Vasile Ilincan - Istoria Presei Literare Romanesti (1)

download Vasile Ilincan - Istoria Presei Literare Romanesti (1)

of 147

Transcript of Vasile Ilincan - Istoria Presei Literare Romanesti (1)

  • 8/11/2019 Vasile Ilincan - Istoria Presei Literare Romanesti (1)

    1/147

    UNIVERSITATEA STEFAN CEL MARE din SUCEAVAFACULTATEA DE LITERE SI STIINTE ALE COMUNICARIIDEPARTAMENTUL PENTRU NVATAMNT LA DISTANTASPECIALIZAREA: Romna-Franceza/Germana

    ISTORIA PRESEI LITERARE ROMNESTI.SECOLUL AL XIX-LEACURS OPTIONALPENTRU NVATAMNTUL LA DISTANTAANUL IILector univ. dr. VASILE ILINCAN2

    CUPRINSARGUMENT 3INTRODUCERE N ISTORIA PRESEI ROMNESTI 4Unitate de nvatare nr. 11. Etape importante din evolutia presei romnesti 52. Stilul publicistic romnescaspecte generale 93. Aparitia si evolutia presei europene 104. Foile manuscriseprecursoare ale ziarelor 125. Actul de nastere al presei tiparite 13Unitate de nvatare nr. 2nceputurile presei romnesti 21

    1. Primele proiecte jurnalistice 222. Courrier de Moldavie (1790) 243. Ioan Molnar Piuariutentative esuate 264. Chrestomaticul romnesc (1820) 305.Biblioteca romneasca (1821) siFama Lipschii pentru Datia (1827) 31Unitate de nvatare nr. 3,,Veteranele presei romnesti:Albina romneasca (1829) si Curierul romnesc (1829) 36Unitate de nvatare nr. 4Dezvoltarea presei literare romnesti n a doua jumatate a secolului al XIX-lea 501.Foaie pentru minte, inima si literatura 502. MomentulDacia literara 543. RevistaPropasirea 584.Familia 625. Tribuna 676. Convorbiri literare 70REVISTE LITERARE ROMNESTI. SECOLUL al XIX- lea. CULEGERE DEARTICOLE-PROGRAM 81Curierul romnesc 81

  • 8/11/2019 Vasile Ilincan - Istoria Presei Literare Romanesti (1)

    2/147

    Curier de ambele sexe 82Gazeta de Transilvania 84Dacia literara 87Propasirea 89Familia 90

    Tribuna 96Convorbiri literare 98GLOSAR 99BIBLIOGRAFIE SELECTIVA 105AVREVIERI 107CHEIA TESTELOR DE EVALUARE FINALA 1073ARGUMENTPresa literara din prima jumatate a secolului al XIX-lea, eterogena sub aspectulcontinutului si cu o disponibilitate exagerata spre zona traducerilor, atunci cnd nu exista ncao

    constiinta precisa a specificitatii faptului literar, si-a deschis paginile n chip firesc celor maidiverse domenii ale culturii: istorie, filosofie, ortografie, pedagogie, arheologie etc. Pe masuradiferentierii fenomenului literar de fenomenul mai larg al culturii, n cea de-a doua jumatate asecolului al XIX-lea au aparut publicatii reprezentantive, al caror profil s-a conturat n functiedeorientarea estetica a literaturii pe care au tiparit-o. Prin publicarea articolelor-program, cele maiimportante publicatii literare din secolul al XIX-lea au ncercat sa impuna principii si criteriidepromovare a valorilor autentice, de combatere a exagerarilor, de sincronizare a culturii si aliteraturii

    romnesti cu Occidentul, dar si de pastrare a unui echilibru ntre traditie si modernitate.Cursul deIstoria presei literare romnestipropune o prezentare sintetica asupraprincipalelor momente din evolutia presei literare romnesti din secolul al XIX-lea si estedestinat studentilor anului II, care urmeaza forma de nvatamnt la distanta (ID) de laFacultateade Litere si Stiinte ale Comunicarii, domeniul: Limba si Literatura, programul de studiu:Licenta,specializarea: Limba si literatura romna - Limba si literatura franceza /germana.Continutul cursului a fost structurat n patru unitati de nvatare, concepute ntr-o formaaccesibila si concisa, prin dimensionarea unitatilor de nvatare. La sfrsitul fiecarei unitati de

    nvatare am propus ntrebari de autoevaluare, sugestii de lectura, teste de autoevaluare si testedeautoevaluare finala (cu indicarea raspunsurilor), menite sa contribuie la consolidareacunostintelorde specialitate si, n primul rnd, la formarea competentelor vizate de fiecare unitate denvatare.Obiectivele specifice ale cursului optional snt urmatoarele :

  • 8/11/2019 Vasile Ilincan - Istoria Presei Literare Romanesti (1)

    3/147

    - Cunoasterea principalelor momente din evolutia presei literare romnesti din secolul alXIX-lea, rolul pe care l-au avut ziarele si revistele n dezvoltarea literaturii si a limbii romneliterare moderne.- Interpretarea si ntelegerea principalelor idei afirmate n articolele-program alerevistelor literare, cteva dintre acestea constituind adevarate puncte de cristalizare estetica

    (Dacia literara, Convorbiri literare, Literatorul), cu rol de factor periodizator al unor ntregiepoci literare.n culegerea de texte, reproduse la sfrsitul cursului, am selectat cteva dintre articoleleprogramaparute, de regula, n primul numar al fiecarei publicatii literare sau, n unele cazuri, lareaparitia acestora, astfel nct sa oferim o imagine ct mai cuprinzatoare asupra miscariiliteraresi culturale din epoca1. Ordinea articolelor din prezenta culegere, semnate de personalitati deprestigiu ale culturii noastre, a fost stabilita n functie de cronologia aparitiei publicatiilor;pasajele neinteresante din continutul unor articole au fost eliminate, fiind marcate prin puncte desuspensie ntre crosete. Diversele dublete lexicale oscilante, dovada a evolutiei, dar si a

    instabilitatii limbii, au fost transcrise ca atare: articol-articul, cuprinde-coprinde, romn-rumn,snt-sunt, societate-sotietate etc. De asemenea, termenii (arhaisme, regionalisme si neologisme),mai putin cunoscuti sau utilizati cu alt sens n epoca respectiva, au fost explicati n Glosar.Autorul1 Textele reproduse n culegerea de articole-program au fost excerptate din volumele: ***Presa literararomneasca. Articole-program de ziare si reviste (1789-1948). Editie n doua volume, note, bibliografie, indici deI.Hangiu si o introducere de D. Micu, Editura pentru Literatura, Bucuresti, 1968; ***Din presa literara romneascaa secolului XIX. Prefata de Romul Munteanu. Antologie, note si glosar de Aurel Petrescu Text stabilit de GetaRadulescu-Dulgheru si Aurel Petrescu, Editura Tineretului, Bucuresti, 1967.

    4

    INTRODUCERE N ISTORIA PRESEI ROMNESTIPublicatiile periodice (ziare, reviste) autohtone au avut un rol decisiv nprocesul de modernizare a limbii romne literare, mai ales n secolul al XIX-lea,pagina de ziar fiind, de cele mai multe ori, locul de ntlnire a inovatieilexicogramaticalesi principalul canal de raspndire a acesteia.Datorita rolurilor sale de formare, influentare si/sau manipulare a opinieipublice, presa reprezinta o putere n orice comunitate culturala, deoarece, de multeori, anumite decizii pot fi influentate de aparitia unor informatii n presa.

    Cercetarile din ultima vreme, consacrate fenomenului publicistic romnesc,confirma ca existenta si viabilitatea stilului publicistic nu mai pot fi puse astazisubsemnul contestarii sau al reticentei. Analizarea principalelor tendinte din evolutialimbii literare, de ieri si de azi, nu poate fi conceputa fara a tine seama si delimba

  • 8/11/2019 Vasile Ilincan - Istoria Presei Literare Romanesti (1)

    4/147

    presei, o lingvistica practica despre care Bogdan Petriceicu Hasdeu spunea ca aren vedere limba in concreto. n cercetarea discursului jurnalistic actual, secontureaza, dupa parerea noastra, doua tendinte de abordare a acestuia:- o tendinta interna, care emana dinspre profesie si vizeaza formarea si

    perfectionarea ziaristului din perspectiva teoriei comunicarii; n prezent, existadejao bogata bibliografie de specialitate care abordeaza pe larg specificul presei scrisen raport cu alte canale media, modul sau de operare, functiile si limitele acesteia,oparte dintre aceste lucrari constituind-o traducerile unor specialisti recunoscuti ndomeniul presei scrise sau audiovizuale europene (Melvin de Fleur, Sandra Ball-Rokeach, Teorii ale comunicarii de masa, Editura Polirom, Iasi, 1999; PatriceFlichy, O istorie a comunicarii moderne, Editura Polirom, Iasi, 1999; Christian

    Baylon & Xavier Mignot, Comunicarea, Editua Universitatii ,,Al. I. Cuza, Iasi,2000; Jean-Claude Bertrand, O introducere n presa scrisa si vorbita, EdituraPolirom, Iasi, 2001; Philippe Gaillard, Tehnica jurnalismului, Editura Stiintifica,Bucuresti, 2000; ***Manual pentru ziaristii din Europa Centrala si de Est, EdituraWorld Press Freedom Committee, Bucuresti, 1992; *** Mass-media si libertateade exprimare. Ghidul jurnalistului, Editura Setronic, Bucuresti, 1997; J.J.Cuilenburg, O. Scholten, G.W. Noomen, Stiinta comunicarii, Editura Humanitas,Bucuresti, 2000; Jean-Nel Jeanneney, O istorie a mijloacelor de comunicare,Institutul European, Iasi, 1997.), la care trebuie sa adaugam o serie de contributiiromnesti consacrate identitatii presei scrise n raport cu celelalte componente alesistemului media: Mihai Coman,Manual de jurnalism, vol.I, II, Editura Polirom,Iasi, 1997, 1999; idem,Introducere n sistemul mass-media, Editura Polirom, Iasi,1999; Marian Petcu, Tipologia presei romnesti, Institutul European, Iasi, 2000;Ioan Dragan,Paradigme ale comunicarii n masa, Editura Sansa, Bucuresti, 1996;Peter Gross, Culegerea si redactarea stirilor, Editura de Vest, Timisoara, 1993;Lucian-Vasile Szabo,Libertate si comunicare n lumea presei.Principii, norme,reguli. Limbajul mass-media, Editura Amarcord, Timisoara, 1999; Florea

    5Ioncioaia,Introducere n presa scrisa, Editua Universitatii ,,Al. I. Cuza, Iasi,2000; Dorin Popa,Introducere n studiul si istoria mass-media, EdituaUniversitatii ,,Al. I. Cuza, Iasi, 2002; idem, Textul jurnalistic. Genuri si specii,Editua Universitatii ,,Al. I. Cuza, Iasi, 2002 etc.- o tendinta externa, care se manifesta din partea cercetatorilor interesati

  • 8/11/2019 Vasile Ilincan - Istoria Presei Literare Romanesti (1)

    5/147

    de evolutia limbii n general si a stilului publicistic n particular, ca una dinvariantele autonome ale limbii romne literare.Aceste modalitati de cercetare snt complementare, abordarea facndu-sedintr-operspectiva pragmatica, cea a jurnalistului profesionist, la care se adauga

    perspectiva teoretica a lingvistului. Constatarile desprinse n urma studiilorrecente2, departe de a fi exhaustive, releva oportunitatea studieriistilului

    publicistic, ca entitate autonoma cu multiple valente expresive, cu particularitatispecifice si particularitati comune cu unul sau mai multe din stilurile limbiiromneliterare actuale. Consideram, asadar, ca a ignora stilul presei scrise ar nsemna sane situam n afara realitatii.Unitate de nvatare nr. 11. Etape importante din evolutia presei romnesti

    Am considerat ca o periodizare a principalelor momente din evolutiastilului publicistic romnescperiodizare fatalmente relativa si conventionala !

    se impune aici, ntruct etapele de evolutie a limbii literare coincid doar partial cucele ale afirmarii si dezvoltarii stilului publicistic.Un alt motiv care ne determina spre un asemenea demers este si faptul ca,n lucrarile consacrate presei, exista diferente vizibile n considerarea anului caremarcheaza nceputul presei romnesti, diferente usor de constatat chiar din

    titlurilectorva dintre lucrarile avute n vedere: Ilarie Chendi,nceputurile ziaristiciinoastre (17891895), Orastie, 1900; ***Bibliografia analitica a periodicelorromnesti (17801850), ntocmita de Ioan Lupu, Nestor Camariano si OvidiuPapadima, vol. I(1-3), vol. II(1-3), Bucuresti, 1966, 1972; ***Publicatiunile periodiceromnesti (ziare, gazete, reviste). Descriere bibliografica de Nerva Hodos si Al.Sadi Ionescu. Cu oIntroducere de Ion Bianu, Tom I Catalog alfabetic (18201906), Bucuresti, Leipzig, Viena, 1913; I. Hangiu,Dictionar al presei literareromnesti (17901982), Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1987

    (vezi si editia a II-a, 1996); Georgeta Raduica si Nicolin Raduica, Dictionarulpresei romnesti(1731-1918), Editura Stiintifica, Bucuresti, 1995; Ion Iliescu, Oistorie deschisa a presei romne (1565-1925), Editura Mirton, Timisoara, 1999.2 Mentionam n acest sens: Irina Preda,mbogatirea lexico-semantica a limbii romne actuale(Cu privire la perioada post-decembrista), n LR, XLI, 1992, nr. 9, p. 483-490 (I); LR, 1992,nr.10, p.541-549 (II); LR, 1992, nr. 11-12, p.589-595 (III); LR, XLII, 1993, nr. 1, p. 19-28 (IV);Adriana Stoichitoiu,mprumuturi necesaresi mprumuturi de lux n limbajul publicistic

  • 8/11/2019 Vasile Ilincan - Istoria Presei Literare Romanesti (1)

    6/147

    actual, n Comunicarile Hyperion, volum coordonat de Dimitrie Pacurariu, Ed.HyperionXXI, Bucuresti, 1992, p. 169-176; Larisa Schippel, Texte si contexte. Aspecte comunicative siculturale ale presei actuale din Romnia, n LL, XLVII, 1997, I, p. 52-58; Adriana Stoichitoiu-Ichim, Observatii privind influenta engleza n limbajul publicistic actual, n LL, XLVI, 1996, II,p. 37-46 (I); LL, XLVI, 1996, III-IV, p. 25-34 (II).

    6Cu riscul de a ne repeta, tinem sa precizam ca anul 1829, cnd aparCurierul romnesc siAlbina romneasca, reprezinta o data de referinta pentrupublicistica romneasca, n ciuda unor afirmatii recente care ncearca, ntr-ointerpretare protocronista (protocronism = curent de idei care urmareste sa punanvaloare anticiparile creatoare pe plan universal n domeniul culturii si civilizatiei,

    pe care orice popor le poate revendica), sa fixeze nceputurile presei cu mai multedecenii nainte. Astfel, autoriiDictionarului presei romnesti (1731-1918),

    Georgeta Raduica si Nicolin Raduica, ncearca sa readuca n discutie un punctdevedere ,,nou, afirmnd ca nceputul presei romnesti este n anul 1731, cnd apareprimul calendar, realizat si tiparit de dascalul Petcu Soanul din Scheii Brasovului:,,n legatura cu nceputurile presei romnesti, exista un adevar istoric, n prezentputincunoscut n literatura de specialitate, prin care se demonstreaza ca nTransilvania, cuo jumatate de secol mai de timpuriu, anterior activitatii istoricilor ardeleniiluministi(Samuil Micu, Gheorghe Sincai si Petru Maior), a existat o continuitate a culturiiromnesti transilvanene n Brasov, afirmatie confirmata de catre protopopulRaduTempea, n a carui cronica ecleziastica se specifica aparitia celui dintiCalendarromnesc n 1731.Asadar, n afara oricarei ndoieli, marele public trebuie sacunoasca realitatea, ca aceasta data devanseaza cu o suta de ani Curierul

    romnesc, publicat de Ion Heliade Radulescu, si Albina romneasca, publicatadeGheorghe Asachi, ambele n 18293 (s.n.).Reafirmarea unui asemenea punct de vedere, prin care se confirmacalendarele ca ,,organe de presa, vine n contradictie, dupa parerea noastra, cunsusi continutul notiunii de presa, care trebuie sa raspunda unor necesitati

  • 8/11/2019 Vasile Ilincan - Istoria Presei Literare Romanesti (1)

    7/147

    imediate de informare. De asemenea, tinem sa subliniem ca n studiile silucrarileconsacrate evolutiei presei europene, calendarele nu snt asimilate presei, cu toateca primele calendare din Europa se tiparesc nca de la 1448, cele mai cunoscute

    fiind calendarele de la Mainz. Este cunoscut faptul ca ncepnd cu a doua jumatatea secolului al XIX-lea, n spatiul cultural romnesc au circulat asemenea calendarestraine (germane, franceze, dar mai ales italiene), n original, n traduceri si nc_pii, cel mai frecvent mentionat fiindFoletul novel, ntocmit, la cererea luiConstantin Brncoveanu, de catre Giovanni Candido Romano (unul din secretariidomnitorului), care-si semna calendarele cu pseudonimul Ioan Romnul sau IoanFrncul. Pe de alta parte, Calendarul tiparit de Petcu Soanul n anul 1731,considerat de Georgeta Raduica drept punctul de referinta al presei romnesti,

    nureprezinta cel mai vechi calendar cunoscut n spatiul autohton. Mircea Popasemnaleaza descoperirea unui ,,Calendar, pe care l atribuie diaconului Coresi, cu3 Georgeta Raduica, Nicolin Raduica,Dictionarul presei romnesti(1731-1918), EdituraStiintifica, Bucuresti, 1995, p.5; acelasi punct de vedere a fost afirmat, mai nti, de cei doiautori, n Calendare si almanahuri romnesti(1731-1918).Dictionar bibliografic, EdituraStiintifica si Enciclopedica, Bucuresti,1981, p.15-16. Vezi si Ion Iliescu, O istorie deschisa apresei romne (1565-1925), Editura Mirton, Timisoara, 1999, lucrare n care autorul face o,,noua deschidere n istoria presei romnesti, invocnd, de data aceasta, un calendar tiparit nlimba latina, la Sibiu, n anul 1565, de catre Martin Heusler, sustinnd ca presa romneasca are

    ovechime de peste patru secole, daca facem abstractie de limba n care a aparut.7

    o vechime mult mai mare, datnd din anul 1569.4 Autorul reuseste sa demonstrezeca acest calendar n limba romna (nu n limba slavona cum se considera pnaacum) a fost tiparit la Brasov, cheltuindu-se 6 denari pentru a fi oferit n dar unuisol moldovean venit n vizita la Brasov.Daca am asimila calendarele presei propriu-zise, asa cum considera autoriidictionarului mentionat, ar nsemna ca acest Calendar (1569), atribuit diaconului

    Coresi, ar fi nu numai primul periodic romnesc, dar el ar putea fi considerat chiarprimul periodic din Europa, stiut fiind faptul ca primul periodic european apare laAnvers, n anul 1605,Niewe Tydinghen, urmat deFrankfurter Zeitungen, tiparit laFrankfurt pe Main n 1615 etc. Fara sa minimalizam importanta calendarelor,indiferent de vechimea si importanta acestora, consideram ca, prin continutul siprin structura lor preponderent ,,compozita(cele mai multe avnd o parte strict

  • 8/11/2019 Vasile Ilincan - Istoria Presei Literare Romanesti (1)

    8/147

    calendaristica si una astrologica), acestea nu au nimic n comun cu notiunea depresa, cu att mai putin Calendarul din 1731, descris de protopopul Radu TempeanIstoriia besrecei Schilor Brasovului (Brasov, 1899) calendar ,,acum ntirumnescu alcatuitu de pe cel sarbescu(credem ca este vorba mai degraba de o

    traducere), cuprindea ,,niste lucruri a zodiilor, cine cnd sa va naste cum va fi5.Apreciem, asadar, ca toate initiativele carturarilor romni de la sfrsitulsecolului al XVIII-lea, alaturi de modestele aparitii gazetaresti de la nceputulsecolului al XIX-lea, au netezit drumul catre adevarata presa, care, n opinianoastra, ncepe prin tiparirea si difuzarea Curierului romnesc si aAlbineiromnesti (1829). De acum putem vorbi de presa, n sensul modern al termenului,aceasta nsemnnd periodicitate relativ constanta, informatie de actualitate,continuitate si, nu n ultimul rnd, un public dispus si apt pentru a se informa.Amplele mutatii produse n structura mentala a secolului al XVIII-lea, de catreiluminism si enciclopedism, intensul proces de europenizare, pornit din Apus, auavut efecte dintre cele mai spectaculoase si n rasaritul Europei, unde popoareleasuprite ncep sa se trezeasca la o viata nationala si spirituala proprie, sa-sidescopere originea, limba si radacinile istorice. Centrele de nvatamnt si culturaapusene devin tot mai accesibile scoli de formare pentru o intelectualitate avida decunostinte si progres.Avnd n vedere cele afirmate mai sus, am structurat procesul evolutieipresei romnesti n cinci perioade :

    18291860;18601900;19001947;19471989;1990 si pna n prezent.Cele cinci perioade de afirmare si dezvoltare a stilului publicistic trebuiepuse n relatie directa cu evolutia sistemelor politice si juridice, acestea4 Mircea Popa, Cel mai vechi calendar romnesc: Calendarul lui Coresi (1569), nContemporanul. Ideea europeana, IV, 1994, nr.16-17-18, p. 1, 11.

    5 Apud Georgeta Ra

    duica

    , Nicolin Ra

    duica

    , Calendare si almanahuri romnesti (1731-1918),Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1981, p.199-200.8

    determinnd, de regula, relatiile dintre presa si putere.6 Referitor la acest aspect,Eminescu insista, n unul din studiile sale din ciclulIcoane vechi si icoane noua,asupra rolului pe care l aveau ziarele la sfrsitul secolului al XIX-lea, ca mediatorn relatia putere-presa-public, remarcile sale mentinndu-si partial valabilitatea si

  • 8/11/2019 Vasile Ilincan - Istoria Presei Literare Romanesti (1)

    9/147

    astazi: ,,Se stie ca snt facute pentru a trezi patimile societatii si a crea n publicatmosfera ce-i trebuie guvernului sau adversarilor sai spre a inaugura suirea unorasau coborrea altora (VI.Fraza si adevar, X, 30).Acest criteriu general de periodizare a presei trebuie sa aiba n vedere si alte

    elemente care sa tina seama de evolutia sistemelor economice si culturale asocietatii, existenta unor cititori instruiti, interesati de viata publica, precum sigradulde dezvoltare a tehnologiei de imprimare si de transmitere a informatiei. Fiecareperioada marcheaza, n general, un anumit stadiu de afirmare si de perfectionareastilului gazetaresc, cu toate acuzele de amatorism si improvizatie, de mistificaredeliberata a realitatii si de vulgaritate (excesele au existat si, din nefericire, existasi

    astazi, att n presa romneasca, ct si n cea straina) aduse presei.Periodizarea propusa este relativa, n sensul ca, ntre aceste delimitariconventionale exista, cu siguranta, si elemente de continuitate sub raport tematic,dar, mai ales stilistic, capitol insuficient analizat, deocamdata, n literatura despecialitate. Studiile consacrate jurnalisticii au vizat doar anumite perioade dinevolutia stilului publicistic7, asa nct, n prezent, nu avem nca o istorie integralaapresei, acut resimtita n cercetarea romneasca. Pe lnga studiile, monografiile si

    dict

    ionarele de presa

    existente, stimulativa

    n realizarea unei asemenea lucra

    riramneIstoria presei romnesti de la primele nceputuri pna n 1916, scrisa deNicolae Iorga si aparuta n anul 1922.Avem convingerea ca, prin elaborarea unei istorii generale a preseiromnesti s-ar clarifica si unele puncte de vedere divergente cu privire la originileacesteia, deschizndu-se, n acelasi timp, alte perspective de cercetare n diversedomenii (istoria literaturii, istorie, sociologie etc.). Pledoaria noastra pentru oistorie a presei autohtone, completata si reactualizata ca informatie, porneste dela

    constatarea ca, n alte spatii culturale, lucrarilor de sinteza a presei li se acordaatentia cuvenita. A se vedea numai doua dintre lucrarile de istorie a preseifranceze, indicate de Jean-Nel Jeanneney n bibliografia cartii sale: Ren deLivois,Histoire de la presse franaise, I. Des origines 1881, II. De 1881 nos

    jours, ditions Spes-Lausanne, 1965; Claude Bellanger, Jacques Godechot, Pierre6 Cf. Dorin Popa,Introducere n studiul si istoria mass-media, Editura Universitatii ,,Al. I.

  • 8/11/2019 Vasile Ilincan - Istoria Presei Literare Romanesti (1)

    10/147

    Cuza, Iasi, 2002, p. 11.7 Vezi Al. Andriescu,Limba presei romnesti n secolul al XIX-lea, Ed. Junimea, Iasi, 1979.Autorul analizeaza, pe larg, primele doua perioade din evolutia stilului publicistic:Limbapreseiromnesti n perioada 18291860 (p. 84-132),Limba presei romnesti n perioada 1860

    1900 (p. 133-193). O cercetare partiala a primei perioade face si Gh. Bulgar n studiulDesprelimba si stilul primelor periodice romnesti (18291840), n ***CILRL II, 1958, p.75-113;Livia Popescu, Observatii asupra limbii si stilului presei progresiste de la 1848, n StUBB,1961,nr.2, p.27-36; Gh. Chivu,Elemente regionale n limba periodicelor muntene din secolul alXIXlea,n LR, XII, nr.4, 1972, p.293-306; Lucia Cifor,Aspecte normative privind cteva fenomenemorfo-sintactice din limba presei basarabene, nRevista de lingvistica si stiinta literara, 1993,nr.5, p.34-41.9

    Guiral si Fernand Terrou,Histoire gnrale de la presse franaise, Paris, P.U.F.

    (lucrare n cinci volume): t IDes origines 1814, Paris, 1969, [634 p.]; t IIDe1815 1871, Paris, 1969, [466 p.]; t IIIDe 1871 1940, Paris, 1972, [688 p.]; t IVDe 1940 1958, Paris, f.a., [488 p.]; t VDe 1958 nos jours, Paris, 1976, [550 p.]2. Stilul publicistic romnescaspecte generaleStilul publicistic (gazetaresc) romnesc s-a instituit pe baza normelorlimbii literare, fiind un stil de esenta moderna, si cuprinde n sfera sa o gama demijloace si forme de comunicare orale si scrise, care servesc la informareapublicului n calitatea sa de receptor, asupra celor mai diverse evenimentecotidiene din viata sociala, politica, economica, culturala, stiintifica, artistica,

    sportiva

    etc., ndeplinind astfel funct

    ia de mediatizare, dars

    i de influentare aopiniei publice. Textele publicistice prezinta trasaturi specifice care decurg dinnecesitatea unei informari rapide, exacte, expresive si convingatoare, dincaracterullor dinamic, deschis nnoirilor, dar pastrnd, n general, un echilibru firesc ntretraditie si inovatie. Datorita receptivitatii la inovatie si continutului sau variat,ncade la aparitia primelor ziare romnesti,stilul publicistic a reprezentat unul dinprincipalele instrumente n procesul de introducere si adaptare a neologismelor,

    precum si n actiunea de perfectionare, sub aspectul corectitudinii, a normelorlimbii literare din secolul al XIX-lea. De asemenea, datorita circulatiei siinfluenteiimediate asupra cititorilor, la care trebuie sa adaugam prestigiul redactorilor si alcolaboratorilor (n general scriitori si oameni de cultura recunoscuti n epoca),presa din secolul al XIX-lea si de la nceputul secolului al XX-lea a contribuit, n

  • 8/11/2019 Vasile Ilincan - Istoria Presei Literare Romanesti (1)

    11/147

    mare masura, la stabilirea si la impunerea unui model de norma scrisa,considerataliterara, grabind astfel procesul de unificare a limbii de cultura, printr-o renuntaretreptata si constienta la elementele regionale si populare.

    Negarea existentei stilului publicistic sau anexarea lui la stilul beletristicreprezinta, probabil, si consecinta indirecta a faptului ca aproape toti mariinostriscriitori, ncepnd cu Mihai Eminescu, I. L. Caragiale, Ioan Slavici si continundcu Tudor Arghezi, Liviu Rebreanu, George Calinescu s.a., au fost si mari gazetari.De altfel, n toate etapele de dezvoltare a societatii romnesti din secolul alXIXlea,aparitia presei constituind un atribut al unei lumi ce tindea spre modernitate, sipna n prezent, putem constata o colaborare fructuoasa si activa a scriitorilor, nprimul rnd, n paginile ziarelor sau revistelor. Fenomenul nu este specific doarspatiului cultural romnesc, marii scriitori si-au mpletit destinul lor artistic siprintr-o colaborare (permanenta sau ocazionala) la presa vremii: Voltaire, Honorde Balzac, mile Zola, Victor Hugo, Albert Camus, Jean-Paul Sartre s.a.ntruct cei care practicau ziaristica erau si mari scriitori (unii dintre acestia,cum ar fi Mihai Eminescu, I. L. Caragiale sau Tudor Arghezi, au dat stralucireambelor domenii ), interferente stilistice ntre stilul publicistic si stilul beletristics-au produs si se produc n permanenta, cu efecte benefice, n primul rnd, pentru

    stilul publicistic, dar si cu rezultate pozitive pentru evolutia literaturii.n primele doua etape de dezvoltare a stilului publicistic (1829-1860; 1860-1900), timp n care s-au produs mari schimbari n evolutia societatii romnesti, npaginile ziarelor au avut loc ample campanii de clarificare ideologica. Tot n presa10

    s-au propus solutii care priveau dezvoltarea, unificarea si mbogatirea limbiiliterare si s-au publicat creatii literare valoroase, ncercndu-se o selectie mairiguroasa a acestora pe baza unor criterii estetice ferme. Presa si literatura cunoscacum o perioada de emulatie, apropiindu-se, dar si separndu-se din punct de

    vedere stilistic, prin scopul urmarit, care impunea jurnalistului mijloace depersuasiune specifice, marcate de oralitate n articolul gazetaresc. Ca sa folosimterminologia retoricii antice, literatura tindea tot mai mult catre un stil ales(,,nalt), n timp ce presa cultiva ,,stilul de jos, n sensul unei comunicari largite,fara excesele de vulgaritate din presa actuala.Odata cu aparitiaDaciei literare (1840), asistam la o specializare a presei,

  • 8/11/2019 Vasile Ilincan - Istoria Presei Literare Romanesti (1)

    12/147

    prin editarea primelor reviste literare, care erau fondate si conduse de reputatiscriitori si oameni de cultura:Dacia literara, sub ndrumarea lui MihailKogalniceanu,Romnia literara (Iasi, 1855), condusa de Vasile Alecsandri,Convorbiri literare (Iasi, 1867-1944), revista fondata de SocietateaJunimea si

    condusa de Titu Maiorescu, Tribuna (Sibiu,1884), editata de I. Slavici. Presaliterara8 nu cuprindea, la nceputurile ei, numai publicatii cu caracter strict literar,eaa fost n acea perioada mai mult o presa culturala si politica, cu un spectru larg,ndomenii cum ar fi: istoria, filozofia, economia, medicina, arta, literatura, filologiaetc. Prin programele lor, cele mai importante publicatii literare din secolul alXIXleaau stabilit principii si criterii de periodizare, de promovare a valorilor autentice,

    de combatere a exagerarilor, de sincronizare a culturii si a literaturii romnesti cuOccidentul, dar si de pastrare a unui echilibru ntre traditie si modernitate.3. Aparitia si evolutia presei europenen ansamblul mijloacelor de comunicare,presa detinesi nu de astaziunloc privilegiat att prin vechimea, ct si prin desavrsirea la care a ajuns, caprincipal instrument de informare si de interpretare a realitatii, determinnd, decelemai multe ori, ideile, gesturile si reactiile cotidiene, simpatiile si antipatiile,,curentedin cadrul unei comunitati sociale.Aparitia si evolutia presei este fixata, n general, dupa inventarea tiparului,dar nu trebuie sa pierdem din vedere si asa-zisa ,,preistorie a acesteia, deoarecedorinta de informare s-a manifestat nainte de aparitia scrisului si, evident, naintedeaparitia si generalizarea tiparului.Cele mai multe dintre studiile si lucrarile consacrate perioadei de nceput apresei europene au evidentiat faptul ca primele manifestari, care pot fi ncadraten

    categoria genurilor si speciilor jurnalistice, snt rezultatul aparitiei buletinelor dinRoma antica Acta publica, Acta diurna populi romani sauActa senatus, datnddin vremea lui Iulius Caesar (100-44 . Hr.). Evenimentele importante ale fiecaruian erau notate cronologic pe tabule, acestea erau numite ,,analele pontifilor (dar si8 Majoritatea ziarelor tiparite n intervalul 1829-1840 si chiar mai trziu, aveau nscrise pefrontispiciu sintagma ,,gazeta politica si literar(l)a; prin ,,literar se ntelegea, n primulrnd,

  • 8/11/2019 Vasile Ilincan - Istoria Presei Literare Romanesti (1)

    13/147

    stirea, faptul divers cultural-stiintific si creatia beletristica; vezi n acest sens, Iorgu Iordan,Albina romneasca. Note pe marginea primului ei volum, n volumulLimba literara. Studii siarticole. Editie ngrijita si note de Pavel Tugui si Ion Traistaru, Editura ,,Scrisul Romnesc,Craiova, 1977, p. 169.11

    Annales maximi,Annales Pontificum etc.), fiind accesibile la nceput doarpatricienilor, apoi si plebeilor. Ele erau dublate deActa Senatus siActa diurna,carecontineau informatii despre adunarile senatului, cuprinznd parti din proceseleverbale, extrase din discursuri, proiecte de legi, evenimente de la Curte,evenimentemilitare, informatii despre spectacole sau ceremonii, fapte ale actorilor, procese,calamitati si chiar ceea ce astazi am numi ,,faptul divers9.Prin intermediul acestora, cetatenii erau informati asupra principalelor

    decizii ale autoritatilor, noutatile zilei fiind afisate n piata publica sau n forum.Diurnarii erau cei care scriau aceste foi, unul din cei mai cunoscuti a fost CaiusSallustius, protejatul lui Iulius Caesar, cel care coordona Commentarius rerumnovarum (,,cronica noutatilor), o foaie saptamnala, care aparea n peste 10000deexemplare, textul initial fiind recopiat de cei peste 300 de scribi10. Pe lnga acestemodalitati oficiale de comunicare, o pondere nsemnata, n mprejurarile deatunci,o aveau informatorii orali, poreclitisubrostrani. ntr-o scrisoare a lui Coelius catreCicero, se mentioneaza ca la Roma, n apropierea Rostrelor11, asemeneapersoanebine informate furnizau noutati platite celor interesati.Modestele foi existente la Roma aveau un caracter strict administrativ.Departe nca de presa periodica moderna, aceste mijloace incipiente deinformare,urmate spre sfrsitul Evului Mediu defoile manuscrise (numite la Venetia avvisi,iar n Germaniazeytungen), erau citite, probabil, cu interes de catre autoritatile de

    la Roma, sau din provincii. Ar fi hazardat sa

    considera

    m ca

    astfel de buletine, alcaror continut era preponderent comercial, care circulau, n principal, la Roma, arfi putut sa determine sau sa influenteze aparitia presei din provinciile ImperiuluiRoman. Ecouri ale acestor substituienti ai ziarelor de mai trziu au ajuns, probabil,prin intermediul militarilor care veneau de la Roma sau din alte parti ale lumii

  • 8/11/2019 Vasile Ilincan - Istoria Presei Literare Romanesti (1)

    14/147

    romane, inclusiv n Dacia sau n alte regiuni, de unde acestia trebuiau sainformezeautoritatile asupra evenimentelor importante din teritoriile ocupate12.Referitor la originile presei, nu credem ca este lipsita de interes opinia lui

    Ren de Livois, care considera ca originile ndepartate ale jurnalismului snt cumult mai timpurii dect n spatiul european. Autorul, ntr-o documentata lucrareconsacrata istoriei presei franceze13, mentioneaza ca aparitia acestor mijloacedecomunicare, puse pna acum n legatura cuActa diurna sau cu foile manuscrisedin secolele al XV-lea si al XVI-lea, este cu mult mai ndepartata, daca neraportam la spatiul cultural european: ,,Treisprezece secole naintea erei noastre,egiptenii aveau la dispozitia lor papirusuri de informare, guvernamentale sauindependente, chiar ostile cercurilor oficiale14.9 Apud Eugene Dubief,Le journalisme, Paris, Hachette, f.a. p.410 http://mediastheatresje.iquebec.com/version%20texte.htm11 Tribuna situata lnga forum, nconjurata de o arcada sustinuta de coloane mpodobite curostre;n Roma antica exista obiceiul de a se ridica o coloana cu rostre (ciocurile de la prora corabiilorde razboi), dupa obtinerea unei victorii ntr-o batalie navala.12 Cf. Al. Andriescu,Limba presei romnesti n secolul al XIX-lea, Editura Junimea, Iasi, 1979,p. 1.13 Ren de Livois,Histoire de la presse franaise, I,Des origines 1881. II.Des 1881 nosjours, Editions Spes - Lausanne, 1965.

    14 Apud Al. Andriescu, Op. cit., p. 12.12

    Un rol important n aparitia primelor forme de manifestare a presei dinEuropa l-a avut, desigur, inventarea tiparului, de avantajele caruia astazi nu se maindoieste nimeni, desi plenul Sorbonei hotarse, n 1533, distrugerea masinilor detiparit: ,,aceste inventii dracesti care dau nastere n fiecare zi la o multimemarede carti vatamatoare. Aparitia la Strasbourg (dupa unii autori la Mainz), n anul1438, a acestei tulburatoare inventii a lumii occidentale, datorate lui Johann

    Gutenberg15, a condus la tiparirea primei carti din Europa (Lyon, 1473) si laaparitia, n Franta, a unor fascicule de dimensiuni limitate numite ,,ocazionale(ofereau informatii generale, fiind editate sub forma unor foi mici de 4, 8, sau 16pagini, din care nu lipsea senzationalul, prin titluri care urmareau sa atragaatentia:evenimente de la Curte, cataclisme, miracole etc.), iar n Italia, ,,gazzette.

  • 8/11/2019 Vasile Ilincan - Istoria Presei Literare Romanesti (1)

    15/147

    Tiparirea si difuzarea acestora, mai nti fara regularitate, a constituit ,,trasaturamajora a acestei prime faze, de la sfrsitul secolului al XV-lea pna la nceputulcelui urmator16, urmata, n Franta, de publicatiile cu un caracter popular,denumite

    ,,canards, foi de scandal, care povesteau un fapt extraordinar, real sau, de cele maimulte ori, imaginat; prima foaie de acest tip dateaza din anul 1529, astfel depublicatii cunoscnd apogeul n secolul al XIX-lea17.4. Foile manuscrise - precursoarele ziarelor de astazi

    Foile manuscrise, precursoarele ziarelor, au constituit o etapa importanta careau prefigurat nceputurile jurnalismului n Europa, iar inventarea tiparului ansemnatpentru foile manuscrise, difuzate n Italia, Anglia, Franta, Germania sau Olanda,un

    concurent serios, ceea ce nu va duce nsa la impunerea rapida a presei tiparite,care,exceptnd Marea Britanie, va fi supusa unei stricte cenzuri din partea autoritatilor,astfel nct stirea manuscrisa si cea tiparita au coexistat, disputndu-si ntietatea,si nsecolul al XV-lea, chiar si mai trziu, pna la nceputul secolului al XVIII-lea18.La nceput, acestea erau foi volante si aveau un rol informativ, fiind lipsitede periodicitate. Ele aveau drept scop sa informeze monarhii si familiile nobiliare.Snt citate cazurile lui Eduard al - III-lea, n Anglia secolului al XIV-lea, sau alprintilor electori din Saxonia, din aceeasi perioada, cu importante cheltuieli pentruprocurarea unor asemenea texte. Exista documente pastrate n BibliotecaUniversitatii din Leipzig, n Biblioteca Vaticanului sau n Biblioteca NationaladinViena care atesta, pentru secolele al XV-lea si al XVI-lea, prezenta unor colectiialeacestor foi manuscrise cu informatii din cele mai diferite locuri ale Europei(Roma,Hamburg, Viena, Madrid, Paris, Londra, Varsovia, Constantinopol etc.).15 Referitor la data inventarii tiparului, opiniile snt diferite: pentru unii cercetatori, tiparul ar fiaparut n anul 1434, pentru altii, n 1438, n timp ce ultimii dateaza inventia n 1439. n China,tiparuleste cunoscut cu multe secole nainte; dinastia Tang, care a condus China, ntre anii 618-907,avea ogazeta oficiala, intitulata Ti pao, iar prima carte din lume,Diamond Sutra, a fost tiparita, deasemenea, n China (868 d. H.), n timp ce operele lui Confucius au fost imprimate n anul 953.

  • 8/11/2019 Vasile Ilincan - Istoria Presei Literare Romanesti (1)

    16/147

    16 Jean-Nel Jeanneney, O istorie a mijloacelor de comunicare. De la origini si pna astazi,Institutul European, Iasi, 1997, p. 21.17 Maurice Lever, Canards sanglants, naissance du fait divers, Paris, Fayard, 1993.18 Georges Weill,Le journal. Origine, evolution et rle de la presse periodique, Paris, 1934.13

    Gazetele-manuscris difuzau informatii economice (monede, preturi, piete,transporturi), politice (tratative, conflicte militare), dar si fapte diverse. n secolelealXVI-lea si al XVII-lea, circulau foi de acelasi tip care, ntre timp, erau tiparite.Istoria retine n acest sens foi cu numele de Occasionelspentru Franta,Zeitung

    pentru Germania,Avvisipentru Italia sauNewsbookspentru Anglia, dar sititluricaMercur, Gazeta sauJurnal. Cteva dintre trasaturile definitorii pentru ideea de

    presa se pot regasi n spectacolul propus de-a lungul acestei perioade. Dincolo denevoia circulatiei informatiei, de ,,valorificarea faptului divers, este de retinut siceea ce Jean-Nel Jeanneney socotea un fel de ,,presa de atitudine prin care seinfluenteaza ,,afacerile publice, crescnd ponderea notelor satirice, a elementelordepamflet. Pe de alta parte, aceste foi circulau usor si puteau evita ,,controlulautoritatilor. n felul acesta vorbim si despre o alta paradigma, cea a luptei dintrecenzura si libertatea presei, dramatica relatie care va acoperi secolele urmatoare.

    Ideea apares

    i nHistoire de la presse a lui Pierre Albert19.n acest sens, toti istoricii amintesc cteva exemple. n 1275, o ordonantaregala prevedea, n Anglia, pedepsirea celor care difuzeaza stiri false. n 1534,cenzura devine o realitate n Franta. ntre 1569-1572, papa Pius al V-lea impuneasanctiuni grave, mergnd pna la condamnarea la moarte a celor care raspndeauavvisi,prin care era atacata biserica catolica20.A mai intervenit ceva fundamental pentru ca presa sa devina realitate. Chiardaca tiparul este un produs al secolului al XV-lea, presa tiparita si face loctreptat,

    coexistnd cu substituienti mai vechi sau cu alte forme ,,de tranzitie. Din aceastaultima categorie merita evidentiate almanahurile, ,,une sorte de journal annuel(cuaparitii la date fixe si o regularitate anuala, numele provenind de la un cuvnt arab,cu sensul de ,,anul viitor),povestirile istorice, cu notarea faptelor ,,jour par joursi

  • 8/11/2019 Vasile Ilincan - Istoria Presei Literare Romanesti (1)

    17/147

    publicatiile populare, despre care am amintit.5. Actul de nastere al presei tipariteActul de nastere al presei periodice europene se va concretiza nsa abia lanceputul secolului al XVII-lea. n 17 mai 1605, la Anvers, n Olanda, a aparutla

    intervale initial neregulatejurnalul saptamnalNieuwe Tijdinghen (Stirilerecente), tiparit de Abraham Verhoeve (1575-1652), urmat la un deceniu de

    Frankfurter Zeitung.n anii urmatori, apar aproape concomitent publicatii periodice la Berlin,Hamburg (1616), Stuttgart (1619), Kln (1620), Amsterdam (1620) Florenta(1636), Roma (1670), Stockholm (1675), Madrid (1661), Cracovia (1681),Petersburg (1703), Viena (1703). La Londra, Nathaniel Butler fondeaza, n 1622,primul saptamnal, Weekely Newes, iar la Paris, datorita medicului ThophrasteRenaudot (1586-1653), apareLa Gazette (30 mai 1631),primul jurnal n nteles

    modern (4 pagini, in quarto, 8 pagini (1632), un tiraj care ajungea de la 300 la 800de exemplare), care includea mai ales informatii politice, dar si mondene.Fondatorul gazetei, difuzata prin intermediulgazetierilor, sublinia: ,,Cest le19 Pierre Albert,Histoire de la presse, Paris, Presse Universitaires de France, 1989, p. 8.20 Vezi Marian Petcu,Puterea si cultura, Editura Polirom, Bucuresti, 1999.14journal des Rois et des puissances de la terre; tout y est par eux et pour eux, qui enfont le capital; les autres personnages ne leur servent que daccessoire21. LaGazette a fost completata, din noiembrie 1631, cuNouvelles ordinaires, un

    hebdomadar de 4 pagini, care a aparut pna n anul 1683, fiind urmat desuplimentul lunarRelations des nouvelles du monde, n care Renaudot a ncercat sapractice un jurnalism de analiza, dar care n-a reusit sa capteze suficient atentiacititorilor, fiind nevoit sa renunte si sa tipareasca Extraordinaires, un fel deocazionale, cu periodicitate variabila, privind evenimente deosebite. Acestesuplimente, foarte numeroase pna n 1670, ofereau, dupa cum mentioneazaPierreAlbert, un material tiparit, superior adesea celui din Gazette22. ThophrasteRenaudot23 are, de asemenea, meritul de a fi pus bazele publicitatii n Franta, prin

    editarea periodiculuiBureau dadresse et de rencontre (1630), publicatie deanunturi, unde se nregistra ceea ce numim astazi ,,mica publicitate(cumparari,vnzari, oferte de servicii diverse, cereri si oferte de locuri de munca).n Italia, primele ziare au aparut la Florenta, n 1636, si la Roma, n 1640;la Madrid, Gaceda dateaza din 1661, iar n Suedia, primul periodic a fost tiparit n

  • 8/11/2019 Vasile Ilincan - Istoria Presei Literare Romanesti (1)

    18/147

    1645,Post-och Inrikes Tidningar, care se afla n circulatie si astazi cu acelasititlu.n Danemarca, cel mai vechi ziar,Berlingske Tidende, dateaza din anul 1749, fiindfondat de E. H. Berling.bo Underrttelser este cel mai vechi cotidian finlandez

    (tiparit n suedeza), la Turku, n anul 1823. La Sankt-Petersburg, tarul Petru celMare si creeaza, n 1703, propriul ziar, Gazeta de Saint-Petersburg.n ceea ce priveste periodicitatea, retinem ca primul cotidian tiparit dinEuropa a aparut la Leipzig,Leipziger Zeitung (1660), care publica ,,stiri noi dinrazboi si din toata lumea. The Athenian Mercury24 (1691) este primul periodicenglez cu aparitie regulata, fiind redactat de John Dunton si de catre membrii dela

    Athenian Society, urmat deDaily Courant (1702), ziar care va aparea timp de 33de ani, gratie seriozitatii informatiilor si a promptitudinii serviciilor postale

    (primulserviciu postal de stat din Anglia a luat fiinta, sub Eduard al IV-lea, n 1478, iar nFranta, n 1464, n timpul lui Ludovic al XI-lea), considerat primul cotidianmodern din istoria presei. Modelul acestuia va fi urmat si de alte jurnaleenglezesti:The Daily Post (1719), The Daily Journal (1720), The Daily Advertiser (1730);periodicitatea zilnica, dublata de includerea editorialului, ca specie gazetareascadistincta, marcheaza evolutia jurnalismului politic25.

    Fenomenul depas

    es

    te granit

    ele Europei, extinzndu-ses

    i n America, nAmerica de Sud sau n Asia. nceputurile presei americane au fost oarecum21 http://www.la-fontaine-ch-thierry.net/bullsix.htm#journaux; ziarul era oficiosul puterii,Ludovic al XIII-lea scria cu regularitate n paginile acestuia.22 Pierre Albert,Istoria presei. Traducere de Irina Maria Sile. Prefata de Marian Petcu, InstitutulEuropean, Iasi, p. 16.23 Premiul literar Renaudot este acordat, din anul 1925, n memoria fondatorului presei franceze.24 Pe lnga stirile propriu-zise, redactorii ziarului raspundeau diverselor ntrebari adresate decititori (dragoste, sanatate etc.); n paginile acestuia a publicat poezie Jonathan Swift siElizabethSinger Rowe.25 Dorin Popa,Introducere n studiul si istoria mass-media, Editura Universitatii ,,Al. I. Cuza,Iasi, 2002, p. 141-142.15

    ezitante; prima publicatie a fost The Public Occurences, care a aparut la Boston(26 septembrie 1690), dar care nu a avut dect un singur numar; cea de-a doua, The

    Boston News Letter, a avut, de asemenea, o existenta efemera. Prima publicatie

  • 8/11/2019 Vasile Ilincan - Istoria Presei Literare Romanesti (1)

    19/147

    americana, cu adevarat originala, a fostPennsylvania Gazette, aparuta laPhiladelphia, n 1728, din initiativa lui Benjamin Franklin, iar cel mai vechi ziardin America de Nord, The Quebec Chronicle-Telegraph, a fost fondat de WilliamBrown, sub titlul, Quebec Gazette (21 iunie 1764). Formula presei populare, n

    sensul ei actual, a fost inventata n Statele Unite, la sfrsitul secolului al XIX-lea.Este vorba de o presa caracterizata de preferinta pentru articole condensate,pentrutitluri imense, pentru subiecte de scandal sau senzationaliste etc. Tabloidul deastazi, ziarul de format mic, cu o minima paginatie, dar cu o bogata ilustratie,este,potrivit cercetarilor recente, succesorul direct al acestei prese populare, care prinpretul si continutul sau, cucereste mediile populare, transformnd pentru primadata

    presa ntr-un mijloc de difuzare n masa a informatiilor. Pe tot parcursul secoluluial XVIII-lea, cea mai mare parte a ziarelor americane a fost influentata de presaengleza; abia dupa 1830 ncepe sa se profileze o rennoire a presei americane,careva anunta extraordinara sa dezvoltare si diversitate.Aparitia si consolidarea presei a fost marcata nu numai de evolutiatehnologiei, n principal a tiparului, dar si a altor instrumente la fel de necesare,cum ar fi, printre altele, telegraful cu brate mobile, inventat de francezul Claude

    Chappe (1794), inventarea presei cilindrice de ca

    tre Friedrich Koenigs

    i AndreasBauer (1812) sau de utilizarea presei rotative de catre americanul Richard Hoe(1845), ci si de evolutia vietii politice si dezvoltarea relatiilor comerciale. ,,Nouaviziune asupra vietiimentiona F. A. Hayeks-a raspndit odata cu comertul,dinorasele negustoresti ale Nordului Italiei nspre Vest si Nord, strabatnd Franta siSud-Vestul Germaniei pna n Tarile de Jos si insulele britanice, prinznd radaciniadnci oriunde nu exista o tiranie care sa o nabuse. n Olanda si n MareaBritanie,

    pentru ntia oara, presa a avut prilejul sa se dezvolte liber si a devenit baza vietiisociale si politice a acestor tari26.Presa a nceput sa devina o tribuna de dezbatere ideologica, un factor devehiculare a noilor ideologii, dar si un pericol pentru regimurile politiceautocratice.

  • 8/11/2019 Vasile Ilincan - Istoria Presei Literare Romanesti (1)

    20/147

    Relatia cu puterea politica devine, treptat, conditia existentei unei climat delibertatea expresiei, problema centrala a evolutiei presei. De altfel, primele ziare n sensmodern apar n tari n care nu existau regimuri politice absolutiste, cum este

    Olandasi Anglia.Trasaturile de baza ale presei se cristalizeaza treptat, si, ceea ce nu estedeloc lipsit de importanta, se afirma si se consolideaza o noua profesie, cea degazetar. n aceeasi masura, se mai produce un fenomen interesant: diversificarea.Apar publicatii orientate spre stiinta, economie, literatura sau de facturaumoristica.Astfel, alaturi de ziarele de interes general, de tipgazeta27 (cuvnt derivat din it.26 F. A. Hayek,Drumul catre servitute, Editura Humanitas, Bucuresti, 1993, p. 28.27 n ceea ce priveste etimologia cuvntului, s-au propus diverse origini: de la vechiul cuvnt de

    origine ebraica izgad (Antoine Furetire), la etimonul persan kazed, kagiz (Garcin de Tassy), saula italianulgazza, care denumea o cotofana mica, avnd si sensul de femeie vorbareata,brfitoare.Pare mai plauzibila trimiterea la o mica moneda venetiana de argint numita gazzetta cu careseputeau cumpara acelefoglietti davvisi, adica gazete manuscris. Dictionarele din secolele alXVII16

    gazzetta, care nsemna ,,moneda mica: banutul cu care puteai cumpara foaia i-adatsi numele), se contureaza publicatiile de cultura si cele de divertisment, bogate

    nfapt divers. n Franta, etalonul publicatiilor culturale a fostLe Journal des

    savans(5 ianuarie 1665), devenit mai trziu, n 1816,Journal des savants, cel mai vechiperiodic literar si stiintific din Europa, fondat de Denis de Sallo (1623-1669), subpatronajul lui Jean-Baptiste Colbert (1619-1683): un saptamnal cu dominantabibliografica, tiparit sub forma unui buletin de 12 pagini, al carui obiectivprincipalera de a prezenta toate cartile importante (literare sau stiintifice): ,,ce qui se passedenouveau dans la Rpublique des lettres.Aparitia primului numar dinJournal des savans, care si propunea saprezinte noile descoperiri din domeniul artelor si al stiintelor (fizica, chimie,mecanica, anatomie, astronomie etc.), a suscitat interesul membrilor de laRoyalSociety din Londra. Trei luni mai trziu, 6 martie 1665, un ziar similar, dar

  • 8/11/2019 Vasile Ilincan - Istoria Presei Literare Romanesti (1)

    21/147

    consacrat n mod special noilor observatii si experimente stiintifice, va fi editatdeHenry Oldenburg, sub titlulPhilosophical Transactions, servind ca modelperiodicelor stiintifice din Europa: Giornale de letterati (Italia, 1668),Acta

    eruditorum Lipsiensium, fondat de Otto Mencke n Germania28.[n spatiul romnesc, ideea fondarii unei reviste stiintifice a avut-o LuigiCazzavillan, care, n anul 1884, editeaza Ziarul calatoriilor si al ntmplarilor de

    pe mare si uscat (iunie-sept 1884 si 5 nov. 1897-15 nov. 1916; de la 12 nov. 1913si pna la 15 nov. 1916, publicatia se intituleaza Ziarul stiintelor populare si alcalatoriilor. Reapare la 6 ianuarie 1920, sub directia lui Stelian Popescu)].n anul 1672, aparea, la Paris,Mercure Galant (devenit, n 1724, Mercurede France), periodic saptamnal, de tip magazin, fondat de Jean Donneau de Vis(1638-1710), care, initial, si propunea sa informeze cititorii despre subiecte

    diverse (noutati din teatru, ultimele zvonuri care circulau n saloanele pariziene) sisa publice poeme si istorioare (,,historiettes), dar care a devenit rapid opublicatiepreponderent literara, cu un continut variat si original.Secolul urmator aduce cu sine aparitia unor reviste specializate:Lannelittraire (1754-1776, publicatie fondata de lie Frron (1718-1776), n carecriticaliteratura din timpul sau, raportnd-o modelelor literare din secolul al XVII-lea,

    multe dintre textele sale polemice vizndu-l pe Voltaire29;LObservateur littraire(1758-1761) a fost tiparit din initiativa abatelui Joseph de La Porte30, fiind urmat,unlea si al XVIII-lea nregistreaza att formagazeta, ct si cea dejurnal, stabilind ca notadistincta:aparitia (periodicitatea);gazeta aparea n anumite zile, ca foaie de stiri cotidiana, iarjurnalulavea,,aparitie lunara, cu referire la reviste. Vezi Ari Grnberg-Matache, Valeriu Frunzaru,Introducere n istoria presei. Relatia presa-literatura n cultura romneasca (curs tiparit), p. 7.28 http://fr.wikipedia.org/wiki/Journal_des_savants

    29Voltaire a ripostat virulent contra lui Frron, publicnd:Le Pauvre diable, Le Caf, oulcossaise (1760) si numeroase epigrame, dintre care una a devenit celebra n epoca : ,,Lautrejour au fond dun vallon, / Un serpent piqua Jean Frron ; / Que croyez-vous quil arriva ?/ Cefut le serpent qui creva .30 Joseph de La Porte (1714-1779), critic literar, poet si dramaturg, a fost un autor prolific nepoca; a scris numeroase lucrari: Voyage au sjour des ombres (volum de critica literara, 1749),Dictionnaire dramatique, contenant l'histoire des thtres, les rgles du genre dramatique, les

  • 8/11/2019 Vasile Ilincan - Istoria Presei Literare Romanesti (1)

    22/147

    observations des matres les plus clbres et des rflexions nouvelles sur les spectacles, Paris,17

    an mai trziu, de aparitia revisteiLa semaine littraire (1759), aceste douapublicatiifiind primele reviste literare specializate;Le courier de la mode (1768), primuljurnal de moda francez,Le nouveau spectateur (1776), primul jurnal de criticateatrala,Journal de Paris (1 ianuarie, 1777), primul cotidian francez, fondat deAntoine Cadet de Vaut, Coranrez si Dussieux. Pe lnga periodicele amintite, auaparutJournal des Dames, Journal de Mdicine, Journal du Commerce, Journaldu

    Palais etc., a caror aparitie era un evident indiciu al diversificarii functiilor preseiscrise31, marea parte a noilor publicatii prelund, de cele mai multe ori, formulapracticata deJournal des savants sau deMercure Galant (Mercure de France).

    n ceea ce priveste publicatiile de divertisment si de scandal, amintim, nFranta, cazul insolit al ziaruluiLa muze historique (Gazette burlesque), creat deJean Loret, care a publicat, ntre 1650 si 1665, cu mare succes, un saptamnal nntregime versificat de el nsusi. n decurs de 15 ani, Loret a creat peste 400.000 deversuri, lipsite, n general, de valoare literara. Ziarul avea 4 pagini (ultima fiindntotdeauna alba), in folio, si constituie astazi o sursa importanta n reconstituireaevenimentelor din primele decenii ale celei de-a doua jumatati a secolului alXVIIlea,n paginile gazetei fiind relatate fapte diverse, anecdote, stiri din lumeamondena pariziana32. Sntem nca aproape, n acest caz, de o civilizatie n carememorarea stirilor se baza pe versificatie33.Cea de-a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, asa dupa cum se poateconstata, coincide, n general, cu momentul specializarii presei din majoritateatarilor europene, nu numai a celei franceze, n care exista deja o continuitate si uninteres din ce n ce mai evident n tiparirea si difuzarea informatiilor, indiferent denatura acestora. Un rol important n acest sens l-a avut si nfiintarea, n anul 1835,de catre Charles-Louis Havas (1783-1858), a primei agentii internationale de

    presa:Agentia ziarelor politice, corespondenta generala (Agence des feuilles politiques,correspondance gnrale), care, la mijlocul secolului, ajunsese sa monopolizezentreaga retea de telegrafie electrica (telegraful electric a fost inventat deamericanul Samuel Morse (1791-1872), n anul 1837), cu o retea decorespondenti

  • 8/11/2019 Vasile Ilincan - Istoria Presei Literare Romanesti (1)

    23/147

    bine structurata, aflati n Franta si n strainatate. Exemplul francez a fost urmat nscurt timp de nemti, englezi si americani, care si vor crea propriile agentii:

    AgentiaWolff, nfiintata la Berlin, n 1849, de catre Bernard Wolff,Agentia Reuter, creata

    la Londra de catre Julius Reuter, n 1851 (cei doi erau fosti angajati aiAgentieiHavas). n mai 1848, cele sase cotidiene din New York s-au asociat n scopulculegerii eficiente a informatiilor, iar n urma acestui acord a luat fiinta

    AssociatedPress. Stimulata sau controlata de institutii oficiale sau private, presa europeanancerca sa raspunda nevoii de informare rapida a omului modern, contribuind dince n ce mai mult la formarea opiniei publice, a gustului si a educatiei cititorilor;nun ultimul rnd, tindea sa devina o institutie profitabila, favoriznd o oarecare

    dependenta a cititorului.Lacombe, 1776, Observations sur la littrature moderne, Paris, Duchesne, 1752; tot dininitiativa lui va aparea o alta publicatie periodica, Observations sur la littrature moderne.31 Pierre Albert, Op. cit.,p. 2532 http://72.30.186.56/search/cache?webSrchInput=La+muze+historique+&ei=UTF-8&p.33 Jean-Nel Jeanneney, Op. cit.,p. 24.18

    Lipsite de un astfel de mijloc de informare, tarile Europei rasaritene se vorfolosi decenii la rnd de presa occidentala34, n paginile careia vor gasi attinformatiilenecesare, ct si o noua si utila modalitate de a se delecta. Nicolae Iorga, nIstoria

    presei romnesti, arata interesul cu care era urmarita presa straina n principateleromnesti de catre cei mai multi dintre cronicarii moldoveni si munteni (IonNeculce,Radu Popescu, Nicolae si Miron Costin, Stolnicul Constantin Cantacuzino), careauvalorificat n operele lor noutatile culese din gazetele timpului35.Dezvoltarea si afirmarea numeroaselor publicatii din Europa ngrijoreaza

    guvernele care ncep sa fie preocupate de aceasta noua modalitate decomunicare,reactionnd n mod reflex mpotriva necunoscutului; speriate, ele multiplicainterdictiile si pedepsele, att de grele nct duc la disparitia multor publicatii. Pescurt, istoria libertatii presei este aceea a distinctiei care se stabileste treptat ntresecretele de stat si stirile publicate.

  • 8/11/2019 Vasile Ilincan - Istoria Presei Literare Romanesti (1)

    24/147

    Benjamin Jonson (1572-1637), dramaturg vestit al perioadei elisabetane,pune n scena la Londra, n 1626, o comedie inspirata dupa Aristofan, intitulataThe Staple of News (,,Pravalia de stiri). Pentru prima data, este atacat personajulsocial al jurnalistului, n tonalitatea cea mai sumbra; este descris ca fiind complet

    lipsit de scrupule si dispus sa scrie orice, numai sa obtina un profit de pe urmacredulitatii cititorilor sai.nca din secolul al XVII-lea, va aparea si un alt pericol, acela al estompariigranitei dintre continutul redactional si publicitatea comerciala, granita ce ar fitrebuit sa fie absoluta. Presa engleza inventeaza ,,reclama n ziare, cautndastfelobtinerea unei mai mari independente, att fata de cititor, ct si fata de guvern.Puternica dezvoltare a presei europene, pe parcursul secolului al XVIII-lea, este nrelatie directa cu dezvoltarea Luminilor si a spiritului filosofic. Este perioada

    primei nfloriri a gazetelor, a periodicelor de tot felul, este perioada n care ziarulncepe sa faca parte din tabieturile elitelor europene, carora le devineindispensabil.Pe la 1700, se simte deja nevoia unei istorii a presei. Sintagma ,,a patra putere vaaparea abia la sfrsitul secolului al XVIII-lea, ea apartine publicistului englezEdmund Burke (1729-1797), faimosul adversar al Revolutiei Franceze.Analiznd n ansamblu secolul al XVIII-lea, sntem frapati de contrastulcare exista ntre insulele britanicepamntul pe care presa si cstiga prin luptalibertateasi ,,continent, care ramne, chiar si n tarile mai dezvoltate, n urmaAngliei. Marea Britanie serveste drept model, n cele mai diverse sensuri alecuvntului, din punct de vedere moral, politic si economic. Aici, asistam, si nu34 Mircea Popa, Valentin Tascu,Istoria presei literare romnesti din Transilvania, EdituraDacia, Cluj-Napoca, 1980, p. 12.35 Prima agentie de presa ,,romneasca, nationala si autonoma a fost nfiintata la nceputulanului 1889(15/27 martie), fiind cunoscuta sub numele deAgentia Telegrafica a Romniei sauAgentiaRomna lainitiativa ministrului de externe P.P. Carp. Aceasta institutie de presa functiona n subordinea

    MinisteruluiAfacerilor Straine si avea datoria ,,sa transmita n strainatate stiri privind Romnia, iar deacolo saprimeasca si sa difuzeze ,,un serviciu exact si rapid al tuturor stirilor de interes general sauspecialpentru Romnia. Vezi Carmen Ionescu,Agentiile de presa din Romnia, Editura Tritonic, 2007;http://209.85.129.132/search?q=cache:BGMYUtXF9CcJ:www.rompres.ro/history.php+prima+agentie

  • 8/11/2019 Vasile Ilincan - Istoria Presei Literare Romanesti (1)

    25/147

    +de+presa+din+Romania&cd=1&hl=ro&ct=clnk&gl=ro&lr=lang_ro19

    ntmplator, la nasterea primului cotidian al lumii occidentale:Daily Courant, careva aparea ntre 1702 si 1735, urmat, n 1730, deDaily Advertiser, devenit n scurta

    vreme cel mai mare ziar londonez; n 1731 a fost fondata

    revista lunara

    Gentlemans Magazine, cu un continut variat, amestec de literatura si politica.n opinia lui Jean-Nel Jeanneney, putem distinge trei elemente favorabilecare nu se ntlnesc n acelasi mod nici n Franta, nici n tarile germanice: 1.Vigoarea luptelor politice care opun cele doua partide: liberalii (whig) siconservatorii (tory); 2. Existenta unui public care nu are echivalent n alta parte,nici prin dimensiuni, nici prin curiozitate si nici prin cultura; 3. Talenteexceptionale care vor servi multa vreme drept referinta pentru ntreaga Europa36.Pe de alta parte, se manifesta o nfloritoare presa moralizatoare, care se

    opune presei combative, adeseori caracterizata de o violenta agresivitate fata deconducatorii vremii. Richard Steele si Joseph Addison dau deplina stralucireacestui nou tip de presa, publicnd n 1709 un renumit periodic: Tatler (Flecarul),care a aparut pna n 1711. Acestuia i succede, n 1711, Spectator, un cotidiancareatingea un tiraj record de 20000 de exemplare.n secolul al XVIII-lea, presa europeana dobndeste o fizionomie proprie,contribuind la formarea gustului si educatiei publicului, raspunznd nevoii tot maiaccentuate de informatie a omului modern. Ea are n scurt timp un rol de neignoratn controlarea opiniei publice, iar politicienii deveneau tot mai constienti deinfluenta pe care o avea presa n societate. Schimbul de ziare si informatiiconstituia la cel moment o necesitate, nu numai pentru cei ce urmareau schimbarilepolitice, dar si pentru comercianti, industriasi, nvatati etc., negotul cu reviste sicarti devenind o afacere la fel ca toate celelalte.Evaluarea cunostintelor:1. Prezentati succint modul n care s-a afirmat si a evoluat presa europeana, insistndasupra factorilor care au contribuit la diversificarea acesteia.2. Cum explicati decalajul cultural care a existat ntre tarile occidentale si cele din Europa

    centrala si de est ? Considerati ca un asemenea decalaj se mentine si n prezent ?Argumentati.3*. Recomandari de lectura: Jean-Nel Jeanneney, O istorie a mijloacelor de comunicare.De la origini si pna astazi, Institutul European, Iasi, 1997, p. 15-22 (vezi capitolul I,Preistoriasiprima copilarie, unde veti gasi informatiile necesare cu privire la mijloacele de comunicare side

  • 8/11/2019 Vasile Ilincan - Istoria Presei Literare Romanesti (1)

    26/147

    informare care au existat n spatiul european, pna la tiparirea si difuzarea primelor ziare).Test de autoevaluare1. Momentul specializarii presei din majoritatea tarilor europene coincide:a. cu inventarea tiparului;b. cu cea de-a doua jumatate a secolului al XVIII-lea;

    c. cu aparitia publicatieiLe Journal des savans (5 ianuarie 1665).36 Jean-Nel Jeanneney, Op. cit.,p. 36.202. Primul cotidian tiparit din Europa a fost:a.Leipziger Zeitung (1660);b. Gaceda (1661);c. The Public Occurences (1690).3. Bazele publicitatii n Franta au fost puse de:a. Thophraste Renaudot;b. E. H. Berling;c. Claude Chappe.4. Un rol important n aparitia primelor forme de manifestare a presei din Europa l-a avut:a. aparitia foilor manuscrise;b. inventarea tiparului;c. dorinta de informare a publicului.5. Primul jurnal saptamnal european a aparut n :a. Kln (1620);b. Roma (1670);c. Madrid (1661);d. Anvers (1605).6. Cel mai vechi periodic literar si stiintific din Europa, fondat de Denis de Sallo, a fost:

    a. Giornale de letterati;b.Journal des savants;c.Lanne littraire;d.Philosophical Transactions.7. n spatiul cultural romnesc, ideea fondarii unei reviste stiintifice a avut-o, n anul 1884:a. Luigi Cazzavillan;b. Gh. Asachi;c. Vasile Alecsandri;d. Gh. Asachi si Ion Heliade Radulescu.8.La muze historique (Gazette burlesque) a fost:a. primul jurnal de critica teatrala;

    b. o publicatie de divertisment, tiparita de Jean Loret;c. primul jurnal de moda francez;d. primul cotidian francez, fondat de Antoine Cadet de Vaut.9. nfiintarea primei agentii internationale de presa, n anul 1835, i se datoreaza lui:a. Julius Reuter;b. Bernard Wolff;c. Charles-Louis Havas;

  • 8/11/2019 Vasile Ilincan - Istoria Presei Literare Romanesti (1)

    27/147

    d. lie Frron.10. Sintagma, ,,a patra putere n stat, atribuita presei, apartine publicistului:a. Benjamin Jonson;b. Edmund Burke;c. Jean Donneau de Vis.

    21Unitate de nvatare nr. 2nceputurile presei romnestin spatiul cultural romnesc, nceputurile presei snt trzii, comparativ cutarile apusene. Cele dinti ncercari se fac abia la sfrsitul secolului al XVIII-lea,cndn sud-estul Europei miscarea iluminista a determinat semnificative mutatii peliniaafirmarii individualitatii culturale a majoritatii popoarelor, vitregite de o viata

    culturala normala. Daca pentru cele mai multe dintre tarile occidentale secolelealXVII-lea si al XVIII-lea au reprezentat perioada de consolidare si deprofesionalizare a presei, primele initiative de tiparire a periodicelor n limbaromna au fost demarate abia spre sfrsitul secolului al XVIII-lea, tentativele fiindaproape concomitente si n alte tari din centrul si rasaritul Europei (Ungaria,Grecia,Serbia). Cauzele care au condus la ntrzierea tiparirii si difuzarii acestor utile sinecesare mijloace de comunicatie n limba nationala snt numeroase si, n

    general,cunoscute, asa nct nu vom insista asupra lor: dominatia straina ndelungata, casidezvoltarea tardiva a burgheziei, constituind elemente de prim ordin.Pna la aparitia primelor ziare si reviste, strns legate de un proces complexde modernizare a culturii si civilizatiei noastre, mijloacele de informare snt foartedificile, iar anumite evenimente politice, literare sau stiintifice erau receptate cu oexplicabila ntrziere. Este elocventa n acest sens marturia episcopului Amfilohie

    Hotiniul37 (1730-1800), care, n 1795, vorbea cu o evidenta

    nesiguranta

    despre oanumita revolutie care ar fi avut loc n Franta. Stiri despre legaturile noastre prinpresa sau prin substituentii ei mai vechi cu restul lumii avem n timpul domnieiluiMihai Viteazul, ale carui fapte de arme snt mentionate n avvisile redactate nstrainatate38. Ctiva ani mai trziu, dupa moartea tragica a voievodului, o gazeta,

  • 8/11/2019 Vasile Ilincan - Istoria Presei Literare Romanesti (1)

    28/147

    Relation (4-6 pagini), printre primele din Europa, imprimata si pusa n vnzare n1605 de Johann Carolus39, tipograf din Strasbourg, anunta ca va oferi cititorilorstiri asupra evenimentelor importante din Germania, din Franta, Italia, Scotia,Anglia, Ungaria, Polonia, Transilvania, Valahia, Moldova, Turcia40. Johann

    Carolus a continuat tiparirea ziarului pna la momentul anexarii Strasbourguluiregatului Frantei, n 1681. Stirea mentionata n gazeta din Strasbourg atesta, dupatoate probabilitatile, crearea unui asa-zis serviciu de corespondenti de presa, caresi desfasura activitatea n anturajul domnitorilor romni. Greu de precizat astazicare a fost contributia romneasca n aceste foi, desi nu lipsesc opiniile, ca aceeaalui Dan Simonescu, potrivit caruia: ,,Romnii au cunoscut si au dat prilej, nca din37 Amfilohie Hotiniul a scris: Gramatica theologhiceasca, De obste geografie. Elementearitmetice (1795); vezi si lucrarea retiparita la Chisinau, Amfilohie Hotiniul, Gramatica de la

    nvatatura fizicii, Editura Stiinta, Chisinau 1990.38 Dan Simonescu,Periodicele de pe teritoriul patriei noastre nainte de 1829, nRevistabibliotecilor, nr. 1, 1967, p. 40.39 Johann Carolus (1575-1634), fondatorul primului jurnal imprimat din Europa, a adresat opetitie Consiliului municipal din Strasbourg, prin care cerea protectie ,,contre les rimpressionsfaites par les autres imprimeurs; vezi http://www.wan-press.org/article6468.html. Descoperireaacestui ziar a fost semnalata de Martin Welke, fondatorul actualului muzeu al presei germane, side Jean Pierre Kintz.40 Georges Weil, Op.cit.,p. 21.22

    secolul al XVI-lea, sa se dezvolte n Europa acest gen de periodic41. Aproapesigur ramne faptul ca, nca de la tiparirea primelor gazete din Europa, se luaustiridin sursa directa si din provinciile romnesti.ncepnd din secolul al XVIII-lea, numarul cititorilor care citeau gazetestraine este n crestere, dar sa nu ne imaginam ca acest privilegiu era la ndemnaoricui. Neavnd publicatii proprii, care nici nu si-ar fi putut asigura nca un numarsuficient de cititori, domnitorii si un numar foarte restrns de apropiati din mediulacestora, interesati de mersul evenimentelor din Europa, cautau informatiile

    necesare n gazetele straine. Nicolae Iorga mentiona, nIstoria presei romnesti,numeroase stiri care confirma interesul cu care era urmarita presa straina nprovinciile romnesti.Snt amintiti aici cronicarii: Miron Costin, Nicolae Costin, Ion Neculce siStolnicul Constantin Cantacuzino. ncepnd cu domnitorul ConstantinBrncoveanu, care citea ,,calendare politice italienesti, continund cu Nicolae si

  • 8/11/2019 Vasile Ilincan - Istoria Presei Literare Romanesti (1)

    29/147

    Constantin Mavrocordat, care se refera ntr-o scrisoare din 25 noiembrie 1740 lastirile ,,date de gazetele din Olanda, Colonia, Lipsca, Viena si din Mantova,trecnd apoi la condicele de socoteli foarte exacte ale unor domnitori caGrigorevoda

    Callimachi si mai ales Grigore Alexandru Ghica, n care snt prevazutesumele alocate cumpararii ,,gazeturilor, informatiile adunate de Iorga, referitoarela interesul cu care era urmarita presa europeana la curtile domnitorilor de laBucuresti si Iasi, snt tot mai numeroase. Grigore Alexandru Ghica aloca bani dinvistieria domneasca pentru a-si procura periodice straine: Gazeta de Altona,Gazetade Colonia, Gazeta de Londra etc. n secolul al XVIII-lea, aristocratia romneascaa ncercat sa suplineasca lipsa informatiilor curente despre evenimentelepetrecute

    n Europa prin abonamente la diverse ziare care veneau din Olanda, Paris, Leipzig,Viena sau Kln, unde exista deja o presa suficient de bine consolidata.1. Primele proiecte jurnalisticeInteresul pentru publicatiile periodice aparute peste hotare nu reprezenta osimpla curiozitate intelectuala a unor cercuri restrnse de oameni, ci o necesitate,ceea ce explica tentativele de nfiintare, nca de la sfrsitul secolului al XVIII-lea, aunor foi asemanatoare n limba romna. Cercetarile ntreprinse au demonstrat caaceste proiecte de tiparire a jurnalelor, n limba romna sau n alte limbi, n-au fostchiar att de infructuoase pna n anul 1829, cnd apardupa o expresie care iapartine lui Gh. Asachi,,veteranele presei romnesti,Albina romneasca siCurierul romnesc.Referitor la initiativele publicistice din centrul si rasaritul european,mentionam faptul ca ungurii reusesc sa-si editeze primul ziar n limba nationala,n1780, la Bratislava,Magyar Hirmondo. n Transilvania, primul periodic maghiar,

    Erdlyi Magyar Hir-Vivo, apare la Sibiu, n 1790, si ulterior se muta la Cluj,

    avndu-i ca redactori pe Fbin Daniel si Cserei Elek. Faptul ca ncercarileculturale de a-si constitui o presa proprie snt concomitente, att cea maghiara, ctsicea romna (si vom vedea ca ele snt aproape simultane cu ncercarile grecilor si41 Dan Simonescu, Stud. cit.,p. 32.23

    srbilor), ilustreaza ca burgheziile intelectuale ale nationalitatilor de aici snt

  • 8/11/2019 Vasile Ilincan - Istoria Presei Literare Romanesti (1)

    30/147

    pregatite pentru astfel de transformari si ca revolutia burgheza din Frantadadusesemnalul redesteptarii.Ideea libertatii tiparului si cea a crearii primelor ziare din Transilvania a

    fost rezultatul firesc al influentei iluministe; promulgarea si aplicarea reformelorlui Iosif II aveau n vedere, printre altele, libertatea clericilor de a citi orice carte,ca si laicii (decretul din 4 mai 1781), si, mai ales, a tipariturilor de orice fel.Acestea erau aprobate de o comisie de la Viena (decret din 11 iunie 1781), cuexceptia textelor care atacau religia, statul si bunele moravuri42. Urmeaza si altemasuri liberale: necatolicii pot sa-si procure n mod liber cartile religiei lor(1783),snt oprite perchezitiile domiciliare de carti interzise,,(1784), iar confiscarile numai snt permise (1795). Librarii snt liberi de orice constrngere, ceea ce

    echivaleaza cu permisiunea colportajului liber (1788). Foile volante n limbaromna, din 1786, 1787, 1788, popularizau toate aceste reforme iluministe, ca sanu poata zice nimeni ca nu le-a stiut,,. Toate aceste masuri liberale patrunddefinitiv si se raspndesc printre intelectualii romni din Transilvania. Sasii,proprietari de tipografii si beneficiind de sprijin mparatesc, erau convinsi deavantajele noului mijloc de informare, cunoscut lor prin intermediul preseigermane, pe care o citeau cu interes si o difuzau n orasele transilvanene. Sibiul aavut un rol important n istoria tiparului de la noi. nca din 1528 este mentionata

    laSibiu prima tipografie, aici fiind tiparite primele carti n limba romna.Catehismulluteran (1544) este prima carte romneasca de cult (nu s-a pastrat niciunexemplar,dar e atestata n registrele orasului Sibiu si ntr-o scrisoare particulara din 1546).Unul dintre cei mai importanti tipografi a fost Martin Hochmeister (1740-1789)43. La 1 iunie 1778, Martin Hochmeister, tipograf dicasterial, iubitor de teatrusi de literatura, a obtinut dreptul de a edita, la Sibiu, gazeta Theatral Wochenblatt,

    care esteprimul ziar aparut pe teritoriul tarii noastre, ziar cu profil teatral. Nu aufost tiparite dect 12 numere, n locul sau aparnd pentru scurta vreme TheatralNachrichten. Experienta capatata l-a determinat pe Martin Hochmeister sascoata unalt tip de jurnal, de data aceasta sub forma de ziare, care vor fi citite si raspnditen

  • 8/11/2019 Vasile Ilincan - Istoria Presei Literare Romanesti (1)

    31/147

    Transilvania, fiind solicitate deopotriva de sasi, ct si de maghiari si de romni,mpreuna cu alte periodice venite din Viena si din Apus. Dintre ziarele germaneaparute n ultimele doua decenii de la sfrsitul secolului al XVIII-lea amintim:Siebenbrger Zeitung (1784-1792), cu suplimentulAnhng zum Siebenbrger

    Zeitung, Der Kriegsbote (1788-1792), cu suplimentul sauBeilage zum Kriegsbote,Siebenbrgische Quartalschrift (1790-1801), Siebenbrger Bote44.42 O dispozitie oficiala asemanatoare este data, n Muntenia, n timpul domniei Al. Ipsilanti(1783-1788): tipografia mitropoliei putea ,,sa tipareasca liber orice carte folositoare spudeilor.43 n 1778, el deschide prima librarie din Sibiu, iar n 1788 deschide un teatru n Turnul Gros.Din initiativa sa a aparut, n 1790, primul ghid al Sibiului, iar n tipografia lui Samuil Flitsch afost tiparita ,,Gramatica romneasca a lui I.Heliade Radulescu.44 Vezi Elena Dunareanu, Mircea Avram,Presa sibiana n limba germana (1778-1970), Sibiu,1971;Iosif Pervain, Ana Ciurdariu, Aurel Sasu,Romnii n periodicele germane din Transilvania

    (1778-1840). Bibliografie analitica, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1977.24

    n ultimele doua decenii ale secolului al XVIII-lea se concentreaza siprincipalele eforturi ale grecilor, srbilor si romnilor de a tipari ziare n limbanationala. Centrul acestor proiecte a fost Viena, unde emigratia greceasca sisrbeascaera foarte puternica, si unde ei si-au stabilit, de altfel ca si romnii, un avanpostprielnic initiativelor culturale si comerciale. Aveau aici si unele nlesniri care le

    favorizau activitatea, deoarece mparatul Iosif al II-lea daduse, n 1783, autorizatiepentru tiparirea libera a cartilor grecesti la Viena, la fel cum acordase pentrucartilesrbesti si romnesti n 1778. La Viena, doi romni macedoneni, fratii MarchidesPulio (Puiu), fac sa apara cel dinti ziar n limba greaca,Efemeris, la sfrsitulanului179045. Din prospectul publicat de redactori n 1790, aflam ca odata cu el s-apublicatsi un ziar slavo-srbesc (Srpske Novin). Se observa, de asemenea, o actiuneconvergenta din partea popoarelor est-europene de a-si institui o presa proprie njurulanului 1790, ca urmare directa a influentei Revolutiei franceze. Exceptie facbulgariisi turcii care si vor dobndi o presa nationala mult mai trziu (primul ziar bulgarapare

  • 8/11/2019 Vasile Ilincan - Istoria Presei Literare Romanesti (1)

    32/147

    la Smirna, n 1884, iar primul ziar turcesc, n 1825, la Istanbul).2. Courr ier de Moldavie (1790)Anul 1790 marcheaza nceputul presei din Principate. La 18 februarie1790, se nregistreaza, la Iasi, aparitia celui dinti numar din Courier de

    Moldavie46, ziar tiparit, n limba franceza, din initiativa generalului Potemkin(1739-1791). Ziarul a fost precedat de un ,,Prospect", aparut probabil la nceputulanului 179047, n care se preciza ca va costa 3 galbeni, ca va fi publicat n limbileromna si francez si ca va aparea atta timp ct armata rusa ,,va ramne ncartierele de iarna. Cele cinci exemplare din primul ziar romnesc aparut nPrincipatele Romne se gasesc astazi la fondul de periodice al Bibliotecii de Stat,,V. I. Lenin din Federatia Rusa. Asa cum mentioneaza Ilie Rad48, ziarul avea operiodicitate saptamnala, format 1824, fiind tiparit pe o singura coloana, fiecarenumar are 4 pagini, iar numerotarea paginilor s-a facut, la primele dou numere, dela 1 la 4, iar cu cel de-al treilea s-a trecut la numerotarea continua, de la 9 la 20. Pefrontispiciul fiecaruia dintre cele cinci numere este reprodusa stema Moldovei(capul de bour), aflata, nu ntmplator, sub conturul unei coroane regale,45 Ziarul a aparut pna n 1797 si a contribuit la raspndirea ideilor si a operei lui RigasVelestinlis (1757-1798), literat luminat si luptator pentru renasterea Greciei, dar si pentrusolidaritatea popoarelor balcanice; vezi traducerea recenta n limba romna, Rigas VelestilinisPherraios, Scrieri revolutionare (Ecrits rvolutionaires). Prefata de DimitriosKaramberopoulos.Editura Omnia, Bucuresti, 1999). Vezi D. Popovici, Studii literare, vol. I,Literatura romna n

    epoca ,,luminilor, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1972, p. 84.46 Despre Courrier de Moldavie (aflat n fotocpii si la Biblioteca Academiei Romne) au scris :I. Bianu, N.Iorga, Iosif Pervain, C. Ciuchindel (care i-a publicat integral continutul, nLimba siliteratura, vol. II, 1956), Dan Simonescu, Remus Zastroiu, I. Hangiu, Georgeta Raduica s. a.47 Timp de 170 de ani, despre existenta ziarului s-a stiut numai din acest prospect, dupa carecotidianul Wiener Zeitung, din 3 martie 1790, si informa cititorii n legatura cu iminentaaparitie, la Iasi, a gazetei Courrier de Moldavie, care urma sa fie editata de Cartierul GeneralalArmatei Ruse de ocupatie.48 Ilie Rad,Printul Potemkin si primul ziar tiparit n Principatele Romne: "Courrier de

    Moldavie" (1790), n ,,Adevarul de Cluj, 25 aprilie 2000, p. 6.25

    mparatesti; Potemkin, favoritul mparatesei Ecaterina a II-a, se gndea laposibilitatea unirii tarilor romne ntr-o noua Dacie, sub suveranitatea sa. Deaceea,pentru a-i cstiga pe moldoveni, lanseaza acel ,,Prospect pentru publicarea uneifoi

  • 8/11/2019 Vasile Ilincan - Istoria Presei Literare Romanesti (1)

    33/147

    care urma sa fie ,,pe o coloana n limba tarii, iar pe cealalta n limba franceza.Prospectul s-a bucurat de suficienta solicitudine printre boieri, mai ales capromiteaca banii strnsi de la abonati sa serveasca la alinarea suferintelor ranitilor. Cele

    cinci numere aparute contin, n afara de stiri privitoare la armata si evolutiaevenimentelor militare, date despre revolutia franceza, precum si despre situatiaeuropeana n general. Modelul acestui ziar ar fi fostPoliticischii jurnal, ce aparean 1790 la Petersburg si care era n cea mai mare parte o traducere dupa ziarul delaHamburg,Politische Zeitung49. Parerea lui Dan Simonescu, potrivit careia ziarul arfi un buletin al armatelor ruse, este infirmata de C. Ciuchindel, care vede n el opublicatie cu un caracter mult mai larg, ce-i vizeaza, n primul rnd, pe moldoveni.n acest scop, cercetatorul aduce ca argument faptul ca la aparitie ziarul esteonoratdin partea iesenilor cu o oda n latineste.O descriere amanuntita a primul numar i-o datoram lui Ilie Rad: ,,n ciuda aceea ce se spune n multe din lucrarile noastre de specialitate, Courrier de

    Moldavie nu contine ,,stiri cu caracter militar si administrativ []. n primulnumar, de pilda, se descrie cu lux de amanunte modul n care s-a sarbatorit, laIasi,acordarea lui Potemkin, de catre Ecaterina a II-a, a titlului de mare hatman al

    trupelor de cazaci din regiunea Ecaterinoslav si a Marii Negre. Ceremonia a avutloc la Manastirea Golia din Iasi, unde s-a oficiat un Te Deum. A urmat o receptielahotelul Altetei Sale, sarbatoritul primind aici felicitarile, dupa care asistenta,formata din high life-ul societatii iesene si din ofiteri rusi, a participat la unconcert, n final tragndu-se 101 salve de tun. Distractia a continuat cu un bal tinutn casa vornicului Ghica, luminata de 7000 de lampioane, bal care a durat toatanoaptea. n numarul inaugural se mai publica, n limba latina, o oda nchinataEcaterinei a II-a, semnata A. M., n care se subliniaza actul de pionierat (Curieral

    Moldovei!Noutate de la facerea lumii!), elogiindu-se gestul tarinei, "Mamanoastra si a ta" (a ziarului!), cea care "a poruncit sa fii scos la lumina" si datoritacareia s-s rentors viata fericita pentru daci (subl. I.R). [] Ziarul mai cuprindeunpanegiric nchinat lui Iosif al II-lea, relatarea cutremurului de la Iasi, din 23 martie

  • 8/11/2019 Vasile Ilincan - Istoria Presei Literare Romanesti (1)

    34/147

    1790, stiri din Paris, Bruxelles, Viena, Roma, Londra, Frankfurt pe Main si chiardin America, vizita unor oficialitati la Iasi, informatii privind mbolnavirea luiPotemkin (care va si muri, n drum spre patrie, la vrsta de 52 de ani)50.n ciuda intentiilor, mai mult sau mai putin generoase (generalul Potemkin

    se gndea la posibilitatea unirii tarilor romne ntr-o noua Dacie, sub conducereasa), aparitia ziarului poate fi considerata o realizare ce a stimulat n mare masurainteresul pentru presa. Chiar daca n-a mai aparut, cum se preconizase, si n limbaromna, nu e exclus, mentioneaza Mircea Popa si Valentin Tascu51, ca npaginileacestuia sa fi colaborat si redactori romni. Pentru multi dintre boierii moldoveni,49 C. Ciuchindel,Despre nceputurile presei romnesti: Courier de Moldavie, n LL, II, 1956, p.353.50 Ilie Rad,Art. cit.,p. 6.

    51 Mircea Popa, Valentin Tascu, Op. cit., p. 17-18.26

    buni cunoscatori ai limbii franceze, limba romna putea sa lipseasca, mai ales capaturile de jos erau excluse, deocamdata, din vederile initiatorilor.3. Ioan Molnar Piuariutentative esuate: Walachische Zeitung fr den

    Landmann (Foaie romna pentru sateni) (1789), Vestiri Filosofesti si Moralicesti(1795).Initiativele de aceasta natura se muta de acum nainte n Transilvania, caresi devanseaza ntr-un fel preocuparile grecilor, srbilor si maghiarilor

    transilva

    neni de a-s

    i ntemeia o presa

    nat

    ionala

    . Autorul ntreprinderii este IoanMolnar Piuariu (1749-1815), medic oculist si profesor de la Liceul Academic dinCluj52, unul dintre promotorii extrem de activi ai ideilor iluminismului european.mpreuna cu alti carturari, el se raliaza ,,Societatii francmasonice din Sibiu, iarnacest mediu, e posibil sa se fi nascut si ideea dezvoltarii unei retele de publicatiiautohtone, n scopul raspndirii ideilor iluministe de fraternitate, umanitarism si deluminare prin cultura. I. Molnar Piuariu a luat pe seama sa initiativa scoaterii unuiziar pentru romni, ce avea sa se cheme n actele oficiale germane Walachische

    Zeitung fr den Landmann (,,Foaie romna pentru sateni) (1789, Sibiu), destinatpreotimii, care ar fi trebuit sa-i informeze pe enoriasi despre ,,ntmplarile zilei sideprinderea n bunele moravuri si n economie.ntr-o adresa trimisa de GyrgyBnffy, guvernatorul Transilvaniei, Curtii din Viena (26 mai 1789), se mentiona,printre altele, ca ziarul va fi editat de Martin Hochmeister, iar tipograf va fi P.Barth, ca ziarul va fi citit de ,,cei ce stiu romneste(!) si ,,cultivarea poporului

  • 8/11/2019 Vasile Ilincan - Istoria Presei Literare Romanesti (1)

    35/147

    romn este un scop att de binecuvntat, solicitndu-se scutirea de taxe postale,spre a putea patrunde n ,,patura cea mai inculta53, ziarul urmnd a fi distribuit nTransilvania, Banat si Bucovina. n esenta, programul sau este rezumat n acestfel:

    ,,Natiunea romna, pe seama careia se va porni acest ziarse mentioneaza sintr-oadresa a Societatii literatilor din Sibiu (30 iulie 1789)nu este la acel nivelcultural ca ntreaga sa stie ceti. Deci ziarul este destinat mai ales pentru preoti,carivor avea sa comunice continutul cu poporul n fiecare saptamna. Obiecteleprincipale ar fi: ntmplarile zilei si deprinderea n bunele moravuri si n economie.[...] Si se vor mai publica n acest ziar: stirile militare, naintarile la guvern si altelucruri de folos: datorintele dintre cetateni si superiori, instructiuni privitoare la

    diferite ramuri ale agriculturii: apicultura si viticultura54.Programul este serios chibzuit si deosebit de incitant. n fata attor probe deonestitate si de bune intentii morale si economice, Curtea din Viena nu va aveanimic de adaugat, doar ca aprobarea ziarului o face fara scutire de taxe.Initiatoriise cramponeaza de a obtine scutirea de taxe. Initiativa este respinsa n final decatremparat, ziarul putea sa apara (primul numar si nstiintarea catre cititori fusesera

    tiparite), nefiind luata n seama scutirea de taxe, dar ea este urmata de altele,52 A tiparit, n anul 1793, prima publicatie stiintifica medicala romneasca, Sfatuire catrestudentii n chirurgie; a publicat, n 1789,Retorica, adica nvatatura si ntocmirea frumoaseicuvntari; vezi, Mihai Racovitan, Eugen Strautiu,Ioan Piuariu-Molnar si activitatea saculturala, n ,,Transilvania nr, 1, 2002.53 Apud Georgeta Raduica, Nicolin Raduica,Dictionarul presei romnesti (1731-1918), EdituraStiintifica, Bucuresti, 1995, p. 198.54 Apud Mircea Popa, Valentin Tascu, Op. cit., p. 18-19.27

    similare, n 1793, 1794, cu acelasi rezultat. Informatii neconfirmate pretind ca

    ziarul ar fi fost tiparit n 1791, dar numai ntr-un singur numar, si ca, n afaraacestui numar, Molnar mpreuna cu Paul Iorgovici ar mai fi editat un ziar la Viena(nu s-a pastrat niciun exemplar din aceste ziare, pe care unii contemporani pretindca le-au vazut), a carui continuare a fost refuzata de autoritati, din cauza,,rusinoaselor evenimente care au loc, de ctva timp, n Franta55. Tentativeleconsecutive ale lui Molnar, singur sau n colaborare cu Paul Iorgovici, nu se mai

  • 8/11/2019 Vasile Ilincan - Istoria Presei Literare Romanesti (1)

    36/147

    bucurau de aceeasi ntelegere oficiala. Iosefinismul facea un serios pas napoi. Separe ca excesele Revolutiei Franceze, cu toate declaratiile romnesti de fidelitatefata de monarhie, faceau suspecta orice tentativa publicistica56. ,,n ziua de 1decemvrie 1793, mentioneaza istoricul maghiar Jakab Elek, Ioan Molnar de

    Mllersheim, oculist si profesor de oculistica la Academia reg. din Cluj, prin opetitiune adresata Cancelariei transilvane, ceru concesiunea pentru editarea unuiziar valah si pentru raspndirea lui n Ungaria. Dar n 23 decemvrie, petitiunearestituindu-seMolnar fu facut atent a-si vedea mai bine de-o constientioasamplinire a functiunei sale de profesor57.Ilarie Chendi (1872-1913), ziarist, publicist si critic literar, n studiul saudesprenceputurile ziaristicei noastre, 1789 - 1795, Editura Minerva, Orastie,1900,crede ca ziarul ar fi urmat, probabil, sa fie direct patronat de loja francmasonica58,

    dizolvarea acesteia, n martie 1790, punnd capat, implicit, si proiectuluipublicistical ,,doftorului de legi si profesori de tamaduirea ochilor, cum l numeste RaduTempea n prefata Gramaticii sale pe Ioan Molnar. Se pare, dupa cum precizeazaIlarie Chendi, ca dupa desfiintarea lojei francmasonice si pna la acel moment,,cndMolnar ceru pentru a doua oara concesiune de-a scoate un ziar romnesc, situatiapolitica din Transilvania se schimbase. De fratietate si umanitarism nu mai

    ra

    ma

    sesenici umbra, ci un puternic curent de reactiune mpotriva lor se ivise. La romni, casila celelate popoare, izbucnisentimentul national cu tarie. Dovada discutiilevehemente din dieta de la Cluj si miscarile n jurul lui Suplex libellus, precum siecoul lor la istoricii sasi si maghiari. Ei bine, unul dintre luptatorii pentruromnismn acest timp era Molnar, francmasonul de ieri.59 Vaznd I. Molnar Piuariu castapnirea se opunea vehement ncercarii de a se tipari orice fel de gazeta de catre

    persoane particulare, el a propus nfiintarea unei societati stiintifice de tipenciclopedic pentru cultura si literatura poporului romn din Transilvania. Ea s-aconstituit sub numele de ,,Societatea filosoficeasca a Neamului Romnesc dinMare55 Vezi Camil Muresanu,Presa romneasca din Transilvania pna la 1918, nAcademica, XIV(162), nr. 25, aprilie, p. 24.

  • 8/11/2019 Vasile Ilincan - Istoria Presei Literare Romanesti (1)

    37/147

    56 Tot n 1794, o ,,Societate de nvatati din Valachia intentiona sa publice la Sibiu, ntipografialui Barth, un ziar, care nu trebuia sa fie difuzat n Transilvania.57 Jakab Elek,Az erdly hirlapiradolom trtnete 1849-ig. Budapest, 1882, I vol 8. Publicat si nAnalele Academiei Maghiare: apud Ilarie Chendi, Scrieri. Editie, prefata, tabel cronologic, note

    si comentarii de Dumitru Balaet, vol. I, Editura Minerva, Bucuresti, 1988, p. 13.58 Loja francmasonica de la Sibiu s-a constituit n anul 1776 din initiativa unui grup de sasi, nfrunte cu Simion Frederic Baussnern; dintre membrii lojei, Ilarie Chendi i mentioneaza peCarolBruckenthal, Martin Hochmeister, istoriografii Eder si Sulzer, principele Alexandru MoruzziMavrocordat, Ioan Molnar Piuariu; vezi Ilarie Chendi, Op. cit., p. 8-10.59 Ilarie Chendi, Op. cit., p. 14.28

    Printipatul Ardealului, la care au aderat ctiva dintre nvatatii ardeleni,sustinuti si

    de ce