Isis

3
 Isis în afara Egiptului [modificare | modificare sursă]  În perioada egipteană târzie, I sis devine o divinitate dominantă în Eg ipt. Cultul său asimilează i ș câteva elemente din mitologia greacă i ș  mesopotamică, iar zei a este identificată ț cu frodita i ș   starte, două divinită i ale iu!irii. Ea a"unge să fie vene rată din ț  #u!ia pân ă or a ele ș maritime din $area $editerană. Cultul zei ei Isis a devenit din ce în c e mai proeminent în lumea elenist ică, începând din ultimele ț secolal III%lea î.&r., până când a fost interzis de cre tini ș  în secolul al 'I%lea d.&r . În ciuda popularită ii ț  în cre tere a ș  misterelor lui Isis, e(istă dovezi care sugerează că acest cult nu era prea !ine primit de clasele dominante de la )oma. )iturile sale erau considerate de împăratul  ugustus *pornografice* i capa!ile să distrugă moralitatea romanilor. ș +acitus  scrie că după asasinarea lui Iulius Caesar , a fost decis să se construiască un templu în onoarea zei ei Isis. ugustus a suspendat a cest plan i a încercat să%i readucă pe rom ani la ț ș divinită ile lor, care se aflau în deplină asociere cu institu iile statului. În cele din urmă, împăratul ț ț roman Caligula a a!andonat prude n a lui ugustus referitoare la divinită ile orient ale. În timpul ț ț domniei lui Caligula festivalul în cinstea zei ei Isis a fost st a!ilit la )oma. Conform lui ț  lavius -osepus, Caligula însu i s%a ini iat în misterele lui Isis i a par ticipa t la f estiv alele p e care le ș ț ș  înfiin ase. ț Iconografie[modificare | modificare sursă] /im!oluri[modificare | modificare sursă] 0atorită asocierii frecvente făcute î ntre noduri i puterea magică, unul din sim!olurile zei ei Isis a ș ț fost tiet/tyet  1însemnând bunăstare/via ă ț 2, cunoscut mai mult su! numele de #odul lui Isis. +3et se aseamănă destul de !ine cu un an4, diferen a fiind că !ra ele acest uia se îndoaie în "o s sugerâ nd ț ț pro!a!il ideea de via ă eternă, de regenerare i de î nviere. #odul lui Isis e ra adeseori f olosit ca o ț ș amuletă din lemn ro u, piatr ă sau sticlă în ri tualuirile funerare. ș /teaua /pica i ș  constela ia ț  ecioarei apăreau la o dată din an asociată cu recolta de cereale i cu ș zeii i zei ele fert ilită ii. 0e aceea ele au devenit sim!oluri ale zei ei ș ț ț ț  &ator  i mai apoi ale lui Isis. ș 5ei a Isis a asimilat%o de asem enea pe ț  /opdet, divinitatea stelei  /irius, după ce /opdet a fost considerată o ze i ă a fert ilită ii i identificată cu &ator. ț ț ș  tri!ute[modificare | modificare sursă]

description

...

Transcript of Isis

Isis n afara Egiptului[modificare|modificare surs]n perioada egiptean trzie, Isis devine o divinitate dominant n Egipt. Cultul su asimileaz i cteva elemente dinmitologia greacimesopotamic, iar zeia este identificat cuAfroditaiAstarte, dou diviniti ale iubirii. Ea ajunge s fie venerat dinNubiapn oraele maritime dinMarea Mediteran.Cultul zeiei Isis a devenit din ce n ce mai proeminent n lumea elenistic, ncepnd din ultimele secolal III-lea .Hr., pn cnd a fost interzis decretinin secolul al VI-lea d.Hr. n ciuda popularitii n cretere amisterelor lui Isis, exist dovezi care sugereaz c acest cult nu era prea bine primit de clasele dominante de laRoma. Riturile sale erau considerate de mpratulAugustus"pornografice" i capabile s distrug moralitatea romanilor.Tacitusscrie c dup asasinarea luiIulius Caesar, a fost decis s se construiasc un templu n onoarea zeiei Isis. Augustus a suspendat acest plan i a ncercat s-i readuc pe romani la divinitile lor, care se aflau n deplin asociere cu instituiile statului. n cele din urm, mpratul romanCaligulaa abandonat prudena lui Augustus referitoare la divinitile orientale. n timpul domniei luiCaligulafestivalul n cinstea zeiei Isis a fost stabilit la Roma. Conform luiFlavius Josephus, Caligula nsui s-a iniiat n misterele lui Isis i a participat la festivalele pe care le nfiinase.Iconografie[modificare|modificare surs]Simboluri[modificare|modificare surs]Datorit asocierii frecvente fcute ntre noduri i puterea magic, unul din simbolurile zeiei Isis a fosttiet/tyet(nsemnndbunstare/via), cunoscut mai mult sub numele de Nodul lui Isis. Tyet se aseamn destul de bine cu unankh, diferena fiind c braele acestuia se ndoaie n jos sugernd probabil ideea de via etern, de regenerare i de nviere. Nodul lui Isis era adeseori folosit ca o amulet din lemn rou, piatr sau sticl n ritualuirile funerare.SteauaSpicaiconstelaiaFecioareiapreau la o dat din an asociat cu recolta de cereale i cu zeii i zeiele fertilitii. De aceea ele au devenit simboluri ale zeieiHathori mai apoi ale lui Isis. Zeia Isis a asimilat-o de asemenea peSopdet, divinitatea steleiSirius, dup ce Sopdet a fost considerat o zei a fertilitii i identificat cu Hathor.Atribute[modificare|modificare surs]nCartea Morilor, Isis este "cea care d natere cerului i pmntului, cea care i cunoate pe orfani i pe vduve, cea care caut dreptate pentru cel srac i adpost pentru cel slab". Alte titluri ale lui Isis sunt "Regina Cerurilor", "Mama zeilor", "Cea care reprezint totul", "Zeia lanurilor verzi", "Cea strlucitoare pe cer", "Steaua Mrilor", "Marea doamn a magiei", "Zeia magiei, fertilitii, naturii, maternitii i a lumii subterane", "Dttoarea celest a luminii", "Stpna cuvintelor dttoare de putere", etc.nfiare[modificare|modificare surs]

Isis cu coarne de vac i disc solar, inndu-l n brae peHorus(Perioada trzie a Egiptului Antic)nart, Isis este nfiat ca o femeie mbrcat cu o rochie lung i ncoronat cu semnul hieroglific pentru tron. Uneori ea ine unlotus. Isis apare cteodat i cu nite aripi desfcute deasupra i n jurul luiOsiris, ca i cum ar vrea s i nclzeasc i s i protejeze trupul. Din acest punct de vedere, Isis se aseamnn foarte bine cu zeiaMat, diferena fiind c Mat poart pe cap o pan destru, iar Isis simbolul tronului regal. Dup asimilarea lui Hathor, podoaba capului se schimb coroana fiind nlocuit cu dou coarne devacntre care se afl discul solar. Isis este astfel uneori simbolizat de o vac sau de capul unei vaci. De multe ori, Isis apare mpreun cu fiul ei,Horussau, sub form de uliu, deasupra corpului lui Osiris. Fiind i o zei a cerului, Isis este reprezentat stnd pe o jumtate din lun, simbol al luminii nocturne.Isis ine n mn simbolul vieii,ankh, dar poate avea i unul din obiectele specifice zeiei Hathor, cum ar fisistrum-ul sacru (un fel de instrument muzical) i colierulmenataductor de belug i fertilitate.