Istoaria Palatelor Fabric Timisoara.

1Audio: Franz Schubert – Interpret la Audio: Franz Schubert – Interpret la vioară, Isaac Stern.vioară, Isaac Stern.

ISTORIA PALATELOR DIN CARTIERUL FABRIC TIMISOARA

ISTORIA PALATELOR DIN CARTIERUL FABRIC TIMISOARA

Podul Decebal construit între anii 1909 – 1910, ing. Gyözö Mihailich, arh. Albert Körössy, situat intre Bd. Revoluţiei din 1989 si Bd. 3 August 1919,.Venind din cartierul Cetate vizitatorul traversează podul, care costituie o poartă de intrare simbolică în cartierul Fabric. Executat din beton armat, podul se remarcă prin formele sale unduite, tipice stilului anilor 1900, curentul szeceszió. Soluţia adoptată pentru arcul din beton armat al podului a reprezentat o premieră tehnică la vremea respectivă.Podul se află pe terenul fostei „Esplanade”, câmpia pe care până în anul 1892, când s-a renunţat la caracterul de fotăreaţă militară al cetăţii Timişoara, era interzis a se construi. Între anii 1734 şi 1868 această câmpie avea o lăţime de 948 m, întinzându-se de pe latura de vest a podului până în apropiere de actuala Piaţa Traian.La est de pod începe actualul Bd. 3 August 1919, care pe tronsonul până la Piaţa Micloşi constituie o adevărată „rezervaţie de arhitectură a anilor 1900”.

Podul Decebal construit între anii 1909 – 1910, ing. Gyözö Mihailich, arh. Albert Körössy, situat intre Bd. Revoluţiei din 1989 si Bd. 3 August 1919,.Venind din cartierul Cetate vizitatorul traversează podul, care costituie o poartă de intrare simbolică în cartierul Fabric. Executat din beton armat, podul se remarcă prin formele sale unduite, tipice stilului anilor 1900, curentul szeceszió. Soluţia adoptată pentru arcul din beton armat al podului a reprezentat o premieră tehnică la vremea respectivă.Podul se află pe terenul fostei „Esplanade”, câmpia pe care până în anul 1892, când s-a renunţat la caracterul de fotăreaţă militară al cetăţii Timişoara, era interzis a se construi. Între anii 1734 şi 1868 această câmpie avea o lăţime de 948 m, întinzându-se de pe latura de vest a podului până în apropiere de actuala Piaţa Traian.La est de pod începe actualul Bd. 3 August 1919, care pe tronsonul până la Piaţa Micloşi constituie o adevărată „rezervaţie de arhitectură a anilor 1900”.

Podul DecebalPodul Decebal

Palatul Neptun este amplasat pe Splaiul Nistrului 1, iar arhitect a fost László Székely. Clădirea a avut autorizaţia de construire din 3.03.1912 şi era finalizată în 1914.Depăşind podul peste Bega, venind din Cartierul Cetate spre Piaţa Traian, ne atrage privirea clădirea impunătorare a Palatului Neptun.Numele de "Neptun" provine de la faptul că aceasta cladire a adăpostit multă vreme o baie publică de mari dimensiuni, care avea şi un bazin de înnot (Baia Neptun, Hungária Fürdö). Iniţial clădirea trebuia să adăpostească o mare cefenea, la care însă s-a renunţat. La Palatul Neptun, ca şi la alte opere ale arhitectului Székely, compoziţia clădirii este dominată de volumele mari, jucate, ale acoperişurilor. Székely a fost arhitetul şef al oraşului începând din 1903. Dintre arhitecţii timişoreni ai acestei perioade, Székely este cel care a proiectat cele mai multe construcţii.La Palatul Neptun faţada principală, orientată spre pod, este dominată de un amplu fronton cu forme unduite. Pe fronton, încadrat de o decoraţie în formă de ghirlandă geometrizată corespunzând ultimei faze a arhitecturii anilor 1900, curentul szeceszió, se văd iniţialele arhitectului L S. Clădirea nu numai că a fost proiectată, dar ea a şi aparţinut arhitectului.

Palatul Neptun este amplasat pe Splaiul Nistrului 1, iar arhitect a fost László Székely. Clădirea a avut autorizaţia de construire din 3.03.1912 şi era finalizată în 1914.Depăşind podul peste Bega, venind din Cartierul Cetate spre Piaţa Traian, ne atrage privirea clădirea impunătorare a Palatului Neptun.Numele de "Neptun" provine de la faptul că aceasta cladire a adăpostit multă vreme o baie publică de mari dimensiuni, care avea şi un bazin de înnot (Baia Neptun, Hungária Fürdö). Iniţial clădirea trebuia să adăpostească o mare cefenea, la care însă s-a renunţat. La Palatul Neptun, ca şi la alte opere ale arhitectului Székely, compoziţia clădirii este dominată de volumele mari, jucate, ale acoperişurilor. Székely a fost arhitetul şef al oraşului începând din 1903. Dintre arhitecţii timişoreni ai acestei perioade, Székely este cel care a proiectat cele mai multe construcţii.La Palatul Neptun faţada principală, orientată spre pod, este dominată de un amplu fronton cu forme unduite. Pe fronton, încadrat de o decoraţie în formă de ghirlandă geometrizată corespunzând ultimei faze a arhitecturii anilor 1900, curentul szeceszió, se văd iniţialele arhitectului L S. Clădirea nu numai că a fost proiectată, dar ea a şi aparţinut arhitectului.

6

Palatul NeptunPalatul Neptun

POARTA PARCULUI REGINA MARIA (Bd. 3 August 1919 – Splaiul Nistrului, arh. László Székely).De partea cealaltă a străzii, vizavi de Palatul Neptun, se remarcă, poarta de intrare în Parcul Regina Maria, cel mai vechi parc al Timişoarei, denumit iniţial Parcul Coronini (1862, după numele guvernatorului militar şi civil al Voivodinei Sârbeşti şi al Banatului Timişian din perioada 1851 – 1860). Poarta parcului a fost proiectată în stilul anilor 1900, curentul szeceszió, şi formează un ansamblu reuşit, împreună cu Podul Decebal şi Palatul Neptun. Din păcate poarta ar trebui urgent restaurată: fleşa unuia dintre cele două turnuri care flanchează intrarea lipseşte, ca şi lampadarul monumental, care se afla deasupra intrării. Sub arcul porţii atârnă încă trei, dintre cele patru lanţuri care susţineau lampadarul. Două plăci, câte una pe fiecare turn, amintesc de faptul că la 17 decemrie 1989 aici a căzut primul martir al Revoluţiei Anticomuniste Române şi că aici au murit şi alţi martiri pentru libertate. Cea de a doua placă aminteşte că Ioan Slavici, dintre cei mai importanţi scriitori români, şi Mihai Eminescu, cel mai mare poet al românilor, au fost prezenţi în acest parc între 1865 – 1867, respectiv în iulie 1868.

POARTA PARCULUI REGINA MARIA (Bd. 3 August 1919 – Splaiul Nistrului, arh. László Székely).De partea cealaltă a străzii, vizavi de Palatul Neptun, se remarcă, poarta de intrare în Parcul Regina Maria, cel mai vechi parc al Timişoarei, denumit iniţial Parcul Coronini (1862, după numele guvernatorului militar şi civil al Voivodinei Sârbeşti şi al Banatului Timişian din perioada 1851 – 1860). Poarta parcului a fost proiectată în stilul anilor 1900, curentul szeceszió, şi formează un ansamblu reuşit, împreună cu Podul Decebal şi Palatul Neptun. Din păcate poarta ar trebui urgent restaurată: fleşa unuia dintre cele două turnuri care flanchează intrarea lipseşte, ca şi lampadarul monumental, care se afla deasupra intrării. Sub arcul porţii atârnă încă trei, dintre cele patru lanţuri care susţineau lampadarul. Două plăci, câte una pe fiecare turn, amintesc de faptul că la 17 decemrie 1989 aici a căzut primul martir al Revoluţiei Anticomuniste Române şi că aici au murit şi alţi martiri pentru libertate. Cea de a doua placă aminteşte că Ioan Slavici, dintre cei mai importanţi scriitori români, şi Mihai Eminescu, cel mai mare poet al românilor, au fost prezenţi în acest parc între 1865 – 1867, respectiv în iulie 1868.

8

Poarta Parcului Regina Maria Poarta Parcului Regina Maria

Parcul Regina Maria Parcul Regina Maria

Palatul Szekely

Aflat pe Bd. 3 August 1919 nr.1, având autorizaţia de construire din 8.03.1911 şi autorizaţie de locuire din 24.10.1911, edificiul s-a ridicat în numai 7 luni şi jumătate, arhitect fiind László Székely.Alipită Palatului Neptun este clădirea pe care arhitectul a construit-o pentru mama sa. Valoarea deosebită a acestei clădiri constă în faptul, că deşi ea s-a construit înaintea Palatului Neptun, ea este una dintre foarte puţinele construcţii din Timişoara care aparţine curentului Wiener Sezession, curentului „Secesiunii Vieneze”. Acest curent corespunde ultimei faze a arhitecturii anilor 1900. Se utilizează decoruri „geometrizate”, simple, abstracte, deseori pătrate, care prevestesc căile pe care arhitectura le va străbate după Primul Război Mondial.Din păcate la parterul acestei elegante clădiri în rafinatul stil al Secesiunii Vieneze, deasupra intrării de la colţul dintre Bd. 3 August şi Str. Linţia s-a construit recent o copertină care nu se potriveşte cu restul clădirii

Palatul Szekely

Aflat pe Bd. 3 August 1919 nr.1, având autorizaţia de construire din 8.03.1911 şi autorizaţie de locuire din 24.10.1911, edificiul s-a ridicat în numai 7 luni şi jumătate, arhitect fiind László Székely.Alipită Palatului Neptun este clădirea pe care arhitectul a construit-o pentru mama sa. Valoarea deosebită a acestei clădiri constă în faptul, că deşi ea s-a construit înaintea Palatului Neptun, ea este una dintre foarte puţinele construcţii din Timişoara care aparţine curentului Wiener Sezession, curentului „Secesiunii Vieneze”. Acest curent corespunde ultimei faze a arhitecturii anilor 1900. Se utilizează decoruri „geometrizate”, simple, abstracte, deseori pătrate, care prevestesc căile pe care arhitectura le va străbate după Primul Război Mondial.Din păcate la parterul acestei elegante clădiri în rafinatul stil al Secesiunii Vieneze, deasupra intrării de la colţul dintre Bd. 3 August şi Str. Linţia s-a construit recent o copertină care nu se potriveşte cu restul clădirii

11

Palatul SzekelyPalatul Szekely

12

Palatul Karl Kunz

Bd. 3 August 1919 nr.2, aut. construire 6.11.1902, aut. locuire 29.10.1903Edificiul se remarcă prin dinamismul ornamentelor sale ondulate, sugerând faptul că aici şi-a pus amprenta un maestru. Expresia plastică este apropiată de cea a curentului Art Nouveau. Din păcate şi în acest caz, numeroase ornamente s-au pierdut: sculptura reprezentând un leu care încorona colţul clădirii, sculpturile care reprezentau personaje feminine dintre ferestrele de la etajul II, care stăterau susţinute de cele patru coloane pe două niveluri care marchează colţul dintre cele două străzi, ca şi decoraţiile florale, care împodobeau balustrada balconului de la etajul I, au dispărut.

Palatul Karl Kunz

Bd. 3 August 1919 nr.2, aut. construire 6.11.1902, aut. locuire 29.10.1903Edificiul se remarcă prin dinamismul ornamentelor sale ondulate, sugerând faptul că aici şi-a pus amprenta un maestru. Expresia plastică este apropiată de cea a curentului Art Nouveau. Din păcate şi în acest caz, numeroase ornamente s-au pierdut: sculptura reprezentând un leu care încorona colţul clădirii, sculpturile care reprezentau personaje feminine dintre ferestrele de la etajul II, care stăterau susţinute de cele patru coloane pe două niveluri care marchează colţul dintre cele două străzi, ca şi decoraţiile florale, care împodobeau balustrada balconului de la etajul I, au dispărut.

13

Palatul Karl KunzPalatul Karl Kunz

14

Palatul Karl KunzPalatul Karl Kunz

15

Palatele Haymann si Anheuer

La clădirea de la nr. 5 a bulevardului 3 August 1919 se află Palatul Haymann. Se remarcă personajele feminine şi lirele aurite care decorează etajul II, precum şi ornamentele apropite de maniera curentului Wiener Sezession. La Palatul Anheuer, situat la nr. 7 al străzii, semnificative sunt decoraţiile neobaroce. Deşi cele două clădiri, au obţinut autorizaţia de construire în acelaşi an, la 18.06, respectiv 21.05.1900, şi au fost terminate în acelaşi an, la 4.04, respectiv 1.04.1901, ele au expresii plastice complet diferite: una este foarte „modernă” pentru timpul respectiv, cealaltă, cea cu decraţiile neobaroce, „anacronică”.

Palatele Haymann si Anheuer

La clădirea de la nr. 5 a bulevardului 3 August 1919 se află Palatul Haymann. Se remarcă personajele feminine şi lirele aurite care decorează etajul II, precum şi ornamentele apropite de maniera curentului Wiener Sezession. La Palatul Anheuer, situat la nr. 7 al străzii, semnificative sunt decoraţiile neobaroce. Deşi cele două clădiri, au obţinut autorizaţia de construire în acelaşi an, la 18.06, respectiv 21.05.1900, şi au fost terminate în acelaşi an, la 4.04, respectiv 1.04.1901, ele au expresii plastice complet diferite: una este foarte „modernă” pentru timpul respectiv, cealaltă, cea cu decraţiile neobaroce, „anacronică”.

16

Palatul HaymannPalatul Haymann

Palatul HaymannPalatul Haymann

18

Palatul Anheuer Palatul Anheuer

19

Palatul Miksa Steiner Situat pe Bd. 3 August 1919 nr. 9, având autorizaţia de construire din 4.06.1901 şi autorizaţie de locuire din 17.04.1902, Palatul Miksa Steiner se remarcă prin ornamentaţia bogată în stilul anilor 1900, curentul szeceszió. Unice în Timişoara sunt decoraţiile care marchează traveea cu intrarea principală. Între etajele I şi II şi deasupra etajului II, decoraţiile reprezintă o provă şi o pupă de corabie!Semnificativ este şi turnul marcând colţul clădirii spre Piaţa Micloşi.

Palatul Miksa Steiner Situat pe Bd. 3 August 1919 nr. 9, având autorizaţia de construire din 4.06.1901 şi autorizaţie de locuire din 17.04.1902, Palatul Miksa Steiner se remarcă prin ornamentaţia bogată în stilul anilor 1900, curentul szeceszió. Unice în Timişoara sunt decoraţiile care marchează traveea cu intrarea principală. Între etajele I şi II şi deasupra etajului II, decoraţiile reprezintă o provă şi o pupă de corabie!Semnificativ este şi turnul marcând colţul clădirii spre Piaţa Micloşi.

20

Palatul Miksa SteinerPalatul Miksa Steiner

21


22


23


24


Casa Arhiducelui pe cealaltă latură a Pieţei Micloşi, pe Bd. 3 August 1919, nr. 11 A, 11B, colţ cu bulevardul, se află „Casa Arhiducelui”. Amplasarea de construcţii în această zonă a fost permisă numai după ce în anul 1868 lăţimea „Esplanadei”, terenul din jurul cetăţii pe care nu era permis a se construi, a fost redusă de la 948 la 569 m de la limita fortificaţiilor Cartierului Cetate către cartierele exterioare. Abia atunci s-a putut construi pe terenurile de pe latura de est a pieţei şi până în Piaţa Traian de astăzi.Clădirea este clădită în stil eclectic, similar curentului Second Empire, caracteristic mijlocului celei de a doua jumătăţi a sec. al XIX-lea.A fost prima casă cu două etaje din Fabric. De la proprietarul ei iniţial, Karl Kunz, clădirea a fost cumpărătă în anul 1873 de către arhiducele Johann Salvator de Austria-Toscana, din familia domnitoare de Habsburg-Lorena. Din cauza spiritului său neconformist, arhiducele, colonel de artilerie, a fost mutat disciplinar de la Viena la Timişoara. După câţiva ani, arhiducele nonconformist, supranumit „Gianni”, a renunţat la toate titlurile sale, şi-a luat numele burghez Johann Orth, s-a căsătorit cu o dansatoare, şi-a luat licenţa de căpitan de vapor şi a dispărut fără urmă într-o călătorie în jurul lumii în 1890.

Casa Arhiducelui pe cealaltă latură a Pieţei Micloşi, pe Bd. 3 August 1919, nr. 11 A, 11B, colţ cu bulevardul, se află „Casa Arhiducelui”. Amplasarea de construcţii în această zonă a fost permisă numai după ce în anul 1868 lăţimea „Esplanadei”, terenul din jurul cetăţii pe care nu era permis a se construi, a fost redusă de la 948 la 569 m de la limita fortificaţiilor Cartierului Cetate către cartierele exterioare. Abia atunci s-a putut construi pe terenurile de pe latura de est a pieţei şi până în Piaţa Traian de astăzi.Clădirea este clădită în stil eclectic, similar curentului Second Empire, caracteristic mijlocului celei de a doua jumătăţi a sec. al XIX-lea.A fost prima casă cu două etaje din Fabric. De la proprietarul ei iniţial, Karl Kunz, clădirea a fost cumpărătă în anul 1873 de către arhiducele Johann Salvator de Austria-Toscana, din familia domnitoare de Habsburg-Lorena. Din cauza spiritului său neconformist, arhiducele, colonel de artilerie, a fost mutat disciplinar de la Viena la Timişoara. După câţiva ani, arhiducele nonconformist, supranumit „Gianni”, a renunţat la toate titlurile sale, şi-a luat numele burghez Johann Orth, s-a căsătorit cu o dansatoare, şi-a luat licenţa de căpitan de vapor şi a dispărut fără urmă într-o călătorie în jurul lumii în 1890.

Casa ArhiduceluiCasa Arhiducelui

27

Palatul Josef Kunz

Aşezat aproape de sinagoga din Fabric, pe str. Lonovici nr.1, se află Palatul Josef Kunz, numit şi „Casa Louis”. Este construit în stil eclectic clasicist, a avut autorizaţie de construire din 5.03.1892 şi autorizaţie de locuire din 28.10.1892 (şi acest edificiu a fost construit în mai puţin de opt luni). Se remarcă portalul de intrare în stil neobaroc şi pilaştri dorici care încadrează ferestrele de la etajul I şi cei corintici, care încadrează ferestrele de la etajul II.Din păcate şi la această cladire nu mai există cele 4 statui care încoronau aticul de deasupra cornişei.

Palatul Josef Kunz

Aşezat aproape de sinagoga din Fabric, pe str. Lonovici nr.1, se află Palatul Josef Kunz, numit şi „Casa Louis”. Este construit în stil eclectic clasicist, a avut autorizaţie de construire din 5.03.1892 şi autorizaţie de locuire din 28.10.1892 (şi acest edificiu a fost construit în mai puţin de opt luni). Se remarcă portalul de intrare în stil neobaroc şi pilaştri dorici care încadrează ferestrele de la etajul I şi cei corintici, care încadrează ferestrele de la etajul II.Din păcate şi la această cladire nu mai există cele 4 statui care încoronau aticul de deasupra cornişei.

28

Palatul Josef Kunz Palatul Josef Kunz

29

Sinagoga Noua din Fabric Str. I. L. Caragiale 2Sinagoga a fost construită între 1897 şi 1897 şi inaugurată la 03.09.1899 arhitect fiind Lipot Baumhorn şi constructor Josef Kremer. Edificiul este clădit în stilul anilor 1900, curentul szeceszió eclectic, cu elemente de arhitectură romanice, gotice şi maure. Este data in folosinţă Teatrului National Timişoara.

Sinagoga Noua din Fabric Str. I. L. Caragiale 2Sinagoga a fost construită între 1897 şi 1897 şi inaugurată la 03.09.1899 arhitect fiind Lipot Baumhorn şi constructor Josef Kremer. Edificiul este clădit în stilul anilor 1900, curentul szeceszió eclectic, cu elemente de arhitectură romanice, gotice şi maure. Este data in folosinţă Teatrului National Timişoara.

30

Sinagoga Noua din Fabric Sinagoga Noua din Fabric

31

Edificiul Societăţii Colterm Situat în Piaţa Romanilor 11, Edificiul Societăţii COLTERM este clădit în stilul anilor 1900, curentul szeceszió. Felinarul de la intrare ne aminteşte de faptul că Timişoara a fost primul oraş din Europa în care s-a introdus iluminatul public stradal, proiectat şi executat de la început pentru un întreg oraş.

Edificiul Societăţii Colterm Situat în Piaţa Romanilor 11, Edificiul Societăţii COLTERM este clădit în stilul anilor 1900, curentul szeceszió. Felinarul de la intrare ne aminteşte de faptul că Timişoara a fost primul oraş din Europa în care s-a introdus iluminatul public stradal, proiectat şi executat de la început pentru un întreg oraş.

32

Edificiul Societăţii Colterm Edificiul Societăţii Colterm

Biserica Catolica Millennium Biserica catolică din Fabric sau biserica Millennium este situată în Piaţa Romanilor 16. Începutul lucrărilor datează din 16.06.1896, a fost sfinţită la 13.10.1901. Arhitectul bisericii a fost Ludwig von Ybl, constructor Josef Kremer, pictura altarului fiind realizată de György Vastagh, iar orga fiind opera faimosului constructor timişorean de orgi Leopold Wegenstein.Biserica e construită în stil eclectic istoricist, cu elemente de expresie arhitecturală neogotice şi neoromanice, domină ţesutul urban din cartierul Fabric. Turnurile sale înalte de 65 m marchează, alături de turla Catedralei Ortodoxe Române din Cartierul Cetate, silueta oraşului, când silueta este percepută din zona înconjurătoare periurbană.Biserica a fost începută în anul comemorării unui mileniu de la venirea ungurilor în Câmpia Panonică, de aici şi numele bisericii.

Biserica Catolica Millennium Biserica catolică din Fabric sau biserica Millennium este situată în Piaţa Romanilor 16. Începutul lucrărilor datează din 16.06.1896, a fost sfinţită la 13.10.1901. Arhitectul bisericii a fost Ludwig von Ybl, constructor Josef Kremer, pictura altarului fiind realizată de György Vastagh, iar orga fiind opera faimosului constructor timişorean de orgi Leopold Wegenstein.Biserica e construită în stil eclectic istoricist, cu elemente de expresie arhitecturală neogotice şi neoromanice, domină ţesutul urban din cartierul Fabric. Turnurile sale înalte de 65 m marchează, alături de turla Catedralei Ortodoxe Române din Cartierul Cetate, silueta oraşului, când silueta este percepută din zona înconjurătoare periurbană.Biserica a fost începută în anul comemorării unui mileniu de la venirea ungurilor în Câmpia Panonică, de aici şi numele bisericii.

Biserica Catolica Millennium Biserica Catolica Millennium

35

Palatul Stefania (Cladirea se afla in Piaţa Romanilor 1 – Str. Ştefan cel Mare 2, construită 1909 – 1910, arh. László Székely).Compoziţia clădirii este dominată de volumele mari, jucate, ale acoperişurilor. Acestea sunt inspirate de siluetele elansate ale turnurilor medievale, mai ales de turnurile din perioada gotică. Ornamentele corespund curentelor stilului anilor 1900. Unele dintre ele au forme geometrice, pătrate, inspirate de ultimele curente, cele mai evoluate, ale stilului respectiv. Edificiul mai este denumit şi „Casa cu Maimuţe”, datorită faptului că la partea superioară a etajulul al doilea sub cornişă, sunt montate console care sprijină colonete pe care sunt amplasate alternativ statui reprezentând urşi şi gorile.Clădită pentru ca veniturile aduse de chirii să servească „Azilului Orăşenesc”, construcţia, care adăpostea şi „Clubul Cetăţenilor” (desigur bogătaşii) din cartierul Fabric, a fost vândută în 1918 lui Rudolf Totis, directorul general de la „Industria Lânii S.A.”. Acesta a denumit edificiul „Palatul Ştefania”, în onoarea soţiei sale.

Palatul Stefania (Cladirea se afla in Piaţa Romanilor 1 – Str. Ştefan cel Mare 2, construită 1909 – 1910, arh. László Székely).Compoziţia clădirii este dominată de volumele mari, jucate, ale acoperişurilor. Acestea sunt inspirate de siluetele elansate ale turnurilor medievale, mai ales de turnurile din perioada gotică. Ornamentele corespund curentelor stilului anilor 1900. Unele dintre ele au forme geometrice, pătrate, inspirate de ultimele curente, cele mai evoluate, ale stilului respectiv. Edificiul mai este denumit şi „Casa cu Maimuţe”, datorită faptului că la partea superioară a etajulul al doilea sub cornişă, sunt montate console care sprijină colonete pe care sunt amplasate alternativ statui reprezentând urşi şi gorile.Clădită pentru ca veniturile aduse de chirii să servească „Azilului Orăşenesc”, construcţia, care adăpostea şi „Clubul Cetăţenilor” (desigur bogătaşii) din cartierul Fabric, a fost vândută în 1918 lui Rudolf Totis, directorul general de la „Industria Lânii S.A.”. Acesta a denumit edificiul „Palatul Ştefania”, în onoarea soţiei sale.

36

Palatul StefaniaPalatul Stefania

37


38


39

Palatul Contesei Mirbach (Bd. 3 August 1919 nr. 33, aut. construire 29.02.1904, aut. locuire 13.05.1904). Edificiul, care înlocuieşte o clădire parter existentă anterior pe aceeaşi parcelă, corespunde stilului anilor 1900, curentul szeceszió. Se remarcă pilaştri pe două niveluri, care ritmează traveele faţadei.Desigur că „palatul” nu a fost reşedinţa specială a contesei, ci în buna tradiţie timişoreană şi acest „palat” nu a fost decât o „casă de raport”.

Palatul Contesei Mirbach (Bd. 3 August 1919 nr. 33, aut. construire 29.02.1904, aut. locuire 13.05.1904). Edificiul, care înlocuieşte o clădire parter existentă anterior pe aceeaşi parcelă, corespunde stilului anilor 1900, curentul szeceszió. Se remarcă pilaştri pe două niveluri, care ritmează traveele faţadei.Desigur că „palatul” nu a fost reşedinţa specială a contesei, ci în buna tradiţie timişoreană şi acest „palat” nu a fost decât o „casă de raport”.

40

Palatul Contesei Mirbach Palatul Contesei Mirbach

41

Palatul Contesei Mirbach Palatul Contesei Mirbach

42

Piața Traian

A fost denumită iniţial PIAŢA PRINCIPALĂ DIN FABRIC, trasată şi aprobată ca atare în anul 1744.Piaţa a fost centrul cartierului „Fabricul Rascian”, adică a Fabricului ortodox.Iniţial piaţa era dominată de clădirea şi, mai ales, de turnul bisericii. Laturile de nord şi de sud erau formate din grădini. Latura de vest, spre Cetate, era ocupată de case parter, dispuse cu frontonul către stradă, ca în satele bănăţene de câmpie.În sec.al XIX-lea au început să se construiască fronturi continue la stradă, construindu-se în grădinile dintre case. Apoi au apărut şi case cu etaj, iar către sfârşitul secolului au apărut şi case cu două etaje.

Piața Traian

A fost denumită iniţial PIAŢA PRINCIPALĂ DIN FABRIC, trasată şi aprobată ca atare în anul 1744.Piaţa a fost centrul cartierului „Fabricul Rascian”, adică a Fabricului ortodox.Iniţial piaţa era dominată de clădirea şi, mai ales, de turnul bisericii. Laturile de nord şi de sud erau formate din grădini. Latura de vest, spre Cetate, era ocupată de case parter, dispuse cu frontonul către stradă, ca în satele bănăţene de câmpie.În sec.al XIX-lea au început să se construiască fronturi continue la stradă, construindu-se în grădinile dintre case. Apoi au apărut şi case cu etaj, iar către sfârşitul secolului au apărut şi case cu două etaje.

43

Piata Traian Piata Traian

44

Piata Traian Piata Traian

Biserica Ortodoxa Sf. Gheorghe Piaţa Traian 5, construită între anii 1745 – 1755, turnul supraînălţat cu aut. de construire din 16.10.1890Biserica iniţială a avut probabil formele sobre ale barocului provincial austriac. Clădirea actuală este marcată de stilul clasicist, dezvoltat la Timişoara după anul 1800. Turnul, având forme cracteristice stilului eclectic clasicist a fost supraînălţat, pentru că între timp apăruseră construcţii cu etaj în piaţă şi vechiul turn, mai scund, nu mai domina d.p.d.v. plastic piaţa.Interesantă este poarta decorată în stil clasicist de pe latura de nord a clădirii, precum şi crucile din curtea din spatele bisericii.Frontoanele triunghiulare, care marchează partea superioară a faţadei principale spre piaţă, lateral faţă de turnul central, prezintă formele triunghiulare caracteristice arhitecturii clasiciste, dar laturile lor sunt întrerupte în dreapta şi stânga coamei, întrerupere caracteristică alcătuirilor baroce.

Biserica Ortodoxa Sf. Gheorghe Piaţa Traian 5, construită între anii 1745 – 1755, turnul supraînălţat cu aut. de construire din 16.10.1890Biserica iniţială a avut probabil formele sobre ale barocului provincial austriac. Clădirea actuală este marcată de stilul clasicist, dezvoltat la Timişoara după anul 1800. Turnul, având forme cracteristice stilului eclectic clasicist a fost supraînălţat, pentru că între timp apăruseră construcţii cu etaj în piaţă şi vechiul turn, mai scund, nu mai domina d.p.d.v. plastic piaţa.Interesantă este poarta decorată în stil clasicist de pe latura de nord a clădirii, precum şi crucile din curtea din spatele bisericii.Frontoanele triunghiulare, care marchează partea superioară a faţadei principale spre piaţă, lateral faţă de turnul central, prezintă formele triunghiulare caracteristice arhitecturii clasiciste, dar laturile lor sunt întrerupte în dreapta şi stânga coamei, întrerupere caracteristică alcătuirilor baroce.

Biserica Ortodoxa Sf. Gheorghe Biserica Ortodoxa Sf. Gheorghe

Palatul Mercur

Piaţa Traian 2, aut construire 13.06.1908, aut. locuire 1.04.1909Clădirea, al cărei proprietar a fost Béla Fiatska, este cunoscută şi sub numele „Casa cu Mercur”, din cauza statuetei care marchează colţul clădirii şi al pieţei.Pastica edificiului corespunde stilului anilor 1900, curentul szeceszió. Remarcasbilă este decoraţia frontoanelor, cu flori ale căror petale se înscriu într-un pătrat, tipice pentru ultima fază, faza „geometrică”, cea mai evoluată a stilului anilor 1900.

Palatul Mercur

Piaţa Traian 2, aut construire 13.06.1908, aut. locuire 1.04.1909Clădirea, al cărei proprietar a fost Béla Fiatska, este cunoscută şi sub numele „Casa cu Mercur”, din cauza statuetei care marchează colţul clădirii şi al pieţei.Pastica edificiului corespunde stilului anilor 1900, curentul szeceszió. Remarcasbilă este decoraţia frontoanelor, cu flori ale căror petale se înscriu într-un pătrat, tipice pentru ultima fază, faza „geometrică”, cea mai evoluată a stilului anilor 1900.

Palatul Mercur Palatul Mercur

Palatul Nagele Situat pe str. Dacilor 10, Palatul Nägele a avut autorizatia de construire din 23.08.1910 şi autorizaţie de locuire din 18.07.1911. Clădirea este cunoscută timişorenilor şi sub numele „Farmacia Kovacs”, fiindcă farmacistul Nägele a vândut în anul 1917 clădirea farmacistului Kovacs.Edificiul este dominat de zona de colţ, rezolvat sub forma unui turn, flancat de trei frontoane înalte şi acoperit cu un acoperiş conic, care este încununat cu un element vertical, pe care este încolăcit un şarpe, reprezentând simbolul farmaciei. Acest turn constituie un reuşit cap de perspectivă al străzii Dacilor privind dinspre Piaţa Traian. Şi la această clădire apar decoraţiuni tipice pentru ultima fază, faza „geometrică”, cea mai evoluată a stilului anilor 1900.

Palatul Nagele Situat pe str. Dacilor 10, Palatul Nägele a avut autorizatia de construire din 23.08.1910 şi autorizaţie de locuire din 18.07.1911. Clădirea este cunoscută timişorenilor şi sub numele „Farmacia Kovacs”, fiindcă farmacistul Nägele a vândut în anul 1917 clădirea farmacistului Kovacs.Edificiul este dominat de zona de colţ, rezolvat sub forma unui turn, flancat de trei frontoane înalte şi acoperit cu un acoperiş conic, care este încununat cu un element vertical, pe care este încolăcit un şarpe, reprezentând simbolul farmaciei. Acest turn constituie un reuşit cap de perspectivă al străzii Dacilor privind dinspre Piaţa Traian. Şi la această clădire apar decoraţiuni tipice pentru ultima fază, faza „geometrică”, cea mai evoluată a stilului anilor 1900.

Palatul Nägele Palatul Nägele

Biserica Greco-Catolica Sf. Maria (Piaţa Mitropolit Sterca Suluţiu 1, construită în 1765). Biserica Sf. Maria a fost iniţial catolică, apoi din 1902 greco-catolică, din 1948 ortodoxă, astăzi ea este din nou greco-catolică.Edificiul prezintă formele sobre ale barocului provincial austriac. Triplarea muchiilor pilaştrilor de pe faşada principală conferă compoziţiei mişcarea ritmată, tipică alcătuirilor baroce.Copertina care protejează intrarea este o adăugire contemporană.

Biserica Greco-Catolica Sf. Maria (Piaţa Mitropolit Sterca Suluţiu 1, construită în 1765). Biserica Sf. Maria a fost iniţial catolică, apoi din 1902 greco-catolică, din 1948 ortodoxă, astăzi ea este din nou greco-catolică.Edificiul prezintă formele sobre ale barocului provincial austriac. Triplarea muchiilor pilaştrilor de pe faşada principală conferă compoziţiei mişcarea ritmată, tipică alcătuirilor baroce.Copertina care protejează intrarea este o adăugire contemporană.

Biserica Greco-Catolica Sf. Maria Biserica Greco-Catolica Sf. Maria

Turnul de apă din Fabric este situat pe str. Samuil Micu 16. A fost construit între anii 1912 – 1914, proiectul este semnat de proiectanţii: János Lenarduzzi, Richard Sabatich şi contrasemnat de Stan Vidrighin;Aprovizionarea cu apă potabilă a constituit întotdeauna o problemă majoră a Timişoarei.Într-o descriere din anul 1551 se vorbeşte despre o fântână adâncă amplasată în incinta castelului. Săpăturile arheologice din curtea castelului din anul 2009 au descoperit un puţ, fără să existe încă date sigure dacă este vorba despre fântâna menţionată în 1551.

Turnul de apă din Fabric este situat pe str. Samuil Micu 16. A fost construit între anii 1912 – 1914, proiectul este semnat de proiectanţii: János Lenarduzzi, Richard Sabatich şi contrasemnat de Stan Vidrighin;Aprovizionarea cu apă potabilă a constituit întotdeauna o problemă majoră a Timişoarei.Într-o descriere din anul 1551 se vorbeşte despre o fântână adâncă amplasată în incinta castelului. Săpăturile arheologice din curtea castelului din anul 2009 au descoperit un puţ, fără să existe încă date sigure dacă este vorba despre fântâna menţionată în 1551.

Călătorul turc Evlia Celebi afirma că în anii 1660 „Timişul” (de fapt Bega, ale cărei braţe de apă se amestecau în acea vreme cu cele ale Timişului, şi era denumită deseori şi „Timişul Mic”) curgea în două locuri din cetate prin filtre, din care timişorenii îşi luau apa necesară. Tot în „Timiş” se aruncau însă şi gunoaiele. Filtrarea apei era un fapt pozitiv, dacă avem în vedere că într-un oraş nord-european, cum este Hamburg, apa de băut a început a fi filtrată abia după epidemia de holeră din anul 1892, care a „costat” 9.000 de morţi în acest oraş!

Călătorul turc Evlia Celebi afirma că în anii 1660 „Timişul” (de fapt Bega, ale cărei braţe de apă se amestecau în acea vreme cu cele ale Timişului, şi era denumită deseori şi „Timişul Mic”) curgea în două locuri din cetate prin filtre, din care timişorenii îşi luau apa necesară. Tot în „Timiş” se aruncau însă şi gunoaiele. Filtrarea apei era un fapt pozitiv, dacă avem în vedere că într-un oraş nord-european, cum este Hamburg, apa de băut a început a fi filtrată abia după epidemia de holeră din anul 1892, care a „costat” 9.000 de morţi în acest oraş!

La Timişoara, abandonându-se ideea realizării unui apeduct care să aducă apa de la Giarmata şi care începuse a fi construit în anul 1729, se realizează în 1732 „o maşină hidraulică” pe o insulă a Begăi existentă aproximativ în actuala Piaţă Mitropolit Sterca-Suluţiu din Fabric. Aici se pompa apă din Bega, trecută printr-un filtru pe bază de rumeguş din lemn, într-un sistem de aprovozionare cu apă format din câte două conducte din lemn (două pentru ca una să funcţioneze în timp ce cealaltă este curăţită sau reparată). Acest sistem aproviziona ceatea cu apă. În 1774 se construieşte pe amplasamentul „maşinii hidraulice” un turn de apă, care este reprezentat şi pe stema actuală a oraşului.

La Timişoara, abandonându-se ideea realizării unui apeduct care să aducă apa de la Giarmata şi care începuse a fi construit în anul 1729, se realizează în 1732 „o maşină hidraulică” pe o insulă a Begăi existentă aproximativ în actuala Piaţă Mitropolit Sterca-Suluţiu din Fabric. Aici se pompa apă din Bega, trecută printr-un filtru pe bază de rumeguş din lemn, într-un sistem de aprovozionare cu apă format din câte două conducte din lemn (două pentru ca una să funcţioneze în timp ce cealaltă este curăţită sau reparată). Acest sistem aproviziona ceatea cu apă. În 1774 se construieşte pe amplasamentul „maşinii hidraulice” un turn de apă, care este reprezentat şi pe stema actuală a oraşului.

„TURBINELE”, MICROHIDROCENTRALA BEGA

Str. Uzinei, Str. F.Chopin, construită 1909, arh. László SzékelyPână în anul 1907 prin cartierul Fabric curgeau numeroase braţe de apă, alimentate fie din canalul principal Bega, fie din pârâele laterale Behela şi Suboleasa. În trecut ele acţionau roţile morilor de apă şi ale manufacturilor din Fabric. Stăvilarele morilor menţineau foarte ridicat nivelul apei subterane. Toate pivniţele aveau probleme cu igrasia. Canalul prin care se aducea lemnul de construcţii şi pentru foc şi depozitul de lemne amplasat între Fabric şi Cetate împiedicau dezvoltarea celor două cartiere şi unirea lor după demolarea fortificaţiilor.

„TURBINELE”, MICROHIDROCENTRALA BEGA

Str. Uzinei, Str. F.Chopin, construită 1909, arh. László SzékelyPână în anul 1907 prin cartierul Fabric curgeau numeroase braţe de apă, alimentate fie din canalul principal Bega, fie din pârâele laterale Behela şi Suboleasa. În trecut ele acţionau roţile morilor de apă şi ale manufacturilor din Fabric. Stăvilarele morilor menţineau foarte ridicat nivelul apei subterane. Toate pivniţele aveau probleme cu igrasia. Canalul prin care se aducea lemnul de construcţii şi pentru foc şi depozitul de lemne amplasat între Fabric şi Cetate împiedicau dezvoltarea celor două cartiere şi unirea lor după demolarea fortificaţiilor.

În 1902 pentru remedierea acestor neajunsuri, inginerul şef al oraşului Emil Szilárd întocmeşte proiectul de a se săpa un singur canal navigabil, cel actual, între Piaţa Petru Maior actuală şi Pasarela dintre Parcuri. Canalul a fost executat împreună cu cele trei poduri din beton noi din Fabric între 1907 şi 1910.Apa urma să fie concentrată la intrarea în cartierul Fabric ca să acţioneze turbinele unei hidrocentrale, ce a fost construită în 1909. Apa, care curgea de la sine pe Bega, şi deci nu costa nimic, a furnizat energie electrică nu numai pentru funcţionarea vechilor mori, ci şi pentru întregul oraş în locul centralei anterioare, care funcţionase cu cărbune. Acest carburant costa oricum mai mult decât apa!

A fost prima hidrocentrală realizată pe teritoriul actual al României.

Proiectul noii hidrocentrale a fost realizat de către „arhitectul oraşului” (echivelentul titlului „arhitect-şef” de astăzi) Székely. Unii cercetători consideră că ansamblul „Turbinelor” reprezintă cea mai valoroasă operă de arhitectură industrială în stilul anilor 1900 realizată la Timişoara. Arhitectul a utilzat elemente de decor stilizate şi abstracte, tipice limbajului curentului Wiener Sezession.

În 1902 pentru remedierea acestor neajunsuri, inginerul şef al oraşului Emil Szilárd întocmeşte proiectul de a se săpa un singur canal navigabil, cel actual, între Piaţa Petru Maior actuală şi Pasarela dintre Parcuri. Canalul a fost executat împreună cu cele trei poduri din beton noi din Fabric între 1907 şi 1910.Apa urma să fie concentrată la intrarea în cartierul Fabric ca să acţioneze turbinele unei hidrocentrale, ce a fost construită în 1909. Apa, care curgea de la sine pe Bega, şi deci nu costa nimic, a furnizat energie electrică nu numai pentru funcţionarea vechilor mori, ci şi pentru întregul oraş în locul centralei anterioare, care funcţionase cu cărbune. Acest carburant costa oricum mai mult decât apa!

A fost prima hidrocentrală realizată pe teritoriul actual al României.

Proiectul noii hidrocentrale a fost realizat de către „arhitectul oraşului” (echivelentul titlului „arhitect-şef” de astăzi) Székely. Unii cercetători consideră că ansamblul „Turbinelor” reprezintă cea mai valoroasă operă de arhitectură industrială în stilul anilor 1900 realizată la Timişoara. Arhitectul a utilzat elemente de decor stilizate şi abstracte, tipice limbajului curentului Wiener Sezession.

,,TURBINELE”, MICROHIDROCENTRALA BEGA,,TURBINELE”, MICROHIDROCENTRALA BEGA

,,TURBINELE”, MICROHIDROCENTRALA BEGA,,TURBINELE”, MICROHIDROCENTRALA BEGA

Foto si realizare: [email protected] 21.03.2014Foto si realizare: [email protected] 21.03.2014

Istoaria Palatelor Fabric Timisoara.

Documents

Transcript of Istoaria Palatelor Fabric Timisoara.