www.eesc.europa.eu1

EDITORIAL

Actuala criză economică lasă loc pentru durabilitate?

Dragi cititori,În octombrie 2010, membrii CESE mi-au încredinţat

misiunea de a conduce Comitetul Economic și Social

European. Acum, la jumătatea mandatului, aș dori să

profi t de ocazie pentru a refl ecta asupra evenimentelor

prin care am trecut, asupra situaţiei în care ne afl ăm

azi, privind cu fermitate spre viitor.

Nu este niciun secret: situaţia din UE s-a agravat.

Cuvântul „criză” este omniprezent și repetat în mod obsesiv. Dar și criza a suferit modi-

fi cări, ea s-a transformat în mod constant, dând naștere altor crize – crize sociale și crize

de încredere. Pentru a le depăși, suntem obligaţi să ne concentrăm asupra modului în care

putem păși înainte. În pofi da provocărilor care ne așteaptă, această perioadă de criză ne

oferă o șansă de schimbare, permiţând UE să se reînnoiască și să progreseze.

Doresc să reamintesc două din priorităţile programului meu de lucru, priorităţi care

ţin seama atât de criza mondială, cât și de criza de la nivel european. La 7 și 8 februarie,

peste 300 de persoane au participat la o importantă conferinţă intitulată „Adoptă dezvol-

tarea durabilă, fi i responsabil!”. Obiectivul conferinţei a fost de a reuni diferiţii actori ai

societăţii civile, indispensabili pentru a transforma dezvoltarea durabilă în realitate, și de

a formula un mesaj comun pe care negociatorii UE urmează să-l transmită. Continuăm,

în prezent, să ne pregătim pentru Rio+20. Insistăm în continuare asupra dialogului cu

partenerii noștri externi, inclusiv consiliile economice și sociale din Brazilia și China,

Camera civică a Federaţiei Ruse, precum și, nu în ultimul rând, cu ţările ACP. Calea nu

este ușoară, ba deseori chiar spinoasă, cu suișuri și coborâșuri și vocea societăţii civile

trebuie să se facă auzită. Poate că unii dintre dumneavoastră au dubii în legătură cu rolul

societăţii civile. Permiteţi-mi să citez dintr-un blog de pe site-ul internet al cotidianului

Th e Guardian: „…summiturile la nivel mondial nu se angajează să facă mari promisiuni,

decât dacă acestea sunt solicitate dinspre societatea civilă”.

Ne așteaptă o agendă încărcată în legătură cu Strategia Europa 2020. Doresc să vă

reamintesc că noi urmărim în continuare priorităţile fi xate de predecesorul meu, dl Mario

Sepi, care erau clar orientate către Strategia de la Lisabona. În prezent, atenţia noastră se

îndreaptă în mod special către Strategia Europa 2020, prin activitatea depusă în cadrul

Grupului de coordonare și în cooperare cu consiliile economice și sociale de la nivel

naţional.

În concluziile sale din 24 și 25 martie 2011, Consiliul a solicitat Comitetului contri-

buţia la Semestrul european. Un ambasador a menţionat că însăși Președinţia Consiliului

a insistat ca instituţia noastră să fi e menţionată în cadrul acestor concluzii. Trebuie, deci,

să fi m la înălţimea așteptărilor.

La 25 septembrie, Strategia Europa 2020 va fi în prim-planul preocupărilor noastre cu

ocazia organizării unei serii de ateliere pe tema iniţiativelor emblematice, în cadrul cărora

vom prezenta iniţiative ale societăţii civile care fac ca această strategie să devină realitate.

Acestea nu sunt decât punctele esenţiale. Sunt ferm decis să urmăresc în continuare

și într-un mod efi cient și echilibrat toate domeniile de prioritate pentru Europa și, deci,

și pentru CESE, cooperând cu toţi membrii noștri și cu toate reţelele europene. Mai sunt

multe de făcut pentru a-i angaja pe cetăţeni pe calea unei Europe durabile.

Staff an Nilsson

Președinte

8 mai 2012CESE, Bruxelles: Ziua societăţii civile 2012

12 mai 2012CESE, Bruxelles: Ziua porţilor deschise

14 mai 2012CESE, Bruxelles: Conferinţa pe tema „Costul reţelei și preţurile energiei”

ÎN ACEST NUMĂR

2 Paradisurile fi scale: se cere o acţiune energică din partea UE

2 Prima ediţie a concursului video organizat de CESE: un veritabil succes!

3 Sesiunea Plenară a CESE, 28 și 29 martie 2012

4 Europa ta, părerea ta! – 2012

DATE ÎN AGENDĂ

Consumul de produse și de servicii afectează mediul în multe moduri. De exemplu, prin ciclul de viaţă al produse-lor, în mod direct sau indirect, lucrurile cumpărate de noi contribuie la modifi -cări climatice, la poluare, la pierderea biodiversităţii și la epuizarea resurselor din Europa și din alte regiuni ale lumii.

Cu toate acestea, ne putem schimba modul de consum; aceasta a  fost, de altfel, tema conferinţei Consumul dura-bil în vremuri de criză, organizată de

Comitetul Economic și Social European (CESE) și Consiliul consumatorilor din Danemarca, pentru a marca Ziua euro-peană a consumatorului din 15 martie.

Conferinţa, găzduită de Agenţia Europeană de Mediu din Copenhaga, a examinat posibile moduri de ajustare a economiei, astfel încât aceasta să gene-reze forme de consum durabil. Reuniu-nea a examinat modul în care recesiunea din Europa creează atât oportunităţi, cât și restricţii pentru factorii de decizie poli-tică care doresc să stimuleze economia ecologică. Momentul reuniunii a fost cât se poate de bine ales, întrucât economia ecologică este unul dintre punctele de discuţie din cadrul Summitului istoric de la Rio de Janeiro privind dezvoltarea durabilă din luna iunie a acestui an.

Luând cuvântul la sesiunea de des-chidere a conferinţei, dl Staff an Nilsson, președintele  CESE, a  afirmat: „Sunt

convins că momentele difi cile cu care ne confruntăm reprezintă o ocazie pen-tru promovarea consumului durabil. Transformarea radicală a  fundamen-telor economiei noastre este cea mai mare contribuţie pe care o putem aduce construirii unui viitor durabil, în cadrul căruia consumatorii vor juca un rol activ. Să le oferim instrumentele pentru ca ei să facă alegeri inteligente și bine gândite și să fi e mai bine informaţi. Produsele durabile să devină o alegere viabilă pen-tru consumatori!”

Știaţi că…

■ Europa consumă mai multe resurse decât majoritatea celorlalte regiuni. Un european mediu consumă de patru ori mai multe resurse decât o persoană din Africa și de trei ori mai multe resurse decât o persoană din Asia, dar numai jumătate din resursele unei persoane din SUA, Canada sau Australia.

■ Se manifestă o tendinţă de creștere a  utilizării resurselor în Europa: aceasta a crescut cu 9,1 % pe per-soană în UE-27 între 2000 și 2007, ajungând la 17 tone anual.

■ Din cele 8,2 miliarde de tone de materiale utilizate în EU în 2007, mineralele și metalele reprezentau peste jumătate, combustibilii fosili și biomasa reprezentând fi ecare câte un sfert.

■ Europa poate utiliza mai eficient resursele. 87  % dintre cetăţenii europeni au fost de acord că acest lucru este posibil în cazul resurselor naturale, iar 41 % au considerat că gospodăriile lor produc prea multe deșeuri.

■ Europenii folosesc tot mai mult spa-ţiu locuibil. Suprafaţa medie a locu-inţelor a crescut de la 81 la 87 m² din 1990, pe când numărul persoanelor din gospodării s-a redus de la 2,8 la 2,4.

■ Europenii conduc pe distanţe tot mai lungi. Deși mașinile devin tot mai efi ciente din punctul de vedere al consumului, consumul total de carburanţi pentru autoturismele particulare scade extrem de puţin, deoarece distanţa parcursă este tot mai mare.

■ Anual, o  cantitate estimată de 89 de milioane de tone de alimente sfârșește ca deșeu în EU. Aceasta reprezintă aproximativ 180 kg/per-soană, risipa apărând la nivelul gos-podăriilor, procesului de producţie, magazinelor și restaurantelor. În Regatul Unit, 25 % din mâncarea cumpărată se aruncă, două treimi din această cantitate fiind încă comestibilă.

■ Consumul duce la o utilizare indi-rectă a apei. De exemplu, pentru producerea unui cheeseburger se folosesc 2 400 de litri de apă, inclu-zând chifl a, carnea de vită și brânza. Consumul nostru generează indi-rect și emisii de gaze cu efect de seră, astfel încât numai producerea cărnii pentru acel cheeseburger emite mai mult dioxid de carbon decât parcurgerea unei distanţe de 15 km cu o mașină mare.

■ Consumul actual generează niveluri ale deșeurilor care nu sunt durabile. În 2008, fi ecare cetăţean a produs, în medie, 444 kg de deșeuri mena-jere și a generat, indirect, 5,2 tone de deșeuri în economia euro-peană. (ail) ●

4 aprilie 2012 RO

ISSN 1830-639X

CESE infoComitetul Economic șiSocial EuropeanO punte între Europa și societatea civilă organizată

2

CESE urmează să abordeze o chestiune care i-ar putea interesa, în egală măsură, pe cântăreţul Phil Collins, pe pilotul de Formula 1  Lewis Hamilton și pe moștenitoarea L’Oreal, Liliane Betten-court: paradisurile fi scale și fi nanciare.

Acești trei europeni bogaţi dispun fi ecare de conturi bancare generoase în Elveţia, destinaţie aleasă pentru nivelul mai redus de impozitare decât în ţările lor de origine, precum și pentru discreţia serviciilor pe care le oferă această ţară.

Dar paradisurile fi scale de tipul Elve-ţiei „au un impact deosebit de nociv, printre altele, asupra impozitării și ocupării forţei de muncă”, a  afirmat raportorul Edgardo Maria Iozia (Gru-pul „Lucrători”, Italia) în cursul audierii

publice din 21 martie, audiere care s-a bucurat de un interes deosebit. „Secrete prin însăși natura lor, paradisurile fi scale servesc totodată pentru spălarea banilor și fi nanţarea activităţilor teroriste” a adă-ugat dl Iozia.

Din acest motiv, la 10 ani de la abor-darea acestui subiect pentru prima dată, CESE a decis să reanalizeze chestiunea printr-un aviz din proprie iniţiativă, care urmează să fi e prezentat cu ocazia sesiunii plenare din luna mai.

„Solicităm intervenţia autorităţilor europene. Știm că succesul nu va apă-rea peste noapte, dar dorim să vedem o abordare mai energică în raport cu aceste jurisdicţii, care protejează secrete și ameninţă funcţionarea pieţei interne”, a continuat dl Iozia.

Cu taxele sale reduse și discreţia acor-dată posesorilor de averi dornici să elu-deze regimuri fi scale, urmărirea penală sau ambele, Elveţia este un exemplu clasic de paradis fi scal.

„Dar ţările din zona Alpilor sau Insu-lele Caraibe nu sunt singurele exemple în acest sens” a menţionat dl John Chris-tensen din partea Tax Justice Network. Organizaţia sa, care cooperează cu o reţea globală de cercetători pentru a explica efectele nocive ale evaziunii fi scale, elu-dării plăţii taxelor, concurenţei fi scale și

paradisurilor fi scale, enumeră și Marea Britanie, SUA, Austria și Luxemburg printre ţările cel mai sever incriminate.

În ceea ce o privește, Comisia Euro-peană are mâinile legate, politicile fi scale rămânând un apanaj al statelor membre și nepermiţând intervenţia Comisiei. Cu toate acestea, după cum a explicat în cur-sul audierii dl Th omas Neale, din partea DG TAXUD, instrumentele legislative fără caracter obligatoriu, recomandă-rile și codurile de conduită pot încuraja statele membre să nu își seducă reciproc contribuabilii.

„În domeniul legislativ, progresele sunt lente, dar continue” a  adăugat dl Neale, referindu-se la Directiva pri-vind impozitarea veniturilor din econo-mii, prin care statele membre au căzut de acord cu privire la schimbul automat de informaţii privind clienţii care obţin venituri din economii într-un anumit stat membru, dar locuiesc într-un alt stat membru.

Christensen, care a afi rmat că paradi-surile fi scale „afectează integritatea UE” a făcut un apel la transparenţă prin întări-rea dispoziţiilor directivei și sancţionarea jurisdicţiilor care nu o respectă – abor-dare pe care CESE o va susţine în avizul său. (eb) ●

Locuri de muncă de calitate pentru tineri: cerem prea mult?

Paradisurile fi scale: se cere o acţiune energică din partea UE

Vineri, 20 aprilie, a avut loc o conferinţă comună, organizată de Observatorul Pieţei Forţei de Muncă al CESE și Foru-mul European al Tineretului (European Youth Forum). La conferinţă au partici-pat în jur de 200 de persoane, inclusiv

membri ai OPFM și reprezentanţi ai peste 90 de Consilii naţionale ale tinerilor, pre-cum și ai organizaţiilor neguvernamen-tale de tineret care constituie Forumul European al Tineretului. Conferinţa a  avut următoarea tematică: „Locuri de muncă de calitate pentru tineri: cerem prea mult?” A avut loc o dezba-tere activă între membrii OPFM și YFJ.

Aceasta a încercat să răspundă la între-barea privind modul în care tranziţiile pe piaţa muncii ar putea facilita intrarea tinerilor pe piaţa muncii. Aspectul a fost abordat din două perspective: diferitele modalităţi de preangajare, inclusiv sta-

giile și noile tipuri de contracte, precum și oportunităţile și riscurile pe care aces-tea le antrenează în rândul tinerilor. În cursul după-amiezii, Forumul European al Tineretului a folosit sala de ședinţe a CESE pentru desfășurarea ședinţei sale statutare, respectiv Consiliul Membri-lor. (mp) ●

Prima ediţie a concursului video organizat de CESE: un veritabil succes!Anul trecut, vicepreședinta CESE responsabilă cu comunicarea, dna Anna Maria Darmanin, a hotărât să lanseze un nou proiect destinat tinerilor europeni. Iniţiativa rezultată, concursul video al CESE „Europa, trecut în perspectivă” (EESC Video Challenge Europe Past Forward), a fost lansată la începutul anului curent și s-a încheiat cu succes după aproximativ trei luni, printr-o emoţionantă ceremonie de decernare a premiilor organizată la sediul CESE la 15 martie 2012.

Concursul a oferit tinerilor între 18 și 30 de ani posibilitatea de a arăta ce înseamnă Europa pentru ei, prin realizarea unor videoclipuri scurte de amator. Tinerilor li s-a solicitat să coreleze videoclipul cu anul 2012, Anul îmbătrânirii active și al solidarităţii între generaţii, și să aibă în vedere includerea în echipa de producţie a unei persoane dintr-o gene-raţie mai veche.

Dintre cele 67 de videoclipuri propuse, 43 s-au califi cat în etapa votu-lui public on-line (înregistrându−se aproape 7 800 de voturi), iar în etapa fi nală, un juriu compus din doi membri ai CESE (dna Marie Zvolská și dna Jane Morrice) și doi profesioniști din domeniul audiovizualului a selectat cele trei videoclipuri câștigătoare.

Concursul video „Europa, trecut în perspectivă” a folosit în mod activ mijloacele de comunicare socială pentru a intra în contact cu publicul european, atât cu tinerii, care au fost realizatorii videoclipu-rilor, cât și cu publicul larg, care le-a putut aprecia și vota clipurile. Dna Anna Maria Darmanin a fost extrem de mulţumită de rezultate.

După cum a subliniat în intervenţia sa adresată câștigătorilor: „Sunt încântată de participarea tinerilor ca voi la concursul video. Videoclipu-rile realizate de voi au fost de o calitate excelentă, iar mesajele lor ne-au dat speranţă în viitorul Europei. Vom repeta cu siguranţă această expe-rienţă și ne gândim deja la tematica viitoarei ediţii a concursului video!”

Proiectele câștigătoare

1. Videoclipul Zinnekes (Belgia) ilustrează în mod creativ diferite valori și convingeri prin intermediul unor cuvinte-cheie. El include instantanee cu oameni de pe stradă (tineri și bătrâni), evidenţiind valorile, ideile și principalele realizări europene. Din videoclip trans-pare cu putere sentimentul unei legături puternice și al apartenenţei la comunitate, iar principalul mesaj comunicat este de speranţă pentru Europa. Acestui proiect i-a fost decernat premiul întâi, în valoare de 5 000 de euro.

2. Videoclipul Barre Barreras (Spania) utilizează o abordare creativă și simbolică pentru a ilustra barierele și diferenţele din interiorul socie-tăţii europene. Videoclipul se servește de acţiuni simple care conferă o semnifi caţie simbolică mai largă numeroaselor probleme cu care s-a confruntat și continuă să se confrunte Europa. Prin imaginea liniilor de demarcaţie șterse, mesajul acestui videoclip este unul de speranţă și schimbări pozitive. Videoclipul a câștigat premiul al doilea, în valoare de 3 000 de euro, iar echipa a decis să doneze banii unei organizaţii caritative din Nicaragua.

3. It’s Our European Life (Ungaria) a câștigat premiul al treilea, în valoare de 2 000 de euro. Acest videoclip recurge la o recuzită familiară și ludică pentru realizarea unui clip optimist și dinamic. În cuprinsul videoclipului sunt comunicate valori europene, care arată clar ce repre-zintă Europa pentru tinerii realizatori. ●

Pentru informaţii suplimentare: http://www.eesc.europa.eu/video-challenge

Premiul I: Zinnekes (dacă Europa ar fi un cuvânt…) – Anke Harthoorn (http://vimeo.com/sinnekens/zinnekes)

Premiul II: Barre Barreras – Ana Zamorano Ruiz (http://vimeo.com/36721633)

Premiul III: Viaţa noastră europeană – Gergő Kalamár (http://www.youtube.com/watch?v=92FCelNC9Ks)

w

CESE info — 4 aprilie 2012

3

CESE dezbate reforma politicii în domeniul pescuitului

CESE a adoptat un aviz important cu privire la viitorul politicii comune în domeniul pescuitului (PCP). Raportorul, dl Gabriel Sarró Iparraguirre (Grupul „Activităţi diverse”, Spania), a declarat că „per ansamblu, Comitetul aprobă propunerea și obiectivele acesteia”. Cu toate acestea „există o serie de aspecte care ar putea fi îmbunătăţite”.

Comitetul sprijină propunerea de a stabili planuri multianuale pentru refacerea sau menţinerea stocu-rilor exploatate la sau peste nivelurile care asigură randamentul constant maxim începând cu anul 2015. Pe de altă parte, avizul adoptă o atitudine mai critică în ceea ce privește chestiunea capturilor aruncate înapoi în mare și cea a creării unei pieţe pentru drepturile de pescuit în rândul întreprinderilor private.

Avizul scoate în evidenţă lipsa de preocupare pentru dimensiunea socială și absenţa unor măsuri con-crete de îmbunătăţire a condiţiilor de muncă și de viaţă în rândul persoanelor care își asigură traiul din pescuit. În încheiere, documentul CESE insistă asupra creării unei trasabilităţi integrale din mare până la consumator (atât pentru produse din UE cât și pentru cele importate) și solicită Comisiei luarea unor măsuri care să protejeze produsele UE de concurenţa neloială. (rdr) ●

Erasmus pentru toţi

CESE a adoptat un aviz privind propunerea Comisiei de instituire, pentru perioada 2014-2020, a unui program unic pentru educaţie, formare, tineret și sport , intitulat Erasmus pentru toţi. CESE a subliniat că acest program ar trebui să fi e un instrument esenţial în consolidarea competenţelor cetăţenilor, să contribuie la combaterea nivelurilor ridicate ale șomajului în rândul tinerilor și să răspundă nevoii de forţă de muncă califi cată. Dna raportor Indrė Vareikytė (Grupul „Activităţi diverse”, Lituania) a apreciat creșterea semnifi cativă a bugetului destinat acestui program, dar și-a exprimat totodată îngrijorarea cu privire la faptul că din acesta lipsesc unele dintre acţiunile care în prezent funcţionează bine în cadrul programului „Tineretul în acţiune”, iar absenţa lor poate duce la un declin semnifi cativ al cooperării europene în domeniul tineretului. Printre alte observaţii, avizul CESE subliniază că, în vederea punerii în aplicare a principalelor obiective strategice ale UE, se impune urmărirea coerenţei învăţământului formal cu învăţarea non-formală și informală. De asemenea, observă că în cuprinsul propunerii nu li se acordă sufi cientă atenţie obiectivelor majore care pot fi atinse prin perfecţionarea competenţelor și a cunoștinţelor, cum ar fi dezvoltarea cetăţeniei active și a coeziunii sociale. (rdr) ●

Participarea societăţii civile la politicile de dezvoltare ale UE

În conformitate cu mandatul încredinţat CESE în cadrul Acordului de la Cotonou, activităţile internaţio-nale ale Comitetului au contribuit la recunoașterea dimensiunii instituţionale ale organizaţiilor societăţii civile (OSC) în domeniul politicii de cooperare. Avizul REX/349, elaborat de raportorul José María Zufi aur Narvaiza (Grupul „Lucrători”, Spania), pledează în favoarea unei cooperări mai strategice între instituţiile europene și OSC, în cadrul unei dialog politic, unor acorduri-cadru și unor mecanisme mai efi ciente de canalizare a fondurilor. (asp) ●

Probleme specifi ce cu care se confruntă insulele

Articolul 174 din TFUE recunoaște că regiunile insulare necesită o atenţie specială. Plecând de la această premisă de ordin juridic, CESE solicită, prin avizul său ECO/300 (raportor dl José María Espuny Moyano, Grupul „Angajatori”, Spania) să fi e continuate demersurile de elaborare a unei strategii adecvate pentru

a răspunde acestor necesităţi specifi ce. Recomandările propuse pornesc de la însăși defi niţia termenului de insulă, care trebuie îmbunătăţită pentru a corespunde mai bine noilor realităţi ale unei UE extinse, includ subiecte cum ar fi cheltuielile de transport, depopularea, modul specifi c de punere în aplicare a Strategiei Europa 2020 și creșterea economică durabilă. (asp) ●

CESE este hotărât să protejeze cetăţenii în schimburile comerciale transfrontaliere

Datorită succesului tot mai mare al pieţei interne, printre europeni au devenit tot mai populare tranzacţiile transfrontaliere (inclusiv achiziţiile online). Din acest motiv, CESE este hotărât să protejeze consumatorii atunci când aceștia achiziţionează mărfuri din străinătate și să creeze un sistem adecvat de asigurare a comerţului echitabil.

La sesiunea plenară din martie a CESE, membrii Comitetului au adoptat un pachet de avize privind protecţia consumatorilor, care cuprinde următoarele titluri: Program privind protecţia consumatorilor pentru perioada 2014-2020 (raportor Reine-Claude Mader, Grupul „Activităţi diverse”, Franţa), Soluţio-narea alternativă a litigiilor în materie de consum și Soluţionarea online a litigiilor în materie de consum (raportor Jorge Pegado Liz, Grupul „Activităţi diverse”, Portugalia).

În aceste trei avize, CESE propune „o abordare care să acorde prioritate consumatorului”, deoarece consumatorii puternici pot face din piaţa unică un adevărat succes. (ail) ●

IMM-urile și libera circulaţie a mărfurilor – eforturi în vederea realizării pieţei unice

În aceste vremuri de criză este absolut esenţial ca IMM-urile, principalul pilon al economiei UE, să fi e protejate. Cu avizul său pe tema programului „Competitivitatea IMM-urilor” (raportor dl Ronny Lannoo, Grupul „Activităţi diverse”, Belgia), Comitetul Economic și Social European dorește să garanteze IMM-urilor un acces adecvat la fi nanţare, sprijin și consultanţă în preocupările lor de a găsi noi pieţe și de a se adapta la noile cerinţe și standarde ale UE.

În aceeași ordine de idei, noul „Pachet Bunuri” va consolida supravegherea deplină a pieţei și va oferi un cadru comun pentru comercializarea produselor. Avizul CESE pe această temă (raportor Bernardo Hernández Bataller, Grupul „Activităţi diverse”, Spania) subliniază necesitatea de a îmbunătăţi coordonarea și a consolida activităţile de supraveghere ale pieţei, precum și de a defi ni natura și pragurile minime ale sancţiunilor care ar trebui să fi e integrate în legislaţia fi ecărui stat membru. În ceea ce privește protecţia juridică pe piaţa UE, ar trebui să se tindă spre un nou sistem de stabilire a originii și de trasabilitate a pro-duselor, pentru a îmbunătăţi astfel calitatea informaţiilor destinate consumatorilor. (ail) ●

Orizont 2020 – dincolo de cercetare și inovare

Orizont 2020 este instrumentul fi nanciar de punere în aplicare a Uniunii inovării, o iniţiativă emblematică a Strategiei Europa 2020, menită să asigure competitivitatea globală a Europei. Urmând să se desfășoare între 2014 și 2020 și benefi ciind de un buget de circa 80 de miliarde de euro, noul program de cercetare și inovare al UE se înscrie în tendinţa de a genera o nouă creștere economică și de a crea noi locuri de muncă în Europa, reunind toate fi nanţările existente prevăzute pentru cercetare și inovare.

Conform Avizului CESE privind programul Orizont 2020 (raportor: dl Gerd Wolf, Grupul „Activităţi diverse”, Germania), acest instrument fi nanciar ar trebui să ajute la crearea unor punţi între cercetare și piaţă. Cercetarea ar trebui să fi e strâns legată de creștere economică și de locurile de muncă, încurajând dezvoltarea de sinergii între universităţi, autorităţile publice și investitorii privaţi. În plus, CESE pune în evidenţă necesitatea de a se identifi ca posibilele incompatibilităţi dintre obiectivele unei politici de cerce-tare centrate pe știinţă și politicile industrială și în domeniul concurenţei favorabile inovării și de a se găsi soluţii potrivite în fi ecare caz. (ail) ●

Educaţia în domeniul energiei

Efi cienţa energetică, afl ată în centrul atenţiei Strategiei Europa 2020, va da un impuls puternic economiei actuale. Efectele combinate rezultate din punerea deplină în aplicare a măsurilor existente și a celor nou introduse vor genera an de an economii importante pentru gospodării, vor consolida competitivitatea industriei europene, vor crea noi locuri de muncă și vor reduce emisiile de gaze cu efect de seră.

Așa cum se arată și în Avizul privind efi cienţa energetică (raportor: dl Edgardo Iozia, Grupul „Lucrători”, Italia), CESE este ferm convins că educaţia joacă un rol esenţial în cadrul acestui proces și subliniază că „cea mai bună energie este cea economisită”, cu un efect considerabil în ceea ce privește economiile de energie. Un angajament comun la nivel european pentru defi nirea unei politici energetice durabile presupune atât existenţa unui cadru puternic și bine structurat și o aplicare întocmai, cât și, mai ales, o largă participare, înţelegere și acceptare din partea tuturor cetăţenilor statelor membre. (ail) ●

SESIUNEA PLENARĂ PE SCURT

Sesiunea plenară a CESE, martie 2012, cu Martin Schulz, președintele Parlamentului European

Indrė Vareikytė, membră a CESE

Bernardo Hernández Bataller membru al CESE

CESE info — 4 aprilie 2012

Pentru informații suplimentare: http://www.eesc.europa.eu/?i=portal.en.opinions

Redactor-șef:Karin Füssl (kf) Tomasz Jasiński – membru al CESE, reprezentant în Comitetul de redacţie (Grupul „Salariaţi”, PL)

La realizarea acestui număr

au contribuit:Alejandro Izquierdo Lopez (ail) Antonio Santamaria Pargada (asp) Catherine Cieczko (cc) Coralia Catana (cca) Eszter Balázs (eb) Makeda Peter (mp) Raff aele De Rose (rdr)

Coordonare generală:Nadja Kačičnik

Adresa:Comitetul Economic și Social EuropeanClădirea Jacques Delors99 Rue Belliard1040 Bruxelles/BrusselsBELGIQUE/BELGIËTel. +32 25469396 sau 5469586Fax +32 25469764Email: eescinfo@eesc.europa.eu Internet: http://www.eesc.europa.eu

CESE info se publică de nouă ori pe an, cu ocazia sesiunilor plenare ale CESE.

Versiunile tipărite ale CESE info în limbile engleză, franceză și germană sunt disponibile gratuit la serviciul de presă al Comitetului Economic şi Social European.

CESE info este disponibil şi în format PDF, în 22 de limbi, pe site-ul internet al Comitetului, la: http://www.eesc.europa.eu/?i=portal.en.eesc-info

CESE info nu reprezintă o transcriere ofi cială a dezbaterilor CESE; pentru aceasta, vă rugăm să consultaţi Jurnalul Ofi cial al Uniunii Europene sau celelalte publicaţii ale Comitetului.

Reproducerea este permisă cu condiţia menţionării CESE info ca sursă și a transmiterii unei copii editorului.

Tiraj: 15 500 exemplare.

Următorul număr: mai 2012

Europa ta, părerea ta! – 2012

Peste câteva zile, între 26 și 28 apri-lie, dna  Anna Maria Darmanin, vicepreședintă a CESE, va avea plă-cerea să fi e gazda elevilor care parti-cipă la a treia ediţie a evenimentului Europa ta, părerea ta! (YEYS!). Din 933 de candidaturi au fost selectate 27 de școli, câte una din fi ecare stat membru al UE. Trei elevi și un pro-fesor din fi ecare școală își vor repre-zenta ţara într-o sesiune plenară simulată; tema aleasă pentru acest an privește RIO+20. Evenimentul dă par-ticipanţilor posibilitatea să își exprime opiniile chiar în inima Europei și să exploreze și să descopere alte culturi, într-un mediu multicultural.

Karen Thomsen, o  profesoară a  școlii din Kiel care a  reprezentat Germania la ediţia precedentă, a sub-liniat importanţa implicării elevilor în activităţi internaţionale. Ea a men-ţionat provocările cu care ne con-fruntăm și a subliniat cât de difi cile sunt sarcinile care ne revin. Vorbind despre evenimentul YEYS!, a adăugat că „i-ar fi plăcut să participe din nou anul acesta”.

În calitatea sa de ambasadoare a proiectului YEYS!, dna Judy McKni-ght, membră a CESE, a declarat că evenimentul „captivează pe bună dreptate imaginaţia tinerilor și le dă posibilitatea să cunoască emoţiile și provocările lucrului împreună”, ca și

În curând la CESEZiua societăţii civile:

Democraţia în Europa: cum stăm? O perspectivă a societăţii civile

CESE și Grupul de legătură al CESE cu organizaţiile și reţelele societăţii civile organizează ediţia din acest an a Zilei societăţii civile, pe tema Democraţia în Europa: cum stăm? O perspectivă a  societăţii civile, care va avea loc marţi, 8 mai 2012, de la 9:30 la 17:30, la Bruxelles, la sediul CESE.

Această manifestare va aborda prin-cipalele probleme cu care se confruntă democraţia în Europa în contextul cri-zei fi nanciare, economice și sociale și va analiza în mod concret chestiunile democraţiei participative și dialogului civil. Se va pune accent pe practicile democratice și participative și pe rolul societăţii civile organizate în promo-varea interesului public, a implicării și a bunăstării cetăţenilor. Obiectivul conferinţei este de a se profi ta de oca-zia politică creată de criza actuală pen-tru a regândi principiile democratice care stau la baza construcţiei europene, astfel încât aceasta să răspundă mai bine aspiraţiilor cetăţenilor, prin apro-fundarea refl ecţiei asupra participării societăţii civile la elaborarea politicilor și la procesul decizional de la nivelul UE și de la nivel naţional. (mp) ●

Programul detaliat se află la adresa http://www.eesc.europa.eu/civilsocietyday2012

Dacă aveţi întrebări, vă rugăm să trimiteţi un e-mail la adresa: civilsocietyday2012@eesc.europa.eu

www.eesc.europa.e

u

2012Civil Society Day

2012

Democracy in Europe:Where do we stand? A civil society perspective

realităţile cetăţeniei europene, ofe-rindu-le în același timp o experienţă autentică despre cum se pot infl uenţa și modela politicile UE. Dna McKni-ght „este conștientă de rolul important ce revine Europei sociale” și sublini-ază „necesitatea de a da tinerilor posi-bilitatea de a decide și de a acţiona.” O altă membră a CESE – și fondatoare a proiectului YEYS! –,, dna Irini Pari, declară că „viitorul nostru este tine-retul” și continuă precizând: „Noi reprezentăm forţele economice și sociale ale celor 27 de state membre și, deși susţinem interese diverse, reușim să vorbim la unison și acesta este cel mai important mesaj pe care dorim să-l transmitem acestor tineri!”

Punând câteva întrebări elevilor participanţi la ediţia din acest an, a devenit evident că mulţi dintre ei împărtășesc puncte de vedere ase-mănătoare; așteaptă cu interes să-și împărtășească opiniile, să înveţe des-pre alte culturi și să intre în contact cu ele, descoperind și participând la lucrările instituţiilor UE, respectiv ale CESE. Nu numai că elevii sunt dornici să întâlnească și să schimbe idei cu alţi elevi, dar, așa cum observă Boancă Tudor din România, „sper să mă și simt foarte bine la Bruxelles, fi ind prima dată când ies din ţară”. Acest sentiment va fi fără îndoială împărtășit și de alţi elevi. Dimitar Stoynev din Bulgaria adaugă: „Văzând

mecanismul politic european, mă voi putea întoarce în ţară cu niște idei grozave!” Astfel de comentarii arată clar de ce este imperativ să existe ini-ţiative de tipul YEYS!

Dafni Prodromou din Cipru con-sideră că „tineretul ar trebui să aibă posibilitatea de a participa la dezba-

terile care le afectează viitorul.” Ea este „optimistă în privinţa viitorului Europei”, declarând: „îmi imaginez o Europă unită, în care oamenii vor munci împreună și vor fi capabili să respecte diferenţele naţionale”. Marie Claire Dalli din Malta precizează că „i-ar plăcea să vadă o  Europă mai unită, fără crize, confl icte și ură rasi-

ală. Mai sper ca Europa să-și trans-mită valorile mai departe, dincolo de graniţele sale, și să promoveze relaţiile internaţionale și pacea.” Duncan din Finlanda completează acest punct de vedere spunând că speră „să vadă Europa consolidându-și relaţiile cu naţiuni puternice, cum este China”. Vorbind despre CESE, Shaun Duncan

și Lumi Nurmi din Finlanda, printre alţii, sunt dornici să înţeleagă „ce face concret CESE în UE” și să vadă „dacă reușește să intervină în deciziile Uni-unii pentru a  le face să corespundă mai bine nevoilor societăţii civile”. În același sens, Tommi Salminen din Finlanda declară: „Sper și cred că vizita la CESE îmi va arăta că viitorul se afl ă pe mâini bune și competente”.

Proiectul YEYS! nu este axat numai pe muncă; este necesar ca acești tineri să trăiască o experienţă cât mai com-pletă. Unii dintre ei se gândesc la modul în care acest eveniment le va marca viaţa. Almudena Pascual Viñuales din Spania crede că „întâl-nirea de la CESE deschide porţile vii-torului”. Patricia, Matevž și Anja din Slovenia, ca mulţi alţi tineri, spun că vor „să arate că le pasă de ce se întâm-plă în Europa”. Vorbind despre viitor, Patrycja Sobka din Polonia declara că are în vedere „o mai bună cooperare între state în domeniile politic, econo-mic și cultural. Îmi doresc ca tinerii să aibă mai multe ocazii de a participa la viaţa Europei.”

„În Comitetul nostru, credem în Europa și ne străduim în fiecare zi să aducem Europa mai aproape de cetăţenii săi, de nevoile și așteptările lor”, spune dna Irini Pari. Într-adevăr, YEYS! are datele pentru a contribui la crearea unei punţi între UE și cetăţe-nii săi. (mp) ●

c.eu

QE

-AA

-12

-00

4-R

O-N

CESE info este disponibil și în format PDF, în 22 de limbi, pe site-ul internet al Comitetului: http://www.eesc.europa.eu/?i=portal.en.eesc-info

CESE info 4 aprilie 2012

te-ul inte