1

Documentar: Istoria atentatelor româneşti

Autor: col. dr. Dan Niţă

În octombrie 1207, Ioniţă Caloianu, cea mai reprezentativă figură din Peninsula Balcanică, a fost asasinat de un comandant cuman. Primele forme de statalitate a românilor au rămas consemnate în cronici în legătură cu asasinatele unor personalităţi, aşa cum a fost cazul cu «regele românilor şi bulgarilor» numit de grecii bizantini «Kaloianes», din neamul Asăneştilor.

Întreaga epocă feudală românească a fost scena unui număr incredibil de «asasinate la nivel înalt».

Fiecare domnitor, principe sau lider mai reprezentativ a reuşit să lichideze 2-3 pretendenţi la tron, zeci de boieri «incomozi», creditori sau adversari politici. În ultimă instanţă, destinul fiecărui dregător român era să cadă sub pumnalele asasinilor plătiţi de prieteni, rude sau duşmani, ale turcilor care au reprezentat forma de asasini plătiţi cea mai cunoscută a evului mediu românesc.

Numai simpla înşiruire a celor mai reprezentative asasinate ale acestei perioade poate răspunde la întrebările chinuitoare privind destinul tragic al poporului român, «încremenirea în proiect» a dezvoltării noastre, a mentalităţilor păguboase, a ghinionului istoric al tuturor românilor.

1448 - Roman II Muşat, otrăvit la 22 de ani ; 1451 - Asasinarea domnului Moldovei, Bogdan al II-lea la Reuseni de

către Petru Aron ; 1456 - Vladislav al II-lea asasinat de Vlad Ţepeş la Târgovişte;

1460 - Dan, pretendent la tron este ucis de Vlad Ţepeş; 1466 - Pretendentul la tronul Moldovei, Hronoda, este lichidat de boierul

Pântece; 1476 - Asasinarea lui Vlad Ţepeş de către Laiotă Basarab; 1510 - Mihnea, domn al Ţării Româneşti, ucis la Sibiu de Danciu, rivalul

său; 1512 - Vlăduţ, domn, a fost omorât de turci; 1514 - Trifăilă, pretendent la tronul Moldovei, a fost ucis la Vaslui; 1521 - Dragomir Călugărul, pretendent la tron sub numele de Vlad

Voievod, este omorât la Târgovişte; 1524 - Radu Bădica ucis de Radu de la Afumaţi;

2

1529 - Radu de la Afumaţi este ucis cu fiul său Vlad la Râmnicu Vâlcea de către doi boieri, Drăgan Postelnicu şi Neagoe Vornicu. Aceştia sunt şi ei ucişi de Moise Vodă în acelaşi an, la nunta surorii domnitorului;

1535 - Vlad Vintilă, domnitor al Ţării Româneşti, este omorât, de boieri, la vânătoare;

1537 - Ştefăniţă Vodă, ucis prin otrăvire de soţia sa, Stanca şi Radu de la Afumaţi;

1541 - Domnitorul Ştefan Lăcustă este asasinat de boieri; 1544 - Laiotă Basarab, pretendent la tron, este ucis de Radu Paisie (la

Fântâna Ţiganului); 1552 - Ştefan Rareş, domnul Moldovei, este ucis de boieri în urma unui

complot sprijinit de generalul Austriac Castaldo, ucigaşul episcopului George Martinuzzi, ucis la Vinţu de Jos cu un an înainte;

1558 - Pătraşcu cel Bun, otrăvit de boierul Socol; 1563 - Hatmanul Tomşa îl ucide pe Despot Vodă la Suceava. Este şi el

ucis un an mai târziu; 1569 - Alexandru Lăpuşneanu a fost otrăvit; 1574 - Ioan Vodă cel Viteaz (cel Cumplit) este omorât de turci la

Roşcani în urma trădării boierilor şi încălcării înţelegerilor anterioare;

1593 - Petru Vodă Cazacul (fiul lui Lăpuşneanu) este omorât la Constantinopol;

1601 - Este ucis Mihai Viteazul din ordinul generalului Basta; 1613 - Gabriel Bathory, principe al Transilvaniei, este lichidat de doi

asasini plătiţi; 1620 - Gaşpar Graţiani, numit domn al Moldovei de către turci, este

asasinat de boierii Şeptilici şi Goia; 1663 - Postelnicul Constantin Cantacuzino, pretendent la tronul Ţării

Româneşti, a fost omorât de Grigore Ghica; 1668 - Ilieş, ultimul Muşatin, este otrăvit de Gheorghe Duca, cel care îi

luase tronul; 1688 - Şerban Cantacuzino – otrăvit de fraţii săi; 1741 - Grigore Ghica, asasinat de turci în urma unui complot boieresc; 1790 - Nicolae Mavrogheni (1786-90), asasinat din ordinul marelui vizir

(complot boieresc); 1799 - Constantin Hangerli (1798-99), ucis din ordinul sultanului; 1821 - Alexandru Şuţu, ucis de doctorul său Christoria eterist convins,

infectându-i o fistulă.

3

Epoca modernă a debutat, de asemenea, în ţara noastră, printr-un asasinat politic notoriu şi anume cel al lui Tudor Vladimirescu, victimă a unui complot organizat atât de duşmani, (membrii Eteriei) cât şi de boierii „prieteni”.

Totodată, primul ministru al României independente, Barbu Catargiu, în 1862, a fost asasinat din motive ideologice.

Întregul parcurs al istoriei moderne, până în perioada interbelică, a fost punctat de crime şi asasinate după cum urmează:

1880 - primul ministru, I.C. Brătianu, a fost uşor rănit de un atentator

înarmat cu un cuţit, la ieşirea din Camera Deputaţilor (asasinul, ex-profesorul Ivan Petraru, a dorit să-l ucidă pe premier din „amorea de patrie”.

1886 - I.C. Brătianu a fost victima unei tentative de asasinare în faţa legaţiei austro-ungare. Atacatorul a tras cu revolverul, dar nu a nimerit ţinta, datorită intervenţiei unui sergent de poliţie. Era fost subofiţer de geniu şi se pare că era asasin plătit, urmând să primească 5000 de lei de la un lider al opoziţiei – Iosif Oroveanu.

1918 - Lenin a ordonat asasinarea regelui Ferdinand, însă armata l-a arestat şi executat pe Simion Rosal, comisarul bolşevic ce urma să-l ucidă pe suveran.

1919 - Buharin şi Zinovieau ordonat asasinarea mareşalului Averescu Secţiei teroriste a Kominternului.

1920 - asasinii plătiţi au plasat o bombă în Senatul României. A fost ucis episcopul Ardealului, Dumitru Radu şi grav răniţi generalul Coandă, preşedintele Senatului, Dimitrie Greceanu, ministru de justiţie, episcopul Nifon şi secretarul Senatului, Virgil Budescu.

1933 - premierul I.G. Duca a fost împuşcat în ceafă de către Niki Constantinescu, unul dintre legionarii din echipa morţii (Nicadorii). „Decemvirii” erau echipa morţii care l-a asasinat pe Mihail Stelescu, legionar care se îndepărta de ideologia căpitanului” aflat internat la Spitalul Brâncovenesc. A fost împuşcat şi apoi ciopârţit cu toporul. Un ziar francez din epocă a relatat asasinatul barbar, încheind astfel: „Apoi au plecat fără să-l mănânce”.

- Tot în acelaşi an, 1933, a fost o tentativă de asasinare a lui Carol al II-lea, pe timpul escalei la Budapesta, în drum spre Varşovia, iar în 1936 a existat o tentativă de asasinare prin otrăvire a lui Nicolae Titulescu (avertizat de „II-eme Bureau”).

1936 - Congresul Studenţesc Legionar de la Tg. Mureş, care a instituit asasinatul ca principală armă politică, a hotărât condamnarea la moarte a „tuturor duşmanilor Legiunii” şi stabilirea de „echipe ale

4

morţii” care au jurat să execute „sentinţa legionară”. De altfel, Corneliu Zelinski Codreanu făcea următoarea afirmaţie: „Declarăm pe faţă că vom trage cu revolverele în cei ce ne-au adus acolo”.

1938 - A avut loc asasinarea lui C.Z. Codreanu, sub pretextul fugii de sub escortă. A mai fost asasinat şi grupul Nicadorilor.

1939 - Pe 13 februarie a fost o tentativă de asasinare (instalarea unui dispozitiv exploziv sub podul peste Dâmboviţa, pe traseul demnitarului) a lui Armand Călinescu, primul ministru al României. Şapte luni mai târziu, în data de 21 septembrie 1939, acesta a fost omorât. A doua zi, poliţia a înconjurat casa conspirativă, i-a capturat şi i-a transportat pe asasini la locul atentatului, unde au fost împuşcaţi demonstrativ, cadavrele lor fiind lăsate în stradă.

- De remarcat este şi tentativa de asasinare, în 1939, a şefului magistraturii militare din Cernăuţi de către agentul NKDV, Leonid Lututovici.

- În acelaşi an, 1939, de Bobotează, a existat şi o tentativă de asasinare a lui Carol al II-lea şi a eventualilor miniştri aflaţi la ceremonia scufundării crucii în Dâmboviţa. Agenţii de siguranţă i-au arestat şi ucis pe legionarii atentatori (4 ianuarie).