Definitie: - prin luxatie intelegem pierderea permanenta a raporturilor dintre extremitatile osoase care participa la formarea unei articulatii

- complete - incomplete

- insotita frecvent de leziuni asociate

In articulatiile tip sindesmoza ( glezna ) = diastazis tip diartroza ( simfiza pubiana ) = disjunctie tip sinartroza ( suturile oaselor craniene ) = diastazis

Clasificare: 1. posttraumatice2. posttraumatice neglijate - înveterate : cand reducerea a fost amanata

- ireductibile : cand reducerea nu mai poate fi facuta decat chirurgical - incoercibile : cand s-a pierdut dreptul de domiciliu - recidivante ( habituale ) cand se repeta dupa traumatisme minime sau se reduc la fel de usor cum s-au produs

3. ce apar in contextul unor afectiuni : - congenitale : apar in urma malformatiilor suprafetelor articulare ( luxatia congenitala de sold )

- inflamatorii, infectioase,tbc, poliomielita

Mecanismul de producere: - direct - indirect= se produce o bresa capsulara prin care extremitatea articulara paraseste articulatia,

apoi intervine contractura musculara

Anatomie patologica: -capsula se rupe longitudinal , paralel cu directia osului lezat -sinoviala se rupe in acelasi loc cu capsula - hemartroza -ligamentele sunt smulse, rupte , dilacerate -ligamente puternice rezistente ( lg Bertin la sold ) pot impune o atitudine

vicioasa caracteristica membrului luxat -epifizele prezinta leziuni discrete : smulgeri osoase ,fracturi parcelare, fisuri

osteocartilaginoase -alte leziuni: smulgeri , dezinsertii si luxatii ale tendoanelor periarticulare,

compresiuni vasculare, nervoase, luxatii deschise, devitalizari tegumentare

Simptomatologie: - durere = violenta, socogena - impotenta functionala = poate fi totala

Semne clinice: - atitudinea vicioasa a membrului luxat - deformarea regiunii = pierderea reliefului normal si a pozitiei

relative a reperelor osoase

! examenul clinic al unei luxatii trebuie sa se sfarseasca cu cercetarea prezentei complicatiilor vasculo-nervoase si daca exista trebuie aduse la cunostiinta pacientului

Examenul radiologic: - stabileste diagnosticul - stabileste prezenta fracturilor asociate

- intotdeauna se efectueaza inainte de reducerea luxatiei

Tratament : 1. reducerea de urgenta a luxatiei - sub anestezie - epifiza luxata trebuie sa

parcurga drumul invers al luxatiei - posibilele leziuni vasculo-nervoase

asociate trebuiesc cautate inainte de efectuarea reducerii

- in caz de imposibilitate de reducere se intervine chirurgical = reducere sangeranda

2. imobilizare ( mentinerea reducerii ) 3. recuperare functionala : incepe precoce- contractii izometrice

! Reducerea tardiva - modalitati de abordare

Se clasifica in functie de gradul leziunii ligamentelor acromioclavicular si coracoclavicular

! Tipurile IV si VI sunt foarte rare (<1%) si necesita reducere deschisa

LUXATIILE SCAPULO-HUMERALE VARIETATI CLINICE :

Luxatiile antero-interne = cele mai frecvente (95%) - subcoracoidiana - extracoracoidiana = foarte rara

- intracoracoidiana - subclaviculara = rara - intratoracica = exceptional de rara- capul humeral intra in torace

prin fracturarea coastelor C 3 sau C 4

Luxatiile posterioare – bratul in rotatie internaLuxatiile antero inferioare ( luxatia erecta )- humerusul in abductie in catargLuxatiile superioare - in fracturile de acromion sau coracoida

-lux antero-interna- -lux posterioara- -lux antero-inferioara-

SIMPTOMATOLOGIE : - durere + impotenta functionala- luxatia antero-interna – antebratul flectat sustinut cu mana controlaterala

- impotenta functionala aproape totala - inspectie – umar cu aspect de epolet, relieful deltoidului

fiind coborat brusc prin lipsa capului in cavitatea glenoida si reliefarea sub m.pectoral infosa subclaviculara

- bratul – scurtat aparent, rotat extern cu cotul in abductie - semnul Berger =semnul abductiei elastice – la incercarea

de a apropia bratul de corp acesta revine in abd - palpare –lipsa capului humeral in cav glenoida

- luxatia posterioara – durerile sunt accentuate, semnele clinice sunt sterse, forma umarului pare nemodificata-luxatia reusind sa ramana neobservata

- semnele principale : ireductibilitatea rotatiei interne palparea capului sub unghiul

acromionului Rx f+pEx neurologic

COMPLICATII : - osoase – fracturi-luxatii - vasculare - nervoase - ruptura tendonului lung al bicepsului

- luxatia recidivanta

- instabilitatea anterioara a umarului

TRATAMENT = reducerea ortopedica ce trebuie practicata de urgenta +/- anestezie

! Toate metodele de reducere sunt urmate de imobilizare

! Se urmareste paralizia n.axilar cu pierderea functiilor deltoidului – fizioterapie etc

- daca dupa 6 sapt nu sunt semne de revenire se practica teste de conductibilitate

-posterioare – cele mai frecvente – posteroexterne / posterointerne-anterioare-laterale-mediale-divergente

Tratament: - reducere sub anestezie, urmata de imobilizare in atela gipsata posterioara, cu cotul in flexiune la 90grd, timp de 2 saptamani

- daca nu se reuseste reducerea ortopedica se practica reducerea sangeranda

Luxatia metacarpo-falangiana a policelui

DEFINITIE : luxatiile traumatice ale soldului sunt definite de pierderea completa a relatiilor normale dintre capul femural si cotil, raporturi stranse atat din punct de vedere anatomic cat si biomecanic

Articulatie - de tip sferoidal = enartroza - cu conducere ligamentara - 3 grade de miscare – flexie / extensie - abductie / adductie - rotatie interna / externa

Stabilitatea articulatiei soldului – factori ososi = configuratia extremitatilor osoase - factori capsulo-ligamentari - factori musculari

Capul femural = 2/3 dintr-o sfera – imperfecta, avand mai multe diametre

Capul femural si acetabulul sunt unite de o capsula intarita de ligamente foarte rezistente la tractiune : - lg ilio-femural ( Bertin - Bigelow ) = Y (cel mai puternic din organism rezista la 3-5 / 6 kN)- lg pubo-femural- lg ischio-femural- lg inelar ( zona orbiclaris )- lg rotund = intraarticular

ETIOLOGIA LUXATIEI TRAUMATICE - totdeauna consecutiva unui traumatism violent

MECANISM DE PRODUCERE

CLASIFICARE - numai dupa ruptura lg rotund - functie de pozitia pe care o ocupa capul femural luxat : 1. luxatii posterioare = cele mai frecvente – inalte = iliace - jose = ischiatice 2. luxatii anterioare – inalte = ilio-pubiana - joase = obturatorie

- leziuni asociate = frecvente- osoase = fracturi ale sprancenei posterioare, femur( cap, col, masiv

trohanterian sau diafiza )- leziuni parti moi ( mm.crural,gemeni,tendonul obturatorului int )- leziuni sciatic

SIMPTOMATOLOGIE - subiectiv = dureri vii, impotenta functionala- obiectiv = atitudine vicioasa functie de forma anatomo-patologica

-deformarea tipica- - Rx AP- -capul fem superior de acetabul, femur rotat ext

si in add

- mb. inf – flexie 90 grd + rotatie interna + adductie- capul femural se palpeaza deasupra si inapoia ischionului- scurtarea poate atinge 3-5 cm ( se flecteza coapsa sanatoasa pe bazin )- miscarile de abductie si rotatie externa imposibile

(8) – luxatia anterioara inalta -luxatia anterioara inalta-

(9) – femurul este rotat extern

COMPLICATII : - imediate – compresiuni/elongatii nervoase, compresiuni vasculare, fracturi asociate

- tardive – necroza aseptica de cap femural (cea mai frecventa), coxartoza, sold instabil

TRATAMENT : – de urgenta, frecventa complicatiilor tardive creste proportional cu intarzierea

reducerii luxatiei - pentru reducerea oricarei varietati de luxatie a soldului trebuie sa se imprime

capului femural un drum invers celui parcurs in cursul traumatismului

- reducerea se practica sub anestezie – generala sau rahidiana- dupa reducerea luxatiei si controlul Rx se recomanda tractiune continua sau

imobilizare in aparat gipsat 3-4 saptamani

! Luxatiile asociate cu fracturi de cotil

Metode de reduceri al luxatiilor – anterioare - posterioare

1. decubit dorsal

2. bazin imobilizat fixat apasand pe spinele anterosuperioare

1. se flecteaza gamba pe coapsa la 90grd2. Se flecteaza coapsa pe bazin la 90 grd, 3. Corectandu-se adductia si rotatia interna- cand se simte capul femural sub acetabul se

flexeaza si se ridica genuchiul, se aude un zgomot de resort caracteristic

1. In decubit dorsal se practica flexie maxima a soldului 2. abductie

3. rotatie externa 4. extensie graduala 5. rotatie in pozitie

normala

1. pacient asezat in pronatie, cu partea terminala a mesei de reducere scoasa 2. membul neafectat sustinut de asistent3. pelvisul fiind la marginea mesei4. gamba este flectata pe coapsa si membrul inf este tinut de glezna in pozitie neutra5. reducerea se obtine apasand pe capul femural,6. Daca nu exista fractura de femur asociata , reducerea se obtine prin aplicarea unei presiuni

pe partea superioara si posterioara a gambei, imediat sub genunchi

- pacientul in decubit dorsal cu bazinul fixat de asistent1. Se flexeaza soldul 2. Se corecteaza abductia si rotatia externa convertindu-se in luxatie posterioara, apoi se

ridica capul femural in acetabul

- se practica in cazurile dificile- circumductia bazinului trece prin urmatoarele faze

1. sold flexie maxima2. adductia soldului 3. rotatie interna4. extensie 5. aducere in pozitia neutra

Reducerea luxatiei de genunchi

Luxatie anterioara

! Asociate frecvent cu complicatii vasculare/nervoase

- anterioare- posterioare- laterale- mixte

- Luxatia peritalara -

1. Luxatia:A. reprezinta o leziune incompleta cu pastrarea contactului dintre doua suprafete articulareB. este insotita frecvent de leziuni asociateC. nu este insotita de atitudinea vicioasa a membrului afectatD. nu trebuie intotdeauna sa fie insotita de examinarea radiologica pentru ca examenul clinic este patognomonicE. este insotita uneori de leziuni vasculo-nervoase care trebuiesc cautate amanuntit inainte de reducere

2. Semnele clinice de certitudine caracteristice unei luxatii sunt:A. Pierderea reliefului normal si a pozitiei relative a reperelor osoaseB. Miscarea articulara este prezenta in majoritatea cazurilor , mobilitatea activa si pasiva fiind pastrateC. Leziunile asociate nefiind frecvente, nu trebuiesc cautate inainte de manevrele de reducere.

3. Despre luxatia de cot sunt adevarate urmatoarele afirmatii:A. Incidenta maxima este la copii sub 10 ani si la adultii activiB. Majoritatea luxatiilor sunt anterioareC. Majoritatea luxatiilor sunt posterioareD. Manevrele de reducere se pot efectua de mai multe ori si cu toata energia pentru a debloca olecranul de paletaE. Osificarile heterotopice sunt o complicatie rara si reversibila

INTREBARI:

4. Tratamentul luxatiei de cot are urmatoarele etape:A. Manevrele de reducere se pot incepe si inainte de cautarea unei eventuale leziuni vasculo-nervoase, pozitia de luxatie fiind foarte dureroasaB. Pulsul prezent la a.radiala arata ca membrul superior este compensat si nu mai este necesara monitorizarea ulterioaraC. Daca luxatia este insotita de durere in repaus sau la extensia pasiva a degetelor se pot administra antalgice majore pentru ca prezenta pulsului este un argument suficient pentru perfuzia adecvata a antebratuluiD. Durerea in repaus sau la extensia pasiva, lenta a degetelor este uneori cel mai important argument precoce al unui eventual sindrom de compartimentE. Fasciotomia este rareori indicata pentru ca este urmata de cicatrici cheloide retractile

5. Despre luxatia de umar sunt adevarate urmatoarele afirmatii:A. Recidiva este foarte rara, existand mecanisme de contentie active si pasive, musculare si ligamentareB. Capul humeral se deplaseaza cel mai frecvent anterior de glena unde se formeaza punga subscapulara dupa detasarea labrumului si capsuleiC. Cea mai frecventa este varianta anterioara si intern de procesul coracoidD. Mecanismul de producere este frecvent direct prin actiune direct pe umarE. atitudinea “umila” este cu bratul lipit de trunchi si in rotatie interna maximala

6. Complicatiile luxatiei de umar sunt:A. Fracturile asociate sunt foarte rareB. Leziuni vasculo-nervoaseC. Aparitia unui sant la nivelul capului humeral (leziunea Hill-Sachs)D. Luxatia recidivanta E. Instabilitatea anterioara a umarului

7. Despre manevrele de reducere ale luxatiei de umar sunt adevarate:A. Reducerea ortopedica se realizeaza cat mai rapid si cu manevre cat mai blandeB. Manevra hipocratica consta in tractiunea membrului superior cu un calcai in axila si accentuarea pozitiei vicioase C. Manevrele de reducere sunt cunoscute inca din antichitateD. Manevrele constau, in general, in deplasarea membrului superior in sens opus pozitiei vicioase in care se afla;E. Reducerea chirurgicala este aproape intotdeauna necesara pentru ca exista interpozitie de tesuturi moi.

8. Despre luxatia de sold sunt adevarate urmatoarele afirmatii:A. Cea mai frecventa este varietatea anterioaraB. Necroza de cap femural este frecventa, vascularizatia fiind de tip terminal la acest nivelC. Fracturile asociate sunt rare, luxatia producandu-se intotdeauna in pozitia vulnerabila in care congruenta articulara este minimaD. Cel mai frecvent mecanism de producere este prin accident de sportE. Elongatia de nerv sciatic este regula in varietatea anterioara

9. Atitudinea vicioasa a membrului inferior in varietatea posterioara a luxatiei de sold este:A. rotatie interna, extensie, abductieB. rotatie externa, adductie, flexieC. rotatie interna, flexie, adductieD. rotatie externa, adductie, extensieE. rotatie interna, extensie, adductie

10. Atitudinea vicioasa a membrului inferior in varietatea anterioara a luxatiei de sold este:A. rotatie interna, extensie, abductieB. rotatie externa, abductie, flexieC. rotatie interna, flexie, adductieD. rotatie externa, adductie, extensieE. rotatie interna, extensie, adductie

Raspunsuri corecte:1. B, E2. A3. C4. D5. B, D6. A, D, E7. A, C, E8. B, 9. C10. B