www.eesc.europa.eu1

Să aducem acasă mesajul de la Rio şi să valorifi căm contextul creat

Dragi cititori,Nu se poate nega faptul că situaţia economică a Uniunii Europene rămâne delicată, în

ciuda eforturilor depuse de toţi cei implicaţi în găsirea unei soluţii. Oriunde ne întoarcem

privirea, afl ăm veşti proaste. Despre progresele înregistrate se vorbeşte mai puţin, deşi în

ultimele luni am fost martorii multor evoluţii în materie de creştere economică.

În mai, la Summitul G8 de la Camp David, s-au afl at în centrul dezbaterilor creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă, două dintre principalele priorităţi ale CESE. O lună mai târziu, la Summitul G20 de la Los Cabos, Mexico, principalele subiecte de pe ordinea de zi au fost aceleaşi.

S-ar putea spune că totul sună foarte bine. De vorbit este uşor. Dar unde sunt faptele? Unde sunt strategiile şi măsurile concrete care să pună în aplicare concluziile? Aş răspunde că noi deja avem o strategie de creştere şi de ocupare a forţei de muncă, menită să facă faţă provocărilor şi să obţină rezultate – o strategie care produce efecte în prezent şi care ne poate ajuta să ne modelăm viitorul: Strategia-cadru Europa 2020, menită să readucă UE pe calea prosperităţii.

Preşedintele Comisiei Europene, dl José Manuel Barroso, a declarat recent că, prin Strategia Europa 2020, „UE dispune de o strategie de clasă mondială” şi a cerut să fi e adoptată ca „platformă unică pentru o nouă iniţiativă privind creşterea economică.” Există un consens asupra faptului că Strategia Europa 2020 este cel mai efi cient cadru de acţiune şi că răspunde nevoilor reale de pe plan local.

La CESE, considerăm că Strategia Europa 2020 este acum mai importantă ca oricând. Cu toate acestea, credem că ea va reuşi numai prin concentrarea unor eforturi hotărâte atât la nivel european, cât şi naţional. La nivel european, se iau în prezent decizii-cheie pentru a realiza piaţa unică a serviciilor, energiei şi produselor digitale, precum şi pentru a investi în legături transfrontaliere esenţiale.

La nivel naţional, trebuie să se elimine numeroase obstacole din calea concurenţei şi a creării de locuri de muncă şi să se pună un accent mai hotărât pe capacitatea locală şi regională de dezvoltare durabilă, creativitate şi inovare, urmărindu-se permanent bunăs-tarea cetăţenilor europeni. Dar numai dacă aceste eforturi sunt combinate şi coordonate, vor putea produce impactul dorit asupra creşterii şi a creării de locuri de muncă.

Cele patru ateliere afl ate în centrul Conferinţei CESE Europa 2020, care va avea loc la 25 septembrie, vor lua în dezbatere toate pârghiile care pot fi folosite pentru a stimula creşterea, cum ar fi o adevărată guvernanţă politică şi economică europeană, susţinută de un buget european corespunzător, de piaţa internă, de politicile privind ocuparea forţei de muncă, cercetarea şi dezvoltarea şi de politica industrială.

Obiectivul este de a valorifi ca progresele deja realizate, de a continua să acţionăm împreună pentru a asigura succesul Strategiei Europa 2020 şi, în fi nal, de a asigura un viitor sigur, prosper şi echitabil pentru noi toţi.

Staff an NILSSON

Preşedintele CESE

25 septembrie 2012CESE, Bruxelles: Conferinţa pe

tema „Mobilizare pentru o Europă

mai puternică – Societatea civilă:

un partener cu drepturi depline la

Strategia Europa 2020”

11-12 octombrie 2012Nicosia, Cipru: Seminarul pe

tema „Mijloacele de comunicare

ale societăţii civile – libertatea

mass-media în regiunea

euromediteraneeană”

17-18 octombrie 2012Amman, Iordania: Summitul

Euromed 2012

ÎN NUMĂRUL DE FAŢĂ

2 Bugetul UE este un excelent

instrument de investiţie, interviu

cu Janusz Lewandowski, comisarul

european pentru programare

fi nanciară şi buget

3 Preşedinţii grupurilor CESE

analizează Strategia Europa 2020

4 O piaţă unică demnă de secolul XXI

5 Strategia vizează crearea de locuri

de muncă pentru tineri

6 Politica industrială revine

în prim-plan

7 Viitorul mass-media în regiunea

euromediteraneeană

8 Interviu cu Kinga Joó, membră

maghiară a Grupului „Activităţi

diverse”

DATE ÎN AGENDĂ

CESE a participat foarte activ la pregă-tirile pentru Conferinţa Rio+20, conso-lidând dialogul cu societatea civilă, atât în etapa premergătoare conferinţei, cât şi în cursul acesteia. Ca mulţi alţii, şi eu am sentimente contradictorii în legătură cu rezultatele de la Rio. Este un lucru bun că s-a ajuns la un acord şi că textul fi nal conţine diverse elemente pe baza cărora putem progresa în continuare.

Am fost impresionat în mod deosebit de nivelul participării la evenimentele conexe şi de angajamentele voluntare asumate de diverse părţi interesate în ce priveşte diversele iniţiative tematice. Conferinţa Rio+20 a benefi ciat de o con-

tribuţie din partea societăţii civile mai importantă ca niciodată, cu peste 10 000 de participanţi. Totuşi, remarc un decalaj clar între aspiraţiile, ambiţiile şi anga-jamentele societăţii civile şi formularea propriu-zisă a documentului fi nal con-venit de şefi i de stat. Acesta nu refl ectă urgenţa care se face simţită în rândul societăţii civile şi nu conţine nici decizii concrete, orientate spre acţiune, nici un calendar precis.

Fiind un organism consultativ, CESE nu a fost direct implicat în negocieri, însă

cunoştinţele şi experienţele la nivel de teren ale membrilor noştri proveniţi din societatea civilă au contribuit la poziţia UE la negocieri. Contribuţia noastră la Summitul Rio+20 a avut un scop dublu: pe de o parte, să mobilizăm societatea civilă din UE şi să promovăm rolul său în chestiunile legate de dezvoltarea durabilă şi, pe de altă parte, să ne angajăm într-un dialog cu partenerii CESE din ţările terţe pentru a explica valorile şi poziţiile Europei.

Ca urmare, câteva dintre principalele poziţii susţinute de CESE se refl ectă în documentul fi nal: dimensiunea socială, securitatea alimentară, obiectivele de

dezvoltare durabilă (în pofi da absenţei unor teme clare), programul-cadru pe 10 ani privind consumul durabil, acor-dul privind economia ecologică ca instru-ment esenţial pentru dezvoltarea durabilă şi limitele PIB-ului. În plus, s-a remarcat o largă recunoaştere a rolului societăţii civile (în pofi da lipsei unor mecanisme instituţionale obligatorii). Am susţinut activ ideea unui ombudsman pentru generaţiile viitoare, care să introducă o abordare pe termen lung şi să asigure solidaritatea între generaţii atunci când se iau decizii cu privire la viitorul nostru. Secretarul general al ONU va da curs aces-tei iniţiative. O altă reformă instituţională este decizia de a institui un nou forum politic la nivel înalt privind dezvolta-rea durabilă, care va înlocui Comisia pentru dezvoltare durabilă şi va asigura participarea periodică a şefi lor de stat la examinarea progreselor înregistrate cu toate angajamentele asumate.

Calea care porneşte de la Rio este cel puţin la fel de importantă ca şi drumul care a dus până acolo. Este esenţial ca CESE să valorifi ce contextul creat, lucru

pe care îl face prin diverse acţiuni: con-tinuarea includerii dezvoltării durabile în alte domenii politice (de exemplu, Stra-tegia Europa 2020), sporirea coordonării lucrărilor sale politice şi, pe plan extern, strânsa cooperare cu Comisia Europeană în ce priveşte iniţiativele de găsire a unui teren comun cu organizaţiile compara-bile din alte ţări, inclusiv principalii noş-tri parteneri comerciali, încurajând-o să continue dialogul.

În această toamnă vom organiza un atelier interinstituţional cu privire la etapa următoare a Rio+20, cu sprijinul comisarului Potočnik. Aş dori să subliniez importanţa acestui proces pentru defi ni-rea obiectivelor de dezvoltare durabilă. CESE este pregătit să-şi asume angaja-mentul ferm de a facilita implicarea socie-tăţii civile în acest proces şi de a o ajuta să aducă o contribuţie însemnată, la fel cum a procedat şi în etapa premergătoare Conferinţei de la Rio.

Calea care porneşte de la Rio are nevoie de sprijinul nostru şi de acţiu-nea continuă a societăţii civile pentru a garanta adoptarea unor decizii politice în favoarea unei economii ecologice şi favo-rabile incluziunii. ●

Staff an NILSSON, preşedintele CESE

Strategia Europa 2020 este de clasă mondială, dar pentru a reuşi are nevoie de sprijinul UE şi al statelor membre

“”

Calea care porneşte de la Rio este cel puţin la fel de importantă ca şi drumul care a dus până acolo.

“

”

Totuşi, remarc un decalaj clar între aspiraţiile, ambiţi-ile şi angajamentele societăţii civile şi formularea propriu-zisă a documentului final convenit de şefii de stat. Acesta nu reflectă urgenţa care se face simţită în rândul societăţii civile.

Septembrie 2012/7 Ediţie specială RO

ISSN 1830-639X

CESE infoComitetul Economic șiSocial EuropeanO punte între Europa și societatea civilă organizată

2

Europa are nevoie de un buget mai mare„Bugetul nu înseamnă doar cifre, ci este un instrument pentru realizarea unui proiect politic”, argumentează Jacek Krawczyk (Grupul „Angajatori”, Polonia) şi Stefano Palmieri (Grupul „Lucrători”, Italia) în recentul lor aviz privind următorul buget multianual al UE pentru perioada 2014-2020

Din acest motiv, politica bugetară a UE trebuie defi nită în conformitate cu alegerea fundamentală între federalism şi un sistem interguvernamental, de aici decurgând nivelul şi sfera dorită a viitoarei integrări, afi rmă aceştia.

Într-un moment în care Europa încearcă să iasă din marasmul economic în care se afl ă, există însă riscul ca dezvoltarea pe termen lung să fi e sacrifi cată pe altarul unei viziuni pe termen scurt. În condiţiile în care austeritatea se extinde în Europa şi unele state membre cer reduceri buge-tare, există pericolul adoptării unui buget minimalist.

Comisia Europeană propunerea menţi-nerea bugetului total al UE la nivelul actual de 1% din PIB-ul UE. Comitetul consideră că propunerea este axată în prea mare măsură pe menţinerea status quo-ului şi că reprezintă o ignorare a multora din provocările viitoare.

Un buget al UE pentru creștere

CESE este de părere că bugetul european pentru 2014-2020 ar trebui sporit la 1,11% şi ar trebui considerat parte din agenda europeană pentru creştere.

Unele state membre doresc reducerea viitorului buget pe 7 ani cu cel puţin 100 de miliarde EUR. Dacă se dă curs acestor soli-citări, reducerile ar afecta politicile care

încurajează cel mai mult creşterea econo-mică: coeziunea, cercetarea şi inovarea. Ar fi înţelept ca trezoreriile naţionale să con-sidere sarcinile UE şi fi nanţarea corespun-zătoare mai degrabă ca o investiţie decât ca o cheltuială.

Pot apărea temeri că un mai mare buget al UE ar putea periclita consolida-rea fi scală. Nimic nu este mai departe de adevăr.

Bugetul UE nu reprezintă mai mult de 2,5% din cheltuielile publice din UE şi de fapt ajută statele membre să nu se abată de la calea consolidării.

În comparaţie, merită observat faptul că sumele acordate până în prezent institu-ţiilor fi nanciare din Europa în cadrul acţi-unilor de salvare a sectorului, excluzând garanţiile, s-au ridicat la aproximativ 4-5% din PIB-ul UE.

Bugetul UE este unul din motoarele principale ale investiţiilor în multe ţări UE. În unele state membre, doar politica de coeziune este responsabilă pentru între o treime şi trei sferturi din toate investi-ţiile publice. Cu toate acestea politica de coeziune aduce avantaje nu doar celor mai evidenţi benefi ciari ai săi – statele membre ale UE mai noi sau mai puţin dezvoltate.

O sarcină difi cilă: câștigarea sprijinului public pentru buget

Bugetul UE nu poate fi sporit fără a câş-tiga sprijinul opiniei publice. Problema este dublă.

În primul rând, cetăţenii nu reuşesc adesea să vadă impactul UE asupra vieţilor lor. Din acest motiv, CESE lucrează în pre-zent la o evaluare a costurilor „non-Euro-pei”, adică ale punerii în aplicare separat a politicilor la nivel naţional. Obiectivul acestui demers este de a arăta că se poate lucra mai bine şi mai ieft in dacă ţările coo-perează şi evită duplicarea cheltuielilor în bugetele naţionale. Evaluarea ar urma să arate, de asemenea, cât de mult îi costă pe cetăţenii europeni întârzierile legate de integrarea europeană, de exemplu în ceea ce priveşte adoptarea unui sistem de brevete comun sau realizarea cerului unic european.

Cu privire la acesta din urmă, se poate spune că preţul plătit de consumatori pen-tru fragmentarea spaţiului aerian european este scump. Această fragmentare a costat UE aproximativ 150 de miliarde EUR de PIB pierdut şi a cauzat emiterea a 150 de milioane de tone suplimentare de CO2 în atmosferă în decursul unui deceniu. Cu alte cuvinte, un spaţiu aerian european cu adevărat unic ar însemna economii de 920 de milioane EUR pentru cetăţenii UE şi ar reduce emisiile de dioxid de carbon cu 12%. Ultima dată când a fost realizat un studiu privind costurile non-Europei a fost în 1988.

În al doilea rând, cetăţenii UE nu reu-şesc adesea să aprecieze impactul bugetului UE. Procedurile sunt prea complicate şi par „foarte netransparente” pentru opinia publică. Ne pronunţăm în favoarea unei „adevărate revoluţii”, în vederea accelerării procedurilor şi introducerii unei transpa-renţe sporite, pentru a transforma bugetul UE într-un model de guvernanţă, efi caci-tate, transparenţă şi control al cheltuielilor administrative. (mb) ●

Bugetul UE este un excelent instrument de investiţieInterviu cu Janusz Lewandowski, comisarul european pentru programare fi nanciară şi buget

CESE Info: Într-o declaraţie recentă aţi afi rmat că bugetul european va stimula creşterea economică. Şi totuşi, sunt mulţi cei îngrijoraţi că, într-o epocă de greutăţi economice şi măsuri de austeritate radicale, această agendă a creşterii

economice europene ar putea pune în pericol consolidarea fi scală. Este un argument valabil?

Janusz Lewandowski: Nu ştiu cine sunt aceşti „mulţi”pe care îi menţionaţi. Pot menţiona însă că, pe 29 iunie, partici-panţii la Consiliul European, adică sta-tele membre, au solicitat în unanimitate investiţii, pentru a spori competitivi-tatea; de asemenea, au adoptat Pactul pentru creştere economică şi locuri de muncă, în care se afi rmă că bugetul UE trebuie să catalizeze creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă în întreaga Europă. Chiar am sentimentul că tot mai multe guverne înţeleg că exclusiv prin austeritate nu vom ieşi din criza actuală. Avem nevoie de o combinaţie de economii şi investiţii, iar bugetul UE este un excelent instrument de investi-ţie. În multe domenii, un euro cheltuit la nivelul UE poate genera 7, 10 şi uneori chiar şi 14 euro prin simpla atragere a investitorilor privaţi şi prin facilitarea creditării bancare. În plus, toate cele 27 de state membre au adoptat – şi acum aplică – Strategia Europa 2020, o foaie de parcurs pentru creşterea durabilă şi favorabilă incluziunii, în care bugetul UE joacă un rol-cheie.

CESE Info: CESE sprijină energic propunerea dumneavoastră de a asigura Uniunii Europene resurse proprii, deoarece astfel bugetul UE ar evolua de la abordarea de tipul „Îmi vreau banii înapoi!” la una care să genereze mai multă transparenţă. Propuneţi introducerea unei taxe pe tranzacţiile fi nanciare şi un nou TVA. Ce fel de TVA aveţi în vedere?

JL: Ideea este să redirecţionăm către bugetul UE un procent din rata stan-dard a TVA-ului colectat de fi ecare stat membru. NU este vorba de a adăuga 1% la ratele naţionale actuale ale TVA-ului. Noua resursă bazată pe TVA ar consta deci dintr-o taxă europeană unică, aplicată tuturor bunurilor şi serviciilor supuse în prezent taxării standard în toate statele membre ale UE. Sistemul actual de resurse proprii pe baza TVA-ului este pur statis-tic, fi ind doar o comparaţie între suma reprezentând TVA-ul colectat într-un stat membru şi VNB; prin urmare, el afectează în mod diferit statele membre. Noul sistem va consta într-o taxă de 1% pentru toate statele membre şi va fi deci un sistem mai simplu, mai transparent şi mai egalitar.

CESE Info: Cetăţenii UE consideră deseori că bugetul UE este netransparent, cu proceduri greoaie şi o birocraţie sufocantă. Care sunt principalele simplifi cări din propunerea dumneavoastră?

JL: Vestea bună este că, începând de la 1 ianuarie 2013, se va simplifi ca accesul la fondurile UE pentru agenţi economici, ONG-uri, cercetători, studenţi, autorităţi locale şi alţi benefi ciari. După doi ani de negocieri cu Consiliul şi Parlamentul, am ajuns la un acord cu privire la măsuri pre-cum eliminarea obligaţiei benefi ciarilor de a deschide conturi bancare separate, reducerea termenului de efectuare a plă-ţilor către benefi ciari (la 30, 60 sau 90 de zile, în funcţie de complexitatea proiec-telor), utilizarea mai frecventă a sumelor şi taxelor forfetare pentru rambursarea cheltuielilor mai mici, eliminarea obliga-ţiei de a completa aceleaşi date de fi ecare dată când se solicită fonduri europene, introducerea cererilor online, pentru a enumera doar câteva. În acelaşi timp, accesul mai simplu la fondurile UE nu va însemna şi relaxarea controalelor asupra modului în care se cheltuiesc banii con-tribuabililor: până la 80% din cheltuielile bugetare ale UE sunt gestionate de statele

membre în cadrul aşa-numitei gestiuni partajate, în domenii precum agricultura sau ajutoarele pentru creştere şi ocuparea forţei de muncă acordate regiunilor UE (fondurile structurale); conform noilor norme, gestionarii de la nivelul naţional ai fondurilor structurale şi ai altor fon-duri europene afl ate în gestiune partajată vor trebui să prezinte declaraţii de gesti-une anuale, care vor fi supuse unui audit independent.

CESE Info: Când preconizaţi că se va ajunge la un acord asupra următoarei perspective fi nanciare multianuale?

JL: Este întotdeauna difi cil să faci profe-ţii. În orice caz, la ultimul Consiliu Euro-pean, în iunie, cele 27 de state membre şi-au afirmat în unanimitate intenţia de a ajunge la un acord general până la sfârşitul acestui an. Acesta ar fi un lucru foarte bun, fi indcă avem nevoie de apro-ximativ un an pentru a elabora temeiul juridic pentru fi ecare program adoptat în conformitate cu cadrul fi nanciar gene-ral. Şi Parlamentul European s-a angajat să ajungă la un acord până la sfârşitul anului, deci perspectivele sunt promiţă-toare. (mb) ●

Janusz Lewandowski, Comisarul european pentru programare fi nanciară şi buget

“”

Bugetul european pen-tru 2014-2020 ar trebui sporit la 1,11% şi ar tre-bui considerat parte din agenda europeană pentru creştere.

“”

Bugetul UE este unul din motoarele principale ale investiţiilor în multe ţări UE.

CESE info — Septembrie 2012/7 Ediţie specială

3

Preşedinţii grupurilor CESE analizează Strategia Europa 2020

Strategia Europa 2020 este acum mai importantă ca oricând

RO

ISSN 1830-639X

CESE infoComitetul Economic șiSocial EuropeanO punte între Europa și societatea civilă organizată

Dragi cititori,După cum ştim cu toţii, Uniunea Europeană traversează în prezent cea mai gravă criză

economică, socială şi politică din istoria sa. O criză pe care o resimt dureros statele membre

şi cetăţenii acestora şi care ameninţă moneda unică, Pactul de stabilitate şi piaţa internă.

În acest context, Strategia Europa 2020, iniţiativa UE de stimulare a creşterii durabile şi a

ocupării forţei de muncă, a căpătat o importanţă şi o semnifi caţie de prim ordin.

Oferind o agendă cuprinzătoare de reforme menite să asigure o creştere durabilă, Strategia Europa 2020 pune temelia unei Europe de mâine mai sigure şi mai dinamice. Multe depind de succesul acestei strategii, ceea ce a stârnit în UE întrebări legate de măsura în care ea chiar oferă un cadru efi cient şi coerent de dezvoltare.

Aşadar, va decurge totul conform planului? Personal, consider că, prin structura şi pri-orităţile sale, Strategia Europa 2020 este răspunsul corect în condiţiile actuale. Ea se bazează pe Tratatul de la Lisabona, care a defi nit responsabilităţile largi ale instituţiilor europene şi a deschis noi căi pe calea unei integrări sporite. Dar numai atât nu este sufi cient. Dacă este necesar ca punerea în aplicare a deciziilor UE să fi e monitorizată mai îndeaproape de guvernele naţionale, este la fel de adevărat că unele state membre păstrează o anumită distanţă faţă de Uniune, fapt ce nu serveşte interesului comun european.

Dacă este aplicată în conformitate cu diferitele concluzii ale Consiliului, Strategia Europa 2020 poate constitui o cale sigură de a apropia statele membre de UE. Europa 2020 nu înseamnă „armonizare”. În domenii care nu sunt acoperite în mod explicit de Tratat, cum ar fi educaţia sau politicile naţionale în domeniul industriei şi al inovării, strategia vizează reunirea într-un cadru comun a competenţelor de la nivelul UE şi de la nivel naţional, în scopul realizării obiectivelor prevăzute în Tratat. Condiţiile indispen-sabile ale reuşitei acesteia sunt voinţa politică şi continuitatea.

În actuala stare de lucruri, nu este clar dacă aceste condiţii sunt îndeplinite într-o măsură sufi cientă. CESE susţină că Strategia Europa 2020 ar trebui privită ca o punte esenţială către dezvoltarea viitoare a UE, în special prin programele naţionale de reformă, soliditatea fi nanţelor publice şi o strategie de creştere de care avem atâta nevoie.

Este limpede acum că politicile naţionale izolate nu sunt sufi ciente şi că trebuie conso-lidată la nivel european cooperarea în diferitele domenii de acţiune. Realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 necesită o monitorizare riguroasă şi integrată, pentru a face faţă provocărilor esenţiale de la nivel macroeconomic, precum şi aplicarea unei abordări tematice pentru a accelera reformele structurale de stimulare a creşterii. Din acest motiv, modifi cările propuse în guvernanţa Strategiei Europa 2020 sunt atât de importante şi indisociabile de reuşita acesteia. Cadrul european poate fi consolidat şi procedurile pot deveni mai efi ciente prin ciclul anual de coordonare a politicilor economice şi fi scale din cadrul semestrului european.

În acest sens, devine o prioritate asigurarea unei colaborări mai strânse între insti-tuţiile europene şi implicarea deplină a parlamentelor naţionale, a partenerilor sociali, a regiunilor şi a altor părţi interesate în punerea în aplicare a politicilor necesare şi asumarea acestora de către toţi cetăţenii.

Reuşita Strategiei Europa 2020 este condiţionată de implicarea partenerilor soci-ali europeni şi a societăţii civile organizate. Pentru valorifi carea la maximum a acestor elemente, trebuie înlăturate obstacolele ce împiedică desfăşurarea unui dialog autentic cu partenerii sociali şi trebuie îmbunătăţite consultarea şi mobilizarea societăţii civile organizate de la toate nivelurile. Societatea civilă organizată din statele membre ar trebui implicată ca partener activ în monitorizarea şi punerea în aplicare a Strategiei UE 2020. Aceasta ar trebui să devină un proces în care să se antreneze toate părţile implicate, nu numai oamenii politici, legiuitorii şi grupurile de experţi.

Joost van Iersel

Preşedintele Grupului de coordonare al Strategiei Europa 2020

Septembrie 2012/7 Ediţie specială

Henri Malosse, preşedintele Grupului „Angajatori” al CESE

Georgios Dassis, preşedintele Grupului „Lucrători” al CESE

Luca Jahier, preşedintele Grupului „Activităţi diverse” al CESE

Henri Malosse, preşedintele Grupului „Angajatori” al CESE

Georgios Dassis, preşedintele Grupului „Lucrători” al CESE

Luca Jahier, preşedintele Grupului „Activităţi diverse” al CESE

Guvernanţa economică: face Europa destule eforturi?

Criza economică şi financiară a scos la iveală câteva defi cienţe sub aspectul guvernanţei economice a uniunii eco-nomice şi monetare a UE. Prin urmare, Uniunea şi statele sale membre au adop-tat o serie de decizii importante care vor consolida coordonarea economică şi bugetară în întreaga UE şi în special în zona euro.

În ceea ce priveşte noile reguli ale guvernanţei economice şi regulamen-tele privind procedurile bugetare, reacţia UE a fost până în prezent bine primită de numeroase organizaţii europene,

însă unele dintre acestea, printre care şi CESE, au solicitat să se întreprindă acţiuni suplimentare. În decembrie 2011, preşedintele CESE, dl Staff an Nils-son, a declarat că Europa trebuie să îşi amelioreze guvernanţa economică, dacă se doreşte garantarea disciplinei buge-tare şi fi scale în fi ecare stat membru şi mai ales în zona euro. El a îndemnat la îmbinarea disciplinei fi scale şi a reechi-librării bugetelor naţionale cu strategii europene de creştere economică pe ter-men lung.

Pe lângă îmbunătăţirea guvernanţei economice, consolidarea procesului par-ticipativ şi implicarea părţilor interesate, precum autorităţile locale şi regionale, partenerii sociali şi societatea civilă orga-nizată, au fost evidenţiate drept factori importanţi în aplicarea Strategiei Europa 2020. Organizaţiile şi instituţiile au soli-citat instituţiilor europene şi guvernelor naţionale să îşi reînnoiască angajamentul politic de a se implica, alături de toţi par-

tenerii relevanţi, în procesul de guver-nanţă al strategiei menţionate.

Recomandările formulate de orga-nisme cum ar fi CESE afi rmă limpede că, pentru îmbunătăţirea rapidă a pro-cesului participativ, implicarea state-lor membre şi a instituţiilor europene şi comunicarea dintre acestea trebuie să devină mai efi ciente. De asemenea, acţiunile trebuie să fi e mai bine defi nite şi mai transparente, iar organismele res-ponsabile pentru punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020  trebuie să fie precis identifi cate.

Toate părţile implicate sunt de acord cu faptul că, pe termen lung, societatea civilă organizată trebuie să se dovedească mai proactivă în îndeplinirea rolului său de partener-cheie, prezentând Strategia Europa 2020 în statele membre şi parti-cipând la toate consultările şi acţiunile care au legătură cu această strategie, la nivel european, naţional şi local. ●

Strategia Europa 2020 este o iniţiativă pozitivă, dar ea trebuie să se concentreze realmente asupra ocupării forţei de muncă, tineretului şi spiritului antreprenorial,

precum şi asupra intereselor şi preocupărilor cetăţenilor europeni. Acum mai mult ca oricând, nădejdea Europei stă în cetăţenii ei şi mai presus de orice în tineri, care aşteaptă perspective concrete. Strategia Europa 2020 nu va fi un succes decât dacă se va materializa în proiecte concrete, care vor respecta metoda comunitară, cu alte cuvinte dacă resursele vor fi puse laolaltă iar deciziile vor fi adoptate de statele membre cu majoritate califi cată. Acesta este unul dintre mesajele principale care se desprind din lucrările CESE pe tema costurilor non-Europei.

Prioritatea Grupului „Lucrători” constă în punerea imediată în practică a Stra-tegiei Europa 2020, mai precis într-un plan european de redresare pentru locuri

de muncă şi în noi programe care să readucă şomerii, şi îndeosebi femeile şi tinerii afl aţi în această situaţie, pe piaţa forţei de muncă şi să îi ajute să câştige un salariu decent. Iată de ce facem apel la intervenţii urgente care să garanteze o guvernanţă economică auten-tică, astfel încât să se reducă riscurile pe pieţele fi nanciare şi se pună frâu activităţilor speculative. Scopul este de a preveni şomajul masiv şi sărăcia pe care factorii menţionaţi mai sus le-au creat.

Este neapărat necesar ca atât UE, cât şi statele membre să treacă de la teorie la acţi-uni hotărâte de punere în aplicare a Strategiei Europa 2020. În cursul actualei crize

socio-economice care a dus sărăcia la cote înalte, Uniunea şi statele membre trebuie mai ales să îşi intensifi ce considerabil eforturile şi să îşi coordoneze mai bine activităţile, astfel încât să sporească competitivitatea şi sustenabilitatea UE şi să stimuleze inovarea, creşterea economică, ocuparea forţei de muncă şi coeziunea socială şi teritorială. Actorii principali ai acestui proces sunt IMM-urile, economia socială şi societatea civilă în sens larg. În acelaşi timp, trebuie să se acorde prioritate în special economiei ecologice.

“

“

“

”

”

”

CESE info — Septembrie 2012/7 Ediţie specială

20000000000Strategia Europa 2020 este acum mai importanca oricând

Ediţie specială

Europa 2020

4

O piaţă unică demnă de secolul XXI

La momentul lansării Strategiei Europa 2020, Comisia Europeană a publicat o evaluare pesimistă a evoluţiei către o piaţă unică a UE care să permită bunurilor, ser-viciilor, capitalului şi persoanelor să circule liber peste graniţe. Comisia recunoştea că „senzaţia actuală este de oboseală şi dez-amăgire…”.

Într-adevăr, pe lângă faptul că o piaţă unică perfect funcţională ar fi trebuit să există încă de acum două decenii, criza economică a presat şi mai mult statele

membre să reinstituie barierele naţionale. Şi aceasta cu toate că cercetările arată că fi nalizarea pieţei interne este exact ceea ce lipseşte pentru a relansa creşterea eco-nomică în Europa. Comitetul Economic şi Social European susţine cu tărie opinia Comisiei, conform căreia „este nevoie de un nou impuls – de un real angajament politic”.

Obiectivul ultim al proiectului ambiţios al pieţei unice a UE este de a îmbunătăţi nivelul de trai. CESE consideră că acest

lucru este „un element central al integrării europene, cu capacitatea de a asigura bene-fi cii pe care părţile interesate europene le înregistrează direct”. Iată de ce membrii Comitetului sunt nemulţumiţi de incapa-citatea liderilor UE de a menţine un ritm susţinut. „Îi chem pe factorii de decizie să treacă la fapte, nu să dea lecţii şi nici să ţină predici!”, spune Henri Malosse, preşedin-tele Grupului „Angajatori”. „Fructifi caţi potenţialul celor 500 de milioane de cetă-ţeni ai Europei, nu-i dezamăgiţi!”.

Proiecţii recente efectuate în Franţa arată că, dacă toate obstacolele în calea comerţului intern ar fi înlăturate, venitul naţional în UE ar fi până în 2020 cu 14% mai mare comparativ cu situaţia în care barierele ar fi menţinute, iar comerţul între statele membre ale UE aproape că s-ar dubla.

Benefi cii individuale

Integrarea pieţei s-ar dovedi profi tabilă pentru europeni sub mai multe aspecte. De exemplu, facilitarea deplasării lucrătorilor de la o ţară la alta ar reduce şomajul şi ar remedia lipsurile sub aspectul serviciilor.

Organizarea unei călătorii cu trenul prin Europa riscă să fi e un lucru compli-cat şi enervant. Un Spaţiu Feroviar Unic ar spori atractivitatea şi competitivitatea călătoriilor pe calea ferată. În mod simi-lar, Cerul Unic European ar putea face ca transportul aerian să fi e mai sigur şi ar clarifi ca drepturile pasagerilor.

O privire expertă asupra pieţei uniceLiderii celor trei grupuri ale CESE, reprezentând lucrătorii, angajatorii şi activităţile diverse îşi expun opiniile cu privire la piaţa unică

Se apreciază că punerea la punct a unei reţele integrate de energie în UE ar putea reduce factura la energie a consumatori-lor cu 110 miliarde EUR până în 2020. Iar în condiţii de criză economică, facilitarea accesului la credite transfrontaliere ar putea veni în ajutorul multor întreprin-deri mici.

Comisia pregăteşte în prezent urmă-toarea etapă legislativă, şi anume Actul privind piaţa unică II, CESE evidenţiind deja ce trebuie făcut în această privinţă. O prioritate absolută o reprezintă creşterea încrederii în piaţa digitală. „Aceasta pre-supune un plan de acţiune ambiţios, care să pună consumatorul pe primul loc”,

afirmă vicepreşedinta CESE, dna Anna Maria Darmanin.

Consumatorii trebuie să ştie că drep-turile lor sunt protejate, iar CESE îşi poate dovedi utilitatea în acest sens. Preşedin-tele Grupului „Activităţi diverse”, dl Luca Jahier, remarcă: „Mulţumită participării societăţii civile organizate, suntem în măsură să cunoaştem ce se întâmplă cu adevărat pe teren”. ●

Tabelul 1 – Rezultatele unei integrări depline: creşterea venitului naţional în 2020 pe zone (%)

Total UE-27 14.1

Benelux 25.3

Franţa 11.6

Germania 11.5

Italia 13.6

Polonia 10.8

Spania 9.5

Suedia 10.2

Regatul Unit 7.1

Restul UE-27 27.9

Sursa: V. Aussilloux, C. Emlinger, H. Guimbard şi L. Fontagné (2011).

Martin Siecker, Grupul „Lucrători”

Suntem de acord cu afi rmaţia Comisiei Europene potrivit căreia este necesară o integrare sporită pentru a îmbunătăţi funcţionarea pieţei europene a servi-ciilor şi pentru a elibera întregul său potenţial, ceea ce presupune înlăturarea tuturor obstacolelor şi barierelor, care iau forma unor exigenţe discriminato-rii, nejustifi cate sau disproporţionate.

Cu toate acestea, nu toate barierele sunt inadecvate; deşi legislaţia naţională privind anumite profesii este deseori considerată ca o barieră, ea poate fi motivată prin dorinţa de a menţine calitatea serviciului oferit, prin urmare prin interesul public. Faptul că o astfel de legislaţie poate fi percepută ca un obstacol în calea libertăţii de a presta servicii transfrontaliere nu înseamnă neapărat că ea trebuie eliminată. Drep-turile consumatorilor şi ale lucrătorilor pot prevala asupra consideraţiilor pri-vind libertăţile economice.

Libera prestare de servicii nu este acelaşi lucru cu libera circulaţie a lucră-torilor. De exemplu, monitorizarea şi aplicarea condiţiilor de lucru dintr-o anumită ţară nu pot fi considerate un obstacol sau o barieră în calea func-ţionării pieţei unice decât în cazul în care împiedică concurenţa. Autorită-ţile naţionale sau regionale ar trebui să facă eforturi pentru a asigura aplicarea şi implementarea legislaţiei în mod corespunzător, ceea ce ar contribui la prevenirea dumpingului transfrontalier şi a concurenţei neloiale. Totodată, o cooperare strânsă între statele mem-bre este esenţială pentru ca drepturile lucrătorilor şi ale angajatorilor să fi e respectate.

Trebuie să facem astfel încât măsu-rile destinate creării de locuri de muncă în cadrul a ceea ce va fi – să sperăm – o piaţă unică din ce în ce mai integrată să sporească numărul de locuri de muncă de calitate şi nu să îngroaşe rândurile lucrătorilor săraci.

Consumatorii în centrul pieţei unice

Benedicte Federspiel, Grupul „Activităţi diverse”

Drepturile consumatorilor care decurg direct din piaţa unică constituie un element esenţial al integrării pieţei. Acestea favorizează în mod evident integrarea economică a Uniunii Euro-

pene, fie că este vorba de drepturile pasagerilor, de tarifele de roaming sau de comerţul electronic.

Totuşi, în multe sectoare, protecţia consumatorilor nu este încă garantată sufi cient. Să vă dau numai un exemplu. În linii mari, consumatorii nu percep încă avantajele pieţei unice în domeniul serviciilor financiare cu amănuntul. Este lăudabilă continuarea lucrărilor privind transparenţa comisioanelor bancare şi mai buna protecţie a debi-torilor, dar sunt necesare multe acţiuni pentru a încuraja accesul transfronta-lier la serviciile fi nanciare cu amănun-tul. Totodată, consider că formele cele mai simple de conturi de plăţi ar trebui să fi e disponibile pentru toţi cetăţenii din UE.

Cât priveşte serviciile transfron-taliere în general, acestea ar trebui să fi e mai sigure, mai bune şi mai ieft ine. Ar trebui îmbunătăţite punerea în aplicare a Directivei privind serviciile, activităţile punctelor de contact unice şi informaţiile privind serviciile trans-frontaliere, care ar trebui totodată tra-duse în diverse limbi.

Accesul la justiţie este esenţial pen-tru câştigarea încrederii consumato-rilor în piaţa unică. Toate sistemele de soluţionare alternativă a litigiilor trebuie să permită soluţionarea aces-tora rapidă şi fără costuri ridicate, ca opţiune mai atractivă decât procedurile judiciare. Ar trebui înlesnită posibilita-tea acţiunilor comune, respectiv posibi-litatea consumatorilor care au fost lezaţi de anumite întreprinderi de a introduce un recurs colectiv.

Ivan Voleš, Grupul „Angajatori”

În ciuda progreselor considerabile înregis-trate în adoptarea propunerilor legislative destinate eliminării obstacolelor din calea pieţei unice la nivelul UE, la nivel naţio-nal s-a făcut prea puţin. Este necesară o mai bună guvernanţă a pieţei unice. O altă provocare este lipsa de comunicare şi de informare privind aspectele pozitive şi cele negative ale acesteia. Fără o informare bine ţintită, întreprinderile, consumato-rii şi societatea în ansamblu nu vor înţe-lege pe deplin benefi ciile oferite de piaţa unică. Trebuie îmbunătăţit potenţialul de inovare, şi deci competitivitatea întreprin-

Martin Siecker, membru al Grupului „Lucrători” al CESE

Benedicte Federspiel, membră a Grupului „Activităţi diverse” al CESE

Ivan Voleš, membru al Grupului „Angajatori” al CESE

derilor, şi trebuie înlăturate cât mai rapid obstacolele care stau în calea punerii în aplicare a brevetului UE.

Pentru a elibera întregul potenţial al pieţei unice, trebuie să înlăturăm bari-erele rămase în domeniul serviciilor, să îmbunătăţim accesul la fi nanţare, să deschidem achiziţiile publice întreprin-derilor din alte state membre şi să uşu-răm IMM-urile de apăsătoarele sarcini administrative. Totodată, este necesară o reglementare mai efi cientă şi mai uşor de utilizat. ●

CESE info — Septembrie 2012/7 Ediţie specială

5

Combaterea şomajului în rândul tinerilor din UE

Tinerii sub 30 de ani reprezintă o cincime din populaţia totală a UE şi joacă un rol esenţial în economia Uniunii. Cu toate acestea, în UE, rata şomajului în rândul tinerilor (20,4%) depăşeşte de mai bine de două ori rata şomajului în rândul popula-ţiei active ca ansamblu (9,6%). În prezent, în UE, numărul tinerilor şomeri cu vârsta sub 25 de ani este de cinci milioane – cu un milion mai mult decât în 2009.

În încercarea de a reduce şomajul în rândul tinerilor, ţări precum Germania, Austria şi Danemarca au adoptat sisteme solide şi bine structurate de educaţie şi formare profesională (EFP), care au con-tribuit la faptul că, în aceste ţări, rata şoma-jului înregistrată în rândul tinerilor a fost printre cele mai scăzute din UE.

În Germania, aproape două treimi din tinerii care părăsesc şcoala se înscriu într-un program de ucenicie. Întreprinderile ca Siemens, adevărat colos din domeniul elec-tronicii şi ingineriei, primesc circa 10 000 de ucenici anual, iar Mercedes Benz oferă această posibilitate unui număr de circa 2 000 de tineri – aproximativ o treime din ucenicii recrutaţi anual de industria ger-mană a automobilelor. Femeile reprezintă o cincime din numărul ucenicilor din Ger-mania. 9 din 10 tineri stagiari obţin de obi-cei locuri de muncă permanente, iar celor

Strategia vizează crearea de locuri de muncă pentru tineri

Chestiunea educaţiei, formării şi a ocupării forţei de muncă în rândul tinerilor consti-tuie o parte esenţială a Strategiei Europa 2020 pentru creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii. Iniţiative emblematice cum sunt „Tineretul în mişcare” şi „Primul tău loc de muncă EURES” urmăresc să îmbu-nătăţească şansele tinerilor de a găsi un loc de muncă, ajutându-i să câştige experienţă în alte ţări şi îmbunătăţind calitatea şi atractivi-tatea educaţiei şi formării peste tot în Europa.

„Tineretul în mişcare” se concentrează asupra educaţiei tinerilor şi capacităţii lor de inserţie profesională, într-o încercare de a creşte gradul de ocupare a forţei de muncă în rândul tinerilor în conformitate cu obiectivul mai larg al UE de a realiza un grad de ocupare a forţei de muncă de 75% pentru populaţia de vârstă activă (20-64 de ani). Obiectivul este de a adapta mai bine educaţia şi formarea la nevoile tinerilor, încurajându-i să benefi cieze într-un număr mai mare de bursele acordate de Uniune pentru a studia sau a se forma într-o altă ţară.

Iniţiativa „Primul tău loc de muncă EURES” este concepută să-i ajute pe tinerii europeni să găsească un loc de muncă în alte ţări UE. Scopul este de a ajuta aproxi-mativ 5000 de persoane să ocupe locurile de

muncă disponibile în total în UE în perioada 2012-2013. Iniţiativa este deschisă cetăţenilor UE cu vârsta cuprinsă între 18 şi 30 de ani care domiciliază legal într-o ţară a Uniunii Europene.

CESE salută iniţiativele Comisiei cu pri-vire la ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor şi şi-a exprimat dorinţa de a-şi asuma un rol în promovarea şi implemen-tarea lor. Însă Comitetul afi rmă şi că succesul acestor iniţiative ar putea fi pus în pericol de politica de austeritate a UE şi de lipsa unei politici de creştere economică clare şi una-nim recunoscute, ceea ce face ca instituirea unui mediu economic şi fi nanciar adecvat să devină esenţială.

Iniţiativele Comisiei cu privire la ocupa-rea forţei de muncă în rândul tinerilor pot reprezenta o sursă de noi oportunităţi, dar nu vor crea niciun loc de muncă fără sprijin economic şi fi nanciar corespunzător, după cum se afi rmă într-un aviz CESE adoptat în iulie. Comitetul propune ca, în cadrul per-spectivelor fi nanciare 2014-2020, să se adopte o strategie europeană pentru ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor, pentru a se asi-gura disponibilitatea unor resurse destinate lor în cadrul Fondului social european. ●

care rămân li se oferă adesea contracte pe termen scurt.

În Austria, ucenicia este organizată ca parte a unui sistem de învăţământ dual, în care formarea în cadrul întreprinderii este completată prin cursuri obligatorii cu frecvenţă redusă în cadrul unei şcoli pro-fesionale. Circa 40% dintre adolescenţii austrieci îşi încep formarea ca ucenici la absolvirea ciclului de şcolarizare obliga-torie, majoritatea îndreptându-se către sectorul comerţului cu amănuntul, către administraţie sau construcţia de autove-hicule.

Şi în Danemarca există un sistem de învăţământ dual pentru ucenici, cărora li se oferă posibilitatea de se forma în străină-tate pe o perioadă de unul până la doi ani, atunci când competenţele şi cunoştinţele astfel dobândite corespund cu nivelul de pregătire profesională cerut în Danemarca.

Acest plasament într-o altă ţară se poate desfăşura într-o şcoală profesională sau într-o întreprindere din străinătate care a semnat un contract de formare profe-sională cu întreprinderea daneză din care provine ucenicul.

În materie de ocupare a forţei de muncă, EFP are o importanţă covârşi-toare pentru multe meserii. Se estimează că, până în 2020, circa 50% din locurile de muncă vor depinde de calificări de nivel mediu oferite de astfel de programe. Comisia Europeană promovează activ actualele programe în materie de EFP şi explorează modalităţile de modernizare a acestui sistem.

CESE a salutat eforturile Comisiei de a pune în aplicare noi instrumente şi de a lansa noi iniţiative în domeniul EFP. Comitetul este însă convins că se poate face mai mult şi a îndemnat Comisia să încurajeze statele membre în vederea atin-gerii obiectivelor pe termen scurt şi lung stabilite în Comunicatul de la Bruges pri-vind cooperarea europeană consolidată în materie de educaţie şi formare profesi-onală. Îmbunătăţirea calităţii şi efi cienţei sistemului EFP va creşte atractivitatea şi relevanţa acestuia, atât pentru angajatori, cât şi pentru ucenici. ●

„Tinerii au nevoie de oportunităţi şi de investiţii chiar în acest moment”Preşedintele Forumului European al Tineretului, dl Peter Matjašič, a împărtăşit CESE Info opinia sa despre provocările cu care se confruntă tinerii din Europa afl aţi în căutarea unui loc de muncă, dar şi cu privire la aspectele Strategiei Europa 2020 care privesc ocuparea forţei de muncă şi au legătură cu tineretul

Cum poate fi rezolvată cel mai bine actuala problemă a nivelului ridicat de şomaj în rândul tinerilor?

Prin introducerea în Europa a unei „garanţii pentru tineret”, cu ajutorul căreia tinerilor să li se asigure un loc de muncă şi cursuri de califi care sau recali-fi care într-un termen de patru luni de la pierderea slujbei. De asemenea, o Cartă europeană a calităţii stagiilor ar obliga factorii de decizie politică şi întreprinde-rile să reglementeze mai bine stagiile şi formarea, care sunt cruciale pentru tineri. Trebuie de asemenea să se efectueze mai multe investiţii în educaţia formală şi nonformală. Pe scurt, este nevoie de o

abordare coordonată, care să asigure tinerilor din întreaga Europă şanse egale sub aspectul accesului la locuri de muncă şi autonomiei.

Cât de efi ciente s-au dovedit măsurile precedente şi cele actuale luate de UE pentru rezolvarea problemei şomajului în rândul tinerilor?

Iniţial, măsurile care vizau angajarea tine-rilor puneau accentul exclusiv pe compe-tenţe şi pe responsabilitatea tinerilor de a se adapta la o piaţă a muncii afl ată în schimbare. S-a acordat prea puţină aten-ţie unei abordări bazate pe drepturile tinerilor, protecţia dreptului lor la ajutor

social şi nevoia creării de locuri de muncă pentru tineri. Între timp s-a înregistrat o uşoară schimbare de direcţie, dar în gene-ral trebuie spus că factorii de decizie au reacţionat lent la nevoile tinerilor.

Ce părere aveţi despre iniţiativele emblematice ale Strategiei Europa 2020 în ceea ce priveşte combaterea şomajului în rândul tinerilor?

Deşi Strategia Europa 2020 abordează problema şomajului în rândul tinerilor, ea nu merge până la a recunoaşte tine-rilor acelaşi drept la un loc de muncă stabil şi de calitate ca şi celorlalţi membri ai societăţii.

Platforma europeană de combatere a sărăciei subliniază că tinerii reprezintă grupul cel mai expus sărăciei şi excluzi-unii sociale din Europa. Cu toate astea, măsurile de austeritate au vizat organi-zaţiile de tineret şi educatorii, care con-stituie un ultim sprijin pentru cei afectaţi de problemele menţionate. În unele state membre, ajutoarele de şomaj pentru tineri au fost reduse, dar au rămas neatinse în cazul celor mai în vârstă. În alte ţări, lucră-torilor tineri le-a fost acordat un salariu minim mai mic.

Ceea ce îi face pe tineri vulnerabili la şomaj este lipsa de locuri de muncă stabile şi de calitate, această problemă trebuind a fi rezolvată. Dacă se doreşte ca tinerii să facă economia europeană să evolueze în următorul deceniu, atunci ei au nevoie de investiţii şi de oportunităţi serioase chiar în acest moment. ●

Peter Matjašič, preşedintele Forumului European al Tineretului

“”

În Germania, aproape două treimi din tinerii care părăsesc şcoala se înscriu într-un program de uceni-cie.

CESE info — Septembrie 2012/7 Ediţie specială

6

Criza nu trebuie să fi e o scuză pentru inacţiune

În iulie, CESE a adoptat un aviz privind Comunicarea Comisiei Europene „Iniţia-tiva privind oportunităţile pentru tineri”. CESE Info s-a întâlnit cu Tomasz Jasiński, raportorul avizului.

CESE Info: Au trecut doi ani de când Comisia Europeană şi-a lansat iniţiativa „Tineretul în mişcare”. A fost aceasta un succes?

Tomasz Jasiński: Nu prea. În primul rând din cauza lipsei de acţiuni ferme din partea statelor membre. Iniţiativa „Tineretul în mişcare”, demarată în septembrie 2010, a vizat „eliberarea potenţialului tuturor tinerilor” printr-o mai bună educaţie şi formare, locuri de muncă de calitate şi oportunităţi în materie de mobilitate. Cu toate acestea, statele membre nu au reu-şit să facă paşi decisivi spre îndeplinirea acestor obiective. Pentru a reorienta statele membre în direcţia cea bună, Comisia a adoptat, la doar un an după lansarea pro-gramului „Tineretul în mişcare”, o comu-nicare referitoare la Iniţiativa privind oportunităţile pentru tineri.

CESE Info: A avut criza un impact negativ asupra felului în care evoluau lucrurile?

TJ: Difi cultăţile cu care se confruntă tinerii pe piaţa forţei de muncă sunt structurale şi sunt anterioare crizei, care nu a făcut decât să exacerbeze problemele lor. Nu trebuie să uităm că rata şomajului în categoria de vârstă 15-24 de ani este de peste două ori mai mare decât în rândul populaţiei active economic pe ansamblu şi aproape de trei ori mai mare decât în rândul adulţilor activi din punct de vedere economic. Fap-tul că în UE unul din cinci tineri nu este în măsură să găsească în prezent un loc de muncă este alarmant. Creşterea şomajului pe termen lung în rândul tinerilor este, de asemenea, un motiv serios de îngrijorare. În medie, 28% dintre tinerii şomeri sub

25 de ani rămân în şomaj mai mult de 12 luni. Ceea ce înrăutăţeşte şi mai mult situaţia este faptul că criza economică s-a dovedit atât de gravă, ceea ce face în prezent şi mai difi cilă îndeplinirea obiec-tivelor conturate în iniţiativa „Tineretul în mişcare”.

CESE Info: Ce ar trebui să facă statele membre?

TJ: Dacă politica de austeritate, care este lozinca la modă în Europa, nu va fi însoţită de o politică de creştere, succesul Iniţiativei privind oportunităţile pentru tineri va fi periclitat. Această iniţiativă-cheie poate produce rezultatele aşteptate doar dacă creăm un mediu economic şi financiar adecvat. Măsurile de combatere a crizei şi de reducere a datoriilor nu trebuie să con-tracareze stimularea creşterii şi ocupării forţei de muncă în timpul şi după înche-ierea crizei şi nici atenuarea impactului social. Ca să vorbim pe înţelesul tuturor, statele membre nu trebuie să piardă din vedere impactul pe care politicile lor buge-tare stricte îl au asupra situaţiei tinerilor pe piaţa forţei de muncă.

CESE Info: Comisia îndeamnă statele membre să acţioneze în patru domenii principale: reducerea numărului de abandonuri şcolare, eliminarea discrepanţei dintre nevoile de pe piaţa forţei de muncă şi educaţie, sprijinirea experienţei câştigate la locul de muncă şi susţinerea tinerilor pentru a obţine primul loc de muncă. Toate acestea par să coste ceva.

TJ: Responsabilitatea privind ocuparea forţei de muncă şi educaţia le revine sta-telor membre. Totuşi, UE poate furniza nu doar expertiză, ci şi fi nanţare, nu în ultimul rând prin Fondul social european (FSE). La sfârşitul anului 2011, aproximativ 30 de miliarde EUR din cadrul FSE se afl au încă la dispoziţia statelor membre pentru proiecte legate de perspectiva fi nanciară 2007-2013. Comisia ar trebui să facă tot ce îi stă în putere pentru a se asigura că statele membre utilizează aceste fonduri în mod efi cient şi fără întârziere. Un eşec în acest sens poate duce la solicitări de reducere a fondurilor pentru viitoarea perspectivă financiară şi tocmai acest lucru trebuie preîntâmpinat. Mai mult, având în vedere seriozitatea situaţiei, în cadrul următorului buget multianual ar trebui adoptată o stra-tegie europeană pentru ocuparea forţei de muncă tinere. (mb) ●

Politica industrială revine în prim-plan

„Acum, mai mult decât oricând, Europa are nevoie de industrie şi industria are nevoie de Europa”. Comitetul Economic şi Social European a pledat permanent pen-tru a pune politica industrială în prim-plan la nivelul UE, chiar şi atunci când liderii europeni păreau să desconsidere industria productivă, considerând-o un vestigiu al trecutului. Prin urmare, decizia Comisiei Europene de a include printre iniţiativele emblematice ale Strategiei Europe 2020 pe cea intitulată „O politică industrială adap-tată erei globalizării” a legitimat poziţia Comitetului.

În prezent, convingerea generală este că Europa trebuie să deţină o bază industrială solidă şi sustenabilă, nu numai pentru a putea rămâne competitivă la nivel global, ci şi pentru a genera creştere economică şi a oferi locuri de muncă şi bunăstare cetăţenilor ei. „Am insistat ca sectoare-lor productive să li se dea importanţă, acest lucru fiind benefic atât din punct de vedere economic, cât şi social”, afi rmă Enrico Gibellieri, coraportor al avizului CESE din 2011 privind politica industri-ală. „Nu se poate trăi doar din tranzacţii fi nanciare”.

Din fericire, în pofi da impactului globa-lizării şi a restructurărilor majore, UE nu pleacă de la zero. „Baza industrială con-tinuă să reprezinte un motor economic dominant în Europa”, susţine raportorul, dl Joost van Iersel. „ Întreprinderile euro-pene exportatoare de dimensiuni mijlocii şi mari sunt încă la înălţime”. Ţări ca Germa-nia se numără în continuare printre actorii industriali cei mai puternici de pe glob.

Redefi nirea conceptului de industrie

Acestea fi ind zise, Comisia consultativă pen-tru mutaţii industriale (CCMI) a CESE este perfect conştientă că, în zilele noastre, indus-tria nu mai este văzută ca monstrul sinistru de altădată. Industria şi serviciile sunt mai conectate ca niciodată, aşa încât politica industrială trebuie să acopere un spectru larg de sectoare. Orice strategie coerentă va trebui inclusiv să recunoască importanţa lanţurilor de creare a valorii economice, apărute ca urmare a suprapunerilor între sectoare sau a externalizării producţiei şi a sarcinilor logistice.

Europa trebuie să pună accentul pe cele mai recente tehnologii şi pe cele mai noi ino-vaţii, astfel încât să rămână în avangardă şi să poată transfera progresele din cercetare către piaţă. Iar dacă se are în vedere faptul

că întreprinderile mici şi mijlocii reprezintă 97% din totalul celor din UE şi creează 80% din noile locuri de muncă, rezultă că este esenţial ca acestea să fi e susţinute. „IMM-urile trebuie să aibă o mai mare încredere în sine. Mai rămâne ca ele să benefi cieze de sprijinul necesar pentru a putea să se impună şi să îşi ocupe locul cuvenit în lume”, susţine preşedintele CCMI, dl Jorge Pegado Liz.

Ţinând seama că preţurile le energie cresc, iar materia primă se împuţinează, UE trebuie mai întâi de toate să îşi reorienteze sectoarele industriale către o economie mai sustenabilă. „În vederea accelerării curbei de învăţare şi a ratei de absorbţie, este deosebit de important sprijinul pentru introducerea pe scară largă a unor tehnologii noi, revolu-ţionare, cu emisii reduse de CO2”, afi rmă Richard Adams, raportor al avizului privind Foaia de parcurs pentru o economie cu emi-sii scăzute de dioxid de carbon.

În fi ne, obiectivul constând în locuri de muncă de calitate trebuie să ocupe un loc central în cadrul politicii industriale a UE, este de părere CESE. O prefacere încunu-nată de succes va trebui să benefi cieze de susţinerea tuturor celor implicaţi, ceea ce presupune existenţa unei consultări auten-tice între factorii de decizie politică şi repre-zentanţii angajatorilor, ai lucrătorilor şi ai celorlalţi parteneri din societatea civilă. ●

Tomasz Jasiński, membru al Grupului „Lucrători” al CESE

Pe internet sau în declinAnna Maria Darmanin, vicepreşedinta Comitetului Economic şi Social European, cu privire la piaţa unică digitală

Criza actuală constituie pentru Europa o ocazie unică de a se moderniza şi de a se adapta la o un context mondial din ce în ce mai concurenţial, fără însă a pune în pericol statul social.

Acest lucru nu poate fi realizat fără o piaţă unică digitală eficace şi pe deplin operaţională. Economia europeană defă-şurată pe internet este deja mai mare decât întreaga economie belgiană şi continuă să crească rapid. Trebuie să înlăturăm obstacolele din calea acestei creşteri, asi-gurându-ne totodată că nu lăsăm în urmă unele grupuri sociale.

Înainte de toate, orice cetăţean trebuie să aibă acces la internet. În acest scop, ar trebui plafonat costul Mbs, iar Europa ar trebui să producă echipamente de bază, care să fi e disponibile la preţuri accesibile. Infrastructura ar trebui să acopere întreg

Anna Maria Darmanin, vicepreşedinta CESE

teritoriul european şi ar trebui moderni-zată pentru a răspunde cererii din ce în ce mai mari de servicii online.

În al doilea rând, oamenii vor adopta internetul numai dacă se simt în siguranţă. Numai 12% dintre utilizatorii europeni se simt în siguranţă când efectuează tran-zacţii online. Programele informatice dăunătoare sau frauda online sunt prin-cipalele pietre de încercare. O cooperare internaţională şi o coordonare europeană mai strânse, menite să combată atacurile electronice şi să asigure o mai bună pro-tecţie a datelor personale, ar ridica nivelul de protecţie a consumatorului şi ar întări sentimentul de siguranţă.

În al treilea rând, oamenii trebuie să deţină competenţele necesare utilizării internetului. 30% dintre europeni nu au folosit încă niciodată acest instrument! Unul din patru adulţi nu a recurs niciodată la internet. Toţi aceştia riscă să fi e excluşi din societate. Aceste lacune în materie de competenţe trebuie acoperite. Tinerii trebuie să benefi cieze de o iniţiere rapidă. Trebuie create şcoli digitale şi trebuie lan-sate proiecte adaptate destinate vârstei a treia, de exemplu, în cadrul bibliotecilor publice.

Societatea civilă europeană ar trebui să devină o campioană a revoluţiei digitale în ţările, regiunile, întreprinderile, sindicatele şi ONG-urile din Europa. Fără îndoială că, în aceste vremuri tulburi, dacă Agenda digitală va fi un succes, modelul economic şi social european îşi va dovedi încă o dată valoarea. ●

“”

Economia europeană defă-şurată pe internet este deja mai mare decât întreaga eco-nomie belgiană şi continuă să crească rapid.

“”

Dacă se are în vedere fap-tul că întreprinderile mici şi mijlocii reprezintă 97% din totalul celor din UE şi cre-ează 80% din noile locuri de muncă, rezultă că este esenţial ca acestea să fi e susţinute.

CESE info — Septembrie 2012/7 Ediţie specială

7

Industria apărării: a rămas Europa în urmă?

O strategie europeană pentru ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor

Problemele întâmpinate de tineri pe piaţa europeană a forţei de muncă au fost agravate de criza economică pe care o traversăm începând din 2008. Ini-ţiativa privind oportunităţile pentru tineri a Comisiei Europene reprezintă

o nouă încercare de a remedia această situaţie.

În iulie, CESE a adoptat un aviz pe această temă, expri-mându-şi disponibilitatea de a participa la promovarea şi punerea în aplicare a iniţiativei. Totuşi, Comitetul a semnalat că politica de austeritate a UE ar putea periclita succesul unei asemenea propuneri. „Iniţia-tiva privind oportunităţile pen-

tru tineri – destinată tinerilor care nu au un loc de muncă şi nu urmează niciun program de educaţie sau de formare – poate constitui o sursă de noi oportunităţi, însă nu va crea locuri de muncă noi în lipsa unui sprijin econo-mic şi fi nanciar adecvat”, a afi rmat dl Tomasz Jasiński (Grupul „Lucrători”, Polonia), raportorul avizului. „Propun ca în cadrul perspectivelor fi nanciare 2014-2020 să se adopte o strategie europeană pentru ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor, pentru a se asigura disponibilitatea resurselor pentru tineri în cadrul Fondului social european.”

De asemenea, avizul CESE a solicitat statelor membre să pună în aplicare în mod corespunzător iniţiativa Garanţia pentru tineret, pentru a se asigura că tinerii sunt încadraţi în muncă sau urmează un program de educaţie sau de formare în termen de patru luni de la terminarea studiilor. (rdr) ●

Pentru locuri de muncă mai bune şi concurenţă mai loială pe mare

Într-un aviz elaborat de dr. Anna Bredima (Grecia, Grupul „Angajatori”) referitor la Convenţia din 2006 privind munca în domeniul maritim (MLC), CESE a încurajat ţările UE să ratifi ce cât mai rapid convenţia şi să sprijine noua legislaţie UE pentru punerea în aplicare a acesteia, considerând-o necesară pentru garantarea unei concurenţe loiale.

Obiectivul MLC – denumită adesea „Carta drepturilor navigatorilor” – constă în asigurarea unei protecţii cuprinzătoare la nivel mondial a drep-turilor navigatorilor şi în instituirea unor condiţii de concurenţă echitabile pentru ţările şi armatorii care se angajează să asigure condiţii decente de muncă şi trai pentru navigatori, protejându-i faţă de concurenţa neloială din partea navelor care nu corespund standardelor.

Înscriindu-se într-un demers de asigurare a aplicării normelor de pro-tecţie socială, CESE a solicitat creşterea numărului de inspectori. Acesta a propus, de asemenea, acordarea unor competenţe de control sporite Comi-siei Europene şi a recomandat o procedură de soluţionare a reclamaţiilor mai efi cientă.

Totodată, Comitetul a militat pentru aplicarea deplină a normelor Organizaţiei Internaţionale a Muncii în ceea ce priveşte defi niţia „naviga-torului”. (mb) ●

Pensii adecvate, sigure şi viabile

În luna februarie, Comisia Europeană şi-a publicat Cartea albă „O agendă pentru pensii adecvate, sigure şi viabile”. Avizul CESE, ela-borat de raportorul Petru  Sorin  Dandea (Grupul „Lucrători”, România) împreună cu coraportorul Krzysztof Pater (Grupul

„Activităţi diverse”, Polonia), a deplâns faptul că nu se acordă suficientă atenţie sistemelor publice de pensii, care trebuie consolidate, fiind o  compo-nentă importantă a plasei de siguranţă reprezentate de secu-ritatea socială. Avizul a recu-noscut rolul pe care l-ar putea juca sistemele de pensii private complementare, cu condiţia să fie garantate şi protejate atât împotriva speculaţiei, cât şi a

gestionării defectuoase a economiilor.

De asemenea, Comitetul şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu politicile aplicate în prezent de multe state membre ale UE: reducerea cheltuielilor cu pensiile şi creşterea vârstei legale de pensionare ar putea prezenta riscuri sociale pe termen lung, întrucât ar putea creşte riscul sărăciei pentru numeroşi pensionari. În sfârşit, CESE a prezentat o serie de propuneri de îmbunătăţire a Cărţii albe a Comisiei, inclusiv o recomandare de a se include în viitoarea legislaţie standarde pri-vind pensia minimă şi mecanisme de protecţie a veniturilor provenite din pensii, pentru a-i proteja pe pensionari şi a evita probleme sociale majore. (rdr) ●

SESIUNEA PLENARĂ PE SCURT

În timp ce în Uniunea Europeană buge-tele pentru apărare se reduc, în China, India, Brazilia, Rusia şi alte ţări cheltuie-lile din acest domeniu cresc. Dacă Europa doreşte să menţină o industrie solidă a securităţii şi apărării, statele membre trebuie să îşi coordoneze bugetele pen-tru apărare, să evite suprapunerile şi să consolideze programele comune de cercetare. Acesta este mesajul subliniat de CESE în avizul său privind industria europeană a apărării, adoptat în sesiunea plenară din iulie.

Politica de securitate și apărare comună (PSAC)

Actori mondiali precum China, India şi Brazilia au propriile lor ambiţii în materie de politică externă, care se refl ectă în creşterea bugetelor pentru apărare. În Europa, dimpotrivă, există o dezbatere în desfăşurare cu privire la viitorul PSAC, deşi rareori chestiunea este formulată în aceşti termeni. Dez-baterea priveşte multe aspecte, cum ar fi utilizarea de grupuri tactice de luptă, controversa privind înfi inţarea unui comandament operaţional unic, finanţarea misiunilor UE în cadrul PSAC, găsirea resurselor pentru aceste misiuni şi solicitările de revizuire a strategiei de securitate a UE. Cu toate acestea, UE nu a efectuat încă o revizu-ire aprofundată a PSAC în ansamblu. Refl ectă oare acest fapt o lipsă delibe-rată de interes?

În opinia CESE, eforturile individuale ale statelor membre sunt complet ina-decvate şi irosesc banii contribuabililor. „Într-o perioadă în care anumite ţări terţe îşi sporesc cheltuielile pentru apărare, nu mai putem pierde timpul cu programe de cercetare sau strategii de apărare separate. Obiectivul UE ar trebui să fi e clar: o poli-tică de apărare comună, un program de cercetare comun şi o producţie de apărere partajată”, a subliniat raportorul, dl Joost van Iersel (Grupul „Angajatori”, Ţările de Jos).

Se preconizează că bugetul pentru apă-rare al Chinei va creşte de la 120 de mili-arde EUR la 250 de miliarde EUR până în 2015. Rusia a anunţat o creştere considera-bilă a bugetului său pentru apărare până în 2015. SUA cheltuie mai mult decât dublul bugetului european total (450 de miliarde EUR faţă de 204 miliarde EUR în 2007), iar bugetul european urmează să scadă şi mai mult. Într-adevăr, americanii critică de mult timp cu asprime modul în care europenii îşi abordează obligaţiile în mate-rie de apărare în cadrul NATO. Au fost exprimate solicitări repetate, de o parte şi de alta a Atlanticului, privind crearea unui „pilon european” în cadrul NATO, însă fără niciun rezultat până în prezent.

Reducerea continuă a bugetelor, care în condiţiile actuale cauzează limitări consi-derabile, ar trebui să constituie un semnal de alarmă. Sunt afectate cheltuielile pentru investiţii şi achiziţii publice, în special într-un moment în care costurile operaţionale şi de întreţinere rămân la acelaşi nivel sau

cresc, ca urmare a operaţiunilor militare în curs de desfăşurare (Afganistan, Libia, operaţiuni de combatere a pirateriei, pen-tru a aminti doar câteva dintre acestea). Peisajul industrial din spatele diverselor forţe armate – terestre, marine, aeriene – diferă semnifi cativ de la o ţară la alta, motiv pentru care este nevoie, mai mult ca nicio-dată, de o politică de apărare comună, cu o acţiune coordonată în sectorul industriei apărării. Există o serie de domenii în care nicio ţară nu mai poate fi considerată capa-bilă să dezvolte noi generaţii de armament de una singură. Împreună, ţările UE-27 pot rămâne în continuare în avangarda tehno-logiei, cercetării şi dezvoltării în domeniul apărării. (ail)

Industria apărării în Europa: situaţia actuală

Industria apărării din UE rămâne un actor-cheie pe scena mondială. Franţa, Germania şi Regatul Unit sunt princi-palii producători europeni de tancuri grele de luptă. Multe ţări îşi dezvoltă „propria” industrie navală, construind nave a căror dimensiune şi complexi-tate variază considerabil de la o ţară la alta. Franţa, Germania, Italia, Spania, Suedia, Regatul Unit şi Ţările de Jos sunt lideri în domeniul proiectării şi al instalaţiilor complexe de cercetare navală. Aeronavele militare sunt pro-duse de EADS, BAE-Systems, Dassault şi Saab-Aircraft . Sectorul electronicii, inclusiv sistemele de comandă, comu-nicaţii şi control, are o importanţă crescândă pentru apărare, principalii actori industriali fi ind Th ales, BAE-Systems şi Finmeccanica. Este tim-pul să ne hotărâm dacă dorim să ne menţinem poziţia de lideri în industria apărării sau să rămânem în urmă. ●

După seminarul de anul trecut privind libertatea mass-media în UE şi la vecinii săi din Est, Comitetul Economic şi Social European se lansează din nou în aventura pe care o reprezintă

conferinţa sa anuală adresată experţilor în comunicare şi specialiştilor din presa naţi-onală şi internaţională.

Conferinţa de anul acesta se va desfăşura la Nicosia, Cipru, în perioada 11-12 octom-brie, şi se va concentra pe libertatea presei în regiunea mediteraneeană.

Nordul Africii şi Orientul Mijlociu au fost zdruncinate de proteste antiguverna-mentale şi de revoluţii care au dus la răstur-narea liderilor ţărilor afectate şi au pregătit terenul pentru lideri noi. Calmul este însă departe de a se fi instalat în regiune.

Mass-media – atât veche, cât şi nouă – a jucat un rol în aceste revoluţii, ajutându-i pe oameni să se organizeze şi amplifi cându-le revendicările, accelerând astfel procesele sociopolitice care, potrivit anumitor voci, erau deja declanşate. Alţii merg mai departe, neezitând să afi rme că, în lipsa mass-media, în special a mijloacelor de comunicare soci-ale, revoltele arabe nu ar fi avut loc.

Indiferent ce pondere am acorda impac-tului mass-media asupra revoluţiilor arabe recente, este dincolo de orice îndoială că societatea civilă şi presiunea exercitată de aceasta pentru libertatea presei, inclusiv în mediul online, a jucat şi continuă să joace un rol în remodelarea peisajului politic, economic şi social al Europei şi al regiunii mediteraneene.

Viitorul politic care se va contura va depinde într-o anumită măsură de capaci-tatea mass-media de a-şi valorifi ca libertatea recent câştigată şi de marja de manevră de care va dispune.

Provocările sunt multiple: siguranţa jurnaliştilor rămâne preocupantă; riscul cenzurii nu este niciodată prea departe; discursurile care instigă la ură continuă să fi e să-şi împrăştie veninul; mass-media deţinută în trecut de stat se străduieşte să se reinventeze într-un mediu nou; trebuie reinstaurat un climat de încredere; regle-mentarea şi autoreglementarea sunt chesti-uni delicate; standardele etice şi profesionale sunt în plin proces de transformare…

Europa nu îşi poate permite să fi e un spectator pasiv. Ea nu ar trebui să se limiteze la a oferi sprijin moral şi politic, ci ar trebui să acorde, în acelaşi timp, asistenţă practică, într-un climat bazat pe egalitate, implicând societatea civilă şi organizaţiile mass-media de o parte şi de alta a Mediteranei.

Forma pe care ar trebui să o îmbrace cooperarea şi asistenţa suscită nenumărate semne de întrebare, iar răspunsurile cele mai bune vor fi oferite de părţile interesate din regiune, cele care sunt active în teritoriu. Bineînţeles, Europa, unde libertatea presei lasă încă de dorit, se confruntă cu propri-ile provocări pe care trebuie să le rezolve; este motivul pentru care un schimb intens de bune practici între actorii din regiunea mediteraneeană va fi , fără îndoială, benefi c pentru ambele părţi.

Vorbitori provenind din cercuri politice, mass-media şi organizaţii ale societăţii civile de pe ambele ţărmuri ale Mediteranei vor aborda toate aceste chestiuni, precum şi multe altele.

Seminarul este organizat împreună cu Preşedinţia cipriotă a UE şi cu Serviciul European de Acţiune Externă. (mb)

Pentru mai multe informaţi, puteţi vizita pagina noastră de internet, www.eesc.europa.eu, sau ne puteţi trimite un email la adresa: pressoffi cers@eesc.europa.eu. ●

Viitorul mass-media în regiunea euromediteraneeană

©Je

lle v

d W

olf

© C

arto

onre

sour

ce

CESE info — Septembrie 2012/7 Ediţie specială

Pentru informații suplimentare: http://www.eesc.europa.eu/?i=portal.en.opinions

Redactor-şef:Karin Füssl Tomasz Jasiński – reprezentantul membrilor CESE în comitetul de redacţie (Grupul „Lucrători”, PL)

La realizarea acestui număr au

contribuit:Maciej Bury (mb) Coralia Catana (cc) Raff aele De Rose (rdr) Alejandro Izquierdo Lopez (ail) Antonio Santamaria Pargada (asp) Charis Xirouchakis (cx)

Coordonare generală: Nadja Kačičnik

Adresa:Comitetul Economic şi Social EuropeanClădirea Jacques Delors, 99 Rue Belliard, B-1040 Bruxelles, BelgiaTel. (+32 2) 546.93.96 sau 546.95.86Fax (+32 2) 546.97.64E-mail: eescinfo@eesc.europa.euInternet: http://www.eesc.europa.eu/

CESE Info se publică de nouă ori pe an, cu ocazia sesiunilor plenare ale CESE.

Versiunile tipărite ale CESE Info în limbile germană, engleză şi franceză sunt disponibile gratuit la serviciul de presă al Comitetului Economic şi Social European.

CESE Info este disponibil şi în format PDF, în 22 de limbi, pe site-ul internet al Comitetului:

URL: http://www.eesc.europa.eu/?i=portal.en.eesc-info

CESE Info nu reprezintă o transcriere ofi cială a dezbaterilor CESE; pentru aceasta, vă rugăm să consultaţi Jurnalul Ofi cial al Uniunii Europene sau celelalte publicaţii ale Comitetului.

Reproducerea este permisă cu condiţia menţionării CESE Info ca sursă şi a trimiterii unei copii către redacţie.

Tiraj: 12 310 de exemplare.

Următorul număr: noiembrie 2012

INTERVIU DE LA EGAL LA EGAL

ÎN CURÂND LA CESE

PE SCURT

Plăcerea de a fi activ din punct de vedere social

Într-o nouă serie de interviuri, Tomasz Jasiński, membru polonez al Grupului „Lucrători” din cadrul CESE şi reprezen-tantul membrilor în echipa de redacţie a buletinului CESE Info, discută cu colegii săi pentru a descoperi ce resorturi interi-oare îi animă. Recent, el a avut o întâlnire cu Kinga Joó, membră maghiară a Grupu-lui „Activităţi diverse” şi reprezentantă a Uniunii naţionale a studenţilor şi a Fondu-lui naţional civil din Ungaria. Iată câteva extrase:

Tomasz Jasiński: Ca reprezentantă a tinerei generaţii, de ce credeţi că au nevoie cel mai mult tinerii din Europa în momentul de faţă?

Kinga Joó: Fără îndoială, ei au nevoie de stabilitate pentru a putea aspira la o viaţă de calitate, care să le ofere o perspectivă profe-

sională, asistenţă medicală şi posibilitatea de a întemeia o familie. Pe de altă parte, tinerii au nevoie de provocări. Iată de ce consider că UE ar trebui să fi e un catalizator al ino-vării şi realizării artistice şi să devină spaţiul unei democraţii participative veritabile. În opinia mea, societatea este atractivă pentru tineri atunci când oferă atât stabilitate, cât şi stimulare.

TJ: Sunteţi unul dintre membrii mai recenţi ai CESE. Ce impresie aveţi despre această instituţie?

KJ: În continuare mi se întâmplă să mă rătăcesc pe coridoarele sediului CESE. Glu-mesc! Adevărul este însă că este extrem de greu pentru noii membri să-şi „găsească calea” în cadrul Comitetului. Manualul pe care îl primesc membrii nou numiţi conţine o sumedenie de informaţii, dar nu reuşeşte să explice dinamica intrinsecă a organiza-ţiei. Toţi membrii trebuie să găsească singuri modul în care pot participa la lucrările CESE şi cum pot contribui cel mai bine la bunul mers al acestora.

TJ: Cu ce vă ocupaţi în ţara dvs. de origine?

KJ: Lucrez în calitate de consilier pentru o serie de agenţii guvernamentale maghiare şi pentru fundaţii private care finanţează diferite organizaţii ale societăţii civile. Aici la CESE reprezint două organizaţii ale socie-tăţii civile maghiare. Prima este o asociaţie a reprezentanţilor studenţilor, iar cealaltă este un fond care acordă subvenţii publice unor organizaţii neguvernamentale pe baza unor proceduri de solicitare competitive.

TJ: De ce aţi decis să vă dedicaţi unor mişcări studenţeşti?

KJ: Dintotdeauna am fost activă în domeniul social. Nu-mi amintesc de vreo perioadă a vieţii mele în care să nu mă fi implicat. Am început ca elevă în şcoala primară, imediat după schimbările politice din Ungaria, când fi ecare clasă trebuia să numească un repre-zentant în consiliul şcolar. Am fost numită, afl ând cu această ocazie ce este democraţia participativă. Ca studentă am fost votată în consiliul Uniunii naţionale a studenţilor, care a devenit una dintre cele mai puternice organizaţii ale studenţilor din Europa. Ţin în continuare legătura cu colegii mei din acest consiliu. Cu toţii lucrăm în calitate de activişti, fi e în politică sau în societatea civilă.

TJ: Aţi lucrat vreodată pentru autorităţile publice?

KJ: Imediat după terminarea studiilor am lucrat ca angajat public. Dar nu am putut rezista chemării mele şi m-am întors repede către sectorul neguvernamental. Mă consider norocoasă pentru că îmi pot dedica întreaga viaţă profesională cauzei societăţii civile.

TJ: Şi ce faceţi în timpul dvs. liber?

KJ: Nu am atât de mult timp liber pe cât mi-ar plăcea. La sfârşit de săptămână şi în vacanţă sunt fericita „mamă cu normă întreagă” a trei copii: Linda (6 ani), Marcell (4 ani) şi Helga (2 ani). Ne place, mie şi soţu-lui meu, să savurăm diferite mâncăruri, atât acasă, cât şi în străinătate. În puţinele clipe libere, alerg la cea mai apropiată piscină ca să înot şi să mă relaxez la saună. ●

Kinga Joó, membră a Grupului „Activităţi diverse” al CESE

CESE: rolul și acţiunile sale

Viitorul Europei stă în mâinile societăţii civile

Eradicarea violenţei domestice

La 21 septembrie, pentru a marca Ziua internaţională a păcii, CESE va organiza o conferinţă privind violenţa domestică.

Violenţa domestică, fi e ea fi zică sau emoţională, reprezintă una dintre cele mai grave încălcări ale drepturilor omului: dreptul la viaţă şi la integritate fi zică şi emoţională.

Deoarece la baza acestui tip de violenţă se afl ă dezechilibrul de putere dintre sexe, care carac-terizează încă societatea noastră, ea afectează femeile de la toate nivelurile societăţii. De aceea, una dintre cele mai importante funcţii ale unei politici europene bazate pe respectarea drepturi-lor fundamentale ale omului este de a preveni astfel de acte şi de a pune la punct măsuri menite să garanteze educaţia, prevenirea şi respectarea legislaţiei în domeniu, precum şi acordarea spriji-nului necesar.

Deşi principala responsabilitate pentru combaterea violenţei domestice aparţine fi ecărei ţări, este necesar să se exercite o pre-siune mai mare la nivel internaţional şi la nivelul UE, în vederea stopării acestui fl agel. ●

Dacă doriţi să afl aţi mai multe legat de acest subiect, accesaţi pagina de internet: www.eesc.europa.eu

PREMIUL PENTRU SOCIETATEA CIVILĂ 2012

La 12 decembrie 2012, CESE va acorda cel de-al 5-lea Premiu pen-tru societatea civilă. Acest premiu a fost creat pentru a răsplăti cele mai bune iniţiative ale societăţii civile europene. Tema premiului din 2012 este „Să inovăm pentru o Europă durabilă!” CESE va recompensa proiecte care dovedesc capacitatea inovării în dome-niul producţiei şi consumului durabile de a crea locuri de muncă ecologice în Europa.

Competiţia pentru acest premiu, cu o valoare totală de 30 000 EUR, este deschisă organizaţiilor societăţii civile cu sediul în Uniunea Europeană. Din acest moment este sarcina membrilor CESE, a CES naţionale şi/sau a organizaţiilor sau reţelelor euro-pene ale societăţii civile să nominalizeze candidaţi! Termenul pen-tru depunerea candidaturilor este 30 septembrie 2012. (rdr) ●

Informaţii suplimentare sunt disponibile la http://www.eesc.europa.eu/civilsocietyprize.

EESC CIVIL SOCIETY PRIZE www.eesc . eu ropa .eu/c i v i l s o c i e t yp r i z e

ww

ac

La început a fost piaţa. Dar UE a devenit mai mult decât o piaţă, acţionând în noii domenii politice şi crescând în dimensiune în ultimii 50 de ani. În pofi da acestor realizări incontestabile, Uniunea Europeană este departe de perfecţiune.

Ea nu a reuşit să antreneze cetăţenii în evoluţia sa, astfel încât să creeze o identitate europeană centrată pe un proiect în care toţi aceştia să aibă un cuvânt de spus, susţin Henri Malosse, preşedintele Grupului „Angajatori” al CESE, şi Laura Limousin, absolventă a Institutului de Ştiinţe Politice din Paris, în cartea lor recent apărută, intitulată „Histoires et avenir d’une Europe des peuples” (Istoria şi viitorul unei Europe a popoarelor).

Mai grav este faptul că nici în statele membre şi nici la Bruxelles, nu există măcar un lider european dornic să conceapă o nouă viziune asupra Europei, afi rmă autorii.

Dl Malosse şi dna Limousin cheamă societatea civilă europeană să preia ştafeta integrării europene. De la Congresul de la Haga din 1948, societatea civilă şi-a demon-strat în repetate rânduri valoarea sub aspectul impulsionării unei integrări mai bune şi mai extinse.

Cu toate acestea, societatea civilă este în prezent înlăturată treptat din arena euro-peană, locul ei fi ind luat de lobbyişti de profesie, experţi şi tehnocraţi.

Lipsa de transparenţă care a rezultat de aici i-a îndepărtat pe cetăţeni, subminând şi mai mult legitimitatea UE. Autorii cărţii susţin că a venit vremea ca societăţii civile să i se permită să îşi joace rolul care îi revine în integrarea europeană. Niciun sector nu este mai apt decât societatea civilă să îi aducă laolaltă pe oameni, acesta fi ind exact obiectivul care a motivat încă de la început integrarea europeană. (mb) ●

Cea mai recentă carte a dlui Pavlikkas – CESE: rolul şi acţiunile sale – umple un gol în bibliografi a în limba greacă referitoare la instituţiile UE. Ca membru CESE în ultimii şase ani, dl Pavlikkas se bazează pe experi-enţa sa pentru a evalua impactul avizelor CESE referitoare la un spectru amplu de subiecte care prezintă o dimensiune socială şi economică.

Ca sindicalist, dl Pavlikkas adoptă, desi-gur, o perspectivă legată de piaţa muncii. CESE este un organ consultativ, iar avizele sale sunt adoptate numai în urma unor dez-

bateri îndelungi între cele trei grupuri ale CESE: Grupul „Lucrători”, din care face parte dl Pavlikkas, Grupul „Angajatori” şi Grupul „Activităţi diverse”. Care a fost impactul avizelor CESE? Cum ajută ele la îmbunătăţirea legislaţiei UE prin introducerea în discuţie a glasului societăţii civile organizate şi cum îmbogăţesc ele, astfel, democraţia reprezen-tativă? Şi în ce mod ia CESE legătura cu tinerii din Europa? Oferind exemple concrete, precum sesiunile plenare pentru tineret „Europa ta, părerea ta!” organizate anual de CESE în benefi ciul elevilor, dl Pavlikkas arată în ce fel contribuţia Comitetului este mai importantă decât se crede adesea.

Însă el se concentrează şi asupra Ciprului, insula sa natală. Dl Pavlikkas se inspiră din experienţa sa de acasă, de după aderarea Ciprului la UE, pentru a scoate în evidenţă exemple de situaţii în care impactul CESE asupra societăţii civile şi asupra instituţiilor organizate ale acesteia a adus benefi cii. Publicarea cărţii are loc în momentul deţinerii de către Cipru a preşedinţiei de şase luni, exercitate prin rotaţie, a Consiliului. Astfel, volumul va reprezenta o resursă pentru cititorii de limbă greacă care doresc să se informeze cu privire la o varietate de chestiuni şi să se familiarizeze mai bine o instituţie UE mai puţin cunoscută, dar foarte activă – Comitetul Economic şi Social European. (cx) ●

QE

-AA

-11

-00

3-R

O-N

CESE info este disponibil și în format PDF, în 22 de limbi, pe site-ul internet al Comitetului: http://www.eesc.europa.eu/?i=portal.en.eesc-info

CESE info Septembrie 2012/7 Ediţie specială

te-ul inte