ipt9b7b

15

P R O G R A M E L Epentru olimpiadele interdisciplinare liceu – filiera tehnologică

profil resurse naturale şi protecţia mediului – clasa a XII-a

a) SPECIALIZAREA “Chimie industrială”

OLIMPIADA DISCIPLINE NR. ORE/SĂPTĂMÂNĂClasa a X-a Clasa a XI-a Clasa a XII-a

RESURSENATURALE ŞI

Ecologia şi protecţia mediului 2 1 1

PROTECŢIA Procese şi utilaje - 3 3MEDIULUI Tehnici de laborator - 4 -

I. PROBA TEORETICĂ

PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA ECOLOGIE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI

1. Ecosistemul:a) biotop: definiţie, structură, caracteristici;b) biocenoza: definiţie, clasificare, indici structurali;c) populaţia: definiţie, componente, structură, clasificare;d) relaţii trofice în cadrul diferitelor tipuri de biotopuri;e) nişa ecologică;f) funcţiile ecosistemului;g) dinamica ecosistemului;h) tipuri de ecosisteme naturale şi seminaturale:

- ecosisteme terestre: păduri, pajişti;- ecosisteme acvatice: ape stătătoare, curgătoare.

2. Surse de poluare a apei şi modul de dispersie a poluanţilor.a) Apă în natură: importanţă; circuit; clasificare; forme de existenţă a apei.b) Poluanţii apei. Criterii de clasificare.c) Surse de poluare a apei. Criterii de clasificare. Compoziţia surselor de poluare.d) Influenţa poluanţilor apelor asupra mediului: substanţe organice; substanţe anorganice; substanţe

radioactive; suspensii; produse petroliere; apele calde; microorganismele.

3. Surse de poluare a aerului şi modul de dispersie a poluanţilor.a) Aerul. Generalităţi.b) Poluanţii aerului.c) Surse de poluare a aerului.d) Influenţa poluanţilor aerului asupra mediului.

4. Surse de poluare a solului şi modul de dispersie a poluanţilor.a) Solul. Importanţă.b) Poluanţii solului.c) Surse de poluare a solului.d) Influenţa poluanţilor solului asupra mediului.

5. Efectele majore ale poluării mediului:

16

a) efectul de seră;b) ploile acide;c) deprecierea stratului de ozon.

PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA PROCESE ŞI UTILAJE

1. Mărimi fizice caracteristice fluidelor - volumul, densitatea, greutatea, presiunea, debit, vitezăde curgere, vâscozitate.2. Elemente de calcul tehnic:

2.1.conversie, randament, selectivitate, consumuri specifice2.2.bilanţ de materiale

3. Dinamica fluidelor: Regimul de curgere - aplicaţii. Frecarea şi pierderea de presiune princonducte drepte.4. Transportul fluidelor:

4.1. Pompe pentru lichide: parametrii caracteristicile pompelor (sumar).4.2. Clasificarea pompelor pentru lichide:

a) Pompe fără elemente mobile (Montejusul).b) Pompe cu elemente cu mişcări alternative (pompa cu piston cu simplu şi dublu

efect).c) Pompe centrifuge.d) Exploatarea şi întreţinerea pompelor cu piston şi a pompei centrifuge.

4.3. Pompe pentru gaze.a) Clasificarea pompelor pentru gaze din punct de vedere constructiv şi după raportul

de comprimare.b) Compresoare cu piston: – cu simplu efect

– comprimarea în treptec) Exploatarea şi întreţinerea compresoarelor.

4.4. Aplicaţii de calcul:Pompe pentru lichide:

– calculul vitezei de curgere– calculul regimului de curgere– calculul vitezei critice de curgere– calculul pierderii de presiune prin conducte drepte prin frecare. Legea lui Fannyng.

Pompe pentru gaze:– calculul raportului de comprimare– calculul debitului volumetric.

5. Separarea sistemelor eterogene:definirea sistemelor eterogene (faza dispersă, faza dispersată).

5.1. Separarea sistemelor eterogene lichide: enumerarea şi definirea sistemelor eterogene lichide,filtrarea – definiţia, caracteristicile filtrării (factori, etapele filtrării, medii de filtrare, vitezade filtrare); filtrul celular cu tambur rotativ.

5.2. Separarea sistemelor eterogene gazoase: enumerarea şi definirea sistemelor eterogenegazoase purificarea prin filtre a gazelor – filtru cu saci.

6. Transmiterea căldurii:definirea transferului termic, moduri de transmitere a căldurii, agenţi de încălzire şi răcire(enumerare, caracteristicile fiecărui agent cu metode de transmitere a căldurii), ecuaţia generală atransferului termic, aplicaţii – transferul căldurii prin conducţie (calculul cantităţii de căldură, aria detransfer termic), schimbătoare de căldură cu fascicul tubular.

17

7. Operaţii şi procese de difuziune:7.1. Definirea şi aspecte ale fenomenului de difuziune (compoziţia fazelor, stabilirea echilibrului

dinamic de fază), ecuaţia generală de transfer de masă.7.2. Distilarea şi rectificarea: definiţii, legea lui Raoult, legea lui Dalton, diagrama Y-X,

procedee de distilare (enumerare), distilarea simplă, instalaţia continuă de rectificare (fenomenul depe talere, reflux), bilanţ de materiale al procesului de rectificare – aplicaţii pe o schemă dată.

PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA TEHNICI DE LABORATOR

Principii teoretice şi legi care stau la baza analizelor.- Soluţii: procentuală, molară, normală, titrul;- Gravimetrie;- Volumetrie (reacţii de neutralizare, oxido-reducere, cu formare de precipitat, cu formare de

substanţe complexe);- Metode de separare: distilarea.- Metode electrochimice: electrogravimetrie, conductometrie, pH-metrie;- Metode optice de analiză: colorimetrie, fotocolorimetrie, spectrofotometrie, refractometrie.

II.PROBA PRACTICĂ

1. Prepararea soluţiilor:a) concentraţie procentualăb) concentraţie normală

2. Analiza cantitativă:2.1. Dozarea gravimetrică a Ba2+ - precipitarea, filtrarea, calcul teoretic al factorului gravimetric

şi al conţinutului de Ba2+.2.2. Analiza volumetrică

a) Determinarea Tr şi F soluţiilor de HCl, H2SO4 ≅ 0,1 n.b) Determinarea Tr şi F soluţiei de NaOH ≅ 0,1 n.c) Determinarea Tr şi F soluţiei de KMnO4 ≅ 0,1 n.d) Determinarea Tr şi F soluţiei de K2Cr2O7 ≅ 0,1 n.e) Dozarea Fe2+ prin titrare redox (permanganatometria, dicromatometria).f) Determinarea clorurilor, iodurilor prin titrare cu soluţie de AgNO3 (reacţii de

precipitare).g) Dozarea Ca2+ şi a Mg2+ prin metoda complexonometrică.

3. Metode de separare:3.1. Distilarea - calculul randamentului distilării simple.

4. Metode electrochimice:4.1. Electrogravimetrie3.2. conductometrie3.3. pH-metrie

5. Metode optice de analiză:5.1. Colorimetrie5.2. Fotocolorimetrie,5.3. Spectrofotometrie5.4. Refractometrie

18

III. BIBLIOGRAFIE

1. R. Cernau şicolectiv.

Ecologie şi protecţia mediului –manual pentru clasa a X-a

Ed. Economica –PreuniversitariaBucureşti 2000

2. I. Teodorescu şicolectiv.


Ed. Constelaţii

3. N. Gâldean, G.Staicu

Ecologie şi protecţia mediului –manual pentru clasa a XI-a


4. V. Croitoru şicolab.

Chimie analitică şi analize tehnice-manual IX-XI

Ed. Didactică şi Pedagogică,Bucureşti 1997

5. C. Luca şi colab. Aparate şi tehnici de laborator Ed. Didactică şi Pedagogică,Bucureşti 1974

6. M. Teodorescu, L.Vlădescu

Tehnica măsurării mărimilor fizico-chimice şi aparatură de laborator -manual IX-X, licee cu profil chimieindustrială



Tehnica măsurării mărimilor fizico-chimice şi aparatură de laborator -manual XI-XII, licee cu profil chimieindustrială


8. V. Croitoru Aplicaţii şi probleme de chimieanalitică


9. I. Niculescu şicolab

Tehnologia fabricării şi prelucrăriiproduselor chimice


b) SPECIALIZAREA “Protecţia mediului”


RESURSENATURALE ŞI

Ecologia şi protecţia mediului 2 1 1

PROTECŢIA Tehnici de laborator - 4 -MEDIULUI Analiza factorilor de mediu - - 4

I. PROBA TEORETICĂ

PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA ECOLOGIE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI1. Ecosistemul:a) biotop: definiţie, structură, caracteristici;b) biocenoza: definiţie, clasificare, indici structurali;c) populaţia: definiţie, componente, structură, clasificare;d) relaţii trofice în cadrul diferitelor tipuri de biotopuri;e) nişa ecologică;f) funcţiile ecosistemului;g) dinamica ecosistemului;

19

h) tipuri de ecosisteme naturale şi seminaturale:- ecosisteme terestre: păduri, pajişti;- ecosisteme acvatice: ape stătătoare, curgătoare.





5. Efectele majore ale poluării mediului:a) efectul de seră;b) ploile acide;c) deprecierea stratului de ozon.

6. Epurarea apelor7. Conceptul de dezvoltare durabilă.

PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA TEHNICI DE LABORATOR

Principii teoretice şi legi care stau la baza analizelor.1. Soluţii: procentuală, molară, normală, titrul;2. Volumetrie (reacţii de neutralizare, oxido-reducere, cu formare de precipitat, cu formare de

substanţe complexe);3. Metode electrochimice: electrogravimetrie, conductometrie, pH-metrie;4. Metode optice de analiză: colorimetrie, fotocolorimetrie, spectrofotometrie, refractometrie.

PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA ANALIZA FACTORILOR DE MEDIU

Analize de ape (principiul determinării; ecuaţiile reacţiilor chimice – acolo unde este cazul;aparatură; tehnica de lucru; calcule):1. Determinarea proprietăţilor organoleptice ale apelor.2. Determinarea suspensiilor totale din ape.3. Determinarea pH-ului apei: hârtie de pH, indicator universal, ph neutru.4. Determinarea alcalinităţii şi acidităţii apelor.5. Determinarea regimului de mineralizare (R.M.) al apelor:

20

a) Determinarea reziduului fix;b) Determinarea Ca şi Mg din apă prin metoda complexonometrică;c) Determinarea durităţii prin metoda complexonometrică;d) Determinarea clorurilor din apă;e) Determinarea carbonaţilor şi bicarbonaţilor din apă.

II.PROBA PRACTICĂ

1. Prepararea soluţiilor:a) concentraţie procentualăb) concentraţie normală

2. Analiza volumetrică:a) Determinarea Tr şi F soluţiilor de HCl, H2SO4 ≅ 0,1 n.b) Determinarea Tr şi F soluţiei de NaOH ≅ 0,1 n.c) Determinarea Tr şi F soluţiei de KMnO4 ≅ 0,1 n.d) Determinarea Tr şi F soluţiei de K2Cr2O7 ≅ 0,1 n.e) Dozarea Fe2+ prin titrare redox (permanganatometria, dicromatometria).f) Determinarea clorurilor, iodurilor prin titrare cu soluţie de AgNO3 (reacţii de precipitare).

3. Metode electrochimice:a) Electrogravimetrieb) Conductometriec) pH-metrie

4. Metode optice de analiză:a) Colorimetrieb) Fotocolorimetrie,c) Spectrofotometried) Refractometrie

5. Analize de apea) Determinarea proprietăţilor organoleptice ale apelor.b) Determinarea suspensiilor totale din ape.c) Determinarea pH-ului apei: hârtie de pH, indicator universal, ph neutru.d) Determinarea alcalinităţii şi acidităţii apelor.e) Determinarea regimului de mineralizare (R.M.) al apelor:

• Determinarea reziduului fix;• Determinarea Ca şi Mg din apă prin metoda complexonometrică;• Determinarea durităţii prin metoda complexonometrică;• Determinarea clorurilor din apă;• Determinarea carbonaţilor şi bicarbonaţilor din apă.

III. BIBLIOGRAFIE


Ecologie şi protecţia mediului –manualpentru clasa a X-a




Ed. Constelaţii


Ecologie şi protecţia mediului – manualpentru clasa a XI-a

Ed. Economica –Preuniversitaria

21

Bucureşti 20004. I. Teodorescu şicolectiv.

Ecologie şi protecţia mediului –manualpentru clasa a XII-a

Ed. Constelaţii


Ecologie şi protecţia mediului –manualpentru clasa a XII-a

Ed. Economica –Preuniversitaria

6. V. Croitoru şicolab.

Chimie analitică şi analize tehnice-manual IX-XI


7. C. Luca şi colab. Aparate şi tehnici de laborator Ed. Didactică şi Pedagogică,Bucureşti 1974


Tehnica măsurării mărimilor fizico-chimice şi aparatură de laborator -manual IX-X, licee cu profil chimieindustrială



Tehnica măsurării mărimilor fizico-chimice şi aparatură de laborator -manual XI-XII, licee cu profil chimieindustrială


10. V. Croitoru Aplicaţii şi probleme de chimieanalitică


11. I. Niculescu şicolab

Tehnologia fabricării şi prelucrăriiproduselor chimice


12. L. I. Ciplea, AL.Ciplea

Poluarea mediului ambient Ed. Tehnică Buc. 1978

13. M. Negulescu, S.Ianculescu, L. Vaicum

Protecţia Mediului Înconjurător Ed Tehnică Buc. 1981

14. T D. Ionescu, FConstantinescu

Analiza apelor Ed. Tehnică Bucureşti 1968

15. C. Patroescu,I.Ganescu

Analiza apelor Ed. Scrisul Românesc,Craiova 1980

16. S. Manescu, M.Cucu

Chimia Sanitară a Mediului Ed. Medicală Buc.

17. D. Ceausescu Analiza Chimică a apei Ed. Facla, 197818. A. Canarache, I.Serbanescu

Îndrumător pentru studiul solului peteren şi în laborator

Ed. Agrosilvică Bucureşti1967

19. V. Davidescu, T.Davidescu

Teste agrochimice de teren şi laborator Ed. Ceres, Buc. 1983

c) SPECIALIZAREA “Industrie alimentară”


RESURSENATURALE

Ecologia şi protecţia mediului 2 - -

ŞIPROTECŢIA

Operaţii unitare şi utilaje înindustria alimentară

- 2 -

MEDIULUI Tehnologii de obţinere aproduselor alimentare de originevegetală

- 2 4

22

Tehnologii de obţinere aproduselor alimentare de origineanimală

- - 3

I. PROBA TEORETICĂ






PROGRAMA PENTRU DISCIPLINAOPERAŢII UNITARE ŞI UTILAJE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ

1. Separarea materialelor solide: definiţie;♦ Cernerea: principii generale;

2. Separarea amestecurilor eterogene: definirea amestecurilor eterogene;♦ Separarea prin sedimentare:

a) principiul separării fazelor;b) factori de influenţă;c) utilaje: camera de desprăfuire cu şicane, decantorul orizontal, vasul florentin simplu.

♦ Separarea prin filtrare:a) definiţie;b) principiul separării prin filtrare;c) factori ce influenţează filtrarea;d) utilaje pentru filtrare: filtrul deschis cu agitator.

♦ Centrifugarea:a) definiţie.

3. Amestecarea:a) definiţie;b) eficienţa amestecării;c) amestecarea materialelor păstoase: malaxorul cu cuvă dublă;

23

d) amestecarea în mediu lichid: amestecarea mecanică: - amestecătoare cu braţe şi cuelice.

4. Operaţii bazate pe transfer de căldură:a) definirea căldurii;b) moduri de transmitere a căldurii - definiţie şi caracterizare;c) agenţi termici de încălzire şi de răcire;d) schimbătoare de căldură: multitubular.

♦ Pasteurizarea:a) definiţie;b) caracterizare.

♦ Sterilizarea:a) definiţie;b) caracterizare.

♦ Concentrarea prin vaporizare:a) baza teoretică a concentrării;b) schemele de evaporare cu simplu efect şi efect multiplu.

♦ Refrigerarea şi congelarea:a) definiţie;b) caracterizare.

5. Distilarea:a) definiţie;b) metode de distilare;c) instalaţia de distilare.

6. Uscarea:a) definiţie;b) mecanismul uscării;c) factorii ce influenţează uscarea;d) metode de uscare;e) utilaje: uscătorul turn.

* Notă: Nu se vor cere schiţele utilajelor, ci numai construcţia, funcţionarea şi domeniile deutilizare.

PROGRAMA PENTRU DISCIPLINATEHNOLOGIA DE OBŢINERE A PRODUSELOR ALIMENTARE DE ORIGINE VEGETALĂ

1. Recepţia cantitativă şi calitativă a grâului; indici tehnologici de prelucrare.2. Însuşirile de panificaţie ale făinii.

PROGRAMA PENTRU DISCIPLINATEHNOLOGIA DE OBŢINERE A PRODUSELOR ALIMENTARE DE ORIGINE ANIMALĂ

1. Standardizarea laptelui: scop, metode, separatorul centrifugal (construcţia şi funcţionarea),calculul standardizării.

24

II. PROBA PRACTICĂ

Aprecierea calităţii materiilor prime de origine vegetală şi animală, prin metode fizico-chimice:- Determinarea masei hectolitrice (grâu, floarea-soarelui);- Determinarea umidităţii (pâine, brânzeturi);- Determinarea acidităţii (pâine, lapte);- Determinarea grăsimii laptelui;- Determinarea conţinutului de clorură de sodiu la (pâine, brânzeturi, preparate din carne,conserve)- Determinarea stării de prospeţime a cărnii (pH, H2S, NH3).

III. BIBLIOGRAFIE






Ed. Constelaţii

3. I. Crăciun şi colab. Operaţii şi utilaje în industria chimică Ed. Didactică şi Pedagogică,Bucureşti 1980

4. C. Dale şi colab. Desen tehnic industrial pentruconstrucţii de maşini

Ed. Tehnică, Bucureşti 1990

5. E. Petculescu şicolab.

Instalaţii electromecanice dinindustria alimentară


6. C.Stan, I. Crăciun Operaţii şi utilaje în industria chimică Ed. Tehnică, Bucureşti 19937. R. Teleoacă şicolab.

Procese şi aparate în industriaalimentară


8. Gh. Moldoveanu şicolab.

Utilajul şi tehnologia panificaţiei şiproduselor făinoase


9. R. Râpeanu, E.Stamate

Utilajul şi tehnologia morăritului Ed. Didactică şi Pedagogică,Bucureşti 1993

10. G. Chintescu Îndrumător pentru tehnologiabrânzeturilor

Ed. Tehnică, Bucureşti, 1980

11. G. Chintescu şicolab

Îndrumător pentru tehnologiaproduselor lactate


12. C. Banu şi colab. Îndrumător în tehnologia produselordin carne


13. C. Banu şi colab. Tehnologia cărnii şi subproduselor Ed. Didactică şi Pedagogică,Bucureşti 1980

14. I. Marinescu şicolab.

Tehnologii moderne în industriaconservelor vegetale


15. B. Segal Utilajul şi tehnologia prelucrăriilegumelor şi fructelor

Ed. Didactică şi Pedagogică,Bucureşti, 1985

16. N. Nedelcu şicolab.

Tehnologie şi utilaj pentru industriauleiurilor şi grăsimilor

Universitatea Dunărea de Jos,Galaţi, 1992

17. D. Puzdrea şicolab.

Utilajul şi tehnologia în industriaalimentară extractivă

Ed. Didactică şi Pedagogică,Bucureşti, 1982

18. C. Banu Manualul inginerului de industriealimentară


25

d) SPECIALIZAREA “Agricol”


RESURSENATURALE


ŞI PROTECŢIA Agropedologie - 2 -MEDIULUI Cultura plantelor de câmp - - 3

I.PROBA TEORETICĂ






4. Efecte majore ale poluării mediului:a) Efectul de serăb) Ploi acidec) Deprecierea stratului de ozon

5. Epurarea apelor.

6. Folosirea raţională a îngrăşămintelor şi pesticidelor în agricultură şi silvicultură.

PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA AGROPEDOLOGIE

1. Însuşirile solului şi profilului de sol: cerniozom; brun - roşcat.

2. Îngrăşăminte minerale şi organice folosite pentru creşterea fertilităţii solului.

3. Lucrările solului: lucrarea cu plugul, lucrarea cu grapa, lucrarea cu cultivatorul, lucrarea cucombinatorul.

26

4. Sisteme de lucrare a solului pentru diferite grupe de culturi de câmp.

5. Semănatul şi plantatul – procedee de înfiinţare a unei culturi.

6. Sămânţa – însuşirile de calitate ale seminţei, pregătirea seminţei pentru semănat.

7. Materialul de plantat – însuşiri de calitate şi pregătirea lui pentru plantare.

8. Metode de înfiinţare a unei culturi de câmp.

9. Parametrii pentru înfiinţarea unei culturi: distanţe de semănat, epoca de semănat, adâncimea desemănat pentru culturile de câmp şi culturile legumicole.

10. Lucrări de îngrijire cu caracter general: afânarea solului (cu grapa cu colţi, cu grapa cu discurisau cu subsolierul - în vii, cu sapa rotativă)

11. Combaterea buruienilor, combaterea dăunătorilor şi agenţilor patogeni, fertilizarea suplimentară,irigarea.

12. Lucrări de îngrijire specifice sau cu caracter ocazional: eliminarea excesului de apă, verificareaviabilităţii plantelor anuale sau a viabilităţii mugurilor plantelor multianuale, tăvălugirea dupăsemănat, muşuroitul, completarea golurilor, răritul, susţinerea plantelor în poziţie verticală,copilitul, cârnitul, tăieri de formare şi tăieri de rodire.

13. Buruienile din culturile agricole şi combaterea lor: pagube produse de buruieni, clasificareaburuienilor, surse de îmburuienare, procedee şi mijloace de prevenire şi combatere a buruienilor.

14. Boli şi dăunători ai plantelor cultivate: pagube produse de dăunători şi agenţi patogeni,principalele grupe de boli şi dăunători ai plantelor cultivate, procedee şi mijloace de prevenire şicombatere a dăunătorilor şi agenţilor patogeni.

15. Insuficienţa apei din sol – irigarea.

16. Recoltarea culturilor la maturitatea fiziologică pentru produse destinate înfiinţărilor culturilor.

17. Recoltarea culturilor la maturitatea tehnică pentru produsele destinate consumului.

PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA CULTURA PLANTELOR DE CÂMP

1. Cerinţe faţă de factorii de mediu ale principalelor grupe de culturi:a) cereale: grâu, orz, porumb;b) leguminoase pentru boabe: mazăre, fasole, soia;c) plante oleaginoase: floarea-soarelui.

2. Sisteme de lucrări a solului pentru următoarele grupe de culturi: cereale, leguminoase pentruboabe, plante oleaginoase – floarea soarelui.

3. Sămânţa şi semănatul la speciile: grâu, orz, porumb, mazăre, fasole, soia, floarea soarelui.

II.PROBA PRACTICĂ

1. Calculul normei de sămânţă la hectar şi proba semănătorii pentru speciile de plante studiate îngrupa cereale.

2. Pregătirea unei soluţii de ierbicid Icedin necesar pentru ierbicidarea a 100 ha grâu.3. Determinarea indicilor de calitate: puritate, germinaţie, umiditate, pentru speciile: grâu, porumb,

orz.

27

4. Determinarea masei hectolitrice şi a masei a 1000 de boabe pentru grâu şi porumb.5. Controlul stării de vegetaţie prin metoda monoliţilor la cerealele păioase.6. Metode de evaluare a producţiei de boabe la cultura grâului, porumbului şi floarea soarelui.7. Determinarea pH-ului pentru trei probe de sol prin metode de laborator.8. Identificarea unor boli şi dăunători la cereale şi leguminoase utilizând ierbarul fitopatologic şi

insectarul.9. Efectuarea analizei unui profil de sol pentru stabilirea orizonturilor pentru 2 tipuri de sol.

III.BIBLIOGRAFIE






Ed. Constelaţii

3. C. Scrioşteanu Agropedologie - manual pentru clasaa X-a

Ed. Gimnasium

4. Gh. Bâlteanu Fitotehnia Ed. Didactică şi Pedagogică,Bucureşti 1974

5. Gh. Bâlteanu Fitotehnia Ed. Ceres, Bucureşti 19936. Gh. Budoi şicolectiv

Tehnologia culturilor agricole Ed. Didactică şi Pedagogică,Bucureşti 1975

7. Gh. Budoi Agrotehnica-manual pentru grupurilorşcolare agricole

Ed. Tehnică Agricolă,Bucureşti, 1992

8. D. Dincă Asolamentele agriculturii moderne Ed. Ceres, Bucureşti 19829. C. Pintilie, Gh. Sin Rotaţia culturilor de câmp Ed. Ceres, Bucureşti 197410. M. Popescu, V.Popescu

Fitotehnie – manual pentru grupurileşcolare agricole, clasa a X-a, a XI-a

Ed. Tehnică Agricolă,Bucureşti, 1992

11. R. Tănăsescu Management performant în unităţileagroalimentare

Ed. Semne, Bucureşti 1999

e) SPECIALIZAREA “Agromontan”


RESURSENATURALE


ŞI PROTECŢIA Agropedologie - 2 -MEDIULUI Creşterea animalelor - 1 2

I.PROBA TEORETICĂ


1. Surse de poluare a apei şi modul de dispersie a poluanţilor.a) Apă în natură: importanţă; circuit; clasificare; forme de existenţă a apei.

28

b) Poluanţii apei. Criterii de clasificare.c) Surse de poluare a apei. Criterii de clasificare. Compoziţia surselor de poluare.d) Influenţa poluanţilor apelor asupra mediului: substanţe organice; substanţe anorganice; substanţe





5. Epurarea apelor.


PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA AGROPEDOLOGIE

1. Însuşirile solului şi profilului de sol: cerniozom; brun - roşcat.

2. Îngrăşăminte minerale şi organice folosite pentru creşterea fertilităţii solului.

3. Lucrările solului: lucrarea cu plugul, lucrarea cu grapa, lucrarea cu cultivatorul, lucrarea cucombinatorul.

4. Sisteme de lucrare a solului pentru diferite grupe de culturi de câmp.

5. Semănatul şi plantatul – procedee de înfiinţare a unei culturi.

6. Sămânţa – însuşirile de calitate ale seminţei, pregătirea seminţei pentru semănat.

7. Materialul de plantat – însuşiri de calitate şi pregătirea lui pentru plantare.

8. Metode de înfiinţare a unei culturi de câmp.

9. Parametrii pentru înfiinţarea unei culturi: distanţe de semănat, epoca de semănat, adâncimea desemănat pentru culturile de câmp şi culturile legumicole.

10. Lucrări de îngrijire cu caracter general: afânarea solului (cu grapa cu colţi, cu grapa cu discurisau cu subsolierul - în vii, cu sapa rotativă)

11. Combaterea buruienilor, combaterea dăunătorilor şi agenţilor patogeni, fertilizarea suplimentară,irigarea.

12. Lucrări de îngrijire specifice sau cu caracter ocazional: eliminarea excesului de apă, verificareaviabilităţii plantelor anuale sau a viabilităţii mugurilor plantelor multianuale, tăvălugirea după

29

semănat, muşuroitul, completarea golurilor, răritul, susţinerea plantelor în poziţie verticală,copilitul, cârnitul, tăieri de formare şi tăieri de rodire.

13. Buruienile din culturile agricole şi combaterea lor: pagube produse de buruieni, clasificareaburuienilor, surse de îmburuienare, procedee şi mijloace de prevenire şi combatere a buruienilor.

14. Boli şi dăunători ai plantelor cultivate: pagube produse de dăunători şi agenţi patogeni,principalele grupe de boli şi dăunători ai plantelor cultivate, procedee şi mijloace de prevenire şicombatere a dăunătorilor şi agenţilor patogeni.

15. Insuficienţa apei din sol – irigarea.

16. Recoltarea culturilor la maturitatea fiziologică pentru produse destinate înfiinţărilor culturilor.

17. Recoltarea culturilor la maturitatea tehnică pentru produsele destinate consumului.

PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA CREŞTEREA ANIMALELOR

1. Particularităţile organizării activităţii de reproducţie a animalelor din zona montană.

2. Hrănirea animalelor (taurine şi ovine) pentru producţia de lapte.

3. Tipuri de adăposturi specifice zonei montane.

II.PROBA PRACTICĂ

1. Depistarea animalelor în călduri.2. Instrumentarul necesar însămânţărilor artificiale.3. Tehnica executării montei artificiale.4. Mulsul manual şi mecanic.5. Determinarea pH-ului pentru trei probe de sol prin metode de laborator.6. Efectuarea analizei unui profil de sol pentru stabilirea orizonturilor pentru 2 tipuri de sol.

III.BIBLIOGRAFIE






Ed. Constelaţii

3. C. Scrioşteanu Agropedologie - manual pentru clasaa X-a

Ed. Gimnasium

4. S. Dinescu, Gh.Ştefănescu

Hrănirea animalelor în ferme mici şimijlocii

Ed. Ceres, Bucureşti 1996

5. S.Dinescu Concepte moderne in zootehnie Ed. Ceres, Bucureşti 19966. I. Dinu Tehnologia cresterii suinelor Ed. Ceres, Bucureşti 19967. Gh. Georgescu Cresterea taurinelor Ed. Ceres, Bucureşti 19988. Gh. Georgescu Tehnologia cresterii bovinelor Ed. Ceres, Bucureşti 19959. C. Pascal Cresterea ovinelor Ed. Capricorn, Iasi,199810. I. Stoica Alimentaţia animalelor domestice Ed. Ceres, Bucureşti 1995

30

f) SPECIALIZAREA “Veterinar”


RESURSENATURALE


ŞI PROTECŢIA Anatomia şi fiziologiaanimalelor domestice

- 2 -

MEDIULUI Bolile animalelor - 3 4

I.PROBA TEORETICĂ







5. Epurarea apelor.


PROGRAMA PENTRU DISCIPLINAANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA ANIMALELOR DOMESTICE

1. Aparatul digestiv: componente, glande anexe:- Enumerare, morfologie, particularităţi pe specii;- Digestia: etape şi particularităţi;- Glandele anexe: ficatul şi pancreasul (structură şi funcţii);- Aparatul digestiv la păsări (segmente, particularităţi).

31

2. Aparatul respirator: componente.- Segmente (enumerare);- Pulmonul (morfologie);- Aparatul respirator la păsări (particularităţi);- Respiraţia: mecanica respiratorie, schimbul de gaze.

3. Aparatul circulator: componente.- Cordul: morfologie;- Vasele sanguine (clasificare, structură);- Circulaţia sanguină.

4. Aparatul urinar: componente.- Segmente (enumerare);- Rinichiul (morfologie);- Fiziologia aparatului urinar.

5. Aparatul genital mascul şi femelă: componente, glanda mamară.- Segmente: morfologie şi particularităţi;- Reproducerea;- Glanda mamară (morfologie; fiziologie);- Aparatul genital la pasăre (segmente, descriere, rol).

PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA BOLILE ANIMALELOR

1. Boli infecţioase: Antrax; Tuberculoza; Bruceloza; Pasteureloza; Salmoneloza; Colibaciloza;Necrobaciloza; Tetanosul; Botulismul; Leptospiroza; Febra aftoasă; Variola; Turbarea; BoalaAujeszky; Influenţele.

2. Boli chirurgicale: Puncţia rumenului şi cecului; Castrarea masculilor; Infectia chirurgicala;Plăgile şi complicatiile plăgilor; Retenţia placentară; Paraplegia post-partum; Profilaxia bolilorglandei mamare; Bolile uterului: -endometritele; Infecunditatea.

II.PROBA PRACTICĂ

1. Aparatul digestiv în seria animală2. Aparatul respirator în seria animală3. Aparatul reproducător mascul şi femel în seria animală4. Metode de examinare clinică (observaţia, palpaţia, percuţia,ascultaţia,termometria)5. Examenul general al animalului (completarea foii de observaţie clinică)6. Examinarea organelor aparatului digestiv (examenul fecalelor)7. Examinarea organelor aparatului respirator8. Instrumentarul chirurgical şi obstetrical9. Examinarea glandei mamare şi administrarea medicamentelor în mamite.

III.BIBLIOGRAFIE






Ed. Constelaţii

32

3. V. Coţofan Anatomia si fiziologia animalelordomestice

Ed.Ceres,Bucuresti,1989.

4. V.Coţofan şi colab Anatomia,fiziologia si bolileanimalelor


5. N. Cristea şi colab Fiziologia animalelor domestice Ed.DidacticaPedagogica,Bucuresti,1975;

6. M. Moisiu şi colab Indrumator de lucrari practice pentrumeseria veterinar


7. V. Necula şi colab Anatomie patologica şi fiziopatologie Ed. Ceres, Bucureşti 19988. Gh. Rapuntean,Moisiu M.

Bolile infecţioase ale animalelor Ed. Ceres, Bucureşti 1997

9. T. Lungu şi colab. Patologie veterinară şi controlulsanitar veterinar al alimentelor

Ed. Ceres, Bucuresti,1989;

10. I. Adameşteanu Patologie medicală a animalelordomestice

Ed. Agrosilvică, Bucureşti,1967

11.I. Băieş şi colab. Bolile infecţioase ale animalelordomestice

Ed. DidacticaPedagogica, Bucuresti,1971;

12. V. Căpăţână, I.Radu

Tehnici în chirurgia veterinară Ed. Ceres, Bucuresti,1994;

13. M. Dumitru Patologie şi clinică veterinară Ed. Ceres, Bucuresti,1994;14. E. Licperta şicolab.

Patologie veterinară şi controlulsanitar-vetrinar al animalelor

Ed. Ceres, Bucuresti,1989

15. I. Paul Morfopatologie veterinară Ed. Ceres, Bucuresti,197616. C. Stătescu, M.Papiţa

Farmacologie Ed. Tehnică Agricolă,Bucuresti,1992

g) SPECIALIZAREA “Silvicultură”


RESURSENATURALE


ŞI PROTECŢIA Silvicultură - 2 3

MEDIULUI Amenajarea pădurilor - - 2

I.PROBA TEORETICĂ




2. Surse de poluare a aerului şi modul de dispersie a poluanţilor.

33

a) Aerul. Generalităţi.b) Poluanţii aerului.c) Surse de poluare a aerului.d) Influenţa poluanţilor aerului asupra mediului.



5. Epurarea apelor.


PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA SILVICULTURĂ

1. Regimurile de cultură:- consideraţii generale;- tipuri:

regimul codrului. regimul crângului.

2. Metodele de regenerare ale pădurii.- regenerarea naturală:

descrierea regenerării naturale din sămânţă şi lăstari prezentarea avantajelor şi dezavantajelor regenerării din sămânţă şi lăstari

- regenerarea artificială: descrierea regenerării artificiale, prezentarea avantajelor şi dezavantajelor regenerării artificiale

3. Dinamica proceselor colective în instalarea seminţişurilor.- constituirea stării de masiv.

4. Tratamente în regim codru:- Tratamente cu regenerare sub masiv: definiţie, scop, obiective, tehnică de execuţie;

tratamentul regenerărilor succesive: definiţie, scop, obiective, tehnică de execuţie,exploatare şi regenerare;

tratamentul regenerărilor în ochiuri (progresive): definiţie, scop, obiective, tehnică deexecuţie, exploatare şi regenerare;

tratamentul regenerărilor în codru grădinărit: definiţie, scop, obiective, tehnică deexecuţie, exploatare şi regenerare.

- Tratamente cu regenerare în teren descoperit: definiţie, scop, obiective, tehnică deexecuţie. tratamentul tăierilor rase în codru: definiţie, scop, obiective, tehnică de execuţie,

exploatare şi regenerare.

34

5. Tratamentul în regim crâng:- Tratamentul tăierilor rase în crâng: definiţie, scop, obiective, tehnică de execuţie,

explorare şi regenerare.

6. Lucrări pregătitoare pentru instalarea seminţişurilor.

7. Conversiunea:- necesitatea şi tehnica de execuţie a lucrărilor.

8. Refacerea , substituirea şi ameliorarea arboretelor slab productive:- consideraţii generale- tehnica lucrărilor de refacere, ameliorare şi substituire:- refacerea, ameliorarea şi substituirea cvercetelor:

descrierea tehnicii de execuţie a lucrărilor.- substituirea arboretelor derivate:

descrierea tehnicii de execuţie a lucrărilor.- refacerea molidişurilor degradate:

descrierea tehnicii de execuţie a lucrărilor.- refacerea şi substituirea zăvoaielor.

PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA AMENAJAREA PĂDURILOR

1. Recunoasterea terenului.2. Stabilirea limitelor unităţii de producţie.3. Cunoasterea globală a stării arboretelor.4. Materializarea unităţilor amenajistice pe criterii staţionare şi de arboret.5. Compoziţia, consistenţa, vârsta, provenienţa, vitalitatea, diametrul mediu, înălţimea medie a

arboretului.

II.PROBA PRACTICĂ

1. Aprecierea consistenţei unui arboret;2. Stabilirea originii şi provenienţei unui arboret;3. Constituirea de biogrupe intr-un arboret;4. Stabilirea stadiului de dezvoltare a unui arboret;5. Determinarea masei a 1000 de seminţe;6. Determinarea purităţii seminţelor;7. Plantarea unui puiet în gropi;8. Recunoaşterea pe teren a semnelor amenajistice;9. Determinarea înălţimii medii a unui arboret;10. Determinarea diametrului mediu a unui arboret;11. Cubarea unui buştean cu Huber simplu.

III.BIBLIOGRAFIE






Ed. Constelaţii

3. N. Botnariuc Biologie generală Ed. Didactică şi Pedagogică,

35

Bucureşti 19794. C. Chiriţă şi colab, Pădurile României Ed. Acad., Bucureşti 19815. I. Damian Împăduriri, tratat Ed. Ceres, Bucureşti 19726. V. Dinu Pădurea- Apa- Mediul înconjurător Ed. Ceres, Bucureşti 19747. V. Enescu Producerea seminţelor forestiere Ed. Ceres, Bucureşti 19828. I. Florescu Silvicultura, tratat Ed. Ceres, Bucureşti9. A. Marian şicolab.

Silvicultura- Tehnica Culturii Silvice,manual pentru clasele XI-XII- licee silvice


10. A. Haralamb Cultura speciilor forestiere Ed. Agro-silv., Bucureşti1967

11. Iancu I., şicolab.,

Mică Enciclopedie a Pădurii Ed. Fed., Buc. 1996

12. Iancu I., Îndrumarul Pădurarului Ed, Pegas, Buc. 199913. Iancu I., IancuViorica

Pădurea şi Apa Ed. Şt. şi Enciclop., Buc.1982

14. Popa Gr., Tehnica Culturilor Forestiere - III.Împăduriri

Ed. Agro-Silvică, Buc. 1958

15. Stănescu V. şicolab.

Flora forestieră a României Ed. Ceres, Buc. 1997

16. ICAS Pepiniere Recomandări tehnice Buc. 199417. MEFMC Îndrumări tehnice - Silvicultură Buc. 197718. MEFMC Îndrumări tehnice - Seminţe şi pepiniere Buc. 197719. I. Milescu, C.Avram

Amenajarea padurilor EDP., 1993

20. MinisterulSilviculturii

Norme tehnice pentru amenajareapadurilor.

1986

h) SPECIALIZAREA “Prelucrarea lemnului”


RESURSENATURALE


ŞI PROTECŢIA Tehnologia cherestelei - 2 -

MEDIULUI Tehnologia mobilei - - 5

I.PROBA TEORETICĂ




36




5. Epurarea apelor.6. Colectarea, transportul, depozitarea, prelucrarea şi recuperarea deşeurilor

PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA TEHNOLOGIA CHERESTELEI

Procesul tehnologic în depozitul de cherestea1. Recepţia cherestelei2. Aburirea cherestelei de fag3. Sortarea, stivuirea şi expedierea cherestelei4. Procedee de protecţie şi conservare a cherestelei

• Antiseptizarea cherestelei• Metode şi instalaţii pentru antiseptizarea cherestelei• Materiale tehnologice folosite pentru antiseptizarea cherestelei

5. Conservarea prin uscare a cherestelei• Uscarea naturală a cherestelei• Uscarea artificială a cherestelei• Scopul şi insemnătatea economică a uscării lemnului

6. Operaţiile procesului tehnologic de uscare• Operaţii pregătitoare în vederea uscării:

- pregătirea materialului lemnos;- pregătirea instalaţiilor de uscare;- pregătirea probelor martor;- stabilirea regimurilor de uscare.

• Operaţii privind conducerea procesului de uscare:- conducerea procesului de uscare în camere şi tuneluri de uscare

7. Operaţii privind controlul şi evidenţa uscării8. Defecte de uscare şi măsuri de prevenire a acestora9. Măsuri de protecţia muncii, PSI şi protecţia a mediului la uscarea cherestelei.

37

PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA TEHNOLOGIA MOBILEI

1. Tehnologia modernă a debitării reperelor din lemn masiv şi a semifabricatelor superioare pebază de lemn:

- Operaţii de debitare: definiţia debitării; debitarea lemnului masiv – operaţii: retezare, secţionare, tivire, spintecare,

însemnare, decupare; debitarea semifabricatelor superioare pe bază de lemn – procedee de debitare;

- Tipizarea semifabricatelor şi calculul supradimensiunilor pentru lemnului masiv: tipodimensiuni; adaosul de prelucrare la debitarea acestuia; pentru semifabricatele superioare pe bază de lemn: tipizarea pe baza dimensionării

modulate; adaosul de prelucrare la debitarea panourilor în funcţie de structurapanourilor (formule de calcul, valori);

- Indicatori economici la debitare (formule de calcul, exemple): indicele de utilizare;randamentul de folosire, randamentul la debitare; pierderile; consumul specific.

- Utilaje şi agregate folosite: pentru debitarea lemnului masiv: f. c. cu avans mecanic tip CTAm; ferăstrăul

panglică – : părţi componente, funcţionare, reglare, regim de lucru; pentru semifabricatele superioare pe bază de lemn: agregatul de debitat panouri – :

părţi componente, funcţionare, reglare, regim de lucru.- Scule tăietoare:

discuri tăietoare - definiţie, caracteristici tehnice, formula de calcul a vitezei de tăierecu discuri tăietoare, clasificarea discurilor tăietoare, alegerea discului şi stabilirearegimului de tăiere.

pânza panglică - definiţie, caracteristicile tehnice ale pânzelor pentru ferăstraiepanglică în funcţie de materialul care se prelucrează, pregătirea pentru lucru apânzelor panglică.

2. Tehnologia modernă a prelucrării mecanice a reperelor din lemn masiv:- Tipuri de operaţii (scopul operaţiei, schema tehnologică):

îndreptarea; rindeluirea şi profilarea pe 2 feţe; retezarea la lungime finală; cepuirea; burghierea şi scobirea; frezarea; strunjirea.

- Utilaje (scheme de lucru la maşina de îndreptat, MRG8; MNF; SL);- Scule folosite;- Defecte, cauze şi remedierea lor.

3. Tehnologii moderne de asamblare prin încleiere:- Asamblarea ramelor:

dispozitive de asamblat acţionate pneumatic, cu încălzire în curenţi de înaltă frecvenţă –faze de lucru, părţi componente, funcţionare, reglare, regim de lucru.

valorificarea lemnului masiv de dimensiuni scurte şi subscurte – instalaţia deasamblare la lungime în CIF (operaţii de pregătire a elementelor din lemn masiv,schema de lucru, părţi componente, funcţionare).

- Bordurarea canturilor panourilor:

38

soluţii de protejare a canturilor (reprezentări grafice); aplicarea bordurilor din lemn masiv; condiţii de calitate a lemnului masiv pentru

borduri; dispozitive cu strângere pneumatică, presa de încleiat în CIF – schema delucru, regim de lucru;

aplicarea bordurilor din furnire: grosimi ale furnirelor pentru bordurare;supradimensiuni la lăţime pentru furnire.

- Furniruirea panourilor: Definiţie. Tipuri de furniruire (simplă, dublă). Furnire utilizate (grosimi, sortimente, specii). Operaţii de furniruire:

a) Pregătirea suprafeţelor panoului (scopul operaţiei de calibrare şi zimţuire);b) Pregătirea furnirelor: criterii de selecţionare a furnirelor; retezarea la lungime;

îndreptarea canturilor cu foarfecă ghilotină (mod de lucru); îmbinarea cu hârtiegumată (maşina de înnădit cu bandă gumată, schema tehnologică de aplicare abenzii, funcţionare);

c) Aplicarea adezivului (adezivi utilizaţi, consum specific, funcţionarea şi reglareamaşinii de aplicat adeziv tip MAA;

d) Formarea pachetului pentru presare (mod de lucru pentru furniruirea simplă şidublă);

e) Încleierea furnirelor (presarea): presa hidraulică tip pH-6 (regim de presare,funcţionare, reglare, ciclu de presare);

f) Condiţionarea panourilor furniruite (scop, etape, mod de realizare).- Defecte, cauze şi remedierea lor.

4. Tehnologia modernă a prelucrării mecanice a panourilor şi ramelor:- Prelucrarea panourilor şi ramelor la maşini - unelte şi agregate:

Operaţiile specifice la prelucrarea panourilor: tunderea furnirului, formatizare şiprofilare, furniruire canturi, frezare, burghiere multiplă, frezare locaşuri pentruferonerie.

Succesiunea operaţiilor la maşini simple: tunderea furnirului; formatizarea panourilorcu canturi paralele; burghiere.

Maşini şi utilaje: maşina de frezat cu ax vertical, ferăstrăul circular dublu, maşina deburghiat multiplu – părţi componente, funcţionare, reglare, regim de lucru, norme deprotecţia muncii.

Prelucrarea panourilor la agregate: agregatul de prelucrat panouri tip CPC-25;agregatul de furniruit şi aplicat canturi – succesiunea operaţiilor de prelucrare(descriere), regimul de lucru, scule tăietoare, reglare, norme de protecţia muncii.

II.PROBA PRACTICĂ

1. Adaosul de prelucrare.2. Indicatori economici la debitare.3. Regim de tăiere. Caracteristicile discurilor tăietoare.4. Întocmirea fişei tehnologice.5. Calcule economice la încleiere şi finisare.

39

III.BIBLIOGRAFIE






Ed. Constelaţii

3. N. Botnariuc Biologie generală Ed. Didactică şi Pedagogică,Bucureşti 1979

4. N. Ene, M.Bularca

Fabricarea cherestelei- Tehnologiimoderne, proiectare, utilaje, exploatare

Ed. Tehnică, Bucureşti 1994

5. V. Maiorescu, Al.Maiorescu

Practica uscării cherestelei Ed. LUX LIBRIS, Braşov,1998

6. D. Pivaru, Gh.Zăvoianu

Utilajul şi tehnologhia fabricăriicherestelei, produselor stratifcate şiaglomerate din lemn


7. Al. Vendel, G.T.Toma

Tabele de cubaj pentru cheresteaua derăşinoase şi foioase


8. Al. Vendel, G.T.Toma

Tabele de cubaj pentru lemn rotund Ed. Ceres, Bucureşti 1972

9. Gh. Zlate Bazele culturii, exploatării şi valorificăriilemnului


10. N.L. Cotta Proiectarea şi tehnologia fabricăriiproduselor industriale din lemn

Editura Didactică şiPedagogică, Bucureşti 1983

11. N.L. Cotta,V. Năstase

Şlefuirea lemnului şi peliculelor deacoperire

Editura Tehnică, Bucureşti1982

12. V. Dogaru Aşchierea lemnului şi scule aşchietoare Editura Didactică şiPedagogică, Bucureşti 1991

13. V. Năstase Tehnologia mobilei Universitatea Braşov14. I. Marinescu Uscarea şi tratarea termică a lemnului Editura Tehnică, Bucureşti

198015. D. Mihai Materiale tehnologice pentru industria

lemnuluiEditura Tehnică, Bucureşti1993

Prospecte şi cărţi tehnice ale utilajelor şiinstalaţiilor folosite la fabricarea mobilei

ipt9b7b

Documents

Transcript of ipt9b7b