EESC info — December 2008 — Special edition 1

Dl Mario Sepi – noul președinte al CESE elogiază solidaritatea

În sesiunea plenară din 22 octombrie 2008, la mijlocul mandatului președinţiei franceze a UE, Comitetul Economic și Social European l-a ales în funcţia de președinte al CESE, pentru perioada 2008-2010, pe dl Mario Sepi. Dl Mario Sepi este membru al Grupului „Salariaţi”, al cărui președinte a fost în perioada 2006-2008.

Noul președinte sosește într-un moment crucial pentru Europa și pentru întreaga lume.

Criza financiară bate cu putere la ușa tuturor cetăţenilor și ţărilor europene. Europa trebuie să le dovedească cetăţenilor săi și întregii lumi că liderii acestei comunităţi formate din 27 de ţări sunt capabili să reacţioneze în mod adecvat pentru a face faţă acestei crize și, în special, pentru a-și proteja cetăţe-nii, oferindu-le soluţii și inspirându-le încredere.

Tema centrală a noului președinte al CESE, „drepturile și solidaritatea – călăuzele globalizării”, poate contribui la găsirea soluţiei în confruntarea cu această criză financiară globală.

Pe parcursul acestei faze critice, Europa trebuie să le de-monstreze cetăţenilor săi acest tip de „solidaritate”.

Solidaritatea nu se opune globalizării, ci, dimpotrivă, furnizează instrumentele adecvate confruntării cu acest fenomen.

În opinia noului președinte, „globalizarea este un proces continuu, în timp ce solidaritatea constituie setul de acţiuni

Dezbatere pe tema „Drepturile și solidaritatea – călăuzele globalizării”O provocare majoră pentru Europa: promovarea creșterii economice și găsirea de soluţii în confruntarea cu criza economică,

prin reînnoirea modelului social european

>>> pagina 2

EDITORIAL

www.eesc.europa.eu

Dragă cititorule,Următorii doi ani vor fi cruciali pentru Europa și pentru cetăţenii săi. Pe lângă criza financiară istorică pe care o tra-versăm în prezent, Europa urmează să aibă o nouă Comisie, un nou Parlament și, sperăm, și un nou tratat. Va trebui să punem în discuţie noua Strategie de la Lisabona, precum și alte chestiuni de mare importanţă pentru cetăţenii euro-

peni și pentru viitor. Pentru Comitetul nostru, aceasta înseamnă că ne vom confrunta cu un context în permanentă schimbare, că va trebui să rămânem vizibili și că politica de comunicare va dobândi o importanţă fundamentală.

În calitate de vicepreședinte responsabil cu comunicarea, intenţionez să mă concentrez asupra următoarelor cinci acţiuni, care continuă de fapt munca predecesorilor mei. În primul rând, trebuie să continuăm să ne dezvoltăm contactele cu celelalte instituţii. În contextul Grupului interinstituţional pentru informare, ne-am întâlnit deja cu dna Mar-got Wallström, vicepreședinte al Comisiei, cu dl Alejo Vidal Quadras, vicepreședinte al Parlamentului European, și cu dl Jean-Pierre Jouyet, ministrul francez al afacerilor externe, pentru a discuta priorităţile de comunicare pentru anul 2009, anul creativităţii și al inovării:

•  Energia și schimbările climatice•  Iunie 2009, alegerile pentru PE•  Aniversarea a 20 de ani de la căderea Cortinei de Fier•  Creștere, locuri de muncă și stabilitate economică

În al doilea rând, trebuie să ne intensificăm contactele cu jurnaliștii și, în general, cu media din Bruxelles, precum și cu cea din ţările noastre respective. În al treilea rând, avem nevoie de un stil de co-municare prompt, proaspăt, viu, bine orientat, activ și interactiv, mai ales că deţinem instrumentele, resursele și capacitatea profesională pentru aceasta. În al patrulea rând, avem nevoie de un plan strategic, pentru a comunica pe subiectele alese ţinând seama de priorităţile președintelui, precum și de evenimentele și temele de actualitate. În sfârșit, dar nu în ultimul rând, comunicarea trebuie să fie un efort de echipă: trebuie ca membrii CESE, secretariatul Comitetului, grupuri-le, secţiunile și echipa de comunicare să lucreze împreună.

Cu aceste obiective în minte, mă voi întâlni cu grupurile, cu secţiu-nile și cu celelalte organe, cum este CCMI, pentru a identifica priori-tăţile de comunicare ale fiecăruia.

Mă angajez cu entuziasm, energie și responsabilitate în urmărirea acestor obiective comune. Împreună, ajutându-ne reciproc, putem reuși!

Irini PariVicepreședintele CESE responsabil cu comunicarea

Decembrie de 2008/10 RO — Ediţie specială

22 și 23 ianuarie 2009CESE, conferinţă pe tema „Pieţele financiare” organizată de CESE în colaborare cu CES

26 ianuarie 2009CESE, conferinţă pe tema „Punctul de vedere al societăţii civile organizate cu privire la energia nucleară”

27 ianuarie 2009CESE, seminarul pe tema „Parteneriatul pentru comunicarea privind Europa, dincolo de graniţe și de culturi”

ÎN ACEST NUMĂRDATE ÎN AGENDĂ

Vladimír Špidla, comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, în timpul dezbaterii

Noile provocări ale situaţiei economi-ce și financiare din Uniunea Europea-nă au făcut obiectul unei noi dezba-teri organizate la 22 octombrie 2008 la Parlamentul European cu ocazia alegerii dlui Mario Sepi în funcţia de președinte al Comitetului Economic și Social European. Această dezbatere a avut ca temă: „Drepturile și solidari-tatea – călăuzele globalizării”. În opinia acestuia, „modelul social european, cu oferta sa în materie de drepturi, ga-ranţii și solidaritate, este singura cale de relansare a unui model de dezvol-tare competitiv”. Dl Vladimír Špidla, comisarul pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale și egalitate de șanse, a subliniat, în sesiunea plena-ră, importanţa dezvoltării cooperării între Comisia Europeană și Comite-

tul Economic și Social European în punerea în aplicare a Strategiei de la Lisabona. Dna Maria João Rodrigu-es,  profesor  la  Institutul  universitar  ISCTE  din  Lisabona  și  fondator  al Strategiei de la Lisabona, a reamintit că obiectivul acestei strategii a fost, de la bun început, acela de a spori competitivitatea odată cu gradul de ocupare a forţei de muncă și coeziu-nea socială. „În prezent, este impor-tant” – a adăugat dna Maria João Ro-drigues – „să se asigure continuarea creșterii economice și să se găsească soluţii la criza structurală prin schim-bări structurale”. Dl Emilio Gabaglio,

>>> pagina 2De la stânga la dreapta: Seppo Kallio, Mario Sepi și Irini Pari

2 Importanţa vitală a unei implicări mai susţinute a societăţii civile în Uniunea pentru Mediterana

7 Metodele UE de stabilire a păcii în Irlanda de Nord trebuie transmise mai departe

7 Agricultorilor trebuie să li se ofere „libertatea de a practica agricultura”

8 Bunăstarea nu este posibilă în absenţa solidarităţii

ISSN 1830-639X

CESE info Comitetul Economic şi Social EuropeanO punte între Europa şi societatea civilă organizată

2 CESE info — Decembrie 2008/10 — Ediţie specială

Importanţa vitală a unei implicări mai susţinute a societăţii civile în Uniunea pentru MediteranaÎntre 14 și 16 octombrie 2008, consiliile economice și sociale și instituţiile similare ale regiunii Eu-romed s-au reunit la Rabat în ca-drul summitului Euromed. Acest summit a fost organizat de Comi-tetul Economic și Social European (CESE) împreună cu organizaţiile societăţii civile marocane, cu spri-jinul Ministerului Afacerilor Ex-terne și Cooperării din Maroc și al Comisiei Europene.

președintele comitetului pentru ocu-parea forţei de muncă, a adăugat că trebuie acţionat ferm pentru a evita consecinţele devastatoare ale crizei în planul ocupării forţei de muncă, prin crearea unui program european de investiţii în infrastructură.

În continuare, CESE și-a expri-mat punctul de vedere prin inter-mediul președinţilor celor trei gru-puri, dl Henri Malosse, dl Georgios Dassis și dl Staffan Nilsson, subli-niind importanţa tot mai mare a

Continuare din pagina 1

Dl Mario Sepi – noul președinte al CESE elogiază solidaritatea

Social European a fost reprezen-tat de o delegaţie de 17 membri, sub conducerea președintelui, dl Dimitriadis.

Teme de o importanţă crucială în centrul dezbaterii

Una dintre recomandările adop-tate în cadrul summitului privește dimensiunea socială a relaţiilor dintre UE și ţările partenere. În acest sens, reţeaua recomandă ca toate iniţiativele, programele și proiectele elaborate în cadrul poli-ticilor mediteraneene să ţină seama de dimensiunea socială, element indispensabil pentru dezvoltarea durabilă a ţărilor partenere.

Pe lângă dimensiunea socială evocată în cadrul summitului de la Rabat, au fost abordate alte teme de o importanţă majoră pentru so-cietatea civilă din regiune, precum perspectiva realizării unei zone de liber schimb în 2010, accesul feme-ilor la viaţa economică și socială, dialogul intercultural, libertatea de asociere și consolidarea structuri-lor consultative din regiune.

Uniunea pentru Mediterana

Sesiunea privind rolul societăţii civile în Uniunea pentru Medi-terana a constituit cadrul unei vii dezbateri și al unor recomandări preţioase. Reţeaua consiliilor eco-nomice și sociale și a instituţiilor

similare și-a propus să joace un rol determinant în definirea, promo-varea și monitorizarea proiectelor Uniunii pentru Mediterana și a solicitat ca această reţea să fie cu adevărat reprezentată în instanţele Uniunii pentru Mediterana.

Cu ocazia Conferinţei Euro-me-diteraneene a Miniștrilor Afaceri-lor Externe, desfășurată la Marsi-lia, la 3 și 4 noiembrie 2008, dna Le Nouail Marlière, recent numită președinte al Comitetului de mo-nitorizare Euromed al CESE, a prezentat recomandările reţelei consiliilor economice și sociale și a instituţiilor similare. Aceasta a subliniat importanţa unei asocieri mai eficiente a societăţii civile, în special a reţelei consiliilor eco-nomice și sociale și a instituţiilor similare, la punerea în aplicare a proiectelor Uniunii pentru Medi-terana.

Spre informare:

Declaraţia de la Barcelona din 1995 a invitat Comitetul Econo-mic și Social European (CESE) să stabilească legături cu omologii din regiunea euro-mediteraneea-nă, pentru a dezvolta relaţiile din-tre organizaţiile societăţii civile și pentru a contribui astfel la conso-lidarea Procesului de la Barcelona.

●

și obiective care fac posibilă afirma-rea potenţialului inerent în cadrul procesului de dezvoltare economică și socială: dezvoltarea civilizaţiei și egalitatea tuturor.”

Cele trei principale priorităţi ale noului președinte al CESE, dl Ma-rio Sepi, pe durata mandatului său vor fi: strategia de la Lisabona, de-

Continuare din pagina 1

Dezbatere pe tema „Drepturile și solidaritatea – călăuzele globalizării”

Summitul a reunit consiliile eco-nomice și sociale și instituţiile si-milare din ţările membre ale UE și din ţările partenere, precum și re-prezentanţi ai organizaţiilor sindi-cale și patronale, ai cooperativelor agricole, ai organizaţiilor consu-matorilor și de apărare a drepturi-lor omului, de protecţie a mediului și de dezvoltare din Maroc și din celelalte ţări din regiune care nu au un Consiliu Economic și Social naţional. Comitetul Economic și

INfORMAţII CU PRIvIRE LA MEMbRI

Dl Christoph LechnerCESE are plăcerea de a anunţa și a saluta prezenţa unui nou mem-bru, dl Christoph Lechner. De naţionalitate austriacă, titular al unei diplome în drept, dl Lechner a activat în sectorul social încă de

la începutul carierei sale, apărând drepturile lucrătorilor și ale angajaţilor.

Din 2006, este prim-secretar și director al departamentului de drept constituţional și politică socială generală și internaţio-nală al Camerei lucrătorilor și angajaţilor a landului Austria Inferioară. Este, de asemenea, expert  în materie de preveni-re și promovare a sănătăţii pentru proiectul „Invaliditatea în schimbare” al Ministerului Protecţiei Sociale și a Consumato-rilor din Austria.

Dl Christoph Lechner este, în prezent, membru al Grupului II („Angajaţi”).

Lena Minkova RoussenovaCESE urează bun venit dnei Lena Minkova Roussenova, în calita-te de nou membru al Grupului  I („Angajatori”).

De naţionalitate bulgară, dna Minkova Roussenova deţine diplome de masterat și doctorat în economie. Din 2007, este membru al consiliului de administraţie al Fondului naţional de cercetare din cadrul Ministerului Educaţiei și știinţei, iar din 2006, economist-șef și director de program în cadrul Con-federaţiei angajatorilor și a industriașilor din Bulgaria. Între anii 2000 și 2005, a ocupat funcţia de economist-șef la Insti-tutul European din Sofia. De-a lungul prestigioasei sale cari-ere, dna Minkova Roussenova a lucrat, de asemenea, pentru OCDE și pentru Banca Mondială.

Patrick SeylerDl Patrick Seyler (Luxemburg) s-a alăturat recent Grupului I al CESE („Angajatori”).

Titular al unei diplome în relaţii internaţionale, dl Patrick Seyler ocupă funcţiile de director general

responsabil cu relaţiile guvernamentale și instituţionale ale Lu-xemburgului și director naţional pentru Luxemburg în cadrul ArcelorMittal din 2006. De-a lungul carierei sale, dl Seyler a ocupat funcţii de conducere în diverse societăţi din domeniul editorial, al marketingului și al comunicării multimedia la nivel internaţional. Între anii 1989 și 1994, a fost consilier al Federa-ţiei luxemburgheze a industriei, axându-și activitatea în special asupra chestiunilor europene și sociale.În 1994, dl Seyler s-a alăturat industriei oţelului, în calitate de secretar al consiliului de administraţie și director pentru comu-nicare și relaţii externe în cadrul ARBED SA, Luxemburg.

bun venit noilor noștri membri

mocraţia participativă consolidată prin Tratatul de la Lisabona și, nu în ultimul rând, drepturile și modelul social european.

În aceeași sesiune plenară, au fost aleși cei doi vicepreședinţi ai CESE: dna  Irini  Pari, membru  al  Grupu-lui „Angajatori” și dl Seppo Kallio, membru al Grupului „Activităţi

diverse”. Dna Irini Pari va fi respon-sabila Grupului pentru comunicare, iar dl Seppo Kallio va fi însărcinat cu Grupul pentru buget al CESE.

Atât președintele cât și vicepreședintele vor fi în exerciţiu din 2008 până în 2010.

●

funcţiei consultative a Comitetului în contextul provocărilor socio-eco-nomice majore cu care se confruntă Uniunea Europeană. În cadrul dez-baterii, s-a menţionat de asemenea necesitatea găsirii unui nou model de piaţă monetară și financiară, im-portanţa luării în considerare a di-mensiunii etice, precum și a supra-vegherii la nivel european a marilor bănci.

●

Maria João Rodrigues adresându-se adunării plenare a CESE

EESC info — December 2008 — Special edition 3

Programul președintelui Mario Sepi pentru perioada 2008-2010:„Drepturile și solidaritatea – călăuzele globalizării”Modelul social european și solidaritatea ca instrument al competitivităţiiAcest concept de solidaritate nu reprezintă doar un element calitativ, o idee despre societate sau un sistem de valori al societăţii noastre, ci și un instrument de promovare a competitivităţii pe terenurile mișcătoare ale globalizării.

>>> pagina 6

www.eesc.europa.eu

IntroducereLa 22 octombrie 2008 mi-am asumat responsabilitatea președinţiei Comitetului Eco-nomic și Social European cu convingere și determinare. Obiectivul meu este ca CESE să devină un organ consulta-tiv din ce în ce mai apreciat, al cărui cuvânt să fie luat tot mai mult în considerare de institu-

ţiile UE. Acesta trebuie să fie capabil de a aduce în discuţie probleme-le și speranţele societăţii civile, ale lucrătorilor și întreprinzătorilor noștri la nivel european. Angajamentul meu și al vicepreședinţilor este ferm.

Mesajul președinţiei mele: „Drepturile și solidaritatea – călăuzele globalizării”Acest slogan face referire, în primul rând, la un nou con-cept de solidaritate, care s-a consolidat treptat de-a lungul istoriei europene. Este vorba despre solidaritatea înţeleasă ca reciprocitate și cooperare, grijă faţă de semenii noștri și coparticipare activă. Aceasta nu înseamnă că unii dau și alţii primesc și, nici nu este vorba de o relaţie bazată pe milă sau com-pasiune în care unii decid și alţii așteaptă resemnaţi, ci este vorba despre integrarea unor situaţii inegale într-un proiect comun.

Mario SepiPreședintele Comitetului Economic și Social European

Decembrie de 2008/10 RO — Ediţie specială

Văzută din acest unghi, solidaritatea poate să determine o accelerare a evoluţiei calitative a structurilor econo-mice, ridicând nivelul general al proceselor economice și sociale, oferind stabilitate societăţii și prevenind de-zastrele sociale și ecologice pe care le-ar putea antrena urmărirea unei competitivităţi doar în termeni de costuri controlate și de conflicte sociale.

Nevoia de solidaritate și modelul social european nu se opun globalizării.

Globalizarea este un proces în desfășurare, în timp ce solidaritatea reprezintă ansamblul acţiunilor și obiective-lor care permit obţinerea profitului din potenţialul inerent al dezvoltării economice și sociale: evoluţia civilizaţiei și egalitatea la nivel global.

Rezumatul programului pentru perioada 2008-2010Faptul că începutul președinţiei mele coincide cu sărbătorirea celor 50 de ani ai Comitetului Economic și Social European conferă mandatului meu o dublă responsabilitate, și anume, de a pune în valoare istoria Comitetului, orientându-l, în același timp, către viitor.

CESE are de jucat un rol foarte important în această privinţă: fiind vocea societăţii civile organizate, el reprezintă un microcosmos și o oglindire a diferenţelor sociale și culturale.

Comitetul este un forum instituţional în care diverșii actori ai societăţii civile propun soluţii agreate, în contextul unei funcţii consultative de asistenţă acordată instituţiilor legislative și executive ale UE.

CESE info este disponibil în 22 de limbi!

Pentru a citi CESE info în limba dumneavoastră, consultaţi:http://www.eesc.europa.eu/ activities/press/eescinfo/ index_en.asp

CESE info Comitetul Economic şi Social EuropeanO punte între Europa şi societatea civilă organizată

Noua structură a CESE pentru perioada 2008-2010

PreședinteMario Sepi(Grupul II – „Angajaţi” – Italia)

PREȘEDINŢIAPreședinţia CESE constă dintr-un președinte și doi vicepreședinţi cu un mandat de doi ani

VicepreședinteSeppo Kallio(Grupul III – „Activităţi diverse” – Finlanda)Președintele Grupului pentru buget

VicepreședinteIrini Pari(Grupul I – „Angajatori” – Grecia)Președintele Grupului pentru comunicare

PreședinteHenri MalosseFranţa

CESE este alcătuit din trei grupuri: „Angajatori”, „Angajaţi” și ”Activităţi diverse”Grupul I – ”Angajatori”

PreședinteGeorgios DassisGrecia

PreședinteStaffan NilssonSuedia

Grupul III - „Activităţi diverse”Grupul II – „Angajaţi”

Vicepreședinţii Grupului IPaulo Barros Vale (Portugalia)Peter Clever (Germania)Antal Csuport (Ungaria)Sylvia Gauci (Malta)Brenda King (Regatul Unit)Jacek Krawczyk (Polonia)Thomas McDonogh (Irlanda)Eve Päärendson (Estonia)José Isaías Rodríguez García-Caro (Spania)Cveto Stantič (Slovenia)Marie Zvolská (Republica Cehă)

Vicepreședinţii Grupului IIIMiklós Barabás (Ungaria)Luca Jahier (Italia)Mall Hellam (Estonia)

Vicepreședinţii Grupului IIAndrzej Adamczyk (Polonia)Sandy Boyle (Regatul Unit)Gérard Dantin (Franţa)Anna Maria Darmanin (Malta)Susanna Florio (Italia)Manfred Schallmeyer (Germania)Victor Hugo Sequeira (Portugalia)Dana Štechová (Republica Cehă)

BIROuLBiroul organizează funcţionarea și proceduri-le Comitetului. Este alcătuit din 39 de mem-bri, printre care se numără președintele și cei doi vicepreședinţi. Biroul este asistat de grupuri ad-hoc în ceea ce privește chestiuni specifice.

Grupul IIrini Pari (Grecia)Henri Malosse (Franţa)Milena Angelova (Bulgaria)Brian Callanan (Irlanda)Bryan Cassidy (Regatul Unit)Sylvia Gauci (Malta)Filip Hamro-Drotz (Finlanda)Jacek Krawczyk (Polonia)Andreas Louroutziatis (Cipru)Marius Eugen Opran (România)Eve Päärendson (Estonia)Joost van Iersel (Ţările de Jos)Tony Vandeputte (Belgia)

Grupul IIMario Sepi (Italia)Georgios Dassis (Grecia)Raymond Hencks (Luxemburg)József Kapuvári (Ungaria)Leila Kurki (Finlanda)Daiva Kvedaraitė (Lituania)Naile Prokešová (Slovacia)Metka Roksandić (Slovenia)Stanisław Różycki (Polonia)María Candelas Sánchez Miguel (Spania)Mário Soares (Portugalia)Hans-Joachim Wilms (Germania)Gustav Zöhrer (Austria)

Grupul IIISeppo Kallio (Finlanda)Roberto Confalonieri (Italia)Benedicte Federspiel (Danemarca)Hubert Ghigonis (Franţa)Roman Haken (Republica Cehă)Bernardo Hernández Bataller (Spania)Armands Krauze (Letonia)Staffan Nilsson (Suedia)Derek Osborn (Regatul Unit)Krzysztof Pater (Polonia)Ludmilla Todorova (Bulgaria)János Tóth (Ungaria)Dirk Westendorp (Ţările de Jos)

ADuNAREA PLENARĂComitetul își adoptă avizele cu majoritate simplă pe baza avizelor secţiunilor și le transmite Consiliului, Comi-siei și Parlamentului European. Comitetul este alcătuit din 344 de membri.

4

Noua structură a CESE pentru perioada 2008-2010

Secretar generalMartin Westlake

Comitetul este alcătuit din șase secţiuni, precum și din Comisia consultativă pentru mutaţii industriale (CCMI), Observatorul Pieţei Unice (OPU), Observatorul Dezvoltării Durabile (ODD), Observatorul Pieţei Forţei de Muncă (OPFM) și Observatorul Strategiei de la Lisabona (OSL).

5

Secţiunea pentru transporturi, energie, infrastructură și societatea informaţională (TEN)

Secţiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială (ECO)

Secţiunea pentru relaţii externe (REX)

PreședinteJános Tóth (Grupul III„Activităţi diverse”Ungaria)

PreședinteFilip Hamro-Drotz (Grupul I„Angajatori”Finlanda)

PreședinteKrzysztof Pater (Grupul III„Activităţi diverse”Polonia)

PreședinteHans-Joachim Wilms (Grupul II„Angajaţi”Germania)

Secţiunea pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecţia mediului (NAT)

PreședinteStéphane Buffetaut (Grupul I„Angajatori”Franţa)

PreședinteBryan Cassidy (Grupul I„Angajatori”Regatul Unit)

Secţiunea pentru piaţa unică, producţie și consum (INT)

Observatorul Dezvoltării Durabile (ODD)

PreședinteJorge Pegado Liz (Grupul III„Activităţi diverse”Portugalia)

Observatorul Pieţei Unice (OPU)

PreședinteLeila Kurki (Grupul II„Angajaţi”Finlanda)

PreședinteJosly Piette (Grupul II„Angajaţi”Belgia)

Observatorul Pieţei Forţei de Muncă (OPFM)

Secţiunea pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale și cetăţenie (SOC)

PreședinteJoost van Iersel (Grupul I„Angajatori”Ţările de Jos)

Comisia consultativă pentru mutaţii industriale (CCMI)

PreședinteStaffan Nilsson (Grupul III„Activităţi diverse”Suedia)

Observatorul Strategiei de la Lisabona (OSL)

David Sears (Grupul I„Angajatori”Regatul Unit)

Chestori

Daniel Retureau (Grupul II„Angajaţi”Franţa)

Ludvík Jírovec (Grupul III„Activităţi diverse”Republica Cehă)

6 CESE info — Decembrie 2008/10 — Ediţie specială

Cea de a doua prioritate o constituie, așadar, Strategia de la Lisabona.

Această strategie reprezintă un proiect fundamental: co-operarea cu instituţiile UE în vederea abordării aspecte-lor legate de modernizare, societatea cunoașterii, con-curenţa internaţională, cercetare, drepturile europenilor în calitate de cetăţeni și de lucrători este soluţia esenţială pentru a contribui la reînnoirea societăţii.

Acesta este un moment propice pentru prezentarea de propuneri către instituţii, statele membre, partenerii sociali și celelalte organizaţii care au legături cu Comitetul.

Principalul obiectiv al acestor noi propuneri îl constitu-ie revitalizarea producţiei europene, ceea ce nu se poa-te face însă fără o mai bună protecţie a drepturilor și a condiţiilor de viaţă.

De aici reiese o a treia prioritate: drepturile și modelul social european – de la lupta pentru a asi-gura intrarea în vigoare a Cartei drepturilor fundamentale a UE și până la aceea pentru a asigura aplicarea sa concretă la toate nivelurile.

O condiţie esenţială pentru aceasta o constituie cunoașterea cât mai rapidă a consecinţelor deciziilor comunitare.

Prin intermediul membrilor săi și al organizaţiilor din care aceștia fac parte, Comitetul dispune de o reţea excelentă, care permite evaluarea concretă, pe teren, a impactului directivelor și al politicilor europene. Trebuie să ne asigurăm că această reţea este utilizată în mod corespunzător.

Doar astfel Comitetul va putea să își îndeplinească funcţia de asistenţă în procesul decizional al instituţiilor europene și va fi în măsură să răspundă, în diverse contexte naţionale și de or-ganizare, la următoarele întrebări: care sunt implicaţiile unei anume decizii pentru diferitele categorii sociale? Care este impactul asupra relaţiilor dintre partenerii sociali? Care sunt con-secinţele asupra progreselor sociale și civice din statele membre?

Trei priorităţi majoreTratatul de la Lisabona conţine o serie de articole care consolidează democraţia participativă.

Comitetul este primul căruia îi revine sarcina de a analiza modalităţile de aplicare efectivă a aces-tor articole: pe de o parte, asumându-și un rol tot mai important în procesul de consultare, iar pe de alta, fructificând pe deplin dreptul de iniţiativă legislativă al cetăţenilor; în sfârșit, transpunând în practică, în legislaţia derivată, aspectele privind consultarea și informarea societăţii civile.

Serioasele fracturi care traversează societatea noastră și eșecul pactelor sociale dintre angajatori, sindicate și guverne care se înregistrează în prezent impun o relansare calitativă a structurilor economice.

Parcursul meu…

Viziunea asupra perspectivelor CESE după 2008 implică eforturi pentru dezvoltarea poten-ţialului considerabil pe care acesta îl prezintă în ceea ce privește:•  promovarea schimbării în cadrul societăţii noastre;•  apărarea modelului social european.

Evaluarea consecinţelor politicilor asupra societăţii noastreUnul dintre cele mai importante obiective care trebuie vizate, astfel încât Comitetul să reflecte punctele de vedere ale societăţii, este acela de a promova evaluarea impactului real al politicilor europene asupra societăţii noastre.

Sunt membru al Comitetului din 1995 și m-am simţit în-totdeauna pe deplin angajat în politica economică și socială europeană. Printre cele mai importante avize pentru care am fost raportor, aș dori să amintesc avizul din proprie iniţiativă din 2002, intitulat „Tendinţe, structuri și mecanisme institu-ţionale ale pieţelor internaţionale de capital”.

Avizele de care m-am ocupat au avut ca subiecte, printre alte-le, politica privind concurenţa, politica industrială europea-nă și uniunea monetară (am făcut parte din grupul de studiu care a pregătit avizul Comitetului privind UEM și relaţiile industriale), precum și Strategia de la Lisabona.

Încă din anii ΄60, am început să urmăresc cu interes proble-matica europeană și am dezvoltat un interes deosebit pentru aspectele sociale și pentru cele legate de ocuparea forţei de muncă în Europa; m-am alăturat mișcării federaliste euro-pene în calitate de secretar al secţiunii de la Roma a Mișcării Tinerilor Federaliști.

Începând cu 1966, în calitate de cercetător în cadrul IAI (In-stitutul  pentru  Afaceri  Internaţionale),  al  cărui  președinte era Altiero Spinelli, m-am ocupat de politica socială și sin-dicală în Europa, ajungând astfel să colaborez cu Comitetul Economic și Social în calitate de expert în relaţiile cu ţările mediteraneene, între 1969 și 1974.

Prima mea sarcină în acest institut a constat în redactarea un eseu pe tema rolului Comitetului Economic și Social.

În anii ΄70 și ΄80, interesul meu s-a îndreptat spre activitatea sindicală,  în cadrul Confederaţiei  Internaţionale a Sindica-telor Libere (CISL), mai întâi în calitate de expert în politica internaţională, iar apoi ca secretar naţional al Federaţiei Ita-liene a Metalurgiștilor (FIM), responsabil cu politica indus-trială și contractuală și membru al Federaţiei Metalurgiștilor Europeni (FME).

M-am numărat, de asemenea, printre cei care au ajutat sin-dicatul  să  semneze  în 1984 acordul FIAT, care a pus capăt îndelungatei crize declanșate de conflictul sindical din 1980.

M-am angajat pe deplin în favoarea cooperării pentru dez-voltare, promovând ideea dezvoltării sociale a societăţii civile ca piatră de temelie a relaţiilor cu ţări terţe cum ar fi Mozam-bic, Mali, Chile și Brazilia.

În acest moment, în care las la o parte rolul „unilateral” pe care l-am îndeplinit de-a lungul întregii cariere în cadrul Comitetului, pentru a asuma o responsabilitate generală, sunt conștient de dificultăţile cu care mă voi confrunta, fiind totuși încurajat de bunele relaţii stabilite în sânul Comitetu-lui cu membrii tuturor grupurilor care îl alcătuiesc.

Noul „pact social” reprezentat de Cartă și de Tratatul de la Lisabona trebuie să devină o politică concretă, iar primul pas în acest sens constă în actualizarea agendei sociale. Clarificarea pre-vederilor dreptului muncii și definirea raportului dintre măsurile comunitare și cele naţionale sau la nivelul contractelor colective sunt esenţiale pentru a reda cetăţenilor europeni certitudine juridică și socială.

Transmiterea unor mesaje puternice: importanţa comunicăriiComitetul va trebui să dezvolte în paralel o strategie de comunicare internă și externă eficace: rapiditate, eficienţă și conţinut politic vor trebui să fie cuvintele de ordine ale activităţilor de comunicare instituţională ale unui Comitet Economic și Social modern.

Comitetul va trebui să acorde prioritate alinierii la dezbaterea politică actuală, demonstrând astfel că poate el însuși aborda în mod corespunzător și rapid teme care decurg din dezbaterea instituţională.

7CESE info — Decembrie 2008/10 — Ediţie specială

învăţămintele desprinse din experi-enţa unică a acestui proces de stabi-lire a păcii și în alte zone de conflict din lume. Avizul observă totuși că rezolvarea conflictului din această regiune este încă „în curs” și reco-mandă ca UE să continue să acorde sprijin procesului de reconciliere la nivel comunitar. De asemenea, este necesar să se ia în considerare pro-punerea de creare a unui centru eu-ropean de soluţionare a conflictelor în Irlanda de Nord.

Bazat pe rezultatele unei misiuni de informare și ale unei importan-te conferinţe desfășurate la Belfast, avizul a fost elaborat de un subco-mitet condus de Henri Malosse, care a fost deosebit de marcat de experi-enţa trăită în acest oraș. Priveliștea „zidurilor de pace” care despart co-munitatea protestantă de cea cato-lică atrage atenţia cu putere asupra faptului că mai sunt încă multe de făcut. Raportorul, Jane Morrice, își exprimă speranţa că și alţii pot învă-ţa din experienţa ţării sale.

Metodele UE de stabilire a păcii în Irlanda de Nord trebuie transmise mai departe de Jane Morrice

Agricultorilor trebuie să li se ofere „libertatea de a practica agricultura”

Avizul cuprinde un set de in-strumente specifice de soluţionare a conflictelor, care urmează a fi adap-tat astfel încât să poată servi și altor regiuni confruntate cu dificultăţi similare. Acesta identifică modalită-ţile prin care UE a influenţat schim-barea situaţiei într-o direcţie pozi-tivă, sprijinind eforturile societăţii civile, consultarea locală și include-rea tuturor grupurilor de interese – mediul politic, de afaceri, sindicate, organizaţii de voluntariat – prin utilizarea modelului parteneriatului social european. Această abordare a permis ca mai bine de jumătate din populaţie să participe la programele UE PEACE, ceea ce reprezintă o im-plicare la nivel local fără precedent.

Dar, în opinia generală, monito-rizarea avizului va fi mai importantă decât activitatea realizată până în prezent. În opinia dnei Jane Morrice, scopul este ca setul de instrumente să fie preluat de cei care contribuie la procese de stabilire a păcii în toa-

PAC, politica agricolă comună, face în prezent obiectul unei evaluări a „stării sale de sănătate”. Ca în-totdeauna, CESE și-a prezentat cu promptitudine avizul cu privire la această temă.

CESE consideră că PAC reprezin-tă unul dintre elementele de bază ale Uniunii Europene.

Agricultura joacă un rol esenţial în numeroase sectoare și teme de o importanţă majoră care constituie în prezent priorităţi absolute: schimbă-rile climatice, biodiversitatea, redu-cerea emisiilor de gaze cu efect de seră, energiile regenerabile sau gos-podărirea apei. În prezent, agriculto-rii joacă un rol multifuncţional esen-ţial: aceștia asigură respectarea celor mai înalte standarde pe plan mondi-al în domeniul siguranţei și calităţii alimentelor, al protecţiei mediului

și bunăstării animalelor; garantează aprovizionarea cu alimente sigure și diversificate și cu bioenergie durabi-lă; conservă peisajul rural și prote-jează natura; contribuie la ocuparea forţei de muncă, prin menţinerea producţiei agricole; și, în sfârșit,

te zonele în care aceștia întreprind misiuni.

Reprezentând „modelul cel mai important pe plan mondial” în materie de stabilire a procesului de pace, UE dispune de expertiza, diversitatea și resursele necesare pentru a contribui la soluţionarea

conflictelor oriunde este necesar în lume. Însă UE are mai mult decât atât. Are datoria de a acţiona în acest sens și obligaţia de a plasa procesul de făurire a păcii în centrul viitoarei orientări strategice.

●

Consolidarea relaţiilor dintre societatea civilă braziliană și Uniunea Europeană: înfiinţarea unei mese rotunde

Anul acesta, la 23 octombrie, CESE a adoptat un aviz privind relaţiile UE-Brazilia, prin care a formulat o serie de recoman-dări în cadrul noului parteneriat strategic UE-Brazilia, încheiat în iulie 2007. Principala recoman-dare a avizului se referă la înfiin-

ţarea unei mese rotunde a societăţii civile UE-Brazilia. După modelul celor existente, cu China și cu India, această nouă structură va contribui la menţinerea unui dialog permanent între societatea civilă din Brazilia și cea a Uniunii Europene.

În parteneriat cu Consiliul pentru Dezvoltare Economică și Socială din Brazilia, CESE a propus consolidarea relaţii-lor bilaterale dintre UE și Brazilia, ţară care, în ultimii ani, a dobândit un loc important pe scena internaţională. Avizul CESE ia în considerare și aspecte referitoare la mediu, la co-eziunea socială, la rolul pe care îl deţin în Brazilia compa-niile multinaţionale și cele europene, dar și, printre altele, probleme legate de educaţie, sărăcie, schimbări climatice și biocarburanţi. Odată cu înfiinţarea viitoarei mese rotunde, toate aceste teme vor face obiectul dezbaterilor din cadrul acesteia.

Menţionăm și faptul că următorul summit UE-Brazilia va avea loc în decembrie 2008, la Rio de Janeiro.

SESIUNEA PLENARĂ PE SCURT

Pentru informaţii suplimentare, vă rugăm să consultaţi adresa: http://www.eesc.europa.eu/documents/opinions/avis_en.asp?type=en

cului, necesitatea PAC, astfel încât să se evite noi discuţii intermina-bile cu privire la finanţarea acestei politici.

În sfârșit, CESE solicită Comi-siei Europene să realizeze o anali-ză mai bună și mai aprofundată a schimbărilor pe care le-a propus în ceea ce privește măsurile indi-viduale și secţiunile PAC, dat fiind că în anumite cazuri (BCAM, de-cuplarea, extinderea sistemului de licitaţie, piaţa produselor lactate, mecanismul de scoatere din cir-cuitul agricol, modularea), acestea s-ar putea să nu corespundă pe deplin nevoilor concrete și actuale ale agricultorilor și consumatorilor europeni.

●

„Revoluţionară și inovatoare”, astfel a calificat președintele Mario Sepi influenţa UE asupra procesului de pace din  Irlanda de Nord,  în urma adoptării unui aviz din proprie ini-ţiativă în plenara CESE din luna oc-tombrie. Intitulat „Rolul UE în pro-cesul de pace din Irlanda de Nord”, avizul scoate în evidenţă datoria Uniunii Europene de a transmite

Lupta împotriva fraudelor și a falsificării mijloacelor de plată

Uniunea Europeană trebuie să își îmbunătăţească strategia de lup-tă împotriva fraudelor și a falsificării mijloacelor de plată, printr-o multitudine de măsuri. În acest scop, trebuie implicate nu numai autorităţile, ci și asociaţiile de consumatori, pentru ca utilizato-rilor să li se atragă atenţia asupra riscurilor potenţiale pe care le implică folosirea mijloacelor de plată altele decât numerarul.

Comitetul Economic și Social European își exprimă regretul cu privire la faptul că iniţiativele întreprinse până acum pentru pre-venirea și combaterea fraudelor și a falsificării mijloacelor de plată s-au dovedit insuficiente pentru a stopa extinderea fenomenului. Va trebui să se îmbunătăţească cooperarea între autorităţile com-petente ale statelor membre, prevăzându-se noi iniţiative pentru asigurarea unei acţiuni de prevenire eficace a fraudelor.

Printre măsurile preconizate se numără armonizarea legislaţiilor naţionale într-o perspectivă preventivă și de represiune a fraude-lor; instituirea, pe lângă autorităţile naţionale competente, a unor arhive informatizate care să conţină informaţii privitoare la ris-curile de fraudă și dotarea Europol cu competenţe de control în prevenirea și combaterea fraudelor.

Un nou cadru pentru serviciile de interes general și globalizare

Globalizarea economică creează un nou model, în care hotărârile adoptate de anumite organisme inter-naţionale precum OMC, de exemplu, ar putea pune sub semnul întrebării su-pravieţuirea serviciilor de interes general. CESE a

elaborat, pe această temă, un aviz din proprie iniţiativă prin care invită celelalte instituţii ale UE să pregătească o dezbate-re aprofundată cu privire la necesitatea stabilirii de orientări politice privind serviciile de interes general și efectele globa-lizării. Comitetul subliniază că este esenţial să se stabilească orientări politice care să permită menţinerea actualului ca-dru juridic în domeniu.

Serviciile de interes general joacă, într-adevăr, un rol primor-dial în viaţa de zi cu zi a cetăţenilor europeni, contribuţia acestora la coeziunea socială, economică și teritorială, pre-cum și la dezvoltarea durabilă a UE, integrându-se astfel pe deplin în modelul social european. Se cuvine să amintim că serviciile sociale de interes general sunt menite să răspundă situaţiilor de fragilitate socială care pot aduce atingere inte-grităţii fizice sau morale a persoanei, în special în caz de boa-lă, bătrâneţe, incapacitate de muncă, precaritate, excluziune socială etc.

Jane Morrice

evită depopularea zonelor rurale și lăsarea suprafeţelor agricole necul-tivate. Iar toate aceste elemente vor continua să fie valabile pe viitor.

Comitetul consideră că trebuie păstrat rolul multifuncţional al agri-cultorilor și că actuala evaluare a

„stării de sănătate” a PAC ar trebui să urmărească tocmai acest obiec-tiv, oferind, în același timp, într-un mod mai general, noi răspunsuri la noua situaţie a pieţei produselor alimentare. Aceasta ar implica adap-tarea legislaţiei existente în vederea unei puneri în aplicare mai ușoare și mai directe a măsurilor de reformă. Organizarea pieţelor, simplificarea și adaptarea vor reprezenta proba-bil instrumentele-cheie care, odată adoptate și puse în aplicare, vor pu-tea garanta atingerea scopului final, și anume stabilitatea.

CESE consideră că o politică agricolă corespunzătoare la nivel european va necesita resurse fi-nanciare care să se ridice cel puţin la nivelul de până acum. Comitetul solicită sferei politice să comunice, mai bine decât până acum, publi-

8 EESC info — December 2008 — Special edition

O comunicare mai eficientă graţie noilor instrumente de comunicare

Consolidarea comunicării reprezin-tă una dintre principalele priorităţi ale noii președinţii a CESE. Prin urmare, Comitetul a dezvoltat o nouă gamă de instrumente de co-municare: „CESE în zece puncte”, o broșură care descrie în mod clar și sintetic rolul, organizarea, obiecti-vele și priorităţile CESE; „CESE în videoclipuri”, o pagină web pe site-ul internet al CESE care explică ce

Bunăstarea nu este posibilă în absenţa solidarităţii

Decembrie 2008/10 Ediţie specială

QE-A

A-08-010-RO

-N

Seminarul intitulat „O Europă a so-lidarităţii: o provocare pentru viitor”, organizat de Comitetul Economic și Social European la 29 octombrie 2008,  este  rezultatul  Forumului  ce-tăţenilor europeni desfășurat în luna iunie la Wrocław, în Polonia. Acest

evoluţiei spre o societate a asistenţei mutuale și a echilibrului social.

Criza economică și dificultăţile sociale din prezent demonstrează că autorităţile publice ar trebui să adopte

politici specifice în favoarea famili-ei, în special a familiilor sărace, care reprezintă primele victime ale crizei economice mondiale.

●

seminar a scos în evidenţă conceptul de„solidaritate”, propunându-l ca o soluţie de rezolvare a actualei crize financiare și sociale.

Parte integrantă a sloganului dlui Mario Sepi, noul președinte a CESE, cuvântul „solidaritate” a primit, în

cadrul acestui seminar, o semnifica-ţie socială sporită.

Dna Leila Kurki, noul președinte al Secţiunii pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale și cetăţenie a CESE, a insistat cu putere asupra faptului că „o politică socială care încurajează solidaritatea nu este un lux”.

Participanţii la seminar au trans-mis următorul mesaj: solidaritatea nu decurge în mod automat din creșterea economică și presupune totodată acţiuni concrete și o atitudi-ne angajată. Participanţii au sublini-at că societatea nu poate, în prezent, să se dezvolte fără valori umane și fără solidaritate. Criza actuală con-stituie cea mai evidentă dovadă în acest sens. Aceste valori se cultivă și se dezvoltă în primul rând în sânul familiei.  Familiile  reprezintă  cheia 

Participanţii în timpul seminarului

Agenda Europa aduce Europa în școli

La 21 octombrie, dl Dimitris Dimi-triadis, fostul președinte al CESE, i-a întâmpinat pe reprezentanţii DG SANCO din cadrul Comisiei Euro-pene și pe reprezentanţii organiza-ţiei Generaţia Europa, cu ocazia ce-remoniei de semnare a proiectului Agenda Europa.

Agenda Europa este o agendă practică, cuprinzând informaţii des-pre UE, destinată elevilor cu vârste cuprinse între 15 și 18 ani și care va fi difuzată în școli. CESE va deveni a doua instituţie, după Comisia Euro-peană, care va finanţa acest proiect și va participa la desfășurarea lui. Partea consacrată CESE îi va infor-ma pe tinerii cetăţeni europeni cu privire la importanţa implicării în societatea civilă europeană.

Iniţiată  de DG  SANCO,  agenda este coordonată de Generaţia Euro-pa și a fost creată în scopul infor-mării tinerilor europeni cu privire

la drepturile pe care le au în cali-tate de consumatori. În scurt timp, aceasta a devenit material didactic, utilizat în clasă de către profesori și elevi, oferind informaţii cu privire la toate aspectele Uniunii Europene și pe diverse teme, precum instituţi-ile europene, responsabilitatea faţă de mediu, educaţia și planificarea carierei.

Agenda este difuzată gratuit, în 22 de limbi, în peste 18 000 de insti-tuţii școlare din toate cele 27 de sta-te membre ale UE. CESE va partici-pa la elaborarea ediţiei pentru anul școlar 2009/2010. Au participat la ceremonie: dna Jacqueline Minor, director pentru protecţia consu-matorului în cadrul DG SANCO, dna Catie Thorburn, președintele fundaţiei Generaţia Europa și dna Ginette Nabavi, administrator în cadrul DG SANCO. ●

PE SCURT

Audierea privind soluţiile inovatoare din punct de vedere social la provocările în materie de transporturi și energie

Audierea organizată la 26 septem-brie 2008 la Consiliul General al Departamentului Côtes d’Armor (St  Brieuc,  Franţa)  în  cadrul  gru-pului de studiu al CESE „Consecin-ţele sociale ale evoluţiei binomului transporturi-energie” (raportor: dna

Batut) a constituit o ocazie pentru diferitele componente ale societăţii civile organizate din regiunea Bre-tania care activează în domeniul transporturilor și al energiei de a schimba punctele lor de vedere. Participanţii au accentual faptul că

De la stânga la dreapta: Mihai Manoliu, Mattia Pellegrini și Laure BatutDe la stânga la dreapta: Jacqueline Minor, Catie Thorburn, Ginette Nabavi și Dimitris Dimitriadis

schimbările structurale au influ-enţat în mod considerabil evoluţia preţului combustibilului și al măr-furilor (spre exemplu, pescuitul, serviciile de transport rutier), că recenta creștere a preţurilor trans-porturilor și energiei reprezintă un risc pentru coeziunea socială, și că acest risc poate fi atenuat prin inovare politică și prin voinţa de a revizui anumite practici. Dl Mattia Pellegrini, membru al cabinetului vicepreședintelui Comisiei Euro-pene însărcinat cu politica în do-meniul transporturilor, a subliniat rolul esenţial pe care îl joacă CESE în promovarea dezbaterii pe această temă la nivel european, și a salutat abordările inovatoare din punct de vedere social adoptate de Consiliul General al Departamentului Côtes d’Armor, care, în opinia sa, ar tre-bui să constituie un exemplu pentru alte regiuni din Europa. ●

este CESE și care este activitatea pe care acesta o desfășoară, prin inter-mediul unor videoclipuri privitoare la diverse evenimente și activităţi importante ale Comitetului (dispo-nibilă la adresa: http://www.eesc.eu-ropa.eu/activities/press/media/AV/index_en.asp). CESE pregătește, de asemenea, o broșură care urmează să fie publicată în ianuarie 2009; aceasta are ca scop prezentarea și

descrierea priorităţilor Comitetului pentru primul semestru 2009, în care Președinţia Consiliului Uniu-nii Europene va fi asigurată de Re-publica Cehă.

Toate aceste instrumente, și nu-meroase altele, fac parte din noua strategie de comunicare a CESE.

●

RedactorChristian Weger

Redactori adjuncţiVincent BastienIsolde JuchemSimona TraniNathalie Vernick

Coordonare generalăAgnieszka Nyka

CESE info se publică de nouă ori pe an, în timpul sesiunilor plenare ale CESE.Versiuni tipărite ale CESE info în limbile germană, engleză și franceză sunt disponibile gratuit la biroul de presă al Comitetului Economic și Social European.CESE info este de asemenea disponibil în cele 22 de limbi în format PDF, pe site-ul internet al Comitetului, la:http://www.eesc.europa.eu/activities/press/eescinfo/index_en.aspCESE info nu reprezintă o transcriere oficială a dezbaterilor CESE; pentru aceasta, vă rugăm să consultaţi Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau celelalte publicaţii ale Comitetului.Reproducerea sa este permisă cu condiţia menţionării CESE info ca sursă și a trimiterii unei copii către editor.

Tiraj: 15 500 de exemplare.Următorul număr: ianuarie 2009.

TipăriT 100 % pe hârTie reciclaTă

Adresa:Comitetul Economic și Social EuropeanClădirea Jacques DelorsRue Belliard 99, B-1040 BruxellesTel. (32-2) 546 93 96 sau 546 95 86Fax (32-2) 546 97 64

E-mail: press@eesc.europa.eu Internet: http://www.eesc.europa.eu/

CESE Info în 22 de limbi: http://www.eesc.europa.eu/activities/press/eescinfo/index_en.aspCESE info