Irina Schrotter“Buna seara. Sunt extrem de emotionata si onorata sa pot fi alaturi de Dan Lungu la o a 2a carte, la fel de surprinzatoare ca si cealalta, in care cu mare bucurie mam alaturat proiectului de lansare. Multa lume m-a intrebat dc i.s. recomanda o carte: sunt o mare pasionata de carti bune, sunt o mare iubitoare de ieseni talentati si sunt f fericita sa pot sa ma laud peste tot cu d.L, care e la iasi, care e de-al nostru si pot sa va spun asa : eu voi sari de la o idee la alta pt ca pe mine cartea asta m-a bulversat si va spun f sincer ca fac eforturi mari sa-mi gasesc cuv ca sa pot sa vb. Pt ca sunt in continuare emotion, e o carte care pt mn a insemnat ist de azi. Sio sa va spun dc sunt emotio: in fabricile mele lucreaza 1000 femei si f putini barbati. Multe dintre ele au ales sa plece si siau lasat copiii aici. Unul din persj din aceasta carte a plecat dintro fabrica de confectii si in clipa in care a primit primul salar in italia, a plans.ala a fost primu mom in care am plans si eu. Sio sa va spun dc a plans: pt ca sia dat seama cat de putini $ castiga femeile aici, cat de mult ar putea castiga acolo, ce dif mare este intre sansele pe care le au acolo si sansele pe care le avem aici. Si mia parut f rau ca nu putem face mai mult, dar ma gandesc ca d.l face f mult cu aceasta carte pe care trebuie so citeasca in primu rand politicienii, pt a intelege cum au reusit sa nenoroceasca aceasta tara. Mam enervat pe mine cand am citit de acei bani pusi intrun plic in italia, si cand miam dat seama cat de mult merita de fapt oamenii din tara aceasta. Din pacate putem face ceea ce putem face. Miam gasit curaj sami spun ca nu trebuie sami fie foarte jena pt ca romania asta ofera, si ofera din multe motive pe care nu e momentul sa le spunem acum.dupa care am spus: ok, merg mai departe pt ca trebuie sa continui cu cartea asta, recunosc, dan, imi pare rau, nu vreau sati fac anti-reclama, dar e o carte pe care am citito foarte greu. Si ma durut si ma doare inca, dar treb so cititi, pentru ca: trebuie sa stiti care e realitatea vietii de astazi, treb sa va ganditi cui trb sa o faceti cadou, trb sa faceti si un mic rezumat pt ca veti opri f multe fam de la nenorocire, si in cartea asta veti gasi de ce.Am stat si mam gandit, oare ce a vrut d.l cu aceasta carte, dincolo de multele intrebari pe care mi leam pus citind pg astea, incepand cu: cum teai documentat, cum ai reusit sa intri atat de profund in sufletul fetitei, in sufletu lui nenea Miron, in sufletu bunicilor,in sufletu mamelor plecate in italia. Sunt niste descrieri acolo si o profunzime a trairilor care pe mine ma doare si acum. Sper ca dan sa raspunda tuturor acestor intrebari pt ca realmente sunt curioasa si vreau sa stiu de ce scrie fictiune aici, ca mie mi se pare ca nimic nu e fictiune, ci ca e o relatitate crunta, ca e o radiografie, si nu o radiografie, ci un CT de o finete extrema, e trist ceea ce se intampla si spuneam, ca daca atunci cand eram eu mica auzeam vorbinduse de generatia de sacrificiu,(si cei care sunt in jurul varstei de 40-50 ani si peste stiu la ce ma refer), cred ca dan a reusit sa descrie perfect generatia in tranzitie, care a reusit o performanta mult mai mare decat generatia de sacrificiu, ca perioada lui ceausescu, a reusit sa nenoroceasca 3 generatii: bunici, parinti si copii.dar partea cea mai trista pt mine e ceea ce se intampla cu copiii- si aici trebuie sa meditam cu totii: ce se intampla cu copiii care raman acasa. Nu am talent de a vb despre carti, sunt in continuare marcata si trista de ceea ce am descoperit, recunosc ca iam trimis mesaj noaptea lui cristi mungiu, in care iam scris ca mie mi se pare ca ultima carte a lui d.l are o misiune, care nu poate fi indeplinita doar printro carte. La misiunea asta trebuie sa puna umarul multa lume, sper sa il inspire pe cristi mungiu si sper sa fie al 3lea mare iesean ( mare.. 2 mari, eu una mica), care pun umarul la a face ceva pt generatiile acestea care sunt complet nenorocite.sper sal inspire, sper sa io trimiti, pt ca o asteapta, si sper so vedem si ecranizata pt ca merita. Cartea asta merita sa ajunga la cat mai multi oameni, in cat mai multe maini, si trebuie sa inteleaga fiecare

dintre noi ce lasa in urma acasa.si o sa ma refer la o singura comparatie, nu stiu de ce ai puso acolo, ma refer la paianjenii lui nenea Miron, si la pov cu mama paianjen, care isi devoreaza partenerul imd ce face copiii, dupa care la sf, lasa copiii sa o injecteze cu venin si sa o manance ca sa mearga mai departe.mi sa parut ca e exact ce fac mamele care merg in italia. Felicitari. “