Procese Tehnolog de Fabric a Prod Imbracam DS

1

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

FACULTATEA INDUSTRIA UŞOARĂ CATEDRA TEHNOLOGIA CONFECŢIILOR DIN ŢESĂTURI ŞI TRICOTURI

TEHNOLOGIA CONFECŢIILOR DIN ŢESĂTURI

Procese tehnologice de fabricaţie a produselor de îmbrăcăminte

Indicaţii metodice

pentru realizarea lucrărilor de laborator

Chişinău

U.T.M. 2008

2

Indicaţiile metodice sunt destinate studenţilor cu studiile cu frecvenţa la zi şi celor cu frecvenţă redusă la specialităţile: 542.1 “Ingineria produselor textile şi din piele” 542.2 “Design vestimentar industrial” 541.8 “Inginerie şi management în industria uşoară” Elaborat: l.-s. Mariana Cojocaru

Redactor responsabil: conf. dr. Angela Scripcenco

Recenzent: dr. Olga Kondratenco

Redactor: E. Gheorghişteanu

Bun de tipar 01.02.08 Hîrtie de ofset. Tipar RISO. Coli de tipar 9,5.

Formatul hîrtiei 60 x 84 1/8. Tirajul 150 ex. Comanda nr.19

U.T.M., 2004, Chişinău, bd. Ştefan cel Mare, 168.

Secţia de Redactare şi Editare a U.T.M. 2068, Chişinău, str. Studenţilor, 9/9.

3

INTRODUCERE

Lucrările de laborator au fost elaborate în concordanţă cu programul tip al

disciplinei „Tehnologia confecţiilor din ţesături” capitolul „ Procese tehnologice de fabricaţie a produselor de îmbrăcăminte”.

Scopul ciclului de lucrări de laborator constă în asigurarea sesizării integre a structurii cursului studiat, însuşirea deprinderilor de executare în material a produselor de îmbrăcăminte. Fiecare lucrare include sarcina şi indicaţiile metodice pentru îndeplinirea acesteea. Pe parcursul pregătirii către lucrările de laborator studentul trebuie să repete materialul teoretic studiat la orele de curs. Admiterea la orele de laborator se face prin interogare orală. Studenţii care nu sunt pregătiţi pentru lucrările de laborator nu sunt admişi la acestea.

Pentru a face transparent gradul de însuşire a materialului la finele fiecărei lucrări de laborator studentul trebuie să întocmească darea de seamă asupra procesului studiat. Deaceea, pregătirea către lucrare necesită însuşirea materialului teoretic în baza bibliografiei propuse. Darea de seamă se scrie pe foi format A4 şi se copertează în mapă. Elementele, produsele vestimentare se confecţionează la scară redusă sau naturală şi se anexează la fiecare lucrare. Pentru tot setul de lucrări se scrie o foaie de titlu. Lucrarea se consideră susţinută numai la prezentarea dării de seamă perfectată în conformitate cu cerinţele înaintate.

4

LUCRAREA DE LABORATOR nr.1

Tema: PROCESUL TEHNOLOGIC DE PRELUCRARE INIŢIALĂ A REPERELOR IN VESTIMENTAŢIA EXTERIOARĂ

SCOPUL LUCRĂRII: însuşirea tehnologiilor existente de prelucrare

iniţială a reperelor în vestimentaţia exterioară

1.1 ORDINEA DESFĂŞURARII LUCRĂRII

1.Studierea variantelor soluţionării constructiv-tehnologice a reperelor vestimentatiei exterioare.

2.Elaborarea documentatiei tehnologice pentru procesul de prelucrare iniţială a reperelor vestimentaţiei exterioare.

3. Confecţionarea elementelor de produs conform sarcinii primite. 4. Perfectarea dării de seamă.

ECHIPAMENTE SI ACCESORII: elemente de produs, planşe.

1.2 Conţinutul şi forma dării de seamă Tema şi scopul lucrării. 2. Schiţarea aspectului exterior şi specificarea reperelor (tabelul 1.1), elaborarea

secţiunii pentru elementele produsului de îmbrăcăminte exterior: şliţ - spate al sacoului, prelucrarea iniţială a părţilor din faţă a sacoului (paltonului), variante de prelucrare a penselor.

Tabelul 1.1 - Specificarea reperelor _______________________________ (denumirea elementului de produs)

Denumirea reperului Schiţa reperelor Numarul

şabloanelor reperelor 1 2 4 5

3.Elaborarea succesiunii tehnologice de prelucrare a şliţului sacoului (tabelul 1.2).

Tabelul 1.2-Succesiunea tehnologică de prelucrare a __________________ (denumirea elementului de produs)

Numărul si conţinutul fazei tehnologice

Specia-litatea

Tipul cusăturii

Utilajul şi dispozitivele folosite

1 2 4 5

4.Confecţionarea în material a elementelor enumerate în p.2.

5

1.3 BIBLIOGRAFIA RECOMANDATĂ

1. Neagu Ioan, Mitu Stan, Tehnologii de confecţionare a îmbrăcămintei, Sibiu, 2000, pag. 268-274.

2. “Лабораторный практикум по технологии швейных изделий” Меликов Е.Х., Золотцева Л.В., Мурыгин Е.Е., М.,1988.

3. “Технология швейных изделий” Савостицкий А.В., Меликов Е.Х., М., 1982. 4. “Технология швейного производства” Першина Л.Ф.,

Петрова С. В. . М., 1991.

1.4 INTREBARI DE AUTOCONTROL

1. Care sunt operaţiile preluc rării iniţiale a reperelor vestimentaţiei exterioare? 2. Cum are loc prelucrarea penselor la vestimentaţia exterioara? 3. Ce metode de prelucrare a şliţului spatelui cunoaşteţi? 4. In ce scop se prelucrează marginile reperelor cu materiale termoadezive? 5. Care sunt variante de realizare a plastroanelor? Timpul rezervat lucrării Pregătirea lucrării Efectuarea lucrării Perfectarea dării de seamă asupra lucrării

Ore academice 2 4 2

1.5 CONSIDERATII GENERALE Prelucrarea penselor in vestimentatia exterioara.

Cerinţele faţă de prelucrarea penselor sunt urmatoarele 1) Amplasarea simetrică a penselor în produs; 2) Adaosul pensei bine aplatizat; 3) Vîrful pensei adus la zero; 4) Prezenţa întăriturilor în capetele penselor. Exemple de prelucrare a penselor sunt prezentate în tabelul 1.3. În tabelul 1.4 este prezentată tehnologia de prelucrare a şliţului la spate al sacoului.

6

Tabelul 1.3 - Succesiunea tehnologică de prelucrare a penselor

Denumirea

fazei

tehnologice

Condiţiile tehnice pentru

îndeplinirea

fazei tehnologice

Schiţa

1 2 3

A. Prelucrarea penselor netăiate

1. Marcarea

poziţiei

pensei

netăiate

Pensa se notează cu trei linii,

1 - linia de mijloc a pensei;

2 - linia laterală a pensei;

3 - linia care stabileşte

lungimea pensei.

2 1 3

2.Asamblarea

pensei

Pensa se îndoaie pe linia de

simetrie şi se asamblează pe

linia 2, încheind cusătura la

linia 3.

1

23

3.

Asamblarea

penselor cu

fîşii de

Lăţimea fîşiei de in sau bumbac este de 25 – 35 mm, lungimea va

depăşi lungimea pensei cu 15 - 20 mm. Fîşia poate fi şi scurtă, cu

lungimea de 30-40 mm, rezerva pentru pensă se crestează şi se

descalcă.

7

material în

adaos

30-4

015

-20

4. Călcarea

penselor

Pensele se calcă într-o

direcţie sau se descalcă,

călcînd cu scădere vîrful

pensei.

-

B. Prelucrarea penselor tăiate

1. Croirea

pensei

Pensa se croieşte astfel, încît

rezervele părţilor laterale,

liniile 1 şi 2 să fie egale cu 7-

10 mm, mărginită de linia 3

aflată la 15 mm de la vîrf

1

32

7-10

15

2.Asamblarea

pensei tăiate

Pensa se asamblează, încheind cusătura la linia 3 şi poate fi

prevăzută cu o fîşie în adaos în capăt pentru a omogeniza

grosimea pachetului în vîrful pensei.

8

Continuarea tabelului 1.3

1 2 3

3

30-4

015

-20

3. Călcarea

pensei

Pensa se descalcă, călcînd cu

susţinere vîrful -

C. Prelucrarea pensei la mijloc de detaliu

1. Marcarea

pensei

Pensa se marchează cu patru

linii:

1 - linia de mijloc a pensei;

2 - linia laterală;

3 şi 4 – liniile de capăt

3

21

4

2.Asamblarea

pensei

Detaliul se îndoaie pe linia

de mijloc, se asamblează pe linia

laterală, începînd cusătura

într-un capăt şi încheind-o

în alt capăt.

3 4

9

3.Asamblarea

pensei cu

fîşie în adaos

Fîşia în adaos se aranjează pe

toată lungimea pensei, sau numai

în capete, prelucrarea acestora

este asemănătoare penselor

amplasate la marginea detaliului.

4. Călcarea

penselor

Se execută în acelaşi mod ca şi

pensele la marginea de detaliu,

prealabil pensa se întinde în zona

taliei, obţinînd îndreptarea

cusăturii de asamblare a pensei.

-

D. Prelucrarea variantelor de pense (pense – pliu, pense- tăieturi)

1. Marcarea

pensei-pliu

Se marchează cu trei linii:

1 - de mijloc; 2 - laterală; 3 - de

capăt 2 1 3

2.Asamblarea

pensei – pliu

Se asamblează pe linia laterală şi

pe linia de la capătul pensei

3. Călcarea

pensei-pliu

Se calcă pensa într-o parte pe

linia de margine

10

Tabelul 1.4. - Prelucrarea şliţului – spate

Denumirea

fazei

tehnologice

Condiţiile tehnice pentru

îndeplinirea fazei tehnologice Schiţa

1 2 3

1. Dublarea

rezervelor

şliţului

În materialele puţin elastice

rezervele şliţului pot fi

prelucrate fără dublură. Partea

stînga se dublează cu dublură cu

1...2 mm mai îngustă şi mai

scurtă decît rezerva şliţului

1-2

1-2

Partea dreaptă a şliţului se

dublează cu dublură care

depăşeşte linia de simetrie cu

15...20 mm şi nu ajunge cu

7...15 mm la linia exterioară

15-20

7-15

11

2.Asamblarea

şliţului

Partea din spate se asamblează

pe linia de simetrie, printr-o

trecere se asamblează şi rezerva

superioară a şliţului.

3. Călcarea

şliţului

În cazul cînd cusătura de

simetrie se descalcă, şliţul

trebuie crestat la bază. Pentru

cazul cînd cusătura se calcă

într-o direcţie crestătura nu

se execută. Rezervele şliţului

se calcă spre stînga. Rezerva

părţii inferioare a şliţului se

calcă într-o direcţie cu 15

mm. Este rezerva la care se

va asambla căptuşeala

spatelui.

12

3. Asamblarea

căptuşelii şliţului

În prima fază se despică

căptuşeala pe linia şliţului şi

rezerva superioară, apoi se

asamblează pensa căptuşelii

amplasată pe linia de

simetrie a spatelui. În

continuarea pensei se

asamblează rezerva

superioară a şliţului,

neajungînd 10...12 mm pînă

la capăt. Căptuşeala se

crestează formînd rezerva cu

care se va asambla

căptuşeala la şliţ.

4.Asamblarea

căptuşelii la

şliţ

Se precizează linia tivului.

Se asamblează căptuşeala la

rezerva şliţului superior

(cus.1), urmează asamblarea

căptuşelii la tivul spatelui,

lăţimea cusătuii de 10 mm

(cus.2), apoi se asamblează

căptuşeala la rezerva

2 1 23

13

inferioară a şliţului (cus.3)

asamblarea colţului inferior

al şliţului.

5. Finisarea

şliţului

Se crestează colţurile şliţului

şi se întorc pe faţă, se

îndreaptă, pe şliţul superior

se execută cusătura decortivă

la 1-2 mm. Rezerva tivului

este de 30-40 mm, acestea se

tivesc cu punct ascuns,

agăţînd dublura tivului.

Termolipirea reperelor În vederea termolipirii reperelor sacoului este necesar ca întăriturile să fie

asortate funcţie de culoarea reperelor din materialul de bază. Este necesar ca, la pregătirea reperelor pentru termolipire semnele trasate pe

marginea reperelor reperelor din material de bază să nu se acopere.

Termolipirea feţelor din material de bază Aceste repere se termolipesc prin metoda „sandwich interior”, pe dosul

reperului din material da bază depunîndu-se toate reperele de inserţie cu feţele fără adeziv orientate una către alta, al doilea reper de material de bază suprapunîndu-se perfect pest primul, ordinea de termolipire fiind următoarea (fig.1.1). Stratul de inserţie se aşează pe materialul de bază la 15 mm de cantul cusăturii laterale, 10 mm de cantul şi terminaţia pieptului, 3 mm de cantul cusăturii umărului şi 5 mm de cantul răscroielii mînecii; reperul de inserţie pentru rever se aşează la 10 mm de

14

cantul pieptului; reperele de întăritură pentru umăr, vîrful reverului şi cant se aşează perfect peste stratul principal de inserţie.

insertie in cant

strat principal de insertie

insertie rever

insertie virf rever

insertie umar

material de baza

5

3

5

15

10

Fig.1.1. Modul de termocolare a pieptului din material de bază

Termolipirea reperelor mici şi a celorlalte detalii

Partea cu adeziv a inserţiei se depune pe dosul reperelor din material de bază:

a – clapele, paspoalul şi panourile de buzunare se depun pe mijlocul benzii de

inserşie care are lăţimea de 75 mm. Se utilizează instalaţii de termolipit cu bandă

îngustă: b- reperele dreptunghiulare din material de bază (faţă şi dos de guler) se

depun pe banda ţesută cu lăţimea de 180 mm; c – reperele de plastron, faţă şi dos

de mînecă spate, bizet şi clin se termolipesc prin metoda „sandwich interior”;

15

banda de inserţie cu lăţimea de 30 mm se aplică pe roshar începînd de la marginea

răscroielii mînecii; reperele de inserţie se aplică la răscroiala şi terminaţia dosului

de mînecă (fig.1.2), partea superioară a clinului, terminaţia feţei de mînecă, partea

superioară şi laterală a spatelui precum şi la bizet în zona corespunzătoare

reverului (fig.1.3). La faţa de mînecă în zona şliţului lăţimea inserţiei poate fi dublă

faţă de lăţimea celei de la dosul de mînecă, aceasta pentru a se putea executa

butonierele. Se pot termolipi clinii şi la terminaţie, lăţimea inserţiei fiind de 45

mm.

roshar

insertie

intarituratesuta

Fata de mineca

Insertie

Dos de mineca

Insertie

Insertie

3030

30

Fig.1.2. Modul de aplicare a inserţiilor la plastron şi mîneci

Se pot termolipi reperele spatelui la terminaţie, inserţiile avînd lăţimea de 40

mm. De asemenea spatele poate fi termolipit la răscroiala gîtului şi în zona liniei

16

umărului printr-un singur reper de inserţie. Se pot utiliza instalaţii de termolipit de

tip „Kannegiesser”. Pachetele cu repere termolipite sunt etichetate, utilizîndu-se

etichete cu vignete pentru mîineci şi etichete pentru celelalte repere. Etichetele

pentru garnituri perechi se aşează la garnitura stîngă.

Clin

Insertie

30

33

Spate Bizet

30

Fig. 1.3. Modul de aplicare a inserţiilor la clini, spate şi bizeţi

Întăriturile în gulerul superior şi inferior al sacoului se poziţionează pe tot reperul sau pe pelerină şi ştei croite aparte (fig. 1.4, a, b). În gulerul aplicat în răscroială prin cusătura de aplicare, întăritura se depune la 2 mm de linia cazurii, 7 mm – de linia şteiului.

17

În gulerul superior pot fi proiectate întărituri suplimentare în capetele gulerului (fig.1.4, c).

Întăritura gulerului superior se aplică în capete la 12 mm de linia pelerinei, 10 mm – de linia cazurii şi 12 mm – de linia şteiului.

a

c

b

Fig.1.4. Dublarea cu întărituri suplimentare a gulerului cu revere

Aplicarea benzii ţesute pe răscroiala mînecilor

Banda ţesută cu lăţimea de 2 mm se aplică în zona răscroielii mînecilor pentru evitarea întinderii piepţilor sacoului. Operaţia se face după asamblarea clinilor la piepţii sacoului.

Aplicarea bentiţei se face începînd de la cca. 25 mm de cantul liniei umerilor, la o distanţă de 7 mm de marginea răscroielii mînecilor şi terminînd la extremitatea clinului corespunzătoare cusăturii laterale.

La reperul faţa stînga se aplică pe faţa materialului de bază iar pieptul pe dosul acestuia. Se susţine materialul de bază pe linia răscroielii mînecii astfel încît să existe plus de material de cca. 2-3 mm între crestături la faţă şi de asemenea de la crestătură pînă la terminaţia răscroielii mînecii clinului.

18

5

25

7Plus

material

Aplicare pe fata materialului

Fata stinga

Pentru feţele cu plastron volant se începe coaserea benzii ţesute la 40 mm deasupra celei de-a doua crestături de la răscroiala mînecii feţei, terminîndu-se la 40 mm deasupra cusăturii dintre clin şi spate. Codul asamblării este 301 SSa-1 (fig.1.5).

Pentru feţele cu plastron termolipit pe material de bază gros se începe coaserea benzii ţesute de la linia umărului la faţă şi se termină pe linia umărului la spate. (fig. 1.5)

Fig. 1.5. Modul de aplicare a benzii ţesute pe linia răscroielii mînecilor de la piepţi şi clin.

În cazul ţesăturilor groase şi subţiri, banda poate fi aplicată pe toată răscroiala mînecii sau parţial pe partea din faţă şi integral pe partea spate (fig. 1.6, a,b)

Plastron termolipit pe tesatura groasa sau cu greutate mare

55

Plastron termolipit pe tesatura subtire

5

40

a b

Fig. 1.6. Metode de coasere a benzii ţesute pe linia răscroielii mînecii materialului de bază

Aplicarea benzii se face fără a reţine materialul de bază pe linia de coasere. După coaserea benzii este necesar să nu se richtuie răscroiala mînecii, în caz contrar dispărînd crestăturile.

19

LUCRAREA DE LABORATOR nr.2

Tema: PROCESUL TEHNOLOGIC DE PRELUCRARE A BUZUNARELOR ÎN VESTIMENTAŢIA EXTERIOARĂ

SCOPUL LUCRĂRII: studierea şi însuşirea metodelor de prelucrare a

buzunarelor în vestimentaţia exterioară 2.1 ORDINEA DESFĂŞURARII LUCRĂRII

1.. Studierea variantelor soluţionării constructiv-tehnologice a buzunarelor în vestimentaţia exterioară.

2. Elaborarea documentatiei tehnologice pentru procesul de prelucrare a buzunarelor în vestimentaţia exterioară.

3. Confecţionarea buzunarelor conform sarcinii primite. 4. Perfectarea dării de seamă. ECHIPAMENTE ŞI ACCESORII: elemente de produs, planşe.

2.2 CONŢINUTUL ŞI FORMA DĂRII DE SEAMĂ 1.Tema şi scopul lucrării.

2. Schiţarea aspectului exterior şi specificarea reperelor, elaborarea secţiunii pentru elementele produsului de îmbrăcăminte exterior: buzunar aplicat căptuşit, tăiat cu clapă, amplasat în cusătură, superior tăiat cu laist cu capete aplicate.

3. Succesiunea tehnologică de prelucrare a buzunarelor. 4. Buzunarele confecţionate în material.

2.3 ÎNTREBĂRI DE AUTOCONTROL

1.Care sunt detaliile componente ale buzunarului tăiat ? 2.Prin ce metode pot fi aplicate buzunarele la detaliul de bază Ce funcţie are contrarefiletul ? 3.Care din detaliile buzunarului tăiat cu clapă pot fi croite pe direcţia firului de bătătură ? 4.Ce dimensiuni au clapa, refileţii, laistul în stare finită ? 5.Din ce materiale se confecţionează subclapa şi contrarefiletul în buzunarul tăiat cu clapă ?

Timpul rezervat lucrării Pregătirea lucrării Efectuarea lucrării Perfectarea dării de seamă asupra lucrării

Ore academice 2 4 2

2.4. BIBLIOGRAFIA RECOMANDATĂ 1.Neagu Ioan, Mitu Stan, Tehnologii de confecţionare îmbrăcămintei, Sibiu, 2000, pag. 279.

20

2.“Лабораторный практикум по технологии швейных изделий” Меликов Е.Х., Золотцева Л.В., Мурыгин Е.Е., М.,1988.,

р.152-159. 3.“Технология швейного производства” Першина Л.Ф.,

Петрова С. В. . М., 1991, р.112-135. 4.“Технология швейных изделий” Савостицкий А.В.,

Меликов Е.Х., М., 1982, р. 211-222, 226-235. 2.5. CONSIDERAŢII GENERALE Buzunarele pot fi clasificate după locul amplasării, configuraţia şi orientarea liniei de intrare, modul de prelucrare a liniei de intrare. Ele pot fi clasificate în două grupe mari: interioare şi exterioare, la rîndul lor acestea pot fi aplicate, tăiate şi plasate în cusături.

A. BUZUNARELE APLICATE Diferenţierile constructive şi tehnologice ale buzunarelor sunt determinate de

grupa sortimentului la care acestea se prelucrează. A1. Buzunarele aplicate la produse din materiale de grosime

medie şi mică (unistrat). Asemănătoare cu tehnologia buzunarelor în cămaşa pentru bărbaţi.

A2. Buzunare pentru produse multistrat. Buzunarele aplicate pe produse multistrat au un rol preponderent funcţional şi

pot avea următoare particularităţi, prin care se deosebesc de grupa buzunarelor unistrat:

1. Deschiderea buzunarului se stabilizează prin aplicarea întăriturii; 2. Rezervele buzunarului se surfilează separat sau odată cu căptuşeala; 3. Suprafaţa buzunarului se dublează cu întăritură sau căptuşeală; 4. Aplicarea buzunarului se poate realiza cu o cusătură interioară sau exterioară. La aplicarea buzunarelor extremităţile cusăturii se întăresc în unul din

următoarele moduri:

a b c

Fig. 2.1 Variante de prelucrare a colţurilor buzunarului: a - necesită rotirea elementului; b - acul se deplasează lateral;

c - prin schimbarea pasului (nu necesită rotire), nu este estetic şi nu are rezistenţă.

21

Buzunarele din fig. 2.2 impun însemnarea poziţiei buzunarului prin trei linii,

preformarea şi aplicarea într-un timp mare (fig. 2.2, b, c), coaserea pe dinăuntru (fig. 2.2, d, e) sau aplicarea buzunarului cu căptuşeala asamblată prealabil cu faţa buzunarului (fig. 2.2, a, f) ultima fiind o variantă a buzunarului cusut elastic. Pentru materiale de tip mătase există necesitatea de fixare provizorie a rezervelor pe contur (cusătură de lanţ cu un fir).

A

A

a b c

A

A d e f

Fig. 2.2 Variante de prelucrare a buzunarelor căptuşite prin: a - înnădirea căptuşelii la buzunar şi aplicarea la faţă; b – aplicarea căptuşelii şi buzunarului printr-o trecere su rezervele surfilate anterior; c – aplciarea căptuşelii şi buzunarului separat; d – cusătura de asamblare pe interior cu surfilarea rezervelor buzunarului odată cu căptuşeala; e - asamblarea buzunarului pe interior cu rezerve asamblate prealabil; f – buzunar cu căptuşeala înnădită, aplicat la faţă prin cusătură ascunsă.

22

B . BUZUNARE PLASATE PE DIRECŢIA CUSĂTURII

Aceste buzunare ca rol funcţional sunt întîlnite atît la produse unistrat, cît şi la produse multistrat. Deschiderea buzunarului se stabileşte dimensional prin întărire sau coasere.

B1. Buzunar cu punga din material auxiliar

A

A

1

26

34

7

5

1

1

6

3

7

51

a b

Fig. 2.3. Variante de realizare a buzunarului plasat în cusătură: a – refilet interior şi contrarefilet aplicate prin cusătura de aplicare; b – refilet interior realizat dintr-o bucată cu detaliul de bază.

Tehnologia de prelucrare a buzunarului (fig.2.3,a) include următoarele faze: Aplicarea întăriturii pe linia intrării buzunarului prin termolipire; Aplicarea refiletului interior şi a pungii la marginea superioară a buzunarului

(cusătura 301); Aplicarea marginii inferioare a refiletului interior pe punga buzunarului (cusătura

406); Aplicarea contrarefiletului pe punga buzunarului (cusătura 406); Aplicarea contrarefiletului şi a pungii la marginea inferioară a deschiderii

buzunarului (cusătura 301); Realizarea unei cusături ornamentale pe linia buzunarului (cusătura 301); Inchiderea pungii buzunarului (cusătura 301).

Fazele 3 şi 4 pot fi realizate în una din următoarele metode:

23

a b c d e f

Fig. 2.4 Variantele de aplicare a contrarefiletului la punga buzunarului: a – acoperirea marginii contrarefiletului; b – surfilarea şi aplicarea contrarefiletului la punga buzunarului; c – aplicarea interioară a contrarefiletului la pungă; d – aplicarea contrarefiletului la pungă cu margine îndoită; e – descălcarea cusăturii; f – aplatizarea cusăturii de asamblare a contrarefiletului la pungă.

B2. Buzunare laterale plasate în cusătura de relief

Sunt specifice produselor cu sprijin pe linia taliei şi produselor cu sprijin pe umeri tăiate pe linia taliei, iar deschiderea buzunarului se realizează între faţa produsului şi o completare a acesteea numită contrarefilet. Punga buzunarului poate avea 1 sau 2 repere croite independent şi poate fi din material de bază sau mai multe auxiliare.

A

A

1

5

428

3

1

5

28

35

28

11

5

2

8

a b c d

Fig. 2.5 Variante de realizare a buzunarelor cu punga din material auxiliar Succesiunea tehnologică de prelucrare a buzunarului cu punga din material

auxiliar este asemenea tehnologiei buzunarelor plasate în cusătură. Pentru buzunarul din figura 2.5,d succesiunea tehnologică este următoarea:

Aplicarea dublurii pe linia deschiderii; Aplicarea contrarefiletului pe punga buzunarului; Aplicarea refiletului interior pe punga buzunarului;

24

Aplicarea refiletului interior şi a pungii pe linia deschiderii; Crestarea cusăturii şi întoarcerea pe faţă a buzunarului, executarea cusăturii

decorative; Călcarea deschiderii buzunarului; Poziţionarea buzunarului în capete prin cheiţe; Închiderea pungii buzunarului; Călcarea buzunarului.

C. BUZUNARE TĂIATE

C1. Buzunare tăiate cu laist

Laistul se fixează pe marginea inferioară a deschiderii buzunarului în poziţie:

orizontală, verticală sau oblică. Suprafaţa laistului se dublează cu întăritură. Lăţimea minimă a laistului este de 15 mm. Tehnologia de realizare a buzunarelor cu laist se diferenţiază în funcţie de modul de aplicare a laistului, cu capete montate sau aplicate.

C 1.1. Buzunar cu laist cu punga din materialul de bază

Succesiunea tehnologică de prelucrare a buzunarului din fig.2.6, b: 1. Aplicarea întăriturii pe laist; 2. Aplicarea întăriturii pe deschiderea buzunarului; 3. Asamblarea laistului în capete; 4. Întoarcerea pe faţă şi realizarea unei cusături ornamentale pe marginea laistului; 5. Aplicarea laistului la marginea inferioară a buzunarului; 6. Aplicarea pungii la marginea superioară a deschiderii; 7. Tăierea deschiderii buzunarului; 8. Întroducerea pungii în deschidere; 9. Călcarea buzunarului; 10. Fixarea capetelor laistului cu o cusătură interioară; 11. Închiderea pungii buzunarului pe linia superioară; 12. Închiderea pungii buzunarului; 13. Fixarea extremităţilor laterale al laistului cu o cusătură vizibilă sau o cusătură ascunsă.

25

Secţiunea A - A

3

2

12

6

14

5

2

a b c d

B

A

B

A

Secţiunea B - B

laist contrarefilet fata

Fig. 2.6 Buzunar cu laist cu capete montate şi pungă din material de bază

C 1.2. Buzunar pieptoral cu laist cu capete aplicate şi punga din material auxiliar Succesiunea de prelucrare a buzunarului din figura 2.7, c:

1. Dublarea laistului prin termolipire; 2. Preformarea laistului în capete, fixare provizorie cu clame; 3. Aplicarea pungii la rezerva interioară a laistului; 4. Aplicarea laistului la linia inferioară a deschiderii; 5. Aplicarea contrarefiletului pe punga; 6. Aplicarea contrarefiletului la linia superioară a deschiderii; 7. Tăierea deschiderii; 8. Introducerea pungilor în deschidere; 9. Asamblarea rezervelor interioare a laistului; 10. Scoaterea clamelor. Aplicarea capetelor laistului la faţă; 11. Închiderea pungii buzunarului.

26

Secţiunea A - A

B

A

B

A

4

83

56

11

1

a b c

Secţiunea B-B

laist contrarefilet fatalaist contrarefilet fataa b

laist contrarefilet fata c

Fig. 2.7 Prelucrarea buzunarului cu laist cu capete aplicate şi punga din material auxiliar

DE REŢINUT: În cazul unui laist de lăţime mare, refiletul interior şi contrarefiletul pot lipsi (laist cu lăţime de peste 30 mm), în cazul materialului cu grosime mare dosul laistului poate fi realizat din căptuşeală (de aceeaşi culoare cu materialul de bază (fig.2.7, c)).

27

C 2. Buzunare cu refileţi

Pot acoperi una sau ambele margini tăiate ale buzunarului. Lăţimea totală maximală a refileţilor este de 12 mm. Suprafaţa refileţilor se stabileşte prin termolipire iar poziţia deschiderii buzunarului determină forma pungii. Tehnologia de realizare este dependentă de utilajul folosit şi caracteristica materialelor din care se realizează punga. La partea superioară a deschiderii buzunarului poate fi aplicată şi o clapă.

C 2.1. Buzunare cu refileţi şi clapă

În buzunarele cu refileţi şi clapă dosul clapei şi contrarefiletului pot fi realizate din căptuşeală (se scade grosimea în secţiune). Alimentarea celor doi refileţi poate fi realizată dintr-un rulou (casetă). Fazele de realizare a buzunarului sunt: aplicarea refileţilor la reperul feţei, tăierea deschiderii buzunarului, întoarcerea manuală, fixarea la extremităţi, aplicarea contrarefiletului şi refiletului pe pungă, închiderea pungii buzunarului, aplicarea contrarefiletului şi pungii (deoarece căptuşeala poate să iasă din cusătura de acoperire).

A

A

a b c

Fig. 2.8 Prelucrarea buzunarului cu clapă şi refileţi În industria de confecţii buzunarele cu clapă şi refileţi sunt prelucrate la maşina

semiautomat. Clapa şi refileţii se depun pe suprafeţe transportoare, care le transportă în zona de lucru, unde se formează liniile de îndoit a refiletului.

28

În figura 2.9 sunt prezentate posibilităţile de lucru: 1. Aplicarea refileţilor şi clapei pe reperul faţă, tăierea intrării în buzunar (fig. 2.9,

a); 2. Aplicarea refileţilor pe reperul de bază şi tăierea intrării în buzunar (fig. 2.9, b); 4. Aplicarea refiletului şi clapei pe reper, tăierea intrării în buzunar (fig. 2.9, c).

a b c

Fig. 2.9 Fazele de prelucrare a buzunarelor tăiate cu refileţi şi clapă

Contrarefiletul se croieşte separat şi dublează punga pentru a asigura o

rezistenţă mai mare. Refiletul se îndoaie şi se calcă pe lungime. Semiautomatul simultan execută două cusături paralele de aplicare a refiletului şi clapei, taie intrarea în buzunar, taie aţele în capetele cusăturilor, crestează colţurile buzunarului, apoi buzunarul se scoate din zonă şi este stivuit în pachet. Distanţa dintre ace este de 120 mm. Lungimea buzunarului variază între 85 şi 180 mm. Cuţitul superior taie deschiderea pe lungimea de 120 mm, cuţitul inferior crestează colţurile. Semiautomatul are două directoare de lumină pentru orientarea corectă a reperelor.

Introducerea căptuşelii în deschiderea buzunarului şi prelucrarea ulterioară este efectuată la maşina universală, spre exemplu cl. 212 Durkopp.

Construcţia şi prelucrarea buzunarelor trebuie să asigure următorii indicatori de calitate: durabilitatea cusăturilor de asamblare, păstrarea formei clapelor, laistului, rezistenţa căptuşelii, simetria reperelor - pereche ca formă, calitatea sporită al aspectului exterior al buzunarului.

29

LUCRAREA DE LABORATOR nr. 3

Tema: PROCESUL TEHNOLOGIC DE PRELUCRARE ŞI ASAMBLARE A GULERELOR ÎN VESTIMENTAŢIA EXTERIOARĂ

SCOPUL LUCRĂRII: însuşirea metodelor de prelucrare a gulerelor în

vestimenaţia exterioară şi elaborarea documentaţiei tehnologice

3.1 ORDINEA DESFĂŞURĂRII LUCRĂRII 1. Studierea variantelor soluţionării constructiv-tehnologice a reperelor în

vestimentaţia exterioară. 2. Elaborarea documentatiei tehnologice pentru procesul de prelucrare a gulerului

în vestimentaţia exterioară. 3. Confecţionarea gulerelor conform sarcinii. 4. Elaborarea dării de seamă. ECHIPAMENTE ŞI ACCESORII: elemente de produs, planşe. 3.2 CONŢINUTUL ŞI FORMA DARII DE SEAMA

1. Tema şi scopul lucrării. 2. Schiţarea aspectului exterior şi specificarea detaliilor (tabelul 1.1), elaborarea

secţiunii pentru elementul gulerul produsului de îmbrăcăminte exterioară: guler cu revere prelucrat prin cusătura de aplicare şi guler cu revere prelucrat prin cusătura de asamblare.

3. Elaborarea succesiunii tehnologice de prelucrare a două gulere cu revere (tabelul 1.2).

5. Variante de gulere cu revere confecţionate în material. 6. Prezentarea concluziilor asupra lucrării efectuate. 3.3. BIBLIOGRAFIA RECOMANDATĂ 1. Neagu Ioan, Mitu Stan, Tehnologii de confecţionare îmbrăcămintei, Sibiu, 2000, pag. 334-337. 3. “Технология швейного производства” Першина Л.Ф., Петрова С. В. . М., 1991. 4. “Технология швейных изделий” Савостицкий А.В., Меликов Е.Х., М., 1982, pag. 264-276.

30

TIMPUL REZERVAT LUCRĂRII ORE

ACADEMICE Pregătirea lucrării Efectuarea lucrării Perfectarea dării de seamă

2 6 2

3.4. ÎNTREBĂRI DE AUTOCONTROL 1. Care sunt etapele de prelucrare a gulerului ?

2. Care sunt metodele de asamblare a feţei şi dosului de guler la sacou ?

3. Care sunt metodele de prelucrare iniţială a dosului de guler în diverse produse

(sacou, palton, scurtă, produse îmblănite) ?

3.5.CONSIDERAŢII GENERALE

Procesul tehnologic de prelucrare a gulerelor include trei etape:

prelucrarea iniţială a feţei şi dosului de guler;

asamblarea feţei şi dosului de guler;

aplicarea gulerului în răscroială.

A. Prelucrarea iniţială a feţei şi dosului de guler. În funcţie de destinaţia

produsului prelucrarea iniţială a feţei de guler va consta în:

1. Dublarea frontală a detaliilor (vezi fig.1.2, 1.3 lucrarea nr.1);

2. Aplicarea şteiului la pelerina gulerului (fig.3.1).

aplatizare bilaterală la maşina de cusut în zig-zag; aplatizarea rezervelor într–o direcţie; aplatizare bilaterală la maşina de cusut simplu; aplicare prin suprapunere la maşina de cusut în zig–zag; călcarea într-o direcţie a cusăturii. a b c d e

Fig. 3.1 Variante tehnologice de aplicare a şteiului la pelerina gulerului

31

Prelucrarea dosului de guler din fig. 3.2 va consta în: rigidizarea maximă pe

pelerină şi mijlocie pe şteiul gulerului la maşina de cusut simplu (fig. 3.2, a);

rigidizare omogenă pe toată suprafaţa gulerului (fig. 3.2, b); aplicarea inserţiei de

sintepon sau flizelină prin cusături ascunse de lanţ cu un fir, dispuse radial, se

caracterizează prin stabilitate bună a formei, fără pericol de deformaţie (fig. 3.2,

c.); aplicarea dublurilor netermoadezive (sintepon, flizelină etc.) pe dosul de guler

prin două cusături transversale de lanţ cu un fir (fig. 3.2, d); aplicarea a două

straturi de inserţie peste dosul de guler: 1 fază – aplicarea sinteponului peste

dublură la maşina de cusut simplu, faza 2 – aplicarea prin termolipire a dublurii şi

sinteponului peste dosul de guler (fig. 3.2, e); aplicarea prin două treceri a

sinteponului şi dublurii la dosul de guler: 1 fază – aplicarea prin termolipire a

dublurii la dosul de guler, faza 2 – aplicarea prin pichetare cu punct ascuns a

sinteponului la dublura gulerului (fig. 3.2, f); aplicarea inserţiei netermoadezive la

pelerina de guler prin pichetare la maşina de cusut ascuns în lanţ cu un fir şi pe

sectorul şteiului la maşina de cusut simplu (fig. 3.2, g).

32

Prelucrarea dosului de guler se va face în funcţie de tipul produsului şi grosimea materialului în una din variantele de mai jos:

40

a b

c d

A

A

Sectiunea A - A

e

A

A

Sectiunea A - A

f

g

Fig. 3.2 Variante tehnologice de prelucrare a dosului de guler: a, b - pichetarea gulerului cu întăritură la maşina de cusut simplu (sacou, palton); c, d, g, f – pichetarea gulerului la maşina de cusut lanţ cu un fir; e – pichetarea gulerului la maşina de cusut simplu; f – pichetarea gulerului şi termoizolantului la maşina de cusut ascuns; g – pichetarea gulerului cu inserţie şi termoizolant la maşina de cusut liniar cu un fir.

33

B. Asamblarea feţei şi dosului de guler

Asamblarea gulerului se face prin cusătura de asamblare sau aplicare. Prima

metodă este folosită în produsele pentru femei şi copii, iar a doua în produsele pentru bărbaţi (paltoane, sacouri, scurte), deoarece permite obţinerea unei margini mai subţiri faţă de prima metodă.

Studiind această etapă de prelucrare a gulerului, importantă este realizarea susţinerii pe linia pelerinei gulerului. Pentru îndeplinirea corectă a acestei operaţii pe detaliile gulerului se execută cîteva crestături.

Pentru gulerele dublu stratificate (faţă şi dos de guler) există două metode de bază de asamblare a feţei şi dosului de guler:

1. prin cusătura de aplicare (specifică sacoului) (fig. 3.3, a); prin cusătura de asamblare (specifică produselor pentru femei şi copii) (fig.

3.3, b ). În figura 3.3 sunt prezentate două metode de aplicare a dosului la faţa de guler şi

invers a feţei la dosul de guler prin cusătura zig-zag. Lăţimea rezervei aplicate poate fi de 10-15 mm în primul caz şi 5-7 mm în cazul al doilea. A doua metodă este mai des întîlnită pentru esteticul mai bun al gulerului pe partea de vers, graţie nedeşirabilităţii pîslei din care se confecţionează dosul de guler.

A

A

Fig. 3.3 Asamblarea gulerului cu gulerul dos (pîslă) prin cusătura de aplicare la maşina de cusut în zig – zag (cod 304).

A

A a b c

Fig. 3.4 Asamblarea gulerului cu dosul de guler prin cusătura de asamblare:

a - fără cusături de garnisire pe pelerina gulerului; b - cu cusătura de garnisire; c - cu cusătura de aplatizare pe dosul de guler.

34

C. Prelucrarea gulerului monostrat

Pentru gulerele monostrat există posibilitatea de prelucrare prin surfilare pe contur (fig. 3.5, a) cu sau fără apicarea ulterioară a rezervelor surfilate şi bordarea gulerului cu bieu (fig. 3.5, b).

A

A

A

A

a b

Fig. 3.5 Prelucrarea gulerelor monostrat:

a - prelucrarea prin cusătura de surfilare şi aplicare a rezervelor; b - prelucrarea prin cusătura de bordesire.

D.Aplicarea gulerului în răscroială

Aplicarea gulerului în răscroială poate fi efectuată în stare definitivată (simplu

aplicată) şi nedefinitivată (croit integral cu faţa şi spatele). Anterior aplicării gulerului se asamblează cusăturile umerale cu rezerve descălcate, călcate într-o parte, aplatizate, lăcată, refec şi dublă.

Condiţia care se cere respectată înainte de aplicarea gulerului în răscroială sunt cusăturile umerale executate.

III

I

II

IV

Fig. 3.7 Schema da aplicare a gulerului în răscroială se efectuiază cu susţinerea pe sectoarele:

I – lipsa susţinerii; II – susţinearea răscroielii gitului; III – susţinerea dosului de guler; IV –lipsa susţinerii.

Metode de aplicare a gulerelor în răscroială sunt două: metoda 1 este specifică

produselor de tip sacou, jachetă, metoda a II - produselor pentru femei şi copii de tip palton, jachetă, scurtă, impermeabil etc. Prima metodă constă în aplicarea dosului şi în faza a doua a feţei de guler, întîlnită în gulere cu revere. Metoda a doua constă în aplicarea feţei şi dosului de guler printr-o trecere, metodă întîlnită în gulerele simplu aplicate.

35

a b c d e

Fig. 3.8 Variante de aplicare a gulerelor în răscroială şi fixarea dosului şi feţei de guler:

a – prin cusătura de asamblare cu fixarea prin cusătura interioară; b – prin cusătura de aplicare şi fixare prin cusătura vizibilă paralel răscroielii gîtului; c – prin cusătura de asamblare şi fixare pe interior a feţei şi dosului de guler; d – prin cusătura de aplicare şi fixare pe interior prin termolipire; e – prin cusătura de aplicare şi fixare prin punct ascuns pe interior.

36


Tema: PROCESUL TEHNOLOGIC DE PRELUCRARE ŞI ASAMBLARE A MINECILOR IN VESTIMENTATIA EXTERIOARĂ

SCOPUL LUCRĂRII: însuşirea metodelor de prelucrare a mînecilor în vestimentaţia exterioară 4.1. ORDINEA DESFĂŞURĂRII LUCRĂRII

1. Studierea variantelor soluţionării constructiv-tehnologice a prelucrării şliţurilor

la mîneci în vestimentaţia exterioară. 2. Elaborarea documentatiei tehnologice pentru procesul de prelucrare a şliţurilor

la mîneci în vestimentaţia exterioară. 3. Confecţionarea şliţurilor deschis, cu colţ detaşabil şi “orb” la mînecă. 4. Perfectarea dării de seamă.

ECHIPAMENTE ŞI ACCESORII: elemente de produs, planşe.

4.2. CONŢINUTUL ŞI FORMA DARII DE SEAMA

Tema şi scopul lucrării. 2. Schiţarea aspectului exterior şi specificarea reperelor (tabelul 1.1), elaborarea

secţiunii pentru elementele produsului de îmbrăcăminte exterior: mîneca cu şliţ deschis, şliţ cu colţ detaşabil şi şliţ “orb”.

3. Elaborarea succesiunii tehnologice de prelucrare a şliţurilor deschis, cu colţ detaşabil şi “orb”(tabelul 1.2).

Confecţionarea şliţurilor deschis, cu colţ detaşabil şi “orb” în material. Prezentarea concluziilor asupra lucrării efectuate.

4.3. BIBLIOGRAFIA RECOMANDATĂ 1. Neagu Ioan, Mitu Stan, Tehnologii de confecţionare a îmbrăcămintei, Sibiu,

2000, pag. 369-394. 2. Першина Л.Ф., Петрова С.В., Технология швейного производства. М.,

1991., pag. 156-166. 3. Савостицкий А.В., Меликов Е.Х., Технология швейных изделий.М. Легкая и пищевая промышленность, 1982., pag. 276 -288.

37

TIMPUL REZERVAT LUCRĂRII ORE ACADEMICE

1. Pregătirea lucrării 2. Efectuarea lucrării 3. Perfectarea dării de seamă

4 6 4

4.4. ÎNTREBĂRI DE AUTOCONTROL

1.Care sunt metodele de asamblare a mînecilor la palton, jachetă ? 2. Care sunt metodele de aplicare în răscroiala mînecii în produsele cu căptuşeală

? 3. Care sunt metodele de aplicare în răscroiala mînecii în produsele fără

căptuşeală ? 4.Care sunt metodele de prelucrare a tivului mînecii cu şliţ şi manşete ?

4.5. CONSIDERAŢII GENERALE

A. ASPECTE GENERALE PRIVIND TEHNOLOGIA ASAMBLĂRII MÎNECILOR

Clasificarea mînecilor în îmbrăcămintea exterioară prevede următoarele criterii

de clasificare: • După croială: aplicate, raglan, chimono, combinată. • După numărul de cusături: 1, 2 şi 3 cusături. • După modul de definitivare a tivului: şliţuri (deschise, colţ detaşabil, „orb”), manşete (răsfrînte şi în continuarea mînecii). • După numărul de detalii: părţile superioară şi inferioară, anterioară şi posterioară.

Succesiunea tehnologică tip industrială de asamblare a mînecii: 1. Asamblarea mînecii pe linia cotului (cl.3517, f. Pfaff). 2. Descălcarea cusăturii de cot (presa de călcat “Test” APBC, f. Vestra). 3. Aplicarea benzii termofuzibile în tivul mînecii (cl.3517, f. Pfaff). 4. Asamblarea căptuşelii la mînecă pe linia tivului (cl.3517, f. Pfaff). 5. Călcarea liniei tivului (presa de călcat “Test” APBC, f. Vestra). 6. Inchiderea tubulară a mînecii (cl.5487, f. Pfaff). 7. Descălcarea cusăturii anterioare (presa de călcat cu profil de tip consolă).

38

B. VARIANTE DE REALIZARE A ŞLIŢURILOR LA MÎNECI Croiul mînecii cu şliţ deschis

Partea inferioară a mînecii Partea superioară a mînecii

Succesiunea tehnologică de prelucrare este următoarea: Asamblarea mînecii pe linia anterioară. Executarea butonierelor pe partea superioară a mînecii. Descălcarea cusăturii anterioare. Aplicarea dublurii pe linia tivului. Asamblarea căptuşelii pe linia tivului. Definitivarea mînecii pe linia tivului prin călcare. Asamblarea colţurilor şliţului. Indreptarea colţurilor şliţului. Inchiderea tubulară a mînecii pe linia cotului, 10.Fixarea rezervelor tivului de cusăturile de asamblare. Croiul mînecii cu şliţ cu colţ detaşabil

Partea inferioară a mînecii Partea superioară a mînecii

Succesiunea tehnologică de prelucrare este următoarea: 1. Executarea butonierelor pe partea superioară a mînecii; 2. Asamblarea mînecii pe linia cotului; 3. Asamblarea colţului mînecii; 4. Indreptarea colţului mînecii;

39

5. Descălcarea cusăturii cotului; 6. Aplicarea dublurii pe linia tivului; 7.Asamblarea căptuşelii pe linia tivului; 8.Definitivarea mînecii pe linia tivului prin călcare; 9.Inchiderea tubulară a mînecii pe linia anterioară; 10.Fixarea rezervelor tivului de cusăturile de asamblare.

C. VARIANTE DE REALIZARE A MANŞETELOR LA MÎNECI

Mîneca cu manşetă fără şliţ. Definitivarea acestor manşete are loc deobicei după închiderea tubulară a mînecii. Extremităţile laterale ale manşetelor se plasează în prelungirea unui şliţ, ea închizîndu-se cu nasture şi butonieră. Dacă şliţul este plasat în prelungirea unei cusături de asamblare a mînecii, aplicarea manşetei poate fi realizată, înainte de închiderea tubulară a mînecii, pe faţa manşetei se prevede întăritură. După aplicarea întăriturii (faza 1), are loc fixarea îndoită prin coasere a feţei manşetelor pe întăritură (faza 2).

3

21

4

La asamblarea feţei cu dosul de manşetă (faza

3) trebuie de avut în vedere modul de aplicare a

manşetei prin 1-2 cusături.

Dacă manşeta se aplică printr-o cusătură, la

realizarea fazei 3, rezerva adaosului manşetei se

îndoaie peste linia feţei. După întoarcerea pe faţă

urmează obligatoriu călcarea, în timpul căreia rezervele

de aplicare a manşetei se plasează în interior. Această

manşetă se aplică printr-o trecere la mînecă (faza 4).

Prelucrarea manşetelor din blană necesită o prelucrare diferită de cele textile, din cauza proprietăţilor tehnologice specifice a blănurilor. Dublurile folosite sunt cele netermoadezive. Manşeta deobicei este căptuşită.

Succesiunea tehnologică de prelucare a manşetei din blană (fig.4.2, a) 1. Aplicarea întăriturii la faţa manşetei prin termolipire. 2. Aplicarea de fixare a blănii pe linia superioară a manşetei. 3. Aplicarea marginii inferioare a blănii la manşetă în zig-zag. 4. Aplicarea manşetei la mînecă.

40

5. Aplicarea manşetei la căptuşeala mînecii. 6. Fixarea cu punct ascuns a rezervei manşetei de faţa mînecii.

Notă: întăritura din bumbac se foloseşte în cazul cînd derma blănii este slabă.

a b c

Fig. 4.2. Variante de realizare a manşetelor răsfrînte cu blană

Mîneca se aplică în răscroiala închisă tubular sau deschisă. Pentru produsele de îmbrăcăminte exterioară este caracteristică aplicarea mînecilor închise tubular. Pentru o mai bună aranjare mîneca se va susţine uşor. Conform metodicii elaborate de ŢNIIŞP pentru materialele cu un procent mare de fibre sintetice (peste 30%), susţinerea constituie 0,2 mm pentru fiecare 10 centimetri şi pentru materialele de lînă (drapuri) – 1,25 cm. Valoarea susţinerii va varia între 1 cm şi 7,5 cm pe tot capul mînecii. Aplicarea în răscroială a mînecii cu susţinere poate fi realizată la maşina cl. 541 „Durkopp”, care realizează transport diferenţial al reperelor. Urmează schema de repartizare a adaosului pentru poziţionarea mînecii în răscroială pentru sacou şi demiul pentru bărbaţi.

I

II

III

În sacou, susţinerea va constitui pe

sectorul I – 18%,

II – 11% şi sectorul III – 7%.

I

II

IV

III

V

VI

Pentru demiu pentru bărbaţi, pe sectorul

I – 17%, II – 7 %,

III – 8,2 %, IV – 14,3 %, V – 13,5% şi pe sectorul

VI-17%.

Fig.4.3. Valoarea susţinerii pe capul minecii pentru diverse produse vestimentare

41


Tema: STUDIUL PROCESULUI TEHNOLOGIC DE PRELUCRARE A SISTEMELOR DE ÎNCHIDERE LA VESTIMENTAŢIA EXTERIOARĂ

SCOPUL LUCRĂRII: însuşirea metodelor de prelucrare şi asamblare a

sistemelor de închidere în vestimentaţia exterioară

5.1. ORDINEA DESFĂŞURĂRII LUCRĂRII 1.Studierea variantelor soluţionării constructive - tehnologice a sistemelor de

închidere în vestimentaţia exterioară. 2. Elaborarea documentatiei tehnologice pentru procesul de prelucrare a sitemelor

de închidere în vestimentaţia exterioară. 3. Confecţionarea sistemelor de închidere. 4. Perfectarea dării de seamă. ECHIPAMENTE ŞI ACCESORII: elemente de produs, planşe.

5.2. CONŢINUTUL ŞI FORMA DĂRII DE SEAMĂ

1. Tema şi scopul lucrării. 2. Schiţarea aspectului exterior şi specificarea reperelor (tabelul 1.1), elaborarea

secţiunii pentru elementele produsului de îmbrăcăminte exterior: sistem de închidere cu nasturi ascunşi obţinut prin tăiere, sistem de închidere cu nasturi ascunşi prelucrat în cusătura cantului, cu deplasarea de la linia cantului, sistem de închidere cu nasturi vizibili şi cusătura de garnisire sau cu aplatizarea rezervelor cusăturii.

3. Elaborarea succesiunii tehnologice de prelucrare a sistemelor de închidere (tabelul 1.2).

4. Confecţionarea elementelor enumerate în p.2 în material.

5.3. BIBLIOGRAFIA RECOMANDATĂ 1. Neagu Ioan, Mitu Stan, Tehnologii de confecţionare a îmbrăcămintei, Sibiu,

2000, pag. 353 - 365. 2. Савостицкий А.В. и др. Технология швейных изделий. М.: Легкая и

пищевая промышленность, 1982. 248 - 263с.

Durata efectuării lucrării Pregătirea lucrării Efectuarea lucrării Perfectarea dării de seamă

Ore academice 4 6 2

42

5.4. ÎNTREBĂRI DE AUTOCONTROL 1. Care sunt etapele de prelucrare şi asamblare a sistemelor de închidere? 2. Care sunt metodele de prelucrare a marginilor inferioare a canturilor? 3. Care sunt prescripţiile tehnice pentru asamblarea bizetului la cant? 4. Ce feluri de butoniere pot fi prelucrate pe bizeţ? 5. Ce modalităţi de fixare a bizetului la cant cunoaşteţi? 5.5. CONSIDERAŢII GENERALE

Se cunosc patru metode industriale de asamblare a canturilor: 1. pînă la executarea cusăturilor umerale (produse pentru bărbaţi); 2. simultan cu aplicarea gulerului în răscroială (produse pentru femei

şi copii); 3. odată cu definitivarea gulerului (produse cu gulere de tip şal); 4. după executarea cusăturilor umerale (produse de îmbrăcăminte

pentru vară).

A.Prelucrarea bizeţelor La confecţiile din ţesături în carouri sau dungi cu linia reverului curbă, în

vederea coinciderii desenului materialului cu linia de răsfrîngere a reverului, marginile interioare ale bizeţelor se supun operaţiei de decatare. Marginile interioare ale bizeţului pot fi bordesite cu bieu sau cu o fîşie croită din căptuşeală.

B. Precizarea şi retuşarea canturilor şi tivurilor. Precizarea liniilor tivului şi cantului pe reperele feţelor, în acest scop acestea se

pun vers la vers. Desenarea locului amplasării butonierelor pe cant. Desenarea liniei de răsfrîngere a reverului. La precizarea conturului feţelor se satisfac următoarele cerinţe:

1. Linia cantului paralelă liniei de simetrie. 2. Butonierele amplasate la distanţe egale. 3. Linia tivului perpendiculară liniei de simetrie. 4. Lăţimea rezervei tivului să fie de 30 mm.

5.Î n produsele cu desen (dungă, carou) precizarea se face pe detaliul desfăşurat, 6. sau pe ambii spaţi separat. 7. În confecţiile cu guler şal şi apaş feţele se retuşează după aplicarea gulerului în răscroială.

43

C. Aplicarea bentiţei pentru susţinere la canturi Bentiţa termoadezivă va fi aplicată la feţe cu susţinere, pe sectoarele:

I – 0,2 cm; II – 0,2 cm; III – 0,5 - 0,6 cm; sectorul IV - se proiectează în cazul cînd prima butonieră se afla mai sus de linia bustului; V – 0,2 cm; VI, VII – 0 cm; VIII – 0,4 - 0,5 cm. Bentiţa netermoadezivă va fi decatată şi apoi aplicată cu susţinerea feţelor.

Distanţa la care se depune bentiţa termoadezivă depinde de lăţimea cusăturilor de asamblare a canturilor şi este indicată în schemă şi se distribuie după cum urmează: răscroiala gîtului – 9 - 10 mm; revere – 6-8 mm; canturile – 7 - 9 mm; tivul – 1 mm; linia de răsfrîngere a reverului – 5 - 7 mm. Calitatea aplicării bentiţei la canturi se face prin suprapunerea feţelor stîng şi drept: produsele pentru femei – cantul drept trebuie să fie mai lung cu 5 mm faţă de cantul stîng, în produsele pentru bărbaţi – cantul stîng trebuie să fie mai lung cu 5 mm faţă de cel drept.

VII

I

VII

I

II

III

IV

VI

6-8

7-9

1

9-10

Fig.5.1 Schema de aplicare a

bentiţei la feţe cu susţinere

Fig.5.2 Aplicarea bentiţei la feţe

cu păstrarea distanţei de la cant

pe diferite sectoare

44

D. Prelucrarea bizeţului În materiale în dungă sau carouri, dunga trebuie să fie paralelă liniei cantului, pe

linia interioară se susţine bizeţul, la prima butonieră se susţine reperul feţei. În produsele de lungime medie şi mare bizeţul trebuie asamblat din două sau trei repere.

Îmbinările folosite depind de tipul materialelor îmbinate: pentru materiale nedeşirabile (înlocuitori de piele) – îmbinare cap la cap cu margini deschise a reperelor; pentru materiale care nu menţin pliul – aplatizarea rezervelor descălcate figura 5.3.

30

5-7

60

6

1

2

3

4

5

Fig.5.3 Prelucrarea iniţială a bizeţelor,

asamblarea din părţi şi prelucrarea

marginii interioare

Fig.5.4 Schema de aplicare a

bizeţului la feţe, valoarea

susţinerii pe diferite sectoare.

E. Asamblarea bizeţului la canturi În canturile fără revere canturile se asamblează fără susţinere, o mică susţinere

revine la butoniere – 1-2 mm, în canturile cu revere – susţinerea bizeţului şi cantului se face, pe canturi din partea feţei, pe revere din partea bizeţului. Lăţimea cusăturii de asamblare a canturilor este de 5-7 mm. Cusătura cu lăţime mai mare se va descălca. Asamblarea canturilor, pe cel drept se face de jos în sus, pe cel stîng – de sus în jos. Valoarea susţinerii pe diferite sectoare este: sectorul 1 – fără susţinere; sectorul 2 – 3-

45

5 mm, sectorul 3 – 2-8 mm, sectorul 4 – 1-2 mm, sectorul 5 şi 6 - fără susţinere, figura 5.4.

Variante de asamblare şi fixare a vipuşcăi în canturi După întoarcerea cantului pe faţă vipuşca se fixează prin cusătură provizorie.

Modalităţile de fixare a vipuşcăi pe cant sunt date în schemele de mai jos.

bizet fata plastron bizet 101 fata plastron301

a b

bizetfir termofuzibil fata plastron

bizetbentita termoadeziva fata bizet103 fata plastron

7 - 8

c d

e

Fig. 5.5 Variante de fixare a vipuşcăi în canturile asamblate

Canturile cu bizeţe croite din întreg se prelucrează în ordinea: 1 – se aplică bentiţa la 1-2 mm distanţă de linia cantului, pentru ai conferi stabilitate. Asamblarea colţurilor inferioare ale canturilor are loc în următoare succesiune tehnologică: 1 – asamblarea bizeţului la feţe; 2 – asamblarea căptuşelii la tiv; 3 – asamblarea căptuşelii la bizeţ pe linia interioară; 4 – întoarcerea colţului cantului pe faţă, fixarea cu cheiţă, figura 5.6.

46

155-7

25-30

bizet fata

bizetfata captuseala

2 3 14

20-25

fatacaptuseala

10-1

5

bizet

a b c

Fig. 5.6 Asamblarea canturilor cu căptuşeala la tiv

F. Prelucrarea închiderilor cu nasturi ascunşi

Închiderile cu nasturi ascunşi pot fi prelucrate cu tăierea bizeţului şi bordesirea marginilor acestuia (fig. 5.7 c, f) şi în cusătura de asamblare a canturilor (fig. 5.7 a, b, d, e).

Prelucrarea închiderii în cusătura de asamblare a canturilor (fig. 5.7,a) este următoarea: 1 - asamblarea căptuşelii la bizeţ; 2 - întoarcerea pe faţă şi formarea vipuşcăi pe bizeţ; 3 - executarea butonierelor pe bizeţ; 4 – asamblarea căptuşelii la feţe; 5 – asamblarea căptuşelilor între ele; 6 – asamblarea bizeţelor la canturi în colţul superior şi inferior; 7 – crestarea şi întoarcerea pe faţă a canturilor; 8 – executarea tighelului decorativ pe cant; 9 – asamblarea căptuşelii feţei la bizet. Celelalte metode se deosebesc prin lipsa a uneia sau a ambelor căptuşeli, a

feţei sau bizetului şi sunt recomandate pentru închiderile prelucrate pe materiale subţiri.

Închiderea obţinută prin tăierea bizeţului (fig. 5.7, c) are următoarea succesiune de prelucrare:

47

1 – marcarea liniilor deschiderii pe bizeţ; 2 – aplicarea căptuşelilor la bizeţ; 3 – tăierea deschiderii sistemului; 4 – întroducerea căptuşelilor în deschidere, poziţionarea sistemului

în capete; 5 – bordesirea marginilor sistemului cu căptuşeli; 6 – executarea butonierelor pe bizeţ; 7 – fixarea căptuşelilor între ele cu cheiţe; 8 – asamblarea colţurilor superior şi inferior ale sistemului; 9 – executarea tighelului decorativ pe cant; 10 – asamblarea căptuşelii feţei la bizeţ.

a b

c d

e f

Fig. 5.7 Prelucrarea sistemelor de închidere cu nasturi ascunşi:

a – sistem în cusătura cantului; b – sistem în cusătura cantului;

c – sistem bordesit cu căptuşeli; d - sistem prelucrat în cusătura cantului;

e - sistem prelucrat în cusătura cantului; f – sistem prelucrat pe bizet.

48


Tema: STUDIUL PROCESELOR TEHNOLOGICE DE PRELUCRARE ŞI ASAMBLAREA PRODUSELOR FUSTA ŞI PANTALONI

SCOPUL LUCRĂRII: studierea procesului tehnologic de prelucrare şi

asamblarea produselor cu sprijin în talie.

6.1. ORDINEA DESFĂŞURĂRII LUCRĂRII 1.Studierea variantelor soluţionării constructiv-tehnologice a elementelor

produsului pantalon. 2. Elaborarea documentatiei tehnologice pentru procesul de prelucrare a elementelor în produsul pantalon. 3. Confecţionarea elementelor produsului pantalon. 4. Perfectarea dării de seamă. ECHIPAMENTE ŞI ACCESORII: elemente de produs, planşe.

6.2. CONŢINUTUL ŞI FORMA DARII DE SEAMA

1. Tema şi scopul lucrării. 2. Schiţarea aspectului exterior şi specificarea reperelor (tabelul 1.1), elaborarea secţiunii pentru elementele produsului pantaloni: şliţ cu fermoar, buzunar lateral, buzunar-spate în chenar, betelie aplicată la produs. 4. Elaborarea succesiunii tehnologice de prelucrare a elementelor pantalonului

(tabelul 1.2). 5. Confecţionarea elementelor enumerate mai sus în material.

6.3. BIBLIOGRAFIA RECOMANDATĂ

Neagu Ioan, Mitu Stan, Tehnologii de confecţionare a îmbrăcămintei, Sibiu, 2000,

pag. 157-229. Першина Л.Ф., Петрова С.В. Технология швейного производства. М., 1991.,

стр.178. Меликов Е.Х., Золотцева Л.В. Лабораторный практикум по технологии

швейных изделий. М., 1988., стр.170. Савостицкий В.С., Меликов Е.Х., Технология швейных изделий. М. Легкая и

пищевая промышленность, стр.235.

49


Ce elemente ale pantalonilor (fustei) se prelucrează în acelaşi timp? În ce succesiune se execută şliţul sistemului de inchidere la pantaloni? Ce maşini cu acţiune semiautomată pot fi folosite la executarea elementelor

pantalonilor? Care sunt variantele tehnologice de prelucrare a tivului pantalonilor? Care sunt variantele tehnologice de executare a cusăturii şezutului la pantaloni

pentru corpuri obeze? Care este deosebirea dintre metodele de executare a sliţului la pantalonii

confecţionaţi pentru bărbaţi şi femei?


A. Procesul tehnologic de fabricare a pantalonilor include operaţiile: 1. Prelucrarea detaliilor buzunarelor laterale; 2. Prelucrarea părţilor din spate: prelucrarea iniţială: modelare-formare,

prelucrarea buzunarelor pe spate; 3. Prelucrarea detaliilor şliţului (sistemului de închidere); 4. Prelucrarea detaliilor mici; 5. Prelucrarea părţilor din faţă, prelucrarea iniţială: modelare-formare, prelucrarea

buzunarelor laterale; 6. Asamblarea părţilor din faţă şi spate pe liniile laterale; 7. Executarea şliţului stîng şi drept; 8. Prelucrarea marginilor superioare; 9. Executarea cusăturilor interioare; 10. Asamblarea feţelor pe linia turului; 11. Prelucrarea tivurilor; 12. Finisarea produsului.

La pantalonii clasici pentru bărbaţi se realizează două subansamble constituite din 1/2 faţă şi 1/2 spate asamblate pe cusăturile laterale şi inferioare. Aplicarea beteliei poate fi realizată în două variante.

Varianta 1. Cele două jumătăţi de betelie se aplică cu prima cusătură la cele 2 jumătăţi de produs, după care se realizează cusătura de simetrie a feţei şi spatelui continuată şi pe betelia desfăcută. Cea de-a două cusătură a beteliei se va realiza pe întreaga circumferinţă a taliei.(figura 6.1.)

Varianta 2. La cele două jumătăţi de produs se aplică definitiv betelia, după care se realizează cusătura de simetrie a spatelui şi a feţei. Fixarea extremităţilor beteliei se realizează prin cusături de punctare (figura 6.2).

50

2

1, 3

1,3

2

a b

Fig. 6.1. Realizarea subansamblelor pantalonului (I variantă)

3

30

1,2

a b

Fig. 6.2. Realizarea subansamblelor pantalonului ( varianta II)

Avantajele şi dezavantajele metodei a doua (figura 6.2): modificarea mai uşoară pe linia taliei; zona rezervelor este mult mai groasă. Rezervele se pot vedea, dacă cedează cusătura de punctare. La pantalonii pentru

bărbaţi căptuşeala dublează numai feţele pînă sub linia genunchiului. Căptuşeala se fixează pe cusăturile interioare şi laterale prin operaţia de surfilare a feţelor, iar la partea superioară prin aplicarea beteliei.

1,5

- 2

21

a b c

Fig. 6.3. Variante de realizare a cusăturii turului: a - la maşina cu 2 ace de cusut punct lanţ cu două fire (2 x 401);

b - prin aplicarea paspoalului; c - 1 – bieu protector; 2 - surfilare.

51

Pentru pantalonii clasici finisarea include operaţiile: Modelarea spaţială a zonei superioare; 1. Formarea dungilor; 2. Presarea celor două picioare a pantalonilor; 3. Presarea beteliei; 4. Presarea terminaţiilor inferioare.

B. Prelucrarea marginii superioare a pantalonilor include: executarea

şliţului (pe nasturi şi butoniere sau fermoar) şi prelucrarea beteliei. În funcţie de complexitate şi destinaţia produsului se întîlnesc două variante de şliţuri cu nasturi.

Şliţ la pantalonii pentru protecţie din bumbac. La această variantă de prelucrare a şliţului se utilizează numai repere din materialul de bază.

A A

a b c

d e f

Fig. 6.4. Variante de realizare a şliţurilor cu nasturi şi butoniere

Şliţ cu nasturi la pantalonii clasici pentru bărbaţi

Realizarea ei necesită o tehnologie mai complicată cu repere din materiale auxiliare: întăritură, căptuşeală. La acest şliţ cele două părţi se pot prelucra independent, după care are loc suprapunerea şi realizarea cusăturii de asamblare a feţelor în prelungirea şliţului. Nasturii se cos în fazele de realizare a produselor.

a b c

Fig. 6.5. Variante de aplicare a întăriturii pe betelie

a b c

Fig.6.6. Variante de prelucrare a şliţului pe linia interioară: a - bordesire cu panglica textilă; b - bordesire cu bieu; c - înnădire cu căptuşeală.

52

Prelucrarea subşliţului cu butoniere se va realiza în următoare succesiune (fig. 6.7, a):

1 - termolipirea subşliţului cu termoadeziv; 2 - aplicarea căptuşelii la faţa produsului; 3 - aplatizarea cusăturii pe muchia şliţului; 4 – aplicarea căptuşelii la subşliţ; 5 – aplatizarea cusăturii de integrare a subşliţului cu căptuşeala; 6 – executarea butonierelor pe subşliţ; 7 - surfilarea rezervelor interioare a subşliţului; 8 – aplicarea prin cusătura decorativă a subşliţului la faţa produsului.

832

1 64 5 7 captuseala

82 3

54 761 captuseala

2 3

54 61

8

7 captuseala

a b c

Fig. 6.7. Variante de realizare a şliţului cu butoniere: a – cu rezervele surfilate; b - cu rezervele bordesite cu căptuşeală; c - cu rezerveles bordesite cu bieu.

Prelucrarea subşliţului cu nasturi (fig. 6.8, a): 1– întăritura se plasează pe faţa şliţului şi facultativ pe căptuşeală prin termolipire; 2 –căptuşeala se aplică la faţa şliţului în forma dublată sau într-un strat; 3 –poate fi realizată şi ulterior după asamblarea feţei cu căptuşeala şliţului; 4 –asamblarea feţei cu şliţul urmată de călcarea şi fixarea poziţiei căptuşelii şliţului (5);

5 – fixarea căptuşelii şliţului cu ce-a de-a doua cusătură. Această cusătură poate fi realizată în interiorul produsului sau pe faţa produsului suprapusă pe linia de aplicare a şliţului. 6 – coaserea nasturelui pe şliţ. Faţa pantalonului se prinde obligatoriu cu întăritură pe linia şliţului. Subşliţul se

dublează cu căptuşeala plasată faţă la faţă cu căptuşeala feţei.

53

A A

45 6

2

1

3captuseala

64 5

3 2

1

captuseala

a b

subslit 3

45 6

2

1

captuseala 3

45 6

2captuseala

1 c d

Fig. 6.8. Variante de realizare a subşliţului cu nasturi:

a – cu căptuşeală cu margine închisă; b- cu căptuşeală cu margine închisă;

c- cu căptuşeala dublată aplicată la subşliţ; d- cu căptuşeala feţei aplicată la subşliţ.

Şliţul cu fermoar la pantalonii pentru femei, copii (fuste, rochii)

utilizează o variantă tehnologică simplă de prelucrare, ea include numai reperele din materiale de bază (fig. 6.9).

54

A A

a b

captuseala

c d

4541 captuseala

e

Fig. 6.9. Variante de realizare a sistemelor de închidere cu fermoar în pantalonii pentru femei, copii şi cu destinaţie specială: a – şliţ şi subşliţ cu rezerve surfilate; b – şliţ şi subşliţ cu rezerve bordesite; c – şliţ şi subşliţ cu rezerve surfilate; d – căptuşeala feţei aplicată la şliţ şi subşliţ; e – şliţ cu rezerve surfilate odată cu reperul feţei

La pantalonii clasici pentru bărbaţi tehnologia şliţului cu fermoar este mai

complexă, determinată de prezenţa reperelor de căptuşeală şi întăritură în pachet (fig. 6.10).

DE REŢINUT: dacă la şliţul cu nasturi definitivarea şliţului se poate realiza în

zona de asamblare după prelucrarea independentă a feţelor, în cazul şliţului cu fermoar în primul rînd are loc asamblarea prealabilă a feţelor în prelungirea şliţului, iar definitivarea şliţului în etapele finale de asamblare a produsului.

55

A A

Secţiunea A-A

Subşliţul drept Subşliţul stîng

3 2145

captuseala2 3 41 captuseala

a

34 15 2captuseala

4 315

captuseala26

b

captuseala 5 4 31 2 412 3 captuseala

c

Fig. 6.10. Variante de realizare a sistemelor de închidere cu fermoar: a- subşliţ cu rezerve surfilate şi şliţ cu rezerva surfilată; b- subşliţ şi şliţ cu rezerve bordesite cu căptuşeală; c- subşliţ cu căptuşeală înnădită şi şliţ bordesit cu bieu.

56

C. Variante tehnologice de prelucrare a beteliei Beteliile au rol funcţional de fixare a produsului pe corp.

Variante tehnologice de realizare a beteliei sunt date în figura 6.11

A

A

Secţiunea A - A

a b c

2

3

1

4

d e f

Fig. 6.11. Variante de realizare a beteliilor: a – la maşina de cusut semiautomat cu 2 ace; b – cu rejansă asamblată la maşina semiautomat cu 2 ace; c – cu rejansă aplicată la betelie; d – cu rejansă compusă aplicată pe versul beteliei; e- cu rejansă compusă aplicată la betelie; f- cu rejansă compusă aplicată la betelie.

D. Variante tehnologice de realizare a beteliei pe linia medie

Pentru figurile obezive pe betelie se prevede o rezervă pe lăţime. Această rezervă poate fi realizată la prelucrarea marginilor superioare la

57

maşina de cusut cu două ace, adică asamblarea beteliei şi rejansei cu detaliile pantalonului, iar la prelucrarea cu un ac - după asamblarea beteliei la pantalon. Rezerva se oformează cu rejansă, în caz dacă ea va avea rezerva corespunzătoare, sau se acoperă cu rezervele beteliei (fig. 6.12, a,b).

a b c

Fig. 6.12. Variante de realizare a beteliei pe linia medie a - betelie dintr-o bucată (tip fundă); b - betelie din două părţi (cu margini aplicate cu cheiţe); c - betelie din două părţi (bordesită pe linia exterioară).

Pentru a reduce grosimea beteliei este posibilă bordesirea marginilor cusăturii

turului (fig. 6.12, c), această operaţie se execută după asamblarea beteliei şi benzei de rejansă cu detaliile pantalonilor. Rezervele cusăturii medii se fixează la betelie la maşina de cusut cheiţe.

E. Variante tehnologice de realizare a terminaţiilor

Terminaţia se va prelucra în funcţie de destinaţia produsului: terminaţia surfilată şi aplicată cu punct ascuns cu margine deschisă (fig. 6.13, a), cu margine îndoiată (fig.6.13, b), cu bentiţă în adaos tivită cu punct ascuns (fig. 6.13, c), cu bentiţă aplicată la rezerva îndoiată (fig.6.13, d), manşetă dublă (fig. 6.13, e ), manşetă unu şi 1/2 din lăţimea manşetei (fig. 6.13, f).

A

A

a b c d e f

Fig. 6.13. Variante de realizare a terminaţiilor

58


Tema: STUDIUL METODELOR DE PRELUCRARE A CĂPTUŞELII ŞI A DUBLURII TERMOIZOLANTE

SCOPUL LUCRĂRII: studiul metodelor de prelucrare a căptuşelii şi a dublurii

termoizolante.

7.1. ORDINEA DESFĂŞURĂRII LUCRĂRII

1.Studierea variantelor soluţionării constructiv - tehnologice a prelucrării căptuşelii şi dublurii termoizolante în vestimentaţia exterioară.

2. Elaborarea documentatiei tehnologice pentru procesul de prelucrare a căptuşelii şi dublurii termoizolante în vestimentaţia exterioară.

3. Confecţionarea elementelor de produs conform sarcinii profesorului. 4. Perfectarea dării de seamă.

ECHIPAMENTE ŞI ACCESORII: elemente de produs, planşe.

7.2. CONŢINUTUL ŞI FORMA DĂRII DE SEAMĂ

1. Tema şi scopul lucrării. 2. Schiţarea aspectului exterior şi specificarea reperelor (tabelul 1.1), elaborarea

secţiunilor pentru elementele produsului palton: subansamblul feţei cu căptuşeala matlasată detaşabilă şi buzunarul interior prelucrat pe căptuşeala matlasată.

3. Elaborarea succesiunii tehnologice de prelucrare a subansamblului feţei (tabelul 1.2).

4. Confecţionarea elementelor enumerate mai sus în material.


Ce orificii în căptuşeală se lasă pentru întoarcerea produsului pe faţă ? Care sunt stările de definitivare a căptuşelii în sacouri (palton) (pînă la asamblarea

cu produsul) ? Cu ce repere de inserţie se rigidizează zona umărului ? Care sunt metodele de asamblare a dublurii termoizolante cu faţa produsului ?

59

7.4. BIBLIOGRAFIA RECOMANDATĂ

1. Neagu Ioan, Mitu Stan, Tehnologii de confecţionare a îmbrăcămintei, Sibiu, 2000, pag. 338 - 369.

2. Савостицкий А.В., Меликов Е.Х. Технология швейных изделий М.: 1982. стр.289 - 301.

3. Першинa Л.Ф. Петрова С.В. Технология швейного производства М.: 1991 стр. 146 - 155.

Durata efectuării lucrării 1.Pregătirea lucrării 2.Efectuarea lucrării 3.Oformarea dării de seamă

ore academice 2 4 4


A. Prelucrarea buzunarelor interioare pe căptuşeală Pe căptuşeală şi bizet pot fi prelucrate următoarele tipuri de buzunare interioare:

tăiate şi plasate pe direcţia cusăturii. Succesiunea tehnologică de prelucrare a buzunarului cu laist din căptuşeală. (fig.7.1, a): 1. Aplicarea contrarefiletului pe punga buzunarului; 2. Aplicarea laistului pe punga buzunarului; 3. Aplicarea laistului pe linia inferioară a buzunarului; 4. Aplicarea pungii şi contrarefiletului pe linia superioară a deschiderii; 5. Tăierea deschiderii buzunarului; 6. Întroducerea pungii contrarefiletului în deschidere; 7. Poziţionarea buzunarului în capete; 8. Închiderea pungii buzunarului pe contur. Succesiunea tehnologica de prelucrare a buzunarului pe căptuşeala matlasată cu laist decorativ (fig.7.2, a): 1. Aplicarea contrarefiletului pe punga buzunarului; 2. Închiderea pungii buzunarului pe contur; 3. Bordesirea buzunarului pe linia superioară de deschidere; 4. Bordesirea laistului pe linia inferioară; 5. Aplicarea marginii libere a laistului pe linia superioară a buzunarului; 6. Aplicarea pungii şi contrarefiletului pe linia inferioară a buzunarului; 7. Aplicarea capetelor laistului pe deschiderea buzunarului; 8. Asamblarea buzunarului în capetele laterale.

60

3

2

15

46

2

15

4

a b

1

4

3

2

1

2

c d

Fig. 7.1. Variante de realizare a buzunarelor interioare:

a - tăiat cu laist din căptuşeală cu capete montate, b – tăiat cu laist din material de bază cu capete montate; c – plasat în cusătură cu laist din material de bază, d - plasat în cusătură dintr-o bucată.

61

5412

6

73

7

1

5

43

826

a b Fig. 7.2. Variante de realizare a buzunarelor interioare:

a - prelucrat pe căptuşeala matlasată; b - tăiat cu doi refileţi, prelucrat pe limba bizetului.

B. Prelucrarea căptuşelii paltonului pentru femei

Prelucrarea căptuşelii paltonului de iarnă şi demiului pentru femei este unificată. Particularităţile prelucrării tehnologice constau în faptul, că în paltonul de iarnă, termoizolantul şi căptuşeala pe liniile laterale şi de simetrie se asamblează fără surfilare. Lăţimea cusăturilor de asamblare este de 10 mm şi se surfilează pe un sector de 300 – 400 mm, lăţimea cusăturii de surfilare este de 7-8 mm. În confecţiile fără perniţe în răscroiala mînecii se înserează o fîşie de căptuşeală, cu care aceasta se fixează de răscroiala mînecii de bază.

62

400

5

6

5

9

73

4

8

1

2Succesiunea tehnologică de prelucrare include operaţiile: 1. Prelucrarea fixatorului de cant; 2. Prelucrarea agăţătoarei; 3. Prelucrarea buzunarului interor; 4. Asamblarea penselor; 5. Asamblarea spatelui; 6. Asamblarea feţelor şi spatelui pe liniile laterale;7. Executarea cusăturilor umerale; 8. Asamblarea tubulară a mînecilor; 9. Aplicarea mînecilor în răscroială. 10. Surfilarea rezervelor cusăturilor laterale şi de

simetrie la spate (lungimea cusăturilor de 400 mm)

Fig. 7.3 Prelucarera căptuşelii paltonului pentru femei C. Prelucrarea căptuşelii paltonului pentru bărbaţi

2

1

4

5

76

3

Succesiunea tehnologică de prelucrare include operaţiile: 1. Asamblarea spatelui pe linia de simetrie; 2. Executarea cusăturilor laterale; 3. Executarea cusăturilor umerale; 4. Asamblarea clinului la partea superioară a mînecii; 5. Asamblarea pensei de cot a mînecii; 6. Închiderea tubulară a mînecii pe linia cotului; 7. Aplicarea mînecii în răscroială; 8. Călcarea căptuşelii.

Fig. 7.4 Prelucrarea căptuşelii paltonului pentru bărbaţi

63

2

1

Asamblarea detaliilor pe liniile laterală şi de simetrie se face începînd cu răscroiala, din cauza lipsei necesităţii de retuşare a căptuşelii la răscroieli. Cusăturile umerale se execută pe partea reperului feţei. Se vor folosi dispozitive de separare a reperelor asamblate. Cu scopul fixării căptuşelii de dublura feţei, în cusătura de asamblare a căptuşelii la bizeţe şi cazură se va aplica bentiţa termofuzibilă. Mîneca se va aplica în răscroială prin două treceri: prima – pe sectorul inferior al răscroielii, a doua – pe capul minecii.

Fig. 7.5 Aplicarea mînecii în răscroială

D. Prelucrarea termoizolantului şi perniţelor

Sortimentul de materiale termoizolante include: Vatină matlasată din bumbac sau semilînă; Termoizolant matlasat bătut cu ace; Pînze voluminoase termoadezive. Termoizolantul poate fi apicat în 1, 1,5, 2, 2,5 straturi. Stratul suplimentar de

termoizolant se pune în partea superioară a feţei şi spatelui pînă la linia şoldurilor şi a mînecii pe lungimea de ¾ din mînecă. Pensele prelucrate pe termoizolant pot fi tăiate şi netăiate.

Fig. 7.6 Variante de realizare a penselor pe termoizolant

64

Tipurile de perniţe folosite depinde de tipul confecţiilor: 1. în confecţiile cu masă uşoară - perniţe moi, uşoare din pînză şi materiale

neţesute; 2. în sacouri, paltoane – perniţe rigide.

Fabricarea perniţelor se face în cîteva faze: 1. Aplicarea pe ruloul materialului neţesut a detaliului din vatină şi porolon şi

asamblarea lor la maşină prin bătaie cu ace. 2. Decuparea prin ştanţare a perniţelor la presa de ştanţare.

E. Asamblarea inserţiei termoizolante la produs şi a căptuşelii la produs

Perniţele se aplică la răscroiala umărului, la maşina de cusut simplu sau de cusut

ascuns, lăţimea cusăturii de 1-2 mm de la cusătura de aplicare a mînecilor în răscroială.

F. Asamblarea căptuşelii şi termoizolantului la produsul palton de iarnă (căptuşeala detaşabilă la tiv)

1. Precizarea dimensiunilor termoizolantului şi confecţiei pe contur; 2. Aplicarea fîşiei de bumbac la termoizolant pe linia cantului; 3. Asamblarea căptuşelii la bizeţe; 4. Asamblarea căptuşelii şi termoizolantului pe liniile laterale; 5. Asamblarea căptuşelii la răscroiala gîtului (către rezerva cusăturii de aplicare a feţei de guler) sau către dublura spatelui; 6. Fixarea răscroielii termoizolantului de răscroiala căptuşelii; 7. Precizarea termoizolantului la tiv; 8. Despicarea termoizolantului deasupra şliţului; 9. Fixarea termoizolantului de dublura şliţului cu punct ascuns; 10.Fixarea termoizolantului de tivurile produsului cu punct ascuns.

Termoizolantul se asamblează la produs pe liniile bizetului, răscroieli, şliţ -

spate, iar în produsele cu căptuşeala înnădită la tiv şi la cusăturile laterale. Cusăturile laterale pe termoizolant se execută cu susţinerea reperului spate, lăţimea cusăturii este de 10 mm. Cusăturile umerale a spatelui şi feţei a termoizolantului şi căptuşelii se asamblează printr-o cusătură de 10 mm, susţinînd spatele. Cusătura răscroielii gîtului se asamblează la rezervele dosului de guler, înserînd termoizolantul în cusătură. La răscroiala mînecilor se aplică rezervele cusăturii de aplicare a termoizolantului în răscroială.

65

A A

40

A - A

a b

20..

.30

10..

15

c d Fig. 7.7. Schema de asamblare a căptuşelii şi termoizolantului:

a - schema generală de asamblare; b - prelucrarea cantului; c - căptuşeala nedetaşabilă la tiv; d - căptuşeala detaşabilă la tiv.

66

G. Asamblarea căptuşelii la paltonul pentru femei

A

2

A

5

4

6

3

Succesiunea tehnologică de asamblare a căptuşelii la palton este următoarea: 1. Precizarea căptuşelii cu faţa produsului după mărime; 2. Tivirea căptuşelii cu reserve închise; 3. Prelucrarea buzunarului în cusătura de asamblare cu bizeţul; 4. Asamblarea căptuşelii la bizeţ; 5. Asamblarea căptuşelii pe liinile umerale; 6. Aplicarea gulerului în răscroială. 7. Fixarea căptuşelii la cusăturile laterale.

2

43 1

2 3

3

Fata

Bizet Captuseala

4

5

6

Fig. 7.8. Schema de asamblare a căptuşelii paltonului demiu pentru femei:

1 – schema de asamblare a căptuşelii la produs; 2 – prelucrarea tivului; 3 – prelucrarea buzunarului în cusătură; 4 – asamblarea căptuşelii la bizeţ; 5 – aplicarea mînecii în răscroială; 6 – aplicarea gulerului în răscroială.

67

Dacă pe reperul spate s-a format un plus de căptuşeală, acesta va fi trecut în pliu. Semnul de control se execută pe liniile cantului căptuşelii, linia interioară a bizeţului. Dacă în produs este prevăzut buzunar pe linia de asamblare a căptuşelii la bizeţ, punga buzunarului va fi aplicată la bizeţ odată cu asamblarea căptuşelii la acesta. În sectorul feţelor se prevede susţinerea căptuşelii conform construcţiei produsului. În partea inferioară, cusăturile de asamblare a căptuşelii la bizeţe, pe un sector de 25-30 cm de la tiv, vor fi surfilate. Rezervele cusăturilor de asamblare a căptuşelii la bizeţe vor fi aplicate la dublura feţelor cu punct ascuns sau cu bandă termofuzibilă, care se aplică în cusătură. În mînecile cu manşete căptuşeala se fixează de cusăturile de cot şi anterioară a mînecilor, realizînd un plus de căptuşeală, cusăturile de cot se fixează pe un sector de 6-10 cm la distanţa de 5-10 cm de la tivul mînecii. În produsele cu perniţe căptuşeala se va fixa de acestea prin inermediul bentiţei de căptuşeală. Tivul căptuşelii se execută la maşina de cusut zig-zag sau la maşina de cusut simplu. Colţurile canturilor se fixează la maşina de executat cheiţe.

H. Asamblarea căptuşelii la paltonul pentru bărbaţi cu căptuşeală asamblată la tiv

Gradul de definitivare a căptuşelii este următoarea: cusăturile umerale deschise.

Succesiunea de asamblare a căptuşelii la paltonul pentru bărbaţi este prezentată în figura 7.9 şi este următoarea:

1. Precizarea căptuşelii după dimensiunile paltonului; 2. Despicarea căptuşelii la şliţ; 3. Asamblarea căptuşelii la bizet; 4. Asamblarea căptuşelii la tivul produsului (fazele 1,2,3,4,5); 5. Întoarcerea căptuşelii pe faţă prin răscroiala mînecii; 6. Fixarea rezervelor şliţului cu punct ascuns de dublură; 7. Asamblarea căptuşelii pe liniile umerale; 8. Aplicarea în răscroială a mînecilor; 9. Călcarea de scădere a răscroielilor mînecilor; 10. Aplicarea perniţelor şi a rişei la răscroiala mînecilor; 11. Asamblarea gulerului la bizet pe linia cazurii; 12. Aplicarea dosului de guler în răscroială; 13. Aplicarea feţei de guler în răscroiala căptuşelii; 14. Aplicarea feţei de guler la dosul de guler prin cusătură interioară; 15. Fixarea căptuşelii la răscroielile mînecilor; 16. Tighelirea orificiului mînecii.

68

1 5 2

4 3

3

4

12,13,14

4

8, 15

11

7

Fig. 7.9 Schema de asamblare a căptuşelii paltonului pentru bărbaţi

Lăţimea cusăturii de asamblare a colţului şliţului este de 5-7 mm, căpţuşela

deasupra şliţului se asamblează prin cusătura de 10-14 mm şi este adusă la zero la distanţa de 20-30 mm mai sus de capătul despicăturii şliţului. Cusătura de asamblare a căptuşelii la rezervele şliţului se fixează de dublura şliţului la maşina de cusut ascuns sau bentiţa termofuzibilă.

Dacă în produs este prevăzută căptuşeala termoizolantă detaşabilă prin nasturi prelucrarea ei va include operaţiile:

1. Asamblarea reperelor pe liniile laterale şi umerale cu surfilarea sau bordesirea acestora;

2. Asamblarea tubulară a mînecilor; 3. Aplicarea mînecilor în răscroială; 4. Bordesirea căptuşelii termoizolante pe liniile cantului, tivului, răscroielii,

precum şi a răscroielii fără mînecă. Căptuşeala termoizolantă se asamblează la produs prin nasturi, capse, nasturi sau fermoar, o panglică a căreea se aplică la bizet pe linia interioară şi faţa de guler, a doua - pe căptuşeala termoizolantă. Pentru a evita defectele intervenite la prelucrarea căptuşelii şi termoizolantului şi asamblării cu produsul, este necesar de respectat condiţiile de efectuare a operaţiilor. Nerespectarea lăţimii cusăturilor, nesuprapunerea crestăturilor la asamblarea reperelor poate aduce la

69

biezarea căptuşelii şi a căptuşelii termoizolante (căptuşeala poate fi îngustată sau lărgită, ceea ce se va reflecta asupra aspectului exterior al produsului). ŢNIIŞP-ul recomandă următoarele subansamble a căptuşelii (înnădite la tiv)

pentru asamblarea acesteea la produs: pentru sacou: cusăturile umerale, laterale şi de simetrie - spate asamblate; în

cusătura din faţă a mînecii este lăsată o gaură cu lungimea de 150-200 mm, cusăturile de cot asamblate, căptuşeala mînecii asamblată la tivul mînecii;

pentru palton: cusăturile laterale şi de mijloc al spatelui executate; mînecile căptuşelii constau din trei părţi, cusăturile de cot la mîneci asamblate, cusăturile din faţă a mînecilor asamblate la 100 mm de la răscroială, cusăturile umerale şi cele de mijloc a mînecilor nu sunt aplicate în răscroiala deschisă.

Din mulţimea de metode de asamblare a căptuşelii la produs pot fi evidenţiate următoarele:

1. asamblarea căptuşelii la produs cu marginile interioare ale bizeţelor nebordisite şi căptuşeala detaşată la tiv (în paltoane pentru femei şi impermiabile, palton pentru fetiţe);

2. asamblarea căptuşelii în produs cu marginile interioare ale bizeţelor nebordisite şi căptuşeala înnădită la tiv (în sacouri, scurte, demiurile pentru bărbaţi şi copii, produse din piele, velur). Schema de asamblare a căptuşelii la palton şi sacouri din cauza dimensiunilor şi proprietăţilor diferite ale materialelor folosite sunt diferite;

3. asamblarea căptuşelii în produs cu marginile interioare ale bizetului şi tivului bordisite (în demiuri şi paltoane de iarnă, produse de calitate superioară);

4. asamblarea căptuşelii matlasate cu dublura termoizolantă (în demiuri şi paltoane de iarnă).

Optimizarea metodelor de prelucrare a căptuşelii şi termoizolantului trebuie să fie îndreptată spre mecanizarea operaţiilor de asamblare a căptuşelii, a dublurii termoizolante, folosirea maşinilor speciale şi a semiautomatelor, cumularea operaţiilor tehnologice şi simplificarea metodelor de asamblare a dublurii termoadezive.

70

LUCRARE DE LABORATOR nr. 8

Tema: AUTOMATIZAREA PROCESELOR DE ASAMBLARE A PRODUSELOR TEXTILE SCOPUL LUCRĂRII: studierea caracteristicilor de bază a utilajului de cusut şi

pentru finisare higro-termică cu acţiune neautomată, semiautomată şi automată.

8.1 ORDINEA DESFĂŞURĂRII LUCRĂRII 1. Studierea noţiunilor generale despre procesele tehnologice mecanizate şi

automatizate; 2. Studierea caracteristicilor de bază ale maşinilor cu acţionare neautomată,

semiautomată şi automată; 3. Studierea caracteristicilor de bază ale utilajului pentru finisare higro-termică; 4. Studierea caracteristicilor tehnologice ale maşinilor de cusut şi utilajului pentru

finisare higro-termică, utilizate în liniile tehnologice de confecţionare a costumelor pentru bărbaţi. Rezultatele studiului de întrodus în tabelele 8.1 şi 8.2.

5. Formularea concluziilor asupra lucrării. ECHIPAMENTE SI ACCESORII: prospecte publicitare, cataloage cu utilaje

industriale. 8.2 FORMA ŞI CONŢINUTUL DĂRII DE SEAMĂ Tema lucrării şi scopul lucrării; Rezultatele studiului prospectelor publicitare, paşapoartelor maşinilor de cusut cu

acţionare semiautomată şi automată plasate în tabelele 8.1 şi 8.2; Concluzii asupra lucrării efectuate.

8.3 ÎNTREBĂRI DE AUTOCONTROL 1. Care sunt premizele mecanizării şi automatizării a operaţiilor de coasere? 2. Care este esenţa mecanizării, automatizării coaserii? 3. Care este deosebirea dintre semiautomatizarea şi automatizarea coaserii? 4. Daţi exemple de automatizare a fazelor auxiliare la coasere.

71

Tabelul 8.1 – Caracteristica tehnologică a maşinilor de cusut semiautomate şi automate

Cla

sa m

aşin

ii

uzin

a pr

oducăt

oare

Des

tinaţ

ia

tehn

olog

ică

a m

aşin

ii

Gro

sim

ea

mat

eria

lelo

r

de c

usut

Tur

aţia

arb

orel

ui

pri

ncip

al,

min

-1

Tip

ul c

usăt

urii

Aţa

folo

sită

Tip

ul şi

nu

măr

ul a

celo

r

Tra

nspo

rtor

ul

Suve

ica,

a

pucă

toru

l

Tip

ul m

ater

ialu

lui

de p

relu

crat

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Tabelul 8.2 - Caracteristica utilajului şi a regimurilor de finisare higro-termică

Tip

ul şi

mar

ca u

tilaj

ului

D

estin

aţia

M

odul

de

încă

lzir

e a

form

elor

de

călc

at

Gre

utat

ea fi

erul

ui d

e că

lcat

, kg.

Mod

ul d

e um

ezir

e a

mat

eria

lulu

i

Tipul de încălzire al

formei

Tempera- tura de

încălzire a formei

Efo

rtul

de

pres

are,

kPa

Durata ciclului de presare, s.

Ope

raţii

le te

hnol

ogic

e ex

ecut

ate

Supe

rioa

re

Infe

rioa

re

Supe

rioa

re

Infe

rioa

re

Abu

rire

Pres

are

Vac

uum

are

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Timpul alocat lucrării Pregătirea lucrării Efectuarea lucrării Oformarea dării de seamă

ORE ACADEMICE

2 2 4

72

8.4 BIBLIOGRAFIA RECOMANDATA 1. Chiriac Vasile, “Tehnologia de finisare a confecţiilor textile”, p. 114 – 124,

Bucureşti, 1996. 2. Зак И.С., Воронин Е.И. Комплексная механизация процессов сборки

швейных изделий. М., 1982, Легкая и пищевая промышленность. 3. Козлов В.П. Рулонное питание и автоматизация швейных процессов. М.,

1979, стр. 27-33. 4.Орловский Б.В. «Основы автоматизации швейного производства», М.: 1988.

5.Зак И.С., Горохов И.К. «Справочник по швейному оборудованию». М.: 1981.

8.5 CONSIDERAŢII GENERALE

Utilajul tehnologic existent are grad diferit de automatizare şi concentrare a operaţiilor tehnologice, care caracterizează calitatea îndeplinirii operaţiilor şi productivitatea muncii. În baza clasificării sunt puse fazele (mişcările) tehnologice ciclice de bază şi auxiliare: manuale, mecanice, manual-mecanice şi automate. În corepsundere cu caracterul fazelor tip îndeplinite sunt date definiţiile tuturor tipurilor de utilaj de cusut. [1].

Maşină cu destinaţie generală cu un ac, un cuţit etc. Scoaterea sistemică a detaliului sau a unităţii de asamblare este îndeplinit manual de către executor (monoinstrumentală).

Maşină poliinstrumentală cu destinaţie specială şi acţionare neautomată: cu cuţit şi 1,2 ace, ac şi fier de călcat etc. Fazele de transport, alimentare sistemică a procesului şi scoaterea detaliului din zonă se face manual. La ele se referă şi maşinile monoinstrumentale care sunt dotate cu dispozitive.

Automat - sistemul mecanismelor şi dispozitivelor, care asigură îndeplinirea automată a operaţiilor de bază şi operaţiilor de transportare (interfazică) şi alte faze auxiliare în succesiunea tehnologică. Alimentarea procesului şi scoaterea reperelor se îndeplineşte automat, iar periodice – de către executor.

Linie semiautomată – grup de maşini, întrunite de un dispozitiv de transport, un ritm şi sistem unic de dirijare şi care asigură în succesiune tehnologică îndeplinirea automată a mişcărilor (fazelor) de bază, de transportare şi alte faze auxiliare, care determină fabricarea unităţii de asamblare: furnizare – executor, evacuare – automatul.

Linie automată – grup de maşini, unite de un dispozitiv de transportare, un ritm şi sistem unic de dirijare care asigură îndeplinirea fazelor de bază, interfazice (între maşini) şi alte faze auxiliare, cauzate de fabricare a unităţii de asamblare.

Alimentare sistemică a procesului şi scoaterea unităţii de asamblare din zonă se efectuiază automat, iar alimentarea periodică – de către om (executor).[1] Mecanizare parţială este forma primară a mecanizării în cadrul căruia munca manuală este înlocuită cu lucrul maşinilor pentru executarea numai a unor operaţii tehnologice din fluxul de fabricaţie, celelalte executîndu-se manual.

73

Mecanizare totală foloseşte sistemul de maşini mecanizate şi dispozitive care permit mecanizarea operaţiilor tehnologice şi ale transportului interoperaţional pe fluxul de fabricaţie.

Automatizarea proceselor de producţie este forma perfecţionată a mecanizării şi se caracterizează prin executarea operaţiilor de către maşini şi instalaţii, fără participarea omului, acesta avînd parţial rol de supraveghere şi control al bunului mers al instalaţiilor automate.

Semiautomatizarea constă în executarea automată a unor funcţii de către maşini în realizarea operaţiilor tehnologice sub controlul omului.

Automatizarea complexă este caracterizată prin execuţia automată, fără intervenţia omului a tuturor funcţiunilor de către maşini în vederea realizării unei operaţii sau a unui complex de operaţii tehnologice (pregătirea- încheierea operaţiei şi prelucrarea propriu - zisă). Maşinile şi instalaţiile automate pot fi comandate direct sau de la distanţă (comanda program sau calculator).

Cibernetizarea ca formă cea mai înaltă a automatizării, permite conducerea şi controlul cu ajutorul calculatoarelor a unui întreg proces de producţie dintr-o secţie sau întreprindere.

Maşini semiautomate de cusut. În maşinile de cusut cu lucru neautomat transportarea semifabricatului în raport cu mecanismele maşinii, care efectuiază împletirea firelor cu scopul formării cusăturii, se efectuează cu participarea executorului.

Una din căile de sporire a productivităţii muncii la operaţiile de asamblare este mecanizarea şi automatizarea operaţiilor manuale, efectuate pentru întroducerea şi evacuarea semifabricatelor din zona de coasere. Operaţiile manuale frecvent întîlnite sunt: desprinderea reperelor din pachet, transportarea reperelor la organele de lucru a maşinii de cusut; oprirea maşinii cu acul în poziţia de sus sau inferioară; tăierea aţelor cu foarfecele, efectuarea operaţiunilor „de luat foarfecele şi de le depus deoparte”; efectuarea cheiţei la începutul şi sfîrşitul cusăturii; ridicarea – coborîrea picioruşului de presare. Automatizarea acestor operaţii şi este una din sarcinile principale ale constructorilor de maşini. [4]

Utilajul de finisare higro –termică este unul din utilajele de bază, folosit în fabricarea confecţiilor textile. Utilajul de finisare higro-termic se divizează în universal, special, mese de călcat, fiere de călcat, utilajul auxiliar şi alt utilaj. Majoritatea instalaţiilor, preselor şi meselor de călcat prezintă un set, care constă din prese de construcţie de bază şi un set de forme şi fiere de călcat.

Presele de călcat cu construcţie de bază şi instalaţiile de termocolat se deosebesc după un şir de indici de bază. La aceşti indici se referă efortul de presare, tipul ghidajului, gradul de automatizare, tipul combustibilului folosit.

Efortul de presare. Pentru utilajul produs în Rusia este stabilit efortul de 6,3 KN pentru presele uşoare şi 20 KN pentru presele mijlocii şi grele. Pentru presele produse în Cehia şi alte ţări europene ai fostului lagăr socialist efortul de presare se înscrie în segmentul 12 şi 36 KN.

74

La utilajele speciale, care au o construcţie originală pot fi şi alte valori pentru efortul de presare, care se stabilesc în funcţie de cerinţele tehnologiei. Aşa încît la presele pentru călcarea răscroielii se stabileşte efortul de 2,7 şi 2,6 KN; iar la presele pentru călcarea gulerelor 4,9 şi 2,45 KN etc.

Tipul ghidajului. În presele de călcat se folosesc ghidajele electromecanic, pneumatic şi hidraulic. Sunt posibile variante de soluţionare combinată a acestora.

Gradul de automatizare. În prese este prevăzută instalarea diverselor sisteme de ghidare: dirijare programată automatizată, dirijare programată parţială, dirijare manuală.

Dirijare automatizată programată a procesului constă în executarea întregului ciclu de prelucrare a confecţiei la prese în regim automatizat, în care toate mişcările (presarea, aburirea şi vacuumarea) se realizează într-un ciclu prestabilit. În funcţiile operatorului intră numai aşezarea şi scoaterea confecţiei pe forma presei, precum şi lansarea presei. Programul se instalează în dependenţă de construcţia nodului, în acesta se foloseşte sistemul de came, releul timpului, hartă de programare.

Dirijarea programată parţială prevede automatizarea numai a unor momente a ciclului de presare, spre exemplu durata ciclului de presare.

Tipul de comutare la purtătorii de energie. În presele de construcţie de bază un factor de bază este tipul sursei de energie, la care este comutată presa (electrică, abur, pneumatic sau reţea de aburi). Sunt posibile două tipuri de comutare a preselor: cuplare la reţeaua de distribuţie sau alte surse exterioare sau cuplare combinată, adică prezenţa în prese a generatorului individual de aburi individual.

75

Tabelul 8.3 - Clasificarea utilajului tehnologic [3]

Tipul utilajului Denumirea utilajului 1. Maşini de cusut simplu cu acţionare neautomată, destinate pentru efectuarea unei operaţii de bază

Maşini de cusut simplu (301) Maşini de cusut în zig – zag (304) Maşini de cusut lanţ cu un fir (101) Maşini de cusut lanţ cu două fire (401) Maşini de cusut ascuns (103)

2. Maşini speciale cu acţionare neautomată de îndeplinire a unei operaţii de bază şi a unei suplimentare

Maşini de cusut din prima grupă dotate cu dispozitive

3. Maşini speciale cu acţionare neautomată pentru îndeplinirea a una sau două operaţii de bază

Maşini de cusut simplu biliniar (301 x 2) Maşini de cusut în lanţ biliniar (401 x 2) Maşini de asamblare - descălcare Maşini triploc (504 cu mecanismul cuţitului)

4. Maşini speciale cu acţionare neautomată concepută ca agregat, destinată îndeplinirii a două şi mai multe operaţii de bază

Cîteva capete de maşini cu acţionare neautomată cuplate pe o masă

5. Semiautomate care îndeplinesc o operaţie de bază sau o operaţie de bază şi una auxiliară

Semiautomat de cusut nasturi cu buncăr Semiautomat de executat cusături după contur prestabilit (pense, embleme, epoleţi) Presă hidraulică

6. Semiautomate pentru îndeplinirea a două şi mai multe operaţii de bază

Semiautomat pentru executarea butonierelor pe manşetă Semiautomat pentru prelucrarea buzunarelor tăiate

7. Automat pentru îndeplinirea a două, trei operaţii de bază şi o una auxiliară

Automat de executat butoniere, 1611(Nekki), 256 – 5 (Zinger)

8. Automat pentru îndeplinirea a două, trei operaţii de bază şi una auxiliară

Automat de executat două butoniere pe manşete, 761 - C (Juki)

9. Linii semiautomate pentru îndeplinirea unei faze de bază şi a unei operaţii auxiliare

Preformarea fentei pe cămaşa pe pieptul drept, aplicarea fentei şi coaserea pe ea a 5 nasturi, 885 – 23 (Zinger); asamblarea manşetelor, 980 (Adler).

10. Linii automate pentru îndeplinirea unei operaţii de bază şi a unei auxiliare

Linia pentru formarea pachetului din detaliile manşetei cămaşei, înnădirea manşetei, întoarcerea manşetei pe faţă, efectuarea cusăturii de margine, coaserea nasturilor şi executarea butonierelor, AL – 1 (Pfaff).

11. Fluxul semiautomatizat pentru confecţionarea unui produs -

12. Fluxuri automatizate pentru îndeplinirea unei faze de bază şi a unei faze auxiliare în confecţionarea unui produs textil

Flux automatizat pentru tăierea cearşafului din rulou, îndoirea marginilor şi tighelirea, îndoirea cearşafului şi călcarea, LSP – 4 şi AP – 1 „Adler”.

76

CUPRINSUL

LUCRAREA DE LABORATOR nr. 1 Procesul tehnologic de prelucrare iniţială a reperelor în vestimentaţia exterioară

4

LUCRAREA DE LABORATOR nr. 2 Procesul tehnologic de fabricare a buzunarelor în vestimentaţia exterioară

19

LUCRAREA DE LABORATOR nr. 3 Procesul tehnologic de prelucrare şi asamblare a gulerelor în vestimentaţia exterioară

29

LUCRAREA DE LABORATOR nr. 4 Procesul tehnologic de prelucrare şi asamblare a mînecilor în vestimentaţia exterioară

36

LUCRAREA DE LABORATOR nr. 5 Procesul tehnologic de prelucrare a sistemelor de închidere în vestimentaţia exterioară

41

LUCRAREA DE LABORATOR nr. 6 Procesul tehnologic de prelucrare şi asamblare a produselor fusta şi pantaloni

48

LUCRAREA DE LABORATOR nr. 7 Studiul metodelor de prelucrare a căptuşelii şi a dublurii termoizolante

58

LUCRAREA DE LABORATOR nr. 8 Automatizarea proceselor de asamblare a produselor textile

70

77

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

TEHNOLOGIA CONFECŢIILOR DIN ŢESĂTURI

Procese tehnologice de fabricaţie a produselor de îmbrăcăminte

Indicaţii metodice

pentru realizarea lucrărilor de laborator

Chişinău 2008

Procese Tehnolog de Fabric a Prod Imbracam DS

Documents

Transcript of Procese Tehnolog de Fabric a Prod Imbracam DS