbanistic i de art horticol;

h) operele de art aplicat;

i) operele fotografice i operele obinute print-un procedeu analogic fotografiei;

j) hrile, planurile, schiele i operele plastice referitoare la geografie, topografie, arhitectur i alte tiine;

k) operele derivate i integrante (traducerile, adaptrile, prelucrrile i orice alte prelucrri ale operelor literare, de art, tiinifice, aranjamentele operelor muzicale, precum i enciclopediile, antologiile, culegerile, bazele de date etc.). Operele derivate i alctuite snt ocrotite de dreptul de autor, indiferent de faptul dac operele pe baza crora acestea au fost create sau pe care le includ snt sau nu obiecte ale dreptului de autor;

l) alte opere.

3.2.Analizati operele excluse de la protectia dr.de autor si explicati motivele excluderii acestor opera

-expresiile folclorice

-documentele oficiale si traducerea lor oficiala

-simbolurile si semnele statului

-ideile, proceselor, metodele de functionare sau asupra conceptiilor matematice

-noutatile zilei si faptele cu caracter de simpla informatie

Legile si alte documente oficiale sunt lipsite de protectia normelor dr de autor deoarece au un caracter public.Caracterul public al acestor documente presupune publicarea si folosirea libera, cu scopul de a informa cetatenii unui stat despre dr si oblig.lor, precum si alte momente importante ce reglementeaza rel sociale, economice etc., prezente intr-un stat bazat pe drept.

Desi, imnul national este un document official, el este publicat cu indicarea numelui autorului textului si a muzicii.Indicarea numelui autorului nu presupune transformarea obiectelor indicate in opera protejate de normele dr de autor, ci ar fi o expresie a stimei fata de dr subiective ale autorilor acestor opere.Autorii documentelor oficiale au tot dr de a cere respectarea dr sale nepatrimoniale.

Creatiile populare: basmele, proverbele, ghicitorile, cintecele, bancurile, arhitectura nationala, costumele nationale etc.Acestea sunt excluse de la protectie din motivul indicatiilor directe in lege si prin faptul ca nu se cunoaste cine este autorul lor, evidentiindu-se ca autorul acestor opera este poporul.

Comunicarile cu caracter informational referitoare la diverse evenimente si fapte publicate in presa sau transmise la radiou sau la tv nu se protejeaza de normele dr de autor, deoarece sunt niste creatii literare sau de arta, ele reprezentind o reflectare obiectiva a evenimentelor petrecute si nu o creatie intelectuala a autorului comunicarii.

Legea permite si valorificarea si reproducerea libera in original si in traducerea in presa, in programele radio sit v, cu scop informative, a unor fragmente din operele publicate.Autorul reportajului in cazul valorificarii libere a comunicarii sale de catre alta agentie de presa este in dr sa ceara indicarea numelui sau si a sursei de imprumut.

3.3.Aplicind prevederile legislatiei in vigoare, stabiliti care sunt particularitatile de reglementare a operelor publicate sub pseudonim sau in anonimat (motivele publicarii, termenul, reprezentantul etc.)

Pseudonim un nume creat sau adoptat prin care autorul isi ascunde adevarata identitate.(frica, nu corespunde unor cerinte estetice, usurinta de memorizare etc)

Anonimat nici indicarea numelui, nici a pseudonimului.

Operele publicate in anonimat sau sub pseudonim le exercita editura sub a carui a fost editata opera.Operele publicate sub pseudonim au un termen de protectie mai mic.

Testul 4

1.Obiectul inventiei brevetabile.Clasificarea lor

1.1.Identificati conditiile de brevetabilitate a unei inventiei

Conditiile de brevetabilitate a unei inventii sunt:

*noutatea inventiei

O inventie este noua daca ea nu rezulta in stadiul tehnicii.Stadiul tehnicii totalitatea cunostintelor devenite accesibile publicului in orice forma scrisa sau verbala pina la data de deposit sau pina la data invocarii dr. de deposit sau pina la data invocarii dr. de prioritate, daca a fost invocate o astfel de prioritate.

Exceptii:

-divulgarile neopozabile

Orice divulgare a inventiei nu va fi luata in consideratie daca ea a survenit in termen de 6 luni pina la data de deposit sau la data invocarii dr. de prioritate si daca este o urmare directa sau indirecta a unui abuz evident in privinta solicitantului.Divulgare neopozabila este si daca inventia a fost prezentata la o expozitie internationala in intervalul de 6 luni inaintea datei de deposit.

-dr. de folosire anterioara

Orice persoana pina la data prioritatii inventiei sau pina la data de deposit a folosit o inventie creat de catre ea independent de titularul de inventie sau a realizat pregatirile necesare pt aceasta are dr. sa foloseasca inventia in continuare in mod gratuity fara autorizatia titularului dar cu conditia sa nu mareasca volumul de productie

*inventia trebuie sa rezulte dintr-o activitate inventive

O inventie se considera ca implica o activitate inventiva, daca pt un specialist in domeniu ea nu rezulta in mod evident din stadiul tehnicii.

O inventie nu implica o activitate inventiva, daca:

-consta intr-o simpla enuntare a unei probleme fara a o rezolva chiar daca problema este noua

-rezolva o problema numai prin economisirea de materiale sau energie fara sa obtina rezultate noi sau superioare

-rezolva o problema prin folosirea in comun a 2 sau mai multe solutii cunoscute, iar efectul previzibil rezulta din simpla insumare a efectelor fiecarei solutii

-inventia se refera la un produs natural asupra caruia nu s-a intervenit tehnologic

*o inventie poate fi inregistrata daca ea are o aplicabilitate industriala

O inventie e susceptibila de aplicare industriala, daca obiectul ei poate fi utilizat in oricare din domeniile industriale, inclusiv in agricultura

1.2.Analizati obiectele inventiei brevetabile

Obiect al inventiei poate fi:

-un produs

-un procedeu-activitate care are ca rezultat obtinerea sau modificarea unui produs

-o metoda-activitate care are rezultat de natura calitativa, precum masurare, diagnosticare si tratament medical

-aplicarea unui produs sau procedeu-sunt definite prin aplicarea acestora conform altor destinatii si in alte conditii, precum si aplicarea pt 1 data a unei subst naturale cunoscute sau necunoscute

1.3.Aplicind prevederile legislatiei in vigoare individualizati cazurile in care AGEPI va refuza brevetarea unor categorii de creatii intelectuale?Cum considerati dvs. Oare pot fi protejate aceste creatii prin alte acte normative?Daca da, atunci care sunt aceste acte?

2.Prezentati deosebirile dintre sistemul de protectie a marcii si denumirea de firma

2.1.Definiti notiunea de marca si denumire de firma.Ce individualizeaza fiecare dintre ele?

Marca orice semn susceptibil de reprezentare grafica, care serveste la deosebirea produselor si/sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele ale altor persoane fizice sau juridice

Denumire de firma un nume care identifica persoana fizica sau juridical care desfasoara activitatea de intreprinzator in raport cu tert

2.2.Analizati comparativ regimul juridic al denumirii de firma si al marcii.(conditii de protectie, drepturi subiective, dobindirea, subiectii, procedura de eliberare, termen, apararea etc.)

1.Conditii de protectie

Marca-10 ani cu posibilitatea prelungirii

Denumirea de firma-cit exista pers fiz sau jur care s-a constituit

2.

2.3.Speta: SRL Fainel este o denumire de firma inregistrata in 1996 ce individualizeaza unul din cei 3 mari producatori de paste fainoase din RM.In 2007 o alta societate comerciala depune cerere de inregistrare a marcii Fainel la AGEPI pentru individualizarea produselor lactate pe care le comercializeaza.Cum considerati dvs. Care vor fi actiunile AGEPI vizavi de inregistrarea marcii respective?Argumentati raspunsul

3.Continutul drepturilor patrimoniale de autor

3.1.Definiti drepturile patrimoniale de autor si evidentiati trasaturile lor.Din ce moment apar aceste drepturi?

Drepturile patrimoniale de autor drepturi exclusive de valorificare acordate autorului operei de arta, literature si stiinta si dreptul autorului de a permite tertelor persoane accesul la opera sa.

Caracterele:

1.exclusiv

-dr. autorului de a decide daca opera sa va fi exploatata cum si in ce mod

-dr. de a hotari daca va exploata singur opera sau va acorda consimtamintul sau altor persoane pt a valorifica opera

2.temporar

-termenul de protectie este pe o perioada limitata (70 ani)

3.2.Enumerati si caracterizati succint drepturile patrimoniale de autor

*dr. la reproducerea operei - realizarea uneia sau a citorva exemplare a operei sau fonograme in orice forma materiala audio si video imprimare, precum si imprimarea operei pt pastrarea ei temporara sau permanenta sub forma electronica sau alta forma lizibila de masina

*dr. de difuzare a operei dr. unei persoane de a distribui, pune in circulatie opera reprodusa prin orice mijloace, cuvinte, sunete sau imagini.

Executarea prin 2 modalitati:

-comercializarea-valorificarea contra plata a unor copii ale operei

-inchirierea-punerea in exemplar a operei la dispozitia tertelor persoane pe o peroada de timp limitata in schimbul unui avantaj economic direct sau indirect

*dr. la comunicarea publica a operei comunicarea pe cale radioelectrica, prin satelit, cablu sau prin alta modalitate a imaginelor sau sunetelor operei, interpretarilor, fonogramelor, astfel incit ele sa poata fi receptionate de persoane care nu fac parte din cercul obisnuit al familiei sau a cunoscutilor la distante unde fara o astfel de comunicare acestea nu ar fi sesizate in aceste locuri.

3.3.Aplicind prevederile legislatiei in vigoare, analizati dreptul la remuneratie, precum si d repturile suplimentare ale autorilor operelor de arta plastica

Reproducerea unei opere de art plastic n scopuri comerciale se permite n baza contractului cu autorul.Autorul operei de art plastic este n drept s cear de la proprietarul operei ca acesta s-i dea posibilitatea de a reproduce opera sa (dreptul la acces). Totodat nu se poate cere de la proprietar expedierea operei ctre autor.Crearea i difuzarea unei opere de art plastic ce conine un portret se permite cu consimmntul persoanei reprezentate sau al motenitorilor ei. n fiecare caz de revnzare public a originalului operei de art plastic (prin licitaie, galerie de opere de art plastic, salon de art, magazin etc.), autorul sau motenitorii lui au dreptul la primirea de la vnztor a unei remunerri n proporie de 5% dinpreul de revnzare (dreptulde succedare), dac acest pre nu-i mai mic de 20 salarii minime. Acest drept este inalienabil pe via i trece exclusiv la motenitoriiautorului prin lege sau prin testament pentru termenul de valabilitate a dreptului de autor.

TEST 5

1.ESENTA ACTIVITATII CREATIVE.NOTIUNEA SI CONDITIILE DE PROTECTIE A OBIECTELOR DR.DE AUTOR

1.1

Opera este un ansamblu de idei sau imagini care au aparut ca urmare a rezultatului activitatii creatoare avand o forma obiectiva de exprimare,accesibila pentru a fi perceputa de organelle de simt ale omului si cu posibilitatea de a fi reprodusa.

Nu constituie ob.al dr.de autor:simbolurile ,semnele statului;expresiile folclorice,documentele oficiale(ex.hotararile,legile,etc.)cat si traducerea lor oficiala;faptele cu caracter de simpla informative,noutatile zilei.

1.2

Conditii:

-opera sa se refere la unul din domeniile arta,literatura,stiinta. opera artistica presupune un anumit nivel de maiestie intr-un domeniu de arhirectura,sculptura,muzica,pictura,etc.,Operele literare sunt acele creatii in care ideile,gandurile si conceptiile isi gasesc expresia in cuvinte scrise sau rostite.Operele stiintifice include o analiza si sistematizare a cunostintelor obiective despre realitatea inconjuratoare.

-pt.a fi protejata opera trebuie sa imbrace o forma obiectiva de exprimare perceptibila simturilor omenesti,astfel aceasta este protejatadin moment ce a fost detasata de conditia umana.

-opera trebuie sa fie rezultatul activitatii intelectuale.in literature de specialitate aceasta conditie este numita conditia originalitatii.Originalitatea poate fi privita in sens obiectiv (opera este originala daca poarta amprenta persoanei autorului)si subiectiv(opera esteoriginala dacaea este diferita de ceea ce este cunoscut la momentul respectiv)

-opera este protejata indifferent de destinatia si valoarea ei stiintifica,literara sau artistica.

1.3

Titlul sau denumirea operei.In docrina parerile se impart in pro si contra.De exemplu practica judiciara pana la intrarea in vigoare a legii franceze din 11.03.1957 cu privire la dr.de autor daca titlul avea caracter original asigura protectia juridica a acestuia.In realitate inst.judiciare cu greu recunoaste o asemenea protectie.Este foarte greu sa se stabileasca cand titlul are caracter original.Conform legislatiei in vigoare titlul unei opera nu este protejat.Proiectul de lege privind dr.de autor si dr.conexe prevede prin dr.de autor se protejeaza o parte component sau un element al operei,inclusive titlul si personajele operei care reprezinta o creatie literara de sine statatoare.Astfel nu orice titlu este protejat.Titlul este protejat daca corespunde conditiilor de originalitate.Are un caracter original acel titlu care identifica opera,adica exista o legatura stilistica,artistic dintre opera si titlu.Un alt criteriu de originalitate ar fi faptul ca titlul operei trebuie sa fie diferit de ceea ce este la moment.uj

In present problema protectiei juridice a titlului este foarte actuala.Piata operelor este in continua dezvoltare si foarte fregvent se comit acte de concurenta neloiala.Utilizarea aceluiasi titlu poate conditiona aparitia confuziilor.De exemplu in cazul in care un roman are un titlu imprumutat de la un film,atunci cititorul citind romanul isi poate face o idie falsa despre filmul cu aceeasi denumire.Consider ca titlul operelor este necesar sa obtina protectie juridica de catre normele dr.de autor.

2 PROCEDURA DE OBTINERE A DR.EXCLUSIV ASUPRA MARCII

2.1

-sistemul atributiv (prioritatii de inregistrare)

-sistemul declarativ (prioritatii de folosinta)

-sistemul atributiv aminat (sistemul mixt)

2.2

Analizati procedura de eliberare a certificatului de eliberare a certificatului de inregistrare asupra marcii

Cererea de inregistrare a marcii se depune la A.G.E.P.I de catre orice pers.juridica sau fizica.Daca doua sau m.multe persoane depun o cerere de inregistrare a marcii,dupa inregistrare marca devine comuna.Cererea cat si actele documentele anexate la aceasta se depun in limba moldoveneasca.In cazul in care documentele anexate sunt intr-o alta limba,traducerea lor in limba mold.se prezinta in termen de 2 luni de la data depunerii cererii.Cererea de inregistrare a marcii va contine:document ce atesta identitatea solicitantului,indicatia de solicitare a inregistarii marcii,date care sa permita A.G.E.P.I. sa ia legatura cu solicitantul sau reprezentantul autorizat al acestuia,reproducerea marcii,dovada achitarii taxei de depunere a cererii.Daca apare un conflict referitor la o marca care este nult cunoscuta in R.M pers.interesata poate depune o cerere de recunoastere a notorietatii marcii la Curtea de Apel Chisinau Cererea de recunoastere a notorietatii trebuie sa se refere la o singura marca.

In termen de o luna de la depunerea cererii A.G.E.P.I examineaza daca sunt intrunite conditiile necesare pt.atribuirea unei date de deposit.Daca sunt intrunite conditiile A.G.E.P.I inscrie in Registrul national al cererilor de inregistrare a marcilor datele referitoare la cererea careia I s-a atribuit data de deposit,dupa care se adduce acest fapt la cunostinta solicitantului.In termen de o luna de la data inscrierii datelor cu privire la cerere in Registrul national al cererilor de inregistrare a marcilor,A.G.E.P.I examineaza daca cererea indeplineste celelalte conditii de depunere prevazut de lege.

In urma examinarii efectuate A.G.E.P.I accepta cererea pt.a fi publicata daca nu intruneste toate conditiile se adduce la cunostinta solicitantului in vederea remedierii iregularitatilor constatate.Daca in urma notificarii facute solicitantul nu remediaza iregularitatile constatate in termenul stabilit cererea se considera retrasa,fapt ce se adduce la cunostinta solicitantului.Daca cererea intruneste conditiile cerute se publica in cel mult 3 luni de la data de deposit in B.O.P.I

In termen de 3 luni de la data publicarii cererii de inregistrare a marcii,orice persoana fizica sau juridical ,sau producatori,prestatori de servicii comercianti,consumatori pot prezenta in scris la A.G.E.P.I abservatii observatii motivate privind necesitatea de a fi refuzata inregistrarea marcii.Persoanele care prezinta observatii nu are calitate de participant,AGEPI nu este obligat sa-I transmita raspuns,nu se achita taxa.Observatiile privind necesitatea de a refuza inregistrarea marcii sunt notificate solicitantului care in termen de 2 luni de la notificare va putea sa-si expuna punctu de vedere.Daca solicitantul nu-si expune punctual de vedere in termenul stability observatiile sunt examinate in baza materialului existent.

Opozitiile se depun in 3 luni de la publicare cererii in BOPI de catre titularul unei marci anterioare sau al unei marcii recunoscute notorii,etc cat si de catre orice pers.interesata pe motiv ca este identical cu o marca inregistrata anterior pt.produse sau servicii identice sau este identica sau similara cu o marca anterioara si este solicitata spre inregistare pt.produse care nu sunt similar cu cele pt.care marca anterioara este inregistrata,etc.Opozitia se considera depusa numai dupa achitarea taxei de stat.Persoana care depune va avea calitatea de participant.

In termen de 6 luni de la publicarea cererii ,AGEPI efecteaza examinarea in fond.In functie de rezultat AGEPI adopta decizia de inregistrare a marcii in totaitate sau partial sau de respingere a inregistarii marcii si aduce decizia la cunostinta solicitantului in termen de 1o luna de la data adoptarii.Daca se constata ca sunt indeplinite conditiile pt.inregistrarea marcii si daca nu a fost depusa nici o contestatie AGEPI inregistreaza marca cu conditia achitarii taxai stabilite.Datele privind inregistrare marcii se inscriu in Registrul national al marcii si titularului I se elibereaza certificatul de inregistrare a marcii.

2.3 ARGUMENTATI NECESITATEA INVOCARII DR.DE PRIORITATE ASUPRA MARCII

Fiecare persona care depune reglementar o cerere de inregistrare a unei marci intr-un stat sau pt.un stat parte la Conventia de la Paris sau Acordul de instituire a Organizatiei Mondiale a Comertului beneficiaza la depunerea in AGEPI a cererii de inregistrare a aceleiasi marci de un dr.de prioritate pt.un termen de 6 luni,incepand cu data de deposit a primei cereri de inregistrare a marcii.Va fi considerate ca prima cerere a carei data de deposit va fi punctual de plecare al termenului de prioritate o cerere ulterioara depusa la AGEPI pt.aceeasi marca pt.produsa sau servicii identica cu prima cerere,cu conditia ca la data de deposit a cererii ulterioare prima cerere sa fi fost retrasa sau respinsa.

Prin efectul dr.de prioritate,data de prioritate este data de deposit a cererii de inregistrare a marcii in scopul stabilirii anterioritatii dr.Pt.a beneficia de dr.de prioritate solicitantul este obligat sad ea o declarative de prioritate adata cu depunerea cererii de inregistrare a marcii sau in termen de 2 luni de la data de deposit a cererii sis a prezinte in 3 luni de la aceasta data documentele ce confirma legitimitatea unei astfel de cerinte plus achitarea taxei necesare.

3.OBIECTELE DR.DE AUTOR

3.1

Enumerati si definiti categoriile de obiecte protejate prin dr.de autor

Legea privind dr.de autor si dr.conexe enumera urmatoarele ob.ale dr.de autor

-opere literare(sunt acele creatii in care ideile,gandurile si conceptiile isi gasesc expresia in cuvinte scrise sau rostite.)ex:brosuri,carti,programe pt.computer,etc.

-opere muzicale cu sau fara text(sunt creatii datorate mai mult sentimentelor si mai putin ratiunii si inteligente);

-opere de sculptura,picture,de arta plastica(sunt creatii care necesita un anumit nivel de maiestrie);

-opere de arta aplicata

-operele audiovizuale(constau intr-o serie de cadre coerente insotite sau nu de sunet care creeaza impresia de miscare si sunt destinate perceperii vizuale si auditive)ex.desene animate,emisiuni TV,filme TVsau cinematografice,etc.

-operele fotografice;

-hartile,planuril,operele plastic,schitele referitoare la geografie,arhitectura,etc.

-opere derivate(produs al creatiei intelectuale bazat pe una sau m.multe opera preexistente)ex.traduceile,aranjamentele musicale,etc.

-operele integrante(sunt create prin conexarea creative a mai multor opera)

-operele coregrafice si pantomimele;

3.2 ESTIMATI ASEMANARILE SI DEOSEBIRILE INTRE OPERA COMUNA SI COLECTIVA SI INTRE OPERA ORIGINARA SI DERIVATAOpera comuna: Opere colectiva

-coautori -autori

-initiativa unei pers.fizice(tuturor coautorilor) -initiativa unei pers.fizice,juridice

-publicare sub numele coautorilor -publ. sub numele initiatorului

-prezenta unui singur gen(literar,artistic,stiintific) -prezunta mai multor genuri

-in caz de litigiu in instant raspunde coautorul -raspunde initiatorul

Asemanari:sunt opera create de 2 sau mai multe persoane;sunt obiecte a dr.de autor

Opere originale

-sunt acele opera elementele de bza ale carora,au fost create de insusi autorul operei.Elementele de baza reprezinta limbajul operei si sistemul de imagini care constituie elementele structural ale unei opera

-autorul operei exploateaza opera cum doreste

Opera derivate

-produs al creatiei intelectuale bazat pe una sau mai multe opere preexistente(traducerile,aranjamentele musicale,adaptarile)

-autorul operei derivate este obligat sa obtina permisiunea de la autorul operei originale pt.a valorifica opera.

3.3

Potrivit Hotararii cu privire la inregistrarea de stat a operelor ocrotite de dr.de autor si dr.conexe inregistrarea de stat a operelor literare,stiintifice,de arta are drept scop asigurarea protectiei dr.de autor si a dr.conexe.Inregistrarea in Registrul de stat al operelor ocrotite de dr.de autor are ca rezultat preintampinarea,protectia si reducerea cazurilor de violare a acestor dr.Titularii dr.exclusive de autor cat si succesorii sail or au dr.sa inregistreze opera in Registru pe perioada duratei termenelot de ocrotire a dr.de autor si dr.conexe.A.G.P.I elibereaza titularului dr.de autor si dr.conexe un certificat .Pt.inregistrare solicitantul prezinta buletinul de identitate,opera si cererea aprobata de A.G.P.I.Opera seprezinta spre inregistrare in 2 exemplare.Inregistrarea operei seface in prezenta titularului de drepturi sau imputernicitului in temeiul unei procuri.Dupa inregistrarea operei in Registru titularului de drepturi I se elibereaza un certificat.In caz de pierdere sau deteriorare a certificatului,se elibereaza un alt certificat in baza materialelor existente in arhiva.

Titularul pt.a informa publicul despre dr.sale imprima pe fiecare exemplar al operei simbolul ocrotirii dr.de autor care consta din 3 elemente:litera C inclusa intr-un cerc;numele titularului dr.exclusive de autor;anul primei publicari a operei.

opere audiovizuale.

TEST 6

Procedura de eliberare a unui brevet de inventive

1.1 Prin depozit national reglementar se intelege cererea de brevet de inventie, care contine urm documente:

-cererea de brevet propriu-zisa

-descrierea inventiei

-una sau mai multe revendicari

-unul sau mai multe desene necesare pt intelegerea inventiei

-rezumat

La cerere se anexeaza:

-dovada de plata a taxei stabilite conform Regulamentului de aplicare a taxelor pt servicii in domeniu

-actele de prioritate, dupa caz

-procura, in cazul in care cererea se depune prin intermediul reprezentantului

-in cazul in care inventia se refera la un material biologic reproductibil, cererea se completeaza cu un act prin care se confirma depunerea unui asemenea material intr-o institutie de depozit desemnata de Guvern sau care are statut de depozit international

1.2 Caracterizati etapele procedurii de eliberarte a brevetului de inventie

Cererea se depune in limba moldoveneasca de catre inventator sau succesorul in dr.a acestuia la AGEPI.Trebuie sa contina solicitarea de acordare a brevetului de inv.;descrierea inventiei;una sau mai multe revendicari;o procura dupa caz;un rezumat;desene la care se fac referiri in desene sau descriere.Cerere de brevet este supusa unei taxe de depunere.Data de deposit este data la care documentele depuse la AGEPI de catre solicitant contin cel putin:

-o indicatie conform careia este solicitata eliberarea brevetului;

-indicatia care sa permita identificarea sau contactarea solicitantului;

-o parte care pare a fi o descriere a inventiei sau o referire la cerere depusa anterior;

In cadrul examinarii formale AGEPI verifica daca cererea de brevet contine toate cerintele prevazute de Regulament pt.a I se atribui data de deposit.Daca cererea de brevet nu este conforma cu unele cerinte prevazute de lege AGEPI ofera posibilitatea ca solicitantul sa indeplineasca cerintele cerute in termenul stabilit.Dca solicitantul nu prezinta info.necesare in termenul indicat se considera ca cererea nu a fost depusa.Cererea se inregistreaza in Registru cand I se atribuie data de deposit.Dupa ce cerereii I se acorda data de deposit AGEPI efectueaza examinarea preliminara care dureaza 3 luni termen in care se verefica daca corespunde cond.unitatii,daca nu intra in categ.de inventii nevrebetabile.In cazul in care se constata anumite neregularitatii ce pot fi corectate AGEPI oferaposibilitatea solicitantului sa remedieze aceste deficient.Cererea de brevet de inventive se publica la expirarea a 18 luni de la data de deposit,sau in cazul in care a fost invocate o prioritate de la data prioritatii.Cererea poate fi publicata intr-un termen mai restrains daca solicitantul depune o cerere vizavi de micsorarea termenului de publicare in termen de 6 luni si achita taxa de 50 dolari.In termen de 6 luni de la publicare mentiunii privind hotararea de acordare a brevetului orice persoana poate face opozitie .Opozitia se face in scris si ea se bazeaza pe urmatoarele motive:obiectul brevetului nu este brevetabil,brevetul nu dezvaluie inventia suficient de clar si complet.

Examinare in fond dureaza pe o perioada da 18 luni.AGEPI decide acordarea brevetului daca constata ca cererea de brevet si inventia satisfac cerintele prevazute de lege.Daca se constata ca cererea de brevet si inventia care face obiectul acesteia nu satisfac cerintele prevazute de lege se adopta hotararea de respingere a cererii de brevet.Solicitantul poate sa retraga cererea de brevet oricand pana la data adoptarii unei hotarari referitor la aceasta cerere.

Daca nu au fost facute opozitii impotriva acordarii brevetului sau cand opozitia depusa a fost respinsa ,AGEPI elibereaza brevetul solicitantului.,cu conditia ca aceasta sa achite taxa stabilita,si publica in BOPI mentiunea privind eliberarea brevetului.

2.Dr.morale ale autorilor de opera literara,artistic,stiintifica

2.1Dr.morale:

-caracter nelimitat(opera poate fi publicata si dupa moartea autorului)

-caracter inalienabil(dr.morale nu pot fi instrainate datorita naturii juridice a acestor dr.)

-caracterul imposibilitatii insusirii drmorale(reiese din caracterul inalienabilitatii dr.morale)

2.2 Legea privind dr.de autor si dr.conexe stabileste urmatoarele dr.personale(morale):

-dr.la paternitate.la nume,la integritatea operei,la stima reputatiei,dr.de a publica opera

Unul dintre cele mai valoroase dr pe care il obtine autorul odata cu crearea operei este dr.la paternitate.Dr.la paternitate se caracterizeaza prin posibilitatea persoanei de a se considera autor al operei create de acesta.Acest dr.este inseparabil si nu poate fi transmis tertelor persoane in folosinta,prin succesiune sau in baza de contractDr.la paternitate inceteaza odata cu decesul autorului

Dr.la nume autorul este in drept sa decida,sub ce nume va fi publicata opera(numele adevarat,anonym sau pseudonim)Daca autorul se decide sa publice opera sub numele lui se indica pe coperta la inceputul sau la sf.operei.Numele autorului de asemenea se indica in titrele operei cinematografice sau se adduce la cunostinta ori de cate ori este interpretata public.In cazul operei derivate este obligatoriu indicarea numelui autorului operei originale.In cazul publicarii operei de un grup de autori numele este indicat in cosecutivitatea in care o doresc acestia.Dr.la nume il au toti autorii indiferent de volumul muncii intelectuale depuse de fiecare in parte.Autorul este in dr.sa indice titlurile stiintifice si didactice pe care le poseda.Un alt mod de valorificare a dr.la nume este indicarea numelui autorului sub un pseudonim.De obicei autorul alege pseudoimul pt.a nu confunda diferite genuri de creatie intelectuala a unuia si aceluiasi autor.Autorul deasemenea poate publica opera sa anonim .Publicarea operei anonime presupune dorinta autorului din anumite considerente,de a nu adduce la cunostinta publicului numele sau.

Dr.la integritatea operei si la stima reputatiei-adica la apararea operei impotriva oricarei denaturari,schimonosiri sau alte modificari a operei.Importanta protectiei operelor de la orice denaturari ce ar putea prejudicial reputatia autorului este mentionat in Conventia dela Berna cu privire la protectia operelor literare si artistice care prevede ca independent de drturile patrimoniale ale autorului,acesta va avea dr.sa revendice paternitatea operei si sa obiecteze la orice denaturare,schimonosire sau alta modificare a operei.Autorul operei este in dr.pe parcursul editarii operei sale,sa efectueze modificari,comentarii in opera sa lucru interzis editurilor chiar si in cazul daca aceste modificari ar imbunatati opera.

Dr.de a publica opera-Potrivit L.privind dr.de autor si dr.conexe opera poate fi publicata doar cu consimtamantul autorului sau de insusu autorul.O cerinta esentiala inaintata fata de dr.la publicare este aducerea operei la cunostinta publicului.Daca au fost reproduse doar mici fragmente parte din opera cu scopul de a fi date in chirie ,aceste opera nu pot fi considerate publicate.Dr de a publica opera autorul il are o singura data.Din clipa in care opera a fost publicata ea obtine un regim juridic diferit deoarece poate fi folosita liber fara acordul autorului.Dr la publicare poate fi transmis prin succesiune.Succesorii se bucura de acest drept doar dupa moartea autorului.Dr de a publica opera este in stransa corelatie cu dr.la reproducerea operei si dr.la difuzarea exemplarelor operei.

2.3 Dr.personale sunt dr.ce apartin doar autorului operei de arta,literatura si stiinta si ele nu pot fi instrainate.Conform L.privind dr.de autor si dr.conexe dr.morale ale autorului sunt protejate pe termen nelimitat.Ocrotirea dr.morale dupa decesul autoruluieste exercitata de mostenitori,cat si de organizatiile autorizate in modul stabilit sa ocroteasca dr.de autor.Aceste organizatii isi exercita functiile de ocrotire a dr.personale ale autorilor si in cazul cand acestia nu au mostenitori sau in cazul stingerii dr.de autor.La expirarea termenului de ocrotire a dr.de autor,opera devine un bun public

3.Notiunea de proprietate intelectuala.Institutiile de baza ale dr.de propr.intelectuala

3.1 Dr.proprietatii intelectuale-ansamblu de norme juridice care reglementeaza relatiile sociale privind crearea si valorificarea rezultatelor activitatii intelectuale a oamenilor

-Conventia Mondiala a Proprietatii Intelectuale.

-L.privind dr.autor si dr.conexe

3.2 Dr.proprietatii intelectuale este o institutie juridica care are la baza urmatoarele elemente constitutive:-dr.de autor si dr conexe si dr proprietatii industriale.Cat priveste sistemul institutiilor juridice ale dr.propr.intelectuale,ea situeaza aceste institutii in mod succesiv,lucru care asigura o cale mai rationala de percepere a elementelor constitutive.Rationalismul rezulta dinaceea ca dr.de autor contine notiuni mai generale care se folosesc si in dr.proprietatii industrial cum sunt dr subiectiv de autor ,adica dr.de a se numi autor al unui rezultat al activitatii intelectuale,dr.la nume,dr.subiective personale nepatrimoniale,drsubiective patrimoniale,drde a valorifica rezultatul activitatii intelectuale,etc.Acesta e factorul obiectiv datorita caruia dr.de autor ca element constitutiv al dr.proprietatii intelectuale,este situat pe primul plan.Factorul subiectiv conditionat de primul este situarea pe prim plan a dr.de autor,datorita carui fapt se asigura o cale mai rationala de percepere a materiei dr.proprietatii intelectuale

TEST 7

1.TRANSMITEREA DR.ASUPRA MARCILOR DE COMERT

1.1Franchisingul-relatii de afacere care presupun cedarea de catre o parte(franchiser)celeilalte parti (franchiseeului) a dreptului (francisei)de a desfasura pe un anumit teritoriu,intr-un anumit mod si pt.o anumita perioada de timp activitate de antreprenor .

1.2 Dr.asupra marcilor pot fi tansmise integral sau partial prin cesiune,prin contract de licenta cat si prin succesiune.Prin contractual de cesiune a dr.asupra marcilor ,titularul unei marci transmite dr.sale asupra marcii unei alte persoane.Dr.asupra marcii pot fi tansmise oricand pe durata protectiei marcii.Marca poate fi cesionata pentru toate sau pt.o parte din produsele sau serviciile pt.care este inregistrata.AGEPI va refuza sa inregistreze contractual de cesiune in cazul in care in urma cesiunii marca va genera riscul introducerii in eroare a consumatorului,in ceea ce priveste calitatea,originea geografica a produselor sau serviciilor pt.care este inregistrata.Prin contractul de licenta titularul marcii inregistrate transmite dr.de utilizare a acesteia oricarei alte persoane rezervandu-si dr.de proprietate asupra marcii.Licenta poate fi acordata licentiatului solicitandu-i-se sa nu plateasca venituri licentiarului.

1.3 Contractul de licenta va include clauza ca produsele licentiatului,dupa calitatea lor sa nu fie inferioare celor ale licentiarului.In contractual de licenta nu se permite includerea conditiilor ce pot avea ca rezultat o folosinta abuziva a dr.asupra marcii,avand efect prejudiciabil asupra concurentei pe piata respectiva.Titularul marcii poate invoca dr.conferite prin inregistrarea marcii impotriva licentiatului care actioneaza contrar prevederilor contractului de licenta privind durata acestuia,forma in care marca inregistrata poate fi folosita,teritoriul pt.care poate fi aplicata marca sau privind calitatea produselor furnizate sau a serviciilor prestate de licentiate.Fara a aduce atingere clauzelor contractului de licenta,licentiatul poate initia o procedura de aparare dr.asupra marcilor doar cu consimtamantul titularului acesteia.Pt.a obtine despagubiri cu privire la prejudiciul suportat orice licentiat este in drept sa intervina in cadrul actiunii de aparare a dr.la marca,initiate de titularul marcii.

2.Protectia juridica a denumirii de firma.Structura interna a denumirii de firma

2.1.Enumerati si definiti formele de individualizare a comerciantilor si produselor lor pe paiata

*denumirea de firma un nume care identifica persoana fizica sau juridical care desfasoara activitate de intreprinzator in raport cu tert

*sediul loc al organului executiv

*nationalitatea determina statutul juridic al societatii, forma de organizare, exigentele pt denumirea temeiurilor de creare si incetare, conditiile de reorganizare, succesiunea dr, continutul capacitatii civile, raspunderea, raporturilor interne dintre asociati, dintre societate si asociati, modul de dobindire a dr si de asumare a obligatiilor.

2.2.Analizati limitele legale la alegerea denumirii de firma

Denumirea nu trebuie:

*sa contina cuvinte sau sintagme care contravin prevederilor legale

Se interzice utilizarea in denumirea persoanei juridice si, implicit, a societatii comerciale a sintagmelor ce contravin prevederilor legale.Nu paote fi inregistrata denumirea care coincide cu denumirea unei persoane juridice deja inregistrate.Nu se pot utilize firma care contine: denumirea oficiala a statului, a organelor de stat, a autoritatilor administratiei publice locale, a organizatiilor obstesti ori date care indica direct sau indirect ca intreprinderea este fondata de aceste organe; numele unei personalitati istorice sau personalitati cunoscute; date, inclusive semne grafice, a caror utilizare este interzisa de legislatie.Exceptie de exemplu: se pot utiliza denumirea oficiala a statului, a autoritatilor publice, inclusiv a autoritatilor administratiei publice locale, a organizatiilor obstesti in cazul in care intreprinderea este fondata de aceste organe sau exista acordul pt folosirea denumirii lor.

*sa contina cuvinte sau sintagme care contravin normelor morale

Se interzice utilizarea in denumirea persoanelor juridice a sintagmelor ce contravin normelor morale: cuvintele a caror pronuntare se considera ca fiind vulgare si ca provoaca o dezaprobare publica.

*sa contina cuvinte sau abrevieri care ar induce in eroare cu privire la forma sa

Persoana juridical nu poate folosi in denumirea sa cuvinte sau abrevieri care ar induce in eroare publicul cu privire la forma sa.Aceste dispozitii se completeaza si cu cele care interzic folosirea cuvintului banca, fond de investitii, lombard societatilor care nu practica activitati bancare, de investitii sau de lombard.

*sa contina nume proprii daca acestea nu coincide cu numele fondatorilor sau asociatilor societatii si nu exista acordul persoanei sau a mostenitorilor ei cu privire la folosirea numelui

Societatea are dreptul sa utilizeze un nume strain daca pt aceasta detina acordul titularului de nume sau al mostenitorilor lui.Societatea care doreste sa utilizeze in firma numele unei personalitati marcante trebuie sa aiba autorizatia Guvernului sau a rudelor acesteia.

2.3.Reprezentati in forma de schema structura interna a denumirii de firma.Care dupa parerea dvs. este termenul pt care se stabileste denumirea de firma?Dar trebuie oare denumirea de firma protejata si dupa radierea din Registrul de Stat?Argumentati raspunsurile

Structura:

*corpul-forma juridica de organizare

*accesoriul-elementul identificatoriu care deosebeste societatile de aceeasi forma

3.Subiectii dr.conexe

3.1 Subiectii ai dr.conexe sunt interpretii,producatorii de fonograme si organizatiile de difuziune.

3.2 Interpretul are urmatoarele dr.subiective:

-reproducerea directa sau indirect sub orice forma si in orice mod interpretarile sale inregistrate pe fonograma;

-imprimarea interpretarii;

-darea in chirie a originalului si a exemplarelor interpretarilor inregistrate pe fonograme chiar si dupa difuzare doar ca cu acordul interpretului;

-difuzarea originalului si a exemplarelor interpretarilor inregistrate pe fonograme prin vanzare sau alt mod de transmitere a dr.de proprietate;

-comunicarea prin cablu sau prin mijloacele comunicarii radioelectrice in asa fel ca publicul sa aiba acces la interpretate;

Dr.producatorilor de fonograme:

-reproducerea directa sau indirect sub orice forma si in orice mod a fonogramelor sale;

-difuzare exemplarelor de fonograma;

-comunicare pt.informarea generala, prin cablu sau prin mijloacele comunicarii radioelectrice,ca publicul sa aiba acces la fonograma din orice loc si in orice timp;

-importul exwmplarelor de fonograma in scopul difuzarii;

Dr.organizatiilor de difuziune:

-transmiterea emisiunii pe cale radioelectrica sau prin cablu;

-imprimarea emisiunii;

-reproducerea imprimarii emisiunii;

-comunicarea pt.informarea generala prin cablu sau prin mijloacele comunicarii radioelectrice a emisiunii ca publicul sa aiba acces la emisiune din orice loc si timp;

-transmiterea simultana pe cale radioelectrica sau prin cablu a emisiunii si de catre o alta organizatie de difuziune;

3.3 Potrivit legii privind dr.de autor si dr.conexe se permite fara consimtamantul subiectilor dr.conexe si fara plata remuneratiei pt.valorificarea interpretarii,fonogramei si emisiunii organizatiei de difuziune si a imprimarilor in urmatoarele cazuri:

-citarii in forma de fragmente scurte din interpretare,fonograma,emisiune a organizatiei de difuziune cu conditia ca aceasta citare se face in scopuri stiintifice,de cercetare,de critica si informative,intr-un volum determinat de scopul urmarit;

-includerii unor fragmente mici din interpretari,fonograme,emisiuni ale organizatiilor de difuziune in revista informative cotidiana;

-ilustrarii cu fragmente mici a procesului didactic sau de cercetare stiintifica;

-reproducerea operelor pt.procedura judiciara si administrativa;

-interpretarea in public la ceremonii oficiale si religioase;etc.

Testul 8

1.Limitele de exercitare a dr de catre titularii brevetelor

1.1.Distingeti actiunile ce nu se considera incalcari ale dr exclusiv al titularului de brevet

1.2.Analizati comparativ dr de folosire anterioara si posterioara

Dr de folosire anterioara: orice persoana pina la data prioritatii inventiei sau pina la data de depozit a folosit o inventie creat de catre ea independent de titularul de inventie sau a realizat pregatirile necesare pt aceasta are dr sa foloseasca inventia in continuare in mod gratuit fara autorizatia titularului, dar cu conditia sa nu mareasca volumul de productie.

Dr de folosire posterioara are loc din momentul cind persoana fizica sau juridica care a exploatat inventia incepind cu perioada publicarii cerereii de brevet si pina la eliberarea brevetului va plati titularului de brevet, dupa obtinerea brevetului, o compensatie baneasca rezonabila.Cuantumul compensatiei se stabileste prin acordul dintre parti, tinind cont de buna-credinta a persoanei care a exploatat inventia, sau de catre instanta judecatoreasca, in cazul imposibilitatii de a fi stabilit pe cale amiabila.

1.3.Analizati prevederile legislatiei in vigoare caracterizati conditiile in care instanta de judecata este indreptatita sa elibereze o licenta obligatorie neexclusiva asupra unui brevet de inventie

2.Consideratii generale privind dr conexe.Domeniul lor de actiune

2.1.Definiti si clasificati dr conexe

Dr conexe se foloseste pt a indica un anumit drup de dr subiective ce apartin interpretilor, autorilor de fonograme etc.

Dr conexe:

-dr producatorilor de fonograme

-dr organizatiilor de difuziune (radio, tv)

-dr producatorilor de videograme (proiect)

2.2.Enumerati dr subiective si continutul lor pt fiecare subiect al dr conexe in parte

2.3.In ce an va inceta dr subiectiv de valorificare al emisiunii de catre organul de difuziune daca emisiunea a fost publicata pe 2 ianuarie anul 2000?Argumentati raspunsul

Dr de valorificare al emisiunii a organului de difuziune conform Legii cu privire la dr de autor si dr conexe este in vigoare timp de 50 ani dupa transmiterea emisiunii de catre aceasta organizatie pe cale radioelectrica (prin cablu).Termenul incepe sa curga de la 1 ianuarie al anului care urmeaza dupa anul in care a avut loc faptul juridic care serveste drept temei pt declansarea termenului.

Astfel, daca emisiunea a fost publicata pe 2.01.2000, atunci dr subiectiv de valorificare al emisiunii de catre organul de difuziune va inceta la 1.01.2051.

3.Protectia juridica a operelor audiovizuale si de arhitectura

3.1.Enumerati trasaturile operei in dr de autor

Trasaturile operei in dr.autorului:

-sa se refere la unul din domeniile:arta,literature,stiinta

-este rezultatul creatiei intelectuale

-este exprimata intr-o anumita forma obiectiva,ce permite reproducerea ei atat publicata cat si nepublicata

-opera e protejata indifferent de destinatia si valoarea ei stiintifica,literara sau artistic

-opera trebuie sa faca parte din genul literar, artistic sau stiintific

-opera este un ansamblu de idei sau imagini care au aparut in rezultatul activitatii creatoare avind o forma obiectiva de exprimare

-obiect al dr de autor din moment ce a fost detasata de gindirea umana nefiind necesare realizarea carova formalitati, precum inregistrarea sau publicare

-obiect al dr de auotr indifferent de valoarea si destinatia ei

3.2.Analizati particularitatile reglementarii juridice a operelor audiovizuale in dr de autor Operele audiovizuale care consta dintr-o serie de cadre coerenta insotita sau nu de sunet care creeaza impresia miscarii si sunt destinate perceperii vizuale si auditive.(emisiuni tv si radio, filme cinematografice si tv, desene animate, videoclipurile)Opera audiovizuala este opera constituita dintr-un sir de imagini coerente(insotite sau nu de sunete)care produc impresia de miscare si care pot fi auzite sau vazute.Opera audiovizuala este reglementata in L.privind dr.de autor si dr.conexe.Autor al operei audiovizuale sunt:autorul scenariului,regizorul scenograf,compozitorul,operatorul,pictorul-scenograf.Incheierea contractului de autor pt.crearea operei audiovizuale atrage dupa sine transmiterea in schimbul unei remuneratii de catre coautorii acestei opere catre producatorul acesteia a urmatoarelor dr.exclusive de valorificare a operei audiovizuale daca in contract nu este stability alceva(demonstrare publica,reproducere,interpretare publica,difuzare,comunicare pt.informare generala,dublare a textului,etc).Producatorul operei audiovizuale este in dr.sa-si indice numele.Scenaristul,regizorul-scenograf,operatorul,pictorul-scenograf,autorul operei musicale au dr.la remuneratie pt.fiecare interpretare publica si comunicare publica a acestei opera cat si pt.inchirierea exemplarelor acestei opere audiovizuale.

3.3.Aplicind prevederile legislatiei in vigoare, stabiliti asupra caror elemente a operei de arhitectura se poate rasfringe dr de autor

Subiectul II

1.1 Este ansamblul formulelor, definitiilor tehnice, documentelor desenate si modelelor, retelelor, procedeelor si altor elemente analoage care servesc la fabricarea si comercializarea unui produs. Expresie din limba engleza "a sti cum" Termen de origine anglo-saxona ce semnifica o cunoastere a modului in care poate fi facut ceva. Know-how reprezinta priceperea, indemanarea de a desfasura o anumita activitate.

1.2 Subieci ai secretului comercial snt persoanele fizice i juridice din Republica

Moldova, precum i din alte state.

Statul garanteaz subiectului secretului comercial dreptul la pstrarea i aprarea lui n

modul stabilit de legislaie.

Obiecte ale secretului comercial (know-how) snt interesele economice i informaiile

tinuite intenionat despre diferitele aspecte i domenii ale activitii economice de producie, de

administrare, tehnico-tiinifice, financiare a agentului economic, a cror protecie este

condiionat de interesele concurenei i posibila periclitare a securitii economice a agentului

economic.

Coninutul i volumul de informaii ce constituie secret comercial snt stabilite de

agentul antreprenoriatului.

Obiecte ale secretului comercial nu pot fi:

a) documentele de constituire, precum i documentele ce dau dreptul de a practica

activitate de antreprenoriat i anumite tipuri de activitate economic ce urmeaz a fi liceniate;

b) informaiile n forma stabilit a drilor de seam statistice, precum i a drilor de seam

privind exerciiul economico-financiar i alte date necesare pentru verificarea corectitudinii

calculrii i achitrii impozitelor i a altor pli obligatorii;

c) documentele de achitare a impozitelor, a altor pli la bugetul public naional;

d) documentele care atest solvabilitatea;

e) informaiile privind componena numeric i structura personalului, salariul lucrtorilor,

condiiile de munc, precum i cele privind disponibilitatea locurilor de munc;

f) informaiile cu privire la poluarea mediului nconjurtor, nclcarea legislaiei

antimonopol, nerespectarea regulilor de protecie a muncii, comercializarea produciei care

duneaz sntii consumatorilor, precum i cu privire la alte nclcri ale legislaiei i mrimea

prejudiciului cauzat.

Nu constituie secret comercial pentru Serviciul Informaii i Securitate al Republicii

Moldova, pentru organele fiscale i alte organe de stat de control documentele i informaiile

agenilor economici i ale instituiilor financiare privind operaiunile la conturile bancare,

inclusiv cele referitoare la decontrile pe obligaiile financiare reciproce, precum i documentele

care confirm operaiunile efectuate.

Modul de aprare a secretului comercial, se stabilete dectre agentul antreprenoriatului sau de ctre conductorul numit de acesta, care l aduce lacunotina lucrtorilor care au acces la informaiile ce constituie secret comercial.nclcarea de ctre persoanele cu funcii de rspundere a modului de aprare asecretului comercial, stabilit de agentul antreprenoriatului sau de conductorul numit de acesta,atrage dup sine rspunderea prevzut de legislaie.Agentul antreprenoriatului poart rspundere personal de crearea condiiilor necesarepentru asigurarea pstrrii secretului comercial.Agentul antreprenoriatului poart rspundere pentru atribuirea nentemeiat ainformaiei accesibile la secret comercial.

Statul acord sprijin agentului antreprenoriatului n crearea condiiilor necesare pentru

asigurarea pstrrii secretului comercial.

Lucrtorii agentului economic care au acces la informaiile ce constituie secret

comercial i asum obligaiile:

a) s pstreze secretul comercial pe care l vor cunoate n procesul muncii i s nu-l

divulge fr a avea autorizaie, eliberat n modul stabilit, cu condiia c informaiile ce

constituie secret comercial nu le-au fost cunoscute mai nainte sau n-au fost primite de ei de la o

ter persoan fr obligaia de a respecta confidenialitatea lor;

b) s respecte cerinele instruciunilor, regulamentelor i dispoziiilor privind asigurarea

pstrrii secretului comercial;

c) n caz dac persoane strine ncearc s obin de la ei informaii ce constituie secret

comercial s anune imediat despre aceast persoan cu funcii de rspundere respectiv sau

subdiviziunea respectiv a agentului economic;

d) s pstreze secretul comercial al agenilor economici cu care ntrein relaii de afaceri;

e) s nu foloseasc cunoaterea secretului comercial pentru practicarea vreunei activiti

care, n calitate de aciune concurent, poate s aduc prejudicii agentului economic;

f) n cazul concedierii s transmit toi purttorii de informaii ce constituie secret

comercial (manuscrise, maculatoare, documente, desene, benzi magnetice, fie perforate, benzi

perforate, discuri, dischete, imprimate de printer, pelicule cinematografice i fotografice modele,

materiale etc.), pe care i-au avut la dispoziie, persoanei cu funcii de rspundere respective sau

subdiviziunii respective a agentului economic.

1.3 Pentru asigurarea aprrii secretului comercial la agenii economici mari pot fi create

subdiviziuni speciale cu regim secret, funciile i mputernicirile crora snt reflectate n

instruciuni, regulamente, dispoziii respective.

Organele de ocrotire a ordinii de drept i alte organe de stat acord sprijin

subdiviziunilor cu regim secret ale agenilor economici la ndeplinirea funciilor ncredinate lor.

Aprarea secretului comercial n procesul interaciunii agenilor economici

n timpul cnd agenii economici ntrein legturi economico-comerciale, tehnicotiinifice,

financiar-valutare i alte legturi de afaceri, inclusiv cu partenerii strini, prile

contractante stipuleaz expres caracterul, coninutul informaiilor ce constituie secret comercial,

precum i obligaiile reciproce privind asigurarea pstrrii lui n conformitate cu legislaia.

n cazul ncheierii contractului cu parteneri strini, condiiile pstrrii confidenialitii

activitii trebuie s corespund legislaiei rii unde se ncheie contractul, dac acordurile

interstatale nu prevd altfel.

2.1Brevetul. reprezinta un titlu eliberat de stat care atesta calitatea de inventie a obiectului sau si care recunoaste titularului o serie de drepturi. Certificat pt DMI. Certificat de protectie pt marci.

2.2. Protectia provizorie-de la data publicarii cererii si pina la data adoptarii hot de eliberare a brevetului de inventie, solicitantul poseda o protectie provizorie asupra inventiei. Orice pers care exploateaza inventia in aceasta perioada va tb sa-i achite titularului de brevet de inventie o remuneratie.Brevetul se acorda pentru o inventie din orice domeniu tehnologic:

daca prezinta noutate;

rezulta dintr-o activitate inventiva;

este susceptibila de aplicare industriala.

Noutatea. O inventie este noua daca nu este continuta in stadiul actual al tehnicii, care include cunostintele ce au devenit accesibile publicului oriunde in lume pana la data prioritatii inventiei in cauza.Activitatea inventiva. O inventie trebuie sa implice o activitate inventiva, adica sa nu rezulte in mod evident din stadiul tehnicii.Aplicarea industriala. O inventie este susceptibila de aplicare industriala daca obiectul ei poate fi folosit in domeniul industriei, agriculturii sau in orice alt domeniu de activitate umana.

2.3.In procesul examinarii formale, Agentia verifica in termen de o luna de la data formarii depozitului national reglementar existenta intregului set de documente ale cererii in conformitate cu Legea Privind brevetele de inventie. Se verifica daca corespund cerintelor normative completarea formularului cererii, plata taxelor, redactarea descrierii, revendicarilor si prezentarea desenelor etc.In caz de necesitate Agentia notifica solicitantului necorespunderile descoperite. Ele trebuie inlaturate in termen de 2 luni de la data notificarii. Daca nu cererea se considera retrasa

Subiectul III

3.1. soi - grup de plante, creat ca rezultat al selectiei, care:- este conform conditiilor de brevetabilitate;- are caracterele unui anumit genotip sau ale unei combinatii de genotipuri;- se distinge de alte grupe de plante din acelasi taxon botanic prin cel putin unul din caractere;- poate fi reprezentat prin una sau mai multe plante, una sau mai multe parti de planta, cu conditia ca aceasta parte sau aceste parti pot fi folosite pentru reproducerea plantelor intregi;categorii ale soiului - clona, linia, hibridul, populatia;materialul soiului - plante intregi, seminte, puieti, bulbi sau parti de planta, destinate inmultirii sau comercializarii in alte scopuri, decit reproducerea soiului.

(1) Prin circuit integrat se intelege un produs, sub forma sa finala sau sub o forma intermediara, destinata sa indeplineasca o functie electronica, in care elementele, dintre care cel pu in unul este un element activ, si interconexiunile, in totalitate sau partial, fac parte integranta din corpul sau suprafa a unei piese materiale.

(2) Prin topografie (schema de configuratie) a unui circuit integrat, denumit in continuare topografie, se intelege dispunerea tridimensionala, oricare ar fi expresia ei, a unor elemente, dintre care cel putin unul este un element activ, si a tuturor interconexiunilor circuitului integrat sau a unei part i din ele ori o astfel de dispunere tridimensionala pregatita pentru un circuit integrat destinat fabricarii.3.2. BREVETABILITATEA SOIULUIArticolul 5. Conditiile de brevetabilitate a soiului(1) Soiul este brevetabil numai in cazul in care indeplineste urmatoarele conditii:a) noutate;b) distinctivitate;c) omogenitate;d) stabilitate.(2) Soiul trebuie sa poarte o denumire care sa indeplineasca prevederile art. 18.

Articolul 6. NoutateaSoiul este considerat nou, daca, la data depunerii cererii de brevet la Agentie, amelioratorul sau alta persoana cu acordul acestuia nu a vindut materialul soiului sau nu l-a pus printr-un alt mod la dispozitia tertilor, in scopul exploatarii comerciale:a) pe teritoriul Republicii Moldova cu mai mult de un an inaintea depunerii cererii de brevet;b) pe teritoriul altor state cu mai mult de 6 ani inaintea depunerii cererii de brevet pentru soiuri de arbori, pomi fructiferi si vita de vie si cu mai mult de 4 ani inaintea depunerii cererii de brevet pentru soiurile de plante de alte specii.

Articolul 7. Distinctivitatea(1) Soiul este considerat distinct daca se distinge clar de orice alt soi a carui existenta este notorie la data depunerii cererii debrevet la Agentie.(2) Notorietatea existentei soiului poate fi stabilita pe baza faptului utilizarii acestuia, existentei soiului in registre oficiale sau intr-o colectie informativa de soiuri, precum si pe baza descrierii lui detaliate in una din publicatii sau in cererea de brevet, cu conditia ca urmare a depunerii acestei cereri a fost eliberat brevetul.

Articolul 8. OmogenitateaSoiul este considerat omogen daca, luind in considerare particularitatile lui de reproducere, plantele de acest soi sint suficient de omogene in caracterele lor.

Articolul 9. StabilitateaSoiul este considerat stabil daca dupa inmultiri repetate sau, in cazul unui ciclu special de inmultire, la sfirsitul fiecarui ciclu, principalele sale caractere ramin neschimbate

(1) Inregistrarea unei topografii la Agentie se efectueaza in baza depozitului national reglementar, ale carui documente se depun tiparite in limba de stat.

(2) Depozitul national reglementar pentru inregistrarea unei topografii se constituie din:

1) cerere, prin care se solicita inregistrarea topografiei, care trebuie sa contina:a) numele si prenumele sau denumirea si adresa solicitantului;b) indicatiile privind dreptul solicitantului de a inregistra topografia, conform art. 2 alin. (5)-(7) din prezenta lege;c) numele, prenumele s i adresa creatorului (creatorilor) topografiei;d) denumirea si destinatia circuitului integrat realizat pe baza topografiei;e) data cre rii topografiei;f) data primei exploatari comerciale a topografiei, dac este cazul;g) numele si prenumele sau denumirea si adresa reprezentantului, dac este cazul;h) semnatura solicitantului sau a reprezentantului;

2) documentatie tehnica, constituita din materiale grafice si texte, care contine informatia suficienta pentru a permite identificarea topografiei si pentru a evidentia functiunea electronica a circuitului integrat care incorporeaza topografia;

3) doua exemplare ale circuitului integrat, daca acesta a fost realizat si exploatat in scopuri comerciale;

4) document ce confirma achitarea taxelor;

3.3. Concurenta neloiala

(1) Agentului economic i se interzice sa efectueze acte de

concurenta neloiala, inclusiv:

a) sa raspindeasca informatii false sau neautentice care pot cauza

daune unui alt agent economic si (sau) pot prejudicia reputatia lui;

b) sa induca in eroare cumparatorul privitor la caracterul, modul si

locul fabricarii, la proprietatile de consum, la utilitatea consumului,

la cantitatea si calitatea marfurilor;

c) sa compare neloial in scopuri publicitare marfurile produse sau

comercializate de el cu marfurile altor agenti economici;

d) sa foloseasca neautorizat, integral sau partial, marca

comerciala, emblema de deservire a altor obiecte ale proprietatii

industriale, firma unui alt agent economic, sa copieze forma, ambalajul

si aspectul exterior al marfii unui alt agent economic;

e) sa obtina nelegitim informatii ce constituie secretul comercial

al unui alt agent economic, sa le foloseasca sau sa le divulge.

(2) Agentii economici, asociatiile lor, precum si organizatiile

obstesti ale intreprinzatorilor si consumatorilor sint in drept sa

solicite Agentiei Nationale pentru Protectia Concurentei aparare

impotriva concurentei neloiale.

Subiectul I

1.1. Pers fizice si juridice.

(1) Persoanele fizice si juridice cu domiciliul, respectiv sediul, in Republica Moldova (nationale) care sint in drept sa obtina protectia legala a unei inventii actioneaza in fata Agentiei personal sau prin intermediul reprezentantului imputernicit printr-o procura.(2) Persoanele fizice si juridice straine, cu domiciliul, respectiv sediul, permanent in strainatate actioneaza in fata Agentiei numai prin intermediul reprezentantului in proprietate industriala din Republica Moldova, cu exceptia cazurilor cind conventiile internationale la care Republica Moldova este parte prevad altfel.(3) Reprezentantul in proprietate industriala activeaza in conformitate cu regulamentul aprobat de Guvern.

1.2.(1) Titularul brevetului are dreptul exclusiv asupra inventiei protejate prin brevet care consta in dreptul de exploatare a inventiei, daca exploatarea nu lezeaza drepturile altor titulari, dreptul de a dispune de brevet si dreptul de a interzice tertilor sa efectueze fara acordul sau urmatoarele actiuni: sa fabrice, sa foloseasca, sa ofere spre vinzare, sa vinda sau sa importe in aceste scopuri produsul brevetat sau produsul obtinut prin procedeul brevetat.(2) In cazul mai multor titulari ai brevetului raporturile privind exploatarea inventiei protejate prin brevet se stabilesc printr-un acord incheiat intre acestia. Daca un asemenea acord nu exista, fiecare titular are dreptul sa exploateze inventia integral dupa vointa sa, sa intenteze un proces in legatura cu incalcarea dreptului exclusiv impotriva oricarei persoane care exploateaza inventia fara autorizatia cotitularilor, insa nu are dreptul, fara acordul acestora, sa incheie contracte de licenta si sa efectueze orice cesionare a drepturilor asupra brevetului, sa renunte la brevet fara a-i anunta pe cotitulari.

1.3.Nu constituie incalcare a dreptului exclusiv al titularului brevetului folosirea inventiei protejate prin brevet:a) in constructia sau la exploatarea oricaror mijloace de transport apartinind tarilor membre ale conventiilor internationale privind inventiile la care Republica Moldova este parte, cu conditia ca aceste mijloace de transport se afla temporar sau accidental pe teritoriul republicii si ca inventia se foloseste exclusiv pentru nevoile mijloacelor de transport;b) la efectuarea cercetarilor sau experimentelor stiintifice in scopul determinarii aplicabilitatii obiectului inventiei sau in scopuri necomerciale;c) in timpul calamitatilor naturale, catastrofelor, epidemiilor si in alte situatii exceptionale;d) la prepararea de o singura data a medicamentelor dupa reteta medicului;e) intr-un cadru privat, pentru scopuri necomerciale.(2) Folosirea specificata la alin.(1) se admite sub rezerva ca ea sa nu aduca atingere intr-un mod nejustificat folosirii normale a inventiei protejate prin brevet si sa nu lezeze nejustificat interesele legitime ale titularului brevetului, tinind cont de interesele legitime ale tertilor. In caz contrar, titularul brevetului este in drept sa ceara o compensare corespunzatoare a pierderilor suportate prin folosirea neautorizata a inventiei.(3) Nu constituie o incalcare a drepturilor titularului brevetului actiunile autoritatilor publice in cazul in care acestea actioneaza cu buna-credinta in cadrul administrarii prezentei legi.

Subiectul II.2.1.Marca de produs si marca de serviciu constituie orice semn susceptibil de reprezentare grafica, ce serveste la deosebirea produselor sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice de produsele sau serviciile altei persoane fizice sau juridice.

2.2. pot fi motive absolute si relative de respingere a cererii de inregistrare a marcii. Atfel :

- motivele absolute pot fi : 1. marca contravine OP si bunelor moravuri; 2. Marca indica cu privire la calitatea, specia sau destinatia produsului; 3. Marca este generica sau uzuala; 4. Marca este lipsita de caracter distinctiv; 5. Marca este constituita din semne ce duc in eroare consumatorul cu privire la originea geografica sau destinatia produsului.

-motive relative sunt: Nu pot fi inregistrate ca marca semnele care reproduc: a) denumiri de firma (sau parti ale lor) bine cunoscute in Republica Moldova in cazul in care acestea nu apartin persoanei care solicita inregistrarea marcii; b) desene si modele industriale, dreptul asupra carora In Republica Moldova apartine altor persoane; c) denumiri de opere stiintifice, literare si de arta. personaje sau citate din ele, opere artistice sau fragmente din acestea bine cunoscute in Republica Moldova, fara consimtamintul titularilor dreptului de autor sau al succesorilor lor de drepturi; d) nume de persoane, pseudonime si cuvinte derivate de la acestea, portrete st facsimile ale persoanelor renumite fara consimtamintul acestora, al mostenitorilor lor, al organului competent de ocrotire a valorilor culturale a