7/24/2019 ISDR Curs V

1/4

30.10.2014

ISDR curs V

Incheierea procesului etnogenezei romanesti in scolul VIII a dus la afirmarea

poporului roman ca un popor cu o identitate proprie care a folosit apelati!ul romani pentru ase desmena apelati! "ustificat atat prin traditia colonistilor romani cat si a autohtonilor geto#

daci ca locuitori ai unor teritorii care au facut parte din teritoriul roman. $cest apelati! a fost

folosit nu numai de poporl roman ci si de popoarele !ecine ceea ce inseamna o recunoastere

implicita a originii romane a poporului roman. $sa cum romanii si#au afirmat identitatea dpd!

etnic si ling!istic tot asa ei si#au afirmat identitatea si dpd! religios ca un popor crestin

ortodo% diferentiindu#se de popoarele !ecine catolice sau pagane. &oporul roman s#a nascut

crestin caci procesul de crestinare a fost o componenta a etnigenezei romanesti.

In perioada feudalismului timpuriu 'sec I( (IV) putem o*ser!a la ni!elul o*stilor

satesti sau teritoriale o serie de transformari determinate de dez!oltarea fortelor de productie

transformari ce au !izat inlocuirea sistemului egalitatii dintre mem*rii o*stei cu o stratificare

economica si sociala de tip feudal. $ceasta stratificare economica si sociala a dus la formareaclaselor si a categoriilor sociale tipice feudalismului. $stefel din randurile mem*rilor o*stei

dar mai ales dintre alesii o*stei s#au ridicat anumite elemente care au acaparat terenurile

o*stei su* ordo mundo si de!enind astfel aristrocratia in formare si consitutind em*rionul

urmatoarei clase sociale.

+a polul opus se afla taranimea dependenta alfata in raport de su*ordonare. ,%istenta

acestei stratificari sociale tipice feudalismului este do!edita prin unul dintre cele mai

importante documente pentru romani- Diploma a!alerilor Ioaniti iunie 124/ emisa de

regele ella al ngariei. In cadrul acestui document se face !or*ire despre marii proprietari

de pamanturi adica no*ilii feudali denumiti ma"ores terre 'mai marii pamantului). Diploma

face referire la rusticii !alahi sau taranii dependenti. De asemenea sunt ilustrate si raporturile

de su*ordonare dintre taranimea dependenta si no*ilii feudali. Se precizeaza in acest sens

faptul ca taranii dependenti datoreaza no*ililor feudali !enituri '*ani) foloase '*unuri) si

slu"*e 'munca) adica cele 3 forme ale arendei de tip feudal.

Inca din sec I( pe intregul teritoriu locuit de romani se contureaza conte%tul istoric si

social pe care se formeaza formatiunile de tip feudal. $ceste formatiuni prestatale sunt

desemnate prin termeni generici de tara sau campul#lung care anterior desemnau uniunile de

o*sti sau confederatiile de o*sti. 'lim*a romana este singura lim*a de origine romanica in

care latinescul terra a patrus cu sensul de organizare politica iar nu cu sensul material de

pamant5 pentru sensul material a!em cu!antul pamant care !ine de la latinescu

pa!imentum 6 care acopera). 7ermenul generic de tara e completat cu alti termeni care

identifica diferitele formatiuni prestatale. $!em in !edere 3 criterii-1 criteriul geografic- 7ara 8ategului sau 7ara 9agarasului

2 criteriul etnic- 7erra Vlahorum 6 7ara Vlahilor

3 criteriul etnico#geografic- 7ara rotnicilor

4 criteriul persoanei conducatorului- 7ara lui +ito!oi :elu :lad.

9iecare dintre aceste criterii are o anumita seminficatie. $stfel denumirile tarilor care

contin termeni toponimici sau hidronimici atesta !echimea si continuitatea poporului roman in

aceasta zona. Denumirile cu caracter etnic arata ca popoarele !ecine recunosc identitatea

proprie a poporului roman nascut in urma procesului etnogenezei. Denumirile care fac

referire la persoana conducatorului sunt de asemena seminificati!e deoarece ne arata trecerea

de la o forma de organizare la alta adica de la uniuni de o*sti la organizare politica.$u patruns in lim*a romana si 2 du*lete straine- cnezat de sorginte germana si

7/24/2019 ISDR Curs V

2/4

!oie!odat de sorginte sla!a. +egat de acest aspect de e%istenta acestor du*lete unii autori au

considerat ca institutia cnezatului si a !oie!odatului sunt preluate din dreptul german si sla!

adica nu ar fi insitutii originale romanesti dar daca analizam aceste institutii pe planul

continutului lor iar nu su* aspect pur formal a"ungem la o concluzie diferita. In ierharhia

feudala sla!a termenul de cneaz e sinonim cu termenul de principe din ierarhia feudala

germana iar !oie!odul este echi!alentul ducelui din dreptul german. Voie!odul e su*ordonatcneazului asa cum ducele e su*ordonat principelui. ;u are atri*utiuni "udecatoresti< In

ierarhia feudala romaneasca !oi!odul e mai mare peste o confederatie de cnezi si continua pe

un plan superior e%ercitarea unor atri*utiuni "udecatoresti ale "uzilor si cnezilor. 7oate aceste

formatiuni prestatale romanesti sunt !erita*ile state in miniatura pentru ca dispun de un

aparat politico#administrati! si militar corespunzator realizarii functiilor lor interna si e%terna.

9unctia interna 6 tinerea in ascultare a taranului dependent si prote"area pri!ilegiilor

feudale.

9unctia e%terna 6 apararea impotri!a atacurilor popoarelor straine.

Indicii cu pri!ire la e%istenta unui aparat militar aflat la dispozitia acestor formatiuni

e%ista tot in Diploma care ne arata ca ele dispuneau de un aparatus *elicus. 7ot legat de

functia e%terna initial era sla* dez!oltata pentru ca formatiunile nu dispuneau de resurseleeconomice si militare necesare pentru a se apara impotri!a pericolului e%tern. a urmare

pentru a putea respinge si a se opune aceste agresiuni initial conducatorii formatiunilor se

aflau in stare de !asalitate fata de feudalii straini in schim*ul unor prestatii se *ucurau de

ocrotirea feudalilor straini care dispuneau de resurse militare superioare.

atre sfarsitul sec (III si inceputul sec (IV pe fondul dezol!atarii fortelor de

productie aceste formatiuni isi sporesc puterea economica si militara iar feudalii romani !or

sa isi asigure e%clusi!itatea e%ploatarii domeniilor lor. +a randul sau taranimea atat li*era

cat si dependeta suporta cu greu aceasta du*la e%ploatare astfel ca a spri"init rasa

conducatoare in demersurile sale de o*tine a neatarnari. 9eudalii romani si#au primit feudele

au renuntat la o parte din pri!ilegii in fa!oarea unuia dintre ei 'desemnat mare !oie!od si

domn). ;u putem accepta teoriile formulate in literatura de specialitate relati!e la formarea

statelor feudale romanesti de sine statatoare teorii care atri*uie intemeierea acestora fie unei

inter!entii e%terne 'descalecat) fie unor factori interni 'in realitate nu sunt determinat). el

care a com*atut teoria descalecatului a fost marele istoric ;icolae alcescu care a arata faptul

ca niste stapani pe state atat de mici nu puteau a!ea destula putere pentru a putea cumprinde...

alcescu sustinea ca feudalitatea nu putea fi introdusa in 7.R si =oldo!a cu acesti domni. a

atare intemeierea statelor feudale romanesti de sine statatoare este rezultatul unui proces

intern de feudalizare.

Formarea dreptului feudal nescris.

Legea Tarii.

unoastem faptul ca in epoca o*stii arhaice la ni!elul o*stilor e%ista un sistem de

norme de conduita care reglementau relatiile sociale insa fara caracter "uridic fiind respectate

si aplicate de *una!oie de mem*rii o*stilor pentru ca reprezentau interesele comune. $ceste

norme nu erau dotate cu sanctiune statala ci cu una o*steasca.

In paralel cu formarea relatiilor de productie de tip feudal asistam la un proces de

transformare a acestor norme in !erita*ile norma "uridice din simple norme de conduita.

onditii pentru indeplinirea acestei transformari- do*andirea de catre normele de conduita a

unui continut de clasa si inzestrarea acestor norme cu o sanctiune specifica statala asigurata

prin aparatul coercti! al statului.

=odul de formare a dreptului nostru feudal nescris sau a +egii 7arii s#a realizat pedoua cai- "uridicizarii unor norme de conduita de la ni!elul o*stei prin dotarea lor cu

7/24/2019 ISDR Curs V

3/4

sanctiune statala5 aparitia unor norme noi corespunzatoare noilor relatii de productie de tip

feudal norme care se !or amplifica si di!ersifica dupa formarea statelor feudale romanesti de

sine statatoare in epoca feudalismului dez!oltat.

In legatura cu prima categorie de norme cele sanctionate de stat ;icolae Iorga afirma

ca ele reprezinta dreptul popular propriu comunitatilor satesti li*ere. Referitor la cea de#a

doua categorie de norme ele reglementau cu precadere pri!ilegiile no*ilimii5 o*ligatiiletaranilor fata de no*ili5 sistemul relatiilor de !asalitate dar si normele nascute in legatura cu

insitutia cnezatului care a!ea caracter ereditar ulterior electi! si in final caracterul electi!o#

ereditar al insitutiei !oie!odatului.

In ceea ce pri!este forma normelor "uridice ale legii tarii ele erau cutume sau o*iceiuri

"uridice pe care antemir le definea prin sintagma "us non scriptum. unoasterea +egii 7arii

adica a dreptului nostru feudal nescris e posi*ila pe *aza unor documente scrise atat interne

cat si e%terne care dateaza din perioada in care +egea a fost in !igoare. Documentele interne

pe *aza carora cunoastem +egea sunt in principal hrisoa!ele domnesti adica acte emise de

cancelaria romaneasca cu pri!ire la aplicarea normelor din +egea 7arii in cazuri concrete.

Documentele e%terne sunt cele care emana de la cancelariile straine ele desemneaza dreptulnostru feudal nescirs a!and in !edere caracterul etnic 'aceste documente pri!esc dreptul

nostru feudal nescris ca pe un drept personal pentru ca atunci cand se refera la +egea 7arii

strainii folosesc sintagme precum- zacon *lasci5 !olos>i zacon5 "us !alahicum). Spre deose*ire

de straini romanii isi desemnau dreptul national ca pe un drept real imo*iliar. In sintagma

+egea 7arii am*ii termeni sunt de sorginte latina insa este de o*ser!at ca cu!antul lege nu

!ine de la latinescul le% care insemna drept scris. a atare +egea 7arii !ine de la latinescul

re ligo.

+egea 7arii inseamna sistemul de drept al unei organizatii politice. De aceea nu e

indicat sa folosim termenul de "us !alahicum pentru a desemna +egea 7arii caci aceasta

perspecti!a personala e proprie strainilor.

+egat de constituirea dreptul feudal nescris o*ser!am un proces istoric care a cuprins

3 etape-

1 ,tapa o*stei arhaice la ni!elul careia e%istau norme de conduita fara caracter "uridic

dez!oltate si aplicate in perioada sec IV VIII.

2 ,tapa feudalismului timpuriu cuprinsa intre sec I( (IV cand asistam la

"uridicizarea unora dintre aceste norme de conduita si la aparitia unui nou tip de norme

"uridice corespunzatoare realitatilor lumii feudale.

3 ,tapa feudalismului dez!oltat de*uteaza din sec (IV dupa intemeiera statelor feudale

romanesti de sine statatoare. Dupa intemeierea acestor state incepe si un proces de codificare

a unor o*iceiuri sau adoptarea unor norme noi pornind de la iz!oare *izantine. $tat in timpul

aplicarii acestor legiuri dar si mai tarziu +egea 7arii ramane pana la finalul feudalismuluidreptul comun in toate materiile adica era norma generala. a atare in cazul in care pra!ilele

erau lacunare se aplicau dispozitiile +egii 7arii care era un sistem de drept complet caci

continea atat norme de drept pu*lic cat si norme de drept pri!at.

7rasaturile +egii 7arii-

aracter unitar # folosim o singura sintagma pentur a desemna dreptul nostru

o*isnuielnic drept acelasi drept aplica*il in toate teritoriile locuite de romani. aracterul

unitar reprezinta consecinta fireasca a unitatii de neam si lim*a a poporului roman. $cest

caracter unitar s#a pastrat si s#a desa!arsit dupa intemeierea statelor feudale romanesti de sine

statoare.

aracter teritorial sau imo*iliar in antiteza dreptul popoarelor migratoare si !ecine

este un drept personal pentru ca nu *eneficiau de factorul continuitatii specific poporului

7/24/2019 ISDR Curs V

4/4

roman. Dreptul nostru national are un caracter teritorial ce rezulta din chiar denumirea sa

adica legea unui teritoriu organizat din punct de !edere politic ceea ce atesta caracterul

sedentar al poporului roman spre deose*ire de popoarele migratoare. onsecinta imediata a

acestei trasaturi fundamentale e aceea ca insitutia proprietatii si cu precadere institutia

proprietatii pamantului reprezinta insitutia fundamentala a +egii 7arii caci proprietatea

funciara era foarte amanuntit si riguros reglementata. reatia originala a poporului roman iz!orata din conditiile de e%istenta ale acestuita

precum si din forma specifica de organizare sociala a sa.

Influentele straine asupra institutiilor "uridice romanesti s#au e%ercitat doar pe plan

formal adica la aspectele terminologice. Influentele nu au afectat in niciun fel fondul

insitutiilor. $sistam la preluarea in cadrul terminologiei "uridice romanesti a unor du*lete de

sorginte sla!a sau germanica care nu fac decat sa se alature termenilor originali care sunt fiede sorginte latina fie de sorginte traca.