DREPTUL SECURITĂŢII SOCIALE

CURS UNIVERSITAR

2011

2

CAPITOLUL I

INTRODUCERE ÎN

DREPTUL SECURITĂŢII SOCIALE

1. Securitatea socială şi riscurile sociale

Cuvântul securitate îşi are originea în latinescul securitas (în franceză –sécurité, în engleză security); el înseamnă protecţie, apărare, stare de siguranţă,faptul de a fi pus la adăpost de orice pericol1.

Securitatea socială este garanţia acordată fiecărei persoane ca în oriceîmprejurare să dispună de mijloacele necesare pentru asigurarea proprieisubzistenţe, precum şi pe cea a familiei sale în condiţii decente. 2

Conţinutul acestei expresii constă în contracararea consecinţelor unorevenimente diverse, calificate în genere riscuri sociale.3

Această concluzie rezultă din importante documente internaţionale,inclusiv Convenţia nr. 102/1952 a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, careutilizează expresia securitate socială şi îi precizează conţinutul.

Documentele respective se referă la un mănunchi de evenimente caredetermină puterea statală să asigure protecţie în tot sau în parte populaţiei sale.

Sunt considerate astfel de evenimente:– boala;– maternitatea;– invaliditatea;– bătrâneţea;– accidentul de muncă şi boala profesională;– decesul (protecţia urmaşilor);– sarcinile familiale;– şomajul.Aşadar, noţiunea de securitate socială este asociată unei liste de

evenimente care, în pofida unei varietăţi aparente, prezintă caracteristicicomune, ele fiind, de fapt riscuri sociale, adică riscuri de natură să determinereducerea ori suprimarea capacităţii de câştig a persoanelor (în primul rând,salariate).

Având în vedere efectele lor, riscurile sociale sunt acele evenimente careau incidenţă comună asupra situaţiei economice a indivizilor prin diminuareaveniturilor sau, invers, prin creşterea cheltuielilor.

Într-adevăr, există anumite evenimente susceptibile de a împiedica opersoană să dobândească un venit normal dintr-o activitate profesională. Dinacest punct de vedere, riscurile sociale pot fi riscuri fizice şi riscuri economice.

Riscurile fizice apar atunci când forţa de muncă este alterată, redusă saupierdută. Aceste riscuri pot fi de origine profesională şi anume în caz de accident

1 Dicţionarul explicativ al limbii române (coordonatori Ion Coteanu, Luiza Seche, Mircea Seche), ediţia a II-a, EdituraUniversul Enciclopedic, Bucureşti, 1998, p. 969.2 Jean Jacques Dupeyroux, Michel Borgetto, Robert Lafore, Rolande Ruellan, Droit de la sécurité sociale, 14e éditionpar Roland Reullan, 2001, Dalloz, Paris, p. 2.3 Maryse Badel, Droit de la sécurité sociale, Ellipses Édition marcheting, S.A., Paris, 2007, p. 8.

3

de muncă sau boală profesională şi de origine extraprofesională în alte cazuri, depildă: boală, maternitate, invaliditate, bătrâneţe, deces, văduvie.

Riscurile economice sunt generate de situaţiile în care forţa de muncă,fără să fie alterată, este imposibil de exercitat, datorită lipsei de locuri de muncădisponibile; este cazul şomerilor.

Există, de asemenea, riscuri care constau în reducerea nivelului de traiprin creşterea cheltuielilor în situaţii excepţionale, de exemplu, cumpărarea demedicamente în caz de boală, majorarea chiriilor în anumite perioade,întreţinerea unor membrii ai familiei aflaţi în nevoie etc.

S-a mai considerat1 că securitatea socială constituie o garanţie contrariscurilor de ordin:

– psihologic: boală, maternitate, invaliditate, deces, bătrâneţe, care potafecta persoanele, antrenând astfel o reducere sau pierdere a câştigurilor;

– profesional: accidente de muncă şi boli profesionale.

Securitatea socială, care ocupă un loc însemnat în viaţa cotidiană a maimultor oameni începe adesea înainte de naştere (îngrijirile prenatale) şi seprelungeşte după moarte (pensiile de urmaş).

Desigur că repararea consecinţelor riscurilor sociale se face în scopulgarantării securităţii economice a persoanelor supuse acestor riscuri.

Având în vedere că scopul politicilor de securitate socială este în definitivde a aboli starea de nevoie, asigurând fiecărui cetăţean un venit suficient pentrua satisface în orice moment nevoile sale, dreptul securităţii sociale ar putea fidefinit şi ca dreptul la o redistribuire destinată să garanteze securitateaeconomică individuală2.

Politicile de securitate socială, înţelese ca politici de securitate economică,comportă eforturile tinzând la securitatea locului de muncă, a câştigului şi acapacităţii de muncă (îngrijirile medicale, de exemplu), precum şi amenajareaunui sistem de distribuire a venitului de înlocuire în timpul perioadelor deinactivitate forţată.

Securitatea socială necesită existenţa unei vaste organizaţii naţionale deîntrajutorare obligatorie care nu poate să atingă deplina sa eficacitate decât dacăea reprezintă un caracter de foarte mare generalitate atât în privinţa persoanelorocrotite, cât şi în cea a riscurilor pe care le acoperă. Idealul său este caansamblul populaţiei unei tări să fie protejată împotriva ansamblului factorilor deinsecuritate.3

2. Sistemele de securitate socială

Expresia securitate socială este utilizată nu numai în sintagma politicile desecuritate socială, dar şi în cea sistemele de securitate socială.

Cele două noţiuni nu sunt sinonime. Pe când prima se plasează pe planulscopurilor, cea de a doua evocă o anumită amenajare a mijloacelor.

1 Martine Meunier-Boffa, Droit sociale, Edition Litéc, Paris, 1991, p. 29.2 Ibidem.3 Maryse Badel, op. cit., p. 8.

4

În plus, conceptului drept de securitate socială i se asociază cel de„sistem de securitate socială“1.

Într-adevăr, trebuie avută în vedere că în aproape toate ţările lumiianumite norme juridice sunt calificate „sisteme de securitate socială“ menite săorganizeze o redistribuire financiară, adică, pe de o parte, o prelevare, iar pe dealta, o repartiţie a fondurilor prelevate între beneficiarii acestei redistribuiri.

În aceste condiţii, dreptul securităţii sociale poate fi definit ca oredistribuire destinată să garanteze securitatea economică a persoanelor.

3. Definiţia şi obiectul dreptului

securităţii sociale

Astfel, având în vedere evenimentele care constituie riscuri sociale, elpoate fi definit ca dreptul indemnizaţiilor pentru consecinţele acestor evenimente.

Plecând de la scop, adică de la împrejurarea că prin securitatea socială seurmăreşte de fapt securitatea economică a indivizilor, dreptul securităţii socialeeste dreptul redistribuirilor destinat să garanteze această securitate economică;el înglobează şi dispoziţiile legale de protecţie a angajatului contra concedierii şide protecţie a salariului2.

Aceste definiţii, se poate constata, sunt în mare parte unilaterale, ele ţinseama numai de finalitatea securităţii sociale şi anume acoperirea concretă ariscurilor sociale în cazul apariţiei lor. Sigur că acesta este scopul suprem, celmai important, dar până să se ajungă efectiv la împlinirea lui sunt necesarecomplexe măsuri organizatorice, activităţi, instituţii şi acţiuni de pregătire şipunere în practică a măsurilor de securitate socială. Cu alte cuvinte, relaţiilesociale, care se nasc în acest domeniu, sunt mult mai complexe. Ele nu mai audependenţă cvasitotală faţă de raporturile juridice de muncă şi nu reprezintă doaro consecinţă a asigurărilor sociale pe care aceste raporturi le presupun. Într-adevăr, securitatea socială este aplicabilă tot mai mult altor categorii depersoane care au nevoie de protecţie în afara oricărei asigurări şi nu doarsalariaţilor; este vorba de aşa numita asistenţă socială.

În considerarea celor ce preced, definim dreptul securităţii sociale ca acearamură autonomă a sistemului dreptului alcătuită din ansamblul normelor juridicecare reglementează atât relaţiile de asigurări sociale, cât şi pe cele de asistenţăsocială3.

4. Asigurările sociale-instituţie a dreptului

securităţii sociale

În literatura juridică au fost exprimate mai multe puncte de vedere înlegătură cu noţiunea asigurărilor sociale.

1 Martine Meunier-Boffa, op. cit., p. 5 şi următ.2 Ibidem, p. 8 şi 12.3 A se vedea şi Alexandru Athanasiu, op. cit., p. 24.

5

Astfel1, ele sunt o verigă importantă a sistemului financiar şi de credit,cuprinzând acele relaţii economice, exprimate în formă bănească, prin mijlocireacărora se repartizează şi se utilizează fondurile băneşti necesare ocrotiriipersonalului muncitor, cooperatorilor şi membrilor lor de familie în caz depierdere temporară sau definitivă a capacităţii de muncă, la bătrâneţe şi în multealte cazuri.

Se precizează că asigurările sociale sunt cel mai important mijloc derealizare a protecţiei populaţiei active (în special a salariaţilor) în caz de pierderea veniturilor din cauză de şomaj, maternitate, îmbolnăviri, invaliditate, bătrâneţesau decesul asiguratului cu moştenitor dependenţi (fără posibilităţi de a seîntreţine pe cont propriu).2

Ca instituţie juridică, asigurările sociale constituie un ansamblu de normeobligatorii privind asigurarea materială de bătrâneţe, boală sau accident apersoanelor care sunt subiecte într-un raport juridic de muncă sau a altorcategorii de persoane prevăzute de lege, precum şi a urmaşilor acestora. Dinconţinutul acestei instituţii fac parte şi dispoziţiile legale privind structura,funcţionarea şi atribuţiile organelor înfiinţate în scopul înfăptuirii dreptului laasigurare materială, precum şi cele referitoare la constituirea şi utilizareafondurilor băneşti necesare3.

De asemenea, în noţiunea de asigurări sociale se cuprind şi normelejuridice privind recuperarea socială şi profesională a persoanelor care, fiindîncadrate în muncă, nu mai pot lucra în meseria sau profesia lor, ca urmare aunor accidente, boli profesionale sau altor boli care produc invaliditate.

Raporturile de asigurări sociale reprezintă aşadar relaţiile juridice care senasc, se modifică şi sting în legătură cu acoperirea unor riscuri sociale.

Trăsăturile lor caracteristice sunt considerate următoarele:4

– subiectele raportului de asigurare sunt, pe de o parte, persoana fizică(asiguratul), iar pe de altă parte organizaţia de asigurări prin organismelecompetente;

– conţinutul raporturilor de asigurare este în esenţă alcătuit din dreptulasiguratului la primirea indemnizaţiei de asigurări sociale şi obligaţia corelativă ainstituţiei de asigurări de a o plăti şi din obligaţia asiguratului de a vira contribuţiade asigurări sociale corelativă cu dreptul instituţiei de asigurare de a pretindeplata contribuţiei (raport juridic de tip comutativ);

– raportul de asigurare se naşte, ca regulă, ex lege neavând la bazăvoinţa subiectelor sale;

– conţinutul raportului de asigurare este prestabilit prin lege;– obiectul raportului de asigurare constă, în principal, din furnizarea unor

prestaţii ce reprezintă venituri de înlocuire a câştigului profesional (salariu, alteforme de venit profesional).

1 A se vedea Gh.D. Bistriceanu, Sistemul asigurărilor sociale din România, Editura Academiei României, Bucureşti,1968, p. 109-110.2 A se vedea Elena Zamfir, Cătălin Zamfir (coordonatori), Politici sociale, România în context european, EdituraAlternative, Bucureşti, 1995, p. 80.3 A se vedea Sanda Ghimpu, Ion Traian Ştefănescu, Şerban Beligrădeanu, Gheorghe Mohanu, op. cit, p. 269.4 Alexandru Athanasiu, op. cit., p. 29.

6

Intră în categoria acestor raporturi cele privind:– pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale;1

– asigurările sociale de sănătate;– asigurările pentru accidente de muncă şi boli profesionale;– asigurările pentru şomaj.

5. Asistenţa socială – instituţie a dreptului

securităţii sociale

Asistenţa socială desemnează un ansamblu de instituţii, programe,măsuri, activităţi profesionalizate, servicii specializate de protejare a persoanelor,grupurilor, comunităţilor cu probleme speciale, aflate temporar în dificultate, care,din cauza unor motive de natură economică, socio-culturală, biologică saupsihologică, nu au posibilitatea de a realiza prin mijloace şi eforturi proprii unmod decent de viaţă. 2

În ceea ce ne priveşte, considerăm că asistenţa socială este ocomponentă esenţială a securităţii sociale reprezentată de un sistem de normejuridice prin care se pun în aplicare măsurile de protecţie şi acordare a unorprestaţii familiilor cu copii, diferitelor categorii de minori şi bătrâni, persoanelor cuhandicap şi altor beneficiari, suportate, după caz, din bugetul de stat saubugetele locale.

După cum se constată, elementele principale ale definiţiei sunt date desfera persoanelor aflate în nevoie, de structura de organizare şi funcţionare,precum şi de modul de finanţare a sistemului de asistenţă socială.

Nevoia socială constituie ansamblul necesităţilor a căror satisfacere esteindispensabilă pentru asigurarea unui nivel şi stil de viaţă adaptate nivelului dedezvoltare şi statutului celor vizaţi.

Într-o clasificare, evident sumară, nevoile pot fi: primare, adică acelea caresunt indispensabile vieţii, cum ar fi hrana, îmbrăcămintea etc.; secundare, caresunt necesare, dar nu indispensabile pentru a supravieţui: lectură, recreere;terţiare sunt cele nesemnificative, de exemplu cadourile.

Sărăcia absolută, sau marea sărăcie, este o situaţie în care nevoilefundamentale nu sunt satisfăcute.

Sărăcia relativă este definită în raport cu nevoile sociale comparative. ÎnUniunea Europeană se consideră că sunt sărace persoanele care dispun deresurse atât de reduse încât nu pot accede la modul de viaţă pe care oamenii îlgăsesc normal pentru societatea în care trăiesc.

În conformitate cu dispoziţiile art. 2 din Legea nr. 47/20063, asistenţasocială, componentă a sistemului de protecţie socială, este ansamblul de instituţiişi măsuri prin care statul, prin autorităţile administraţiei publice centrale şi locale,

1 La data de 1 octombrie 2010, în România erau înregistraţi 5.498.000 de pensionari (ttp://www.mmuncii.ro/ro/543-view.html).2 Elena Zamfir, Cătălin Zamfir, Politici sociale. România în context european, Editura Alternative, Bucureşti, 1995, p.100.3 Privind sistemul de asistenţă socială (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 239 din 16 martie 2006).

7

colectivitatea locală şi societatea civilă intervin pentru prevenirea, limitarea sauînlăturarea efectelor temporare ori permanente ale unor situaţii care pot generamarginalizarea sau excluziunea socială a persoanei, familiei, grupurilor oricomunităţilor.

Spre deosebire de raporturile de asigurări sociale, care au o sferă decuprindere mai redusă datorită calităţii de asigurat şi care, la rândul său, estecondiţionată de o anumită situaţie juridică, de exemplu, cea de salariat,raporturile de asistenţă socială au o arie de cuprindere mult mai extinsă, derivatădin noţiunea de nevoie. Într-adevăr, asistenţa socială are o vocaţie universalăpentru că nevoia, odată dovedită, permite accesul tuturor categoriilor depersoane defavorizate, adică a celor aflaţi în situaţii dificile din punct de vederematerial, la prestaţiile ce se acordă în astfel de situaţii.

Asistenţa socială este finanţată pe principiul solidarităţii naţionale, iar dinsumele alocate se plătesc diverse ajutoare şi alocaţii şi se acordă prestaţii înnatură (masa la cantinele de ajutor social, întreţinerea în şcoli speciale, creşe,maternităţi, cămine de bătrâni, cămine spital etc.).

Raporturile de asistenţă socială se caracterizează, în principal, prinurmătoarele:1

– sunt reglementate exclusiv prin lege;– subiectele lor sunt persoanele fizice aflate în nevoie, pe de o parte şi

statul, prin organismele sale specializate, pe de altă parte;– în conţinutul acestor raporturi intră dreptul persoanelor asistate social de

a primi prestaţiile în bani sau în natură stabilite de lege, precum şi obligaţiaorganelor specializate ale statului de a le acorda;

– prestaţiile au un cuantum forfetar şi ele nu sunt în mod obligatoriusuccesive ca cele de asigurări sociale.

6. Principiile dreptului securităţii sociale

Şi în dreptul securităţii sociale se întâlnesc două categorii de principii:– principii generale fundamentale ale sistemului dreptului;– principii proprii dreptului securităţii sociale.Principiile generale, fundamentale, sunt idei de bază ce se regăsesc în

întreaga legislaţie naţională. Aceste principii, se apreciază2, a fi următoarele:– principiul asigurării bazelor legale de funcţionare a statului;– principiul libertăţii şi egalităţii;– principiul responsabilităţii;– principiul echităţii şi justiţiei.Fiind principii ale întregului sistem de drept, se regăsesc în fiecare

ramură, deci şi în dreptul securităţii sociale.Dar, aşa cum am menţionat, fiecare ramură de drept se caracterizează

prin anumite principii specifice.Principiile cele mai importante ale dreptului securităţii sociale pot fi

considerate următoarele:

1 A se vedea Alexandru Athanasiu, op. cit., 29-30.2 Nicolae Popa, op. cit., p. 120-130.

8

–principiul egalităţii;–principiul universalităţii;–principiul asigurării obligatorii;–principiul finanţării de la bugetul statului a prestaţiilor necontributive;–principiul indexării şi compensării cuantumului prestaţiilor.

7. Izvoarele dreptului securităţii sociale

În doctrina juridică se fac referiri la două categorii de izvoare ale dreptului:izvoare materiale şi izvoare formale1.

Prin izvoare materiale se au în vedere sursele, factorii de determinare şicreare, geneza dreptului.

Prin izvoare formale sau juridice se înţeleg mijloacele cu ajutorul cărora seexprimă izvoarele materiale, forma pe care o îmbracă dreptul în ansamblulnormelor sale. În acest sens, Hegel arăta că dreptul trece în existenţa faptică maiîntâi prin formă, prin faptul că este pus ca lege2.

Într-adevăr, pentru a-şi îndeplini rolul lor în organizarea şi funcţionareasocietăţii, normele juridice trebuie exprimate în anumite forme, proprii dreptului,care poartă denumirea de acte normative. În funcţie de organul emitent, ele pot filegi, ordonanţe, hotărâri, ordine etc. În accepţiunea juridică, aceste actenormative constituie izvoare de drept.

Aşadar, actele normative care reglementează relaţiile de securitatesocială constituie izvoarele dreptului securităţii sociale.

În dreptul securităţii sociale este utilizată metoda reglementării directe prinacte ale puterii, mai exact prin lege. Potrivit dispoziţiilor art. 72 alin. 3 lit. i dinConstituţie, în legislaţia noastră orice reglementare în materia securităţii socialeface obiectul legii organice3.

Sunt foarte multe acte normative, având rangul de lege, care constituieizvoare ale dreptului securităţii sociale, de exemplu:

–Legea nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii4;–Legea nr. 49/1999 privind pensiile I.O.V.R.5;–Legea nr. 17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice6;–Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat7;–Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi

stimularea ocupării forţei de muncă.8

–Legea nr. 47/2006 privind sistemul naţional de asistenţă socială9;

1 A se vedea, de exemplu: Nicolae Popa, Mihail-Constantin Eremia, Simona Cristea, op. cit., p. 162-163; IonCraioveanu, op. cit., p. 369-370.2 Hegel, Principiile filozofiei dreptului, Editura Academiei, Bucureşti, 1969, p. 242.3 Alexandru Athanasiu, op. cit., p. 30.4 Republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 8 februarie 1999.5 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 1 aprilie 1999, modificată ulterior.6 Republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 157 din 6 martie 2007, modificată prin Ordonanţa deurgenţă a Guvernului nr. 43/2010 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 316 din 13 mai 2010).7 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 401 din 20 iulie 2001, modificată ulterior.8 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 103 din 6 februarie 2002, modificată ulterior.9 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 239 din 16 martie 2006.

9

-Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii1

- Legea nr. 263/2010 privind sistemul unic de pensii publice2

- Legea nr. 277/2010 privind alocația pentru susținerea familiei3 etc.;Ordonanţele pot fi izvoare ale dreptului securităţii sociale dacă îndeplinesc

condiţia de a reglementa relaţii de securitate socială. Are un astfel de caracter,de exemplu, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediulși indemnizația lunară pentru creșeterea copiilor4, Ordonanţa de urgenţă aGuvernului nr. 158/2006 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări socialede sănătate5, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 67/2007 privind egalitateade tratament între femei şi bărbaţi în cadrul schemelor de securitate socială6

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 etc7.Hotărârile Guvernului pot fi excepţional izvoare ale dreptului securităţii

sociale. Ele se emit în baza şi în vederea executării legii. Au un asemeneacaracter, de pildă, hotărârile prin care sunt indexate pensiile şi alte drepturi deasigurări sociale, precum şi alocaţiile de hrană pentru consumurile colective dinunităţile de asistenţă socială etc.

Pot avea calitatea de izvoare ale dreptului securităţii sociale ordinele şiinstrucţiunile miniştrilor, diferite norme metodologice sau tehnice, date înaplicarea unor dispoziţii legale care reglementează relaţii de securitate socială.

Intră în această categorie, de exemplu:- Ordinul nr. 340/2001 al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei

pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privindsistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale8.

- Ordinul nr. 469/2001 al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări desănătate pentru aprobarea Listei cuprinzând bolile de care asiguraţii beneficiazăîn tratament ambulatoriu, de medicamente eliberate fără contribuţie personală,decontate din Fondul de asigurări sociale de sănătate;9

- Ordinul nr. 653/2001 al ministrului sănătăţii, privind asistenţa medicală apreşcolarilor, elevilor şi studenţilor.10

- Ordinul nr. 79/2002 al Secretariatului de Stat pentru Persoanele cuHandicap privind aprobarea costului mediu lunar de întreţinere în instituţiile deprotecţie specială a persoanelor cu handicap pe baza căruia se stabileştecontribuţia de întreţinere datorată de persoanele cu handicap asistate desusţinătorii legali ai acestora11.

1 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006.2 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 850 din 20 decembrie 2010, modificată ulterior.3 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 30 decembrie 2010.4 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 10 decembrie 2010.5 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1074 din 29 noiembrie 2005, modificată ulterior.6 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 29 iunie 2007.7 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 29 iunie 2007.8 Publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 10 mai 2001, modificat ulterior.9 Publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 6 septembrie 2001, modificat ulterior.10 Publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 777 din 5 decembrie 2001, modificat ulterior.11 Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 554 din 29 iulie 2002.

10

- Ordinul nr. 383/2005 al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei,pentru aprobarea standardelor generale de calitate privind serviciile sociale şi amodalităţii de evaluare a îndeplinirii acestora de către furnizori;1

- Ordinul nr. 95/2006 al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia DrepturilorCopilului, pentru aprobarea Metodologiei de lucru privind colaborarea dintredirecţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului şi serviciile publice deasistenţă socială/persoane cu atribuţii de asistenţă socială, în domeniul protecţieidrepturilor copilului;2

- Ordinul nr. 280/2006 al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei,privind aprobarea Procedurii de lucru în vederea constituirii, actualizării şiaccesării Registrului electronic unic al serviciilor sociale; 3

- Ordinul nr. 61/2007 al ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şansepentru aprobarea metodologiei de autorizare a interpreţilor limbajului mimico-gestual şi a interpreţilor limbajului specific persoanei cu surdocecitate etc.4

În afară de normele interne şi cele europene pot fi izvoare ale dreptuluisecurităţii sociale. Avem în vedere Regulamentului (CEE) nr. 1408/71 referitor lasistemele de securitate socială care se aplică angajaţilor, lucrătorilorindependenţi şi membrilor lor de familie care se deplasează în interiorulComunităţii,5 Regulamentului (CEE) nr. 574/72 care stabileşte modalităţile deaplicare a Regulamentului (CEE) nr. 1408/716, Regulamentul (CE) nr. 883/2004privind coordonarea sistemului de securitate socială7, Regulamentul (CE) nr.458/2007 privind Sistemul european de statistici integrate privind protecţiasocială8 etc.

Pot fi izvoare ale dreptului securităţii sociale convenţiile, tratatele etc.încheiate sau ratificate de ţara noastră.

Unele din aceste norme sunt adoptate de Organizaţia Internaţională aMuncii. România a ratificat Convenţia nr. 24/1927 privind asigurările în caz deboală (în industrie) şi Convenţia nr. 117/1962 privind politica socială (obiective şinorme de bază). Convenţia 183/2000 privind revizuirea Convenţiei (revizuită)asupra protecţiei maternităţii din 1952, adoptată la cea de-a 88-a sesiunea aConferinţei Generale a Organizaţiei Internaţionale a Muncii la Geneva la 15 iunie20009.

Convenţiile şi acordurile bilaterale, încheiate de ţara nostră, în domeniulasigurărilor sociale sunt de asemenea izvoare ale dreptului securităţii sociale, deexemplu:

1 Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 709 din 5 august 2005.2 Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 305 din 5 aprilie 2006.3 Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 330 din 12 aprilie 2006.4 Publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 662 din 27 septembrie 2007.5 Publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 149 din 5 iulie 1971.6 Publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 74 din 27 martie 1972.7 Publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 166 din 30 aprilie 2004.8 Publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 113 din 30 aprilie 2007.9 Ratificat prin Legea nr. 452/2000 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 535 din 23 iulie 2000).

11

- Convenţia între România şi Marele Ducat de Luxemburg în domeniulsecurităţii sociale, semnat la Bucureşti, la 18 noiembrie 2004, ratificat prin Legeanr. 298/2005;1

- Convenţia între România şi Spania în domeniul securităţii sociale,semnată la madrid, la 24 ianuarie 2006, ratificată prin Legea nr. 408/2006;2

- Acordul între România şi Guvernul Republicii Elene pentru reglemenareacompensarii contribuţiilor de asigurări sociale ale refugiaţilor politici grecirepatriaţi din România, semnat la Atena la 23 februarie 1996, ratificat prin Legeanr.63/19963;

- Acordul între Romania şi Turcia în domeniul securităţii sociale, semnat laAnkara, la 6 iulie 1999, ratificat prin Legea nr. 551/20024;

- Acordul între România şi Regatul Ţărilor de Jos pentru exportulprestaţiilor de securitate socială, semnat la Bucureşti, la 13 noiembrie 2001,ratificat prin Legea nr. 477/20025;

- Acordul între România şi Republica Cehă în domeniul securităţii sociale,semnat la Bucuresti, la 24 septembrie 2002, ratificat prin Legea nr. 223/20036;

- Acordul între România şi Republica Federală Germania privindsecuritatea socială, semnat la Bucureşti, la 8 aprilie 2005, ratificat prin Legea nr.406/2005;7

- Acordul între România şi Ungaria în domeniul securităţii sociale, semnatla Bucureşti, la 20 octombrie 2005, ratificat prin Legea nr. 296/2006;8

- Acordul între România şi Bulgaria privind securitatea socială, semnat laSofia, la 21 octombrie 2005, ratificat prin Legea nr. 409/2006;9

- Acordul între România şi Austria în domeniul securităţii sociale, semnatla Bucureşti, la 28 octombrie 2005, ratificat prin Legea nr. 295/2006;10

- Acordul între România şi Macedonia în domeniul securităţii sociale,semnat la Bucureşti, la 27 februarie 2006, ratificat prin Legea nr. 326/2007;11

- Acordul între România şi Republica Portugheză în domeniul securităţiisociale, semnat la Bucureşti, la 1 august 2006, ratificat prin Legea nr.327/2007.12

- Acordul între România şi Republica Coreea în domeniul securităţiisociale, semnat la Seul, la 11 sepembrie 2008, ratificat prin Legea nr.327/2009.13

- Acordul între România şi Canada în domeniul securităţii sociale, semnatla Ottawa, la 19 noiembrie 2009, ratificat prin Legea nr. 183/2010.1

1 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 963 din 31 octombrie 2005.2 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 949 din 24 noiembrie 2006.3 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 23 aprilie 1997.4 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 29 octombrie 2002.5 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 30 iulie 2002.6 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 29 mai 2003.7 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1194 din 30 decembrie 2005.8 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 603 din 12 iulie 2006.9 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 21 noiembrie 2006.10 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 14 iulie 2006.11 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 817 din 30 noiembrie 2007.12 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 din 30 noiembrie 2007.13 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 744 din 2 noiembrie 2009.

12

Sunt asemenea izvoare: Constituţia, alte legi, decretele, ordonanţele şihotărârile Guvernului, normele internaţionale, diferite acte normative.

Cel mai important izvor al dreptului, în general, deci şi al dreptuluisecurităţii sociale, este legea fundamentală. Într-adevăr, Constituţia înscrie,printre drepturile fundamentale ale cetăţenilor, şi pe cele privind securitateasocială. Astfel, ea prevede:

– dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat. Statul este obligat să iamăsuri pentru asigurarea igienei sau a sănătăţii publice;

– salariaţii au dreptul la protecţia socială a muncii, în sensul că măsurilede protecţie care privesc securitatea şi igiena muncii, regimul de economie,repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţiigrele şi alte situaţii specifice trebuie normate cu prioritate şi în conformitate cuanumite prevederi minimale sau maximale (art. 38);

– statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţiesocială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent. Cetăţenii audreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală, laajutor de şomaj şi alte forme de asistenţă socială stabilite de lege (art. 43);

– statul acordă alocaţie de stat pentru copii şi ajutoare pentru îngrijireacopiilor bolnavi şi handicapaţi (art. 45).

Toate aceste dispoziţii au valoare de principiu pentru dreptul securităţiisociale; ele sunt dezvoltate şi concretizate prin diferite acte normative carereglementează relaţiile de securitate socială.

1 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 719 din 28 octombrie 2010.

13

CAPITOLUL II

ASIGURĂRILE SOCIALE DE SĂNĂTATE

1. Noţiune şi reglementare

Asigurările sociale de sănătate reprezintă principalul sistem de finanţare aocrotirii sănătăţii populaţiei care asigură accesul la un pachet de servicii de bazăpentru asiguraţi1.

Conform Dicţionarului explicativ al limbii române, prin ocrotirea sănătăţiise înţelege un complex de măsuri luate de stat pentru prevenirea bolilor, întărireaşi refacerea sănătăţii, prelungirea vieţii şi a capacităţii de muncă a oamenilor2.

Art. 34 din Constituţia României prevede:– dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat;– statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei şi a sănătăţii

publice;– organizarea asistenţei medicale şi a sistemului de asigurări sociale

pentru boală, accidente, maternitate şi recuperare, controlul exercitării profesiilormedicale şi a activităţilor paramedicale, precum şi alte măsuri de protecţie asănătăţii fizice şi mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii.

În acelaşi sens sunt şi dispoziţiile unor norme internaţionale.Astfel, art. 25 pct. 1 din Declaraţia universală a drepturilor omului,

adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, la 10 decembrie1948, dispune că orice persoană are dreptul la un nivel de viaţă corespunzătorasigurării sănătăţii sale, la îngrijire medicală şi la serviciile sociale necesare.

Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale,adoptat de către Adunarea Generală a O.N.U. la 19 decembrie 1966, consacră(în art. 9) dreptul pe care îl are orice persoană de a se bucura de cea mai bunăsănătate fizică şi mintală posibilă, urmărindu-se:

– scăderea mortalităţii noilor născuţi şi a mortalităţii infantile, precum şidezvoltarea sănătoasă a copilului;

– îmbunătăţirea tuturor aspectelor igienei mediului şi ale igieneiindustriale;

– profilaxia şi tratamentul maladiilor epidemice, endemice, profesionale şiale altora, precum şi lupta împotriva unor maladii;

– crearea de condiţii care să asigure tuturor servicii medicale şi un ajutormedical în caz de boală.

Protecţia (ocrotirea) sănătăţii face parte integrantă din sistemul securităţiisociale, fiind o nouă formă de asigurări sociale de stat1.

1 A se vedea art. 1 alin. 1 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii (publicată în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006), modificată ulterior.2 Ediţia a II-a, Editura Universul Enciclopedic, Bucureşti, 1998, p. 619.

14

2. Principiile asigurărilor sociale de sănătate

Art. 208 alin. 3 din Legea nr. 95/2006 enumeră principiile pe baza cărorafuncţionează sistemul asigurărilor sociale de sănătate şi anume:

a) alegerea liberă de către asiguraţi a casei de asigurări;b) solidaritate şi subsidiaritate în constituirea şi utilizarea fondurilor;c) alegerea liberă de către asiguraţi a furnizorilor de servicii medicale, de

medicamente şi de dispozitive medicale;d) descentralizarea şi autonomia în conducere şi administrare;e) participarea obligatorie la plata contribuţiei de asigurări sociale de

sănătate pentru formarea Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate;f) participarea persoanelor asigurate, a statului şi a angajatorilor la

managementul Fondului;g) acordarea unui pachet de servicii medicale de bază, în mod echitabil şi

nediscriminatoriu, oricărui asigurat;h) transparenţa activităţii sistemului de asigurări sociale de sănătate;i) libera concurenţă între furnizorii care încheie contracte cu casele de

asigurări de sănătate.

3. Asiguraţii sistemului de asigurări sociale de sănătate

Asigurarea socială de sănătate poate fi:- obligatorie;- facultativă.Sunt asiguraţi, toţi cetăţenii români cu domiciliul în ţară, precum şi

cetăţenii străini şi apatrizii care au solicitat şi obţinut prelungirea dreptului deşedere temporară sau au domiciliul în România şi fac dovada plăţii contribuţiei lafond(art. 211 alin. 1).

Următoarele categorii de persoane beneficiază de asigurare, fără platacontribuţiei:

a) toţi copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani până la vârsta de26 de ani, dacă sunt elevi, inclusiv absolvenţii de liceu, până la începerea anuluiuniversitar, dar nu mai mult de 3 luni, ucenici sau studenţi şi dacă nu realizeazăvenituri din muncă;

b) tinerii cu vârsta de până la 26 de ani care provin din sistemul deprotecţie a copilului şi nu realizează venituri din muncă sau nu sunt beneficiari deajutor social acordat în temeiul Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat;soţul, soţia şi părinţii fără venituri proprii, aflaţi în întreţinerea unei persoaneasigurate;2

c) persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin Decretul-lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motivepolitice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor

1 A se vedea în acest sens, Şerban Beligrădeanu, Ion Traian Ştefănescu, Dicţionar de drept al muncii, Editura LuminaLex, Bucureşti, 1997, p. 15.2 Lit. b a fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72/2006.

15

deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, prin Legea nr. 51/1993 privindacordarea unor drepturi magistraţilor care au fost înlăturaţi din justiţie pentruconsiderente politice în perioada anilor 1945-1989, prin Ordonanţa Guvernului nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de cătreregimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6martie 1945 din motive etnice, prin Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război,precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, prin Legea nr.309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care auefectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii înperioada 1950-1961, precum şi persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct.1 din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit lavictoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanelecare şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreştianticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, dacă nu realizeazăalte venituri decât cele provenite din drepturile băneşti acordate de aceste legi;1

d) persoanele cu handicap care nu realizează venituri din muncă, pensiesau alte surse, cu excepţia celor obţinute în baza Ordonanţei de urgenţă aGuvernului nr. 102/1999 privind protecţia specială şi încadrarea în muncă apersoanelor cu handicap;

e) bolnavii cu afecţiuni incluse în programele naţionale de sănătatestabilite de Ministerul Sănătăţii, până la vindecarea respectivei afecţiuni, dacă nurealizează venituri din muncă, pensie sau din alte resurse;

f) femeile însărcinate şi lăuzele, dacă nu au niciun venit sau au veniturisub salariul de bază minim brut pe ţară (art. 213 alin. 1).

Sunt asigurate persoanele aflate în una dintre următoarele situaţii, pedurata acesteia, cu plata contribuţiei din alte surse:

- se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă, acordat înurma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale;

- se află în concediu pentru creşterea copilului până la împlinirea vârsteide 2 ani şi în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea de către copil avârstei de 3 ani;

- execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest preventiv;- persoanele care beneficiază de indemnizaţie de şomaj;- sunt returnate sau expulzate ori sunt victime ale traficului de persoane şi

se află în timpul procedurilor necesare stabilirii identităţii;- persoanele care fac parte dintr-o familie care are dreptul la ajutor social,

potrivit Legii nr. 416/2001;- pensionarii, pentru veniturile din pensii mai mici de 740;- persoanele care se află în executarea măsurilor prevăzute la art. 105,

113, 114 din Codul penal2;

1 Lit. c a fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2010 (publicată în Monitorul Oficial laRomâniei, Partea I, nr. 10 decembrie 2010).2 Art. 105 prevede internarea într-un institut medical educativ: „Măsura internării într-un institut medical-educativ se iafaţă de minorul care, din cauza stării sale fizice sau psihice, are nevoie de un tratament medical şi de un regim specialde educaţie.”

16

- persoanele care se află în perioada de amânare sau întrerupere aexecutării pedepsei privative de libertate, dacă nu au venituri;

- personalul monahal al cultelor recunoscute, dacă nu realizează venituridin muncă, pensie sau din alte surse, pe baza listelor nominale comunicatetrimestrial Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate de către Ministerul Culturii şiCultelor, la propunerea unităţilor centrale de cult1 (art. 213 alin. 2).

Persoanele care au calitatea de asigurat fără plata contribuţiei primesc undocument justificativ special, carnet sau adeverinţă de asigurat eliberat de casade asigurări de sănătate, care atestă această calitate. Documentul va fi vizatperiodic, în urma prezentării, de către persoana interesată, la casa de asigurări,a actelor care dovedesc menţinerea condiţiilor de încadrare în categoriaasiguraţilor fără plata contribuţiei(art. 213 alin. 3).

Categoriile de persoane care nu sunt prevăzute mai sus au obligaţia să seasigure şi să plătească contribuţia la asigurările sociale de sănătate (art. 213alin. 4).

Persoanele asigurate din statele cu care ţara noastră a încheiatdocumente internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii beneficiază deservicii medicale şi alte prestaţii acordate pe teritoriul României, în condiţiileprevăzute de respectivele documente internaţionale.

Asigurarea socială de sănătate este facultativă pentru următoarelecategorii de persoane:

a) membrii misiunilor diplomatice acreditate în România;b) cetăţenii străini şi apatrizii care se află temporar în ţară, fără a solicita

viză de lungă şedere;c) cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care se află temporar în ţară

(art. 214).Obligaţia virării contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate revine

persoanei juridice sau fizice care angajează persoane pe bază de contractindividual de muncă ori în baza unui statut special, precum şi persoanelor fizice.

Persoanele juridice sau fizice la care îşi desfăşoară activitatea asiguraţiisunt obligate să depună lunar la casele de asigurări alese în mod liber deasiguraţi declaraţii nominale privind obligaţiile ce le revin faţă de fond şi dovadaplăţii contribuţiilor.

Art. 113 prevede Obligarea la tratament medical: „Dacă făptuitorul, din cauza unei boli ori a intoxicării cronice prinalcool, stupefiante sau alte asemenea substanţe, prezintă pericol pentru societate, poate fi obligat a se prezenta înmod regulat la tratament medical până la însănătoşire.

Când persoana faţă de care s-a luat această măsură nu se prezintă regulat la tratament, se poate dispuneinternarea medicală.

Dacă persoana obligată la tratament este condamnată la pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau la pedeapsa închisorii,tratamentul se efectuează şi în timpul executării pedepsei.

Măsura obligării la tratament medical poate fi luată în mod provizoriu şi în cursul urmăririi penale sau al judecăţii.”Art. 114 prevede internarea medicală: „Când făptuitorul este bolnav mintal ori toxicoman şi se află într-o stare care

prezintă pericol pentru societate, se poate lua măsura internării într-un institut medical de specialitate, până laînsănătoşire.

Această măsură poate fi luată în mod provizoriu şi în cursul urmăririi penale sau al judecăţii.”1 Litera j) a fost introdusă prin punctul 1. din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 197/2008 (publicată în MonitorulOficial al României, Partea I, nr. 824 din 8 decembrie 2008).

17

Prevederile de mai sus se aplică şi persoanelor care exercită profesiilibere sau celor care sunt autorizate să desfăşoare activităţi independente(art.215).

În cazul neachitării la termen a contribuţiilor datorate fondului de cătrepersoanele fizice, altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face deAgenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin casele de asigurări sau persoanefizice ori juridice specializate, procedează la aplicarea măsurilor de executaresilită pentru încasarea sumelor cuvenite bugetului fondului şi a majorărilor deîntârziere în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul deprocedură fiscală(art. 216).

Calitatea de asigurat se dovedeşte cu un document justificativ - adeverinţăsau carnet de asigurat - eliberat prin grija casei la care este înscris asiguratul.Aceste documente justificative vor fi înlocuite cu cardul electronic de asigurat.

Metodologia şi modalităţile de gestionare şi de distribuire ale cardului deasigurat se stabilesc de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate1.

Datele minime care vor fi înregistrate şi accesate pe cardul de asiguratsunt:

a) datele de identitate şi codul numeric personal;b) dovada achitării contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate;c) înregistrarea numărului de solicitări de servicii medicale, prin codul

furnizorului;d) diagnostice medicale cu risc vital;e) consimţământul referitor la donarea de ţesuturi şi organe;f) grupa sanguină şi Rh.

4. Servicii medicale profilactice suportate din fondul

naţional unic de asigurări sociale de sănătate

În scopul prevenirii îmbolnăvirilor, al depistării precoce a bolii şi al păstrăriisănătăţii, asiguraţii vor fi informaţi permanent de către casele de asigurări asupramijloacelor de păstrare a sănătăţii, de reducere şi de evitare a cauzelor deîmbolnăvire şi asupra pericolelor la care se expun în cazul consumului dedroguri, alcool şi tutun.

Serviciile medicale profilactice suportate din fond sunt următoarele:a) monitorizarea evoluţiei sarcinii şi a lăuzei, indiferent de statutul de

asigurat al femeii;b) urmărirea dezvoltării fizice şi psihomotorii a sugarului şi a copilului;c) controalele periodice pentru depistarea bolilor ce pot avea consecinţe

majore în morbiditate şi mortalitate;d) servicii medicale din cadrul programului naţional de imunizări;

1 A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 972/2006 privind aprobarea Statutului Casei Naţionale de Asigurări deSănătate, (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 680 din 8 august 2006), modificată ulterior, inclusivprin Hotărârea Guvernului nr. 1586/2008 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie2008).

18

e) servicii de planificare familială, indiferent de statutul de asigurat alfemeii, cu excepţia celor acordate de medicul de familie în cabinetele de planningdin structura spitalului.

Detalierea serviciilor prevăzute mai sus şi modalităţile de acordare sestabilesc în contractul-cadru(art. 223).

Serviciile medicale stomatologice preventive se suportă de către caselede asigurări, astfel:

a) trimestrial, pentru copiii până la vârsta de 18 ani, individual sau prinformarea de grupe de profilaxie, fie la grădiniţă, fie la instituţiile de învăţământpreuniversitar;

b) de două ori pe an, pentru tinerii în vârstă de la 18 ani până la 26 de ani,dacă sunt elevi, ucenici sau studenţi şi dacă nu realizează venituri din muncă(art. 224).

Asiguraţii în vârstă de peste 18 ani au dreptul la un control medical înfiecare an pentru prevenirea bolilor cu consecinţe majore în morbiditate şimortalitate, stabilite prin contractul-cadru(art. 225).

5. Servicii medicale curative suportate din

fondul naţional unic de asigurări sociale

Asiguraţii au dreptul la servicii medicale pentru vindecarea bolii, pentruprevenirea complicaţiilor ei, pentru recuperarea sau cel puţin pentru ameliorareasuferinţei.

Tratamentul medical se aplică de către medici sau asistenţi medicali şi dealt personal sanitar acreditat, la indicaţia şi sub supravegherea medicului(art.226).

Serviciile medicale curative ale căror costuri sunt suportate din fond sunt:a) serviciile medicale de urgenţă;b) serviciile medicale acordate persoanei bolnave până la diagnosticarea

afecţiunii: anamneză, examen clinic, examene paraclinice şi de laborator;c) tratamentul medical, chirurgical şi unele proceduri de recuperare;d) prescrierea tratamentului necesar vindecării, inclusiv indicaţiile privind

regimul de viaţă şi muncă, precum şi igieno-dietetic.Asiguraţii beneficiază de activităţi de suport. Detalierea serviciilor şi

modalităţile de acordare se stabilesc prin contractul-cadru(art. 227).Asiguraţii au dreptul la asistenţă medicală primară şi de specialitate

ambulatorie, la indicaţia medicului de familie. Aceştia primesc asistenţă medicalăde specialitate în spitale autorizate şi evaluate

Serviciile spitaliceşti se acordă prin spitalizare integrală sau parţială şicuprind: consultaţii, investigaţii, stabilirea diagnosticului, tratament medical şi/sautratament chirurgical, îngrijire, recuperare, medicamente şi materiale sanitare,dispozitive medicale, cazare şi masă.

Asistenţa medicală de recuperare se acordă pentru o perioadă de timp şidupă un ritm stabilite de medicul curant în unităţi sanitare autorizate şi evaluate.

Servicii şi îngrijiri medicale la domiciliu se acordă de furnizori evaluaţi şiautorizaţi (art. 228).

19

Serviciile medicale stomatologice se acordă de către medicul de medicinădentară şi dentişti în cabinete medicale autorizate şi evaluate.

Tratamentele stomatologice se suportă din fond în condiţiile stabilite princontractul-cadru.

6. Servicii medicale de îngrijiri la domiciliu

Asiguraţii au dreptul să primească unele servicii de îngrijiri medicale ladomiciliu, acordate de un furnizor autorizat şi evaluat.

Condiţiile acordării serviciilor medicale şi a îngrijirilor la domiciliu sestabilesc prin contractul-cadru (art. 234).

7. Alte servicii speciale

Serviciile de transport sanitar, necesare pentru realizarea unui serviciumedical pentru asigurat, se suportă din fond. Asiguraţii au dreptul la transportsanitar în următoarele situaţii:

a) urgenţe medico-chirurgicale;b) cazurile prevăzute în contractul-cadru.

8. Servicii medicale care nu sunt suportate

din fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate

Serviciile care nu sunt decontate din fond, contravaloarea acestora fiindsuportată de asigurat, de unităţile care le solicită, de la bugetul de stat sau dinalte surse, sunt:

a) serviciile medicale acordate în caz de boli profesionale, accidente demuncă şi sportive, asistenţă medicală la locul de muncă, asistenţă medicală asportivilor;

b) unele servicii medicale de înaltă performanţă;c) unele servicii de asistenţă stomatologică;d) serviciile hoteliere cu grad înalt de confort;e) corecţiile estetice efectuate persoanelor cu vârsta de peste 18 ani;f) unele medicamente, materiale sanitare şi tipuri de transport;g) eliberarea actelor medicale solicitate de autorităţile care prin activitatea

lor au dreptul să cunoască starea de sănătate a asiguraţilor;h) fertilizarea in vitro;i) transplantul de organe şi ţesuturi, cu excepţia cazurilor prevăzute în

Contractul-cadru;j) asistenţa medicală la cerere;k) contravaloarea unor materiale necesare corectării văzului şi auzului:

baterii pentru aparatele auditive, ochelari de vedere;l) contribuţia personală din preţul medicamentelor, a unor servicii medicale

şi a dispozitivelor medicale;m) serviciile medicale solicitate de asigurat;n) unele proceduri de recuperare şi de fizioterapie;

20

o) cheltuielile de personal aferente medicilor şi asistenţilor medicali,precum şi cheltuielile cu medicamente şi materiale sanitare din unităţi medico-sociale;

p) serviciile acordate în cadrul secţiilor/clinicilor de boli profesionale şi alcabinetelor de medicină a muncii;

q) serviciile hoteliere solicitate de pacienţii ale căror afecţiuni se trateazăîn spitalizare de zi;

r) cheltuielile de personal pentru medici, farmacişti şi medici dentişti peperioada rezidenţiatului;

s) serviciile de planificare familială acordate de medicul de familie şi încabinete de planning din structura spitalului;

t) cheltuielile de personal pentru medicii şi personalul sanitar din unităţilesau secţiile de spital cu profil de recuperare distrofici, recuperare şi reabilitareneuropsihomotorie sau pentru copii bolnavi HIV/SIDA.

u) activităţi de interes deosebit în realizarea obiectivelor strategiei desănătate publică, definite prin Contractul-cadru.

Serviciile prevăzute mai sus la lit. b), c), f), i) şi n) şi contribuţia personalăprevăzută la alin. (1) lit. l) se stabilesc prin contractul-cadru.

Cheltuielile pentru activităţile prevăzute mai sus la lit. o), r), s), t) şi u) sesuportă din bugetul de stat (art. 237).

9. Asigurarea calităţii pachetului de servicii de bază pentru asiguraţi

Asigurarea calităţii serviciilor din pachetul de bază pentru asiguraţi revineCasei Naţionale de Asigurări de Sănătate prin respectarea următoarelor măsuri:

a) acceptarea încheierii de contracte numai cu furnizori autorizaţi şievaluaţi;

b) existenţa unui sistem informaţional corespunzător asigurării uneievidenţe primare privind diagnosticul şi terapia aplicată;

c) respectarea de către furnizori a criteriilor de calitate a asistenţeimedicale şi stomatologice, elaborate de către Ministerul Sănătăţii şi CaseiNaţionale de Asigurări de Sănătate;

d) utilizarea pentru tratamentul afecţiunilor numai a medicamentelor dinNomenclatorul de produse medicamentoase de uz uman;

e) utilizarea materialelor sanitare şi a dispozitivelor medicale autorizate,conform legii(art. 238).

Criteriile privind calitatea asistenţei medicale acordate asiguraţilor seelaborează de Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şise referă la diagnostic şi tratamentul medico-chirurgical şi stomatologic.

Criteriile sunt obligatorii pentru toţi furnizorii de servicii medicale care auîncheiat contracte cu casele de asigurări(art. 239).

În vederea respectării calităţii serviciilor medicale furnizate asiguraţilorCasei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi casele de asigurări organizeazăcontrolul activităţii medicale pe baza criteriilor de mai sus(art. 240).

21

10. Răspunderi şi sancţiuni

Încălcarea prevederilor legii atrage răspunderea materială, civilă,contravenţională sau penală(art. 301).

A. Constituie infracţiuni:- Fapta persoanei care dispune utilizarea în alte scopuri sau nevirarea la

fond a contribuţiei reţinute de la asiguraţi constituie infracţiunea de deturnare defonduri (art. 303);

- Completarea declaraţiei nominale privind obligaţiile ce le revin faţă defond, cu date nereale, având ca efect denaturarea evidenţelor privind asiguraţii,stadiul de cotizare sau contribuţiile faţă de fond, constituie infracţiunea de falsintelectual (art. 304).

B. Constituie contravenţii următoarele fapte:a) nedepunerea la termen a declaraţiei;a1) nedepunerea la termen a declaraţiei de către persoanele care

desfăşoară profesii liberale sau autorizate să desfăşoare activităţi independente;1

b) nevirarea contribuţiei datorate de către persoanele fizice şi juridiceangajatoare;

c) refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control ale ANAF şi alecaselor de asigurări a documentelor justificative şi a actelor de evidenţănecesare în vederea stabilirii obligaţiilor la fond;

d) refuzul de a pune la dispoziţie organelor de control ale caselor deasigurări documentele justificative şi actele de evidenţă financiar-contabilăprivind sumele decontate din fond(art. 305).

Contravenţiile prevăzute la art. 305 se sancţionează după cum urmează:a) cele prevăzute la lit. a) şi c), cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei;b) cele prevăzute la lit. b) şi d), cu amendă de la 30.000 lei la 50.000 lei;c) cea prevăzută la lit. a1) cu amendă de la 50 la 100 lei (art. 306).Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către

organele de control ale ANAF şi ale caselor de asigurări.Amenzile contravenţionale aplicate constituie venituri la bugetul de

stat(art. 307).Prevederile de mai sus se completează cu dispoziţiile Ordonanţei

Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor(art. 308).Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore

de la data încheierii procesului-verbal ori, de la data comunicării acestuia,jumătate din minimul amenzii, agentul constatator făcând menţiune despreaceastă posibilitate în procesul-verbal.

Dispoziţiile Legii nr. 95/2006 referitoare la obligaţiile faţă de fond secompletează cu prevederile Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combatereaevaziunii fiscale(art. 309).

1 Lit. a1) a fost introdusă prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2008.

22

11. Asigurările voluntare de sănătate

Asigurările voluntare de sănătate sunt reglementate prin Legea nr.95/2006, în Titlul nr. X.

Asigurările voluntare de sănătate reprezintă un sistem facultativ prin careun asigurător1 constituie, pe principiul mutualităţii, un fond de asigurare, princontribuţia unui număr de asiguraţi2 expuşi la producerea riscului de îmbolnăvire,şi îi indemnizează, în conformitate cu clauzele stipulate în contractul deasigurare, pe cei care suferă un prejudiciu, din fondul alcătuit din primeleîncasate, precum şi din celelalte venituri rezultate ca urmare a activităţiidesfăşurate de asigurător şi fac parte din gama asigurărilor facultative conformLegii nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România.

Asiguraţii pot primi indemnizaţii atât pentru acea parte a cheltuielilor cuserviciile medicale care excedează pachetului de servicii medicale de bază3

acoperite de sistemul de asigurări sociale de sănătate, cât şi pentru coplăţi4,dacă acest lucru este prevăzut în contractul de asigurare voluntară de sănătate.

Nu fac obiectul legii asigurările pentru boli profesionale şi accidente demuncă şi serviciile medicale furnizate sub formă de abonament5(art. 340).

Asigurările voluntare de sănătate pot fi, asigurări de tip complementar şisuplimentar.

Asigurările de tip complementar suportă total sau parţial plata serviciilorneacoperite parţial din pachetul de servicii medicale de bază, coplăţi.

Asigurările de tip suplimentar suportă total sau parţial plata pentru orice tipde servicii necuprinse în pachetul de servicii medicale de bază, opţiunea pentruun anumit personal medical, solicitarea unei a doua opinii medicale, condiţiihoteliere superioare, alte servicii medicale specificate în poliţa de asigurare(art.341).

Sunt eligibile pentru serviciile oferite de sistemul de asigurări voluntare desănătate orice persoane, cetăţeni români, cetăţeni străini sau apatrizi care au

1 Asigurător este persoana juridică sau filiala autorizată în condiţiile Legii nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şisupravegherea asigurărilor, să exercite activităţi de asigurare, să practice clasele de asigurări de sănătate dincategoria asigurărilor de viaţă şi/sau generale şi care îşi asumă răspunderea de a acoperi cheltuielile cu serviciilemedicale prevăzute în contractul de asigurare voluntară de sănătate, precum şi sucursala unei societăţi de asiguraresau a unei societăţi mutuale, dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European,care a primit o autorizaţie de la autoritatea competentă a statului membru de origine în acest sens (art. 339 lit. b).2 Asigurat este persoana care are un contract de asigurare încheiat cu asigurătorul şi faţă de care asigurătorul areobligaţia ca la producerea riscului asigurat să acorde indemnizaţia sau suma asigurată conform prevederilorcontractului de asigurare voluntară de sănătate (art. 339 lit. a).3 Pachet de servicii medicale de bază sunt acele servicii şi produse destinate prevenirii, diagnosticării, tratamentului,corectării şi recuperării diferitelor afecţiuni, la care asiguraţii au acces în totalitate, parţial sau cu anumite limitări învolum ori în suma acoperită (art. 339 lit. f).4 Coplata pentru asigurări voluntare de sănătate de tip complementar diferenţa între tariful decontat de casa deasigurări de sănătate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi tariful maximal stabilit de MinisterulSănătăţii, ca autoritate naţională în politica de preţuri a serviciilor medicale, medicamentelor şi dispozitivelor medicale(art. 339 lit. c).5 Servicii medicale furnizate sub formă de abonament sunt acele servicii medicale preplătite pe care furnizorii le oferăîn mod direct abonaţilor şi nu prin intermediul asigurătorilor, în afara serviciilor din pachetul de servicii medicale debază din sistemul de asigurări sociale de sănătate (art. 339 lit. i).

23

dreptul la pachetul de servicii medicale de bază în temeiul asigurărilor sociale desănătate(art. 342).

Angajatorii, persoane fizice sau juridice, pot să încheie contracte deasigurare voluntară pentru angajaţii lor, individual sau în grup, acordate cabeneficii adiţionale la drepturile salariale ale acestora, în scopul atragerii şistabilizării personalului angajat.

12. Concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate

Drepturile de asigurări sociale, sunt reglementate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și îndemnizația lunarăpentru creșterea copilului1 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate2, care prevădcă asiguraţii au dreptul la:

a) concediu şi indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă,cauzată de boli obişnuite sau de accidente în afara muncii, boli profesionale şiaccidente de muncă;

b) prestaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii demuncă;

c) concediu şi indemnizaţie pentru maternitate;d) concediu şi indemnizaţie pentru creşterea copilului;e) concediu şi indemnizaţie pentru îngrijirea copilului bolnav;f) concediu de risc matenal;g) ajutor de deces.Conform art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005,

asiguraţii, au dreptul, pe perioada în care au domiciliul sau reşedinţa pe teritoriulRomâniei, la concedii medicale şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate,dacă:

- desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă sau înbaza raportului de serviciu;

- desfăşoară activităţi în funcţii elective sau sunt numite în cadrul autorităţiiexecutive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membriicooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale căror drepturi şiobligaţii sunt asimilate, cu ale persoanelor de mai sus;

- beneficiază de drepturi băneşti lunare ce se suportă din bugetulasigurărilor pentru şomaj.

De aceleaşi drepturi beneficiază şi persoanele care nu se află în unadintre situaţiile de mai sus, dar sunt:

- asociaţi, comanditari sau acţionari;- administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare ori

de management;- membri ai asociaţiei familiale;

1 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 10 decembrie 2010.2 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1074 din 29 noiembrie 2005, modificată ulterior, inclusiv prinOrdonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2010 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 26aprilie 2010).

24

- autorizate să desfăşoare activităţi independente;- persoane care încheie un contract de asigurări sociale pentru concedii şi

indemnizaţii pentru maternitate şi concedii şi indemnizaţii pentru îngrijireacopilului bolnav, în condiţiile în care au început stagiul de cotizare până la datade 1 ianuarie 2006.1

Dreptul la concediile şi indemnizaţiile amintite este condiţionat de platacontribuţiei de asigurări sociale de sănătate destinată suportării acestorindemnizaţii.

Pentru a beneficia de concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale desănătate, persoanele trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

a) să îndeplinească stagiul minim de cotizare;b) să prezinte adeverinţa de la plătitorul de indemnizaţii din care să reiasă

numărul de zile de concediu de incapacitate temporară de muncă avute înultimele 12 luni, cu excepţia urgenţelor medico-chirurgicale sau a bolilorinfectocontagioase din grupa A;

c) să fie prezente la domiciliu sau la adresa indicată, după caz, înintervalul de timp şi în condiţiile stabilite prin normele de aplicare a prezenteiordonanţe de urgenţă, în vederea exercitării verificării de către reprezentanţiiplătitorilor de indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate.2

Cota de contribuţie pentru concedii şi indemnizaţii, destinată exclusivfinanţării cheltuielilor cu plata drepturilor, este de 0,85%, aplicată la fondul desalarii sau, după caz, la drepturile reprezentând indemnizaţie de şomaj, asupraveniturilor supuse impozitului pe venit ori asupra veniturilor cuprinse în contractulde asigurări sociale încheiat de persoanele pentru concedii şi indemnizaţii pentrumaternitate şi concedii şi indemnizaţii pentru îngrijirea copilului bolnav, şi seachită la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.3

Persoanele juridice sau fizice au obligaţia plăţii cotei de contribuţie pentruconcedii şi indemnizaţii de 0,85%, aplicată la fondul de salarii realizat, curespectarea prevederilor legislaţiei financiar-fiscale în materie.4

Angajatorii au obligaţia de a depune lunar la casele de asigurări desănătate declaraţii privind evidenţa obligaţiilor de plată către Fondul naţional unicde asigurări sociale de sănătate pentru concedii şi indemnizaţii şi privindevidenţa nominală a asiguraţilor care au beneficiat de concedii şi indemnizaţii.

Ei au obligaţia de a pune la dispoziţia organelor de control ale caselor deasigurări de sănătate documentele justificative şi actele de evidenţă necesare învederea stabilirii obligaţiilor la Fondul naţional unic de asigurări sociale desănătate.

În ce privește șomerii, cota de contribuţie pentru concedii şi indemnizaţiide 0,85% se datorează asupra drepturilor reprezentând indemnizaţie de şomaj.

1 Art. 1 alin. 2 lit. e a fost introdusă prin Legea nr. 399/2006 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 901din 6 noiembrie 2006).2 Art. 31 a fost introdus prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2010 (publicată în Monitorul Oficial al României,Partea I, nr. 268 din 26 aprilie 2010).3 Art. 6 alin. 1 a fost modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2010.4 Prin fond de salarii realizat, se înţelege totalitatea sumelor utilizate de un angajator pentru plata drepturilor salarialesau de natură salarială.

25

Pentru a beneficia de concedii şi indemnizaţii, asociații, comanditarii sau acționari, administratorii sau managerii, membrii ai asociațiilor familiale, persoanele autorizate să desfășoare activități independente, persoanele care încheie un contract de asigurări sociale sunt obligate să depună declaraţia deasigurare pentru concedii şi indemnizaţii la casa de asigurări de sănătate la caresunt luate în evidenţă ca plătitori de contribuţie de asigurări sociale de sănătate.Cota de contribuţie pentru concedii şi indemnizaţii de 0,85% se datorează asupraveniturilor supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Codului fiscal, sauasupra veniturilor declarate în contractele de asigurare socială.

Contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii se aplică şi asupraindemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă urmare a unui accident demuncă sau boală profesională şi se suportă de către angajator sau din fondul deasigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.

Baza lunară de calcul a contribuţiei pentru concedii şi indemnizaţii pentrusalariați, funcționari publici, persoane elective, membri cooperatori, șomeri, nupoate fi mai mare decât produsul dintre numărul asiguraţilor din luna pentru carese calculează contribuţia şi valoarea corespunzătoare a 12 salarii minime brutepe ţară.

Baza de calcul lunară a contribuţiei pentru concedii şi indemnizaţii pentrucelelalte persoane nu poate depăşi plafonul a 12 salarii minime brute pe ţară

Stagiul minim de cotizare pentru acordarea drepturilor este o lunărealizată în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediulmedical. El se constituie din însumarea perioadelor pentru care s-a achitatcontribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de către angajator sau de cătreasigurat respectiv de către fondul de asigurare pentru accidente de muncă şi boliprofesionale sau bugetul asigurărilor pentru şomaj1;

Se asimilează stagiului de cotizare perioadele în care asiguratulbeneficiază de concediile şi indemnizaţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă aGuvernului nr. 158/2005.

Se mai asimilează stagiului de cotizare şi perioadele în care asiguratul:- a beneficiat de pensie de invaliditate;- a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar, pe durata normală

a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora.- a beneficiat de concediu şi indemnizaţie pentru creşterea copilului în

vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani,respectiv perioadele în care persoanele asigurate au beneficiat de drepturileprevăzute în Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilorpersoanelor cu handicap2.

Aceste perioade se asimilează stagiului de cotizare numai dacă în acesteperioade asiguratul nu a realizat stagii de cotizare.

Asiguraţii au dreptul la concediu şi indemnizaţie pentru incapacitatetemporară de muncă, fără condiţii de stagiu de cotizare, în cazul urgenţelormedico-chirurgicale, tuberculozei, bolilor infectocontagioase din grupa A,neoplaziilor şi SIDA.

1 Text modificat prin Legea nr. 399/2006.2 Lit. c) a art. 8 alin. (3) a fost introdusă prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2010.

26

Baza de calcul a indemnizaţiilor se determină ca medie a veniturilor lunaredin ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, până lalimita a 12 salarii minime brute pe ţară lunar, pe baza cărora se calculeazăcontribuţia pentru concedii şi indemnizaţii.1

În situaţia în care la stabilirea celor 6 luni din care, se constituie baza decalcul al indemnizaţiilor se utilizează perioadele asimilate stagiului de cotizare,veniturile care se iau în considerare sunt:

a) indemnizaţiile de asigurări sociale de care au beneficiat asiguraţii;b) salariul de bază minim brut pe ţară din perioadele încare asiguratul a

beneficat de pensie de invaliditate ori a urmat cursurile de zi ale învățământuluiuniversitar;

c) indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 anisau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani, respectiv indemnizaţiapentru creşterea copilului cu handicap cu vârsta cuprinsă între 3 şi 7 ani.2

Din duratele de acordare a concediilor medicale, exprimate în zilecalendaristice, se plătesc zilele lucrătoare.

La stabilirea numărului de zile ce urmează a fi plătite se au în vedereprevederile legale cu privire la zilele de sărbătoare declarate nelucrătoare,precum şi cele referitoare la stabilirea programului de lucru, prevăzute princontractele colective de muncă.

Asiguraţii beneficiază de concedii şi de indemnizaţii, în baza certificatuluimedical eliberat de medicul curant, acesta fiind orice medic aflat în relaţiecontractuală cu casele de asigurări de sănătate, şi orice alt medic cu autorizaţiede liberă practică valabilă şi care încheie o convenţie în acest sens cu casele deasigurări de sănătate, în condiţiile Contractului-cadru privind condiţiile acordăriiasistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.

Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă se suportă:- de către angajator, din prima zi până în a 5-a zi de incapacitate

temporară de muncă;3

- din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate,începând cu:

a) ziua următoare celor suportate de angajator, şi până la data încetăriiincapacităţii temporare de muncă a asiguratului sau a pensionării acestuia;

b) prima zi de incapacitate temporară de muncă, în cazul persoanelorasigurate care beneficiază de drepturi băneşti lunare ce se suportă din bugetulasigurărilor pentru şomaj, asociaţi, comanditari sau acţionari, administratori saumanageri care au încheiat contract de administrare ori de management, membriai asociaţiei familiale, autorizate să desfăşoare activităţi independente (art. 12).

Durata de acordare a concediului şi a indemnizaţiei pentru incapacitatetemporară de muncă, este de cel mult 183 de zile în interval de un an, socotit dinprima zi de îmbolnăvire.4

1 Text modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2006.2 Art. 10 alin. (2) a fost modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2010.3 Text modificat prin Legea nr. 399/2006.4 Text modificat prin Legea nr. 399/2006.

27

Începând cu a 91-a zi concediul se poate prelungi până la 183 de zile, cuavizul medicului expert al asigurărilor sociale. 1

Durata de acordare a concediului şi a indemnizaţiei pentru incapacitatetemporară de muncă este mai mare în cazul unor boli speciale şi se diferenţiazădupă cum urmează:

- un an, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoză pulmonară şi uneleboli cardiovasculare, stabilite de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate,denumită în continuare CNAS, cu acordul Ministerului Sănătăţii;

- un an, cu drept de prelungire până la un an şi 6 luni de către mediculexpert al asigurărilor sociale, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculozămeningeală, peritoneală şi urogenitală, inclusiv a glandelor suprarenale, pentruSIDA şi neoplazii, în funcţie de stadiul bolii;

- un an şi 6 luni, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoză pulmonarăoperată şi osteoarticulară;

- 6 luni, cu posibilitatea de prelungire până la maximum un an, în intervalulultimilor 2 ani, pentru alte forme de tuberculoză extrapulmonară, cu avizulmedicului expert al asigurărilor sociale (art. 13).

Medicul primar sau, medicul specialist în afecţiunea principal invalidantăpoate propune pensionarea de invaliditate dacă bolnavul nu a fost recuperat laexpirarea duratelor de acordare a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară demuncă.

În situaţii temeinic motivate de posibilitatea recuperării, medicul poatepropune prelungirea concediului medical peste 183 de zile, în scopul evităriipensionării de invaliditate şi menţinerii asiguratului în activitate.

Medicul expert al asigurărilor sociale decide prelungirea concediuluimedical pentru continuarea programului recuperator, reducerea programului delucru, reluarea activităţii în raport de pregătirea profesională şi de aptitudini oripensionarea de invaliditate.

Prelungirea concediului medical peste 183 de zile se face pentru cel mult90 de zile, în raport cu evoluţia cazului şi cu rezultatele acţiunilor de recuperare(art. 14).

În cazul în care medicul expert al asigurărilor sociale a emis avizul depensionare de invaliditate, plata indemnizaţiei pentru incapacitate temporară demuncă se face până la sfârşitul lunii următoare celei în care s-a emis avizul, fărăa se depăşi durata maximă de acordare a concediului (art. 15).

Asiguraţii a căror incapacitate temporară de muncă a survenit în timpulconcediului de odihnă sau al concediului fără plată beneficiază de indemnizaţiepentru incapacitate temporară de muncă, concediul de odihnă sau fără plată fiindîntrerupt, urmând ca zilele neefectuate să fie reprogramate.

Beneficiază de indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă, înaceleaşi condiţii ca şi ceilalţi asiguraţi, pensionarii, precum şi pensionarii deinvaliditate gradul III sau, pensionarii nevăzători, membri ai asociaţiei familialesau autorizaţi să desfăşoare activităţi independente (art. 16).

Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru incapacitate temporară demuncă se determină prin aplicarea procentului de 75% asupra bazei de calcul.

1 Text modificat prin Legea nr. 399/2006.

28

Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru incapacitate temporară demuncă, determinată de tuberculoză, SIDA, neoplazii, precum şi de o boalăinfectocontagioasă din grupa A şi de urgenţe medico-chirurgicale, este de 100%din baza de calcul (art. 17).

13. Concedii şi indemnizaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor

şi recuperarea capacităţii de muncă

În scopul prevenirii îmbolnăvirilor şi recuperării capacităţii de muncă,asiguraţii pot beneficia de:

- indemnizaţie pentru reducerea timpului de muncă;- concediu şi indemnizaţie pentru carantină;- tratament balnear, în conformitate cu programul individual de recuperare

(art. 18).Indemnizaţia pentru reducerea timpului de muncă cu o pătrime din durata

normală se acordă asiguraţilor care, din motive de sănătate, nu mai pot realizadurata normală de muncă.

Indemnizaţia se acordă, la propunerea medicului curant, cu avizulmedicului expert al asigurărilor sociale, pentru cel mult 90 de zile în ultimele 12luni anterioare primei zile de concediu, în una sau mai multe etape.

Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru reducerea timpului de muncăeste egal cu diferenţa dintre baza de calcul şi venitul salarial brut realizat deasigurat prin reducerea timpului normal de muncă, fără a depăşi 25% din bazade calcul (art. 19).

Concediul şi indemnizaţia pentru carantină se acordă asiguraţilor cărora lise interzice continuarea activităţii din cauza unei boli contagioase, pe duratastabilită prin certificatul eliberat de direcţia de sănătate publică.

Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru carantină reprezintă 75% dinbaza de calcul (art. 20).

Asiguraţii aflaţi în incapacitate temporară de muncă pe o perioadă maimare de 90 de zile consecutive beneficiază de tratament balnear şi derecuperare a capacităţii de muncă, pe baza prescripţiilor medicale, cu sau fărăcontribuţie personală, în condiţiile prevăzute în Contractul-cadru privind condiţiileacordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale desănătate.

Tratamentul balnear şi de recuperare a capacităţii de muncă sedesfăşoară în conformitate cu prevederile programului individual de recuperareîntocmit de medicul curant, cu avizul obligatoriu al medicului expert al asigurărilorsociale, în funcţie de natura, stadiul şi prognosticul bolii, structurat pe etape.

În funcţie de tipul afecţiunii şi de natura tratamentului, durata tratamentuluibalnear este de 15-21 de zile şi se stabileşte odată cu avizul obligatoriu almedicului expert.

Programul individual de recuperare este obligatoriu şi se realizează înunităţi sanitare specializate aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări desănătate.

29

După fiecare etapă prevăzută în programul individual de recuperareasiguraţii sunt supuşi reexaminării medicale. În funcţie de rezultatele acesteiamedicul expert actualizează programul individual de recuperare, recomandăreluarea activităţii profesionale sau propune pensionarea de invaliditate.

Plata indemnizaţiilor nu se cuvine pe perioadele în care asiguratul, dinmotive imputabile lui, nu îşi îndeplineşte obligaţia de a urma şi de a respectaprogramul individual de recuperare.

14. Concediul şi indemnizaţia de maternitate

Aşa cum prevede art. 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.158/2005, asiguratele au dreptul la concedii pentru sarcină şi lăuzie, pe operioadă de 126 de zile calendaristice, perioadă în care beneficiază deindemnizaţie de maternitate.

De aceleaşi drepturi beneficiază şi femeile care din motive neimputabilelor, nu mai au calitatea de asigurat, dacă nasc în termen de 9 luni de la datapierderii acestei calităţii. Faptul că pierderea calităţii de asigurat nu s-a produsdin motive imputabile persoanei în cauză se dovedeşte cu acte oficiale eliberatede către angajatori sau asimilaţii acestora.

În această situaţie, baza de calcul a indemnizaţiei de maternitate seconstituie din media veniturilor lunare pe baza cărora s-a calculat contribuţiapentru concedii şi indemnizaţii, din ultimele 6 luni anterioare datei pierderiicalităţii de asigurat.

Concediul pentru sarcină se acordă pe o perioadă de 63 de zile înainte denaştere, iar concediul pentru lăuzie pe o perioadă de 63 de zile după naştere.

Concediile pentru sarcină şi lăuzie se pot compensa între ele, în funcţie derecomandarea medicului şi de opţiunea persoanei beneficiare, în aşa fel încâtdurata minimă obligatorie a concediului de lăuzie să fie de 42 de zilecalendaristice.

Persoanele cu handicap asigurate beneficiază, la cerere, de concediupentru sarcină, începând cu luna a 6-a de sarcină.

În situaţia copilului născut mort sau dacă acesta moare în perioadaconcediului de lăuzie, indemnizaţia de maternitate se acordă pe toată durataacestuia.

Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei de maternitate este de 85% dinbaza de calcul.

15. Concediul şi indemnizaţia pentru creşterea copilului

Art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privindconcediul și îndemnizația lunară pentru creșterea copilului prevede că începândcu data de 1 ianuarie 2011, persoanele care, în ultimul an anterior datei naşteriicopilului, au realizat timp de 12 luni venituri din salarii, venituri din activităţiindependente, venituri din activităţi agricole supuse impozitului pe venit potbeneficia opţional de următoarele drepturi:

a) concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la un an, precumşi de o indemnizaţie lunară;

30

b) concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, precum şide o indemnizaţie lunară.

Indemnizaţia lunară prevăzută la lit. a) se stabileşte în cuantum de 75%din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni şi nu poate fi mai mică de600 lei şi nici mai mare de 3.400 lei.

Indemnizaţia lunară prevăzută la lit. b) se stabileşte în cuantum de 75%din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni şi nu poate fi mai mică de600 lei şi nici mai mare de 1.200 lei.

Pentru copilul cu handicap concediul pentru creşterea copilului se acordăpână la împlinirea de către acesta a vârstei de 3 ani, iar indemnizaţia aferentă seacordă în cuantum de 75% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 lunişi nu poate fi mai mică de 600 lei şi nici mai mare de 3.400 lei.

Cele 12 luni pot fi constituite integral şi din perioadele în care persoaneles-au aflat în una sau mai multe dintre următoarele situaţii:

a) au beneficiat de indemnizaţie de şomaj, sau au realizat perioade destagiu de cotizare în sistemul public de pensii, în condiţiile prevăzute de actelenormative cu caracter special care reglementează concedierile colective;

b) s-au aflat în evidenţa agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei demuncă, respectiv a municipiului Bucureşti, în vederea acordării indemnizaţiei deşomaj;

c) au beneficiat de concedii şi de indemnizaţii de asigurări sociale desănătate prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privindconcediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate;

d) au beneficiat de concedii medicale şi de indemnizaţii pentru prevenireaîmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă, exclusiv pentru situaţiilerezultate ca urmare a unor accidente de muncă sau boli profesionale;

e) au beneficiat de pensie de invaliditate;f) se află în perioada de întrerupere temporară a activităţii, din iniţiativa

angajatorului, fără încetarea raportului de muncă, pentru motive economice,tehnologice, structurale sau similare;

g) au beneficiat de concediu şi indemnizaţie lunară pentru creştereacopilului;

h) au beneficiat de concediu şi indemnizaţie lunară pentru creştereacopilului cu handicap;

i) au beneficiat de concediu fără plată pentru creşterea copilului;j) se află în perioada de 3 luni de la încetarea unui contract de muncă pe

durată determinată şi începerea unui alt contract de muncă pe duratădeterminată;

k) şi-au însoţit soţul/soţia trimis/trimisă în misiune permanentă înstrăinătate;

l) au efectuat sau efectuează serviciul militar pe bază de voluntariat, aufost concentraţi, mobilizaţi sau în prizonierat;

m) frecventează, fără întrerupere, cursurile de zi ale învăţământuluipreuniversitar sau, după caz, universitar şi postuniversitar la nivelul studiiloruniversitare de masterat, în ţară sau într-un alt stat membru al Uniunii Europene,

31

într-un domeniu recunoscut de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şiSportului, cu excepţia situaţiei de întrerupere a cursurilor din motive medicale;

n) au calitatea de doctorand;o) se află în perioada cuprinsă între încheierea unei forme de învăţământ

preuniversitar şi începerea, în acelaşi an calendaristic, a unei alte forme deînvăţământ preuniversitar, cursuri de zi, frecventate fără întrerupere;

p) se află în perioada cuprinsă între absolvirea cursurilor de zi aleînvăţământului preuniversitar, şi începerea învăţământului universitar, cursuri dezi, în acelaşi an calendaristic;

q) se află în perioada cuprinsă între încheierea unei forme de învăţământuniversitar, cursuri de zi, cu sau fără examen de licenţă sau de diplomă, şiînceperea, în acelaşi an calendaristic, a unei alte forme de învăţământuniversitar, cursuri de zi, frecventate fără întrerupere;

r) se află în perioada cuprinsă între încheierea unei forme de învăţământuniversitar, cursuri de zi, cu sau fără examen de licenţă sau de diplomă, şiînceperea, în acelaşi an calendaristic, a învăţământului postuniversitar la nivelulstudiilor universitare de masterat, cursuri de zi, frecventate fără întrerupere;

s) se află în perioada cuprinsă între încheierea unei forme de învăţământpostuniversitar, cursuri de zi, şi începerea, în acelaşi an calendaristic, a unei alteforme de învăţământ postuniversitar, cursuri de zi, frecventate fără întrerupere;

t) se află în perioada de 60 de zile de la finalizarea cursurilorînvăţământului obligatoriu sau, după caz, de la absolvirea cursurilor de zi aleînvăţământului preuniversitar, universitar şi postuniversitar la nivelul studiiloruniversitare de masterat, cu sau fără examen de absolvire, în vederea angajăriiori, după caz, trecerii în şomaj, calculate începând cu data de 1 a lunii următoarefinalizării studiilor;

u) au beneficiat de concediu fără plată pentru a participa la cursuri deformare şi perfecţionare profesională din iniţiativa angajatorului sau la careacesta şi-a dat acordul;

v) se află în perioada cuprinsă între absolvirea cursurilor de zi aleînvăţământului medical superior, cu examen de licenţă organizat în primasesiune, şi începerea primului rezidenţiat după absolvire.

În vederea acordării drepturilor, persoanele care au realizat activităţiprofesionale în statele membre ale Uniunii Europene sau în alte state care aplicăprevederile Regulamentului (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European şi alConsiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitatesocială şi ale Regulamentului (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European şi alConsiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitatesocială, beneficiază de totalizarea perioadelor de activitate realizate în acestestate în condiţiile prevăzute de acesta.

Opţiunea beneficiarului se exprimă în scris, pe bază de cerere, şi nu poatefi schimbată pe parcursul acordării drepturilor.

Veniturile din salarii, din activităţi independente şi din activităţi agricolesunt cele impozabile şi reprezintă valoarea obţinută după aplicarea cotei de

32

impozitare asupra venitului impozabil stabilit conform legii, corespunzător fiecăreicategorii de venit.

Veniturile care se iau în considerare pentru stabilirea cuantumuluiindemnizaţiei pentru creşterea copilului reprezintă, după caz:

a) suma încasată de persoana îndreptăţită, rezultată după aplicarea coteide 16% asupra bazei de calcul al impozitului determinate ca diferenţă întrevenitul net din salarii calculat prin deducerea din venitul brut a contribuţiilorobligatorii aferente unei luni şi a deducerii personale acordate pentru lunarespectivă şi contribuţiile la fondurile de pensii facultative, precum şi cotizaţiasindicală plătită în luna respectivă pentru veniturile din salarii, la locul unde seaflă funcţia de bază;

b) suma încasată de persoana îndreptăţită, rezultată după aplicarea coteide 16% asupra bazei de calcul al impozitului determinate ca diferenţă întrevenitul brut şi contribuţiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora, pentruveniturile obţinute în celelalte cazuri;

c) suma încasată de persoana îndreptăţită, calculată potrivit legii de cătreplătitorul acesteia, pentru perioadele asimilate;

d) suma încasată de persoana îndreptăţită care realizează venituri supuseimpozitului pe venit, dar care sunt scutite de plata acestuia sau sunt considerateneimpozabile;

e) suma rezultată după aplicarea cotei de impozitare asupra venitului netdin activităţi independente determinat în condiţiile legii;

f) suma rezultată după aplicarea cotei de impozitare asupra venitului netdin activităţi agricole determinat în condiţiile legii.

Pentru persoanele care realizează venituri din salarii, solde/salarii dinfuncţie, venitul brut reprezintă salariul de bază, indemnizaţii, sporuri, prime, oricealte sume sau avantaje de natură salarială ori asimilate salariilor acordate deangajator.

În cazul în care o persoană realizează concomitent venituri supuseimpozitului din mai multe surse, se vor lua în calcul toate veniturile lunareîncasate de aceasta.

Dacă persoana realizează concomitent venituri supuse impozitului atât înţară, cât şi în statele care aplică Regulamentul, se iau în calcul doar veniturilerealizate în ţară (art. 3).

În calculul celor 12 luni prevăzute se includ şi fracţiunile de lună în care s-au realizat venituri supuse impozitului, precum şi cele în care solicitanţii s-au aflatîn situaţiile în care au obținut venituri desfășurând o activitate pe teritoriul oricarui stat aparținând Uniunii Europene, ori în perioadele asimilate stagiului suntconsiderate lună întreagă.

Prin fracţiune de lună se înţelege efectuarea a cel puţin jumătate din zilelelucrătoare din acea lună în care persoana îndreptăţită a realizat venituri supuseimpozitului ori s-a aflat în una sau mai multe dintre situaţiile amintite mai sus.

Prin excepţie, se acceptă ca de cel mult 3 ori fracţiunea de lună să fieconstituită dintr-un număr mai mic de zile lucrătoare decât cel prevăzut anterior.

33

În situaţia în care naşterea copilului se produce înainte de termen,perioada se diminuează cu perioada cuprinsă între data naşterii copilului şi dataprezumată a naşterii, certificată de medicul de specialitate (art. 4).

Cuantumul indemnizaţiilor lunare se majorează cu 600 lei pentru fiecarecopil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleţi sau multipleţi, începând cu aldoilea copil provenit dintr-o astfel de naştere.

Pe perioada până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani sau 3 ani,în cazul copilului cu handicap, cuantumul alocaţiei de stat prevăzut de Legea nr.61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, republicată, se stabileşte la 200 lei(art. 5).

După împlinirea de către copil a vârstei de un an, cu excepţia copilului cuhandicap, persoanele care au optat pentru acordarea concediului pentrucreşterea copilului şi indemnizaţia lunară prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a) audreptul la concediu fără plată pentru creşterea copilului până la vârsta de 2 ani.

Cererea pentru acordarea concediului fără plata indemnizaţiei pentrucreşterea copilului se depune şi se înregistrează la angajator, pe baza livretuluide familie sau a certificatului de naştere al copilului (art. 6).

Persoanele care în perioada în care sunt îndreptăţite să beneficieze deconcediul pentru creşterea copilului şi indemnizaţia lunară obţin venituri supuseimpozitului, înainte de împlinirea de către copil a vârstei de un an, au dreptul laun stimulent de inserţie în cuantum lunar de 500 lei pentru perioada rămasăpână la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani.

Stimulentul de inserţie se acordă şi persoanelor care au in ingrijire copil cuhandicap, oricând, pe toată perioada.

Persoanele care au optat pentru concediu și indemnizație de până la 2 aninu beneficiază de stimulent.

În cazul persoanelor care beneficiază de indemnizaţia lunară şi solicitădreptul la stimulent de inserţie, plata acestei indemnizaţii se suspendă (art. 7).

De indemnizaţia lunară şi stimulentul de inserţie beneficiază, opţional,oricare dintre părinţii fireşti ai copilului, în condițiile aminite mai sus.

Beneficiază de aceleaşi drepturi şi una dintre persoanele care a adoptatcopilul, căreia i s-a încredinţat copilul în vederea adopţiei sau care are copilul înplasament ori în plasament în regim de urgenţă, cu excepţia asistentuluimaternal profesionist care poate beneficia de aceste drepturi numai pentru copiiisăi, precum şi persoana care a fost numită tutore.

În situaţia persoanelor amintite mai sus, acordarea drepturilor se faceţinându-se seama de perioada de 12 luni anterioare celei în care, după caz, s-aaprobat adopţia, a fost făcută încredinţarea, s-a instituit plasamentul sau tutela.

În cazul în care intervine decesul părintelui care îndeplinea condiţiilepentru a beneficia de concediul şi de indemnizaţia lunară, respectiv destimulentul de inserţie, iar celălalt părinte nu îndeplineşte condiţiile, părintelesupravieţuitor are dreptul să beneficieze, la cerere, de drepturile părinteluidecedat (art. 8).

Concediul şi indemnizaţia lunară, precum şi stimulentul de inserţie secuvin pentru fiecare dintre primele 3 naşteri sau, după caz, pentru primele 3adopții.

34

La stabilirea celor 3 naşteri şi, după caz, a celor 3 situaţii se iau în calcul şicele pentru care s-a beneficiat de concediu şi indemnizaţie, precum şi destimulent.

Situaţia copilului născut mort sau situaţia în care acesta moare în perioadacorespunzătoare concediului de maternitate nu se are în vedere la stabilireaprimelor 3 naşteri pentru care se acordă drepturile.

Durata de acordare a concediului se prelungeşte corespunzător în cazulsuprapunerii a două sau trei situaţii de natură a genera acest drept. În astfel decazuri se acordă o singură indemnizaţie, în cuantumul stabilit.

Pe perioada suprapunerii situaţiilor, cuantumul indemnizaţiei lunare semajorează cu suma de 600 lei pentru fiecare dintre copii, începând cu cel de-aldoilea (art. 9).

Persoanele care îndeplinesc condiţiile au dreptul la concediu fără plataindemnizaţiei pentru creşterea copilului după primele 3 naşteri sau, după caz,după primele 3 adopții.

Durata concediului este de 4 luni şi se acordă integral, o singură dată,fiecăruia dintre părinţii fireşti ai copilului sau, după caz, celor care adoptă, înperioada până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv a vârsteide 3 ani, în cazul copilului cu handicap.

Cererea pentru acordarea concediului fără plata indemnizaţiei pentrucreşterea copilului se depune şi se înregistrează la angajator, pe baza livretuluide familie sau a certificatului de naştere al copilului (art. 10).

Dreptul la concediul pentru creşterea copilului, începând cu ianuarie 2012,se acordă oricăruia dintre părinții firești ori adoptivi ai copilului, pe bazănetransferabilă, în situaţia în care ambele persoane din familia respectivăîndeplinesc condiţiile de acordare a acestuia, după cum urmează:

a) cel puţin o lună din perioada totală a concediului de creştere a copiluluieste alocată uneia dintre persoanele care nu a solicitat acest drept;

b) în situaţia în care persoana aminită mai sus nu solicită dreptul laconcediul care îi revine, celălalt părinte nu poate beneficia de dreptul la concediuîn locul acesteia.

Drepturile se acordă în situaţia în care solicitantul îndeplineşte cumulativurmătoarele condiţii:

a) este cetăţean român, cetăţean străin sau apatrid;b) are domiciliul sau reşedinţa pe teritoriul României;c) locuieşte în România împreună cu copilul/copiii pentru care solicită

drepturile şi se ocupă de creşterea şi îngrijirea acestuia/acestora (art. 12).Drepturile reprezentând indemnizaţie, stimulent de inserţie sau alocaţie de

stat pentru copii se acordă la cerere, însoţită în mod obligatoriu de:a) copia actului de identitate al solicitantului şi a certificatului de naştere al

copilului pentru care se solicită dreptul ori, după caz, de livretul de familie,certificate pentru conformitate cu originalul;

b) actele doveditoare privind calitatea solicitantului şi relaţia acestuia cucopilul/copiii pentru care solicită dreptul, pentru situaţiile de adopție;

c) actele doveditoare care să ateste îndeplinirea perioadelor;

35

d) dovada eliberată de angajator sau organele competente privindveniturile realizate;

e) dovada privind suspendarea activităţii pentru perioada în care sesolicită concediul pentru creşterea copilului;

f) orice alte documente care să ateste îndeplinirea condiţiilor deeligibilitate.

La stabilirea bazei de calcul al indemnizaţiei pentru creşterea copilului seiau în considerare toate veniturile supuse impozitului realizate de persoanaîndreptăţită, precum şi veniturile aferente perioadelor asimilate.

Baza de calcul al indemnizaţiei pentru creşterea copilului se determină casuma totală a veniturilor realizate în ultimele 12 luni anterioare naşterii copiluluiîmpărţită la 12.

În cazul veniturilor din activităţi independente sau agricole, la stabilireacuantumului indemnizaţiei pentru creşterea copilului se iau în calcul veniturileînscrise în actele doveditoare împărţite la numărul de luni în care s-au realizatacestea.

În situaţia persoanelor care au avut venituri din Uniunea Europeană,pentru conversia în moneda naţională a veniturilor realizate de acestea, se ia încalcul cursul de schimb valutar stabilit de Banca Naţională a României în ziuaanterioară depunerii cererii (art. 13).

Cererile pentru acordarea drepturilor reprezentând indemnizaţie, stimulentde inserţie sau alocaţie de stat pentru copii, şi documentele din care rezultăîndeplinirea condiţiilor legale de acordare a acestora se depun la primăriacomunei, oraşului, municipiului, respectiv sectoarelor municipiului Bucureşti, peraza căreia/căruia solicitantul îşi are domiciliul sau reşedinţa.

Până la data de 10 a fiecărei luni, primăriile au obligaţia de a transmite pebază de borderou cererile înregistrate în luna anterioară, însoţite de documentelejustificative, la agenţiile pentru prestaţii sociale judeţene, respectiv a municipiuluiBucureşti.

Cererile se soluţionează în termen de 15 zile lucrătoare de la dataînregistrării la agenţia teritorială, prin decizie de admitere sau, după caz, derespingere, emisă de directorul executiv.

Decizia se comunică solicitantului în termen de 5 zile lucrătoare de la dataemiterii.

Contestaţiile formulate împotriva deciziei se soluţionează potrivit Legiicontenciosului administrativ nr. 554/2004.

Drepturile reprezentând indemnizaţii şi stimulent de inserţie se stabilescdupă cum urmează:

a) începând cu ziua următoare celei în care încetează concediul dematernitate, dacă cererea este depusă în termen de 60 de zile lucrătoare de laacea dată;

b) începând cu data naşterii copilului, dacă cererea este depusă în termende 60 de zile lucrătoare de la acea dată, în cazul persoanelor care nuîndeplinesc condiţiile, pentru acordarea concediului de maternitate şi aindemnizaţiei aferente;

36

c) începând cu data adopţiei, a instituirii tutelei, plasamentului sauîncredinţării, dacă cererea este depusă în termen de 60 de zile lucrătoare de ladata la care s-au aprobat ori, după caz, s-au instituit măsurile de protecţie acopilului;

d) de la data depunerii cererii, pentru toate celelalte situaţii, inclusiv pentrucazul în care cererea a fost depusă peste termenele prevăzute mai sus.

Plata alocaţiei de stat pentru copii se face începând cu luna următoarecelei în care s-a născut copilul, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 61/1993.

Pentru fracţiunile de lună, cuantumul drepturilor se stabileşte proporţional,în funcţie de numărul zilelor calendaristice din luna respectivă pentru careacestea se cuvin şi se acordă.

Pentru obținerea concediului și indemnizației pentru creșterea copilului de până la un an, cererea şi documentele doveditoare se pot depune cu 30 de zileînainte de încetarea concediului de maternitate.

Plata indemnizaţiilor încetează cu ziua următoare celei în care:a) copilul a împlinit vârsta de un an sau, după caz, 2 ani, respectiv de 3

ani, în cazul copilului cu handicap;b) a avut loc decesul copilului.Plata indemnizaţiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care:a) beneficiarul este decăzut din drepturile părinteşti;b) beneficiarul este îndepărtat, de la exercitarea tutelei;c) beneficiarul nu mai îndeplineşte condiţiile în vederea încredinţării

copilului spre adopţie;d) beneficiarul nu mai îndeplineşte condiţiile în vederea menţinerii măsurii

de plasament;e) beneficiarul execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în

arest preventiv pe o perioadă mai mare de 30 de zile;f) copilul este abandonat ori este internat într-o instituţie de ocrotire

publică sau privată;g) beneficiarul a decedat;h) în situaţia în care beneficiarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale;i) beneficiarul realizează venituri supuse impozitului şi copilul nu a împlinit

vârsta de un an, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap;j) se constată că timp de 3 luni consecutive se înregistrează mandate

poştale returnate.Plata indemnizaţiei pentru creşterea copilului nu se suspendă în situaţia în

care beneficiarii acestei indemnizaţii primesc diverse sume în baza legii,contractului colectiv de muncă sau a contractului individual de muncă, acordateîn perioada concediului pentru creşterea copilului, altele decât cele rezultate dindesfăşurarea efectivă a unei activităţi în perioada de concediu.

Plata stimulentului de inserţie încetează cu ziua următoare celei în care:a) copilul a împlinit vârsta de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu

handicap;b) beneficiarul nu mai realizează venituri supuse impozitului şi nici nu se

află în concediul pentru creşterea copilului;c) a avut loc decesul copilului.

37

Plata stimulentului de inserţie se suspendă începând cu luna următoarecelei în care se constată una dintre situaţiile amintite anterior.

Plata stimulentului se suspendă începând cu ziua următoare celei în carebeneficiarul nu mai realizează venituri supuse impozitului şi solicită concediulpentru creşterea copilului(art. 17).

În situaţiile de suspendare a drepturilor, acestea pot fi solicitate şi de cătreo altă persoană îndreptăţită, dacă îndeplineşte cerinţele legale.

Drepturile se cuvin şi se acordă noului beneficiar de la data suspendării,dacă cererea a fost depusă în termen de 60 de zile lucrătoare de la data la cares-a produs suspendarea, respectiv de la data cererii, dacă cererea a fost depusădupă acest termen.

Reluarea plăţii drepturilor suspendate se face la cerere, după cumurmează:

a) începând cu ziua următoare pentru situaţiile în care copilul nu a împlinitvârsta de 1 an/3 ani şi beneficiarul nu mai realizează venituri și solicită concediupentru creșterea copilului, dacă cererea a fost depusă în termen de 60 de zile dela acea dată;

b) cu data depunerii cererii pentru toate celelalte situaţii (art. 18).Beneficiarul drepturilor este obligat să comunice în scris primăriei orice

modificare intervenită în situaţia sa, de natură să determine încetarea saususpendarea plăţii drepturilor, în termen de 15 zile lucrătoare de la apariţiaacesteia.

Comunicarea se transmite de către primărie agenţiei teritoriale în termende 5 zile lucrătoare de la data înregistrării (art. 19).

Drepturile nu pot fi urmărite silit decât în vederea recuperării a sumelorîncasate necuvenit cu acest titlu.

Asupra drepturilor nu se datorează impozit şi nici contribuţiile socialeobligatorii.

Nivelurile drepturilor se pot actualiza, pe bază de hotărâre a Guvernului, lapropunerea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (art. 20).

Pe perioada în care se beneficiază de indemnizaţie, precum şi peperioada concediului fără plată, plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătatepentru aceste persoane se asigură de la bugetul de stat.

Pentru persoanele care beneficiază de indemnizaţie contribuţia deasigurări sociale de sănătate se calculează prin aplicarea cotei legale asupracuantumului indemnizaţiei acordate, iar pentru persoanele care beneficiază deconcediul fără plată, contribuţia de asigurări sociale de sănătate se calculeazăprin aplicarea cotei asupra nivelului minim al indemnizaţiei.

Perioada în care o persoană beneficiază de indemnizaţie sau se află înconcediul fără plată constituie perioadă asimilată stagiului de cotizare în vedereastabilirii indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate.

La stabilirea cuantumului indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătatese ia în calcul valoarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului.

Se consideră perioadă asimilată stagiului de cotizare şi perioada în carepersoana s-a aflat în concediul fără plată, precum şi în vederea stabiliriiindemnizaţiilor de asigurări de sănătate.

38

Perioada constituie perioadă asimilată stagiului de cotizare în vedereastabilirii drepturilor de pensie în sistemul public şi a drepturilor stabilite de Legeanr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj.

Perioada concediului pentru creşterea copilului constituie vechime înmuncă şi în serviciu, care se are în vedere la stabilirea drepturilor ce se acordăîn raport cu aceasta (art. 22).

Fondurile necesare plăţii drepturilor cheltuielile administrative, precum şicele de transmitere a drepturilor se asigură din bugetul de stat, prin bugetulMinisterului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.

Calculul şi plata drepturilor inclusiv a contribuţiei individuale de asigurărisociale de sănătate, se fac de către Agenţia Naţională pentru Prestaţii Sociale,prin agenţiile teritoriale.

Drepturile se achită lunar beneficiarului, reprezentantului legal orimandatarului acestora, împuternicit prin procură, pe bază de mandat poştal sau,după caz, în cont curent personal ori cont de card.

Sumele încasate necuvenit se recuperează de la beneficiarii acestora, pebaza deciziei emise de directorul executiv al agenţiei teritoriale, cu respectareatermenului general de prescripţie.

Decizia constituie titlu executoriu şi poate fi contestată conformprevederilor Legii nr. 554/2004.

Sumele încasate necuvenit ca urmare a unei infracţiuni săvârşite debeneficiar se recuperează de la acesta.

Cele rămase nerecuperate de pe urma beneficiarilor decedaţi nu se maiurmăresc (art. 24).

Angajatorul are obligaţia de a aproba concediul pentru creşterea copilului,precum şi concediul fără plată. Perioada de acordare se stabileşte de comunacord cu angajatul.

Este interzis angajatorului să dispună încetarea raporturilor de muncă saude serviciu în cazul:

a) salariatei/salariatului care se află în concediu pentru creşterea copiluluiîn vârstă de până la un an, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap;

b) salariatei/salariatului care se află în plata stimulentului de inserţie.Interdicţia se extinde, o singură dată, cu până la 6 luni după revenirea

definitivă a salariatei/salariatului în unitate.Prevederile de mai sus nu se aplică în cazul concedierii pentru motive ce

intervin ca urmare a reorganizării judiciare sau a falimentului angajatorului.Constituie contravenţie:- netrasmiterea pe bază de borderou cererile înregistrate în luna

anterioară, însoţite de documentele justificative, la agenţiile pentru prestaţiisociale judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, denumite în continuareagenţii teritoriale;

- necomunicarea de către primărie, a modificărilor intervenite în situaţiabeneficiarului, de natură să determine încetarea sau suspendarea plăţiidrepturilor, către agenţiile teritoriale în termen de 5 zile lucrătoare de la dataînregistrării;

39

- neaprobarea concediului pentru creşterea copilului, precum şi concediulfără plată de către angajator;

- incetarea raporturilor de muncă în perioadele de concediu pentrucreșterea copilului ori în perioada plății stimulentului.

Nerespectarea prevederilor de mai sus şi se sancţionează cu amendă dela 1.000 lei la 2.500 lei.

Constatarea contravenţiei şi aplicarea amenzii corespunzătoare se fac decătre organele cu atribuţii de control ale Ministerului Muncii, Familiei şi ProtecţieiSociale.

În baza controlului intern, Agenţia Naţională pentru Prestaţii Socialeverifică, prin sondaj, la nivelul agenţiilor teritoriale corectitudinea datelorintroduse şi stabilirea drepturilor de indemnizaţie lunară şi stimulent de inserţie.Neregulile constatate se sancţionează în condiţiile legii.

Declararea unor informaţii eronate cu privire la îndeplinirea condiţiilor deeligibilitate sau declararea unor venituri mai mari decât cele reale, în scopul de aobţine foloase materiale necuvenite, constituie infracţiune şi se pedepseştepotrivit dispoziţiilor Codului penal (art. 26).

16. Concediul şi indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav

Conform art. 26 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005,asiguraţii au dreptul la concediu şi indemnizaţie pentru îngrijirea copilului bolnavîn vârstă de până la 7 ani, iar în cazul copilului cu handicap, pentru afecţiunileintercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani.

Beneficiază de indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav, opţional,unul dintre părinţi, dacă solicitantul îndeplineşte condiţiile de stagiu de cotizare.

Beneficiază de aceleaşi drepturi, dacă îndeplineşte condiţiile cerute pentruacordarea acestora, şi asiguratul care, a adoptat, a fost numit tutore, căruia i s-au încredinţat copii în vederea adopţiei sau i-au fost daţi în plasament (art. 27).

Indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 anisau a copilului cu handicap cu afecţiuni intercurente până la împlinirea vârstei de18 ani se acordă pe baza certificatului de concediu medical eliberat de mediculde familie şi a certificatului pentru persoanele cu handicap (art. 28).

Durata de acordare a indemnizaţiei este de maximum 45 de zilecalendaristice pe an pentru un copil, cu excepţia situaţiilor în care copilul estediagnosticat cu boli infectocontagioase, neoplazii, este imobilizat în aparat gipsat,este supus unor intervenţii chirurgicale; durata concediului medical în acestecazuri va fi stabilită de medicul curant, iar după depăşirea termenului de 90 dezile, de către medicul specialist, cu aprobarea medicului expert al asigurărilorsociale (art. 29).1

Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru îngrijirea copilului bolnaveste de 85% din baza de calcul (art. 30).

1 Text modificat prin Legea nr. 399/2006.

40

17. Concediul şi indemnizaţia de risc maternal

În temeiul art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005,dreptul la concediul de risc maternal se acordă în condiţiile prevăzute deOrdonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2003 privind protecţia maternităţii lalocurile de muncă.

Pe durata concediului de risc maternal se acordă o indemnizaţie de riscmaternal care se suportă integral din bugetul Fondului naţional unic de asigurărisociale de sănătate.

Concediul şi indemnizaţia de risc maternal se acordă fără condiţie destagiu de cotizare.

Cuantumul indemnizaţiei reprezintă 75% din baza de calcul stabilită.

18. Ajutorul de deces

Potrivit art. 125 din Legea nr. 263/2010, în cazul decesului asiguratuluisau al pensionarului, beneficiază de ajutor de deces o singură persoană careface dovada că a suportat cheltuielile ocazionate de deces şi care poate fi, dupăcaz:

- soţul supravieţuitor,- copilul,- părintele,- tutorele,- curatorul sau,- în lipsa acestora, oricare persoană care face această dovadă.Dovada se poate face prin orice mijloc de probă admis de lege.Art. 16 din Legea nr. 287/2010 a bugetului asigurarilor sociale de stat

stabilește cuantumul ajutorului de deces astfel, în cazul:a) asiguratului sau pensionarului, la 2.022 lei;b) unui membru de familie al asiguratului sau al pensionarului, la 1.011 lei.Cuantumul ajutorului solicitat se achită la nivelul cuvenit la data decesului.Conform art. 126 din Legea nr. 263/2010, asiguratul sau pensionarul

beneficiază de ajutor de deces în cazul decesului unui membru de familie carenu era asigurat sau pensionar la data decesului.

Se consideră membru de familie:a) soţul;b) copiii proprii, copiii adoptaţi, copiii aflaţi în plasament familial sau cei

încredinţaţi spre creştere şi educare familiei, în vârstă de până la 18 ani sau,dacă îşi continuă studiile, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de26 de ani, precum şi copiii incapabili de muncă, indiferent de vârstă, dacă şi-aupierdut capacitatea de muncă înaintea vârstelor menţionate;

c) părinţii şi bunicii oricăruia dintre soţi.Ajutorul de deces se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat şi se

acordă, la cerere, pe baza certificatului de deces.Acordarea acestui ajutor nu este condiţionată de realizarea unui anumit

stagiu de cotizare (art. 127).

41

În cazul în care, angajatorul îşi suspendă temporar activitatea sauactivitatea acestuia încetează prin: divizare ori fuziune, dizolvare, reorganizare,lichidare, reorganizare judiciară, lichidare judiciară, faliment sau prin orice altămodalitate prevăzută de lege, ajutorul de deces cuvenit şi neachitat, se achită dinbugetul asigurărilor sociale de stat de casele teritoriale de pensii, respectiv decasele de pensii sectoriale (art. 128).

Ajutorul de deces se achită în termen de 24 de ore de la solicitare, dupăcaz, de către:

a) angajator;b) instituţia care gestionează bugetul asigurărilor pentru şomaj, în cazul

decesului şomerului, respectiv al unui membru de familie al acestuia;c) casa teritorială de pensii, respectiv casa de pensii sectorială (art. 129).Ajutorul de deces se achită persoanei îndreptăţite sau mandatarului

desemnat, prin procură specială, de către aceasta.El poate fi solicitat, pe baza actelor justificative, în cadrul termenului

general de prescripţie, calculat de la data decesului (art. 130).

42

CAPITOLUL III

ASIGURAREA PENTRU ACCIDENTE DE MUNCĂ

ŞI BOLI PROFESIONALE

1. Noţiunea şi principiile asigurării pentru accidente de muncă

şi boli profesionale

Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, estereglementată de Legea nr. 346/20021.

În temeiul art. 1 din acestă lege, asigurarea pentru accidente de muncă şiboli profesionale reprezintă o asigurare de persoane, face parte din sistemul deasigurări sociale, este garantată de stat şi cuprinde raporturi specifice prin carese asigură protecţia socială a salariaţilor împotriva diminuării sau pierderiicapacităţii de muncă şi decesului acestora ca urmare a accidentelor de muncă şia bolilor profesionale.

Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale garantează unansamblu de servicii şi prestaţii în beneficiul persoanelor asigurate, în vederea:

a) promovării sănătăţii şi a securităţii în muncă şi prevenirii accidentelor demuncă şi a bolilor profesionale;

b) diminuării şi compensării consecinţelor accidentelor de muncă şi alebolilor profesionale (art. 2).

Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale sefundamentează pe următoarele principii:

a) asigurarea este obligatorie pentru toţi cei ce utilizează forţă de muncăangajată cu contract individual de muncă;

b) riscul profesional este asumat de cei ce beneficiază de rezultatul munciiprestate;

c) constituirea resurselor de asigurare pentru accidente de muncă şi boliprofesionale din contribuţii diferenţiate în funcţie de risc, suportate de angajatorisau de persoanele fizice care încheie asigurare, potrivit prevederilor prezenteilegi;

d) creşterea rolului activităţii de prevenire în vederea reducerii număruluiaccidentelor de muncă şi al bolilor profesionale;

e) solidaritatea socială, prin care participanţii la sistemul de asigurarepentru accidente de muncă şi boli profesionale îşi asumă reciproc obligaţii şibeneficiază de drepturi pentru prevenirea, diminuarea sau eliminarea riscurilor;

f) asigurarea unui tratament nediscriminatoriu pentru beneficiariidrepturilor legale;

g) asigurarea transparenţei în utilizarea fondurilor;h) repartiţia fondurilor în conformitate cu obligaţiile ce revin sistemului de

asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale (alin. 3).

1 Republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 772 din 12 noiembrie 2009, modificată ulterior prinOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 117/2010.

43

Prin asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionalerăspunderea civilă a persoanei fizice sau juridice pentru prestaţiile prevăzute înprezenta lege şi pentru care s-a plătit contribuţia de asigurare este preluată deasigurător.

În situaţia în care se face dovada unor prejudicii care nu sunt acoperiteprin prevederile prezentei legi, în mod subsidiar şi complementar, intră înfuncţiune răspunderea civilă, potrivit dreptului comun (art. 4).

2. Raporturile de asigurare şi riscurile asigurate

Raporturile de asigurare, rezultate în temeiul şi din contractele deasigurare, se stabilesc între:

a) angajatori şi asigurător;b) asiguraţi şi asigurător.Declaraţia se depune la sediul asigurătorului, în termen de 30 de zile de la

data dobândirii personalităţii juridice sau a începerii raporturilor de muncă ori deserviciu între părţi.

În cazul modificării uneia sau mai multor informaţii din declaraţiaprevăzută mai sus, angajatorul are obligaţia să anunţe asigurătorul în termen de15 zile(art. 10).

Dreptul la prestaţiile şi serviciile de asigurare pentru accidente de muncăşi boli profesionale se naşte de la data stabilirii raporturilor de asigurare şiîncetează o dată cu aceste raporturi (art. 12).

Riscurile asigurate sunt accidentele de muncă şi bolile profesionalecercetate, declarate, înregistrate şi evidenţiate potrivit prevederilor Legii nr.319/2006 securităţii şi sănătăţii în muncă (art. 15).

3. Persoanele asigurate

(asiguraţii)

Sunt asigurate obligatoriu:a) persoanele care desfăşoară activităţi pe baza unui contract individual

de muncă, indiferent de durata acestuia, precum şi funcţionarii publici;b) persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care

sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe duratamandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţieimeşteşugăreşti, ale căror drepturi şi obligaţii sunt asimilate, cu ale persoanelorprevăzute mai sus;

c) şomerii, pe toată durata efectuării practicii profesionale în cadrulcursurilor organizate potrivit legii;

d) ucenicii, elevii şi studenţii, pe toată durata efectuării practiciiprofesionale.

Prevederile nu se aplică personalului militar şi civil angajat pe bază decontract şi personalului asigurat în sistemul propriu al Ministerului ApărăriiNaţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Serviciului Român deInformaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Protecţie şi Pază,

44

Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, precum şi celui din structurile militarizateale Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti(art. 5).

Prevederile de mai sus sunt aplicabile şi angajaţilor români care presteazămuncă în străinătate din dispoziţia angajatorilor români.

Au calitatea de asigurat şi cetăţenii străini sau apatrizii care presteazămuncă pentru angajatori români, pe perioada în care au, potrivit legii, domiciliulsau reşedinţa în România (art. 7).

Se pot asigura, pe bază de contract individual de asigurare, persoanelecare se află în una sau mai multe dintre următoarele situaţii:

a) asociat unic, asociaţi, comanditari sau acţionari;b) comanditaţi, administratori sau manageri;c) membri ai asociaţiei familiale;d) persoane autorizate să desfăşoare activităţi independente;e) persoane angajate în instituţii internaţionale;f) proprietari de bunuri şi/sau arendaşi de suprafeţe agricole şi forestiere;g) persoane care desfăşoară activităţi agricole în cadrul gospodăriilor

individuale sau activităţi private în domeniul forestier;h) membri ai societăţilor agricole sau ai altor forme de asociere din

agricultură;i) alte persoane interesate, care îşi desfăşoară activitatea pe baza altor

raporturi juridice decât cele menţionate anterior.Persoanele asigurate aflate în situaţiile de mai sus, o dată cu încheierea

contractului individual de asigurare, au obligaţia de a depune o declaraţie devenituri şi de a comunica, în termen de 15 zile, asigurătorului orice modificareintervenită cu privire la situaţia şi statutul lor (art. 12).

4. Asigurătorul

Are calitatea de asigurător, Casa Naţională de Pensii Publice.Atribuţiile specifice de asigurare pentru accidente de muncă şi boli

profesionale se exercită de casele teritoriale de pensii.Atribuţiile specifice de asigurare pentru accidente de muncă şi boli

profesionale, în calitate de prestatori de servicii, pot fi realizate, şi de asociaţiiprofesionale de asigurare, constituite în acest scop pe sectoare de activitate aleeconomiei naţionale.

Asociaţiile profesionale de asigurare funcţionează pe bază de statutpropriu, şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 26/20001 cu privire la asociaţii şi fundaţii(art. 8).

5. Obiectivele asigurării

Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale areurmătoarele obiective:

1 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 31 ianuarie 2000, modificată şi completată prin Legeanr. 34/2010 de aprobare a acestei ordonanţe (publicată în Monitorul Oficial al Românei, Partea I, nr. 151 din 9 martie2010).

45

a) prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;b) reabilitarea medicală şi socioprofesională a asiguraţilor, victime ale

accidentelor de muncă şi ale bolilor profesionale, precum şi recuperareacapacităţii de muncă a acestora;

c) acordarea de prestaţii în bani pe termen lung şi scurt, sub formă deindemnizaţii şi alte ajutoare (art. 17).

6. Contribuţia de asigurări

pentru accidente de muncă şi boli profesionale

Datorează contribuţii de asigurare pentru accidente de muncă şi boliprofesionale:

a) angajatorii, pentru persoanele asigurate obligatoriu, angajaţii românicare prestează muncă în străinătate din dispoziţia angajatorilor români, cetăţeniistrăini sau apatrizii care prestează munca la angajatori români, pe perioada câtau domiciliul sau reşedinţa în România;

b) asiguraţii - persoanele care se află în una sau mai multe dintreurmătoarele situaţii: asociat unic, asociaţi, comanditari sau acţionari; comanditaţi,administratori sau manageri; membri ai asociaţiei familiale; persoane autorizatesă desfăşoare activităţi independente; persoane angajate în instituţiiinternaţionale; proprietari de bunuri şi/sau arendaşi de suprafeţe agricole şiforestiere; persoane care desfăşoară activităţi agricole în cadrul gospodăriilorindividuale sau activităţi private în domeniul forestier; membri ai societăţiloragricole sau ai altor forme de asociere din agricultură; alte persoane interesate,care îşi desfăşoară activitatea pe baza altor raporturi juridice decât celemenţionate anterior.

Contribuţia de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale, încazul şomerilor, se suportă integral din bugetul asigurărilor pentru şomaj, sedatorează pe toata durata efectuării practicii profesionale în cadrul cursurilororganizate şi se stabileşte în cotă de 1% aplicată asupra cuantumului drepturiloracordate pe perioada respectivă.

Prin excepţie angajatorii nu datorează contribuţii pentru ucenici, elevi şistudenţi pe toata durata practicii profesionale (art. 80).

Baza lunară de calcul la care angajatorul datorează contribuţia deasigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale o constituie:

a) suma veniturilor brute realizate lunar;b) salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, corespunzător

numărului zilelor lucrătoare din concediul medical, cu excepţia cazurilor deaccident de muncă sau boală profesională.

Cotele de contribuţie datorate de angajatori în funcţie de clasa de risc sestabilesc de la 0,15% la 0,85%, aplicate asupra sumei veniturilor brute realizatelunar.1

Contribuţia nu se aplică asupra sumelor reprezentând:

1 Așa cum prevede art. 19 alin. 1 din Legea nr. 287/2010 a bugetului asigurărilor sociale de stat (publicată în MonitorulOficial al României, Partea I, nr. 880 din 28 decembrie 2010).

46

a) prestaţii suportate din bugetul asigurărilor sociale de stat, inclusiv celeacordate pentru accidente de muncă şi boli profesionale;

b) diurnele de deplasare şi de delegare, indemnizaţiile de delegare,detaşare şi transfer, precum şi drepturile de autor;

c) participarea salariaţilor la profit.Sumele asupra cărora nu se datorează contribuţia nu se iau în

considerare la stabilirea prestaţiilor din sistemul de asigurare (art. 85).Contribuţia datorată de persoanele fizice este unică, în valoare de 1%,

aplicată asupra venitului lunar asigurat, indiferent de activitatea prestată.Baza lunară de calcul pentru aceste contribuţii o reprezintă venitul lunar

prevăzut în contractul individual de asigurare, care nu poate fi mai mic decâtsalariul de bază minim brut pe ţară (art. 86).

Contribuţiile de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale,după calculare şi reţinere, se virează până la data de 25 inclusiv a luniiurmătoare celei pentru care se datorează drepturile salariale (art. 89).

Neplata contribuţiei de asigurare de către persoanele asigurate obligatoriula termenul stabilit atrage neacordarea drepturilor la prestaţii şi servicii deasigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale. Neplata pe o perioadăde 3 luni consecutive constituie pentru asigurător motiv de reziliere de drept acontractului individual de asigurare (art. 91).

7. Prestaţii şi servicii de asigurare

pentru accidente de muncă şi boli profesionale

Asiguraţii sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boliprofesionale au dreptul la următoarele prestaţii şi servicii:

a) reabilitare medicală şi recuperarea capacităţii de muncă;b) reabilitare şi reconversie profesională;c) indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă;d) indemnizaţie pentru trecerea temporară în alt loc de muncă şi

indemnizaţie pentru reducerea timpului de muncăe) compensaţii pentru atingerea integrităţii;f) despăgubiri în caz de deces;g) rambursări de cheltuieli.Baza de calcul a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă,

pentru reducerea timpului de muncă sau pentru trecerea temporară în alt loc demuncă se calculează ca medie a veniturilor brute realizate lunar de către salariatîn ultimele 6 luni anterioare manifestării riscului, respectiv a veniturilor stipulate încontractele individuale de asigurare, pe baza cărora s-a stabilit contribuţia deasigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.

În cazul în care stagiul de cotizare este mai mic de 6 luni, baza de calcul aindemnizaţiilor o constituie media veniturilor brute realizate lunar, respectiv aveniturilor stipulate în contractul individual de asigurare, pe baza cărora s-astabilit contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.

47

Dacă stagiul de cotizare este mai mic de o lună, baza de calcul aindemnizaţiilor o constituie venitul lunar brut din prima lună de activitate pentrucare s-a stabilit să se plătească contribuţia.

Pentru calculul indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncăsau pentru reducerea timpului de muncă se utilizează numărul de zile lucrătoaredin luna în care se acordă concediul medical sau, se solicită alte drepturi deasigurări sociale.

La stabilirea numărului de zile lucrătoare din luna în care se acordădreptul de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale se vor aveaîn vedere prevederile legale cu privire la zilele de sărbători legale în care nu selucrează (art. 19).

Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă1

Cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncăreprezintă 80% din media veniturilor salariale brute realizate în ultimele 6 lunianterioare manifestării riscului.

Cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă în cazulurgenţelor medico-chirurgicale este de 100% din media venitului lunar asiguratdin ultimele 6 luni anterioare manifestării riscului.

Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă în cazulaccidentului de muncă sau al bolii profesionale se suportă în primele 3 zile deincapacitate de către angajator, iar din a 4-a zi de incapacitate, din contribuţia deasigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale(art. 34).

Durata de acordare a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară demuncă este de 180 de zile în intervalul de un an, socotită din prima zi deconcediu medical (art. 35).

În situaţii temeinic motivate de posibilitatea recuperării medicale şiprofesionale a asiguratului medicul curant poate propune prelungirea concediuluimedical peste 180 de zile.

Prelungirea concediului medical peste 180 de zile se face pentru cel mult90 de zile, în funcţie de evoluţia cazului şi de rezultatele acţiunilor de recuperare,conform procedurilor stabilite de Casa Naţională de Pensii şi Asigurări Sociale(art. 36).

Indemnizaţia pentru trecerea temporară în alt loc de muncă se acordă încondiţiile în care venitul salarial brut lunar realizat de asigurat la noul loc demuncă este inferior mediei veniturilor sale lunare din ultimele 6 luni, calculate dela momentul depistării afecţiunii (art. 39).

Indemnizaţia pentru reducerea timpului de lucru cu o pătrime din duratanormală, ca urmare a unor afecţiuni cauzate de accidente de muncă sau boliprofesionale, se acordă asiguraţilor care, în aceste condiţii, nu mai pot realizadurata normală de muncă(art. 40).

Indemnizaţiile prevăzute mai sus se acordă la propunerea mediculuicurant, cu avizul medicului asigurătorului, pentru cel mult 90 de zile într-un ancalendaristic, în una sau mai multe etape.

Cuantumul lunar al acestor indemnizaţii este egal cu diferenţa dintremedia veniturilor salariale din ultimele 6 luni şi venitul salarial brut realizat de

1 A se vedea şi art. 46-49 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 346/2002.

48

asigurat la noul loc de muncă sau prin reducerea timpului normal de muncă, fărăa se depăşi 25% din baza de calcul (art. 41).

Au dreptul la o compensaţie pentru atingerea integrităţii asiguraţii care, înurma accidentelor de muncă sau a bolilor profesionale, rămân cu leziunipermanente, dacă acestea: 1

a) reduc capacitatea de muncă între 20-50%;b) produc deficienţe (art. 42).Cuantumul se stabileşte în funcţie de gravitatea leziunii, în limita unui

plafon maxim de 12 salarii medii brute, comunicate de Institutul Naţional deStatistică.

În cazul decesului asiguratului, ca urmare a unui accident de muncă sau aunei boli profesionale, beneficiază de despăgubire în caz de deces o singurăpersoană, care poate fi: soţul supravieţuitor, copilul, părintele, tutorele, curatorul,moştenitorul, în condiţiile dreptului comun, sau, în lipsa acesteia, persoana caredovedeşte că a suportat cheltuielile ocazionate de deces. 2

Cuantumul despăgubirii este de 4 salarii medii brute, comunicate deInstitutul Naţional de Statistică (art. 45).

Cererea pentru obţinerea despăgubirii se depune la sediul asigurătorului,însoţită de actele din care rezultă dreptul solicitantului.

Admiterea sau respingerea cererii se face prin decizie emisă de asigurătorîn termen de 20 de zile de la data depunerii cererii.

Decizia se comunică în scris solicitantului în termen de 5 zile de la dataemiterii ei.

Plata despăgubirii se face în termen de 15 zile de la data comunicăriideciziei(art. 47).

Asigurătorul acordă rambursări de cheltuieli în următoarele situaţii: 3

a) transportul de urgenţă, în cazuri temeinic justificate, când salvareavictimei impune utilizarea altor mijloace decât cele uzuale;

b) confecţionarea ochelarilor, a aparatelor acustice, a protezelor oculare şidentare, în situaţia în care acestea au fost deteriorate datorită unui accident demuncă soldat cu vătămări corporale;

c) în cazul aplicării dispozitivelor medicale implantabile prin intervenţiechirurgicală în vederea recuperării deficienţelor organice, funcţionale sau fizicecauzate de accidente de muncă şi boli profesionale.

Costurile suportate de asigurător sunt destinate să asigure recuperareafuncţionalităţii organismului celui asigurat, iar cuantumul acestora se va stabilianual prin decizie a preşedintelui Casei Naţionale de Pensii şi AsigurăriSociale(art. 49).

1 A se vedea şi art. 57-62 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 346/2002.2 A se vedea şi art. 63-66 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 346/2002.3 A se vedea şi art. 67-76 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 346/2002.

49

8. Comunicarea şi constatarea accidentelor de muncă

şi a bolilor profesionale

Angajatorii au obligaţia de a comunica asigurătorului accidentele soldatecu incapacitate de muncă sau cu decesul asiguraţilor.

Comunicarea trebuie realizată de îndată ce angajatorul a luat cunoştinţădespre accident.

Obligaţia privind comunicarea revine şi persoanelor asigurate sauurmaşilor acestora, în cazul în care accidentul de muncă s-a soldat cu decesulasiguratului (art. 50).

Dacă în urma controalelor medicale periodice personalul din structurile demedicina muncii, care asigură servicii medicale angajatorului, constată că existăriscul unei îmbolnăviri profesionale, acesta are obligaţia de a semnala de îndatăcazul asigurătorului.

Declararea bolilor profesionale se realizează conform prevederilor Legiinr. 319/2006, iar un exemplar din formularul de declarare a bolii respective va fiînaintat Casei Naţionale de Pensii şi Asigurări Sociale de către autoritateacompetentă (art. 51).

Drepturile de asigurare se acordă astfel:a) pentru accidente de muncă, în baza procesului-verbal de cercetare a

accidentului de muncă, întocmit, de autoritatea competentă;b) pentru boli profesionale, în baza formularului de declarare finală a bolii

profesionale, întocmit, de autoritatea competentă (art. 53).

7. Jurisdicţia asigurărilor pentru

accidente de muncă şi boli profesionale

Jurisdicţia asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale serealizează potrivit Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, prin secţiile saucompletele specializate pentru conflicte de muncă şi de asigurări sociale (art.106).

În primă instanţă tribunalele soluţionează litigii privind:a) modul de calcul al contribuţiei, precum şi majorarea sau micşorarea

cotei de contribuţie;b) înregistrarea şi evidenţa contribuţiei;c) încadrarea într-o clasă de risc a angajatorului;d) refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri privind drepturile la

asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale;e) modul de stabilire şi de plată a prestaţiilor şi serviciilor cuvenite

beneficiarilor de asigurare;f) plângerile împotriva proceselor-verbale de constatare a contravenţiilor;g) orice alte decizii ale asigurătorului, în conformitate cu prevederile

prezentei legi (art. 107).Sunt competente teritorial tribunalele în a căror rază se află domiciliul

pârâtului.

50

În cazul în care, prin excepţii, obiectul litigiului îl formează o contestaţieîmpotriva Fondului Naţional sau fondurilor teritoriale, competenţa teritorialărevine tribunalului în a cărui rază se află domiciliul sau sediul reclamantului (art.108).

Împotriva hotărârii tribunalului se poate face recurs la curtea de apelcompetentă (art. 109).

Prevederile Legii nr. 346/2002, se completează cu dispoziţiile Codului deprocedură civilă (art. 110).

Acţiunile în instanţă şi toate actele procedurale în legătură cu litigiileavând ca obiect drepturi sau obligaţii de asigurare pentru accidente de muncă şiboli profesionale sunt scutite de taxa judiciară de timbru (art. 111).

Sumele încasate necuvenit cu titlu de prestaţii şi servicii pentru accidentede muncă şi boli profesionale se recuperează de la beneficiari în baza decizieiorganului competent, care constituie titlu executoriu în termenul general deprescripţie de 3 ani.

Sumele rămase nerecuperate de pe urma beneficiarilor decedaţi nu semai urmăresc (art. 112).

51

CAPITOLUL IV

ASIGURĂRILE PENTRU ŞOMAJ ŞI

MĂSURILE PENTRU PREVENIREA ŞOMAJULUI

1. Măsuri prevăzute de Legea nr. 76/2002 în vederea protecţiei persoanelorîmpotriva riscului de şomaj

Legea nr. 76/20021 garantează fiecărei persoane dreptul de a-şi alegeliber profesia şi locul de muncă şi dreptul la asigurările pentru şomaj (art. 1).

Ea exclude, în aplicarea prevederilor sale, orice fel de discriminări pecriterii politice, de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, categoriesocială, convingeri, sex şi vârstă (art. 4 alin. 1).

Acest act normativ reglementează măsurile pentru realizarea strategiilor şipoliticilor elaborate în vederea protecţiei persoanelor pentru riscul de şomaj,asigurării unui nivel ridicat al ocupării şi adaptării forţei de muncă la cerinţelepieţei muncii.

Măsurile în discuţie au drept scop realizarea următoarelor obiective pepiaţa muncii:

a) prevenirea şomajului şi combaterea efectelor sociale ale acestuia;b) încadrarea sau reîncadrarea în muncă a persoanelor în căutarea unui

loc de muncă;c) sprijinirea ocupării persoanelor aparţinând unor categorii defavorizate

ale populaţiei;d) asigurarea egalităţii şanselor pe piaţa muncii;e) stimularea şomerilor2 în vederea ocupării unui loc de muncă;f) stimularea angajatorilor pentru încadrarea persoanelor în căutarea unui

loc de muncă;g) îmbunătăţirea structurii ocupării pe ramuri economice şi zone

geografice;h) creşterea mobilităţii forţei de muncă în condiţiile schimbărilor structurale

care se produc în economia naţională;i) protecţia persoanelor în cadrul sistemului asigurărilor pentru şomaj (art.

3).

2. Beneficiarii sistemului asigurărilor pentru şomaj

Beneficiari ai sistemului asigurărilor pentru şomaj3 sunt persoanele încăutarea unui loc de muncă, aflate în una din următoarele situaţii:

1 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 103 din 6 februarie 2002, modificată ulterior.2 A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 937/2004 pentru modificarea şi completarea Procedurilor privind accesul lamăsurile pentru stimularea ocupării forţei de muncă, modalităţile de finanţare şi instrucţiunile de implementare aacestora, (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 23 iunie 2004).3 A se vedea Ordinul nr. 171/2004, pentru aprobarea Procedurilor privind modul de acordare a drepturilor de carebeneficiază persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă pe durata participării la o formă de pregătire profesională,(publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 725 din 11 august 2004), modificat prin Ordinul 40/2006(publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 3 februarie 2006).

52

a) au devenit şomeri pentru că nu au loc de muncă, nu realizează veniturisau realizează, din activităţi autorizate potrivit legii, venituri mai mici decâtindemnizaţia de şomaj;

b) nu au putut ocupa loc de muncă după absolvirea unei instituţii deînvăţământ sau după satisfacerea stagiului militar;

c) ocupă un loc de muncă şi, din diferite motive, doresc schimbareaacestuia;

d) au obţinut statutul de refugiat sau altă formă de protecţie internaţională,conform legii;

e) străini sau apatrizii care au fost încadraţi în muncă sau au realizatvenituri în România;

f) nu au putut ocupa loc de muncă după repatriere sau după eliberarea dindetenţie (art. 16)1.

Beneficiarii de indemnizaţie de şomaj sunt asiguraţi în sistemulasigurărilor sociale de stat şi în sistemul asigurărilor sociale de sănătate şibeneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru asiguraţii acestorsisteme (art. 48 alin. 1)2.

3. Categoriile de asiguraţi

în sistemul asigurărilor pentru şomaj

Asiguraţii în sistemul asigurărilor pentru şomaj sunt următoarele categoriide persoane fizice:

a) cetăţeni români care sunt încadraţi în muncă sau realizează venituri înţara noastră cu excepţia celor care au calitatea de pensionari;

b) cetăţeni români care lucrează în străinătate;c) cetăţenii străini sau apatrizii care, pe perioada în care au domiciliul sau

reşedinţa în România, sunt încadraţi în muncă sau realizează venituri.

Asiguraţii au obligaţia să plătească contribuţiile de asigurări pentru şomajşi au dreptul să beneficieze de indemnizaţie de şomaj (art. 18)3.

Asiguraţii în sistemul asigurărilor pentru şomaj pot fi asiguraţi obligatoriusau facultativ.

Intră în prima categorie:a) persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de

muncă sau pe bază de contract de muncă temporară, cu excepţia persoanelorcare au calitatea de pensionari;

b) funcţionarii publici şi alte persoane care desfăşoară activităţi pe bazaactului de numire;

c) persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau caresunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe duratamandatului;

1 Modificat prin Legea nr. 107/2004 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 din 19 aprilie 2004).2 A se vedea Ordinul nr. 406/2004, pentru aprobarea Procedurii de evaluare şi selecţie a angajatorilor care beneficiazăde prevederile art. 48¹ din Legea nr. 76/2002 (publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 721 din 10 august2004), modificat ulterior.3 Modificat prin Legea 107/2004.

53

d) soldaţii şi gradaţii voluntari1;e) persoanele care au raport de muncă în calitate de membru cooperator;f) alte persoane care realizează venituri din activităţi desfăşurate potrivit

legii şi care nu se regăsesc în una din situaţiile prevăzute la lit. a)-e) (art. 19)2.

În cea de a doua categorie se pot asigura următoarele persoane:a) asociatul unic, asociaţii societăţilor comerciale;b) administratori societăţilor comerciale şi altor agenţi economici;c) persoanele autorizate să desfăşoare activităţi independente;d) membrii întreprinderii familiale;e) cetăţenii români care lucrează în străinătate;f) alte persoane care realizează venituri din activităţi desfăşurate şi care

nu se regăsesc în una din situaţiile prevăzute la lit. a)-e) (art. 20).Angajatorii la care îşi desfăşoară activitatea persoanele asigurate

obligatoriu prin efectul legii, sunt obligaţi să depună, până la data de 25 inclusiv alunii următoare celei pentru care se datorează drepturile salariale şi/sau veniturilede natura acestora, la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă în raza căreia îşiau sediul sau domiciliul, declaraţia lunară privind evidenţa nominală a asiguraţilorşi a obligaţiilor de plată la bugetul asigurărilor pentru şomaj3.

Persoanele asigurate facultativ pot încheia contract de asigurare pentruşomaj cu agenţia pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei rază teritorială îşi audomiciliul sau, reşedinţa, dacă au cel puţin vârsta de 18 ani şi sunt asigurate însistemul public de pensii şi în sistemul asigurărilor sociale de sănătate.

Venitul lunar pentru care se asigură aceste persoane nu poate fi mai micdecât salariul de bază minim brut pe ţară.4

4. Bugetul asigurărilor pentru şomaj

Bugetul asigurărilor pentru şomaj cuprinde veniturile şi cheltuielilesistemului asigurărilor pentru şomaj.

Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale fundamentează anual, pebaza propunerilor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, proiectulbugetului asigurărilor pentru şomaj care se aprobă ca anexă la legea bugetuluiasigurărilor sociale de stat.5

1 Litera d) a fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 126/2008 (publicată în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I, nr. 697 din 14 octombrie 2008).2 Modificat prin Legea 107/2004. A se vedea Ordinul nr. 405/2004 pentru aprobarea Procedurii privind declararealunară de către angajatori a evidenţei nominale a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată la bugetul asigurărilor pentruşomaj, (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 765 din 20 august 2004), modificat ulterior.3 Art. 21 aşa cum a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 144/2005. A se vedea Ordinul nr.405/2004 pentru aprobarea Procedurii privind declararea lunară de către angajatori a evidenţei nominale a asiguraţilorşi a obligaţiilor de plată la bugetul asigurărilor pentru şomaj, (publicat în Monitorul oficial al României, Partea I, nr. 765din 20 august 2004), modificat prun Ordinul 86/2006 (publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 10februarie 2006).4 Art. 22 a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 144/2005.5 A se vedea art. 23 din Legea nr. 76/2002.

54

Veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj

Aceste venituri se constituie din următoarele resurse:a) contribuţiile angajatorilor şi ale persoanelor juridice asimilate

angajatorului;b) contribuţiile individuale ale persoanelor asigurate obligatoriu prin efectul

legii în sistemul asigurărilor pentru şomaj;c) contribuţiile datorate de persoanele care încheie contract de asigurare

pentru şomaj;d) venituri din alte surse, inclusiv din finanţare externă.Cotele de contrubuţie se stabilesc în funcţie de necesarul de resurse

necesare pentru acoperirea cheltuielilor bugetului asigurărilor pentru şomaj (art.29).1

Pentru anul 2011, s-au stabilit2 următoarele cote ale contribuţiilor:a) contribuţia datorată de angajatori la bugetul asigurărilor pentru şomaj,

este de 0,5%;b) contribuţia individuală datorată la bugetul asigurărilor pentru şomaj,

este de 0,5%;c) contribuţia datorată la bugetul asigurărilor pentru şomaj, de către

persoanele asigurate în baza contractului de asigurare pentru şomaj este de 1%;d) contribuţia datorată de angajator la Fondul de garantare pentru plata

creanţelor salariale în conformitate cu art. 7 alin. (1) din Legea nr. 200/2006, estede 0,25%.

Veniturile din alte surse ale bugetului asigurărilor pentru şomaj seconstituie, în principal, din dobânzi, majorări pentru neplata la termen acontribuţiilor, restituiri ale creditelor acordate în baza legii, taxe încasate de cătreAgenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă din activitatea de formareprofesională şi cele pentru acreditarea furnizorilor de servicii de ocupare,penalităţi, amenzi şi orice alte sume încasate potrivit legii la bugetul asigurărilorpentru şomaj (art. 30).

Termenul de plată a contribuţiilor la bugetul asigurărilor pentru şomaj este,după caz, cel mult 5 zile de la:

a) data stabilită pentru plata drepturilor salariale sau a drepturilormembrilor cooperatori pe luna în curs în cazul angajatorilor ce efectuează plataacestor drepturi o singură dată pe lună;

d) data stabilită pentru plata chenzinei a doua, în cazul angajatorilor ceefectuează plata drepturilor chenzinale;

c) data stabilită prin contractul de asigurare pentru şomaj.Pentru neplata contribuţiilor datorate la bugetul asigurărilor pentru şomaj,

se aplică reglementările în vigoare privind executarea creanţelor bugetare.3

În cazul neachitării contribuţiilor pentru constituirea bugetului asigurărilorpentru şomaj, a majorărilor de întârziere şi penalităţilor, Agenţia Naţională pentru

1 Art. 29 a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2007.2 Prin Legea nr. 287/2010 a bugetului asigurărilor sociale (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 880din 28 decembrie 2010).3 A se vedea art. 31 aşa cum a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 144/2005.

55

Ocuparea Forţei de Muncă va proceda la aplicarea măsurilor de executare silităprevăzute de lege.

Recuperarea debitelor din contribuţii şi majorări se poate face şi princompensarea cu active imobile din patrimoniul debitorilor, evaluate de instituţiiautorizate în condiţiile legii, cu condiţia ca acestea să fie necesare funcţionăriiAgenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi să fie prevăzute înprogramul de investiţii (art. 32).

5. Persoanele care beneficiază de indemnizaţie de şomaj

Persoanele care nu au loc de muncă, nu realizează venituri saurealizează, din activităţi autorizate, venituri mai mici decât indemnizaţia de şomajşi au devenit şomeri, sunt persoanele care se pot găsi în una dintre următoarelesituaţii:

a) le-au încetat raporturile de muncă din motive neimputabile lor;b) le-au încetat raporturile de serviciu din motive neimputabile lor;c) le-a încetat mandatul pentru care au fost numiţi sau aleşi, dacă anterior

nu au fost încadraţi în muncă sau dacă reluarea activităţii nu mai este posibilădin cauza încetării definitive a activităţii angajatorului;

d) a expirat durata pentru care militarii au fost angajaţi pe bază de contractsau li s-a desfăcut contractul din motive neimputabile lor;

e) le-a încetat raportul de muncă în calitate de membru cooperator, dinmotive neimputabile lor;

f) au încheiat contract de asigurare pentru şomaj şi nu realizează veniturisau realizează din activităţi autorizate venituri mai mici decât valoarea dereferinţă a indicatorului social de referinţă, în vigoare;

g) au încetat activitatea ca urmare a pensionării pentru invaliditate şi care,ulterior, au redobândit capacitatea de muncă şi nu au reuşit să se încadreze înmuncă;

h) le-au încetat raporturile de muncă sau de serviciu din motiveneimputabile lor, în perioada de suspendare a acestora;

j) reintegrarea în muncă, dispusă prin hotărâre judecătorească definitivă,nu mai este posibilă la unităţile la care au fost încadrate în muncă anterior, dincauza încetării definitive a activităţii, sau la unităţile care au preluat patrimoniulacestora;

k) le-a încetat activitatea desfăşurată exclusiv pe baza convenţiei civile.1

6. Persoanele asimilate şomerilor

Conform art. 17 alin. 2, sunt asimilate şomerilor, persoanele ce nu auputut ocupa loc de muncă după absolvirea unei instituţii de învăţământ sau dupăsatisfacerea stagiului militar, dacă îndeplinesc următoarele condiţii:

1 A se vedea art. 17 alin. 1 aşa cum a fost modificat prin Legea nr. 107/2004, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.124/2002 şi prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 126/2008.

56

a) sunt absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ, în vârstă de minimum 16ani care, într-o perioadă de 60 de zile de la absolvire, nu au reuşit să seîncadreze în muncă potrivit pregătirii profesionale;

b) sunt absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap învârstă de minimum 16 ani, care nu au reuşit să se încadreze în muncă potrivitpregătirii profesionale;

c) sunt persoane care, înainte de efectuarea stagiului militar, nu au fostîncadrate în muncă şi care într-o perioadă de 30 de zile de la data lăsării la vatrănu s-au putut încadra în muncă. 1

7. Persoanele care nu beneficiază

de indemnizaţie de şomaj

Nu beneficiază de indemnizaţie de şomaj, persoanele care, la datasolicitării dreptului, refuză un loc de muncă potrivit pregătirii sau niveluluistudiilor, sau refuză participarea la servicii pentru stimularea ocupării sau deformare profesională oferite de agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă. 2

De asemenea, nu beneficiază de indemnizaţie absolvenţii care la datasolicitării dreptului urmează o formă de învăţământ (art. 42).

8. Condiţii pentru naşterea dreptului la

indemnizaţia de şomaj

Şomerii care potrivit Legii nr. 76/2002 sunt consideraţi persoane cebeneficiază de indemnizaţie de şomaj, au dreptul la această prestaţie, dacăîndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) au un stagiu de cotizare de minimum 12 luni în ultimele 24 de lunipremergătoare datei înregistrării cererii;

b) nu realizează venituri sau realizează, din activităţi autorizate, veniturimai mici decât valoarea indicatorului social în vigoare;

c) nu îndeplinesc condiţiile de pensionare;d) sunt înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă în raza

cărora îşi au domiciliul sau, după caz, reşedinţa, dacă au avut ultimul loc demuncă sau au realizat venituri în acea localitate.

La stabilirea perioadei de 24 de luni nu se iau în calcul:a) perioada de suspendare a raporturilor de muncă sau de serviciu, cu

excepţia perioadei de incapacitate temporară de muncă, dacă aceasta nudepăşeşte 30 de zile;

b) perioada de pensionare pentru invaliditate, dacă aceasta nu depăşeşte12 luni, pentru persoanele acre au încetat activitatea ca urmare a pensionăriipentru invaliditate şi care, ulterior, au redobândit capacitatea de muncă şi nu aureuşit să se încadreze în muncă;

1 Modificat prin Legea nr. 107/2004.2 Art. 42 alin. 1 a fost modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 108/2010.

57

c) perioada cuprinsă între data suspendării raporturilor de muncă sau deserviciu şi data încetării motivului pentru care acestea au fost suspendate, pentrupersoanele cărora le-au încetat raporturile de muncă sau de serviciu din motiveneimputabile lor, în perioada de suspendare a acestora;

d) perioada cuprinsă între data încetării raporturilor de muncă sau deserviciu şi data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de reintegrare înmuncă, dacă această perioadă nu depăşeşte 12 luni, pentru persoanele cărorareintegrarea în muncă, dispusă prin hotărâre judecătorească definitivă, nu maieste posibilă la unităţile la care au fost încadrate în muncă anterior, din cauzaîncetării definitive a activităţii, sau la unităţile care au preluat patrimoniulacestora.

Pentru persoanele încadrate cu contract individual de muncă cu timpparţial, stagiul de cotizare se stabileşte proporţional cu timpul efectiv lucrat, princumularea stagiilor realizate în baza contractelor individuale de muncă cu timpparţial.

Pentru persoanele încadrate cu contract de muncă temporară, stagiul decotizare se stabileşte în funcţie de durata fiecărei misiuni, respectiv de timpul câtpersoanele se află la dispoziţia agentului de muncă temporară, între misiuni.

Constituie stagiu de cotizare şi perioadele în care angajatorul nu a plătitcontribuţia la bugetul asigurărilor pentru şomaj şi se află în procedură deexecutare silită, reorganizare judiciară, faliment, închidere operaţională,dizolvare, lichidare, administrare specială sau nu şi-a achitat contribuţiile datorităunor situaţii de forţă majoră.

Persoanele asimilate şomerilor beneficiază de indemnizaţii de şomaj dacăîndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) sunt înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă în razacărora îşi au domiciliul;

b) nu realizează venituri sau realizează, din activităţi autorizate potrivitlegii, venituri mai mici decât valoarea indicatorului de referinţă în vigoare;

c) nu îndeplinesc condiţiile de pensionare (art. 34)1.Dovada vechimii în muncă, se face cu carnetul de muncă sau cu alte acte

prevăzute de lege.Certificarea stagiului de cotizare, se face de către agenţiile pentru

ocuparea forţei de muncă (art. 36).Constituie stagiu de cotizare perioadele în care angajaţii sau, după caz, şi

angajatorii au plătit contribuţii de asigurări pentru şomaj în sistemul asigurărilorpentru şomaj în România precum şi în alte ţări, în condiţiile stabilite prinacordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte.

9. Data de la care se dobândeşte

dreptul de a primi indemnizaţia de şomaj

Indemnizaţia de şomaj se acordă beneficiarilor, la cerere, de la data:a) încetării raporturilor de muncă;

1 Modificat prin Legea nr. 107/2004 şi prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 126/2008.

58

b) încetării raporturilor de serviciu;c) încetării mandatului pentru care au fost numiţi sau aleşi;d) expirării duratei sau desfacerii contractului militarilor angajaţi pe bază

de contract1;e) încetării calităţii de membru cooperator;f) încetării contractului de asigurare pentru şomaj;g) încetării motivului pentru care au fost pensionate;h) încetării motivului pentru care au fost suspendate raporturile de muncă

sau de serviciu;j) rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti;k) încetării activităţii desfăşurate exclusiv pe baza convenţiei civile;l) expirării perioadei de 60 de zile de la absolvire;m) absolvirii, pentru absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu

handicap în vârstă de minimum 16 ani, care nu au reuşit să se încadreze înmuncă potrivit pregătirii profesionale;

n) expirării perioadei de 30 de zile de la data lăsării la vatră.

Indemnizaţia de şomaj se acordă de la data prevăzută mai sus dacăcererea este înregistrată la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă, în termende 30 de zile de la această dată.

Dacă cererea2 este înregistrată după expirarea termenului de 30 de zile,dar nu mai târziu de 12 luni de la data prevăzută mai sus, indemnizaţia de şomajse acordă începând cu data înregistrării cererii.

Termenul de maximum 12 luni este termen de decădere din drepturi (art.38)3.

Indemnizaţia de şomaj se acordă şomerilor pe perioade stabilitediferenţiat, în funcţie de stagiul de cotizare, după cum urmează:

a) 6 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de până la 5 ani, darnu mai puţin de 1 an;

b) 9 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare cuprins între 5 şi 10ani;

c) 12 luni pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani(art. 39 alin. 1).

10. Cuantumul indemnizaţiei de şomaj

Cuantumul indemnizaţiei de şomaj este o sumă acordată lunar şi în moddiferenţiat, în funcţie de stagiul de cotizare, după cum urmează:

a) 75% din valoarea indicatorului social de referință, în vigoare la datastabilirii acestuia, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin un an;4

1 Modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 124/2002, (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,nr. 740 din 10 octombrie 2002).2 A se vedea Ordinul nr. 648/2005 privind modificarea şi completarea Procedurii de primire şi de soluţionare a cererilorde loc de muncă sau indemnizaţii pentru şomaj, (publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 26ianuarie 2006).3 Modificat prin Legea nr. 107/2004 şi prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 126/2008.4 Art. 39 alin. 2 lit. a a fost modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 108/2010 (publicată în Monitorul Oficialal României, Partea I, nr. 830 din 10 decembrie 2010).

59

b) 75% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, la care seadaugă o sumă calculată prin aplicarea asupra mediei salariului de bază lunarbrut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare, a unei cote procentuale diferenţiateîn funcţie de stagiul de cotizare.

Cotele procentuale diferenţiate în funcţie de stagiul de cotizare, sunt:a) 3% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 3 ani;b) 5% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 5 ani;c) 7% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 10 ani;d) 10% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 20 de ani.Indemnizaţia pentru persoanele asimilate şomerilor se acordă pe o

perioadă de 6 luni şi este o sumă fixă, lunară, al cărei cuantumum reprezintă50% din valoarea indicatorului social de referință, în vigoare la data stabiliriiacesteia. Ea se acordă şomerilor absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ, învârstă de minimum 16 ani, care într-o perioadă de 60 de zile de la absolvire nuau reuşit să se încadreze în muncă potrivit pregătirii profesionale, absolvenţi aişcolilor speciale pentru persoane cu handicap în vârstă de minimum 16 ani, carenu au reuşit să se încadreze în muncă potrivit pregătirii o singură dată, pentrufiecare formă de învăţământ absolvită (art. 40).

Pentru fracţiuni de lună, ea se calculează proporţional cu numărul de zilecalendaristice din luna respectivă (art. 43).

11. Obligaţiile persoanelor care beneficiază

de indemnizaţie de şomaj

Persoanele care beneficiază de indemnizaţie de şomaj, au următoareleobligaţii:

a) să se prezinte lunar, pe baza programării sau ori de câte ori suntsolicitate, la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă unde sunt înregistrate,pentru a primi sprijin în vederea încadrării în muncă;

b) să comunice în termen de 3 zile agenţiei pentru ocuparea forţei demuncă unde sunt înregistrate orice modificare a condiţiilor care au condus laacordarea drepturilor;

c) să participe la serviciile pentru stimularea ocupării şi de formareprofesională oferite de agenţia pentru ocuparea forţei de muncă unde suntînregistrate;

d) să caute activ un loc de muncă.

Angajatorii care au încadrat în muncă persoane din rândul beneficiarilorde indemnizaţii de şomaj, au obligaţia de a anunţa, în termen de 3 zile, agenţiilepentru ocuparea forţei de muncă la care aceştia au fost înregistraţi.

Obligaţia de mai sus revine şi caselor teritoriale de pensii care au stabilit şipus în plată pensiile cuvenite beneficiarilor de indemnizaţie de şomaj (art. 41).

12. Suspendarea plăţii indemnizaţiei

Suspendarea plăţii indemnizaţiilor de şomaj acordate beneficiarilor are loc,după cum urmează:

60

a) la data la care nu şi-a îndeplinit obligaţia de a se prezenta lunar, pebaza programării sau ori de câte ori sunt solicitate, la agenţia pentru ocupareaforţei de muncă unde sunt înregistrate; Repunerea în plată, se face de la datadepunerii cererii beneficiarului, dar nu mai târziu de 60 de zile calendaristice dela data suspendării;

b) pe perioada îndeplinirii obligaţiilor militare;c) la data încadrării în muncă, pe o perioada de cel mult 12 luni;d) la data plecării din ţară pe o perioadă mai mică de 3 luni, la cererea

persoanei, precum şi, după caz, la data obţinerii autorizării pentru menţinereaplăţii indemnizaţiei de şomaj, la cererea persoanei care se deplasează îninteriorul Comunităţii Europene şi al Spaţiului Economic European pentru a căutaun loc de muncă şi doreşte să îşi menţină plata indemnizaţiei de şomaj;

e) pe perioada în care este arestat preventiv sau pentru executarea uneipedepse privative de libertate de până la 12 luni;

f) la data pensionării pentru invaliditate;g) pe perioada acordării indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de

muncă, a indemnizaţiei de maternitate şi a indemnizaţiei pentru creştereacopilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cuhandicap;

h) pe perioada incapacităţii temporare de muncă mai mare de 3 ziledatorită accidentelor survenite în perioada cursurilor de calificare, recalificare,perfecţionare sau, la alte forme de pregătire profesională, în timpul şi din cauzapracticii profesionale;

i) pe perioada acordării plăţilor compensatorii.Repunerea în plată, după suspendare se face de la data depunerii cererii

beneficiarului, dar nu mai târziu de 60 de zile calendaristice de la data încetăriisituaţiei care a condus la suspendare a prevăzută la lit. a.

Repunerea în plată, după suspendare se face de la data depunerii cereriibeneficiarului, dar nu mai târziu de 30 de zile calendaristice de la data încetăriisituaţiei care a condus la suspendare, prevăzute la lit. b, c, e-i.

Repunerea în plată, după suspendarea prevăzută la lit. d), se face de ladata depunerii cererii beneficiarului, dar nu mai târziu de 3 luni de la datasuspendării. (art. 45)1.

13. Încetarea plăţii indemnizaţiei de şomaj

Încetarea plăţii indemnizaţiei de şomaj are loc după cum urmează:a) la data încadrării în muncă, pentru o perioadă mai mare de 12 luni;b) la data când realizează, din activităţi autorizate, venituri lunare mai mari

decât valoarea indicatorului social de referinţă;c) la 90 de zile de la data emiterii autorizaţiei de funcţionare pentru a

desfăşura activităţi independente sau a certificatului de înmatriculare, dacărealizează venituri lunare mai mari decât valoarea indicatorului social dereferinţă;

1 Modificat prin Legea nr. 107/2004 şi prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 126/2008.

61

d) la data refuzului nejustificat de a se încadra conform pregătirii saunivelului studiilor într-un loc de muncă;

e) la data refuzului nejustificat de a participa la servicii pentru stimulareaocupării şi de formare profesională sau la data întreruperii acestora din motiveimputabile persoanei;

f) dacă perioada de pensionare pentru invaliditate depăşeşte 12 luni;g) la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare pentru limită de vârstă, de la

data solicitării pensiei anticipate sau la data când pensia de invaliditate devinenerevizuibilă;

h) la data plecării în străinătate a beneficiarului pentru o perioadă maimare de 3 luni;

i) la data începerii executării unei pedepse privative de libertate pentru operioadă mai mare de 12 luni;

j) în cazul decesului beneficiarului;k) la expirarea termenelor de repunere în plată aminitite mai sus;l) la expirarea termenelor de 6 luni, pentru persoanele cu un stagiu de

cotizare de cel puţin un an; 9 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare decel puţin 5 ani; 12 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de10 ani; de 6 luni pentru absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ, în vârstă deminimum 16 ani, care într-o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit săse încadreze în muncă potrivit pregătirii profesionale, absolvenţi ai şcolilorspeciale pentru persoane cu handicap în vârstă de minimum 16 ani, care nu aureuşit să se încadreze în muncă potrivit pregătirii profesionale, şi persoanelecare, înainte de efectuarea stagiului militar, nu au fost încadrate în muncă şi careîntr-o perioadă de 30 de zile de la data lăsării la vatră nu s-au putut încadra înmuncă.

m) la data admiterii într-o formă de învăţământ, în cazul persoanelorasimilate şomerilor, absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ, în vârstă de minimum16 ani, care într-o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să seîncadreze în muncă potrivit pregătirii profesionale, absolvenţi ai şcolilor specialepentru persoane cu handicap în vârstă de minimum 16 ani, care nu au reuşit săse încadreze în muncă potrivit pregătirii profesionale1.

1 Art. 44 a fost modificat prin Legea nr. 107/2004, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 144/2005, prinOrdonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 126/2008 și prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 108/2010.

62

CAPITOLUL V

SISTEMUL UNITAR DE PENSII PUBLICE

1. Principii ale sistemului public de pensii

Actul normativ în materie este Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitarse pensii publice1,

Potrivit acestuia, dreptul la asigurări sociale este garantat de stat (art. 1),iar sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale se organizează şifuncţionează având ca principii de bază:

a) principiul unicităţii, potrivit căruia statul organizează şi garanteazăsistemul public de pensii bazat pe aceleaşi norme de drept, pentru toţiparticipanţii la sistem;

b) principiul obligativităţii, potrivit căruia persoanele fizice şi juridice au,conform legii, obligaţia de a participa la sistemul public de pensii, drepturile deasigurări sociale exercitându-se corelativ cu îndeplinirea obligaţiilor;

c) principiul contributivităţii, conform căruia fondurile de asigurări socialese constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridiceparticipante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări socialecuvenindu-se în temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite;

d) principiul egalităţii, prin care se asigură tuturor participanţilor lasistemul public de pensii, contribuabili şi beneficiari, un tratamentnediscriminatoriu, între persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică, în ceea cepriveşte drepturile şi obligaţiile legale;

e) principiul repartiţiei, pe baza căruia fondurile de asigurări sociale seredistribuie pentru plata obligaţiilor ce revin sistemului public de pensii, conformlegii;

f) principiul solidarităţii sociale, conform căruia participanţii la sistemulpublic de pensii îşi asumă reciproc obligaţii şi beneficiază de drepturi pentruprevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor asigurate;

g) principiul autonomiei, bazat pe administrarea de sine stătătoare asistemului public de pensii;

h) principiul imprescriptibilităţii, potrivit căruia dreptul la pensie nu seprescrie;

i) principiul incesibilităţii, potrivit căruia dreptul la pensie nu poate ficedat, total sau parţial.

1 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 850 din 20 decembrie 2010, modificată ulterior, prinOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 117/2010 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr, 891 din 30decembrie 2010).

63

2. Asigurații

Asiguraţii sistemului public de pensii pot fi cetăţeni români, cetăţeni aialtor state sau apatrizi, pe perioada în care au domiciliul sau reşedinţa înRomânia.

Pot fi asiguraţi ai sistemului public de pensii şi cetăţenii români, cetăţeniialtor state şi apatrizii care nu au domiciliul sau reşedinţa în România, în condiţiileprevăzute de instrumentele juridice cu caracter internaţional la care Româniaeste parte.

Asiguraţii au obligaţia să plătească contribuţii de asigurări sociale şi audreptul să beneficieze de prestaţii de asigurări sociale (art. 5).

În sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii:- persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de

muncă, inclusiv soldaţii şi gradaţii voluntari;- funcţionarii publici;- cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi

funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, dindomeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;

- persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decâtcele salariale, din drepturi de autor şi drepturi conexe definite potrivit art. 7 alin.(1) pct. 131 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal,1 precum şi dincontracte/convenţii încheiate potrivit Codului civil.

- persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau caresunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe duratamandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţieimeşteşugăreşti, ale căror drepturi şi obligaţii sunt asimilate cu cele alepersoanelor amintite mai sus.

- persoanele care beneficiază de drepturi băneşti lunare, ce se asigurădin bugetul asigurărilor pentru şomaj.

- persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe ancalendaristic echivalent cu cel puţin de 4 ori câştigul salarial mediu brut utilizat lafundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi care se află în una dintresituaţiile următoare:

a)administratori sau manageri care au încheiat contract de administrareori de management;

b)membri ai întreprinderii individuale şi întreprinderii familiale;c)persoane fizice autorizate să desfăşoare activităţi economice;d)persoane angajate în instituţii internaţionale, dacă nu sunt asiguraţii

acestora;e)alte persoane care realizează venituri din activităţi profesionale.- cadrele militare trecute în rezervă, poliţiştii şi funcţionarii publici cu

statut special din sistemul administraţiei penitenciare ale căror raporturi de

1 Art. 7 alin. 1 pct. 131 din Codul fiscal: dreptul de autor şi drepturile conexe - constituie obiect al acestora opereleoriginale de creaţie intelectuală în domeniul literar, artistic sau ştiinţific, oricare ar fi modalitatea de creaţie, modul sauforma de exprimare şi independent de valoarea şi destinaţia lor, operele derivate care au fost create plecând de la unasau mai multe opere preexistente, precum şi drepturile conexe dreptului de autor şi drepturile sui-generis, potrivitprevederilor Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare.

64

serviciu au încetat, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţeinaţionale, care beneficiază de ajutoare lunare ce se asigură din bugetul de stat.

Se pot asigura în sistemul public de pensii, pe bază de contract deasigurare socială, avocaţii, personalul clerical şi cel asimilat din cadrul cultelorrecunoscute prin lege, neintegrate în sistemul public, precum şi orice persoanăcare doreşte să se asigure, respectiv să îşi completeze venitul asigurat (art. 6)1.

3. Declarația de asigurare

Persoanele juridice sau fizice la care îşi desfăşoară activitatea asiguraţii,instituţiile care efectuează plata drepturilor de şomaj, precum şi instituţiile careefectuează plata drepturilor pentru cadrele militare, poliţiştii şi funcţionarii publicicu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărăriinaţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale sunt obligate să întocmească și să depună în fiecare lună, declaraţia nominală de asigurare.

Persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe ancalendaristic echivalent cu cel puţin de 4 ori câştigul salarial mediu brut şi care seaflă în una dintre situaţiile următoare: administratori sau manageri care auîncheiat contract de administrare ori de management, membri ai întreprinderiiindividuale şi întreprinderii familiale, persoane fizice autorizate să desfăşoareactivităţi economice, persoane angajate în instituţii internaţionale, dacă nu suntasiguraţii acestora, alte persoane care realizează venituri din activităţiprofesionale, care au cel puţin vârsta de 18 ani sunt obligate să se asigure pebaza declaraţiei individuale de asigurare.

Acesta se depune în termen de 30 de zile de la data încadrării în situaţiaamintită mai sus la casa teritorială de pensii competentă, în funcţie de domiciliulsau reşedinţa persoanei.

Venitul lunar asigurat pentru persoanele menţionate mai sus este celstabilit prin declaraţia individuală de asigurare şi nu poate fi mai mic decât sumareprezentând 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentareabugetului asigurărilor sociale de stat şi mai mare decât valoarea corespunzătoarea de 5 ori câştigul salarial mediu brut.

Se exceptează de la obligativitatea depunerii declaraţiei de asigurarepersoanele amintite mai sus, dacă beneficiază de una dintre categoriile de pensiisau dacă sunt:

- persoane care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual demuncă, inclusiv soldaţii şi gradaţii voluntari;

- funcţionari publici;- cadre militare în activitate, soldaţi şi gradaţi voluntari, poliţişti şi

funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, dindomeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;

- persoane care realizează venituri de natură profesională, altele decâtcele salariale, din drepturi de autor şi drepturi conexe

1 Art. 6 a fost modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 117/2010 (publicată în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I, nr, 891 din 30 decembrie 2010)

65

- persoane care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care suntnumite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe duratamandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţieimeşteşugăreşti, ale căror drepturi şi obligaţii sunt asimilate;

- persoane care beneficiază de drepturi băneşti lunare, ce se asigură dinbugetul asigurărilor pentru şomaj (art. 11).

4. Stagiul de cotizare

Constituie stagiu de cotizare în sistemul public de pensii:a)vechimea în muncă recunoscută pentru stabilirea pensiilor până la

data de 1 aprilie 2001;b)vechimea în serviciu recunoscută pentru stabilirea pensiilor, în cazul

cadrelor militare în activitate, soldaţilor şi gradaţilor voluntari, poliţiştilor şifuncţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, dindomeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, până laintrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 a pensiilor unitare;

c)perioada cuprinsă între 1 aprilie 2001 şi data intrării în vigoare Legii nr.263/2010, în care persoanele au fost asigurate în baza Legii nr. 19/2000 privindsistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale;

d)perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2010 şi data intrării în vigoare Legiinr. 263/2010 a pensiilor unitare, în cazul cadrele militare trecute în rezervă,poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţieipenitenciare ale căror raporturi de serviciu au încetat, din domeniul apărăriinaţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, care beneficiază de ajutoarelunare ce se asigură din bugetul de stat (art. 16).

Constituie stagiu de cotizare şi perioada suplimentară la vechimea înmuncă sau la vechimea în serviciu acordată în baza legislaţiei anterioare dateide 1 aprilie 2001 pentru perioadele realizate în grupa I, a II-a, respectiv în condiţiideosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, în cazul cadrelor militare în activitate,soldaţilor şi gradaţilor voluntari, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut specialdin sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordiniipublice şi siguranţei naţionale.

Constituie stagiu de cotizare şi perioadele de până la data de 1 aprilie2001 în care o persoană:

a) s-a aflat în una dintre situaţiile în care se consideră stagiu asimilat;b) are stabilite drepturi privind vechimea în muncă în baza prevederilor

Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelorpersecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri.

Constituie stagiu de cotizare şi timpul util la pensie realizat de agricultori,în condiţiile reglementate de legislaţia privind pensiile şi alte drepturi de asigurărisociale ale agricultorilor, anterioară datei de 1 aprilie 2001 (art. 17).

Pentru perioadele ulterioare datei de 1 aprilie 2001 care reprezintă,stagiu de cotizare realizat în condiţii deosebite, condiţii speciale sau alte condiţiide muncă se acordă perioade suplimentare la vechimea în muncă sau la

66

vechimea în serviciu, care constituie stagii de cotizare în condiţii normale, dupăcum urmează:

a)3 luni pentru fiecare an lucrat în condiţii deosebite de muncă;b)6 luni pentru fiecare an lucrat în condiţii speciale de muncă;c)12 luni pentru fiecare an lucrat în alte condiţii de muncă (art. 18).Constituie stagiu de cotizare perioadele de timp pentru care asiguraţii

datorează şi/sau plătesc contribuţii de asigurări sociale în sistemul public depensii din România, precum şi în alte ţări, în condiţiile stabilite prin acordurile sauconvenţiile internaţionale la care România este parte.

La stabilirea drepturilor de asigurări sociale se iau în considerare stagiilede cotizare realizate în sistemul public de pensii din România, precum şiperioadele de asigurare realizate sau recunoscute ca atare în alte ţări, încondiţiile reglementate prin instrumente juridice cu caracter internaţional la careRomânia este parte şi/sau regulamente comunitare.

În cazul drepturilor salariale sau veniturilor asigurate, stabilite în monedaaltor ţări pe teritoriul României, contribuţiile se plătesc în lei la cursul de schimbvalutar comunicat de Banca Naţională a României din data stabilită pentru plataacestor drepturi (art. 19).

Este asimilată stagiului de cotizare în condiţii speciale de muncă,perioada anterioară datei de 1 aprilie 2001, în care salariaţii au desfăşuratactivităţi de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materialelor primenucleare, în locurile de muncă încadrate conform legislaţiei anterioare în grupeleI şi II de muncă şi care, sunt încadrate în condiţii speciale de muncă.

Constituie stagiu de cotizare realizat în condiţii speciale de muncă şiperioadele în care un asigurat care îşi desfăşoară activitatea în condiţii specialede muncă se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă şi/sau înconcediu de odihnă, dacă cel puţin în ziua premergătoare concediului a lucrat înlocuri de muncă încadrate în astfel de condiţii de muncă (art. 30 alin. 4 și 5).

În sistemul public de pensii, stagiul de cotizare se constituie dinînsumarea perioadelor pentru care s-a datorat contribuţia la bugetul asigurărilorsociale de stat de către angajator şi asigurat sau, după caz, s-a datorat şi plătitde către persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe ancalendaristic echivalent cu cel puţin de 4 ori câştigul salarial mediu brut utilizat lafundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi care se sunt administratorisau manageri care au încheiat contract de administrare ori de management,membri ai întreprinderii individuale şi întreprinderii familiale persoane fiziceautorizate să desfăşoare activităţi economice, persoane angajate în instituţiiinternaţionale, dacă nu sunt asiguraţii acestora, alte persoane care realizeazăvenituri din activităţi profesionale, avocaţii, personalul clerical şi cel asimilat dincadrul cultelor recunoscute prin lege, neintegrate în sistemul public, precum şiorice persoană care doreşte să se asigure, respectiv să îşi completeze venitulasigurat.

Stagiul de cotizare corespunzător contribuţiei de asigurări socialedatorate se determină prin aplicarea asupra perioadei de cotizare a raportuluidintre cota de contribuţie individuală de asigurări sociale şi cota de contribuţie deasigurări sociale aprobată pentru locurile de muncă în condiţii normale (art. 48).

67

În sistemul public de pensii se asimilează stagiului de cotizare şiperioadele necontributive, denumite în continuare perioade asimilate, în careasiguratul:

a)a beneficiat de pensie de invaliditate;b)a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar, pe durata

normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora cu diplomă;c)a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen

redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat;d)a beneficiat, în perioada 1 aprilie 2001 - 1 ianuarie 2006 de

indemnizaţii de asigurări sociale;e)a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2005, de concediu pentru

incapacitate temporară de muncă cauzată de accident de muncă şi boliprofesionale;

f)a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2006, de concediu pentrucreşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap,de până la 3 ani;

g)a fost elev al unei şcoli militare/şcoli de agenţi de poliţie sau student alunei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şisiguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare, poliţiştilor şi funcţionarilorpublici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, cu excepţialiceului militar.

Asiguraţii care au absolvit mai multe instituţii de învăţământ superior,beneficiază de asimilarea, ca stagiu de cotizare, a unei singure perioade destudii, la alegere.

Aceștia beneficiază de perioadele asimilate dacă în aceste perioade nuau realizat stagii de cotizare.

Perioadele asimilate se valorifică pentru obţinerea prestaţiilor deasigurări sociale în condiţiile legale (art. 49).

Stagiul de cotizare se certifică asiguraţilor, din oficiu, o dată la 2 ani, deCasa Națională de Pensii Publice şi de casele de pensii sectoriale.

Stagiul de cotizare se certifică şi la cererea asiguraţilor, contra cost.Tariful serviciului respectiv se stabileşte anual de Casa Națională de PensiiPublice şi casele de pensii sectoriale (art. 50).

5. Bugetul asigurărilor sociale de stat

Cuprinde veniturile şi cheltuielile sistemului public de pensii.Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat provin din:a) contribuţii de asigurări sociale, dobânzi şi penalităţi de întârziere,

precum şi din alte venituri;b) sume alocate de la bugetul de stat pentru echilibrarea bugetului

asigurărilor sociale de stat, care se aprobă prin legile bugetare anuale (art. 21).

6. Contribuţia de asigurări sociale

În sistemul public de pensii sunt contribuabili, după caz:a) asiguraţii care datorează contribuţii individuale de asigurări sociale;

68

b) angajatorii şi instituţiile care efectuează plata ajutoarelor în situaţiacadrelor militare trecute în rezervă, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statutspecial din sistemul administraţiei penitenciare ale căror raporturi de serviciu auîncetat, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale,care beneficiază de ajutoare lunare ce se asigură din bugetul de stat;

c) persoanele juridice la care îşi desfăşoară activitatea asiguraţii,persoane care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numiteîn cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului,precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti,asimilate angajatorului;

d) Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, careadministrează bugetul asigurărilor pentru şomaj, instituţie care, pentru şomeri,este asimilată angajatorului;

e) persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe ancalendaristic echivalent cu cel puţin de 4 ori câştigul salarial mediu brut şi caresunt administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare ori demanagement, membri ai întreprinderii individuale şi întreprinderii familiale,persoane fizice autorizate să desfăşoare activităţi economice, persoane angajateîn instituţii internaţionale, dacă nu sunt asiguraţii acestora, persoane carerealizează venituri din activităţi profesionale, precum şi cei care se pot asigura înbaza unui contract de asigurare (avocaţii, personalul clerical şi cel asimilat dincadrul cultelor recunoscute prin lege, neintegrate în sistemul public, precum şiorice persoană care doreşte să se asigure).

Cotele de contribuţii de asigurări sociale sunt diferenţiate în funcţie decondiţiile de muncă normale, deosebite, speciale şi alte condiţii de muncă.

Cotele de contribuţii de asigurări sociale, sunt:a) 31,3% pentru condiţii normale de muncă, datorate de angajator şi

angajaţi, din care 10,5% datorate de angajaţi şi 20,8% datorate de angajatori;b) 36,3% pentru condiţii deosebite de muncă, datorate de angajator şi

angajaţi, din care 10,5% datorate de angajaţi şi 25,8% datorate de angajatori;c) 41,3% pentru condiţii speciale şi alte condiţii de muncă, din domeniul

apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, datorate de angajator şiangajaţi, din care 10,5% datorate de angajaţi şi 30,8% datorate de angajatori.

În cota de contribuţie individuală de asigurări sociale este inclusă şi cotade 3% aferentă fondurilor de pensii administrate privat, prevăzută de Legea nr.411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat (art. 27)1.

Condiţiile de muncă în care se desfăşoară activitatea asiguraţilor dinsistemul public de pensii pot fi normale, deosebite şi speciale.

Pentru asiguraţii cadre militare în activitate, soldaţi şi gradaţi voluntari,poliţişti şi funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţieipenitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei

1 A se vedea Legea nr. 287/2010 a bugetului asigurărilor sociale de stat (publicată în Monitorul Oficial al României,Partea II, nr. 880 din 28 decembrie 2010).

69

naţionale, condiţiile în care se desfăşoară activitatea pot fi normale, deosebite1,speciale şi alte condiţii de muncă2 (art. 28).

Locurile de muncă în condiţii speciale sunt cele din:a) unităţile miniere, pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea în

subteran cel puţin 50% din timpul normal de muncă în luna respectivă;b) activităţile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a

materiilor prime nucleare, zonele I şi II de expunere la radiaţii;c) activităţile din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei

naţionale, prevăzute de actele normative cu regim clasificat emise anterior intrăriiîn vigoare a Legii nr. 263/2010;

d) aviaţia civilă pentru3:Personalul navigant pe:

- avioane turboreactoare şi turbopropulsoare de transport;- avioane clasice de transport public;- avioane clasice în misiuni sanitare sau de specialitate;- elicoptere şi avioane utilitare;- aeronave prototipuri la încercare în zbor.Echipajele de recepţie în zbor a aeronavelor, instructori în şcoli,

cursuri şi aerocluburi, pe:

- avioane clasice;- avioane turboreactoare sau turbopropulsoare.Personalul de încercare în zbor a aeronavelor noi, de serie;

Personalul navigant de control în zbor;

Personalul tehnic care execută recepţia şi controlul tehnic în zbor al

aeronavelor;

Instructorii în şcoli, cursuri şi aerocluburi de zbor fără motor

Personal de paraşutism profesionist care:

- execută salturi din aeronavă în procesul de instrucţie, antrenament sausalturi speciale;

- execută salturi pentru recepţia paraşutelor;- execută salturi din turnul de paraşutism;- desfăşoară activitatea de instructor de paraşutism la bordul aeronavei

din care se execută salturi cu paraşuta. Însoţitori de bord

e) activităţile şi unităţile prevăzute mai jos4;f) activitatea artistică desfăşurată în profesiile de mai jos1;

1 Sunt încadrate în condiţii deosebite locurile de muncă stabilite în baza criteriilor şi metodologiei prevăzute delegislaţia în vigoare la data încadrării acestora.2 În domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, încadrarea locurilor de muncă în condiţiideosebite, speciale şi alte condiţii se realizează pe baza criteriilor şi metodologiei de încadrare prevăzute de HotărâreaGuvernului nr. 1.294/2001 privind stabilirea locurilor de muncă şi a activităţilor cu condiţii deosebite, condiţii speciale şialte condiţii, specifice pentru cadrele militare în activitate, şi de Hotărârea Guvernului nr. 1.822/2004 privind stabilirealocurilor de muncă şi activităţilor cu condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii, specifice pentru poliţişti.3 A se vedea Anexa 1 din Legea nr. 263/2010.4 A se vedea anexele 2 și 3 din Legea nr. 263/2010.

70

Periodic, din 2 în 2 ani, locurile de muncă în condiţii speciale sunt supuseprocedurii de reevaluare (art. 30 alin. 1 și 2).

Contribuţia de asigurări sociale se datorează din momentul încadrării înuna dintre situaţiile amintite de lege2 sau de la data încheierii contractului deasigurare socială.

Contribuţia individuală se datorează de către:- persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de

muncă, inclusiv soldaţii şi gradaţii voluntari;- funcţionarii publici;- cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi

funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, dindomeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;

- persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decâtcele salariale, din drepturi de autor şi drepturi conexe precum şi dincontracte/convenţii încheiate potrivit Codului civil.

- persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau caresunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe duratamandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţieimeşteşugăreşti, ale căror drepturi şi obligaţii sunt asimilate cu cele alepersoanelor enumerate mai sus (art. 31 alin. 1).

Calculul şi plata contribuţiei de asigurări sociale datorată de către acești asiguraţii respectiv de către angajatorii acestora se fac lunar de către angajatori(art. 32 alin. 1).

Contribuţia individuală de asigurări sociale se virează lunar de cătreangajator, la unitatea teritorială a Trezoreriei Statului la care acesta este luat înevidenţă ca plătitor de impozite şi taxe, împreună cu contribuţia de asigurărisociale pe care acesta o datorează în calitate de contribuabil bugetuluiasigurărilor sociale de stat.

În cazul asiguraţilor care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe ancalendaristic echivalent cu cel puţin de 4 ori câştigul salarial mediu brut utilizat lafundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi care se află în una dintresituaţiile următoare:

- administratori sau manageri care au încheiat contract de administrareori de management;

- membri ai întreprinderii individuale şi întreprinderii familiale;- persoane fizice autorizate să desfăşoare activităţi economice;- persoane angajate în instituţii internaţionale, dacă nu sunt asiguraţii

acestora;- alte persoane care realizează venituri din activităţi profesionale;ori,- avocaţii, personalul clerical şi cel asimilat din cadrul cultelor

recunoscute prin lege, neintegrate în sistemul public, precum şi orice persoanăcare doreşte să se asigure, respectiv să îşi completeze venitul asigurat;

1 A se vedea anexa 4 din Legea nr. 263/2010. Balerin;. Dansator; Acrobat; Jongler; Clovn; Călăreţ de circ; Dresor deanimale sălbatice; Solist vocal de operă şi de operetă; Instrumentist la instrumente de suflat; Cascador.2 A se vedea art. 6 din Legea nr. 263/2010.

71

termenul de plată a contribuţiei de asigurări sociale este până la data de 25 alunii următoare celei pentru care se datorează plata.

Asiguraţii care fac dovada că nu se mai regăsesc în situaţiile pentru careasigurarea este obligatorie, au obligaţia să depună la casele teritoriale de pensii,în termen de 30 de zile de la modificarea situaţiei, formularul-tip de încetare aasigurării individuale la sistemul public de pensii (art. 46).

7. Baza lunara de calcul

Baza lunară de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale încazul asiguraţilor este prevăzută în art. 2964 din Codul fiscal.

În cazul persoanelor fizice rezidente care realizează venituri dindesfăşurarea unor activităţi în baza unui contract individual de muncă, a unuiraport de serviciu sau a unui statut special prevăzut de lege, atât pe perioada încare desfăşoară activitate, cât şi pe perioada în care beneficiază de concediimedicale şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, precum şi cele carerealizează venituri de natura celor prevăzute la art. 55 alin. (2)1, a persoanelorfizice nerezidente care realizează veniturile prevăzute la lit. a), cu respectareaprevederilor instrumentelor juridice internaţionale la care România este parte,reprezintă câştigul brut realizat din activităţi dependente, în ţară şi în străinătate,cu respectarea prevederilor instrumentelor juridice internaţionale la careRomânia este parte, care include:

1 Art. 55 alin. 2 din Codul fiscal prevede:„ a) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică, stabilite potrivit legii;

b) indemnizaţii din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul persoanelor juridice fără scoppatrimonial;

c) drepturile de soldă lunară, indemnizaţiile, primele, premiile, sporurile şi alte drepturi ale personalului militar,acordate potrivit legii;

d) indemnizaţia lunară brută, precum şi suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societăţinaţionale, societăţi comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar,precum şi la regiile autonome;

d1) remuneraţia obţinută de directori în baza unui contract de mandat conform prevederilor legii societăţilorcomerciale;

d2) remuneraţia primită de preşedintele asociaţiei de proprietari sau de alte persoane, în baza contractului demandat, potrivit legii privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari;

e) sumele primite de membrii fondatori ai societăţilor comerciale constituite prin subscripţie publică;f) sumele primite de reprezentanţii în adunarea generală a acţionarilor, în consiliul de administraţie, membrii

directoratului şi ai consiliului de supraveghere, precum şi în comisia de cenzori;g) sumele primite de reprezentanţii în organisme tripartite, potrivit legii;h) indemnizaţia lunară a asociatului unic, la nivelul valorii înscrise în declaraţia de asigurări sociale;i) sumele acordate de organizaţii nonprofit şi de alte entităţi neplătitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori

nivelul legal stabilit pentru indemnizaţia primită pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi înstrăinătate, în interesul serviciului, pentru salariaţii din instituţiile publice;

j) indemnizaţia administratorilor, precum şi suma din profitul net cuvenite administratorilor societăţilor comercialepotrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea generală a acţionarilor;

j1) sume reprezentând salarii sau diferenţe de salarii stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şiirevocabile, precum şi actualizarea acestora cu indicele de inflaţie;

j2) indemnizaţiile lunare plătite conform legii de angajatori pe perioada de neconcurenţă, stabilite conform contractuluiindividual de muncă;

k) orice alte sume sau avantaje de natură salarială ori asimilate salariilor în vederea impunerii.

72

a) veniturile din salarii. În situaţia personalului român trimis în misiunepermanentă în străinătate, veniturile din salarii cuprind salariile de bazăcorespunzătoare funcţiilor în care persoanele respective sunt încadrate în ţară, lacare se adaugă, după caz, sporurile şi adaosurile care se acordă;

b) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii dedemnitate publică;

c) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii aleseîn cadrul persoanelor juridice fără scop patrimonial;

d) drepturile de soldă lunară, indemnizaţiile, primele, premiile, sporurile şialte drepturi ale personalului militar;

e) indemnizaţia lunară brută, precum şi suma din profitul net, cuveniteadministratorilor la companii/societăţi naţionale, societăţi comerciale la carestatul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar,precum şi la regiile autonome;

f) remuneraţia obţinută de directori în baza unui contract de mandatconform prevederilor legii societăţilor comerciale;

g) sumele primite de reprezentanţii în adunarea generală a acţionarilor,în consiliul de administraţie, membrii directoratului şi ai consiliului desupraveghere, precum şi în comisia de cenzori;

h) sumele primite de reprezentanţii în organisme tripartite;i) indemnizaţia lunară a asociatului unic;j) indemnizaţia administratorilor, precum şi suma din profitul net, cuvenite

administratorilor societăţilor comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite deadunarea generală a acţionarilor;

k) sumele reprezentând salarii sau diferenţe de salarii stabilite în bazaunor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile, precum şiactualizarea acestora cu indicele de inflaţie;

l) indemnizaţiile lunare plătite conform legii de angajatori pe perioada deneconcurenţă, stabilite conform contractului individual de muncă;

m) indemnizaţiile primite pe perioada delegării şi detaşării în altălocalitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, acordate de persoanelejuridice fără scop patrimonial şi de alte entităţi neplătitoare de impozit pe profit,peste limita de 2,5 ori indemnizaţia acordată salariaţilor din instituţiile publice;

n) remuneraţia primită de preşedintele asociaţiei de proprietari sau dealte persoane, în baza contractului de mandat, potrivit legii privind înfiinţarea,organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari;

o) orice alte sume de natură salarială sau avantaje asimilate salariilor învederea impunerii.

În situaţia în care totalul veniturilor amintite mai sus este mai mare decâtvaloarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut, contribuţia individuală deasigurări sociale se calculează în limita acestui plafon, pe fiecare loc de realizarea venitului.

Baza de calcul al contribuţiilor sociale datorate de angajatori, entităţiasimilate angajatorului şi orice plătitor de venituri de natură salarială sauasimilate salariilor 1

1 A se vedea art. 2965 din Codul fiscal.

73

Baza de calcul al contribuţiilor sociale datorate pentru persoanele carebeneficiază de indemnizaţie de şomaj sau, după caz, de alte drepturi de protecţiesocială ori de indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate care se acordă dinbugetul asigurărilor pentru şomaj, şi pentru care dispoziţiile legale prevăd platade contribuţii sociale din bugetul asigurărilor pentru şomaj.

Conform art. 2966 din Codul fiscal, pentru aceste persoane, baza lunarăde calcul a contribuţiei de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor socialede stat, respectiv al contribuţiei datorate bugetului Fondului naţional unic deasigurări sociale de sănătate reprezintă cuantumul drepturilor băneşti lunare cese suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, potrivit legii, respectivindemnizaţia de şomaj, cu excepţia situaţiilor în care potrivit dispoziţiilor legale seprevede altfel.

Baza de calcul al contribuţiilor sociale datorate pentru persoanele carerealizează venituri de natură profesională, altele decât cele de natură salarială, şipentru care există obligaţia plăţii contribuţiei individuale de asigurări sociale

Conform art. 29614, pentru aceste persoane, baza de calcul a contribuţieiindividuale de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stateste:

a) venitul brut diminuat cu cota de cheltuială pentru veniturile din drepturide autor şi drepturi conexe;

b) venitul brut, pentru veniturile din activitatea desfăşurată în bazacontractelor/convenţiilor încheiate potrivit Codului civil.

Baza lunară de calcul la care se datorează contribuţiile individuale deasigurări sociale nu poate depăşi în cursul unei luni calendaristice echivalentul ade 5 ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetuluiasigurărilor sociale de stat.1

8. Noţiunea şi categoriile de pensii

Pensia, reprezintă un venit de înlocuire acordat pentru pierderea totalăsau parţială a veniturilor profesionale, ca urmare a bătrâneţii sau atingerii uneivârste, invalidităţii sau decesului persoanei asigurate.

Potrivit art. 51 din Legea nr. 263/2010, în sistemul public se acordăurmătoarele categorii de pensii:

a) pensia pentru limită de vârstă;b) pensia anticipată;c) pensia anticipată parţială;d) pensia de invaliditate;e) pensia de urmaş.

1 A se vedea art. III alin. 17 și 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 58/2010 pentru modificarea și completareaCodului fiscal (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 28 iunie 2010), modificată ulterior.Inclusiv prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr 117/2010 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.891 din 30 decembrie 2010).

74

9. Pensia pentru limită de vârstă

Se cuvine persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării,condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare sauîn specialitate, după caz, prevăzute de lege (art. 52).

Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbaţi şi 63 deani pentru femei.

Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, atât pentru femei, cât şi pentrubărbaţi.

Stagiul complet de cotizare este de 35 de ani, atât pentru femei, cât şipentru bărbaţi.

Atingerea vârstei standard, stagiului minim și stagiului complet se realizează prin creştere conform eşalonării prevăzute arătate în tabel(art. 53)1.

În cazul cadrelor militare în activitate, soldaţilor şi gradaţilor voluntari,poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţieipenitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţeinaţionale, vârsta standard de pensionare este de 60 de ani, atât pentru femei,cât şi pentru bărbaţi.

Stagiul minim de cotizare în specialitate, în cazul persoanelor amintitemai sus, este de 20 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi, iar stagiulcomplet de cotizare este de 30 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.

Atingerea acestui stagiu, a vârstei, ori a stagiului minim se realizeazăprin creştere, conform eşalonării prevăzute în tabelul de mai jos2 (art. 54).

Persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare au dreptul lapensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare,după cum urmează:

a) conform tabelului nr. 1, în situaţia persoanelor care au realizat stagiide cotizare în condiţii deosebite de muncă;

b) conform tabelului nr. 2, în situaţia persoanelor care au realizat stagiide cotizare în locurile de muncă încadrate în alte condiţii de muncă prevăzute îndomeniul apărării naționale ordinii publice și siguranței naționale, ori condiții specifice pentru polițiști şi în condiţii speciale prevăzute la art. 30 alin. (1);3

c) cu câte 6 luni, pentru fiecare an de privare de libertate, de deportare înstrăinătate, după data de 23 august 1944, şi/sau de prizonierat, în situaţiapersoanelor cărora le-au fost stabilite drepturi privind vechimea în muncă, în

1 A se vedea Anexa 5 din Legea nr. 263/2010.2 A se vedea Anexa 6 din Legea nr. 263/2010.3 Art. 30 alin. 1 din Legea nr. 263/2010 prevede: „În sensul prezentei legi, locurile de muncă în condiţii speciale suntcele din:a)unităţile miniere, pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea în subteran cel puţin 50% din timpul normal demuncă în luna respectivă;b)activităţile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I şi II de expunere laradiaţii;c)activităţile din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, prevăzute de actele normative curegim clasificat emise până la data intrării în vigoare a prezentei legi;d)aviaţia civilă, pentru personalul navigant prevăzut în anexa nr. 1;e)activităţile şi unităţile prevăzute în anexele nr. 2 şi 3;f)activitatea artistică desfăşurată în profesiile prevăzute în anexa nr. 4.”

75

condiţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a)-c) şi la alin. (2) din Decretul-lege nr.118/1990.

Cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şifuncţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, dindomeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale beneficiază dereducerile amintite mai sus, dacă au realizat stagiul minim de cotizare înspecialitate prevăzut de lege (art. 55).

Fac excepţie de la prevederile lit. b) persoanele care au realizat unstagiu de cotizare de cel puţin 20 de ani în locurile de muncă în condiții specialedin unităţile miniere, pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea în subterancel puţin 50% din timpul normal de muncă în luna respectivă sau activitateartistică ca, balerin, dansator, acrobat, jongler, clovn, călăreţ de circ, dresor deanimale sălbatice, solist vocal de operă şi de operetă, instrumentist lainstrumente de suflat, cascador.1

Stagiul complet de cotizare pentru persoanele amintite mai sus este de30 de ani.

Pentru aceștia, reducerea vârstei standard de pensionare este de: a) 20 de ani, pentru persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în

locurile de muncă în condiții speciale din unităţile miniere, pentru personalul careîşi desfăşoară activitatea în subteran cel puţin 50% din timpul normal de muncăîn luna respectivă. Vârsta standard de pensionare redusă nu poate fi mai micăde 45 de ani;

b) 15 ani, pentru persoanele care au realizat un stagiu de cotizare înlocurile de muncă în condiții speciale prestând activitate artistică ca, balerin,dansator, acrobat, jongler, clovn, călăreţ de circ, dresor de animale sălbatice,solist vocal de operă şi de operetă, instrumentist la instrumente de suflat,cascador. Vârsta standard de pensionare redusă nu poate fi mai mică de 50 deani, cu excepţia balerinilor şi acrobaţilor pentru care vârsta de pensionare nupoate fi mai mică de 40 de ani pentru femei şi 45 de ani pentru bărbaţi (art. 56).

Fac excepţie de la prevederile tabelului nr. 2 şi persoanele care aurealizat un stagiu de cotizare de cel puţin 15 ani în zona I de expunere la radiaţiisau de cel puţin 17 ani în zona a II-a de expunere la radiaţii, în locurile de muncăîn care au prestat activităţi de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare amateriilor prime nucleare, zonele I şi II de expunere la radiaţii. Aceste persoanebeneficiază de pensie pentru limită de vârstă indiferent de vârstă.

În aceste cazuri, stagiul complet de cotizare este de 22 ani şi 6 luni, încazul celor care au desfăşurat activitate în zona I de expunere la radiaţii,respectiv de 25 de ani şi 6 luni, în cazul celor care au desfăşurat activitate înzona a II-a de expunere la radiaţii (art. 57).

Persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicappreexistent calităţii de asigurat beneficiază de reducerea vârstelor standard depensionare, în funcţie de gradul de handicap, după cum urmează:

a) cu 15 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap grav, dacă au realizat, încondiţiile handicapului preexistent calităţii de asigurat, cel puţin o treime dinstagiul complet de cotizare;

1 A se vedea Anexa 4 din Legea nr. 263/2010.

76

b) cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap accentuat, dacă aurealizat, în condiţiile handicapului preexistent calităţii de asigurat, cel puţin douătreimi din stagiul complet de cotizare;

c) cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap mediu, dacă au realizat,în condiţiile handicapului preexistent calităţii de asigurat, stagiul complet decotizare (art. 58).

Nevăzătorii beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, indiferent devârstă, dacă au realizat ca nevăzător cel puţin o treime din stagiul complet decotizare (art. 59).

Reducerile vârstelor standard de pensionare prevăzute de lege, precumşi cele prevăzute de alte acte normative pot fi cumulate fără ca reducerea totalăsă fie mai mare de 13 ani.

Vârstele de pensionare reduse nu pot fi mai mici de 50 de ani pentrufemei şi de 52 de ani pentru bărbaţi, respectiv de 45 de ani pentru cadrelemilitare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici custatut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărăriinaţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale (art. 60).

10. Pensia anticipată

Poate fi acordată, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard depensionare, persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare cu cel puţin 8 animai mare decât stagiul complet de cotizare.

În cazul cadrelor militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştiişi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, dindomeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, pentruobţinerea pensiei anticipate, pe lângă condiţiile generale, este necesară şirealizarea stagiului minim de cotizare în specialitate1, şi care se află în una dintreurmătoarele situaţii:

a) sunt trecute în rezervă/au încetat raporturile de serviciu ca urmare aîmplinirii limitei de vârstă în grad prevăzute de statutul cadrelormilitare/poliţiştilor/funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţieipenitenciare sau ca urmare a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţiidin statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilordin domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;

b) sunt trecute în rezervă sau direct în retragere/au încetat raporturile deserviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciulmilitar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.

La stabilirea stagiului de cotizare necesar acordării pensiei anticipate nuse iau în considerare următoarele perioadele asimilate:

- a beneficiat de pensie de invaliditate;- a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar, organizat potrivit

legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora cudiplomă;

1 A se vedea anexa 6 din Legea nr. 263/2010.

77

- a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termenredus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat;

- a fost elev al unei şcoli militare/şcoli de agenţi de poliţie sau student alunei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şisiguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare, poliţiştilor şi funcţionarilorpublici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, cu excepţialiceului militar.

Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte în aceleaşi condiţii în care sestabileşte cel al pensiei pentru limită de vârstă (art. 62).

La acordarea pensiei anticipate, reducerea vârstei standard depensionare nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere (art. 63).

La data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită devârstă, pensia anticipată se transformă în pensie pentru limită de vârstă şi serecalculează prin adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii decotizare realizate în perioada de suspendare a plăţii pensiei anticipate.

Transformarea pensiei anticipate în pensie pentru limită de vârstă, seface din oficiu (art. 64).

11. Pensia anticipată parţială

Poate fi obținută, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard depensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum şicelor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani.

În cazul cadrelor militare în activitate, soldaţilor şi gradaţilor voluntari,poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţieipenitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţeinaţionale, pentru obţinerea pensiei anticipate parţiale, pe lângă condiţiileprevăzute mai sus, este necesară şi realizarea stagiului minim de cotizare înspecialitate1, şi care se află în una dintre următoarele situaţii:

a) sunt trecute în rezervă/au încetat raporturile de serviciu ca urmare aîmplinirii limitei de vârstă în grad prevăzute de statutul cadrelormilitare/poliţiştilor/funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţieipenitenciare sau ca urmare a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţiidin statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilordin domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;

b) sunt trecute în rezervă sau direct în retragere/au încetat raporturile deserviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciulmilitar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.

La stabilirea stagiului de cotizare necesar acordării pensiei anticipateparţiale nu se iau în considerare următoarele perioade asimilate:

- a beneficiat de pensie de invaliditate;- a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar, organizat potrivit

legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora cudiplomă;

1 A se vedea Anexa 6 din Legea nr. 263/2010.

78

- a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termenredus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat;

- a fost elev al unei şcoli militare/şcoli de agenţi de poliţie sau student alunei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şisiguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare, poliţiştilor şi funcţionarilorpublici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, cu excepţialiceului militar.

Cuantumul pensiei anticipate parţiale se stabileşte din cuantumul pensieipentru limită de vârstă care s-ar fi cuvenit, prin diminuarea acestuia cu 0,75%pentru fiecare lună de anticipare, până la îndeplinirea condiţiilor pentru obţinereapensiei pentru limită de vârstă.

Persoanele care au locuit cel puţin 30 de ani în zonele afectate depoluarea remanentă datorită extracţiei şi prelucrării minereurilor neferoase cuconţinut de cupru, plumb, sulf, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor,respectiv Baia Mare, Copşa Mică şi Zlatna, pe o rază de 8 km în jurul acestorlocalităţi, beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani fărăpenalizare (art. 65).

La acordarea pensiei anticipate parţiale, reducerea vârstei standard depensionare nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere (art. 66).

La data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită devârstă, pensia anticipată parţială se transformă în pensie pentru limită de vârstăşi se recalculează prin eliminarea diminuării şi prin adăugarea perioadelorasimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendarea plăţii pensiei anticipate parţiale.

Transformarea pensiei anticipate parţiale în pensie pentru limită devârstă, se face din oficiu (art. 67).

12. Pensia de invaliditate

Se acordă persoanelor care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate dincapacitatea de muncă, din cauza:

a) accidentelor de muncă şi bolilor profesionale;b) neoplaziilor, schizofreniei şi SIDA;c) bolilor obişnuite şi accidentelor care nu au legătură cu munca.Beneficiază de pensie de invaliditate, şi persoanele care se află în

situaţiile:- au satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen

redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat;- au fost elevi al unei şcoli militare/şcoli de agenţi de poliţie sau student al

unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şisiguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare, poliţiştilor şi funcţionarilorpublici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, cu excepţialiceului militar.

Au dreptul la pensie de invaliditate, în condiţiile prevăzute la lit. a), şielevii, ucenicii şi studenţii care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate dincapacitatea de muncă, ca urmare a accidentelor de muncă sau bolilorprofesionale survenite în timpul şi din cauza practicii profesionale.

79

Persoanele care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitateade muncă şi marii mutilaţi, ca urmare a participării la lupta pentru victoriaRevoluţiei din Decembrie 1989 ori în legătură cu evenimentele revoluţionare dindecembrie 1989, care erau cuprinşi într-un sistem de asigurări sociale anteriordatei ivirii invalidităţii din această cauză, au dreptul la pensie de invaliditate înaceleaşi condiţii în care se acordă pensia de invaliditate persoanelor care ausuferit accidente de muncă (art. 68).

În raport cu gradul de reducere a capacităţii de muncă, invaliditatea este:a) de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă

şi a capacităţii de autoîngrijire;b) de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă,

cu păstrarea capacităţii de autoîngrijire;c) de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din

capacitatea de muncă, persoana putând să presteze o activitate profesională,corespunzătoare a cel mult jumătate din timpul normal de muncă (art. 69).

Persoanele care şi-au pierdut capacitatea de muncă din cauza unor boliobişnuite sau a unor accidente care nu au legătură cu munca beneficiază depensie de invaliditate dacă au realizat stagiul de cotizare necesar în raport cuvârsta, conform tabelului.

Vârsta persoanei la data emiteriideciziei medicale asupra capacităţii

de muncăStagiul de cotizare necesar (ani)

până la 20 ani 1

de la 20-23 ani 2

23-25 ani 3

25-29 ani 6

29-33 ani 9

33-37 ani 11

37-41 ani 14

41-45 ani 17

45-49 ani 20

49-53 ani 23

53-57 ani 25

57-60 ani 26

Peste 60 de ani 27

Au dreptul la pensie de invaliditate şi persoanele care au handicap gravși handicap accentuat și nevăzătorii, dacă au realizat cel puţin jumătate dinstagiul de cotizare necesar prevăzut în tabelul de mai sus (art. 73).

Au dreptul la pensie de invaliditate, indiferent de stagiul de cotizarerealizat:

80

- persoanele care și-au pierdut total sau cel puţin jumătate dincapacitatea de muncă din cauza accidentelor de muncă şi bolilor profesionale,neoplaziilor, schizofreniei şi SIDA, bolilor obişnuite şi accidentelor care nu aulegătură cu munca.

- persoanele care au satisfăcut serviciul militar ca militar în termen saumilitar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sauîn prizonierat;

- persoanele care au fost elevi al unei şcoli militare/şcoli de agenţi depoliţie sau student al unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărarenaţională, ordine publică şi siguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare,poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţieipenitenciare, cu excepţia liceului militar.

- elevii, ucenicii şi studenţii care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătatedin capacitatea de muncă, ca urmare a accidentelor de muncă sau bolilorprofesionale survenite în timpul şi din cauza practicii profesionale.

- persoanele care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate dincapacitatea de muncă şi marii mutilaţi, ca urmare a participării la lupta pentruvictoria Revoluţiei din Decembrie 1989 ori în legătură cu evenimentelerevoluţionare din decembrie 1989, care erau cuprinşi într-un sistem de asigurărisociale anterior datei ivirii invalidităţii din această cauză, au dreptul la pensie deinvaliditate în aceleaşi condiţii în care se acordă pensia de invaliditatepersoanelor care au suferit accidente de muncă (art. 74).

Pensionarii de invaliditate încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul,în afara pensiei, la o indemnizaţie pentru însoţitor, în cuantum fix.

Cuantumul indemnizaţiei pentru însoţitor reprezintă 80% din valoareaunui punct de pensie.

Indemnizaţia pentru însoţitor se suportă de la bugetul de stat (art. 77).Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale periodic, în

funcţie de afecţiune, la intervale cuprinse între un an şi 3 ani, până la împlinireavârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de medicul expert alasigurărilor sociale sau, după caz, de către comisiile centrale de expertizămedico-militară.

Nu mai sunt supuşi revizuirii medicale pensionarii de invaliditate care:a) prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de muncă;b) au împlinit vârstele standard de pensionare;c) au vârsta mai mică cu până la 5 ani faţă de vârsta standard de

pensionare şi au realizat stagiile complete de cotizare.

13. Pensia de urmaş

Este reglementată în favoarea copiilor şi soţului supravieţuitor, dacăsusţinătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinereaunei pensii (art. 83).

Copiii au dreptul la pensie de urmaş:a) până la vârsta de 16 ani;b) dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit

legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;

81

c) pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit înperioada în care se aflau în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) sau b) (art.84).

Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, laîmplinirea vârstei standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de celpuţin 15 ani.

În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar de celpuţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor sediminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv cu 6,0% pentru fiecare an decăsătorie în minus (art. 85).

Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârstă,pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fostde cel puţin un an.

Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârstă şide durata căsătoriei, dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unuiaccident de muncă sau a unei boli profesionale şi dacă nu realizează veniturilunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie oridacă acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut (art. 86).

Soţul supravieţuitor care nu îndeplineşte condiţiile legale beneficiază depensie de urmaş pe o perioadă de 6 luni de la data decesului, dacă în aceastăperioadă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru careasigurarea este obligatorie sau dacă acestea sunt mai mici de 35% din câştigulsalarial mediu brut (art. 87).

Soţul supravieţuitor care are în îngrijire, la data decesului susţinătorului,unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie deurmaş până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, înperioadele în care nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesionalăpentru care asigurarea este obligatorie sau dacă acestea sunt mai mici de 35%din câştigul salarial mediu brut, (art. 88).

Pensia de urmaş se stabileşte, după caz, din:a) pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut

dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat;b) pensia de invaliditate gradul I, în cazul în care decesul susţinătorului a

survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită devârstă.

Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din punctajul mediuanual realizat de susţinător, aferent pensiei prevăzute mai sus, în funcţie denumărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel:

a) 50% - pentru un singur urmaş;b) 75% - pentru 2 urmaşi;c) 100% - pentru 3 sau mai mulţi urmaşi (art. 89).Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, se

stabileşte prin însumarea drepturilor de pensie de urmaş, calculate după fiecarepărinte(art. 90).

În cazul modificării numărului de urmaşi, pensia se recalculează(art. 91).

82

Soţul supravieţuitor care are dreptul la o pensie proprie şi îndeplineştecondiţiile pentru obţinerea pensiei de urmaş după soţul decedat poate optapentru cea mai avantajoasă pensie (art. 92).

Copii invalizi de orice grad şi soțul invalid de grad I și II sunt expertizați, revizuiți medical şi au obligaţia de a urma programele recuperatorii(art. 92).

14. Stabilirea şi plata pensiilor

Pensia se acordă la cererea persoanei îndreptăţite, a tutorelui sau acuratorului acesteia, a persoanei căreia i s-a încredinţat sau i s-a dat înplasament copilul minor, după caz, depusă personal ori prin mandatar desemnatprin procură specială.

Cererea de pensionare, împreună cu actele prin care se dovedeşteîndeplinirea condiţiilor, se depune, începând cu data îndeplinirii acestor condiţii,la casa teritorială de pensii competentă, în a cărei rază domiciliază persoana.Pentru persoanele din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţeinaţionale, cererea de pensionare, împreună cu actele prin care se dovedeşteîndeplinirea condiţiilor, se depune, începând cu data îndeplinirii acestor condiţii,la casa de pensii sectorială competentă, în funcţie de ultimul loc de muncă.

Cererea depusă, poate fi retrasă de persoana care a depus-o, până laemiterea deciziei de pensionare.

Pentru cadrele militare şi funcţionarii publici cu statut special din sistemuladministraţiei penitenciare care aparţin Ministerului Justiţiei, Serviciului deProtecţie şi Pază, Serviciului de Informaţii Externe şi Serviciului deTelecomunicaţii Speciale, cererile de pensionare se depun la casele de pensiisectoriale care funcţionează în subordinea Ministerului Apărării Naţionale,Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, dupăcaz, potrivit protocoalelor încheiate între acestea (art. 103).

În sistemul public de pensii, pensiile se cuvin de la data îndepliniriicondiţiilor, în funcţie de categoria de pensie solicitată.

Pensiile se stabilesc prin decizie a casei teritoriale de pensii sau a caseide pensii sectoriale, după caz, şi se acordă de la data înregistrării cererii.

În funcţie de elementele specifice fiecărei categorii de pensie, pensiile seacordă şi de la o altă dată, după cum urmează:

a) de la data încetării plăţii indemnizaţiei pentru incapacitate temporarăde muncă sau, după caz, de la data încetării calităţii de asigurat, cu excepţiaasiguraţilor pe baza de contract, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30de zile de la data emiterii deciziei medicale de încadrare într-un grad deinvaliditate, în situaţia pensiei de invaliditate;

b) din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc decesul, dacăcererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data decesului, în situaţiapensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător era pensionar, la datadecesului;

c) de la data decesului, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30de zile de la această dată, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei alcărei susţinător nu era pensionar, la data decesului;

83

d) de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, dacă cererea a fostînregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situaţia pensiei deurmaş acordate persoanei care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege,referitoare la vârsta standard de pensionare, ulterior decesului susţinătorului (art.104).

În sistemul public, pensiile se plătesc de la data acordării, stabilită prindecizie a casei teritoriale de pensii sau a casei de pensii sectoriale, după caz, cuexcepţia pensiei anticipate şi a pensiei anticipate parţiale, care se plătesc de ladata încetării calităţii de asigurat (art. 105).

Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizieemisă de casa teritorială de pensii, respectiv de casa de pensii sectorială, întermen de 45 de zile de la data înregistrării cererii.

În sistemul public de pensii plata pensiei se face lunar.Pensia se plăteşte personal titularului, tutorelui sau curatorului acestuia,

persoanei căreia i s-a încredinţat ori i s-a dat în plasament copilul urmaş sau,după caz, mandatarului desemnat prin procură specială (art. 108).

Plata pensiei se face, în funcţie de opţiunea pensionarului, prin mandatpoştal, în cont curent sau în cont de card, în condiţiile stabilite prin convenţiileîncheiate între Casa Națională de Pensii Publice, casele de pensii sectoriale şiCompania Naţională "Poşta Română" - S.A. sau, după caz, între CNPP, caselede pensii sectoriale şi bănci.

În sistemul public de pensii, plata pensiei încetează începând cu lunaurmătoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:

a) pensionarul a decedat;b) pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a

fost acordată pensia;c) pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş şi-au redobândit

capacitatea de muncă;d) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate,

pensionarul de urmaş nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la revizuireamedicală obligatorie;

e) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate,pensionarul urmaş nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la convocareaobligatorie;

f) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate,pensionarul urmaş nu a mai urmat programele recuperatorii;

g) copilul, beneficiar al unei pensii de urmaş, a împlinit vârsta de 26 deani, cu excepţia situaţiei în care copii sunt invalizi;

h) pensionarul urmaş a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătoreascărămasă definitivă, pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor, comisăasupra susţinătorului.

În sistemul public de pensii, plata pensiei se suspendă începând cu lunaurmătoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:

a) pensionarul şi-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu careRomânia a încheiat convenţie de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale,dacă, potrivit prevederilor acesteia, pensia se plăteşte de către celălalt stat;

84

b) pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate sau al unei pensiianticipate parţiale, se regăseşte în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1)pct. I, II sau IV, cu excepţia consilierilor locali sau judeţeni;

c) pensionarul de invaliditate sau pensionarul urmaş nu se prezintă larevizuirea medicală obligatorie sau la convocarea Institutului Naţional deExpertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă, a centrelor regionalede expertiză medicală a capacităţii de muncă sau a comisiilor centrale deexpertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, MinisteruluiAdministraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii;

d) pensionarul de invaliditate nu mai urmează programele recuperatorii,întocmite de medicul expert al asigurărilor sociale;

e) pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul I sau II, se regăseşte înuna dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV, cu excepţiaconsilierilor locali sau judeţeni;

f) pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul III, se regăseşte în unadintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I sau II, depăşind jumătate dinprogramul normal de lucru al locului de muncă respectiv;

g) pensionarul urmaş, a împlinit vârsta de 16 ani şi nu face dovadacontinuării studiilor;

h) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, realizeazăvenituri brute lunare pentru care asigurarea este obligatorie, dacă acestea suntmai mari de 35% din câştigul salarial mediu brut;

i) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, s-a recăsătorit;j) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii din sistemul public de

pensii, optează pentru o altă pensie din acelaşi sistem, sau dintr-un alt sistem deasigurări sociale, neintegrat sistemului public de pensii;

k) pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile, referitoare la cumululpensiei cu salariul.

În situaţia copilului, beneficiar al unei pensii de urmaş, care nu facedovada continuării studiilor, plata pensiei se suspendă începând cu data de 1octombrie a anului în curs.

Plata indemnizaţiei pentru însoţitor se suspendă pe perioada în carepensionarul este internat într-o instituţie de asistenţă socială sau într-o unitatemedicală specializată, în care se asigură supraveghere şi îngrijire permanente,cu excepţia situaţiilor în care pensionarul este nevăzător.

Suspendarea plăţii pensiei şi/sau a indemnizaţiei pentru însoţitor sepoate face şi la cererea pensionarului, situaţie în care suspendarea plăţii se faceîncepând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea (art. 114).

În sistemul public de pensii, reluarea plăţii pensiei se face, la cerere,după cum urmează:

a) începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza care,potrivit legii, a dus la suspendarea plăţii pensiei, dacă cererea a fost depusă întermen de 30 de zile de la data la care cauza suspendării a fost înlăturată;

b) începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea, dacădepunerea acesteia s-a făcut după expirarea termenului prevăzut mai sus;

85

c) de la data începerii anului şcolar, în situaţia în care suspendarea plăţiipensiei s-a făcut pentru ca pensionarul urmaş, a împlinit vârsta de 16 ani şi nu afăcut dovada continuării studiilor (art. 115).

Încetarea, suspendarea sau reluarea plăţii pensiei, precum şi oricemodificare a drepturilor de pensie se fac prin decizie emisă de casele teritorialede pensii, respectiv de casele de pensii sectoriale, în condiţiile respectăriiregimului juridic al deciziei de înscriere la pensie (art. 116).

În sistemul public de pensii, pot cumula pensia cu venituri provenite dinsituaţii pentru care asigurarea este obligatorie, următoarele categorii depensionari:

a) pensionarii pentru limită de vârstă;b) nevăzătorii;c) pensionarii de invaliditate gradul III, precum şi copiii, pensionari de

urmaş, încadraţi în gradul III de invaliditate;d) copiii, pensionari de urmaş.Soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, poate cumula

pensia cu venituri din activităţi profesionale pentru care asigurarea esteobligatorie, dacă acestea nu depăşesc 35% din câştigul salarial mediu brut (art.118).

Pensionarii sistemului public de pensii sunt obligaţi să comunice caseiteritoriale de pensii, respectiv casei de pensii sectoriale, în evidenţele căreia seaflă, orice schimbare în situaţia proprie, de natură să conducă la modificareacondiţiilor în funcţie de care i-a fost stabilită sau i se plăteşte pensia, în termende 15 zile de la data apariţiei acesteia (art. 119).

Sumele neîncasate de către pensionar, reprezentând pensia pe luna încare a avut loc decesul şi/sau, după caz, drepturi restante de pensie, cuvenite şineîncasate până la deces, se plătesc soţului supravieţuitor, copiilor, părinţilorsau, în lipsa acestora, celorlalţi moştenitori, în condiţiile dreptului comun.

Sumele pot fi solicitate în cadrul termenului general de prescripţie (art.120).

15. Alte drepturi de asigurări sociale

În sistemul public de pensii, în afara pensiilor, se mai pot acorda,următoarele prestaţii:

a) tratament balnear, altul decât cel care, se suportă de la bugetulFondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, pentru asiguraţi şipensionari;

b) bilete de odihnă, pentru asiguraţi;c) ajutor de deces, în cazul decesului asiguratului, pensionarului sau unui

membru al familiei unuia dintre aceştia (art. 121).Asiguraţii şi pensionarii sistemului public de pensii pot beneficia de

tratament balnear, după cum urmează:a) gratuit - pensionarii de invaliditate, în cadrul programului de

recuperare întocmit de medicul expert al asigurărilor sociale;b) cu suportarea de către beneficiar a unei contribuţii băneşti - asiguraţii

sistemului public de pensii şi pensionarii, alţii decât cei amintiți la lit. a).

86

Durata tratamentului balnear este de 12-18 zile.Biletele de odihnă se pot acorda, asiguraţilor sistemului public de pensii

care îşi desfăşoară activitatea în instituţiile publice în care nu este reglementatăconstituirea fondului social, cu suportarea de către beneficiar a unei părţi dincostul biletului. Diferenţa până la costul integral al biletului de odihnă se suportăde la bugetul asigurărilor sociale de stat (art. 123).

În cazul decesului asiguratului sau al pensionarului, beneficiază de ajutorde deces o singură persoană care face dovada că a suportat cheltuielileocazionate de deces şi care poate fi, după caz, soţul supravieţuitor, copilul,părintele, tutorele, curatorul sau, în lipsa acestora, oricare persoană care faceaceastă dovadă.

Dovada se poate face prin orice mijloc de probă admis de lege.Cuantumul se stabileşte anual şi nu poate fi mai mic decât valoarea

câştigului salarial mediu brut(art. 125).Ajutorul de deces se achită în termen de 24 de ore de la solicitare, după

caz, de:a) angajator, în cazul decesului asiguratului, respectiv al unui membru de

familie al acestuia;b) instituţia care gestionează bugetul asigurărilor pentru şomaj, în cazul

decesului şomerului, respectiv al unui membru de familie al acestuia;c) casa teritorială de pensii, respectiv casa de pensii sectorială, în cazul

decesului pensionarului sau al asiguratului, respectiv al unui membru de familieal acestuia (art. 129).

El se achită persoanei îndreptăţite sau mandatarului desemnat, prinprocură specială, de către aceasta.

16. Jurisdicţia asigurărilor sociale

Deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii şi de casele depensii sectoriale pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, laComisia Centrală de Contestaţii, respectiv la comisiile de contestaţii carefuncţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţieişi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii.

Deciziile de pensie necontestate în termen sunt definitive (art. 149).Termenul de soluţionare a contestaţiei este de 45 de zile de la data

înregistrării acesteia (art. 150).Hotărârile comisiilori se comunică persoanelor în cauză şi caselor

teritoriale de pensii sau caselor de pensii sectoriale interesate, după caz, întermen de 5 zile de la adoptare.

Hotărârile pot fi atacate la instanţa judecătorească competentă, întermen de 30 de zile de la comunicare.

Cele care nu au fost atacate la instanţele judecătoreşti în termenul legalsunt definitive (art. 151).

Jurisdicţia asigurărilor sociale se realizează prin tribunale şi curţi de apel(art. 152).

87

CAPITOLUL VI

SISTEMUL NAŢIONAL DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ

1. Consideraţii generale

Organizarea, funcţionarea şi finanţarea sistemului naţional de asistenţăsocială din ţara noastră este reglementat prin Legea nr. 47/2006.1

Sistemul naţional de asistenţă socială reprezintă ansamblul de instituţii şimăsuri prin care statul, prin autorităţile administraţiei publice centrale şi locale,colectivitatea locală şi societatea civilă intervin pentru prevenirea, limitarea sauînlăturarea efectelor temporare ori permanente ale unor situaţii care pot generamarginalizarea sau excluziunea socială a persoanei, familiei, grupurilor oricomunităţilor.

Asistenţa socială, cuprinde serviciile sociale şi prestaţiile sociale acordateîn vederea dezvoltării capacităţilor individuale sau colective pentru asigurareanevoilor sociale, creşterea calităţii vieţii şi promovarea principiilor de coeziune şiincluziune socială(art. 2).

În vederea garantării accesului egal la aceste drepturi, sistemul deasistenţă socială se întemeiază pe următoarele principii generale:

a) universalitatea, potrivit căruia fiecare persoană are dreptul la asistenţăsocială;

b) respectarea demnităţii umane, potrivit căruia fiecărei persoane îi estegarantată dezvoltarea liberă şi deplină a personalităţii;

c) solidaritatea socială, potrivit căruia comunitatea participă la sprijinireapersoanelor care nu îşi pot asigura nevoile sociale, pentru menţinerea şi întărireacoeziunii sociale;

d) parteneriatul, potrivit căruia autorităţile administraţiei publice centrale şilocale, instituţiile de drept public şi privat, structurile asociative, precum şiinstituţiile de cult recunoscute de lege cooperează în vederea acordării serviciilorsociale;

e) subsidiaritatea, potrivit căruia, în situaţia în care persoana sau familianu îşi poate asigura integral nevoile sociale, intervin colectivitatea locală şistructurile ei asociative şi, complementar, statul;

f) participarea beneficiarilor, potrivit căruia beneficiarii măsurilor şiacţiunilor de asistenţă socială contribuie activ la procesul de decizie şi deacordare a acestora;

g) transparenţa, potrivit căruia se asigură creşterea gradului deresponsabilitate a administraţiei publice centrale şi locale faţă de cetăţean,precum şi stimularea participării active a beneficiarilor la procesul de luare adeciziilor;

1 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 239 din 16 martie 2006.În vederea promovării procesului de incluziune socială, prezenta lege reglementează coordonarea şi organizareaunitară a sistemului de servicii sociale şi prestaţii sociale.

Scopul său este de a crea condiţiile necesare implementării măsurilor şi acţiunilor sociale pentru garantarea dreptuluifiecărei persoane aflate într-o situaţie de nevoie socială, datorată unor motive de natură economică, fizică, psihică sausocială, de a beneficia de servicii sociale şi prestaţii sociale(art. 3).

88

h) nediscriminarea, potrivit căruia accesul la drepturile de asistenţă socialăse realizează fără restricţie sau preferinţă faţă de rasă, naţionalitate, origineetnică, limbă, religie, categorie socială, opinie, sex ori orientare sexuală, vârstă,apartenenţă politică, dizabilitate, boală cronică necontagioasă, infectare HIV sauapartenenţă la o categorie defavorizată, precum şi orice alt criteriu care are cascop ori ca efect restrângerea folosinţei sau exercitării, în condiţii de egalitate, adrepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale(art. 4).

2. Dreptul la asistenţă socială

Dreptul la asistenţă socială este garantat, în condiţiile legii, pentru toţicetăţenii români care au domiciliul sau reşedinţa în România, fără nici un fel dediscriminare.

Cetăţenii altor state, apatrizii, precum şi orice altă persoană care adobândit o formă de protecţie şi care are domiciliul sau reşedinţa în ţara noastrăau dreptul la asistenţă socială, în condiţiile legislaţiei române şi ale acordurilor şitratatelor la care România este parte.

Aceste persoane au dreptul de a fi informate asupra conţinutului şimodalităţilor de acordare a măsurilor şi acţiunilor de asistenţă socială (art. 7).

Drepturile la asistenţă socială se acordă la cerere sau din oficiu.Serviciile sociale şi prestaţiile sociale se acordă în funcţie de situaţia

persoanei sau familiei, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

3. Serviciile sociale

Serviciile sociale pot fi servicii primare şi servicii specializate.Cele primare sunt măsuri şi acţiuni de proximitate şi prevenţie acordate în

comunitate, în scopul identificării şi limitării situaţiilor de risc în care se poate aflala un moment dat persoana, familia sau grupul.

Serviciile sociale specializate sunt măsurile de suport şi asistenţă care auca scop menţinerea, refacerea sau dezvoltarea capacităţilor persoanei orifamiliei, aflată în situaţii specifice de vulnerabilitate sau de risc de excluderesocială, şi sunt acordate de personal calificat şi specializat(art. 10).

Furnizarea serviciilor sociale se organizează într-un sistem descentralizat,la nivelul comunităţilor locale, pentru a răspunde cât mai adecvat nevoilor socialeidentificate, tipologiei potenţialilor beneficiari şi condiţiilor particulare în careaceştia se află.

Sistemul de servicii sociale se reglementează prin legi speciale.Furnizorii de servicii sociale pot organiza şi acorda servicii sociale, cu sau

fără găzduire, după cum urmează:a) în comunitate;b) la domiciliul beneficiarului;c) în centre de zi şi centre rezidenţiale, publice sau private.

89

4. Prestaţiile sociale

Prestaţiile sociale reprezintă transferuri financiare şi cuprind: alocaţiifamiliale, ajutoare sociale, indemnizaţii şi facilităţi.

Alocaţiile familiale se acordă familiilor şi au în vedere naşterea, educaţia şiîntreţinerea copiilor.

Ajutoarele sociale se acordă persoanelor sau familiilor aflate în dificultateşi ale căror venituri sunt insuficiente pentru acoperirea nevoilor minime de viaţă,evaluate prin anchetă socială, precum şi prin alte instrumente specifice.

Indemnizaţiile şi facilităţile se acordă persoanelor pentru favorizareaincluziunii sociale şi asigurării unei vieţi autonome; indemnizaţiile cu caracterreparatoriu se acordă persoanelor şi, după caz, familiilor acestora, care au suferitdaune în urma unor evenimente socio-politice sau legate de catastrofe şicalamităţi naturale(art. 17).

Principalele criterii pe baza cărora se acordă prestaţiile sociale sunturmătoarele:

a) evaluarea contextului familial;b) veniturile solicitantului sau ale familiei acestuia;c) condiţiile de locuire;d) starea de sănătate şi gradul de dependenţă.Statul acordă prestaţiile sociale prin autorităţile administraţiei publice

centrale sau locale, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.Acestea se acordă în bani sau în natură, din bugetul de stat ori, din

bugetul local, şi sunt reglementate prin legi speciale.

5. Personalul din sistemul de asistenţă socială

În domeniul asistenţei sociale activează personal de specialitate înasistenţă socială, precum şi personal cu diverse calificări şi competenţe.

Serviciile sociale sunt furnizate de asistenţi sociali, precum şi de persoanecu diverse calificări şi competenţe, specifice domeniului de intervenţie.

În procesul de furnizare a serviciilor sociale se pot implica, alături depersonal, membri de familie, alte persoane fizice, precum şi voluntari (art. 21).

6. Organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de asistenţă socială

Mai multe organisme din administraţia publică centrală şi locală contribuiela funcţionarea sistemului de asistenţă socială.

Astfel, Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale este autoritateapublică centrală care elaborează politica de asistenţă socială şi promoveazădrepturile familiei, copilului, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap şi aleoricăror alte persoane aflate în nevoie.

În domeniul protecţiei copilului, familiei şi a persoanelor cu handicapfuncţionează organe şi instituţii de specialitate, organizate la nivel de autorităţisau agenţii naţionale, subordonate Ministerului Muncii, Familiei şi ProtecţieiSociale, înfiinţate prin lege.

90

Observatorul Social, este o instituţie publică cu personalitate juridică, cefuncţionează ca organ de specialitate în directa coordonare a ministerului; aredrept scop eficientizarea procesului de elaborare şi implementare a politicilorsociale la nivel naţional.

Inspecţia Socială, organ de specialitate al administraţiei publice centrale,cu personalitate juridică, aflat în subordinea Ministerului Muncii, Familiei şiProtecţiei Sociale, are ca scop controlul implementării legislaţiei în domeniu,precum şi inspectarea activităţii instituţiilor publice şi private, responsabile cufurnizarea prestaţiilor şi serviciilor sociale.

Agenţia Naţională pentru Prestaţii Sociale1, este organ de specialitate cupersonalitate juridică, în subordinea Ministerului Muncii, Familiei şi ProtecţieiSociale cu scopul creării unui sistem unitar privind administrarea procesului deacordare a prestaţiilor sociale.

Pentru asigurarea aplicării politicilor sociale în domeniul protecţieicopilului, familiei, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum şialtor persoane, grupuri sau comunităţi aflate în nevoie socială, autorităţileadministraţiei publice locale înfiinţează şi organizează servicii publice deasistenţă socială.

Consiliile locale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor înfiinţează, însubordinea lor, serviciul public de asistenţă socială, la nivel de direcţie sauserviciu.

Consiliul General al Municipiului Bucureşti înfiinţează şi organizează însubordinea sa Serviciul public de asistenţă socială la nivel de direcţie generală.

Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti înfiinţează şiorganizează în subordinea lor serviciul public de asistenţă socială, la nivel dedirecţie generală.

7. Procedura acordării prestaţiilor sociale

Cererile pentru acordarea prestaţiilor sociale se înregistrează la serviciulpublic de asistenţă socială din subordinea consiliilor locale sau la primăriacomunei în a cărei rază îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana solicitantă.

Ea se poate înregistra şi la structurile deconcentrate ale MinisteruluiMuncii, Familiei şi Protecţiei Sociale sau la serviciul public de asistenţă socialăorganizat în subordinea consiliului judeţean, respectiv în subordinea ConsiliuluiGeneral al Municipiului Bucureşti, precum şi la furnizorul de servicii sociale,public sau privat, după caz (art. 44).

Dreptul la prestaţii sociale se stabileşte prin decizia structurilordeconcentrate ale Agenţiei Naţionale pentru Prestaţii Sociale.

Plata prestaţiilor sociale se efectuează începând cu luna următoaredepunerii cererii.

1 A se vedea Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 116/2007 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.737 din 31 octombrie 2007), aprobată cu modificări prin Legea nr. 90/2008 (publicată în Monitorul Oficial al României,Partea I, nr. 291 din 15 aprilie 2008), modificată prin Ordonanşa de urgenţă a Guvernului nr. 139/2008 (publicată înMonitorul Oficial al României, Partea I, nr. 28 octombrie 2008).

91

Încetarea plăţii se face începând cu luna următoare celei în care nu maisunt îndeplinite condiţiile de eligibilitate(art. 45).

Decizia de stabilire a dreptului la servicii sociale şi prestaţii sociale poate ficontestată la Comisia de mediere socială.

Comisia respectivă este obligată să se pronunţe în cel mult 30 de zile dela data înregistrării cererii de mediere.

Deciziile Comisiei de mediere socială pot fi atacate în termen de 30 de zilede la data emiterii lor, potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr.554/2004(art. 46).

Cererile adresate instanţelor judecătoreşti pentru soluţionarea litigiilor înlegătură cu acordarea serviciilor sociale şi a prestaţiilor sociale sunt scutite detaxa judiciară de timbru.

92

CAPITOLUL VII

AJUTORUL SOCIAL, SERVICIILE SOCIALE

ŞI CANTINELE DE AJUTOR SOCIAL

1. Consideraţii generale privind ajutorul social

Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat1, prevede acordareaajutorului social familiilor şi persoanelor cu venituri mici sau fără venituri, însituaţiile şi pe perioadele în care acestea nu pot să-şi asigure prin propriileeforturi condiţiile minime de trai.

Nivelul venitului minim garantat este stabilit în corelare cu celelalte tipuride venituri ale populaţiei şi în raport de numărul de persoane din familie.

Potrivit actului normativ menţionat, ajutorul social este o formă deasistenţă socială ce se întemeiază pe principiul solidarităţii sociale şi care seconcretizează în acordarea unor sume de bani diferenţiate în raport de numărulde persoane din familie, precum şi persoanelor singure, cu venituri scăzute, subun prag considerat ca minim garantat, finanţate din bugetele locale şi din unelevenituri ale bugetului de stat.

Din această definiţie rezultă următoarele caracteristici ale ajutorului social:– este o formă de protecţie socială, care se întemeiază pe principiul

solidarităţii sociale;– constă în plata lunară a unei sume de bani ce se suportă din bugetele

locale şi din sumele primite de la bugetul de stat;– principalii beneficiari sunt familiile, precum şi persoanele singure, fără

venituri sau cu venituri mici;– scopul pentru care se acordă este acela de a asigura beneficiarilor un

venit minim garantat care să asigure existenţa persoanelor respective.Având în vedere beneficiarii ajutorului social reglementat prin Legea nr.

416/2001, dar şi sursele de finanţare, ajutorul social este o prestaţienecontributivă, furnizată prin intermediul sistemului de asistenţă socială,întemeiat pe principiul solidarităţii sociale focalizat pe protejarea familiilor sărace,cu veniturile cele mai scăzute.

2. Beneficiarii ajutorului social

Beneficiarii ajutorului social distribuit prin sistemul asistenţei sociale întemeiul art. 1 alin. 1 din Legea nr. 416/2001 sunt familiile şi persoanele singure,cetăţeni români, fără venituri sau cu venituri mici.

1 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 401 din 20 iulie 2001, modificată ulterior, inclusiv prin Legea nr. 276/2010(publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 888 din 30 decembrie 2010). Prin Hotărârea Guvernului nr. 1664/2008,(publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 847 din 16 decembrie 2008), se garantează nivelul lunar al venitului minimpe anul 2009.

93

De asemenea, pot beneficia de ajutor social şi familiile sau persoanelesingure, cetăţeni ai altor state sau apatrizi, care au reşedinţa sau domiciliul înRomânia, în condiţiile legislaţiei române.

Au dreptul la venitul minim garantat şi soţii despărţiţi în fapt, dacă prinancheta socială se justifică acordarea acestuia.

Beneficiază de ajutorul social şi persoanele fără domiciliu sau reşedinţă şifără locuinţă, aflate în situaţie de nevoie, pe baza declaraţiei pe propriarăspundere că nu au solicitat ajutorul social de la alte primării.

Persoanele fără locuinţă beneficiază de ajutor numai pe perioada în carese află în evidenţa serviciilor publice de asistenţă socială din cadrul unităţiloradministrativ-teritoriale în care trăiesc(art. 3).1

În sensul art. 2 din Legea nr. 416/2001, termenul familie desemneazăsoţul şi soţia sau soţul, soţia şi copiii lor necăsătoriţi, aflați în întreținerea acestora care locuiesc și gospodăresc împreună.

Se consideră familie şi persoana care locuieşte și gospodărește împreunăcu copiii aflaţi în întreţinerea sa şi se află în una dintre următoarele situaţii:

a) este necăsătorită;b) este văduvă;c) este divorţată;d) al cărei soţ/soţie este declarat/declarată dispărut/dispărută prin hotărâre

judecătorească;e) nu a împlinit vârsta de 18 ani şi se află în una dintre situaţiile prevăzute

la lit. a)-d).Beneficiază de acest venit şi familiile sau persoanele singure, cetăţeni ai

altor state sau apatrizi, care au reşedinţa sau, după caz, domiciliul în România.2

În sfârşit, potrivit art. 7 din Legea nr. 416/2001, persoanele apte demuncă3, ce nu realizează venituri din salarii sau din alte activităţi, se iau înconsiderare la stabilirea numărului membrilor de familie pentru determinareanivelului de venit pe familie numai dacă fac dovada faptului că sunt în evidenţaagenţiei teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă, pentru încadrare în muncă,şi nu au refuzat un loc de muncă ori participarea la serviciile pentru stimulareaocupării forţei de muncă şi de formare profesională oferite de aceste agenţii.4

3. Condiţiile necesare

pentru atribuirea ajutorului social

În principal, acordarea ajutorului social este legată de pragul de sărăcie,care diferă în funcţie de nivelul veniturilor şi componenţa familiei.

1 Art. 3 a fost modificat prin Legea nr. 115/2006.2 Art. 2 a fost modificat prin Legea nr. 115/2006 și prin Legea nr. 276/2010.3 Art. 71 a fost introdus prin Legea nr. 115/2006 şi prevede că: prin persoană aptă de muncă se înţelege persoana care îndeplineşteurmătoarele condiţii:

a) are vârsta cuprinsă între 16 ani şi vârsta standard de pensionare;b) nu urmează o formă de învăţământ cursuri de zi prevăzută de lege;c) are starea de sănătate şi capacitatea fizică şi psihică corespunzătoare, care o fac aptă pentru prestarea unei munci.Incapacitatea fizică şi psihică este dovedită cu acte eliberate în condiţiile legii

4 Art. 7 a fost modificat prin Legea nr. 115/2006.

94

Nivelul lunar al venitului minim garantat prevăzut la art. 4 alin. (1) dinLegea nr. 416/2001, este de:

a) 225 lei pentru familiile formate din 2 persoane;b) 313 lei pentru familiile formate din 3 persoane;c) 390 lei pentru familiile formate din 4 persoane;d) 462. lei pentru familiile formate din 5 persoane;e) câte 31 lei pentru fiecare altă persoană peste numărul de 5 persoane,

care face parte din familie.Nivelul lunar al venitului minim garantat pentru persoanele singure, este

de 125 lei.1

Pentru a stimula interesul faţă de muncă al persoanelor din familiilebeneficiare de ajutor social, prin art. 6 alin. 1 din Legea nr. 416/2001 s-a stabilitcă familiile şi persoanele singure cu venituri nete lunare până la nivelul venituluiminim garantat beneficiază de o majorare cu 15% a cuantumului ajutorului socialpe familie, în cazul în care cel puţin un membru al familiei face dovada călucrează pe bază de contract individual de muncă, are statut de funcţionar publicsau prestează o activitate, realizând venituri cu caracter salarial.

4. Primirea şi soluţionarea

cererilor pentru acordarea ajutorului social

Ajutorul social potrivit prevederilor din Normele metodologice se acordă încompletarea veniturilor nete lunare ale familiei sau ale persoanei singure, pentruasigurarea venitului minim garantat lunar2.

El se acordă pe bază de cerere şi declaraţie pe propria răspundere,însoţite de actele doveditoare privind componenţa familiei şi veniturile realizate înluna anterioară depunerii cererii de către membrii acesteia.

Cererea şi declaraţia pe propria răspundere se completează de cătrereprezentantul familiei(art. 9).

În situaţia în care un membru al familiei sau persoana singură care solicităajutorul social are domiciliul sau reşedinţa în altă unitate administrativ-teritorială,cererea va fi însoţită de o adeverinţă eliberată de primarul localităţii în careaceasta are domiciliul sau reşedinţa, din care să rezulte că nu beneficiază deajutor social.

În vederea soluţionării cererii pentru acordarea ajutorului social primaruldispune, în mod obligatoriu, efectuarea anchetei sociale la domiciliul sau, dupăcaz, la reşedinţa solicitantului ajutorului social, pentru verificarea situaţiei cerezultă din datele înscrise în actele doveditoare

Ancheta socială se realizează de personalul serviciului public de asistenţăsocială din subordinea consiliului local sau, după caz, de persoanele cu atribuţiiîn domeniul asistenţei sociale din aparatul de specialitate al primarului, în termende 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii.

1 Articol modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2009 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 391din 10 iunie 2009).2 Art. 8 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat aprobate prin Hotărârea Guvernuluinr. 1010/2006 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 690 din 11 august 2006).

95

La definitivarea anchetei sociale se pot utiliza şi informaţii de la cel puţindouă persoane care cunosc situaţia materială, socială şi civilă a persoanelor dingospodăria solicitantului de ajutor social. În acest caz, declaraţiile persoanelor seconsemnează de personalul prevăzut mai sus şi se semnează de persoanele încauză.

5. Stabilirea cuantumului şi plata

ajutorului social

Potrivit art. 9 din Legea nr. 416/2001, ajutorul social se acordă pe bază decerere şi declaraţie pe propria răspundere, însoţite de actele doveditoare privindcomponenţa familiei şi veniturile membrilor acesteia.

Existenţa oricăror alte venituri decât cele care pot fi dovedite cu acte semenţionează în declaraţia pe propria răspundere a persoanei care solicităajutorul social.

Cererea şi declaraţia pe propria răspundere, se semnează şi seînaintează de către reprezentantul familiei.

Reprezentantul familiei poate fi, unul dintre membrii familiei care arecapacitate deplină de exerciţiu ori, în cazurile prevăzute de lege, tutorele saucuratorul persoanei îndreptăţite.

În situaţiile prevăzute la art. 2 alin. (2), reprezentantul familiei estepersoana care asigură creşterea şi îngrijirea copiilor, dacă aceasta arecapacitate deplină de exerciţiu sau, după caz, reprezentantul legal al acesteia.

Titularul ajutorului social este reprezentantul familiei, iar beneficiarulajutorului social este familia.1

În cazul cetăţenilor străini sau apatrizi, documentele se depun la primarullocalităţii în a cărei rază teritorială aceştia îşi au reşedinţa sau, domiciliul.

În cazul persoanelor fără locuinţă, cererea se înregistrează la primarullocalităţii sau, după caz, al sectorului municipiului Bucureşti în a cărui razăteritorială trăiesc acestea.

Cererea de acordare a ajutorului social se soluţionează în termen demaximum 30 de zile de la data înregistrării.

În vederea verificării îndeplinirii de către solicitant a condiţiilor de acordarea ajutorului social, primarul dispune în mod obligatoriu efectuarea ancheteisociale, în termen de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii.

Stabilirea dreptului la ajutorul social şi a cuantumului acestuia se face prindispoziţie scrisă a primarului.

Plata ajutorului social se realizează, după caz, în funcţie de opţiuneabeneficiarului, pe bază de mandat poştal, în cont curent personal sau în cont decard.

Prin excepţie, pentru persoanele prevăzute la art. 3 alin. (2) se poateasigura plata ajutorului social prin stat de plată.

1 Art. 9 a fost modificat prin Legea nr. 115/2006.

96

Cuantumului ajutorului social se stabileşte ca diferenţă între nivelurileprevăzute la art. 4 şi venitul net lunar al familiei sau al persoanei singure (art. 5alin. 1).

La stabilirea venitului net lunar al familiei şi, după caz, al persoaneisingure, se iau în considerare toate veniturile pe care membrii acesteia lerealizează, inclusiv cele care provin din drepturi de asigurări sociale de stat,asigurări de şomaj, obligaţii legale de întreţinere, indemnizaţii, alocaţii şi ajutoarecu caracter permanent şi alte creanţe legale cu excepţia burselor de studiu şi aburselor sociale, precum şi a sprijinului financiar ce se acordă elevilor în cadrulProgramului naţional de protecţie socială «Bani de liceu».

6. Obligaţiile titularilor de ajutor social

şi modificarea acestuia

Titularul ajutorului social are obligaţia să comunice primarului, în scris,orice modificare cu privire la domiciliu, venituri şi la numărul membrilor familiei, întermen de 15 zile de la data la care a intervenit modificarea.

În cazul în care modificările nu conduc la majorări sau diminuări aleajutorului social mai mari de 5 lei pe familie, ajutorul social stabilit anterior nu semodifică.

Modificarea cuantumului sau încetarea dreptului la ajutorul social se faceprin dispoziţie scrisă a primarului, începând cu luna următoare celei în care auintervenit modificările.1

După stabilirea dreptului de ajutor social, titularul ajutorului social areobligaţia de a depune, din 3 în 3 luni, la primăria localităţii sau, după caz, asectorului municipiului Bucureşti, în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul saureşedinţa, o declaraţie pe propria răspundere privind componenţa familiei şiveniturile realizate de membrii acesteia, însoţită de o adeverinţă eliberată deautoritatea competentă cu privire la veniturile realizate supuse impozitului pevenit.

Persoanele apte de muncă pentru care se acordă ajutorul social auobligaţia să dovedească cu acte, în fiecare lună, că îndeplinesc condiţiile.

7. Suspendarea şi încetarea plăţii ajutorului social

Neîndeplinirea de către titularul ajutorului social a obligaţiei atragesuspendarea dreptului la ajutorul social începând cu luna următoare celei în cares-a constatat neîndeplinirea obligaţiei, prin dispoziţie a primarului.

În cazul în care se constată situaţii ce conduc la modificarea cuantumului,suspendarea sau încetarea dreptului la ajutor social, primarul emite o nouădispoziţie scrisă.2

Dispoziţia scrisă a primarului şi se comunică agenției teritoriale termen de 15 zile de la data emiterii acesteia pe bază de borderou.

1 Art. 14 a fost modificat prin Legea nr. 115/2006.2 Art. 141 a fost introdus prin Legea nr. 115/2006 și a fost modificat prin Legea nr. 276/2010.

97

Decizia se comunică titularului în termen de maximum 30 de zile de ladata emiterii acesteia şi se aplică începând cu luna următoare emiterii.1

Prezentarea de către titular a dovezilor, în luna următoare celei în care s-aprodus suspendarea efectivă a plăţii, sau efectuarea obligaţiilor are ca efectreluarea plăţii drepturilor începând cu luna următoare.2

Dreptul la ajutor social încetează în următoarele situaţii:a) în cazul în care beneficiarii nu mai îndeplinesc condiţiile;b) în cazul în care dreptul la ajutor social, respectiv plata acestuia au fost

suspendate şi, în termen de 3 luni de la data suspendării plăţii, nu au fostîndeplinite obligaţiile legale;

c) în cazul în care, după verificare, se constată că beneficiarul ajutoruluisocial nu mai îndeplineşte condiţiile;

d) în cazul în care, pe parcursul acordării dreptului la ajutor social,beneficiarii refuză să furnizeze informaţii cu privire la membrii familiei sau laveniturile realizate.

Încetarea dreptului la ajutor social se face prin dispoziţie scrisă aprimarului.

8. Alte categorii de prestaţii familiale

În afara ajutorului social, Legea nr. 416/2001 prevede că mai pot fiacordate: ajutorul pentru încălzirea locuinţei3; ajutorul social care se acordăsoţiilor celor care satisfac serviciul militar obligatoriu; alocaţia pentru copiii nou-născuţi.

A. Ajutorul pentru încălzirea locuinţei

Conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 5/2003, privindacordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinţei precum şi a unor facilităţipopulaţiei pentru plata energiei4, familiile şi persoanele singure cu veniturireduse, care utilizează pentru încălzirea locuinţei energie termică furnizată însistem centralizat, beneficiază de ajutor lunar pentru încălzirea locuinţei princompensarea procentuală a valorii efective a facturii la energie termică, denumităîn continuare compensare.

În funcţie de veniturile medii nete lunare pe membru de familie,compensarea se acordă după cum urmează:

a) în proporţie de 90% pentru familie, în situaţia în care venitul net mediulunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează până la155 lei;

b) în proporţie de 80% pentru familie, în situaţia în care venitul net mediulunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între155,1 lei şi 210 lei;

1 Art. 17 a fost modificat prin Legea nr. 115/2006 și Legea nr. 276/2010.2 Art. 19 a fost modificat prin Legea nr. 276/2010.3 A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 1286/2008 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 705 din 16 octombrie2008).4 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 25 februarie 2003) modificată ulterior, inclusiv prinOrdonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2010(publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 662 din 27septembrie 2010).

98

c) în proporţie de 70% pentru familie, în situaţia în care venitul net mediulunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între210,1 lei şi 260 lei;

d) în proporţie de 60% pentru familie, în situaţia în care venitul net mediulunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între260,1 lei şi 310 lei;

e) în proporţie de 50% pentru familie, în situaţia în care venitul net mediulunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între310,1 lei şi 355 lei;

f) în proporţie de 40% pentru familie, în situaţia în care venitul net mediulunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între355,1 lei şi 425 lei.

g) în proporţie de 30% pentru familie, în situaţia în care venitul net mediulunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între425,1 lei şi 480 lei;

h) în proporţie de 20% pentru familie, în situaţia în care venitul net mediulunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între480,1 lei şi 540 lei;

i) în proporţie de 10% pentru familie, în situaţia în care venitul net mediulunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între540,1 lei şi 615 lei.

Persoanele singure ale căror venituri se situează în limitele prevăzute maisus beneficiază de o compensare mai mare de 10% faţă de proporţiile stabilitepentru familie.

Pentru familiile şi persoanele singure prevăzute la lit. a), beneficiare aleajutorului social stabilit potrivit prevederilor Legii nr. 416/2001, compensarea seacordă în proporţie de 100%.

Compensarea se acordă pe o perioadă de 12 luni în situaţia în carebeneficiarii au optat pentru facturare în condiţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a)şi la art. 11.

Ea se acordă pe o perioadă de 5 luni în situaţia în care beneficiarii auoptat pentru facturare în condiţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. b) şi c) şi la art.11.

Se acordă pe o perioadă de 12 luni, diferenţiat pentru perioada sezonuluirece şi pentru restul anului, în situaţia în care beneficiarii au optat pentrufacturare în condiţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. d).1

Valoarea efectivă a ajutorului se calculează în funcţie de compensare, caprocent din valoarea facturii calculată prin înmulţirea consumului defalcat peconsumatori individuali cu preţul local al energiei termice facturate populaţiei.2

Familiile şi persoanele singure cu venituri reduse, care utilizează pentruîncălzirea locuinţei gaze naturale, beneficiază de ajutor lunar pentru încălzirealocuinţei pe perioada sezonului rece, după cum urmează:

1 Art. 1 alin. 1 lit. d: facturarea şi plata în sistem de tarifare binom.2 Art. 5 a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.106/2009 (publicată în Monitorul Oficial al României,Partea I, nr. 681 din 9 octombrie 2009).

99

a) familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pemembru de familie, respectiv al persoanei singure se situează până la 155 lei lise acordă lunar o sumă de 262 lei;

b) familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pemembru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 155,1 lei şi210 lei li se acordă lunar o sumă de 162 lei;

c) familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pemembru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 210,1 lei şi260 lei li se acordă lunar o sumă de 137 lei;

d) familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pemembru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 260,1 lei şi310 lei li se acordă lunar o sumă de 112 lei;

e) familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pemembru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 310,1 lei şi355 lei li se acordă lunar o sumă de 87 lei;

f) familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pemembru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 355,1 lei şi425 lei li se acordă lunar o sumă de 62 lei;

g) familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pemembru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 425,1 lei şi480 lei li se acordă lunar o sumă de 44 lei;

h) familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pemembru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 480,1 lei şi540 lei li se acordă lunar o sumă de 31 lei;

i) familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pemembru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 540,1 lei şi615 lei li se acordă lunar o sumă de 19 lei.1

Ajutorul pentru încălzirea locuinţei, nu poate depăşi o valoare calculatăprin înmulţirea consumului maxim lunar stabilit pe tip de apartament şi în funcţiede zona de temperatură cu preţul local de referinţă.

În vederea stabilirii ajutorului lunar în condiţii de echitate se instituie zonede temperatură.

Familiile şi persoanele singure cu venituri reduse, care utilizează pentruîncălzirea locuinţei lemne, cărbuni, combustibili petrolieri, beneficiază de ajutorlunar pentru încălzirea locuinţei pe perioada sezonului rece, după cum urmează:

a) familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pemembru de familie, respectiv al persoanei singure se situează până la 155 lei lise acordă lunar o sumă de 54 lei;

b) familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pemembru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 155,1 lei şi210 lei li se acordă lunar o sumă de 48 lei;

c) familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pemembru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 210,1 lei şi260 lei li se acordă lunar o sumă de 44 lei;

1 Art. 6 a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 106/2009.

100

d) familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pemembru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 260,1 lei şi310 lei li se acordă lunar o sumă de 39 lei;

e) familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pemembru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 310,1 lei şi355 lei li se acordă lunar o sumă de 34 lei;

f) familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pemembru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 355,1 lei şi425 lei li se acordă lunar o sumă de 30 lei;

g) familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pemembru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 425,1 lei şi480 lei li se acordă lunar o sumă de 26 lei;

h) familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pemembru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 480,1 lei şi540 lei li se acordă lunar o sumă de 20 lei;

i) familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pemembru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 540,1 lei şi615 lei li se acordă lunar o sumă de 16 lei.

Pentru familiile şi persoanele singure prevăzute la lit. a), beneficiare aleajutorului social, ajutorul lunar pentru încălzirea locuinţei este de 58 lei.1

Beneficiază de aceste drepturi familiile şi persoanele singure, cetăţeniromâni, precum şi cetăţeni străini ori apatrizi cu domiciliul sau, după caz,reşedinţa în România.2

Ajutorul se acordă familiilor, respectiv persoanelor singure, numai pentrulocuinţa de domiciliu sau, de reşedinţă a acestora.

B. Ajutoarele de urgenţăGuvernul poate aproba prin hotărâre, la propunerea Ministerului Muncii,

Familiei şi Protecţiei Sociale acordarea de ajutoare de urgenţă familiilor saupersoanelor singure aflate în una dintre situaţiile de necesitate cauzate decalamităţi naturale, incendii, accidente, precum şi pentru alte situaţii deosebite.3

Ajutoarele de urgenţă se acordă pentru acoperirea nevoilor de bază alefamiliei sau persoanei singure, în vederea susţinerii acestora.

Primarul poate acorda ajutoare de urgenţă familiilor sau persoanelorsingure aflate în situaţii de necesitate datorate calamităţilor naturale, incendiilor,accidentelor, precum şi pentru alte situaţii deosebite stabilite prin hotărâre aconsiliului local. 4

Ajutorul se acordă pe bază de cerere însoţită de următoarele acte:a) certificatul de deces, în original şi în copie;b) actul de identitate al solicitantului;

1 Art. 8 a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 106/2009.2 Art. 9 a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2006 (publicată în Monitorul Oficial al României,Partea I, nr. 759 din 6 septembrie 2006).3 Art. 53 din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1010/2006 (publicată în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I, nr. 690 din 11 august 2006).4 Art. 57 din Normele metodologice.

101

c) acte de stare civilă ale solicitantului din care să rezulte relaţia derudenie cu decedatul sau, acte care atestă calitatea de moştenitor, tutore,curator;

d) dovezi privind suportarea cheltuielilor cu înmormântarea.Ajutorul se suportă din bugetul local, din fondurile alocate pentru plata

ajutorului social şi poate fi acordat în bani şi/sau în natură. 1

În cazul decesului unei persoane din familia beneficiară de ajutor socialsau al persoanei singure beneficiare de ajutor social, primarii pot dispuneacordarea unui ajutor reprezentând o parte din cheltuielile cu înmormântarea2.

Ajutorul se acordă unei singure persoane care poate fi, soţul sau soţiasupravieţuitoare, copilul, părintele, tutorele, curatorul, moştenitorul în condiţiiledreptului comun sau, în lipsa acestuia, persoana care dovedeşte că a suportatcheltuielile cu înmormântarea.3

Conform art. 16 din Legea nr. 287/2010 a bugetului asigurărilor sociale4,cuantumul ajutorului de deces se stabileşte, în cazul:

a) asiguratului sau pensionarului, la 2.022 lei;b) unui membru de familie al asiguratului sau al pensionarului, la 1.011 lei.

C. Ajutorul de decesArt. 1 din Legea nr. 578/2004 privind acordarea unui ajutor lunar pentru

soţul supravieţuitor5, dispune că soţul supravieţuitor al unei persoane care, ladata decesului, avea calitatea de pensionar, beneficiază, la cerere, de un ajutorlunar.

Acesta se acordă soţului supravieţuitor care, la data solicitării,îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

a) este pensionar din sistemul public de pensii şi are cel puţin vârstastandard de pensionare;

b) nu beneficiază de pensie din alte sisteme neintegrate sistemului public;c) nu s-a recăsătorit după decesul soţului;d) durata căsătoriei cu soţul care a decedat a fost de cel puţin 10 ani;e) nu se află în una dintre situaţiile prevăzute de legea pensiilor;f) are domiciliul pe teritoriul României.Ajutorul lunar se acordă în situaţia în care cuantumurile drepturilor de

pensie realizate la data solicitării de către beneficiari sunt mai mici de:a) 364 lei, în situaţia soţului supravieţuitor care beneficiază de pensie, sau

stabilită în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, precum şi în situaţia soţuluisupravieţuitor care beneficiază atât de pensie stabilită în fostul sistem alasigurărilor sociale de stat, cât şi în fostul sistem al asigurărilor sociale pentruagricultori;

1 Art. 64 din Normele metodologice.2 Art. 62 din Normele metodologice.3 Art. 63 din Normele metodologice.4 Publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 880 din 28 decembrie 2010.5 Publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 1223 din 20 decembrie 2004, modificată ulterior, inclusiv prinLegea nr. 225/2007 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 498 din 25 iulie 2007).

102

b) 140 lei, în situaţia soţului supravieţuitor care beneficiază numai depensie stabilită în fostul sistem al asigurărilor sociale pentru agricultori.

Cuantumul ajutorului lunar este de:a) 90 lei lunar, pentru soţul supravieţuitor care se regăseşte în situaţiile

prevăzute a);b) 35 lei lunar, pentru soţul supravieţuitor care se regăseşte în situaţia

prevăzută la lit. b).În situaţia în care durata căsătoriei cu soţul care a decedat a fost mai mică

de 10 ani, dar de cel puţin 5 ani, cuantumul ajutorului lunar se diminueazăproporţional.

Ajutorul lunar se stabileşte prin decizie emisă de casa teritorială de pensiiîn termen de 30 de zile de la data depunerii cererii. El se acordă şi se plăteşte decătre casele teritoriale de pensii începând cu data de întâi a lunii următoaredepunerii cererii (art. 6 alin. 2 şi 3).

Ajutorul nu poate fi urmărit silit, decât în vederea recuperării sumelorîncasate necuvenit cu acest titlu (art. 7 alin. 3).

9. Serviciile sociale

9.1. Dispoziţii generale privind serviciile sociale

Prin art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 68/20031, serviciile sociale suntdefinite ca reprezentând ansamblul complex de măsuri şi acţiuni realizate pentrua răspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, în vedereaprevenirii şi depăşirii unor situaţii de dificultate, vulnerabilitate sau dependenţăpentru prezervarea autonomiei şi protecţiei persoanei, pentru prevenireamarginalizării şi excluziunii sociale, pentru promovarea incluziunii sociale şi înscopul creşterii calităţii vieţii.

Serviciile sociale sunt asigurate de furnizorii de servicii sociale.În funcţie de complexitatea situaţiei, ele pot fi furnizate în sistem integrat,

prin asocierea serviciilor medicale, educaţionale, de locuire şi de ocupare înmuncă.

Principiile şi valorile care stau la baza furnizării serviciilor sociale sunt:a) solidaritatea socială;b) unicitatea persoanei;c) libertatea de a alege serviciul social în funcţie de nevoia socială;d) egalitatea de şanse şi nediscriminarea la accesul la servicii sociale şi în

furnizarea serviciilor sociale;e) participarea beneficiarilor la întregul proces de furnizare a serviciilor

sociale;f) transparenţă şi responsabilitate publică în acordarea serviciilor sociale;g) proximitate în furnizarea serviciilor sociale;

1 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 619 din 30 august 2003, aprobata cu modificări prin Legea nr.515/2003, (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 861 din 4 decembrie 2003), modificată ulterior prinOrdonanţa Guvernului 86/2004, (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 799 din 30 august 2004) şi prinLegea nr. 488/2004 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1078 din 19 noiembrie 2004).

103

h) complementaritate şi abordare integrată în furnizarea serviciilor sociale;j) concurenţă şi competitivitate în furnizarea serviciilor sociale;i) confidenţialitate;k) parteneriat între părţile implicate în procesul de furnizare a serviciilor

sociale şi beneficiarii acestora.

9.2. Tipologia serviciilor sociale

Serviciile sociale pot fi servicii sociale cu caracter primar şi servicii socialespecializate, ambele categorii având caracter proactiv (art. 31).

Serviciile sociale cu caracter primar sunt serviciile sociale care au dreptscop prevenirea sau limitarea unor situaţii de dificultate ori vulnerabilitate, carepot duce la marginalizare sau excluziune socială.(art. 32).

Serviciile sociale definite mai sus sunt următoarele:1

a) activităţi de identificare a nevoii sociale individuale, familiale şi de grup;b) activităţi de informare despre drepturi şi obligaţii;c) măsuri şi acţiuni de conştientizare şi sensibilizare socială;d) măsuri şi acţiuni de urgenţă în vederea reducerii efectelor situaţiilor de

criză;e) măsuri şi acţiuni de sprijin în vederea menţinerii în comunitate a

persoanelor în dificultate;f) activităţi şi servicii de consiliere;g) măsuri şi activităţi de organizare şi dezvoltare comunitară în plan social

pentru încurajarea participării şi solidarităţii sociale;h) orice alte măsuri şi acţiuni care au drept scop prevenirea sau limitarea

unor situaţii de dificultate ori vulnerabilitate, care pot duce la marginalizare sauexcluziune socială.

Funcţiile serviciilor sociale cu caracter primar sunt:a) evidenţierea, diagnosticarea şi evaluarea nevoilor sociale individuale,

familiale şi de grup;b) informarea asupra situaţiilor de risc social, precum şi asupra drepturilor

sociale ale persoanei;c) identificarea persoanelor şi familiilor aflate în situaţii de risc, în vederea

realizării de acţiuni şi măsuri cu caracter preventiv;d) furnizarea de măsuri de urgenţă în vederea înlăturării situaţiei de

dificultate în care se poate găsi o familie sau o persoană la un moment dat;e) sensibilizare asupra necesităţilor sociale existente sau latente şi asupra

resurselor umane, materiale şi financiare necesare satisfacerii lor;f) dezvoltarea de programe cu caracter comunitar, în scopul promovării

sociale a indivizilor şi colectivităţilor;g) prevenirea oricărei forme de dependenţă prin acţiuni de identificare,

ajutor, susţinere, informare, consiliere;h) asigurarea transferului şi monitorizării beneficiarului, atunci când

situaţia acestuia o cere, spre serviciile sociale specializate;

1 Articol introdus prin Ordonanţa Guvernului 86/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 799 din 30august 2004.

104

i) gestionarea activă a procedurilor de conlucrare cu celelalte servicii, cumar fi cele educaţionale, medicale, de locuire, ocupare şi altele asemenea;

j) consiliere pentru persoanele şi familiile care adoptă copii sau care auminori în plasament ori încredinţare;

k) consiliere pentru tinerii care părăsesc instituţiile pentru protecţiacopilului.

Serviciile sociale specializate sunt serviciile sociale care au drept scopmenţinerea, refacerea sau dezvoltarea capacităţilor individuale pentru depăşireaunei situaţii de nevoie socială.

Serviciile sociale definite mai sus sunt următoarele1:a) recuperare şi reabilitare;b) suport şi asistenţă pentru familiile şi copiii aflaţi în dificultate;c) educaţie informală extracurriculară pentru copii şi adulţi, în funcţie de

nevoia fiecărei categorii;d) asistenţă şi suport pentru persoanele vârstnice, inclusiv pentru

persoanele vârstnice dependente;e) asistenţă şi suport pentru toate categoriile definite la art. 25;f) sprijin şi orientare pentru integrarea, readaptarea şi reeducarea

profesională;g) îngrijire social-medicală pentru persoanele aflate în dificultate, inclusiv

paleative pentru persoanele aflate în fazele terminale ale unor boli;h) mediere socială;i) consiliere în cadru instituţionalizat, în centre de informare şi consiliere;j) orice alte măsuri şi acţiuni care au drept scop menţinerea, refacerea sau

dezvoltarea capacităţilor individuale pentru depăşirea unei situaţii de nevoiesocială.

Principalele categorii de persoane cărora li se adresează serviciile deîngrijire social-medicală sunt persoanele vârstnice, persoanele cu handicap,bolnavii cronici, persoanele care suferă de boli incurabile, copiii cu nevoispeciale, persoanele victime ale violenţei în familie.

Serviciile de îngrijire social-medicală sunt servicii sociale, servicii medicaleşi servicii conexe acestora.

Serviciile de îngrijire social-medicală de natură socială pot fi următoarele:a) servicii de bază: ajutor pentru igiena corporală, îmbrăcare şi

dezbrăcare, igiena eliminărilor, hrănire şi hidratare, transfer şi mobilizare,deplasare în interior, comunicare;

b) servicii de suport: ajutor pentru prepararea hranei sau livrarea acesteia,efectuarea de cumpărături, activităţi de menaj, însoţirea în mijloacele detransport, facilitarea deplasării în exterior, companie, activităţi de administrare şigestionare, activităţi de petrecere a timpului liber;

c) servicii de reabilitare şi adaptare a ambientului: mici amenajări, reparaţiişi altele asemenea.

Serviciile de îngrijire social-medicală de natură medicală pot fireprezentate de activităţi complexe de diagnostic, tratament, îngrijiri şi altele

1 A se vedea art. 34 alin. 2 introdus prin Ordonanţa Guvernului nr. 86/2004.

105

asemenea, recomandate şi realizate în conformitate cu tipurile de afecţiuni pecare le prezintă beneficiarii de servicii sociale.

Serviciile de îngrijire social-medicală de natura serviciilor conexe,interdisciplinare pot fi servicii de recuperare şi reabilitare, kinetoterapie,fizioterapie, terapie ocupaţională, psihoterapie, psihopedagogie, logopedie,podologie şi altele asemenea.

9.3.Furnizorii de servicii sociale

Furnizorii de servicii sociale pot fi persoane fizice sau juridice, publice oriprivate.

Furnizorii publici de servicii sociale pot fi:a) serviciul public de asistenţă socială la nivel judeţean şi local;b) alte servicii publice specializate la nivel judeţean sau local;c) instituţiile publice care au constituite compartimente de asistenţă

socială.Furnizorii privaţi de servicii sociale pot fi:a) asociaţiile şi fundaţiile, cultele religioase şi orice alte forme organizate

ale societăţii civile;b) persoane fizice autorizate;c) filialele şi sucursalele asociaţiilor şi fundaţiilor internaţionale

recunoscute în conformitate cu legislaţia în vigoare;d) organizaţiile internaţionale de profil.Furnizorii de servicii sociale pot organiza şi acorda servicii sociale numai

dacă sunt acreditaţi.Societăţile comerciale pot furniza servicii sociale numai prin intermediul

fundaţiilor proprii înfiinţate în acest scop (art. 11)1.Furnizorii acreditaţi pot acorda servicii prin contracte directe încheiate cu

beneficiarii.În vederea soluţionării solicitărilor, furnizorii acreditaţi pot încheia între ei

convenţii de parteneriat sau contracte (art. 13).Furnizorii pot organiza şi acorda servicii sociale:a) la domiciliul beneficiarului;b) în instituţii publice şi private de asistenţă socială;c) în alte categorii de instituţii publice sau private, prevăzute de lege (art.

14)2.Instituţiile de asistenţă socială furnizează servicii sociale şi asigură

supraveghere şi îngrijire cu titlu permanent sau temporar, cu ori fără găzduire(art. 15)3.

În procesul de furnizare se pot implica membri de familie, alte persoanefizice, voluntari, precum şi tineri care au optat pentru serviciul utilitar militaralternativ (art. 18)4.

1 Modificat prin Ordonanţa Guvernului nr. 86/2004.2 Modificat prin Ordonanţa Guvernului nr. 86/2004.3 Modificat prin Ordonanţa Guvernului nr. 86/2004.4 Modificat prin Ordonanţa Guvernului nr. 86/2004.

106

Serviciile sociale sunt realizate de personal de specialitate format îninstituţii de învăţământ superior de stat şi particulare, precum şi de personal carea dobândit competenţe în procesul de formare şi de perfecţionare continuă (art.19).

Asistentul social are următoarele atribuţii principale în furnizarea serviciilorsociale:

a) sensibilizarea şi informarea cu privire la serviciile sociale;b) identificarea persoanelor şi familiilor aflate în dificultate, precum şi a

cauzelor care au generat vulnerabilitate şi nevoie socială;c) consilierea, orientarea şi ajutorul pentru realizarea demersurilor

necesare obţinerii drepturilor sociale;d) elaborarea planului de intervenţie;e) participarea la elaborarea planului individualizat de asistenţă şi îngrijire;f) participarea la monitorizarea, evaluarea şi controlul serviciilor sociale;g) participarea la elaborarea strategiilor şi planurilor de asistenţă socială

judeţene şi, locale (art. 21.)1

9.4.Beneficiarii de servicii sociale

Beneficiarii de servicii sociale sunt:a) persoane şi familii aflate în dificultate sau risc;b) grupuri sociale în situaţii de dificultate sau risc, generatoare de

marginalizare sau excluziune socială;c) comunitatea care are nevoie de sensibilizare, prevenire şi combatere a

situaţiilor de dificultate sau risc (art. 23).2

Beneficiază cetăţenii români care au domiciliul ori reşedinţa în ţaranoastră, precum şi cetăţenii români fără domiciliu.

Cetăţenii altor state, precum şi apatrizii beneficiază de servicii sociale, înconformitate cu prevederile tratatelor şi acordurilor la care România este parte,dacă au domiciliul sau reşedinţa în ţara noastră.

Beneficiază şi cetăţenii străini sau apatrizii care au permisiunea de şedereîn România, cei împotriva cărora s-a dispus măsura luării în custodie publică,precum şi cei aflaţi în centrele de cazare din zona de tranzit a ţării nostre (art.24).

Beneficiarii de servicii sociale pot fi: copii, persoane vârstnice, persoanecu handicap, persoane dependente de consumul de droguri, alcool sau altesubstanţe toxice, persoane care au părăsit penitenciarele, familii monoparentale,persoane afectate de violenţa în familie, victime ale traficului de fiinţe umane,persoane infectate sau bolnave HIV/SIDA, fără venituri sau cu venituri mici,imigranţi, persoane fără adăpost, bolnavi cronici, persoane care suferă de boliincurabile, precum şi alte persoane aflate în situaţii de nevoie socială (art. 25)3.

1 Modificat prin Ordonanţa Guvernului nr. 86/2004.2 Modificat prin Ordonanţa Guvernului nr. 86/2004.3 Modificat prin Ordonanţa Guvernului nr. 86/2004

107

9.5.Procedura de acordare a serviciilor sociale

Serviciile sociale se acordă la solicitarea persoanei, a familiei acesteia saua reprezentantului legal, în urma semnalării unei situaţii de nevoie socială decătre orice altă persoană, precum şi din oficiu.

Solicitarea se adresează serviciului public de asistenţă socială dinsubordinea autorităţilor administraţiei publice locale. Ea poate fi adresată şi directunui alt furnizor de servicii sociale prevăzut la art. 11 alin. (1) (art. 28).

Procesul de acordare a serviciilor sociale are următoarele etapeprincipale:

a) evaluarea iniţială;b) elaborarea planului de intervenţie;c) evaluarea complexă;d) elaborarea planului individualizat de asistenţă şi îngrijire;e) implementarea măsurilor prevăzute în planul de intervenţie şi în planul

individualizat;f) monitorizarea;g) reevaluarea;h) evaluarea opiniei beneficiarului (art. 29)1.

9.6.Jurisdicţia serviciilor sociale

În condiţiile în care beneficiarul serviciului social sau reprezentantul săulegal nu este de acord cu măsurile prevăzute în planul de intervenţie ori cucalitatea serviciilor acordate în baza planului individualizat, se poate adresaComisiei de mediere socială2, care va analiza motivele nemulţumirii beneficiaruluişi va clarifica divergenţele dintre părţi (art. 40).

Actele administrative emise de autorităţile publice locale privind furnizareaserviciilor sociale pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ, în bazacondiţiilor prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Dacă beneficiarul serviciului social se consideră nedreptăţit de furnizareaserviciilor sociale, se poate adresa instanţei judecătoreşti competente pentrusoluţionarea litigiilor în legătură cu acordarea serviciilor sociale.

Cererile adresate contenciosului administrativ sau oricărei alte instanţejudecătoreşti pentru soluţionarea litigiilor în legătură cu dreptul sau cu acordareaserviciilor sociale sunt scutite de taxa de timbru (art. 41).

10. Cantinele de ajutor social

În conformitate cu prevederile art. 1 din Legea nr. 208/19973, cantinele deajutor social sunt unităţi publice de asistenţă socială, cu personalitate juridică,care funcţionează în subordinea consiliilor locale şi prestează servicii sociale

1 Modificat prin Ordonanţa Guvernului nr. 86/2004.2 A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 1615/2004, privind organizarea şi funcţionarea Comisiei de mediere socială,(publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 16 ianuarie 2004).3 Privind cantinele de ajutor social (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 363 din 17 decembrie 1997).

108

gratuite sau contra cost persoanelor aflate în situaţii economico-sociale saumedicale deosebite.

Din definiţie rezultă următoarele trăsături:– cantinele de ajutor social sunt unităţi publice de asistenţă socială;– au personalitate juridică;– funcţionează în subordinea consiliilor locale;– prestează servicii gratuite sau contra cost persoanelor aflate în situaţii

economico-sociale sau medicale deosebite.De serviciile cantinelor de ajutor social pot beneficia, pe o perioadă de cel

mult 90 de zile pe an, în temeiul art. 2 din Legea nr. 208/1997, următoarelecategorii de persoane:

a) copiii în vârstă de până la 18 ani, aflaţi în întreţinerea acelor familii alcăror venit net mediu lunar pe o persoană în întreţinere este sub nivelul venituluinet lunar pentru o persoană singură, luat în calcul la stabilirea ajutorului social;

b) tinerii care urmează cursuri de zi la instituţiile de învăţământ cefuncţionează, până la terminarea acestora, dar fără a depăşi vârsta de 25 de ani,respectiv 26 de ani în cazul celor care urmează studii superioare cu o durată maimare de 5 ani, care se află în situaţia prevăzută la a);

c) persoanele care beneficiază de ajutor social sau de alte ajutoarebăneşti şi al căror venit este de până la nivelul venitului net lunar pentru opersoană singură, luat în calcul la stabilirea ajutorului social;

d) pensionarii;e) persoanele care au împlinit vârsta de pensionare, aflate într-una dintre

următoarele situaţii: sunt izolate social, nu au susţinători legali, sunt lipsite devenituri;

f) invalizii şi bolnavii cronic;g) orice persoană care, temporar, nu realizează venituri.Cantinele de ajutor social prestează, următoarele servicii sociale

persoanelor îndreptăţite:a) pregătirea şi servirea a două mese, zilnic, de persoană, prânzul şi cina,

în limita alocaţiei de hrană prevăzute de reglementările legale;b) aprovizionarea, contra cost, de la sediul cantinei cu produse

agroalimentare de bază, la preţurile la care acestea au fost achiziţionate;c) transport gratuit numai pentru persoanele care beneficiază de

distribuirea hranei la domiciliu;d) pregătirea şi distribuirea hranei prin centre mobile, pentru situaţii

deosebite (art. 3).Hrana pentru cele două mese se distribuie, de regulă, o dată pe zi, la

sediul cantinei, sau prin punctele de servire organizate în acest scop.Persoanelor care, din motive obiective, verificate prin ancheta socială, nu

se pot deplasa la sediul cantinei, li se distribuie hrana pentru cele două mesezilnice la domiciliu, o dată pe zi, transportul gratuit al acesteia fiind aprobat dedirectorul cantinei de ajutor social.

În cazurile de urgenţă, servirea mesei la cantina de ajutor social poate fiaprobată, pentru cel mult şapte zile, de către directorul cantinei (art. 6 alin. 2).

109

CAPITOLUL VIII

DREPTURI DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ

ALE COPIILOR

1. Prestaţiile familiale

Prestaţiile de asistenţă socială pot fi acordate în bani, sub formă decompensaţii, indemnizaţii speciale, alocaţii sau ajutoare, şi în natură, sub formaunor servicii sociale diverse.

Cele mai importante şi extinse ajutoare în bani sunt prestaţiile familiale.Ele reprezintă principalul instrument al politicilor familiale care urmăresc săasigure familiei protecţie, condiţii de perpetuare şi dezvoltare care să-i permităsă-şi exercite plenar funcţiile1.

Termenul de „prestaţii familiale” se foloseşte în prezent pentru toatealocaţiile şi ajutoarele care se atribuie în favoarea familiei cu copii.

Prestaţiile familiale în bani pot îmbrăca o mare diversitate de forme, fiinddiferite ca sumă, destinaţie, arie de cuprindere şi condiţii de atribuire. Astfel,alocaţiile pentru copii pot fi universale sau condiţionate. Ele pot reprezenta osumă fixă, sau sunt stabilite în funcţie de venitul familiei, numărul copiilor înîngrijire, sau în raport de vârsta acestora.

2. Noţiunea şi caracteristicile alocaţiei de stat pentru copii

Alocaţia de stat pentru copii, reglementată prin Legea nr. 61/19932, esteuna din principalele prestaţii de asistenţă socială ce constă într-o sumă de banipe care statul o acordă familiilor cu copii în vederea acoperirii nevoilor decreştere şi educare a acestor copii.

Din această definiţie rezultă şi caracteristicile principale ale alocaţiei destat pentru copii, şi anume:

– este un ajutor (o prestaţie) în bani, care are semnificaţia de sprijin, departicipare;

– este acordată de stat, plata făcându-se din bugetul de stat;– se acordă, familiilor cu copii;– este menită să acopere nevoile de creştere şi educare a copiilor.Legea nr. 61/1993 a stabilit un regim unitar pentru plata alocaţiei de stat

pentru copii, indiferent de locul de muncă al părinţilor ori al susţinătorilor legali.Totodată, prin prevederile art. 10 alin. (3) din lege, a fost pus de acord regimulalocaţiei cu dispoziţiile art. 49 alin. (2) din Constituţie.

Spre deosebire de pensia de întreţinere, care poate fi urmărită pentruanumite creanţe privilegiate (art. 408 din Codul de procedură civilă), alocaţia destat pentru copii nu poate forma obiect al unei executări silite pentru nici o

1 A se vedea Niculina Racoceanu, Organizarea asistenţei sociale în alte ţări, în “Muncă şi progres social”, nr. 1-2/1993,p. 66.2 Privind alocaţia se stat pentru copii, (republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 300 din 7 mai 2009).

110

datorie, ea constituind o indemnizaţie „cu destinaţie specială”, în înţelesul art.409, alin. final din Codul de procedură civilă.

3. Titularul dreptului la

alocaţia de stat pentru copii şi beneficiarul acesteia

În sistemul Legii nr. 61/1993 – ca de altfel şi în celelalte acte normativecare au reglementat alocaţia de stat pentru copii (Decretul nr. 246/1977 şiDecretul nr. 410/1985) –, trebuie să se facă distincţia între titularul dreptului laalocaţie şi beneficiarul acestui drept, primul fiind persoana pentru care dreptul seplăteşte, iar cel de-al doilea fiind cel care încasează efectiv suma.

În considerarea caracterului şi finalităţii dreptului la alocaţie, titularulacesteia este întotdeauna copilul. Aceasta rezultă cu pregnanţă din titlul Legii nr.61/1993, precum şi din prevederile acesteia.

Beneficiarul alocaţiei de stat pentru copii este persoana care încaseazăefectiv alocaţia. În conformitate cu prevederile art. 4 din Legea nr. 61/1993,alocaţia de stat pentru copii se plăteşte: unuia dintre părinţi, pe baza acorduluiacestora; în caz de neînţelegere, pe baza deciziei autorităţii tutelare ori ahotărârii judecătoreşti, părintelui căruia i s-a încredinţat copilul spre creştere şieducare; tutorelui, curatorului, persoanei căreia i-a fost dat în plasament familialcopilul, inclusiv asistentului maternal sau persoanei căreia i-a fost încredinţatcopilul în vederea adopţiei, în condiţiile legii; după împlinirea vârstei de 14 ani,plata alocaţiei de stat pentru copii se poate face direct titularului, cu încuviinţareareprezentantului său legal.

4. Categoriile de copii care au dreptul la alocaţie

În art. 1 şi 2 din Legea nr. 61/1993 sunt enumerate categoriile de copiicare au dreptul la alocaţie.

Art. 1 prevede:„Se instituie alocaţia de stat pentru copii ca formă de ocrotire a statului

acordată tuturor copiilor, fără discriminare.Beneficiază de alocaţie de stat pentru copii toţi copiii în vârstă de până la

18 ani.Alocaţia de stat pentru copii se acordă şi tinerilor care au împlinit vârsta de

18 ani, care urmează cursurile învăţământului liceal sau profesional, până laterminarea acestora.

Tinerii care repetă anul şcolar nu beneficiază de alocaţie de stat, cuexcepţia celor care repetă din motive de sănătate, dovedite cu certificat medical“.

Conform art. 2, beneficiază de alocaţie de stat pentru copii şi copiiicetăţenilor străini şi ai persoanelor fără cetăţenie rezidenţi, în România, dacălocuiesc împreună cu părinţii.

În afară de copiii născuţi din căsătoria părinţilor, sunt îndreptăţiţi laalocaţie în aceleaşi condiţii: copiii din căsătoria anterioară a unuia dintre soţi,aflaţi în îngrijirea lui; copiii din afara căsătoriei; copiii adoptaţi; copiii primiţi spre

111

creştere, în baza încredinţării lor de organele competente, potrivit prevederilorlegale.

5. Procedura de stabilire şi plată a alocaţiei

Alocaţia de stat pentru copiii în vârstă de până la 18 ani se acordă pebază de cerere completată şi semnată de reprezentantul legal al copilului,însoţită de originalul şi copia certificatului de naştere al copilului şi a actului deidentitate al reprezentantului legal, precum şi de documentele din care să rezultesituaţia juridică a copilului faţă de reprezentantul legal, şi de orice alte documentejustificative, după caz.

În cazul persoanei singure care are copii în întreţinere şi nu a împlinitvârsta de 18 ani, reprezentantul legal este părintele minor, dacă are capacitatedeplină de exerciţiu. În situaţia în care părintele minor nu are capacitate deplinăde exerciţiu, plata alocaţiei de stat pentru copii se face reprezentantului legal alcopilului, respectiv al părintelui minor. În situaţiile menţionate dreptul la alocaţiade stat pentru copii acordată părintelui minor nu încetează1.

Dreptul la alocaţie se stabileşte începând cu luna următoare celei în cares-a născut copilul, iar plata drepturilor se face începând cu luna următoaredepunerii cererii (art. 6).

Totodată, copilul care a împlinit vârsta de 14 ani este în drept, cuîncuviinţarea reprezentantului său legal, să înainteze el însuşi o cerere pentrustabilirea dreptului la alocaţie de stat.

Alocaţia de stat pentru copiii pentru care s-a stabilit protecţia socială sevirează în conturile personale deschise pentru aceştia de către reprezentanţiilegali. Sumele cu titlu de alocaţie de stat pentru copii se capitalizează până laîmplinirea de către aceştia a vârstei de 14 ani. După împlinirea de către titular avârstei de 14 ani, alocaţia de stat poate fi plătită direct acestuia, sau, în funcţiede opţiunea lui, poate fi capitalizată în continuare în contul personal al acestuia,până la împlinirea vârstei de 18 ani. Ea se acordă titularului la împlinirea de cătreacesta a vârstei de 18 ani.

Cuantumul alocaţiei este stabilit într-o sumă fixă, independent de numărulcopiilor şi rangul acestora. Acesta se indexează, de regulă, o dată cu indexareasalariilor.

Pentru copiii cu handicap, cuantumul alocaţiei se majorează cu 100%.Începând cu luna ianuarie 2009, acesta este stabilit prin Hotărârea

Guvernului nr. 1662/20082 la 42 de lei.Dreptul alocaţiei de stat pentru copii se stabileşte începând cu luna

următoare celei în care s-a născut copilul, iar plata alocaţiei se va face începândcu luna următoare depunerii cererii, aceasta putându-se face şi pentruperioadele anterioare, dar nu mai mult de 12 luni (art. 6, alin. 4 şi 5 din lege)3.

1 A se vedea art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 577/2008 privind aprobarea normelor metodologice de aplicare aprevederilor Legii nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, precum şi pentru reglementarea modalităţilor destabilire şi plată a alocaţiei de stat pentru copii (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 442 din 12 iunie2008).2 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 16 decembrie 2008.3 Art. 6 alin. 4 şi 5 modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2007.

112

Plata se face de către unităţile de învăţământ prin conturi personaledeschise la Societatea Comercială „Banc Post S.A.” pentru copiii şcolari; prinoficiile poştale pentru copiii cu handicap şi prin organele administraţiei publicelocale. Plata pentru copiii cu handicap, precum şi pentru cei care au contractat oinvaliditate de gradul I sau II până la împlinirea vârstei de 16 ani, se efectueazăde către Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap.

Plata încetează începând cu luna următoare celei în care nu mai suntîndeplinite condiţiile de acordare (depăşirea vârstei legale, internarea, mai multde 15 zile, în instituţii de ocrotire ori asistenţă socială care le asigură întreţinereacompletă din partea statului, nefrecventarea cursurilor învăţământuluiobligatoriu).

6. Noţiunea şi specificul alocaţiei pentru susţinerea familiei

Acestă alocație este reglementată prin Legea nr. 277/2010.1

Ea este o formă de sprijin pentru familiile cu venituri reduse care au încreştere şi îngrijire copii în vârstă de până la 18 ani.

Acordarea alocaţiei are drept scop completarea veniturilor familiilor învederea asigurării unor condiţii mai bune pentru creşterea, îngrijirea şi educareacopiilor, precum şi stimularea frecventării de către copiii de vârstă şcolară, aflaţiîn îngrijirea familiilor cu venituri reduse, a cursurilor unei forme de învăţământ.

7. Titularul dreptului la alocaţia familială complementară şi alocaţia desusţinere pentru familia monoparentală

Potrivit art. 19 din Legea nr. 277/2010, titularul alocaţiei familialecomplementare sau al alocaţiei de susţinere este reprezentantul familiei, iarbeneficiarul este familia.

8. Beneficiarii dreptului la alocaţia familială

Conform art. 2 din Legea nr. 277/2010, beneficiază de alocaţie familiaformată din soţ, soţie şi copiii aflaţi în întreţinerea acestora, care locuiescîmpreună.

Mai beneficiază şi familia formată din persoana singură şi copiii aflaţi înîntreţinerea acesteia şi care locuiesc împreună cu aceasta.

Se consideră familie şi bărbatul şi femeia necăsătoriţi, cu copiii lor şi aifiecăruia dintre ei, care locuiesc şi gospodăresc împreună, dacă aceasta seconsemnează în ancheta socială.

Prin persoană singură, se înţelege persoana care se află în una dintreurmătoarele situaţii:

a) este necăsătorită;b) este văduvă;c) este divorţată;

1 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 30 decembrie 2010.

113

d) are soţul/soţia declarat/declarată dispărut/dispărută prin hotărârejudecătorească;

e) are soţul/soţia arestat/arestată preventiv pe o perioadă mai mare de 30de zile sau execută o pedeapsă privativă de libertate şi nu participă laîntreţinerea copiilor;

f) nu a împlinit vârsta de 18 ani şi se află în una dintre situaţiile prevăzutemai sus;

g) a fost numită tutore sau i s-au încredinţat ori i s-au dat în plasamentunul sau mai mulţi copii şi este necesatorită, văduvă, divorțată (art. 3).

Sunt consideraţi ca făcând parte din familie şi copiii încredinţaţi în vedereaadopţiei, cei aflaţi în plasament la o persoană sau familie ori pentru care s-ainstituit tutela.

Asistentul maternal profesionist beneficiază de alocaţie doar pentru copiiisăi, luându-se în considerare la stabilirea dreptului toate veniturile realizate demembrii familiei, cu excepţia celor provenite din alocaţiile de plasament şi altesume acordate asistentului maternal pentru acoperirea cheltuielilor lunare (art.4).

Pentru familia formată din soţ, soţie şi copiii aflaţi în întreţinerea acestora,care locuiesc împreună, al cărei venit net mediu lunar pe membru de familie sesituează până la 200 lei, cuantumul lunar al alocaţiei este stabilit după cumurmează:

a) 30 lei pentru familia cu un copil;b) 60 lei pentru familia cu 2 copii;c) 90 lei pentru familia cu 3 copii;d) 120 lei pentru familia cu 4 copii şi mai mulţi.Pentru familia formată din soţ, soţie şi copiii aflaţi în întreţinerea acestora,

care locuiesc împreună, al cărei venit net mediu lunar pe membru de familie sesituează între 201 lei şi 370 lei, cuantumul alocaţiei este stabilit după cumurmează:

a) 25 lei pentru familia cu un copil;b) 50 lei pentru familia cu 2 copii;c) 75 lei pentru familia cu 3 copii;d) 100 lei pentru familia cu 4 copii şi mai mulţi (art. 5).Pentru familia formată din persoana singură şi copiii aflaţi în întreţinerea

acesteia şi care locuiesc împreună cu aceasta, al cărei venit net mediu lunar pemembru de familie se situează până la 200 lei, cuantumul lunar al alocaţiei estestabilit după cum urmează:

a) 50 lei pentru familia cu un copil;b) 100 lei pentru familia cu 2 copii;c) 150 lei pentru familia cu 3 copii;d) 200 lei pentru familia cu 4 copii şi mai mulţi.Pentru familia formată din persoana singură şi copiii aflaţi în întreţinerea

acesteia şi care locuiesc împreună cu aceasta, al cărei venit net mediu lunar pemembru de familie se situează între 201 lei şi 370 lei, cuantumul alocaţiei estestabilit după cum urmează:

a) 45 lei pentru familia cu un copil;

114

b) 90 lei pentru familia cu 2 copii;c) 135 lei pentru familia cu 3 copii;d) 180 lei pentru familia cu 4 copii şi mai mulţi (art. 6).Beneficiază de alocaţie familiile ai căror membri sunt cetăţeni români care

au domiciliul sau reşedinţa în România, precum şi cetăţeni ai altor state oriapatrizi care au domiciliul sau, după caz, reşedinţa în România.

Beneficiază de alocaţie şi persoanele fără domiciliu sau reşedinţă şi fărălocuinţă, pe baza declaraţiei pe propria răspundere că nu au solicitat alocaţia dela alte primării (art. 7).

Familiile care au în întreţinere copii de vârstă şcolară, beneficiază dealocaţie în condiţiile în care copiii frecventează fără întrerupere cursurile uneiforme de învăţământ, cu excepţia celor care le întrerup din motive medicale, şinu înregistrează absenţe nemotivate în cursul unui semestru care să conducă lascăderea sub 8 a notei la purtare.

Pentru familiile care au în întreţinere copii de vârstă şcolară cu handicapgrav sau accentuat şi care nu frecventează o formă de învăţământ, alocaţia seacordă cu condiţia prezentării certificatului de încadrare într-un grad de handicapşi a dovezii eliberate de către secretariatele comisiilor pentru protecţia copiluluidin cadrul direcţiilor generale de asistenţă socială pentru protecţia copiluluijudeţene, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, sau de către Serviciulde evaluare complexă din cadrul direcţiilor de asistenţă socială, prin care seatestă faptul că respectivul copil nu poate fi înscris în nicio formă de învăţământ.

9. Stabilirea şi plata drepturilor

Conform art. 10 din Legea nr. 277/2010, alocaţia se acordă pe bază decerere şi declaraţie pe propria răspundere însoţită de actele doveditoare privindcomponenţa familiei, veniturile acesteia şi, după caz, privind frecventareacursurilor şcolare de către copiii aflaţi în întreţinere.

Cererile pentru stabilirea şi acordarea alocaţiei se întocmesc dereprezentantul familiei şi se înregistrează la primăria comunei, oraşului,municipiului sau, după caz, a sectorului municipiului Bucureşti în a cărei razăteritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa familia.

Pentru cetăţenii altor state sau apatrizi, cererea se înregistrează laprimăria comunei, oraşului, municipiului sau, după caz, a sectorului municipiuluiBucureşti în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa familia.

În cazul familiilor care nu au locuinţă de domiciliu1 sau reşedinţă stabilităori fără locuinţă, cererea se înregistrează la primăria comunei, oraşului,

1 Conform art. 11 alin. 4 și 5 din Legea nr. 277/2010, prin familii care nu au locuinţă de domiciliu sau reşedinţă stabilităori fără locuinţă se înţelege persoanele care nu deţin o locuinţă principală sau, după caz, o locuinţă secundară.Locuinţa de domiciliu sau reşedinţa este construcţia aflată în proprietate personală sau închiriată ori asupra căreiatitularul sau un membru al familiei exercită un drept de folosinţă în condiţiile legii, cu dependinţele, dotările şi utilităţilenecesare, formată din una sau mai multe camere, care acoperă condiţiile minimale de odihnă, preparare a hranei,educaţie şi igienă ale persoanei singure sau ale familiei, conform anexei nr. 1 la Legea locuinţei nr. 114/1996,republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Se asimilează locuinţei de domiciliu sau reşedinţei şi locuinţa denecesitate, precum şi locuinţa socială, astfel cum sunt acestea definite potrivit prevederilor aceleiaşi legi.

115

municipiului sau, după caz, a sectorului municipiului Bucureşti în a cărei razăteritorială acestea trăiesc (art. 11 alin. 1-3).

În cazul familiei formată din soţ, soţie şi copiii aflaţi în întreţinereaacestora, reprezentantul familiei se stabileşte de către soţi sau, în caz deneînţelegere între aceştia, de către autoritatea tutelară.

În cazul familiei monoparentale, reprezentantul familiei este persoanasingură.

În cazul persoanei singure care are copii în întreţinere şi nu a împlinitvârsta de 18 ani, reprezentantul familiei este ea însăși, dacă are capacitatedeplină de exerciţiu, sau, după caz, reprezentantul legal/ocrotitorul legal alacesteia.

În cazul familiei formată din bărbatul și femeia necăsătoriți, pentrustabilirea reprezentantului familiei se stabileşte de către soţi sau, în caz deneînţelegere între aceştia, de către autoritatea tutelară (art. 12).

Componenţa familiei, filiaţia copiilor şi situaţia lor juridică faţă dereprezentanţii legali se dovedesc cu livretul de familie.

La stabilirea veniturilor pe baza cărora se acordă alocaţia se iau înconsiderare toate veniturile pe care membrii familiei le realizează sau, după caz,le-au realizat în ultima lună înainte de solicitarea dreptului, aşa cum acestea suntprevăzute de Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat.

Dreptul la alocaţie se acordă începând cu luna următoare înregistrăriicererii (art. 18).

Plata drepturilor se asigură de către agenţiile pentru prestaţii socialejudeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, prin decizie a directorului (art. 20).

Emiterea deciziei directorului agenţiei teritoriale are la bază dispoziţiaprimarului privind acordarea dreptului la alocaţie, însoţită de cerere (art. 21).

Plata se realizează de către agenţiile teritoriale pe bază de mandat poştalsau, după caz, în cont curent personal sau în cont de card.

Titularul alocaţiei depune la primăria comunei, oraşului, municipiului sau,după caz, a sectorului municipiului Bucureşti în a cărei rază teritorială îşi aredomiciliul sau reşedinţa familia, din 6 în 6 luni după stabilirea dreptului laalocaţie, o declaraţie pe propria răspundere privind componenţa familiei şiveniturile realizate de membrii acesteia (art. 25).

În vederea urmăririi respectării condiţiilor de acordare a dreptului laalocaţie, primarii dispun efectuarea de anchete sociale la interval de 12 luni sauori de câte ori este nevoie.

În cazul în care se constată absenţe nemotivate pe parcursul unuisemestru şcolar, cuantumul alocaţiei se diminuează proporţional cu numărulabsenţelor, după cum urmează:

a) cu câte 20% pentru fiecare copil care înregistrează un număr demaximum 10 absenţe;

b) cu câte 50% pentru fiecare copil care înregistrează un număr demaximum 20 de absenţe.

Diminuarea se aplică începând cu luna următoare celei în care s-aconstatat neîndeplinirea condiţiei şi se menţine pe o perioadă de 3 luni. Dupăperioada de 3 luni, alocaţia se acordă în cuantumul aprobat anterior.

116

Plata alocaţiei se suspendă în luna următoare celei în care se constatăuna dintre următoarele situaţii:

a) pe perioada plasamentului sau plasamentului în regim de urgenţă într-un serviciu de tip rezidenţial;

b) agenţia teritorială constată că dreptul la alocaţie a fost stabilit pe bazaunor date eronate privind componenţa familiei ori veniturile realizate sau peparcursul acordării au intervenit modificări ale acestora;

c) pe o perioadă de 3 luni consecutive se înregistrează mandate poştalereturnate pentru titularul alocaţiei;

d) absenţele înregistrate şi nemotivate de un copil din familia beneficiarădepăşesc numărul de 20.

Dreptul la alocaţie încetează în luna următoare celei în care beneficiarulnu mai îndeplineşte condiţiile legale (art. 30).

10. Jurisdicţia drepturilor reglementate de Legea nr. 277/2010

Dispoziţia scrisă a primarului privind stabilirea sau respingerea dreptului laalocaţia familială complementară sau la alocaţia de susţinere şi deciziadirectorului executiv de recuperare a sumelor încasate necuvenit se pot atacapotrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Cererile, acţiunile şi căile de atac privind dreptul la alocaţia familialăcomplementară şi la alocaţia de susţinere sunt scutite de taxa de timbru (art. 39).

11. Noţiuni introductive privind

protecţia şi promovarea drepturilor copilului

Conform art. 2 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovareadrepturilor copilului,1 orice alte reglementări adoptate în domeniul respectării şipromovării drepturilor copilului2, precum şi orice act juridic emis sau, încheiat înacest domeniu se subordonează cu prioritate principiului interesului superior alcopilului.

Principiul interesului superior al copilului este impus inclusiv în legătură cudrepturile şi obligaţiile ce revin părinţilor copilului, altor reprezentanţi legali ai săi,precum şi oricăror persoane cărora acesta le-a fost plasat în mod legal.

12. Beneficiarii dreptului la protecţie şi asistenţă şi persoanele responsabilepentru exercitarea acestui drept

Conform art. 3 din Legea 272/2004, beneficiarii acestor drepturi sunt:a) copiii cetăţeni români aflaţi pe teritoriul României;

1 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 557 din 23 iunie 2004.În temeiul acestei legi, Agentia Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului a adoptat Ordinul nr. 219/2006 privind

activităţile de identificare, intervenţie şi monitorizare a copiilor care sunt lipsiţi de îngrijirea părinţilor pe perioada în careaceştia se află la muncă în străinătate (publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 23 iunie 2006).2 Conform art. 4 lit. a), copil este persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani şi nu a dobândit capacitatea deplină deexerciţiu, în condiţiile legii.

117

b) copiii cetăţeni români aflaţi în străinătate;c) copiii fără cetăţenie aflaţi pe teritoriul României;d) copiii care solicită sau beneficiază de o formă de protecţie în condiţiile

reglementărilor legale privind statutul şi regimul refugiaţilor în România;e) copiii cetăţeni străini aflaţi pe teritoriul României, în situaţii de urgenţă

constatate, de către autorităţile publice române competente.Răspunderea pentru creşterea şi asigurarea dezvoltării copilului revine în

primul rând părinţilor, aceştia având obligaţia de a-şi exercita drepturile şi de a-şiîndeplini obligaţiile faţă de copil ţinând seama cu prioritate de interesul superioral acestuia.

În subsidiar, responsabilitatea revine colectivităţii locale din care fac partecopilul şi familia sa. Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de asprijini părinţii sau, alt reprezentant legal al copilului în realizarea obligaţiilor ce lerevin cu privire la copil, dezvoltând şi asigurând în acest scop serviciidiversificate, accesibile şi de calitate, corespunzătoare nevoilor copilului.

13. Principiile respectării şi garantării drepturilor copilului

Potrivit art. 6 din Legea nr. 272/2004, principiile respectării şi garantăriidrepturilor copilului sunt:

a) respectarea şi promovarea cu prioritate a interesului superior alcopilului;

b) egalitatea şanselor şi nediscriminarea;c) responsabilizarea părinţilor cu privire la exercitarea drepturilor şi

îndeplinirea obligaţiilor părinteşti;d) primordialitatea responsabilităţii părinţilor cu privire la respectarea şi

garantarea drepturilor copilului;e) descentralizarea serviciilor de protecţie a copilului, intervenţia

multisectorială şi parteneriatul dintre instituţiile publice şi organismele privateautorizate;

f) asigurarea unei îngrijiri individualizate şi personalizate pentru fiecarecopil;

g) respectarea demnităţii copilului;h) ascultarea opiniei copilului şi luarea în considerare a acesteia, ţinând

cont de vârsta şi de gradul său de maturitate;i) asigurarea stabilităţii şi continuităţii în îngrijirea, creşterea şi educarea

copilului, ţinând cont de originea sa etnică, religioasă, culturală şi lingvistică, încazul luării unei măsuri de protecţie;

j) celeritate în luarea oricărei decizii cu privire la copil;k) asigurarea protecţiei împotriva abuzului şi exploatării copilului;l) interpretarea fiecărei norme juridice referitoare la drepturile copilului în

corelaţie cu ansamblul reglementărilor din această materie.Drepturile sunt garantate tuturor copiilor fără nici o discriminare, indiferent

de rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică sau altă opinie, denaţionalitate, apartenenţă etnică sau origine socială, de situaţia materială, degradul şi tipul unei deficienţe, de statutul la naştere sau de statutul dobândit, de

118

dificultăţile de formare şi dezvoltare sau de alt gen ale copilului, ale părinţilor oriale altor reprezentanţi legali sau de orice altă distincţie (art. 7).

13.Drepturile şi libertăţile copilului

Potrivit art. 8 din Legea nr. 272/2004, copilul are dreptul la stabilirea şipăstrarea identităţii sale.

Copilul este înregistrat imediat după naştere şi are de la această datădreptul la un nume, dreptul de a dobândi o cetăţenie şi, dacă este posibil, de a-şicunoaşte părinţii şi de a fi îngrijit, crescut şi educat de aceştia.

Părinţii aleg numele şi prenumele copilului.Copilul are dreptul de a-şi păstra cetăţenia, numele şi relaţiile de familie,

fără nici o ingerinţă.Dacă se constată că un copil este lipsit, în mod ilegal, de elementele

constitutive ale identităţii sale sau de unele dintre acestea, instituţiile şiautorităţile publice sunt obligate să ia de urgenţă toate măsurile necesare învederea restabilirii identităţii copilului.

Unităţile sanitare care au în structură secţii de nou-născuţi şi/sau depediatrie au obligaţia de a angaja un asistent social sau, după caz, de adesemna o persoană cu atribuţii de asistenţă socială.

În vederea stabilirii identităţii copilului părăsit sau găsit ori a părinţiloracestuia, organele de poliţie competente au obligaţia de a desemna una sau maimulte persoane responsabile cu realizarea demersurilor ce le revin, pentruînregistrarea naşterii copilului (art. 9).

Certificatul medical constatator al naşterii, atât pentru copilul născut viu,cât şi pentru copilul născut mort, se întocmeşte în termen de 24de ore de lanaştere.

Răspunderea pentru îndeplinirea obligaţiei revine medicului care a asistatsau a constatat naşterea şi medicului şef de secţie.

Când naşterea a avut loc în afara unităţilor sanitare, medicul de familieavând cabinetul înregistrat în raza teritorială unde a avut loc naşterea esteobligat ca, la cererea oricărei persoane, în termen de 24 de ore, să constatenaşterea copilului, după care să întocmească şi să elibereze certificatul medicalconstatator al naşterii copilului, chiar dacă mama nu este înscrisă pe listacabinetului său (art. 10).

În situaţia în care copilul este părăsit de mamă în maternitate, unitateamedicală are obligaţia să sesizeze telefonic şi în scris direcţia generală deasistenţă socială şi protecţia copilului şi organele de poliţie, în termen de 24 deore de la constatarea dispariţiei mamei.

În termen de 5 zile de la sesizare, se întocmeşte un proces-verbal deconstatare a părăsirii copilului, semnat de reprezentantul direcţiei generale deasistenţă socială şi protecţia copilului, reprezentantul poliţiei şi al maternităţii;când starea de sănătate a copilului permite externarea, în baza procesului-verbal, direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului va stabilimăsura plasamentului în regim de urgenţă pentru copil.

În termen de 30 de zile de la întocmirea procesului-verbal, poliţia esteobligată să întreprindă verificările specifice privind identitatea mamei şi să

119

comunice rezultatul acestor verificări direcţiei generale de asistenţă socială şiprotecţia copilului.

În situaţia în care mama este identificată, direcţia generală de asistenţăsocială şi protecţia copilului va asigura consilierea şi sprijinirea acesteia învederea realizării demersurilor legate de întocmirea actului de naştere.

Dacă, în urma verificărilor efectuate de poliţie, nu este posibilăidentificarea mamei, direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copiluluitransmite serviciului public de asistenţă socială în a cărui rază administrativ-teritorială s-a produs naşterea dosarul cuprinzând certificatul medical constatatoral naşterii, procesul-verbal, dispoziţia de plasament în regim de urgenţă şirăspunsul poliţiei cu rezultatul verificărilor.

În termen de 5 zile de la primirea documentaţiei, serviciul public deasistenţă socială are obligaţia de a obţine dispoziţia de stabilire a numelui şiprenumelui copilului, în conformitate cu prevederile Legii nr. 119/1996, şi de aface declaraţia de înregistrare a naşterii la serviciul de stare civilă competent.

După înregistrarea naşterii copilului, serviciul public de asistenţă socialăare obligaţia de a transmite direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţiacopilului actul de înregistrare a naşterii copilului (art. 11).

În situaţia copilului găsit, precum şi a celui părăsit de părinţi în alte unităţisanitare, a cărui naştere nu a fost înregistrată, obligaţia de a realiza demersurileprevăzute de lege pentru înregistrarea naşterii copilului revine serviciului publicde asistenţă socială în a cărui rază administrativ-teritorială a fost găsit saupărăsit copilul.

Expertiza medico-legală necesară pentru înregistrarea naşterii copiluluieste gratuită (art. 12).

Unităţile sanitare, unităţile de protecţie socială, serviciile de îngrijire de tiprezidenţial, entităţile fără personalitate juridică, alte persoane juridice, precum şipersoane fizice, care internează sau primesc în îngrijire femei gravide ori copiicare nu posedă acte pe baza cărora să li se poată stabili identitatea, suntobligate să anunţe, în termen de 24 de ore, în scris, autoritatea administraţieipublice locale în a cărei rază îşi au sediul sau, după caz, domiciliul, în vedereastabilirii identităţii lor.

Cel care ia un copil pentru a-l îngriji sau proteja temporar, până lastabilirea unei măsuri de protecţie, are obligaţia de a-l întreţine şi, în termen de48 de ore, de a anunţa autoritatea administraţiei publice locale în a cărei razăteritorială îşi are sediul sau domiciliul (art. 13).

Copilul are dreptul de a menţine relaţii personale şi contacte directe cupărinţii, rudele, precum şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltatlegături de ataşament.

Copilul are dreptul de a-şi cunoaşte rudele şi de a întreţine relaţiipersonale cu acestea, precum şi cu alte persoane alături de care copilul s-abucurat de viaţa de familie, în măsura în care acest lucru nu contravineinteresului său superior.

Părinţii sau un alt reprezentant legal al copilului nu pot împiedica relaţiilepersonale ale acestuia cu bunicii, fraţii şi surorile ori cu alte persoane alături decare copilul s-a bucurat de viaţa de familie, decât în cazurile în care instanţa

120

decide în acest sens, apreciind că există motive temeinice de natură a primejduidezvoltarea fizică, psihică, intelectuală sau morală a copilului (art. 14).

Potrivit art. 15 din Legea nr. 272/2004, relaţiile personale se pot realizaprin:

a) întâlniri ale copilului cu părintele ori cu o altă persoană care are, dreptulla relaţii personale cu copilul;

b) vizitarea copilului la domiciliul acestuia;c) găzduirea copilului pe perioadă determinată de către părintele sau de

către altă persoană la care copilul nu locuieşte în mod obişnuit;d) corespondenţă ori altă formă de comunicare cu copilul;e) transmiterea de informaţii copilului cu privire la părintele ori la alte

persoane care au, dreptul de a menţine relaţii personale cu copilul;f) transmiterea de informaţii referitoare la copil, inclusiv fotografii recente,

evaluări medicale sau şcolare, către părintele sau către alte persoane care audreptul de a menţine relaţii personale cu copilul.

Transmiterea informaţiilor se va face cu respectarea interesului superior alcopilului, precum şi a dispoziţiilor speciale vizând confidenţialitatea şitransmiterea informaţiilor cu caracter personal.

Copilul care a fost separat de ambii părinţi sau de unul dintre aceştiaprintr-o măsură dispusă în condiţiile legii are dreptul de a menţine relaţiipersonale şi contacte directe cu ambii părinţi, cu excepţia situaţiei în care acestlucru contravine interesului superior al copilului.

Instanţa judecătorească, luând în considerare, cu prioritate, interesulsuperior al copilului, poate limita exercitarea acestui drept, dacă există motivetemeinice de natură a periclita dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sausocială a copilului (art. 16).

Copilul ai cărui părinţi locuiesc în state diferite are dreptul de a întreţinerelaţii personale şi contacte directe cu aceştia, cu excepţia situaţiei în care acestlucru contravine interesului superior al copilului.

Exercitarea dreptului este facilitată de Autoritatea Naţională pentruProtecţia Drepturilor Copilului, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, pebaza unei proceduri aprobate prin ordin comun (art. 17).

Copiii neînsoţiţi de părinţi sau de un alt reprezentant legal ori care nu segăsesc sub supravegherea legală a unor persoane au dreptul de a li se asigura,în cel mai scurt timp posibil, reîntoarcerea alături de reprezentanţii lor legali.1

Deplasarea copiilor în ţară şi în străinătate se realizează cu înştiinţarea şicu acordul ambilor părinţi; orice neînţelegeri între părinţi cu privire la exprimareaacestui acord se soluţionează de către instanţa judecătorească.

Părinţii sau, altă persoană responsabilă de supravegherea, creşterea şiîngrijirea copilului sunt obligaţi să anunţe la poliţie dispariţia acestuia de ladomiciliu, în cel mult 24 de ore de la constatarea dispariţiei (art. 18).

Misiunile diplomatice şi consulare ale României au obligaţia de a sesizaAutoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului cu privire la copiii

1 Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului a aprobat Planul-cadru de acţiune în vederea reintegrăriisociale a copiilor străzii prin Ordinul nr. 100/2006 (publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 297 din 3aprilie 2006).

121

cetăţeni români aflaţi în străinătate care, din orice motive, nu sunt însoţiţi depărinţi sau de un alt reprezentant legal ori nu se găsesc sub supravegherealegală a unor persoane din străinătate.

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului va lua măsurilenecesare pentru întoarcerea copilului la părinţi sau la un alt reprezentant legal,imediat după identificarea acestora. În cazul în care persoanele identificate nupot sau refuză să preia copilul, la cererea Autorităţii Naţionale pentru ProtecţiaDrepturilor Copilului, tribunalul de la domiciliul copilului sau Tribunalul Bucureşti,în situaţia în care acest domiciliu nu este cunoscut, va dispune plasamentulcopilului într-un serviciu de protecţie specială propus de Autoritatea Naţionalăpentru Protecţia Drepturilor Copilului.

Procedura de întoarcere a copiilor în ţară, de identificare a părinţilor sau aaltor reprezentanţi legali ai copiilor, modul de avansare a cheltuielilor ocazionatede întoarcerea în ţară a acestora, precum şi serviciile de protecţie specială,publice sau private, competente să asigure protecţia în regim de urgenţă acopiilor aflaţi în situaţia prevăzută la alin. (1) se stabilesc prin hotărâre aGuvernului (art. 19).

Misiunile diplomatice şi consulare străine au obligaţia de a sesizaAutoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Autoritatea pentruStrăini despre toate situaţiile în care au cunoştinţă de copii cetăţeni străini aflaţipe teritoriul României, care, din orice motive, nu sunt însoţiţi de părinţi sau de unalt reprezentant legal ori nu se găsesc sub supravegherea legală a unorpersoane. În cazul în care autorităţile române se autosesizează, acestea vorînştiinţa de urgenţă misiunea străină competentă cu privire la copiii în cauză.

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului, până ladefinitivarea demersurilor legale ce cad în competenţa Autorităţii pentru Străini,va solicita Tribunalului Bucureşti stabilirea plasamentului copilului într-un serviciude protecţie specială propus de Autoritatea Naţională pentru Protecţia DrepturilorCopilului.

Măsura plasamentului durează până la returnarea copilului în ţara dereşedinţă a părinţilor ori în ţara în care au fost identificaţi alţi membri ai familieidispuşi să ia copilul.

În cazul nereturnării copilului, acesta beneficiază de protecţia specială(art. 20).

Copilul are dreptul la protejarea imaginii sale publice şi a vieţii sale intime,private şi familiale.

Este interzisă orice acţiune de natură să afecteze imaginea publică acopilului sau dreptul acestuia la viaţă intimă, privată şi familială.

Participarea copilului în vârstă de până la 14 ani la dezbateri publice încadrul unor programe audiovizuale se poate face numai cu consimţământul scrisal acestuia şi al părinţilor sau, al altui reprezentant legal.

Copiii nu pot fi folosiţi sau expuşi de către părinţi, reprezentanţi legali saualte persoane responsabile de creşterea şi îngrijirea lor, în scopul de a obţineavantaje personale sau de a influenţa deciziile autorităţilor publice(art. 22).

Copilul are dreptul la libertate de exprimare.

122

Libertatea copilului de a căuta, de a primi şi de a difuza informaţii de oricenatură, care vizează promovarea bunăstării sale sociale, spirituale şi morale,sănătatea sa fizică şi mentală, sub orice formă şi prin orice mijloace la alegereasa, este inviolabilă.

Părinţii sau, alţi reprezentanţi legali ai copilului, persoanele care au înplasament copii, precum şi persoanele care, prin natura funcţiei, promovează şiasigură respectarea drepturilor copiilor au obligaţia de a le asigura informaţii,explicaţii şi sfaturi, în funcţie de vârsta şi de gradul de înţelegere al acestora,precum şi de a le permite să-şi exprime punctul de vedere, ideile şi opiniile.

Părinţii nu pot limita dreptul copilului minor la libertatea de exprimaredecât în cazurile prevăzute expres de lege (art. 23).

Copilul capabil de discernământ are dreptul de a-şi exprima liber opiniaasupra oricărei probleme care îl priveşte.

În orice procedură judiciară sau administrativă care îl priveşte, copilul aredreptul de a fi ascultat. Este obligatorie ascultarea copilului care a împlinit vârstade 10 ani. Cu toate acestea, poate fi ascultat şi copilul care nu a împlinit vârstade 10 ani, dacă autoritatea competentă apreciază că audierea lui este necesarăpentru soluţionarea cauzei.

Dreptul de a fi ascultat conferă copilului posibilitatea de a cere şi de aprimi orice informaţie pertinentă, de a fi consultat, de a-şi exprima opinia şi de a fiinformat asupra consecinţelor pe care le poate avea opinia sa, dacă esterespectată, precum şi asupra consecinţelor oricărei decizii care îl priveşte.

În toate cazurile, opiniile copilului ascultat vor fi luate în considerare şi li seva acorda importanţa cuvenită, în raport cu vârsta şi cu gradul de maturitate acopilului.

Copilul are dreptul la libertate de gândire, de conştiinţă şi de religie.Părinţii îndrumă copilul, potrivit propriilor convingeri, în alegerea unei

religii, în condiţiile legii, ţinând seama de opinia, vârsta şi de gradul de maturitatea acestuia, fără a-l putea obliga să adere la o anumită religie sau la un anumitcult religios.

Religia copilului care a împlinit 14 ani nu poate fi schimbată fărăconsimţământul acestuia; copilul care a împlinit vârsta de 16 ani are dreptul să-şialeagă singur religia.

Atunci când copilul beneficiază de protecţie specială, persoanelor înîngrijirea cărora se află le sunt interzise orice acţiuni menite să influenţezeconvingerile religioase ale copilului (art. 25).

Copilul are dreptul la liberă asociere în structuri formale şi informale,precum şi libertatea de întrunire paşnică.

Autorităţile administraţiei publice locale, unităţile de învăţământ şi alteinstituţii publice sau private competente iau măsurile necesare asigurăriiexercitării corespunzătoare a drepturilor prevăzute mai sus (art. 26)

Copilul aparţinând unei minorităţi naţionale, etnice, religioase saulingvistice are dreptul la viaţă culturală proprie, la declararea apartenenţei saleetnice, religioase, la practicarea propriei sale religii, precum şi dreptul de a folosilimba proprie în comun cu alţi membri ai comunităţii din care face parte.

123

Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării asigură şi urmăreşteexercitarea drepturilor prevăzute mai sus (art. 27)

Copilul are dreptul la respectarea personalităţii şi individualităţii sale şi nupoate fi supus pedepselor fizice sau altor tratamente umilitoare ori degradante.

Măsurile de disciplinare a copilului nu pot fi stabilite decât în acord cudemnitatea copilului, nefiind permise sub nici un motiv pedepsele fizice ori aceleacare se află în legătură cu dezvoltarea fizică, psihică sau care afectează stareaemoţională a copilului (art. 28).

Copilul are dreptul să depună singur plângeri referitoare la încălcareadrepturilor sale fundamentale, este informat asupra drepturilor sale, precum şiasupra modalităţilor de exercitare a acestora (art. 29).

14. Mediul familial şi îngrijirea alternativă

Potrivit art. 30 din Legea nr. 272/2004, copilul are dreptul să creascăalături de părinţii săi. Aceştia au obligaţia să asigure copilului, de o manierăcorespunzătoare capacităţilor în continuă dezvoltare ale copilului, orientarea şisfaturile necesare exercitării corespunzătoare a drepturilor sale.

În conformitate cu art. 32 din Legea nr. 272/2004, copilul are dreptul să fiecrescut în condiţii care să permită dezvoltarea sa fizică, mentală, spirituală,morală şi socială. În acest scop, părinţii sunt obligaţi:

a) să supravegheze copilul;b) să coopereze cu copilul şi să îi respecte viaţa intimă, privată şi

demnitatea;c) să informeze copilul despre toate actele şi faptele care l-ar putea afecta

şi să ia în considerare opinia acestuia;d) să întreprindă toate măsurile necesare pentru realizarea drepturilor

copilului lor;e) să coopereze cu persoanele fizice şi persoanele juridice care exercită

atribuţii în domeniul îngrijirii, educării şi formării profesionale a copilului.Copilul nu poate fi separat de părinţii săi sau de unul dintre ei, împotriva

voinţei acestora, cu excepţia cazurilor expres şi limitativ prevăzute de lege, subrezerva revizuirii judiciare şi numai dacă acest lucru este impus de interesulsuperior al copilului (art. 33).

Serviciul public de asistenţă socială ia toate măsurile necesare pentrudepistarea precoce a situaţiilor de risc care pot determina separarea copilului depărinţii săi, precum şi pentru prevenirea comportamentelor abuzive ale părinţilorşi a violenţei în familie.

Orice separare a copilului de părinţii săi, precum şi orice limitare aexerciţiului drepturilor părinteşti trebuie să fie precedate de acordareasistematică a serviciilor şi prestaţiilor prevăzute de lege, cu accent deosebit peinformarea corespunzătoare a părinţilor, consilierea acestora, terapie saumediere, acordate în baza unui plan de servicii (art. 34).

Dacă există motive temeinice de a suspecta că viaţa şi securitateacopilului sunt primejduite în familie, reprezentanţii serviciului public de asistenţăsocială ori, ai direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului de lanivelul sectoarelor municipiului Bucureşti au dreptul să viziteze copiii la locuinţa

124

lor şi să se informeze despre felul în care aceştia sunt îngrijiţi, despre sănătateaşi dezvoltarea lor fizică, educarea, învăţătura şi pregătirea lor profesională,acordând, la nevoie, îndrumările necesare.

Atunci când, în urma vizitelor efectuate, se constată că dezvoltarea fizică,mentală, spirituală, morală sau socială a copilului este primejduită, serviciulpublic de asistenţă socială este obligat să sesizeze de îndată direcţia generalăde asistenţă socială şi protecţia copilului în vederea luării măsurilor prevăzute delege.

Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului este obligată săsesizeze instanţa judecătorească în situaţia în care consideră că sunt întrunitecondiţiile prevăzute de lege pentru decăderea, totală sau parţială, a părinţilor oria unuia dintre ei din exerciţiul drepturilor părinteşti (art. 36).

Instanţa judecătorească este singura autoritate competentă să sepronunţe, luând în considerare, cu prioritate, interesul superior al copilului, cuprivire la:

a) persoana care exercită drepturile şi îndeplineşte obligaţiile părinteşti însituaţia în care copilul este lipsit, temporar sau permanent, de ocrotirea părinţilorsăi;

b) modalităţile în care se exercită drepturile şi se îndeplinesc obligaţiilepărinteşti;

c) decăderea totală sau parţială din exerciţiul drepturilor părinteşti;d) redarea exerciţiului drepturilor părinteşti (art. 38).Orice copil care este, temporar sau definitiv, lipsit de ocrotirea părinţilor

săi sau care, în vederea protejării intereselor sale, nu poate fi lăsat în grijaacestora are dreptul la protecţie alternativă.

Protecţia include instituirea tutelei, măsurile de protecţie specialăprevăzute de prezenta lege, adopţia. În alegerea uneia dintre aceste soluţiiautoritatea competentă va ţine seama în mod corespunzător de necesitateaasigurării unei anumite continuităţi în educarea copilului, precum şi de origineasa etnică, religioasă, culturală şi lingvistică (art. 39).

Prin art. 55 din Legea nr. 272/2004 s-a prevăzut că "măsurile de protecţiespecială a copilului", la care se referă această lege, sunt: "plasamentul","plasamentul în regim de urgenţă" şi "supravegherea specializată".

Persoana fizică, respectiv soţii care urmează a fi tutori sunt numiţi pe bazaprezentării de către direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului araportului de evaluare a acestora. Propunerea se va face ţinându-se seama derelaţiile personale, de apropierea domiciliilor, precum şi de opinia copilului.

15. Sănătatea şi bunăstarea copilului

Potrivit art. 43 din Legea 272/2004, copilul are dreptul de a se bucura decea mai bună stare de sănătate pe care o poate atinge şi de a beneficia deserviciile medicale şi de recuperare necesare pentru asigurarea realizării efectivea acestui drept.

Accesul copilului la servicii medicale şi de recuperare, precum şi lamedicaţia adecvată stării sale în caz de boală este garantat de către stat,

125

costurile aferente fiind suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale desănătate şi de la bugetul de stat.

Părinţii sunt obligaţi să solicite asistenţă medicală pentru a asiguracopilului cea mai bună stare de sănătate pe care o poate atinge şi pentru apreveni situaţiile care pun în pericol viaţa, creşterea şi dezvoltarea copilului.

În situaţia excepţională în care viaţa copilului se află în pericol iminent oriexistă riscul producerii unor consecinţe grave cu privire la sănătatea sauintegritatea acestuia, medicul are dreptul de a efectua acele acte medicale destrictă necesitate pentru a salva viaţa copilului, chiar fără a avea acordulpărinţilor sau al altui reprezentant legal al acestuia.

Copilul cu handicap are dreptul la îngrijire specială, adaptată nevoilor sale.El are dreptul la educaţie, recuperare, compensare, reabilitare şi integrare,

adaptate posibilităţilor proprii, în vederea dezvoltării personalităţii sale.

16. Protecţia specială a copilului

lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea părinţilor săi

Copilul beneficiază de protecţia specială până la dobândirea capacităţiidepline de exerciţiu.

La cererea tânărului, exprimată după dobândirea capacităţii depline deexerciţiu, dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ de zi, protecţiaspecială se acordă, pe toată durata continuării studiilor, dar fără a se depăşivârsta de 26 de ani.

Tânărul care a dobândit capacitate deplină de exerciţiu şi a beneficiat de omăsură de protecţie specială, dar care nu îşi continuă studiile şi nu areposibilitatea revenirii în propria familie, fiind confruntat cu riscul excluderii sociale,beneficiază, la cerere, pe o perioadă de până la 2 ani, de protecţie specială, înscopul facilitării integrării sale sociale. În cazul în care se face dovada cătânărului i s-au oferit un loc de muncă şi/sau locuinţă, iar acesta le-a refuzat orile-a pierdut din motive imputabile lui, în mod succesiv, aceste prevederi nu maisunt aplicabile (art. 51).

Măsurile de protecţie specială a copilului sunt:a) plasamentul;b) plasamentul în regim de urgenţă;c) supravegherea specializată (art. 55).Potrivit art. 56 din Legea nr. 272/2004, de măsurile de protecţie specială,

beneficiază:a) copilul ai cărui părinţi sunt decedaţi, necunoscuţi, decăzuţi din exerciţiul

drepturilor părinteşti sau cărora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilorpărinteşti, puşi sub interdicţie, declaraţi judecătoreşte morţi sau dispăruţi, cândnu a putut fi instituită tutela;

b) copilul care, în vederea protejării intereselor sale, nu poate fi lăsat îngrija părinţilor din motive neimputabile acestora;

c) copilul abuzat sau neglijat;d) copilul găsit sau copilul abandonat de către mamă în unităţi sanitare;

126

e) copilul care a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală şi care nurăspunde penal.

Părinţii, precum şi copilul care a împlinit vârsta de 14 ani au dreptul săatace în instanţă măsurile de protecţie specială instituite de prezenta lege,beneficiind de asistenţă juridică gratuită.

17. Monitorizarea aplicării măsurilor de protecţie specială

Împrejurările care au stat la baza stabilirii măsurilor de protecţie specială,dispuse de comisia pentru protecţia copilului sau de instanţa judecătorească,trebuie verificate trimestrial de către direcţia generală de asistenţă socială şiprotecţia copilului.

În cazul în care acesta s-au modificat, direcţia generală de asistenţăsocială şi protecţia copilului este obligată să sesizeze de îndată comisia pentruprotecţia copilului sau, instanţa judecătorească, în vederea modificării sau, dupăcaz, a încetării măsurii.

Dreptul de sesizare îl au, de asemenea, părinţii sau alt reprezentant legalal copilului, precum şi copilul (art. 68).

Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului sau organismulprivat autorizat are obligaţia de a urmări modul în care sunt puse în aplicaremăsurile de protecţie specială, dezvoltarea şi îngrijirea copilului pe perioadaaplicării măsurii.

La încetarea măsurilor de protecţie specială prin reintegrarea copilului înfamilia sa, serviciul public de asistenţă socială, are obligaţia de a urmări evoluţiadezvoltării copilului, precum şi modul în care părinţii îşi exercită drepturile şi îşiîndeplinesc obligaţiile cu privire la copil. În acest scop acestea întocmescrapoarte lunare pe o perioadă de minimum 3 luni (art. 70).

18. Protecţia copilului care a săvârşit o faptă penală

şi nu răspunde penal

Potrivit art. 80 din Legea nr. 272/2004, pentru copilul care a săvârşit ofaptă prevăzută de legea penală şi care nu răspunde penal, la propunereadirecţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului în a cărei unitateadministrativ-teritorială se află copilul, se va lua una dintre măsurile prevăzute înacest act normativ.

În dispunerea uneia dintre aceste măsuri prevăzute, Comisia pentruProtecţia Copilului, atunci când există acordul părinţilor sau al altui reprezentantlegal1 al copilului, ori, instanţa judecătorească, atunci când acest acord lipseşte,va ţine seama de:

a) condiţiile care au favorizat săvârşirea faptei;b) gradul de pericol social al faptei;c) mediul în care a crescut şi a trăit copilul;

1 Conform art. 4 lit. g) din Legea nr. 272/2004, reprezentant legal al copilului este părintele sau persoana desemnatăpotrivit legii să exercite drepturile şi să îndeplinească obligaţiile părinteşti faţă de copil.

127

d) riscul săvârşirii din nou de către copil a unei fapte prevăzute de legeapenală;

e) orice alte elemente de natură a caracteriza situaţia copilului.Măsura supravegherii specializate constă în menţinerea copilului în familia

sa, sub condiţia respectării de către acesta a unor obligaţii, cum ar fi:a) frecventarea cursurilor şcolare;b) utilizarea unor servicii de îngrijire de zi;c) urmarea unor tratamente medicale, consiliere sau psihoterapie;d) interzicerea de a frecventa anumite locuri sau de a avea legături cu

anumite persoane.

19. Protecţia copilului împotriva abuzului sau neglijenţei

Prin abuz asupra copilului se înţelege orice acţiune voluntară a uneipersoane care se află într-o relaţie de răspundere, încredere sau de autoritatefaţă de acesta, prin care este periclitată viaţa, dezvoltarea fizică, mentală,spirituală, morală sau socială, integritatea corporală, sănătatea fizică sau psihicăa copilului.

Prin neglijarea copilului se înţelege omisiunea, voluntară sau involuntară,a unei persoane care are responsabilitatea creşterii, îngrijirii sau educăriicopilului de a lua orice măsură subordonată acestei responsabilităţi, fapt carepune în pericol viaţa, dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială,integritatea corporală, sănătatea fizică sau psihică a copilului (art. 89).

Sunt interzise aplicarea pedepselor fizice sub orice formă, precum şiprivarea copilului de drepturile sale de natură să pună în pericol viaţa,dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială, integritatea corporală,sănătatea fizică sau psihică a copilului, atât în familie cât şi în orice instituţie careasigură protecţia, îngrijirea şi educarea copiilor (art. 90).

128

CAPITOLUL IX

ASISTENŢA SOCIALĂ

A PERSOANELOR VÂRSTNICE

1. Noţiunea de persoană vârstnică

Bătrâneţea reprezintă un proces biologic normal, o etapă obligatorie înviaţa fiecărui om. Din păcate, ea este însoţită de pierderea unor funcţii şiscăderea capacităţii de adaptare la mediul înconjurător.

În anul 1985, Adunarea Generală a O.N.U. a recomandat următoareaclasificare a persoanelor în funcţie de vârstă:

– adulţi, între 45 şi 59 de ani;– persoane vârstnice, între 60 şi 64 de ani;– persoane bătrâne, între 65 şi 90 de ani;– persoane foarte bătrâne, peste 90 de ani.Potrivit art. 1 alin. 4 din Legea nr. 17/20001, sunt considerate persoane

vârstnice, persoanele care au împlinit vârsta de pensionare stabilită de lege,adică 63 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi. Atingerea acestei vârstede pensionare se va eșalonat conform Legii nr. 263/2010 privind sistemul unic depensii publice.2

2. Reglementarea măsurilor de asistenţă socială

a persoanelor vârstnice

Carta Socială Europeană3 reglementează drepturile vârstnicilor laprotecţie socială prin promovarea unor măsuri în cooperare cu serviciile publicesau private.

Persoanele vârstnice au dreptul la asistenţă şi alte forme de protecţiesocială potrivit dispoziţiilor Legii nr. 17/2000, în raport cu situaţia socio-medicalăşi cu resursele economice de care dispun (art. 1).

În temeiul art. 2 din Legea nr. 17/2000 asistenţa socială pentru persoanelevârstnice se realizează prin servicii şi prestaţii sociale.

Ca să beneficieze de măsurile de protecţie socială prevăzute de Legea nr.17/2000, persoana vârstnică4 trebuie să se găsească în una dintre situaţiilemenţionate la art. 3 şi anume:

a) nu are familie sau nu se află în întreţinerea unei sau unor persoaneobligate la aceasta, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare;

b) nu are locuinţă şi nici posibilitatea de a-şi asigura condiţiile de locuit pebaza resurselor proprii;

1 Privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice, (republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 157 din 6martie 2007), modificată ulterior, inclusiv prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2010 (publicată în MonitorulOficial al României, Partea I, nr. 316 din 13 mai 2010).2 A se vedea art. 53 din Legea 263/2010 și Anexa 5.3 Act normativ al Consiliului Europei, semnat de 13 state, printre care şi România.4 Conform art. 1 alin. 4 din Legea nr. 17/2000, presoana vârstnică este cea care a împlinit vârsta de pensionare.

129

c) nu realizează venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente pentruasigurarea îngrijirii necesare;

d) nu se poate gospodări singură sau necesită îngrijire specializată;e) se află în imposibilitatea de a-şi asigura nevoile socio-medicale, datorită

bolii ori stării fizice sau psihice.

3. Evaluarea situaţiei persoanelor vârstnice

care necesită asistenţă socială

Nevoile persoanelor vârstnice se evaluează prin anchetă socială care seelaborează pe baza datelor cu privire la afecţiunile ce necesită îngrijire specială,capacitatea de a se gospodări şi de a îndeplini cerinţele fireşti ale vieţii cotidiene,condiţiile de locuit, precum şi veniturile efective sau potenţiale considerateminime pentru asigurarea satisfacerii nevoilor curente ale vieţii.

Nevoile celor aflaţi în situaţia de pierdere totală sau parţială a autonomiei,care pot fi de natură medicală, socio-medicală, psiho-afectivă, se stabilesc pebaza grilei naţionale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice, care prevedecriteriile de încadrare în grade de dependenţă (art. 5).

Prin Hotărârea Guvernului nr. 886/20001 a fost aprobată grila menţionată.

4. Servicii comunitare pentru persoanele vârstnice

Conform art. 7 din Legea nr. 17/2000, serviciile comunitare pentrupersoanele vârstnice se realizează cu consimţământul acestora şi au în vedere:

a) îngrijirea temporară sau permanentă la domiciliu;b) îngrijirea temporară sau permanentă într-un cămin pentru persoane

vârstnice;c) îngrijirea în centre de zi, cluburi pentru vârstnici, case de îngrijire

temporară, apartamente şi locuinţe sociale, precum şi altele asemenea.În situaţia în care starea de sănătate a persoanei vârstnice nu permite

obţinerea consimţământului acesteia, pentru acordarea îngrijirilor decizia se ia deserviciul social al consiliului local sau de direcţia de asistenţă socială din cadruldirecţiilor generale de muncă şi protecţie socială judeţene şi a municipiuluiBucureşti, pe baza anchetei sociale şi a recomandărilor medicale făcute demedicul de familie, prin consultarea şi a medicului specialist, cu acceptul rudelorde gradul I ale persoanei respective sau, în lipsa acestora, cu acceptul unui altmembru de familie.

În cazul decesului persoanei vârstnice lipsite de susţinători legali sau cândaceştia nu pot să îşi îndeplinească obligaţiile familiale datorită stării de sănătatesau situaţiei economice precare, serviciile comunitare asigură înmormântarea.

Serviciile comunitare asigurate persoanelor vârstnice la domiciliu sunt:a) servicii sociale privind, în principal, îngrijirea persoanei, prevenirea

marginalizării sociale şi sprijinirea pentru reintegrarea socială, consiliere juridică

1 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 16 octombrie 2000.

130

şi administrativă, sprijin pentru plata unor servicii şi obligaţii curente, îngrijirealocuinţei şi gospodăriei, ajutor pentru menaj, prepararea hranei;

b) servicii sociomedicale privind, în principal, ajutorul pentru realizareaigienei personale, readaptarea capacităţilor fizice şi psihice, adaptarea locuinţeila nevoile persoanei vârstnice şi antrenarea la activităţi economice, sociale şiculturale, precum şi îngrijirea temporară în centre de zi, aziluri de noapte sau altecentre specializate;

c) servicii medicale, sub forma consultaţiilor şi îngrijirilor medicale ladomiciliu sau în instituţii de sănătate, consultaţii şi îngrijiri stomatologice,administrarea de medicamente, acordarea de materiale sanitare şi de dispozitivemedicale (art. 8).

Serviciile menţionate la lit. a) şi b) se asigură fără plata contribuţieipersoanelor care, evaluate potrivit grilei naţionale, nu au venituri sau ale cărorvenituri sunt mai mici de 5 ori decât nivelul venitului net lunar luat în calcul lastabilirea ajutorului social pentru o persoană singură (art. 9 alin. 2).

Persoanele care realizează venituri ce se situează peste nivelul prevăzut,beneficiază de servicii cu plata unei contribuţii, în funcţie de tipul de serviciiacordate şi de venitul persoanei, fără a se depăşi costul acestora calculat pentruperioada respectivă (art. 10).

În afară de serviciile comunitare la domiciliu, se acordă astfel de servicii încămine. Acestea sunt:

a) servicii sociale, care constau în:– ajutor pentru menaj;– consiliere juridică şi administrativă;– modalităţi de prevenire a marginalizării sociale şi de reintegrare socială

în raport cu capacitatea psihoafectivă;b) servicii sociomedicale, care constau în:– ajutor pentru menţinerea sau readaptarea capacităţilor fizice ori

intelectuale;– asigurarea unor programe de ergoterapie;– sprijin pentru realizarea igienei corporale;c) servicii medicale, care constau în:– consultaţii şi tratamente la cabinetul medical, în instituţii medicale de

profil sau la patul persoanei, dacă aceasta este imobilizată;– servicii de îngrijire-infirmerie;– asigurarea medicamentelor;– asigurarea cu dispozitive medicale;– consultaţii şi îngrijiri stomatologice (art. 14).Îngrijirea în cămine reprezintă o măsură de asistenţă socială şi poate fi

dispusă cu titlu de excepţie. De aceea, accesul unei persoane vârstnice în căminse face avându-se în vedere următoarele criterii de prioritate:

a) necesită îngrijire medicală permanentă deosebită, care nu poate fiasigurată la domiciliu;

b) nu se poate gospodări singură;

131

c) este lipsită de susţinători legali sau aceştia nu pot să îşi îndeplineascăobligaţiile datorită stării de sănătate sau situaţiei economice şi a sarcinilorfamiliale;

d) nu are locuinţă şi nu realizează venituri proprii.

5. Procedura de stabilire, suspendare şi încetare a drepturilor

de asistenţă socială pentru persoanele vârstnice

Potrivit dispoziţiilor Legii nr. 17/2000, asistenţa socială se acordă lacererea persoanei vârstnice interesate, a reprezentantului legal al acesteia, ainstanţei judecătoreşti, a personalului de specialitate din cadrul consiliului local, apoliţiei, a organizaţiei pensionarilor, a unităţilor de cult recunoscute în Româniasau a organizaţiilor neguvernamentale care au ca obiect de activitate asistenţasocială a persoanelor vârstnice (art. 27).

Dreptul la asistenţă socială se stabileşte pe baza anchetei sociale, curespectarea criteriilor prevăzute în grila naţională de evaluare a nevoilorpersoanelor vârstnice.

Ancheta se realizează de un colectiv format din 2 asistenţi sociali dincadrul consiliului local sau de la direcţia generală de muncă şi protecţie socialăjudeţeană sau a municipiului Bucureşti. În situaţia persoanelor vârstnicedependente colectivul se va completa în mod obligatoriu cu medicul specialist alpersoanei respective.

Pe baza analizei situaţiei sociale, economice şi medicale a persoaneivârstnice, prin ancheta socială se propune măsura de asistenţă socială justificatăde situaţia de fapt constatată (art. 28).

Dacă perioada în care asistenţa socială a persoanelor vârstnice estetemporară, dar nu mai mare de 6 luni, acordarea serviciilor de asistenţă socialăse suspendă prin decizie motivată a celui care a stabilit dreptul. La încetareasuspendării reluarea acordării serviciilor sau prestaţiilor de asistenţă socială seface pe bază de anchetă socială (art. 35).

Decizia privind stabilirea, respingerea, încetarea sau suspendareadreptului la serviciile de asistenţă socială prevăzute de prezenta lege poate ficontestată potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 (art. 36).

6. Finanţarea asistenţei sociale pentru persoanele vârstnice

Finanţarea în discuţie se realizează din surse: fonduri bugetare;contribuţia persoanelor vârstnice sau a susţinătorilor legali ai acestora.

Sponsorizările şi donaţiile în bani sau în natură, făcute de persoane fiziceşi juridice române şi străine căminelor pentru persoane vârstnice sau instituţiilorsociale se folosesc ca venituri extrabugetare numai în scopul pentru care au fostacordate (art. 21).

Privind contribuţia personală art. 24 din Legea nr. 17/2000 prevede căpersoanele vârstnice care dispun de venituri proprii şi sunt îngrijite în cămine,precum şi susţinătorii legali ai acestora au obligaţia să plătească lunar ocontribuţie de întreţinere, stabilită pe baza costului mediu lunar de întreţinere.

132

Obligaţia de plată a contribuţiei lunare de întreţinere în sarcina persoaneivârstnice şi/sau a susţinătorilor legali se stabileşte printr-un angajament de plată,semnat de persoana vârstnică, de reprezentantul său legal, şi/sau de susţinătorullegal. Angajamentul de plată constituie titlu executoriu.

Cererea pentru îngrijirea în cămin, însoţită de Fişa de evaluare socio-medicală, este transmisă conducerii căminului, care completează dosarul cudocumentele necesare pentru stabilirea contribuţiei lunare de întreţinere (art. 4).

Contribuţia lunară de întreţinere pentru persoanele vârstnice care auvenituri este de 60% din veniturile personale lunare, fără să se depăşeascăcostul mediu lunar de întreţinere aprobat pentru fiecare cămin (art. 6).

În cazul în care persoana vârstnică îngrijită în cămin nu are venituri propriiori acestea sunt mai mici decât costul mediu lunar de întreţinere, platacontribuţiei de întreţinere se datorează în totalitate sau parţial, de către soţul(soţia), copiii sau părinţii acesteia.

Contribuţia se datorează în următoarea ordine de obligare la plată:a) soţul pentru soţie sau, soţia pentru soţ;b) copiii pentru părinţi;c) părinţii pentru copii.Persoana vârstnică care a solicitat îngrijirea într-un cămin este obligată să

semneze un angajament de plată, în care se înscriu datele personale şi,persoana care se obligă la plata contribuţiei de întreţinere a solicitantului.

133

CAPITOLUL X

PROTECŢIA ŞI PROMOVAREA DREPTURILOR

PERSOANELOR CU HANDICAP

1. Noţiunea de persoană cu handicap

Art. 2 din Legea nr. 448/20061, prevede că persoanele cu handicap suntacele persoane cărora, datorită unor afecţiuni fizice, mentale sau senzoriale, lelipsesc abilităţile de a desfăşura în mod normal activităţi cotidiene, necesitândmăsuri de protecţie în sprijinul recuperării, integrării şi incluziunii sociale.

Din această definiţie legală, rezultă ceea ce caracterizează persoana cuhandicap:

– această persoană prezintă afecţiuni fizice, senzoriale sau mentale;– aceste afecţiuni o împiedică sau îi limitează accesul normal şi în condiţii

de egalitate la viaţa socială;– persoana respectivă necesită măsuri de protecţie specială în vederea

integrării şi incluziunii sociale.

2. Încadrarea în grad de handicap

Potrivit art. 85 Legea nr. 448/2006, persoanele cu handicap beneficiazăde drepturile legale pe baza încadrării în grad de handicap, în raport cu gradul dehandicap.

Încadrarea în grad şi tip de handicap a copiilor cu handicap se face decomisia pentru protecţia copilului, iar a adulţilor cu handicap se face de comisia deevaluare a persoanelor adulte cu handicap.

Gradele de handicap sunt: uşor, mediu, accentuat şi grav.Tipurile de handicap sunt: fizic, vizual, auditiv, surdocecitate, somatic,

mintal, psihic, HIV/SIDA, asociat, boli rare (art. 86).Încadrarea sau respingerea încadrării în grad şi tip de handicap se atestă

prin certificat emis de către comisiile de evaluare. Eliberarea certificatului estescutită de taxa de timbru.

Certificatele emise pot fi contestate de titularii acestora, în termen de 30de zile calendaristice de la comunicare, la Comisia superioară de evaluare apersoanelor adulte cu handicap. 2

Punerea în executare a deciziilor se face de către direcţia generalăasistenţă socială şi protecţia copilului care a stabilit iniţial gradul şi tipul dehandicap şi dreptul la prestaţiile sociale (art. 905).

1 Privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (republicată în Monitorul Oficial al României,Partea I, nr. 1 din 3 ianuarie 2008), modificată ulterior, inclusiv prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2010(publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 22 decembrie 2010).2 Art. 87 alin. 1 a fost modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2010.

134

3. Principiile care stau la baza protecţiei şi promovării drepturilorpersoanelor cu handicap

Conform art. 3 din Legea nr. 448/2006, protecţia şi promovarea drepturilorpersoanelor cu handicap au la bază următoarele principii:

a) respectarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale omului;b) prevenirea şi combaterea discriminării;c) egalizarea şanselor;d) egalitatea de tratament în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi

ocuparea forţei de muncă;e) solidaritatea socială;f) responsabilizarea comunităţii;g) subsidiaritatea;h) adaptarea societăţii la persoana cu handicap;i) interesul persoanei cu handicap;j) abordarea integrată;k) parteneriatul;l) libertatea opţiunii şi controlul sau decizia asupra propriei vieţi, a serviciilor

şi formelor de suport de care beneficiază;m) abordarea centrată pe persoană în furnizarea de servicii;n) protecţie împotriva neglijării şi abuzului;o) alegerea alternativei celei mai puţin restrictive în determinarea sprijinului

şi asistenţei necesare;p) integrarea şi incluziunea socială a persoanelor cu handicap, cu drepturi

şi obligaţii egale ca toţi ceilalţi membri ai societăţii.Autorităţile publice, furnizorii de servicii sociale, reprezentanţii societăţii

civile, precum şi persoanele fizice şi juridice obligaţia să promoveze, să respecte şisă garanteze drepturile persoanei cu handicap, stabilite în concordanţă cuprevederile Cartei sociale europene revizuite, adoptată la Strasbourg la 3 mai1996, ratificată prin Legea nr. 74/1999, precum şi cu celelalte acte interne şiinternaţionale în materie la care România este parte.

4. Drepturi de care beneficiază persoanele cu handicap

Aşa cum prevede art. 6 persoanele cu handicap beneficiază de drepturi la:a) ocrotirea sănătăţii - prevenire, tratament şi recuperare;b) educaţie şi formare profesională;c) ocuparea şi adaptarea locului de muncă, orientare şi reconversie

profesională;d) asistenţă socială, respectiv servicii sociale şi prestaţii sociale;e) locuinţă, amenajarea mediului de viaţă personal ambiant, transport,

acces la mediul fizic, informaţional şi comunicaţional;f) petrecerea timpului liber, acces la cultură, sport, turism;g) asistenţă juridică;h) facilităţi fiscale;i) evaluare şi reevaluare prin examinarea la domiciliu a persoanelor

nedeplasabile de către membrii comisiei de evaluare, la un interval de 2 ani.

135

Pentru protecţia sănătăţii fizice şi mentale a persoanelor cu handicap,autorităţile publice au obligaţia să ia următoarele măsuri specifice:

a) să includă nevoile persoanelor cu handicap şi ale familiilor acestora întoate politicile, strategiile şi programele de dezvoltare regională, judeţeană saulocală, precum şi în programele guvernamentale de ocrotire a sănătăţii;

b) să creeze condiţii de disponibilitate, respectiv de transport, infrastructură,reţele de comunicare, a serviciilor medicale şi sociomedicale;

c) să înfiinţeze şi să susţină centre de reabilitare specializate pe tipuri dehandicap;

d) să creeze condiţii pentru asigurarea tehnologiei asistive şi de acces;e) să dezvolte programe de prevenire a apariţiei handicapului;f) să sprijine accesul la tratamentul balnear şi de recuperare;g) să includă şi să recunoască sportul ca mijloc de recuperare, dezvoltând

programe specifice.Persoanele cu handicap, familiile acestora sau reprezentanţii lor legali au

dreptul la toate informaţiile referitoare la diagnosticul medical şi derecuperare/reabilitare, la serviciile şi programele disponibile, în toate stadiileacestora, precum şi la drepturile şi obligaţiile în domeniu (art. 9).

Persoanele în discuţie beneficiază de asistenţă medicală gratuită, inclusivde medicamente gratuite, atât pentru tratamentul ambulatoriu, cât şi pe timpulspitalizării (art. 10).

Persoana care are în îngrijire, supraveghere şi întreţinere un copil cuhandicap beneficiază, după caz, de următoarele drepturi:

a) concediu şi indemnizaţie pentru creşterea copilului cu handicap sau,după caz, stimulent lunar, până la împlinirea de către acesta a vârstei de 3 ani;

b) concediu şi o indemnizaţie pentru creşterea copilului cu handicap încuantum de 450 lei, pentru copilul cu handicap cu vârsta cuprinsă între 3 şi 7 ani;

c) program de lucru redus la 4 ore pentru părintele care are în îngrijirecopilul cu handicap grav sau accentuat, până la împlinirea de către acesta avârstei de 18 ani, la solicitarea părintelui;

d) concedii medicale, pentru îngrijirea copilului cu handicap care necesităinternare, tratament ambulatoriu sau la domiciliu pentru afecţiuni intercurente,precum şi pentru recuperare/reabilitare, până la împlinirea de către copil a vârsteide 18 ani;

e) indemnizaţie lunară pentru creşterea copilului cu handicap, în cuantumde 450 lei, acordată persoanei cu handicap care nu realizează alte venituri înafara indemnizației lunare pentru handicap grav sau accentuat, până laîmplinirea de către copil a vârstei de 3 ani;

f) indemnizaţie lunară pentru creşterea copilului cu handicap, în cuantumde 300 lei, acordată persoanei cu handicap care nu realizează alte venituri înafara indemnizației lunare pentru handicap grav sau accentuat, pentru copilul cuvârsta cuprinsă între 3 şi 7 ani;

g) indemnizaţie lunară pentru creşterea copilului cu handicap, în cuantumde 300 lei, acordată persoanei care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute deOrdonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, până la împlinirea de către

136

copil a vârstei de 3 ani, iar pentru copilul cu vârsta cuprinsă între 3 şi 7 ani unajutor lunar în cuantum de 150 lei;

h) alocaţie lunară de plasament, în cuantum majorat cu 50%.Persoana cu handicap care are în îngrijire, supraveghere şi întreţinere un

copil şi care nu realizează alte venituri în afara indemnizației lunare pentru handicap grav sau accentuat beneficiază de indemnizaţie pentru creştereacopilului în cuantum de 450 lei până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 anişi de un ajutor lunar pentru creşterea copilului în cuantum de 150 lei pentrucopilul cu vârsta cuprinsă între 2 şi 7 ani.

În vederea determinării punctajului anual necesar stabilirii drepturilor depensie în sistemul public, pentru perioadele asimilate stagiului de cotizare încondiţiile amintite mai sus se utilizează 25% din salariul mediu brut lunar peeconomie din perioada respectivă1.

De asemenea, se aplică şi persoanelor care beneficiază de perioadeleasimilate şi care, în acelaşi timp:

- a beneficiat sau beneficiază de drepturi de asigurări sociale;- a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar, pe durata normală

a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora;- a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen

redus, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat.2

Perioada în care o persoană beneficiază de concediu pentru creştereacopilului cu handicap constituie perioadă asimilată stagiului de cotizare învederea stabilirii indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate.

În acestă situaţie, la stabilirea cuantumului se ia în calcul salariul de bazăminim brut pe ţară garantat în plată din perioada respectivă.

Perioada concediului pentru creşterea copilului cu handicap constituievechime în muncă şi în serviciu, care se are în vedere la stabilirea drepturilor cese acordă în raport cu aceasta.

Persoanele cu handicap au acces liber şi egal la orice formă de educaţie,indiferent de vârstă, în conformitate cu tipul, gradul de handicap şi nevoileeducaţionale ale acestora. Li se asigură educaţia permanentă şi formareaprofesională de-a lungul întregii vieţi (art. 15).

Educaţia persoanelor cu handicap este parte integrantă a sistemuluinaţional de educaţie.

Acesta se realizează prin:a) unităţi de învăţământ special;b) integrarea individuală în unităţi de învăţământ de masă, inclusiv în unităţi

cu predare în limbile minorităţilor naţionale;c) grupe sau clase speciale compacte, integrate în unităţi preşcolare şi

şcolare de masă;d) servicii educaţionale prin cadrele didactice itinerante/de sprijin;e) şcolarizare la domiciliu până la absolvirea studiilor liceale, dar nu mai

târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani, prin grija Ministerul Educaţiei, Cercetării,Tineretului și Sportului;

1 A se vedea art. 97 alin. 1 lit. b din Legea nr. 263/2010.2 A se vedea art. 49 alin. 1 din Legea nr. 263/2010.

137

f) educaţia la patul de spital, pe durata spitalizării;g) alternative educaţionale.Formele de învăţământ se pot desfăşura şi în limbile minorităţilor naţionale.Unităţile de învăţământ special sunt formate din: şcoală specială, cantină şi,

internat şcolar.Elevii cu handicap beneficiază gratuit de masă şi cazare în internatele

şcolare.Studenţii cu handicap grav şi accentuat beneficiază, la cerere, de reducere

cu 50% a taxelor pentru cazare şi masă la cantinele şi căminele studenţeşti.Valoarea reducerii se asigură din bugetul instituţiilor de învăţământ publice sauprivate(art. 16).

Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să ia următoarelemăsuri specifice în vederea asigurării transportului în comun al persoanelor cuhandicap:

a) să achiziţioneze mijloace de transport în comun adaptate;b) să adapteze mijloacele de transport în comun aflate în circulaţie în

limitele tehnice posibile;c) să realizeze, în colaborare ori în parteneriat cu persoanele juridice,

publice sau private, programe de transport al persoanelor cu handicap (art. 22).Persoanele cu handicap grav şi accentuat beneficiază de gratuitate pe

toate liniile la transportul urban cu mijloace de transport în comun de suprafaţă şicu metroul.

De acestea mai beneficiază şi:Legitimaţia pentru transportul urban cu mijloace de transport în comun de

suprafaţă este valabilă pe întregul teritoriu al ţării, fiind recunoscută de toateregiile de transport local, şi este eliberată de direcţiile generale de asistenţăsocială şi protecţia copilului, costurile fiind suportate din bugetele judeţelor,respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti (art. 23).

Persoanele cu handicap grav beneficiază de gratuitatea transportuluiinterurban, la alegere, cu orice tip de tren, în limita costului unui bilet la trenaccelerat clasa a II-a, cu autobuzele sau cu navele pentru transport fluvial,pentru 12 călătorii dus-întors pe an calendaristic.

Persoanele cu handicap grav sau accentuat beneficiază de următoarelefacilităţi fiscale:

a) scutire de impozit pe veniturile din salarii şi indemnizaţii de naturăsalarială;

b) scutire de la plata impozitului pe clădire şi teren;c) scutire de la plata taxei asupra autoturismelor, motocicletelor cu ataş şi

mototriciclurilor, adaptate handicapului;d) scutire de la plata taxei pentru eliberarea autorizaţiei de funcţionare

pentru activităţi economice şi viza anuală a acestora;e) scutire de la plata taxei hoteliere(art. 26).Persoanele adulte cu handicap grav şi accentuat pot beneficia de credit a

cărui dobândă se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Autorităţii Naţionalepentru Persoanele cu Handicap, în baza unui contract privind angajamentul deplată a dobânzii pentru achiziţionarea unui singur autoturism şi pentru adaptarea

138

unei locuinţe conform nevoilor individuale de acces, cu condiţia plăţii la scadenţăa ratelor creditului, dar şi cu condiţia ca valoarea creditului să nu depăşească10.000 euro, iar returnarea creditului să nu depăşească 5 ani (art. 27).1

Persoanele cu handicap, deţinătoare de autoturisme adaptate handicapului,precum şi persoanele care le au în îngrijire beneficiază de scutire de la platatarifului de utilizare a reţelelor de drumuri naţionale (art. 28).

5. Obligaţiile persoanelor cu handicap, ale familiei sau reprezentanţilor legali

Persoanele cu handicap au următoarele obligaţii:a) să se prezinte din oficiu pentru evaluare/reevaluare la structurile

competente în domeniu;b) să se prezinte din oficiu pentru reevaluare la comisiile de evaluare

pentru încadrarea în grad şi tip de handicap, cu cel puţin 30 de zile înainte deexpirarea termenului de valabilitate al certificatului de încadrare în grad şi tip dehandicap;

c) să se prezinte pentru reevaluare, la solicitarea structurilor competenteîn domeniu, indiferent de termenul de valabilitate al certificatului de încadrare îngrad şi tip de handicap;

d) să depună diligenţele necesare pentru a beneficia de drepturile legale;e) să urmeze activităţile şi serviciile prevăzute în planul de recuperare

pentru copilul cu handicap, respectiv în planul individual de servicii al adultului cuhandicap;

f) să depună diligenţe pentru încadrarea în muncă, în condiţiile legii, înraport cu pregătirea, posibilităţile fizice şi psihice, pe baza recomandărilorcomisiei cu competenţă în domeniu;

g) să colaboreze cu asistenţii sociali şi echipele de specialişti, în scopulrecuperării, reabilitării, orientării profesionale şi integrării sociale;

h) să aducă la cunoştinţa direcţiilor generale de asistenţă socială şiprotecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiuluiBucureşti, în termen de 48 de ore de la luarea la cunoştinţă, orice modificare cuprivire la gradul de handicap, domiciliu sau reşedinţă, starea materială şi altesituaţii de natură să modifice acordarea drepturilor legale (art. 59)2.

Persoana care are în îngrijire, supraveghere şi întreţinere un copil sau adultcu handicap are următoarele obligaţii principale:

a) să asigure creşterea şi îngrijirea corespunzătoare a persoanei cuhandicap;

b) să respecte şi/sau să urmeze activităţile şi serviciile prevăzute în planulde recuperare pentru copilul cu handicap, respectiv în planul individual de serviciial adultului cu handicap;

c) să însoţească persoana cu handicap, la termenul necesar sau lasolicitare, pentru evaluare şi reevaluare, la comisiile cu competenţă în domeniu;

1 Art. 27 a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2008 (publicată în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I, nr. 474 din 27 iunie 2008).2 Art. 59 a fost modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2010.

139

d) să se prezinte la solicitarea direcţiilor generale de asistenţă socială şiprotecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti;

e) să colaboreze cu asistenţii sociali şi specialiştii care au ca scoprecuperarea, reabilitarea, orientarea profesională şi integrarea socială;

f) să comunice direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copiluluijudeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în termen de 48de ore de la luarea la cunoştinţă, orice modificare cu privire la gradul de handicap,domiciliu sau reşedinţă, starea materială, precum şi alte situaţii de natură sămodifice acordarea drepturilor prevăzute de lege (art. 60).

6. Centre pentru persoanele cu handicap

Persoana cu handicap poate beneficia de servicii sociale acordate în centrede zi şi centre rezidenţiale de diferite tipuri, publice, public-private sau private.

Centrele de zi şi centrele rezidenţiale reprezintă locaţii în care serviciilesociale sunt acordate de personal calificat şi care dispun de infrastructuraadecvată furnizării acestora; centrele rezidenţiale sunt locaţii în care persoana cuhandicap este găzduită cel puţin 24 de ore.

Tipurile de centre rezidenţiale pentru persoane cu handicap sunt:a) centre de îngrijire şi asistenţă;b) centre de recuperare şi reabilitare;c) centre de integrare prin terapie ocupaţională;d) centre de pregătire pentru o viaţă independentă;e) centre respiro/centre de criză;f) centre de servicii comunitare şi formare;g) locuinţe protejate;h) altele.Centrele private se înfiinţează şi funcţionează ca structuri cu personalitate

juridică, cu avizul şi sub îndrumarea metodologică a Autorităţii Naţionale pentruPersoanele cu Handicap.1

7. Prestaţii sociale pentru persoanele cu handicap

Dreptul la asistenţă socială sub formă de prestaţii sociale se acordă lacerere sau din oficiu, pe baza actelor doveditoare.

Cererea pentru plată se înregistrează la autoritatea administraţiei publicelocale competente în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţapersoana cu handicap.

Plata se face începând cu luna următoare depunerii cererii şi încetează culuna următoare încetării dreptului la prestaţia socială respectivă (art. 57).

Copiii cu handicap, inclusiv copiii cu handicap de tip HIV/SIDA, beneficiazăde alocaţie de stat în condiţiile şi în cuantumul prevăzut de lege, majorat cu 100%.Nu pot beneficia copiii cu handicap care se află în internate sau centre deplasament aferente unităţilor ori instituţiilor de învăţământ special sau în alte tipuri

1 Art. 51 a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2008.

140

de instituţii publice cu caracter social, cu excepţia centrului de tip respiro, în carese asigură întreţinere completă din partea autorităţii administraţiei publice.

Copiii cu handicap de tip HIV/SIDA beneficiază de o alocaţie lunară dehrană, calculată pe baza alocaţiei zilnice de hrană stabilite pentru consumurilecolective din unităţile sanitare publice. De acest drept poate beneficia copilulbolnav de SIDA numai pe perioada în care este îngrijit în familie

Adultul cu handicap vizual grav primeşte pentru plata însoţitorului oindemnizaţie echivalentă cu salariul net al asistentului social debutant cu studiimedii din unităţile de asistenţă socială din sectorul bugetar, altele decât cele cupaturi.

Adultul cu handicap beneficiază de următoarele prestaţii sociale:a) indemnizaţie lunară, indiferent de venituri:- în cuantum de 202 lei, pentru adultul cu handicap grav;- în cuantum de 166 lei, pentru adultul cu handicap accentuat;b) buget personal complementar lunar, indiferent de venituri:- în cuantum de 91 lei, pentru adultul cu handicap grav;-în cuantum de 68 lei, pentru adultul cu handicap accentuat;- în cuantum de 33,5 lei, pentru adultul cu handicap mediu.1

Beneficiază de prestaţia socială prevăzută la lit. b) şi familia saureprezentantul legal al copilului cu handicap grav, accentuat ori mediu pe perioadaîn care îl are în îngrijire, supraveghere şi întreţinere.

Nu pot beneficia de aceasta:a) persoanele cu handicap îngrijiţi şi protejaţi în centre rezidenţiale publice,

cu excepţia centrului de tip respiro;b) persoanele cu handicap care sunt reţinuţi sau condamnaţi definitiv la o

pedeapsă privativă de libertate, pe perioada reţinerii, arestării ori detenţiei;c) persoanele cu handicap grav sau accentuat care realizează venituri,

aflaţi în îngrijirea şi protecţia asistentului personal profesionist.Nu pot beneficia de prevederile lit. a) adulţii cu handicap grav sau accentuat

care nu realizează venituri, aflaţi în îngrijirea şi protecţia asistentului personalprofesionist.

Sumele aferente drepturilor şi a cheltuielilor de administrare se vor asiguraprin bugetele proprii ale judeţelor/sectoarelor municipiului Bucureşti din transferuride la bugetul de stat către bugetele locale, prevăzute cu această destinaţie înbugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.

8. Orientarea şi formarea profesională

Orice persoană cu handicap care doreşte să se integreze sau să sereintegreze în muncă are acces gratuit la evaluare şi orientare profesională,indiferent de vârstă, tipul şi gradul de handicap.

Persoana cu handicap participă activ în procesul evaluării şi orientăriiprofesionale, are acces la informare şi la alegerea activităţii, conform dorinţelor şiaptitudinilor sale.

1 Art. 58 alin. 4 a fost modificat prin Hotărârea Guvernului nr. 1665/2008 (publicată în Monitorul Oficial al României,Partea I, nr. 856 din 19 decembrie 2009).

141

Datele şi informaţiile personale colectate în cursul procesului de evaluare şiorientare profesională sunt confidenţiale şi pot fi utilizate numai în interesul şi cuacordul persoanei cu handicap în cauză (art. 72).

Beneficiază de orientare profesională, persoana cu handicap care esteşcolarizată şi are vârsta corespunzătoare în vederea integrării profesionale,persoana care nu are un loc de muncă, cea care nu are experienţă profesionalăsau cea care, deşi încadrată în muncă, doreşte reconversie profesională.

Persoana sau, familia ori reprezentantul legal al acesteia este principalulfactor de decizie cu privire la orientarea profesională.

Formarea profesională se organizează prin programe de iniţiere, calificare,recalificare, perfecţionare şi specializare.

9. Încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap

Persoanele cu handicap au dreptul de a munci şi de a realiza venituri înconformitate cu prevederile legislaţiei muncii.

Prin persoană cu handicap se înţelege şi persoana invalidă gradul III.Ele pot fi încadrate în muncă conform pregătirii lor profesionale şi capacităţii

de muncă, atestate prin certificatul de încadrare în grad de handicap, emis decomisiile de evaluare de la nivel judeţean sau al sectoarelor municipiului Bucureşti.

Autorităţile şi instituţiile publice, persoanele juridice, publice sau private,care au cel puţin 50 de angajaţi, au obligaţia de a angaja persoane cu handicapîntr-un procent de cel puţin 4% din numărul total de angajaţi.

Cele care nu angajează persoane cu handicap pot opta pentru îndeplinireauneia dintre următoarele obligaţii:

a) să plătească lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând 50% dinsalariul de bază minim brut pe ţară înmulţit cu numărul de locuri de muncă în carenu au angajat persoane cu handicap;

b) să achiziţioneze produse sau servicii realizate prin propria activitate apersoanelor cu handicap angajate la unităţi protejate autorizate, pe bază departeneriat, în sumă echivalentă cu suma datorată la bugetul de stat.

Fac excepţie instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şisiguranţă naţională.

Monitorizarea şi controlul se fac de către Inspecţia Muncii (art. 78).Angajarea persoanei cu handicap în muncă se realizează în următoarele

forme:a) pe piaţa liberă a muncii;b) la domiciliu;c) în forme protejate.Formele protejate de angajare în muncă sunt:a) loc de muncă protejat;b) unitate protejată autorizată (art. 79).Persoanele cu handicap angajate la domiciliu beneficiază din partea

angajatorului de transportul la şi de la domiciliu al materiilor prime şi materialelornecesare în activitate, precum şi al produselor finite realizate.

Unităţile protejate pot fi înfiinţate de orice persoană fizică sau juridică, dedrept public sau privat, care angajează persoane cu handicap.

142

Persoanele cu handicap aflate în căutarea unui loc de muncă sau încadrateîn muncă beneficiază de următoarele drepturi:

a) cursuri de formare profesională;b) adaptare rezonabilă la locul de muncă;c) consiliere în perioada prealabilă angajării şi pe parcursul angajării,

precum şi în perioada de probă, din partea unui consilier specializat în mediereamuncii;

d) o perioadă de probă la angajare, plătită, de cel puţin 45 de zilelucrătoare;

e) un preaviz plătit, de minimum 30 de zile lucrătoare, acordat la desfacereacontractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului pentru motiveneimputabile acestuia;

f) posibilitatea de a lucra mai puţin de 8 ore pe zi, în cazul în carebeneficiază de recomandarea comisiei de evaluare în acest sens;

g) scutirea de plata impozitului pe salariu.Angajatorii persoanelor cu handicap beneficiază de următoarele drepturi:a) deducerea, la calculul profitului impozabil, a sumelor aferente adaptării

locurilor de muncă protejate şi achiziţionării utilajelor şi echipamentelor utilizate înprocesul de producţie de către persoana cu handicap;

b) deducerea, la calculul profitului impozabil, a cheltuielilor cu transportulpersoanelor cu handicap de la domiciliu la locul de muncă, precum şi a cheltuielilorcu transportul materiilor prime şi al produselor finite la şi de la domiciliul persoaneicu handicap, angajată pentru muncă la domiciliu;

c) decontarea din bugetul asigurărilor pentru şomaj a cheltuielilor specificede pregătire, formare şi orientare profesională şi de încadrare în muncă apersoanelor cu handicap;

d) o subvenţie de la stat.

143

CAPITOLUL XI

PROTECŢIA SOCIALĂ A VETERANILOR, INVALIZILOR,

ORFANILOR ŞI VĂDUVELOR DE RĂZBOI, PRECUM ŞI

A FOŞTILOR DEŢINUŢI POLITICI

1. Calitatea de veteran de război

În conformitate cu prevederile art. 1 din Legea nr. 44/19941, au calitateade veteran de război persoanele care au participat la primul sau al doilea războimondial în armata română şi s-au aflat într-una din următoarele situaţii:

a) au luptat în unităţi militare – subunităţi, mari unităţi sau comandamente– la diferite eşaloane ori au făcut parte din formaţiunile logistice, astfel cum suntprevăzute în Nomenclatorul Marelui Stat Major;

b) au acţionat în unităţile speciale din zona interzisă la dezamorsareaproiectilelor, precum şi la curăţarea teritoriului de mine până la 31 decembrie1946;

c) au fost comandanţi militari sau comandanţi ai gărzilor militare orimembri în comisiile militare de control şi recepţie în întreprinderi furnizoare dematerial de război, prevăzute în Nomenclatorul Marelui Stat Major;

d) au luptat pe teritoriul naţional vremelnic ocupat de inamic, împotrivaacestuia, în unităţi ori formaţiuni constituite, recunoscute ca atare de Marele StatMajor;

e) au făcut parte din justiţia militară, poliţia militară, jandarmerie, din unităţide pompieri militari şi companii de poliţie din cadrul Ministerului Administraţiei şiInternelor, care au acţionat în zona de operaţiuni ori s-au aflat în unităţi sauformaţiuni constituite şi au acţionat în timpul războiului, în perioadele arătate înNomenclatorul Marelui Stat Major;

f) au devenit invalizi de război;g) au fost prizonieri de război.Sunt consideraţi, de asemenea, veterani de război:a) cetăţenii români din orice teritoriu care s-au înrolat voluntar şi au luptat

în rândurile armatelor Naţiunilor Unite;b) locuitorii din provinciile româneşti, vremelnic ocupate în perioada 1940-

1945, care au fost încorporaţi sau mobilizaţi în mod obligatoriu şi au luptat înarmatele altor state, în cazul în care şi-au păstrat sau redobândit cetăţeniaromână şi domiciliul în România;

c) persoanele de naţionalitate germană care au fost încadrate obligatoriuîn unităţi ale armatei germane, în cazul în care şi-au păstrat sau redobânditcetăţenia română şi domiciliul în România.

1 Republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 783 din 28 octombrie2002, modificată ulterior, inclusiv prinLegea nr. 75/2008 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 286 din 14 aprilie 2009). A se vedeaHotărârea Guvernului nr. 1768/2006 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 999 din 14 decembrie2007).

144

Calitatea de veteran de război se stabileşte de către Ministerul ApărăriiNaţionale, pe baza actelor oficiale eliberate de către organele în drept.

În temeiul art. 3 din Legea nr. 44/1994, invalid de război este veteranul derăzboi care a suferit prin rănire sau accidentare în timpul sau din cauza războiuluio invaliditate atestată printr-un act medical legal.

Invalizii de război, indiferent de gradul de invaliditate, îşi dovedesccalitatea prin procesul-verbal de clasare şi decizia de pensie respectivă.

Prizonier în război, în conformitate cu prevederile art. 4, poate fi:a) persoana capturată de inamic în cursul operaţiunilor de război,

indiferent dacă a fost combatant sau necombatant, precum şi cea asimilată cuaceasta potrivit convenţiilor internaţionale la care România este parte;

b) persoana care, după încetarea ostilităţilor, la 23 august 1944, a fostdezarmată de trupele sovietice sau germane, sau, chiar nedezarmată, a fostinternată în lagăre de prizonieri;

c) elevul şcolilor militare de ofiţeri, subofiţeri şi maiştri militari, trimis lastudii în Germania, precum şi soldatul şi cadrul aflaţi în această ţară laspecializare, consideraţi prizonieri de război de către autorităţile germane la 23august 1944.

Prizonierii de război îşi dovedesc calitatea prin datele pe baza acteloroficiale eliberate de arhivele militare precum şi orice alt document emis deMinisterul Apărării Naţionale ori de organul la care au fost reţinuţi1.

Legiuitorul a reglementat în mod expres în art. 7 din Legea nr. 44/1994categoriile de persoane care nu pot dobândi calitatea de veteran de război, şianume, acea persoană care:

a) a comis acte de trădare de patrie ori a acceptat să fie folosită de inamicca spion sau agent de diversiune pe teritoriul ţării, fapte constatate printr-ohotărâre judecătorească rămasă definitivă;

b) a luptat ca voluntar în armate străine împotriva ţării sau a NaţiunilorUnite ori a săvârşit acte de teroare şi crime împotriva populaţiei autohtone dinteritoriile vremelnic ocupate de inamic;

c) a dezertat din armata română în timpul războiului;d) a obţinut actul doveditor prevăzut la art. 5 alin. 1 prin declaraţii false ori

prin manopere dolosive constatate prin hotărâre judecătorească rămasădefinitivă sau când hotărârea comisiei de reconstituire dată în condiţiile art. 5alin. 4 a fost anulată.

2. Văduva de război

Potrivit art. 9 din Legea nr. 44/1994, văduva de război este soţiasupravieţuitoare a celui decedat pe front, prizonierat sau ca urmare a rănilor ori abolilor contractate pe front sau în prizonierat.

Calitatea de văduvă de război se stabileşte pe bază de documente, încondiţiile prevăzute în reglementările elaborate de Ministerului Muncii, Familiei şiProtecţiei Sociale.

1 Art. 5 alin. 3 a fost modificat prin legea nr. 303/2007.

145

3. Drepturile veteranilor şi văduvelor de război,

potrivit Legii nr. 44/1994

Potrivit art. 16 din Legea nr. 44/1994, veteranii şi văduvele de războibeneficiază de următoarele drepturi:

a) câte 12 călătorii gratuite, dus-întors, sau 24 de călătorii simple, în cursulunui an calendaristic, la clasa I pe calea ferată, la tren de orice rang, pentru mariimutilaţi, pentru invalizii de război, precum şi pentru veteranii de război decoraţicu ordine şi medalii de război.

Veteranii de război decoraţi cu Medalia «Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial, 1941-1945», cei nedecoraţi, precum şi văduvele derăzboi au dreptul, în cursul unui an calendaristic, la 6 călătorii interne gratuite,dus-întors, sau la 12 călătorii simple pe calea ferată, la tren de orice rang.Generalii şi ofiţerii călătoresc la clasa I, iar ceilalţi veterani de război, decoraţi cuMedalia «Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial, 1941-1945»,cei nedecoraţi, precum şi văduvele de război, la clasa a II-a.

Veteranii de război şi văduvele de război care locuiesc în mediul rural audreptul, în cursul unui an calendaristic, la 12 călătorii interne, dus-întors, gratuite,pe mijloacele de transport auto, dacă nu există posibilitatea să călătorească pecalea ferată, sau la 12 călătorii interne gratuite, dus-întors, pe căile fluviale, laalegere.

În cadrul numărului de călătorii stabilit pentru titulari, aceştia le pot folosi şipentru însoţitori. Tichetele de călătorie gratuite pot fi utilizate şi de cătresoţul/soţia sau alte persoane mandatate de titulari să le reprezinte interesele, pebază de procură autentificată, nefiind necesară prezenţa titularului la efectuareacălătoriei.

Însoţitorii marilor mutilaţi şi ai invalizilor de gradul I beneficiază de aceleaşidrepturi de transport gratuit şi la aceeaşi clasă ca şi titularii drepturilor ai cărorînsoţitori sunt1.

b) gratuităţi pe mijloacele de transport în comun în mediul urban (metrou,tramvai, troleibuz, autobuz);

c) prioritate la repartizarea şi închirierea locuinţelor din fondul locativ destat;

d) prioritate în acordarea de credite pentru construirea sau cumpărarea delocuinţe în condiţii avantajoase;

e) scutirea de plata impozitelor şi taxelor locale. Aceste scutiri se aplică şivăduvelor nerecăsătorite ale veteranilor de război;

f) scutirea de plata abonamentului unui post telefonic, precum şi aabonamentelor de radio şi televiziune. Aceste scutiri se aplică în proporţie de50% şi văduvelor supravieţuitoare ale veteranilor de război, care nu s-aurecăsătorit;

g) acordarea unui ajutor anual pentru acoperirea unei părţi din costulchiriei, energiei electrice şi energiei termice - aprovizionării cu combustibil lichid,solid sau gaze naturale, - pentru nevoi casnice, al cărui cuantum se va stabili, în

1 Art. 16 lit. a a fost modificat prin Legea nr. 75/2008.

146

funcţie de evoluţia preţurilor, prin hotărâre a Guvernului1, pe baza propunerilorasociaţiilor veteranilor de război. Ajutorul anual se va asigura prin organele careefectuează plata indemnizaţiilor de veteran de război, din fondurile puse ladispoziţie în acest scop de la bugetul de stat;

h) asigurarea gratuit a 4 m3 lemne de foc sau echivalent cărbuni pentrumarii mutilaţi de război din mediul rural şi urban care folosesc asemeneacombustibil;

i) asigurarea de facilităţi la obţinerea buteliilor de aragaz;j) asistenţă medicală gratuită în toate instituţiile medicale civile de stat sau

militare şi asigurarea de medicamente gratuite atât în tratamentele ambulatorii,cât şi pe timpul spitalizării;

k) bilete de tratament gratuite, în staţiunile balneoclimaterice, pe bazareglementărilor stabilite de Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţieişi Internelor, Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi de MinisterulSănătăţii, în limita a minimum 4% din numărul total al veteranilor, văduvelor derăzboi şi văduvelor veteranilor de război; contravaloarea biletelor asigurate deMinisterului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, în limita plafonului de 3% dinnumărul veteranilor, văduvelor acestora şi al văduvelor de război, se suportă dinfondurile bugetului asigurărilor sociale de stat şi se distribuie prin caseleteritoriale de pensii, iar contravaloarea biletelor asigurate de Ministerul Sănătăţii,în limita a minimum 1% din numărul veteranilor, văduvelor acestora şi alvăduvelor de război, se suportă din Fondul de asigurări sociale de sănătate şi sedistribuie prin casele de asigurări de sănătate judeţene. Din numărul total debilete gratuite primite de asociaţiile de veterani de război 10% vor fi repartizatevăduvelor de război şi celor de veterani de război care nu s-au recăsătorit;

l) obţinerea gratuită de către invalizii de război a protezelor care se acordăconform contractului-cadru. De aceleaşi drepturi beneficiază şi veteranii derăzboi, a căror stare de sănătate s-a înrăutăţit datorită împrejurărilor în care auparticipat pe front, pe baza recomandărilor medicale;

m) reduceri cu 50% ale costului biletelor de intrare la toate spectacolele,iar la serbările naţionale li se vor rezerva 5% din totalul locurilor;

n) acces gratuit la manifestările cultural-sportive organizate de unităţileMinisterului Apărării Naţionale şi ale Ministerului Administraţiei şi Internelor;

o) accesul la Cercul Militar Naţional, la cercurile militare de garnizoană, lacasele de cultură, la căminele de garnizoană, la restaurantele şi popoteleaparţinând Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului Administraţiei şiInternelor, precum şi la locurile de agrement ale acestora în aceleaşi condiţii caşi cadrele active. 2

În temeiul art. 13 din Legea cu nr. 44/19943, veteranii de război cărora le-au fost acordate ordine şi medalii pentru faptele de arme săvârşite pe câmpul de

1 A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 1344/2005 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 991 din 9noiembrie 2005).2 Art. 16 a fost modificat prin Legea nr. 303/2007.3 A se vedea Hotărârea de Guvern nr. 1217/2003, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilorart. 13 alin. 3 si 4 din lege, privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război,(publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 755 din 28 octombrie 2003), modificată prin HotărâreaGuvernului nr. 1301/2004 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 20 august 2004).

147

luptă, beneficiază de următoarele drepturi, dacă nu le-au primit prin alte legi deîmproprietărire, de la data decorării şi până în prezent şi dovedesc cu acte legaledreptul solicitat:

a) cei decoraţi cu Ordinul „Mihai Viteazul” sau Ordinul „VirtuteaAeronautică” cu spade, clasa cavaler:

– împroprietărirea cu un lot de 5 ha teren agricol, din rezerva creatăconform Legii nr. 18/1991 în localitatea de domiciliu, sau un loc de casă de 500

m2 în municipiul, oraşul sau comuna în care domiciliază decoratul;– cei decoraţi cu Ordinul „Mihai Viteazu“ o rentă lunară, echivalentă cu

solda de bază a unui sublocotenent;– cei decoraţi cu Ordinul „Virtutea Aeronautică“ cu spade, clasa Cavaler

de o rentă lunară echivalentă cu solda de grad a unui sublocotenent;

b) cei decoraţi cu Ordinul “Steaua României” cu spade şi panglică de„Virtute Militară” sau Ordinul „Steaua României” cu spade, Ordinul „VirtuteaAeronautică” cu spade, Ordinul „Coroana României” cu spade şi panglică de„Virtute Militară” sau Ordinul „Coroana României” cu spade, Ordinul „CruceaRegina Maria”, Medalia „Virtutea maritimă”, Medalia „Serviciul Credincios” cuspade, Medalia „Bărbăţie şi Credinţă” cu spade, Crucea „Serviciul Credincios” cuspade, Crucea „Meritul Sanitar” şi Medalia „Virtutea Ostăşească“:

– împroprietărirea cu 500 m2 pentru loc de casă în municipiul, oraşul saucomuna în care domiciliază sau, dacă acest lucru nu este posibil, cu 1 ha terenarabil în extravilan;

Cei decoraţi cu ordinele sau medaliile prevăzute la lit. b) beneficiază de orentă lunară echivalentă cu 75% din solda de grad a unui sublocotenent.

Veteranii care nu sunt decoraţi cu ordine, medalii sau cruci de război, darcărora le-a fost conferită Medalia «Crucea comemorativă a celui de-al doilearăzboi mondial, 1941-1945» beneficiază de o rentă lunară echivalentă cu 50%din solda de grad a unui sublocotenent.1

În conformitate cu art. 10 din Legea nr. 44/1994, în cadrul vechimii utile lapensie recunoscută veteranilor de război se include timpul participării la război,precum şi perioadele de prizonierat, de spitalizare şi de concedii medicale caurmare a rănilor suferite în război sau în prizonierat, indiferent de teatrul deoperaţiuni pe care aceştia au luptat.

Mai întâi trebuie să precizăm că art. 9 din Legea nr. 44/1994 statuează căvăduva de război este soţia supravieţuitoare a celui decedat pe front, înprizonierat, sau ca urmare a rănilor ori bolilor contractate pe front sau înprizonierat.

Potrivit art. 11 alin. 2 şi 3 din Legea nr. 44/1994, soţia supravieţuitoare aveteranului de război care nu s-a recăsătorit beneficiază de jumătate dinindemnizaţia de veteran de război şi din renta lunară prevăzută la art. 13, precumşi de jumătate din numărul călătoriilor gratuite, la care avea ori trebuia să aibădreptul, potrivit legii, soţul decedat.

Văduvele de război care nu s-au recăsătorit beneficiază de 100% dinindemnizaţia de veteran de război, dacă soţii acestora înaintea decesului nu au

1 Art. 14 a fost modificat prin Legea nr. 303/2007.

148

fost decoraţi cu ordine sau medalii de război ori cu Medalia „Cruceacomemorativă al celui de-al doilea război mondial 1941-1945“.

În afară de indemnizaţie, văduvele de război mai beneficiază şi dedrepturile prevăzute de Legea nr. 44/1994, reglementate în favoarea veteranilorde război nedecoraţi, printre care menţionăm:

– 6 călătorii interne gratuite dus-întors sau 12 călătorii simple pe caleaferată;

– gratuităţi pe mijloacele de transport în comun în mediul urban;– scutirea de impozitare a indemnizaţiilor şi a rentei lunare acordate

potrivit prezentei legi, de impozitul pe salarii, impozitul pe clădiri, pe terenurile dinmunicipii, oraşe, comune. În acest caz scutirea de impozite se acordă şi soţiilorsupravieţuitoare ale veteranilor de război care nu s-au recăsătorit;

– asistenţă medicală gratuită în toate instituţiile medicale civile de stat saumilitare şi asigurare gratuită de medicamente atât în tratamente ambulatorii, câtşi pe timpul spitalizării.

Veteranii de război pot beneficia de avansări onorifice în grad, potrivitpropunerilor anuale ce se vor face cu respectarea criteriilor stabilite de MinisterulApărării Naţionale.

Ca şi ofiţerii, ei au dreptul de a purta uniforma militară în condiţiile stabilitede Ministerul Apărării Naţionale şi, respectiv, de Ministerul Administraţiei şiInternelor (art. 15).

Veteranii de război, şi văduvele de război suferinzi pot beneficia, la cerereşi, de internare în centre de îngrijire şi asistenţă şi alte aşezăminte de ocrotirisociale ce se vor mai înfiinţa (art. 17 alin. 1).

În cazurile în care una şi aceeaşi persoană se încadrează atât încategoria de veteran de război, cât şi în aceea de fost deţinut politic saudeportat, inclusiv prizonier de război în fosta U.R.S.S., luat după 23 august 1944sau, deşi declarat înainte de această dată, a fost reţinut după data armistiţiului,beneficiază cumulativ de drepturile băneşti pe perioadele corespunzătoarecalităţii avute, cu condiţia ca perioadele să fie distincte (art. 12 alin. 3).

Persoana prevăzută la aliniatul precedent nu poate cumula celelaltedrepturi, altele decât cele băneşti, dar va avea dreptul să opteze pentru cele maiavantajoase sau să le obţină pe cele care nu sunt prevăzute în prezenta lege,dar sunt recunoscute prin lege pentru cealaltă categorie sau celelalte categorii încare se încadrează (art. 12 alin. 4).

4. Drepturile acordate invalizilor, orfanilor şi văduvelor de război,potrivit Legii nr. 49/19991

Aceste drepturi au un caracter predominant reparatoriu şi servesc pentrusatisfacerea nevoilor materiale ale unor persoane cu venituri mici, în vedereacompensării privaţiunilor de ordin social şi material la care beneficiarii lor au fostsau continuă să fie expuşi2.

1 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 1 aprilie 1999, modificată ulterior.2 A se vedea Alexandru Athanasiu, op. cit., p. 158-159.

149

Potrivit Legii nr. 49/19911 invalizii şi accidentaţii de război au dreptul lapensie de invaliditate.

Modul de stabilire a pensiei pentru aceste categorii de persoane indiferentdacă erau sau nu încadraţi în muncă înainte de a deveni invalizi, diferă în funcţiede gradul de invaliditate, astfel:

Gradul de invaliditate Cuantumul lunar al pensiei

Mari mutilaţi şi gradul I 200Gradul II 180Gradul III 120

Văduvele de război au dreptul la pensie I.O.V.R. în cuantum de 100 lei.Conform art. 3 al Legii nr. 49/1999, invalizii şi accidentaţii de război, marii

mutilaţi şi cei încadraţi în gradul I de invaliditate primesc, pe lângă pensiaI.O.V.R., şi o sumă fixă pentru îngrijire de 280 lei lunar.

Suma fixă pentru îngrijire prevăzută mai sus se actualizează periodic, prinhotărâre a Guvernului, în funcţie de resursele financiare alocate din bugetul destat.2

Invalizii şi accidentaţii de război au dreptul să primească, pe timpul câtsunt încadraţi în muncă atât pensia I.O.V.R. cât şi salariul. La încetarea activităţiiau dreptul să primească, pe lângă pensia I.O.V.R. şi pensia de asigurări socialela care sunt îndreptăţiţi.

Văduvele de război care au dreptul la pensia I.O.V.R. primesc, pe lângăaceastă pensie, şi pensia de asigurări sociale.

În conformitate cu dispoziţiile art. 5 din Legea nr. 49/1999, copiii celormorţi sau dispăruţi în război, precum şi ai celor care la data decesului eraupensionari I.O.V.R., au dreptul la pensie de urmaş, în condiţiile în care seacordă, pensiile de urmaş în cadrul asigurărilor sociale de stat.

Văduvele de război au dreptul la pensie de urmaş indiferent de duratacăsătoriei cu soţul decedat. Soţiile celor care la data decesului erau pensionariI.O.V.R. au dreptul la pensie de urmaş în condiţiile în care se acordă, pensiile deurmaş în cadrul asigurărilor sociale de stat.

În legătură cu stabilirea şi acordarea acestei pensii sunt de făcut uneleobservaţii.

Astfel, este necesar să reamintim că, pentru acordarea pensiei,beneficiarul va trebui să îndeplinească condiţiile cerute de lege cu privire la soţiasupravieţuitoare şi copiii minori.

Totodată, conform art. 11 soţia supravieţuitoare (văduvă de război) aredreptul să cumuleze această pensie cu pensia pentru munca depusă şi limită de

1 Privind acordarea de indemnizaţii şi sporuri invalizilor, veteranilor şi văduvelor de război (publicată în Monitorul Oficialal României, Partea I, nr. 162 din 1 august 1991), modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 215/2000.

2 Articol modificat prin Legea nr. 88/2004 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 316 din 9 aprilie2004). Aceste pensii şi indemnizaţii se indexează periodic. Astfel de indexare (cu 5%) a avut loc, de exemplu, întemeiul Hotărârii Guvernului nr. 1768/2006 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 999 din 14decembrie 2006).

150

vârstă, ceea ce, de asemenea, constituie o excepţie de la dreptul comun undeexistă doar posibilitatea opţiunii între pensia propriu-zisă şi cea de urmaş.

În legătură cu modul de stabilire a pensiei de urmaş, Legea nr. 49/1999,instituie o măsură de favoare cât priveşte baza de calcul a acesteia, precizând cădacă susţinătorul, la data decesului, cumula pensia I.O.V.R. cu o altă pensie deasigurări sociale, pensia de urmaş se stabileşte luându-se în calcul pensia ceamai avantajoasă (art. 5 alin. 4).

Pensia accidentaţilor de război în afara serviciului ordonat este de 50%din cuantumurile prevăzute pentru invalizii de război, diferenţiat în funcţie degradul de invaliditate în care sunt încadraţi şi pot fi cumulate cu o altă pensie deasigurări sociale şi pot constitui baza pentru acordarea pensiei de urmaş (art. 6alin. 2).

Potrivit art. 7 din Legea nr. 49/1999, pensionarii I.O.V.R. au dreptul, înmod gratuit, la asistenţă medicală în spitale şi ambulatoriu, întreţinere şimedicamente pe timpul internării. De asemenea, beneficiază de trimitere latratament în staţiunile balneoclimaterice.

5. Indemnizaţii acordate invalizilor de război, veteranilor de război şivăduvelor de război, potrivit Legii nr. 49/1991

Legea nr. 49/1991, prevede că invalizilor de război, veteranilor de războişi văduvelor de război li se acordă o indemnizaţie după cum urmează:

a) invalizilor de război:– 148 lei lunar, pentru marii mutilaţi şi cei încadraţi în gradul I de

invaliditate;– 132 lei lunar, pentru cei încadraţi în gradul II de invaliditate;– 112 lei lunar, pentru cei încadraţi în gradul III de invaliditate.b) veteranilor de război:– 92 lei lunar;c) văduvelor de război, dacă nu s-au recăsătorit:– 92 lei lunar (art. 1).1

Invalizii, precum şi veteranii de război primesc, pe lângă indemnizaţiile demai sus, şi un spor de câte 3 lei lunar pentru primul an de participare la război,indiferent de durata participării, la care se adaugă câte 3 lei pentru fiecare lunăde participare la război ce depăşeşte un an calendaristic (art. 2).

6. Drepturile foştilor deţinuţi politici

Aceste drepturi sunt prevăzute Decretului-lege nr. 118/1990 privindacordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictaturainstaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate înstrăinătate ori constituite în prizonieri2.

1 A fost modificat prin Legea nr. 205/2008 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 736 din 30noiembrie 2008).2 Republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 118 din 18 martie 1998, modificat ulterior, inclusiv prin Legeanr. 59/2008 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 366 din 13 mai 2008).

151

Conform art. 1 din decret, constituie vechime în muncă şi se ia înconsiderare la stabilirea pensiei şi a celorlalte drepturi ce se acordă, în funcţie devechimea în muncă, timpul cât o persoană, după data de 6 martie 1945, pemotive politice:

a) a executat o pedeapsă privativă de libertate în baza unei hotărârijudecătoreşti rămase definitivă sau a fost lipsită de libertate în baza unui mandatde arestare preventivă pentru infracţiuni politice;

b) a fost privată de libertate în locuri de deţinere în baza unor măsuriadministrative sau pentru cercetări de către organele de represiune;

c) a fost internată în spitale de psihiatrie;d) a avut stabilit domiciliu obligatoriu;e) a fost strămutată într-o altă localitate.De aceleaşi drepturi beneficiază şi persoana care:a) a fost deportată în străinătate după 23 august 1944;b) a fost constituită în prizonier de către partea sovietică după data de 23

august 1944 ori, fiind constituită ca atare, înainte de această dată, a fost reţinutăîn captivitate după încheierea armistiţiului.

Dovedirea cazurilor se face, de către persoanele interesate, cu acteoficiale eliberate de organele competente, iar în cazul în care nu este posibil, prinorice mijloc de probă (art. 8 alin. 1).

Persoanele aflate într-o astfel de situaţie beneficiază de scutire la plataimpozitelor şi taxelor locale1.

Fiecare an de detenţie sau internare pentru situaţiile de mai sus seconsideră ca vechime în muncă un an şi şase luni.

În cazul celor decedaţi, urmaşii acestora au dreptul la pensie de urmaş, culuarea în calcul a vechimilor stabilite.

Persoanele care s-au aflat în situaţiile de mai sus au dreptul la oindemnizaţie lunară de 200 lei pentru fiecare an de detenţie, strămutare în altelocalităţi, deportare în străinătate sau prizonierat, indiferent dacă sunt sau nusunt pensionate, după caz, la o indemnizaţie lunară de 100 lei pentru fiecare ande internare abuzivă în spitalele de psihiatrie sau de domiciliu obligatoriu,indiferent dacă sunt sau nu sunt pensionate2.

Conform art. 4 din acest act normativ, soţul (soţia) celui decedat, dincategoria celor dispăruţi sau exterminaţi în timpul detenţiei, internaţi abuziv înspitale de psihiatrie, deportaţi, prizonieri sau cărora li s-a stabilit domiciliuobligatoriu, are dreptul la o indemnizaţie lunară de 200 lei neimpozabilă, dacăulterior nu s-a recăsătorit.

De aceleaşi drepturi beneficiază soţul (soţia) celui decedat după ieşireadin închisoare, din spitalul de psihiatrie, după întoarcerea din strămutare, dindeportare, din prizonierat sau după încetarea măsurii de stabilire a domiciliuluiobligatoriu, dacă ulterior nu s-a recăsătorit.

Beneficiază de indemnizaţia lunară de 100 lei neimpozabilă şi soţul (soţia)celui decedat care, din motive de supravieţuire, a fost nevoit (nevoită) să

1 Art. 6 alin. 1 a fost modificat prin Legea nr. 563/2001 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din30 octombrie 2001).2 Art. 3 a fost modificat prin Legea nr. 59/2008.

152

divorţeze de cel închis, internat abuziv în spitale de psihiatrie, deportat, prizonier,strămutat sau căruia i s-a stabilit domiciliu obligatoriu, dacă nu s-a recăsătorit şidacă poate face dovada că a convieţuit cu victima până la decesul acesteia.1

Indemnizaţiile lunare acordate nu afectează plafoanele de venituri înfuncţie de care se stabilesc chiriile pentru locuinţele din fondul locativ de stat,bursele pentru elevi şi studenţi şi ajutoarele sociale(art. 5).

De asemenea, persoanele aflate în una dintre situaţiile prevăzute la art. 1şi 4 vor beneficia de următoarele drepturi:

a) asistenţă medicală şi medicamente, în mod gratuit şi prioritar, atât întratament ambulatoriu, cât şi pe timpul spitalizărilor;

b) transport urban gratuit cu mijloacele de transport în comun aparţinândsocietăţilor cu capital de stat sau privat (autobuz, troleibuz, tramvai, metrou); încazul societăţilor cu capital privat, costul abonamentelor de transport sedecontează integral de la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale în acărei rază domiciliază beneficiarul.2

c) douăsprezece călătorii gratuite, anual, pe calea ferată română, cu clasaI, pe toate categoriile de trenuri de persoane, cu mijloace de transport auto saucu mijloace de transport fluviale, după caz, la alegere, folosirea acestora fiindposibilă şi de către însoţitori, membri de familie, în cadrul numărului de călătoristabilit pentru titular;

d) un bilet pe an, gratuit, pentru tratament într-o staţiunebalneoclimaterică;

e) scutire de plata taxelor de abonament pentru radio şi televizor;f) prioritate la instalarea unui post telefonic, precum şi scutire de plata

taxei de abonament;g) acordarea la cerere, cu titlu gratuit, a unui loc de veci.3

Aceştia mai beneficiază de:a) prioritate la repartizarea de către consiliile locale a unei locuinţe din

fondul locativ de stat;b) prioritate la acordarea, prin unităţile C.E.C., de credite avantajoase

pentru cumpărarea, construirea sau repararea de locuinţe proprietatepersonală(art. 7).

Dovedirea situaţiilor se face, de către persoanele interesate, cu acteoficiale eliberate de organele competente, iar în cazul în care nu este posibil, prinorice mijloc de probă.

1 Art. 4 a fost modificat prin Legea nr. 19/2007 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 17ianuarie 2007) şi prin Legea nr. 59/2008.2 Art. 6 alin. 2 lit. b a fost modificat prin Legea nr. 232/2006.3 Art. 6 alin. 2 lit. g a fost modificată prin Legea nr. 563/2001.

153

CUPRINS

CAPITOLUL I.................................................................................................................... 2INTRODUCERE ÎN ........................................................................................................... 2DREPTUL SECURITĂŢII SOCIALE............................................................................... 2

1. Securitatea socială şi riscurile sociale......................................................................... 22. Sistemele de securitate socială.................................................................................... 33. Definiţia şi obiectul dreptului ..................................................................................... 4securităţii sociale............................................................................................................. 44. Asigurările sociale-instituţie a dreptului..................................................................... 4securităţii sociale............................................................................................................. 45. Asistenţa socială – instituţie a dreptului ..................................................................... 6securităţii sociale............................................................................................................. 66. Principiile dreptului securităţii sociale........................................................................ 77. Izvoarele dreptului securităţii sociale ......................................................................... 8

CAPITOLUL II................................................................................................................. 13ASIGURĂRILE SOCIALE DE SĂNĂTATE.................................................................. 13

1. Noţiune şi reglementare ............................................................................................ 132. Principiile asigurărilor sociale de sănătate................................................................ 143. Asiguraţii sistemului de asigurări sociale de sănătate............................................... 144. Servicii medicale profilactice suportate din fondul .................................................. 17naţional unic de asigurări sociale de sănătate ............................................................... 175. Servicii medicale curative suportate din ................................................................... 18fondul naţional unic de asigurări sociale ...................................................................... 186. Servicii medicale de îngrijiri la domiciliu ................................................................ 197. Alte servicii speciale ................................................................................................. 198. Servicii medicale care nu sunt suportate................................................................... 19din fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate.............................................. 199. Asigurarea calităţii pachetului de servicii de bază pentru asiguraţi.......................... 2010. Răspunderi şi sancţiuni ........................................................................................... 2111. Asigurările voluntare de sănătate............................................................................ 2212. Concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate ................................. 2313. Concedii şi indemnizaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor .................................... 28şi recuperarea capacităţii de muncă .............................................................................. 2814. Concediul şi indemnizaţia de maternitate ............................................................... 2915. Concediul şi indemnizaţia pentru creşterea copilului ............................................. 2916. Concediul şi indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav................................. 3917. Concediul şi indemnizaţia de risc maternal ............................................................ 4018. Ajutorul de deces .................................................................................................... 40

CAPITOLUL III ............................................................................................................... 42ASIGURAREA PENTRU ACCIDENTE DE MUNCĂ .................................................. 42ŞI BOLI PROFESIONALE .............................................................................................. 42

1. Noţiunea şi principiile asigurării pentru accidente de muncă ................................... 42şi boli profesionale........................................................................................................ 422. Raporturile de asigurare şi riscurile asigurate........................................................... 433. Persoanele asigurate.................................................................................................. 43

154

(asiguraţii) ..................................................................................................................... 434. Asigurătorul .............................................................................................................. 445. Obiectivele asigurării ................................................................................................ 446. Contribuţia de asigurări............................................................................................. 45pentru accidente de muncă şi boli profesionale ............................................................ 457. Prestaţii şi servicii de asigurare................................................................................. 46pentru accidente de muncă şi boli profesionale ............................................................ 46

Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă............................................. 478. Comunicarea şi constatarea accidentelor de muncă.................................................. 49şi a bolilor profesionale................................................................................................. 497. Jurisdicţia asigurărilor pentru ................................................................................... 49accidente de muncă şi boli profesionale ....................................................................... 49

CAPITOLUL IV ............................................................................................................... 51ASIGURĂRILE PENTRU ŞOMAJ ŞI............................................................................. 51MĂSURILE PENTRU PREVENIREA ŞOMAJULUI.................................................... 51

1. Măsuri prevăzute de Legea nr. 76/2002 în vederea protecţiei persoanelor împotrivariscului de şomaj ........................................................................................................... 512. Beneficiarii sistemului asigurărilor pentru şomaj ..................................................... 513. Categoriile de asiguraţi ............................................................................................. 52în sistemul asigurărilor pentru şomaj............................................................................ 524. Bugetul asigurărilor pentru şomaj............................................................................. 53

Veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj ......................................................... 545. Persoanele care beneficiază de indemnizaţie de şomaj............................................. 556. Persoanele asimilate şomerilor ................................................................................. 557. Persoanele care nu beneficiază ................................................................................. 56de indemnizaţie de şomaj.............................................................................................. 568. Condiţii pentru naşterea dreptului la......................................................................... 56indemnizaţia de şomaj................................................................................................... 569. Data de la care se dobândeşte ................................................................................... 57dreptul de a primi indemnizaţia de şomaj ..................................................................... 5710. Cuantumul indemnizaţiei de şomaj......................................................................... 5811. Obligaţiile persoanelor care beneficiază ................................................................. 59de indemnizaţie de şomaj.............................................................................................. 5912. Suspendarea plăţii indemnizaţiei ............................................................................ 5913. Încetarea plăţii indemnizaţiei de şomaj................................................................... 60

CAPITOLUL V ................................................................................................................ 62SISTEMUL UNITAR DE PENSII PUBLICE ................................................................. 62

1. Principii ale sistemului public de pensii ................................................................... 622. Asigurații................................................................................................................... 633. Declarația de asigurare.............................................................................................. 644. Stagiul de cotizare..................................................................................................... 655. Bugetul asigurărilor sociale de stat ........................................................................... 676. Contribuţia de asigurări sociale ................................................................................ 677. Baza lunara de calcul ................................................................................................ 718. Noţiunea şi categoriile de pensii ............................................................................... 739. Pensia pentru limită de vârstă ................................................................................... 74

155

10. Pensia anticipată...................................................................................................... 7611. Pensia anticipată parţială......................................................................................... 7712. Pensia de invaliditate .............................................................................................. 7813. Pensia de urmaş....................................................................................................... 8014. Stabilirea şi plata pensiilor...................................................................................... 8215. Alte drepturi de asigurări sociale ............................................................................ 8516. Jurisdicţia asigurărilor sociale................................................................................. 86

CAPITOLUL VI ............................................................................................................... 87SISTEMUL NAŢIONAL DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ .................................................. 87

1. Consideraţii generale ................................................................................................ 872. Dreptul la asistenţă socială........................................................................................ 883. Serviciile sociale ....................................................................................................... 884. Prestaţiile sociale ...................................................................................................... 895. Personalul din sistemul de asistenţă socială.............................................................. 896. Organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de asistenţă socială ....................... 897. Procedura acordării prestaţiilor sociale..................................................................... 90

CAPITOLUL VII.............................................................................................................. 92AJUTORUL SOCIAL, SERVICIILE SOCIALE............................................................. 92ŞI CANTINELE DE AJUTOR SOCIAL ......................................................................... 92

1. Consideraţii generale privind ajutorul social ............................................................ 922. Beneficiarii ajutorului social..................................................................................... 923. Condiţiile necesare.................................................................................................... 93pentru atribuirea ajutorului social ................................................................................. 934. Primirea şi soluţionarea............................................................................................. 94cererilor pentru acordarea ajutorului social .................................................................. 945. Stabilirea cuantumului şi plata.................................................................................. 95ajutorului social............................................................................................................. 956. Obligaţiile titularilor de ajutor social ........................................................................ 96şi modificarea acestuia.................................................................................................. 967. Suspendarea şi încetarea plăţii ajutorului social ....................................................... 968. Alte categorii de prestaţii familiale........................................................................... 979. Serviciile sociale ..................................................................................................... 102

9.1. Dispoziţii generale privind serviciile sociale ................................................... 1029.2. Tipologia serviciilor sociale............................................................................. 1039.3.Furnizorii de servicii sociale............................................................................. 1059.4.Beneficiarii de servicii sociale .......................................................................... 1069.5.Procedura de acordare a serviciilor sociale....................................................... 1079.6.Jurisdicţia serviciilor sociale............................................................................. 107

10. Cantinele de ajutor social...................................................................................... 107CAPITOLUL VIII .......................................................................................................... 109DREPTURI DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ...................................................................... 109ALE COPIILOR ............................................................................................................. 109

1. Prestaţiile familiale.................................................................................................. 1092. Noţiunea şi caracteristicile alocaţiei de stat pentru copii........................................ 1093. Titularul dreptului la ............................................................................................... 110alocaţia de stat pentru copii şi beneficiarul acesteia ................................................... 110

156

4. Categoriile de copii care au dreptul la alocaţie ....................................................... 1105. Procedura de stabilire şi plată a alocaţiei ................................................................ 1116. Noţiunea şi specificul alocaţiei pentru susţinerea familiei ..................................... 1127. Titularul dreptului la alocaţia familială complementară şi alocaţia de susţinere pentrufamilia monoparentală ................................................................................................ 1128. Beneficiarii dreptului la alocaţia familială.............................................................. 1129. Stabilirea şi plata drepturilor................................................................................... 11410. Jurisdicţia drepturilor reglementate de Legea nr. 277/2010 ................................. 11611. Noţiuni introductive privind ................................................................................. 116protecţia şi promovarea drepturilor copilului ............................................................. 11612. Beneficiarii dreptului la protecţie şi asistenţă şi persoanele responsabile pentruexercitarea acestui drept.............................................................................................. 11613. Principiile respectării şi garantării drepturilor copilului....................................... 11713.Drepturile şi libertăţile copilului ............................................................................ 11814. Mediul familial şi îngrijirea alternativă ................................................................ 12315. Sănătatea şi bunăstarea copilului .......................................................................... 12416. Protecţia specială a copilului ................................................................................ 125lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea părinţilor săi ............................................. 12517. Monitorizarea aplicării măsurilor de protecţie specială........................................ 12618. Protecţia copilului care a săvârşit o faptă penală .................................................. 126şi nu răspunde penal.................................................................................................... 12619. Protecţia copilului împotriva abuzului sau neglijenţei.......................................... 127

CAPITOLUL IX ............................................................................................................. 128ASISTENŢA SOCIALĂ ................................................................................................ 128A PERSOANELOR VÂRSTNICE................................................................................. 128

1. Noţiunea de persoană vârstnică .............................................................................. 1282. Reglementarea măsurilor de asistenţă socială......................................................... 128a persoanelor vârstnice................................................................................................ 1283. Evaluarea situaţiei persoanelor vârstnice................................................................ 129care necesită asistenţă socială ..................................................................................... 1294. Servicii comunitare pentru persoanele vârstnice .................................................... 1295. Procedura de stabilire, suspendare şi încetare a drepturilor.................................... 131de asistenţă socială pentru persoanele vârstnice ......................................................... 1316. Finanţarea asistenţei sociale pentru persoanele vârstnice....................................... 131

CAPITOLUL X .............................................................................................................. 133PROTECŢIA ŞI PROMOVAREA DREPTURILOR .................................................... 133PERSOANELOR CU HANDICAP................................................................................ 133

1. Noţiunea de persoană cu handicap.......................................................................... 1332. Încadrarea în grad de handicap ............................................................................... 1333. Principiile care stau la baza protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cuhandicap ...................................................................................................................... 1344. Drepturi de care beneficiază persoanele cu handicap ............................................. 1345. Obligaţiile persoanelor cu handicap, ale familiei sau reprezentanţilor legali ......... 1386. Centre pentru persoanele cu handicap .................................................................... 1397. Prestaţii sociale pentru persoanele cu handicap...................................................... 1398. Orientarea şi formarea profesională........................................................................ 140

157

9. Încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap ..................................................... 141CAPITOLUL XI ............................................................................................................. 143PROTECŢIA SOCIALĂ A VETERANILOR, INVALIZILOR,................................... 143ORFANILOR ŞI VĂDUVELOR DE RĂZBOI, PRECUM ŞI...................................... 143A FOŞTILOR DEŢINUŢI POLITICI ............................................................................ 143

1. Calitatea de veteran de război ................................................................................. 1432. Văduva de război .................................................................................................... 1443. Drepturile veteranilor şi văduvelor de război, ........................................................ 145potrivit Legii nr. 44/1994............................................................................................ 1454. Drepturile acordate invalizilor, orfanilor şi văduvelor de război, potrivit Legii nr.49/1999 ....................................................................................................................... 1485. Indemnizaţii acordate invalizilor de război, veteranilor de război şi văduvelor derăzboi, potrivit Legii nr. 49/1991................................................................................ 1506. Drepturile foştilor deţinuţi politici .......................................................................... 150