Sărbătoarea de ArmindeniArmindenul se sărbătoreşte pe 1 mai, în numele prorocului Ieremia. În slava veche, Eremin este ziua lui

Eremia. În această zi se puneau în faţa caselor copaci tineri, cu frunze doar în vârf şi se lăsau acolo până cândfrunzele cădeau de la sine. Cel mai adesea, acest pom de mai, ca un fel de pom de Crăciun primăvăratic, sepunea la porţile fetelor, de către băieţii care le curtau.

Se zice că acest obicei se practica în amintirea unui episod din viaţa Mântuitorului.Evreii, vrând să-l prindă pe Iisus, i-au însemnat casa, în timpul nopţii, cu o rămurică verde. Dar a doua zi,

când au venit soldaţii să-l ia, toate casele aveau pe poartă o rămurică verde.Armindenul din zilele noastre a pierdut mult din aceste tradiţii şi s-a consacrat ca o sărbătoare a primă-

verii. În satele româneşti, lăutarii merg din casă în casă, cu un copac împodobit, şi cântă venirea lunii mai.

Anul XII Numărul 8 (180) 30 aprilie 2011

Cursă cu probleme, rezultat onorabil

Ionel Pascotă, locul secundîn prima etapă

a Campionatului Naţional

Ionel Pascotă a ales să parti-cipe la prima etapă din Campio-natul Naţional doar la clasa 1000cmc Superbike. Din nefericire, aînceput antrenamentele cu sesiu-nea de vineri, pierzând antrena-mentele de joi pentru cămotocicleta nu a fost gata în timp

util. A fost trimisă în Germania - împreună cu mecaniculechipei, Mircea Doncean - pentru unele modificări ne-cesare competiţiei.

Ziua de sâmbătă, l-a avut pe Pascotă în pole posi-tion la ambele sesiuni de calificări, deşi încă din acea zis-a confruntat cu ceva probleme la instalaţia de ABS.După primele două ture roţile motocicletei au rămas blo-cate. Încercând să elimine riscul unei căzături, mecani-cul împreună cu pilotul Ionel Pascotă au decis să anulezeinstalaţia de ABS şi să monteze conductele de frână pedirect. În ciuda acestor probleme tehnice, startul pilotu-lui nostru a fost unul foarte bun. “După primele trei tuream simţit că frâna de faţă cedează. Am avut un senti-ment foarte ciudat, ţinând cont că pe linia dreaptă rulamcu o viteză de aproximativ 300 km/h. Linia dreaptă eraurmată de un viraj foarte strâns, care necesita o frânareagresivă, fapt pentru care trebuia să amorsez pompa, frâ-nând de două-trei ori înainte. Am hotărât pe moment sătermin cursa fără să abandonez – să încerc să termin înpuncte. În aceste condiţii am reuşit să termin totuşi cursape poziţia a doua, locul 1 fiind câştigat de pilotul IonuţMistode - BGS Motorsport. Aşteptăm cu interes însăurmătoarele patru etape din acest campionat” - ne-a de-clarat Ionel Pascotă. Ţinând cont că acest campionat esteformat din cinci etape şi se vor lua în considerare doarcele mai bune trei clasări, pentru următoarele etape IonelPascotă va merge din nou şi la clasa de 600 Supersport.

Următoarea cursă va fi în acest weekend în Bulgaria,la Plevna, şi va conta pentru prima etapă din Campio-natul European de Est, unde pilotul Ionel Pascotă va par-ticipa la categoria 600cmc Supersport.

A. BORBELY

pagina 5

pagina 4

Veniţi de luaţi lumină!

Clubul Dole Flontadin Giroc, pepiniera

campionilorpagina

8

Slujbelede

Învierela

bisericiledin

Girocşi

Chişoda

2

Cumpărătorii care achiziţio-neză lapte, precum şi producătoriideţinători de cotă de lapte pentruvânzări directe trebuie să depună de-claraţiile anuale privind livrările, res-pectiv vânzările, realizate în anul decotă 2010/2011, începând cu data de01 aprilie 2011 până la data de 16 mai2011, inclusiv, fără penalizări. Pro-ducătorii deţinători de cotă pentruvânzări directe trebuie să completezedeclaraţia anuală pe baza datelor dinCaietul fermierului. Precizăm că, înfuncţie de cantitatea de cotă de vânzăridirecte deţinută, Caietul fermieruluieste de două tipuri: tip A (pentru pro-ducătorii care deţin cotă mai mare de5.000 de kilograme) şi tip B (pentru ocantitate mai mică de 5.000 de kilo-

grame). Este important de menţionatcă producătorul care deţine cotă pen-tru vânzări directe trebuie să depunădeclaraţia anuală chiar dacă nu a co-mercializat lapte sau produse lactate încursul anului de cotă. Precizăm căproducătorilor de lapte care nudepun în termenul legal stabilit de-claraţia anuală privind cantităţile co-mercializate li se aplică penalitateade retragere a cotei individuale delapte la rezerva naţională. Cotele in-dividuale nu vor fi retrase dacă produ-cătorii deţinători de cotă vor transmiteîmpreună cu declaraţia anuală şi o jus-tificare scrisă, datată şi semnată, asu-pra imposibilităţii transmiterii acesteideclaraţii în termenul legal. Pentrucumpărătorii de lapte care nu

depun la termen declaraţia anualăprivind cantităţile achiziţionate, suntcalculate penalităţi pentru fiecare zicalendaristică de întârziere, înce-pând cu data de 16 mai. Penalitateareprezintă suma corespunzătoare taxeidatorate pentru o depăşire de 0,01%din cantităţile de lapte care i-au fost li-vrate de producători pentru fiecare zicalendaristică de întârziere. Suma tre-buie să fie cuprinsă între 100 şi100.000 EUR. În egală măsură, cum-părătorul care nu trimite declaraţiaanuală riscă să piardă dreptul de aachiziţiona lapte de la deţinătorii decotă, prin retragerea aprobării.

Biroul agricolJr. Maria HANEŞ

Depunerea declaraţiilor anualela centrele APIA cu privire la cota de lapte

Ieşitul la iarbă verde, reglementat prin lege“Activităţile de picnic” fac obiectul unui act legislativ care

stabileşte zonele aparţinând domeniului public sau privat al sta-tului şi/sau al unităţilor administrativ-teritoriale, dotate cu uti-lităţi şi facilităţi pentru desfăşurarea activităţilor de picnic şistabileşte cuantumul amenzilor pentru cei care încalcă preve-derile legale. Prin activitate de picnic se înţelege “orice activi-tate de recreere desfăşurată pe domeniul public sau privat alstatului şi/sau unităţilor administrativ-teritoriale, de una sau maimulte persoane, şi care presupune consumul de băuturi şi/saualimente, precum şi, după caz, aprinderea sau nu a focului. Deasemenea, prin zone special amenajate se înţelege – “zoneleaparţinând domeniului public sau privat al statului şi/sau al uni-tăţilor administrativ-teritoriale, dotate cu utilităţi şi facilităţipentru desfăşurarea activităţilor de picnic şi în care aprindereafocului este permisă“, iar prin zonele indicate – “zonele din par-curile şi pădurile aflate în intravilanul oraşelor, indicate în pla-nul de zonare al parcului, în care activităţile de picnic, cuexcepţia aprinderii focului, sunt permise“. Legea stabileşte to-todată obligaţiile persoanelor fizice care desfăşoară activitateade picnic, precum şi sancţiunile în cazul încălcării acestor obli-gaţii. (A.B.)

Poliţia Localăîn acţiune

Bine spune vorba românească - «Paza bună trece primejdiarea!» - şi iată că munca de prevenţie, pe care se axează tot maimult activitatea poliţienească, a început să dea rezultate. Dupăcum ştim, poliţia are atribuţii privind drepturile şi libertăţile fun-damentale ale cetăţenilor, de protejare a avutului public şi pri-vat, de prevenire şi descoperire a infracţiunilor, de asigurare arespectării ordinii şi liniştii publice. La capitolul descoperireainfractorilor se încadrează şi acţiunea agentului Dorin Lisu, de laPoliţia Locală Giroc, care în noaptea de 30 spre 31 martie îşifăcea «rondul» de rutină. «În jurul orelor 12 – 12.30 din aceanoapte, ne relatează agentul Dorin Lisu, mă aflam la colţul străzii

în care se află Balonul de la Chişoda. La un moment dat mi s-a părut că aud zgomote dinspre Ca-binetul stomatologic, nu departe de acel loc. În aceste condiţii l-am rugat pe paznicul Petru Jeculasă mă însoţească şi, împreună, l-am descoperit pe numitul Stoica Vasile Claudiu în dreptul Cabi-netului stomatologic din Chişoda. În tufişul din faţa cabinetului se afla şi un compresor a cărui pro-venienţă Stoica nu a putut să ne-o explice în niciun fel.Atunci am luat legătura cu Poliţia Comunală,în competenţa căreia intra acest caz, spre a-l soluţiona. Dar, ne mai spune agentul Lisu, cu Stoicaam mai avut de lucru şi în anul trecut, când l-am surprins aruncând gunoi într-un loc nepermis,drept pentru care a primit o amendă contravenţională… De data aceasta însă…»

Deoarece nu a putut prezenta documente justificative cu privire la deţinerea aparatului de aercomprimat, poliţiştii au efectuat verificări pentru a stabili provenienţa acestuia, constatând că apa-ratul a fost sustras din cabinetul medical din Chişoda. Din investigaţiile efectuate, s-a stabilit că per-soana în cauză a pătruns în magazia de la demisolul cabinetului respectiv, a distrus sistemul deînchidere al uşii, apoi a sustras aparatul de aer comprimat. Poliţiştii au întocmit dosar penal în acestcaz, urmând ca el să fie soluţionat în instanţă. V.T.

Campania de curăţeniecontinuă

Campania iniţiată de conducerea PrimărieiGiroc «Curăţenia de primăvară» se prelungeşte.Luând ca model acţiunea din toamnă, Let’s DoIt România, se preconizează ca în următoarelezile să fie demarată o acţiune de strângere a gu-noaielor şi pet-urilor de pe raza comunei.

După cum ne informează inginerul Petro-nela Florea: «Am luat legătura cu directorii şco-lilor din Giroc şi Chişoda, Melentina Costa şiMarieta Deneş, şi intenţionăm ca într-unul dinweekend-urile viitoare să curăţăm şi să ecolo-gizăm locurile din comună în care, din păcate,au fost aruncate din nou resturi menajere, gu-noaie, resturi din construcţii sau pet-uri».

După cum a precizat şi primarul comunei,Iosif Ionel Toma, micii ecologişti voluntari vorfi recompensaţi. V.T.

Şedinţa ordinară a Consiliului LocalGiroc din luna aprilie, desfăşurată sâm-bătă, a avut 24 de puncte pe ordinea de zi,toate proiectele fiind adoptate prin votulaleşilor locali. S-au votat astfel proiecteleprivind aprobarea Avizului de oportuni-tate în vederea elaborării Planului Urban-istic Zonal “Dezvoltare zonă rezidenţialăcu funcţiuni complementare” pe parcelelecu număr cadastral A59/1/3 şi A59/2/2;privind aprobarea Planului UrbanisticZonal “Dezvoltare zonă rezidenţială cufuncţiuni complementare, dotări şi ser-vicii publice” extravilan Giroc CF 4899,CF 5104 nr. Top A575/2/3-4; privindaprobarea Planului Urbanistic Zonal“Dezvoltare zonă rezidenţială cu funcţiunicomplementare, dotări şi servicii publice”extravilan Giroc CF 403817 nr. cad50152; privind aprobarea Planului Ur-banistic Zonal “Dezvoltare zonă rezi-denţială cu funcţiuni complementare,dotări şi servicii publice” extravilan GirocCF 400308 nr. top A124/34/1 şiA124/34/2; privind aprobarea PlanuluiUrbanistic Zonal “Dezvoltare zonălocuinţe înşiruite cu funcţiuni comple-mentare, dotări şi servicii” extravilanGiroc CF 404898 nr. topA547/1/1. A fostvotat şi proiectul privind stabilirea taxe-lor de păşunat pe anul 2011. De votulconsilierilor au trecut şi proiectele privindaprobarea documentaţiei de intabularezonă verde intravilan în vederea amenajă-rii/realizării obiectivului «Parcul eroilor»;privind aprobarea unor măsuri privind du-

cerea la îndeplinire a prevederilor Legii276/2010 pentru modificarea Legii416/2001 privind venitul minim garantat;privind aprobarea Planului de acţiunepentru protecţia apelor împotriva poluăriicu nitraţi proveniţi din surse agricole în

comuna Giroc; privind aprobarea docu-mentaţiei Proiectului Tehnic, Deviz Eco-nomic pentru obiectivul «Reabilitareşcoală existentă P+1E, refacere înveli-toare şi extindere şcoală în regimP+1E+M” în localitatea Giroc; privindaprobarea documentaţiei PT + DE pentruobiectivul «Modificări interioare Gră-

diniţă şi extindere în regim P+M» în lo-calitatea Giroc; privind aprobarea docu-mentaţiei PT+DE pentru obiectivul«Amenajare curte Grădiniţă Chişoda cubazin de înot»; privind reactualizareaPT+DE pentru obiectivul «Capelă

Chişoda»; privind aprobarea documen-taţiei PT+DE pentru obiectivul «Refunc-ţionalizare şi amenajare creşă în incintagrădiniţei existente» localitatea Chişoda;privind aprobarea PT şi DE pentru obiec-tivul «Înfiinţare reţele de canalizare me-najeră în comuna Giroc, zona Planişte, curacord în reţeaua de canalizareAquatim».

Alte proiecte votate au fost cele pri-vind aprobarea investiţiei «Extinderereţele de canalizare în localităţile Giroc şiChişoda pentru ansamble de locuinţeconstruite în intravilanul celor două loca-lităţi»; privind aprobarea documentaţieiStudiu de Fezabilitate pentru obiectivul«Construire ansamblu de locuinţe de ser-viciu – 3 imobile P+1E+M şi amenajareincintă” în localitatea Giroc; privind apro-barea documentaţiei SF pentru obiectivul«Amenajare pistă role cu spaţii verzi şifuncţiuni complementare strada Bega»;privind aprobarea documentaţiei SF pen-tru obiectivul «Amenajare parc şi monu-ment al eroilor strada Dunărea»; privindaprobarea documentaţiei SF pentru obiec-tivul «Amenajare parc de joacă cu pistede role şi biciclete, funcţiuni complemen-tare» pe Calea Timişoarei; privind apro-barea documentaţiei SF pentru obiectivul«Amenajare parc de joacă cu piste de roleşi biciclete, funcţiuni complementare»strada Islaz. Ultimele proiecte de pe ordi-nea de zi au vizat modificarea unor ho-tărâri ale Consiliului Local, revocareaHCL128/25.02.2011 şi transmiterea în fo-losinţă gratuită Inspectoratului de Poliţieal judeţului Timiş al sediului Poliţiei Co-munale din Giroc, str. Trandafirilor nr. 24,şi Punctul de lucru al Poliţiei ComunaleGiroc din Chişoda, str. Nicolae Firu nr. 58.

Pe ultimul punct al agendei a figuratrubrica diverse.

Vasile TOMOIAGĂ

Din agenda Consiliului Local Giroc

3

Sfântul Mare Mucenic GheorgheSfântul mare mucenic Gheorghe

este unul dintre cei mai cunoscuţi şionoraţi sfinţi ai creştinismului. Cutoate acestea, istoria vieţii sale estefoarte puţin cunoscută şi multe le-gende avându-l ca erou au apărut de-alungul timpului. El este sărbătoritatât de Biserica Ortodoxă, cât şi decea Romano-Catolică (fiind totodatăpatronul Angliei), imaginea sa fiindîntotdeauna asociată cu vitejianemărginită şi credinţa în bisericacreştină până la sacrificiul suprem.

Tradiţia ortodoxă este că SfântulGheorghe s-a născut în Capadocia,într-o familie creştină, tatăl său fiindgeneral roman. La vârsta de 30 de

ani Sfântul Gheorghe a devenit larândul său general în armata lui Dio-cleţian. El s-a ridicat împotriva ho-tărârilor anti-creştine ale Consiliuluide la Nicomedia (303), ceea ce i-aadus persecuţii din partea lui Dio-cleţian. A fost chinuit în cele maicumplite chipuri, otrăvit şi mai apoidecapitat.

În credinţa populară, SfântulGheor-ghe este asociat adesea cu omorâreabalaurului. Această legendă dateazădin secolul XII şi una din variantelesale este “Legenda Aurea”. Se po-vesteşte cum un balaur imens şi fe-roce a apărut lângă oraşul Selena dinLybia. Locuitorii trebuiau să-i ofere

zilnic oi pentru a-i potoli foamea, iarcând nu au mai avut oi, balaurul acerut pe fata împăratului. Atunci aapărut un viteaz creştin, care s-aoferit să răpună balaurul.

Misterul şi legenda care îl în-văluie pe Sfântul Gheorghe nu vordispărea niciodată, la fel cum cauzasa nobilă va genera întotdeauna ad-miraţie şi respect. Poate cea maicorectă afirmaţie despre el este aceeafăcută de un ierarh din secolul V:“Numele Sfântului Gheorghe esteonorat de credincioşii de pretutin-deni, dar adevăratele sale fapte suntştiute numai de Dumnezeu”.

1. Să fii împăcat cu toţi cei cucare te-ai certat.

2. Să duci unmic dar din casa ta.3. Să mergi mai devreme, ca

să poţi asculta slujba de la început.4. Totdeauna bărbaţii în bise-

rică trebuie să stea în partea dre-aptă, iar femeile în partea stângă.De asemenea, bărbaţii bătrâni seaşează în faţă, cei mai puţin căru-nţi la spate, cei mai tineri în spa-tele lor. La fel şi femeile. Iar întrebărbaţi şi fe-mei trebuie lă-sată o cărare înbiserică, ca sămeargă cinevine să se în-chine şi să du-că darul laSfântul Altar.

5. Să nuvorbeşti în bi-serică, că estemare păcat.Dacă este marenevoie să vor-beşti, fă-o înşoaptă sau prinsemne.

6. Să nuieşi până nu setermină slujba.Numai, Doamne fereşte, dacă eştibolnav, sau dacă păţeşti ceva.

7. Când te închini la sfinteleicoane, să nu săruţi sfinţii pe faţă,că-i păcat. Dacă sfântul este pic-tat în picioare, îi săruţi picioarele,dacă este pictat pe jumătate, îlsăruţi pe mâini.

8. După ce dă preotul binecu-vântare de Sfânta Liturghie, ni-meni nu mai are voie să se închinela icoane în biserică sau să maiducă daruri la altar.

9. Creştinii trebuie să stea îngenunchi când se sfinţesc preacu-ratele daruri, când se cântă : “PeTine Te lăudam!“.Alţii stau în ge-nunchi şi la Evanghelie. Nu-i ogreşeală. La Axionul MaiciiDomnului şi la Tatăl nostru,atunci se stă, de asemenea, în ge-nunchi.

10. După ce ai primit Preacu-ratele Taine ale lui Iisus Hristos,treci la uşa diaconească, ca acolopărintele să-ţi dea anafora. Apoi

treci la strană sau în pridvor, să ci-teşti molitfele sau rugăciunea demulţumire după Sfânta Împăr-tăşanie. Trebuie să ştii că nimeninu are voie să se împărtăşeascădacă nu şi-a citit rugăciunile deîmpărtăşire . Apoi, cele de mulţu-mire. Cel ce s-a împărtăşit, nu maiare voie să sărute mâna preotului.Până nu stai la masă, nu mai aivoie să săruţi nici sfintele icoane,nimic, că ai primit pe Hristos

a t u n c i .După masăpoţi să să-ruţi mâna şisfintele i-coane. Dupăîmpărtăşa-nie n-ai voiesă scuipi treizile şi treinopţi. Ceicăsătoriţi carevor să se îm-părtăşeascăcu Preacura-tele Tainetrebuie săpăzească cu-răţia în fa-milie măcartrei zile, iar

după ce s-au împărtăşit să ţinămăcar două zile. Iar în posturi,trebuie să trăiască toate zilele încurăţie.

11. Cel ce a venit la bisericădintr-o familie, se cheamă aposto-lul familiei. El trebuie să ia sfântaanaforă pentru toţi cei de acasă.

12. Cel ce a fost la sfânta bi-serică, când a zis preotul: “Cupace să ieşim! Întru numele Dom-nului” şi a făcut otpustul, adicăsfârşitul Liturghiei, face trei în-chinăciuni în mijlocul bisericii şimerge acasă.

13.Când mergi acasă, zi orugăciune la sfintele icoane şicând toţi stau la masă, tu să le po-vesteşti ce ţi-a rămas şi ţie în capde la biserică.

14.După ce ai stat şi tu lamasă, să te odihneşti douăore.Apoi trebuie să te duci în Du-minici şi sărbători să faci vizite şisă cercetezi pe cei bolnavi şisăraci. Codruţa TOMESCU

Cele 14 reguli canonice pentrucreştinii care merg la Sfânta Biserică

Muntele MăslinilorEste un munte din apropierea Ierusali-

mului, acolo unde se spune că Iisus s-a înăl-ţat la cer. Este şi muntele pe care se va arăta,din nou oamenilor, precum spune tradiţia, laîntoarcerea Sa pe Pământ. Predicţia neanunţă că El va coborî precum s-a şi înălţat,în acelaşi loc.

Este, pesemne, şi motivul pentru careaici, pe munte, se află o mică bisericuţă. Maidegrabă e vorba despre un mic altar înformă de rotondă.

În interiorul său se găseşte o piatră albă,pe care se pot distinge urmele unor picioare.Aceasta este Piatra Sfântă de pe care sespune că a fost locul de unde s-a înălţat Iisus Hristos la ceruri. În proximitate se găseşte şiPeştera Cuvioasei Pelaghia. Este, de altfel, locul unde sălăşluieşte şi o mănăstire. Locul seaflă evident, în traseul pe care îl parcurg cei care se înscriu în programul de vizitare a Ora-şului Sfânt. Oferă o privelişte remarcabilă a oraşului Ierusalim, cu cele patru cartiere alesale: evreiesc, creştin, arăbesc şi armenesc.

Pe platoul muntelui există şi un loc unde Hristos s-a arătat ucenicilor săi după Înviere.Locul se numeşte mica Galilee. În vecinătate este şi o mică livadă de măslini, ceea ce maijustifică, şi astăzi, denumirea specifică a muntelui.

Priveliştea este cu adevărat deosebită şi îndeamnă la meditaţie. Poate este mai puţin cu-noscut faptul, dar acest loc este şi sediul de vară al Patriarhiei ortodoxe a oraşului Ierusalim.

Fiul omuluiDicţionarele dau această expresie ca fiind

una cu un pronunţat caracter semitic.Astfel, ne este explicat că Ben-Adam este

echivalentul ei în limba ebraică.Dar, în limba aramică, cea pe care, de

fapt, se presupune că o vorbea Iisus, se folo-seşte echivalentul bar-enas.Ben este acel compus cu care se formează

cuvântul şi care denumeşte condiţia de “fiu”.La fel, dincolo, se foloseşte Bar (de unde şiideea, frecventă printre ezotişti şi ocultişti căBar-Avras, Baraba, este o altă denumire pen-tru Fiul Tatălui).

“Fiul Omului” este, mai cu seamă, IisusHristos. Fiindcă el este un “fiu al speciei”,unul generic, cel care a venit pentru a mântui,pe acest Pământ, speţa umană.

Se pare că Iisus Hristos folosea acest ter-men, prezent în anume scrieri din cadrulNoului Testament, pentru a se desemna pesine.

El, termenul de Fiul Omului, reprezintăşi o posibilă referinţă directă la “Omul Pri-mordial“, pe care chiar Iisus îl restaurează,prin sacrificiul său. Şi Sfântul Pavel folo-seşte, în anumite locuri, acelaşi termen, pen-tru a-l desemna pe Iisus.

El apare şi în cadrul cărţii prooroculuiDaniil.

Sfântul Apostol Ioan Evanghelistul utili-zează acest termen pentru a se referi la înfă-ţişarea Omului Ceresc, restabilit, restaurat,curăţit de păcat.

Despre rugăciune† Roagă-te stăruitor la orice lucru, ca

unul ce nu poţi face nimic fără ajutorul luiDumnezeu (Sf. Marcu Ascetul).

† Nimic nu ajută mai mult lucrării carugăciunea şi pentru a câştiga bunăvoinţalui Dumnezeu, nimic nu este mai de folosca ea (Sf. Marcu Ascetul).

† Rugăciunea este ridicare minţii şi voiinoastre către Dumnezeu (Avva Evagrie Pon-ticul).

† Rugăciunea este leacul mâhnirii şiurâtului (Sf. Nil Sinaitul).

† Cel ce nu are rugăciune curată degânduri nu are armă de luptă (CuvioasulIsihie Sinaitul).

† Dacă cineva nu se socoteşte păcătos,rugăciunea lui nu este primită de Dumne-zeu (Sf. Isaac Sirul).

† Fără rugăciune nici o virtute nu sepoate păstra (Sf. Simeon Noul Teolog).

† Fericită este mintea care, în vremearugăciunii, se face nematerială şi săracă detoate (Avva Evagrie Ponticul).

† Dacă vrei ca rugăciunea ta să zboarepână la Dumenzeu, dă-i două aripi: postulşi milostenia (Sf. Isaac Sirul).

† Să nu te mâhneşti când te rogi pen-tru alţii şi eşti ascultat, pentru că ceea ce alucrat şi a săvârşit este credinţa lor (Sf.Ioan Hrisostom).

4

Veniţi de luaţi lumină! Săptămâna luminatăHRISTOS A ÎNVIAT

DIN MORŢI

Apropiindu-se perioada pas-cală, întreaga creştinătate remem-orează şi prăznuieşte patimile,moartea şi Învierea Mântuitoruluinostru Iisus Hristos.

Ne este poate greu să netranspunem în perioada antică deacum 2000 de ani, când, la doar osăptămână după intrarea triumfalăîn Ierusalim, Domnul Iisus estebatjocorit, este pălmuit şi biciuitde aceeaşi locuitori ai cetăţii careau strigat cu glas de bucurie:“Osana! Binecuvântat este Cel cevine întru numele Domnului, Îm-păratul lui Israel!”. Cu acest prilej,încă o dată istoria ne arată cumfirea omului, înclinată spre păcat,nu caută întotdeuna Adevărul, cimai degrabă senzaţionalul, răul şirăzbunarea. Poate că este dificilacest efort de ane întoarce în timpală-turi de patimile luiHristos, dar numaiîn acestmodputemconştientiza într-un mod cât mai deplin suferinţa şiumilinţa pe care Mântuitorul le-aîndurat din iubire pentru noi. Aşa-dar, El, Cel fără de păcat, s-a jertfitpe cruce pentru ca noi oamenii săputem gusta din nou din fericireape care a cunoscut-o şi Adam îngrădina Edenului. Jertfa lui Hri-stos rămâne pură, curată şi de-săvârşită, până la ultima suflare depe cruce, căci şi acolo, în chinurifiind, din iubire pentru cei ce Îlrăstigneau şi Îl batjocoreau, S-arugat Tatălui ceresc să le iertepăcatele, căci nu ştiu ce fac. Însă,totuşi, Hristos a murit şi a înviatpentru toţi oamenii din toate tim-purile. Şi cu toţii, buni şi răi, îm-păraţi şi slujitori, săraci şi bogaţi,se pot împărtăşi de lumina învie-rii şi pot călca moartea pe care aomorât-o Hristos, mergând spremântuire.

Tot aşa şi credincioşii parohieiChişoda au venit în noaptea Învie-rii ca să ia lumină, încercând săducă această lumină a învieriiDomnului în casele şi în sufletelelor şi să mărturisească cu toţii căHRISTOS A ÎNVIAT! Este unmoment deosebit, când toţi cre-dincioşii, luminând întunericul nop-ţii cu lumânările pe care le poartă,parcă încearcă să alunge şi întune-ricul din sufletul lor. Şi aceasta sepoate vedea în perioada pascală,în modul de viaţă al fiecăruia, pen-tru că fiecare om încearcă să fiemai bun.

Ca şi în fiecare an, numărulcelor care au venit în noaptea deÎnviere la biserica din Chişoda, casă ia paşti, a fost unul impresio-nant, procesiunea de înconjurare abisericilor ortodoxă şi catolică de-sfăşurându-se pe străzile ce în-scriu aceste lăcaşe de cult. Unvechi obicei al satului, prin care searată iubirea sătenilor, pacea dinsufletele lor, dar şi dorinţa de uni-tate a Bisericii.

Dacă Hristos ne iubeşte atâtde mult pe fiecare dintre noi, nu nerămâne altceva de făcut decât săprimim cu vrednicie această jertfădumnezeiască şi să o facem să ro-dească în sufletele noastre.

Domnul Iisus Hristos să aşezeîn inimile fiecăruia lumina, iubireaşi pacea Sa. Iar pentru a nu uita deCel ce cu moartea pe moarte acălcat, pentru a noastră mântuire,mărturisim cu tărie şi cu bucurie că:

HRISTOS A ÎNVIAT !Pr. Dragoş DEBUCEAN

Obiceiuri şi tradiţii populare româneşti

Prima săptămână după Paşti se mai numeşte şiSăptămâna Paştilor sau Săptămâna Albă. Înaceastă săptămână cerul este deschis, până la Ispas.Cine moare e fericit, căci merge drept la Dumnezeu

Luni după Paşti; Lunea AlbăDupă modelul sărbătorii Crăciunului, a doua

şi a treia zi de Paşti cuprinde ritualul familial alumblării cu pasca (petrecerea sărbătorii în cadrulfamiliei lărgite).

Cine moare în Lunea Albă se duce-n Rainejudecat. În Lunea Albă, la o săptămână dupăPaşti, se dezleagă de spălatul rufelor. Lunea, a douazi de Paşti, pe unele locuri se udă cu apă; aceasta eziua tuturor sfinţilor. Umblarea cu pasca (uneori şimarţi), la rudele cele mai apropiate, pentru a vestiÎnvierea Mântuitorului. Merg mai întâi fiii lapărinţi, nepoţii la moşi şi finii la naşi. Se ia de obi-cei o pască, câteva ouă roşii, o portocală, o ocă devin şi merg la naşu, unde-i pun la masă cu cozonac,slănină şi ouă roşii.

Marţea Albă; OloageleSe serbează trei marţi succesive după Paşti,

pentru sănătate, pentru câmp, pentru semănături.Nu se lucrează de viermi, de secetă etc. Nouă marţidupă Paşti, cunoscute sub numele de Oloagele, seţin pentru necazuri. Oloagele se ţin fiind foarteprimejdioase. Copiii părinţilor care n-au ţinutOloagele au ologit de picioare. Oamenii spun căpăstrează această sărbătoare, fiindcă au pomenit-odin bătrâni ca ruptă din Înviere. Marţi după Paştifemeile slobod Păresimile, adică citirea pomel-nicului în timpul postului, fac pomeni în curtea bise-ricii cu colaci, băutură şi mâncare pentru săraci.

Miercuri după Paşti; Nunta şoarecilor; Sf.Mercurie

Sf. Mercurie e miercuri în Săptămâna Lumi-nată. La câmp se face toată treaba, femeile însă oţin. Se ţine pentru boli de picioare. Nu este bine ase lucra miercuri după Paşti, căci e rău de purici.Cine nu ţine Nunta şoarecilor îi strică lucrurileşoarecii. Paparuda (paparuga, dodoloiu) se ser-bează totdeauna în a treia zi după Paşti. Tineretulmerge la pădure după flori şi buciumei (beţe dealun). Fiecare trebuie să aducă acasă nouă buciu-mei uscaţi.

Joia Paştilor; Joia Rea sau Joile DomneştiJoile de după Paşti şi până la Duminica Mare

sau Rusalii se serbează mai cu seamă de cătrefemei, pentru ca grindina să nu le bată holdele, pen-tru a nu chema seceta, pentru boli, pentru înflorireasau rodirea pomilor. Joile după Paşti se mainumesc şi Joi Domneşti. Joile după Paşti suntţinute pentru boli. În aceste joi nu torc femeile şinici nu înţeapă, sub cuvânt că e rău de boli şi debătut piatra. Dacă toată lumea ar ţine aceste sărbă-tori, n-ar mai cădea piatra, zic mătuşile.

Se dă de pomană peşte. Foca se sărbătoreşte înprima joi după Paşti. Atunci se fac colaci, se duc labiserică şi se pomenesc morţii. Osebit dimineaţa,până a nu se duce cu colacii la biserică, se pune focsub pomi, cu scop ca să moară viermuşii şi omizilede printr-înşii.

Izvorul Tămăduirii; Fântâniţa sau VinereaScumpă

Spre deosebire de Vinerea Paştelui, marcatănegativ de conjuctura morţii Mântuitorului(Vinerea Patimilor), această vineri este nu o sursăde moarte (valorizată pozitiv prin moartea, pieirea,secarea bolilor), ci una de viaţă, prin care sacrali-tatea pozitivă ţâşneşte în lume. Acum izvorăşte,este accesibilă, apa tămăduitoare; de fapt, ca şi laBobotează, toate apele sunt sfinţite. Apa este osursă de viaţă şi pentru că acum pot fi săpate fân-tânile, surse potabile pentru vii şi pentru morţi. Nuîn ultimul rând, sărbătoarea este respectată şi pen-tru că alimentează izvorul ploilor, dar şi roadele,„izvoarele“ de orice fel, ale plantelor şi animalelor.

Sâmbăta TomeiDeschide ciclul celor nouă sâmbete interzise,

de după sărbătoarea Paştelui. Se dă de pomanăpască, ouă roşii, o lumânare.

Duminica Tomei; Paştile MiciCunoscută mai ales sub numele de Duminica

Tomei, este o sărbătoare consacrată morţilor. Toc-mai de aceea, sub numele de Paştile Mici sauPaştileMorţilor, reprezintă o prelungire a sacralităţiisărbătorii Învierii, un ecou al acesteia în cealaltălume. Pomenirea morţilor – pentru cei înecaţi. Înaceastă zi se aprinde o lumânare şi se pune lapământ, şi toate sufletele se strâng împrejur, cares-au înecat fără voie.

Preot Adrian CHERMELEU

Noaptea de Înviere la Chişoda Noaptea de Înviere la Giroc

5

Rugă faină ca-n Bănatu’A sărbătorit tăt natu’!Odată cu primăvara, pornesc şi rugile-n

Banat. Printre primele sunt cele care se sărbăto-resc de Sfintele Paşte, rugă intrată în tradiţie şi laGiroc.

După sosirea oficialităţilor - primarul IosifIonel Toma, viceprimarul Ionel Popazie şi părin-tele paroh Adrian Ioan Chermeleu -, festivitateade deschidere a Rugii a debutat cu intonarea Im-nului naţional de către fanfara condusă de IonelPascotă senior. A urmat apoi cuvântul părinteluiparoh, care a adresat gazdelor şi goşcilor creşti-nescul “Hristos a înviat!” şi distracţie plăcută încele două zile care aveau să urmeze.

Primarul Iosif Ionel Toma a menţionat, îndiscursul său, că Ruga, pe lângă prilejul de a săr-bători cu familia şi prietenii, înseamnă şi uneveniment artistic, în care tradiţiile şi obiceiurilelocului sunt din nou aduse în prim-plan. “Măbucur că suntem astăzi aici, într-un număr atâtde mare, poate cel mai mare din ultimii ani. Esteo dovadă că actul cultural pe care l-am organi-zat împreună, Primăria, Consiliul Local şi spon-sorii, este apreciat şi, de ce nu, unul deosebit”.Edilul a amintit apoi sponsorii fără de care, spu-nea domnia sa, Ruga nu ar fi fost atât de bogată:Complexul Hotelier Trio, Femadar, SC Condria,SCArf, SC Naser, familiile Marincu şi Şipoş, nuîn ultimul rând, Consiliul Local – care a acordatpentru organizarea Rugii 400.000.000 de leivechi, mult mai mult, spre exemplu, decât în altecomune şi chiar oraşe din judeţ.

Discursul primarului s-a oprit pentru unminut de reculegere în memoria celui care a fostNelu Bota, artistul trecând în lumea drepţilorchiar în Săptămâna Patimilor.

Iosif Ionel Toma le-a mulţumit apoi preoţilorparohi ai celor două parohii din Giroc, AdrianChermeleu şi Daniel Mateia, i-a urat, alături deîntreaga asistenţă, “La mulţi ani!” lui Ioan Şipoş,a cărui zi de naştere a fost chiar duminică, înprima zi de Rugă, şi le-a dorit participanţilor dis-tracţie plăcută. “Aceste zile, până la Înălţare, amai spus primarul, nu trebuie să uităm că suntzile de închinare”.

Manifestarea de la Giroc a fost una de înaltăţinută artistică, fiind prezenţi pe scenă cântăreţirenumiţi de folclor. Au întreţinut atmosferaLioara Boşcu,Anca Domniţa, Sorin Pepa, TraianJurchelea şi Petrică Mîţu-Stoian, acesta din urmăfiind vedeta ultimei seri. Acompaniamentul afost asigurat de taraful Ansamblului Folcloric“Ghiocelul” din Giroc, dirijat de profesorulAdrian Scorobete, şi de formaţia solistului SorinPepa.

În Grădina de Vară a Căminului Cultural,ajutaţi şi de vremea bună, în fiecare seară de laora 18 s-au adunat mii de giroceni şi de oaspeţiai acestora, cu mic, cu mare.

Deşi în prima seară a rugii, datorită uneicăderi de tensiune, a avut loc o pană de curent,după remedierea acesteia dansul a fost reluat decei prezenţi cu şi mai mare antren, neafectând cunimic atmosfera de sărbătoare.

Copiii şi tinerii s-au distrat şi în parcul delângă scenă, în ringhişpiluri, sau în parcul de dis-tracţii de pe strada Naturii, la celebrele dejamaşinuţe electrice. Grătarele cu mici au sfârâitîncontinuu, iar tarabele au fost luate cu asalt deamatorii de suveniruri ori de părinţii care doreausă cumpere jucării pentru copiii lor.

Anton BORBELYVasile TOMOIAGĂ

6

* Vând răsaduri de legume - roşii, ardei,gulii, varză. Informaţii la telefon

0723/343.711 sau la adresa Giroc, StradaNaturii nr. 10.

*Amdevânzare1ha terenarabil înGiroc, acceptschimbcuocasă,plătesceventualdiferenţa.

Tel 0747542873 sau 0767295417“

Ambalajul tradiţiilor versussărbătorile creştine

În noaptea nunţii lor, mirii au primit cadou dela nişte prieteni o cutie mare, elegant ambalată. Toţinuntaşii le-au cerut să o deschidă să vadă ce cadouau primit. Au deschis mirii cutia, dar surpriză! În eaera ambalată, la fel de elegant, o altă cutie ceva maimică. Deschizând-o şi pe aceasta au descoperit oaltă cutie frumos legată cu fundă. Au deschis-o şipe ea, dar au dat de o cutie mai mică. Deja dezamă-giţi, mirii ezitau să mai facă jocul prietenilor şi săcontinue deschiderea cutiei. Nunutaşii le-au cerutsă meargă mai departe cu desfăcutul cutiei, aşa că audeschis-o, dar au dat de o cutie micuţă ca un copil.La insistenţele celor din jur au deschis-o şi peaceasta. În ea se aflat un bebeluş de porţelan cu osuzetă în guriţă, pe care dacă încercai să i-o iei, be-bele de ceramică începea să scâncească. Tinerii că-sătoriţi au înţeles aluzia prietenilor: doreau oreîntânire la botezul viitorului lor copil şi mai alesau înţeles că o familie e completă atunci când vinpe lume copiii.Povestea din noaptea nunţii celor doi tineri mai

are însă un înţeles: adesea esenţialul ni se ascundeîn prea mult ambalaj. Tot mai frecvent noi, creştinii,cădem la sărbători – Naşterea Domnului, ÎnviereaDomnului etc. – sub povara ambalajelor străluci-toare încărcate de tradiţii, obiceiuri, reclamă şi con-sumism, uitând de fapt ceea ce sărbătorim. Neimpresionează mai mult ambalajul – împodobireabradului de Crăciun, obiceiul colindatului, tăiereaporcului, cadourile pe care le dorim cât mai bogatesau vopsitul ouălelor la Paşte, cadourile de iepuraşşi mielul de pe masa îmbelşugată – decât faptul căDumnezeu s-a făcut om, s-a smerit pentru noi ca săne înalţe, prin patima sa, şi să ne deschidă calea veş-niciei.

Mai mulţi ani la rând Google a fost în primelelocuri în Fortune 100 Best Companies ToWork For,câţiva ani chiar a deţinut supremaţia. Este motorulde căutare cu cea mai spectaculoasă evoluţie, ui-mindu-i pe IT-işti cu tot ceea ce fac. Să fie oare olegătură clară între modul de a-i trata pe angajaţi şirezultatele excelente obţinute? Mai mult ca sigur.Oricare dintre noi dacă am avea condiţiile lor amputea să dăm mult mai mult pentru firma la carelucrăm.Unul din motivele pentru care cei de la Google

îşi apreciază atât de mult firma este atmosfera de“campus studenţesc” din sediile companiei? Head-center-ul lor din Mountain View, California, este ves-tit pentru facilităţile oferite angajaţilor: piscine (cusalvamari!), teren de volei în aer liber, sli de distra-cţie (biliard, jocuri mecanice, etc), săli de relaxare(masaj, camere de relaxare, etc), cafenele, frizerii,etc. Cele 11 cafenele existente aici oferă angajaţilormâncare gratuită.Google este compania americană din domeniul

tehnologiei cu cea mai rapidă creştere, con-form Forbes. Pentru cele aproximativ 3000 de po-sturi disponibile în 2007, firma a primit peste750.000 de CV-uri.Angajaţii care recomandă un cu-noscut pentru un job primesc o primă de 2000 do-lari. Singura condiţie este ca acesta să rămânăangajat timp de minim 2 luni. Credeţi că este o ce-rinţă uşor de îndeplinit? Fiţi siguri că pentru sala-riile cu multe zerouri şi munca este pe măsură.Pentru cei din afară, obişnuiţi doar să scrie unul saumai multe cuvinte în dreptunghiul magic ca să afletot ce mişcă legat de subiect pe net, nici măcar nu eclar ce fac cei de la Google. Fiţi siguri că pentru avizualiza rezultatele căutărilor în sutimi de secundă

este o muncă şi o tehnologie pe care cu greu ni leputem închipui.Printre miturile care înconjoară este şi “Google

15″, unde numărul reprezintă greutatea corporală înpounds (aproximativ 7 kilograme) suplimentară pecare un noogler (nou angajat ) o capată în primeledouă săptămâni. Larry Page, co-fondator al compa-niei, ar fi declarat că niciun angajat nu trebuie să seafle la mai mult de 150 de picioare (aproximativ 45de metri) de o sursă de hrană.“Dont`t be Evil!” reprezintă motto-ul neoficial

al Google.Această expresie le aparţine lui Paul Bu-chheit, creatorul Gmail, şi Amit Patel, inginer şefsoftwear, şi reprezintă angajamentul pe termen lungpe care compania şi-l asumă în faţa clienţilor săiconform căruia profiturile imediate nu trebuie săprimeze în faţa reputaţiei şi încrederii brand-ului petermen lung. Unele din acţiunile companiei (cum arfi cenzura aplicată căutărilor în China) contravin,conform majorităţii opiniilor, acestui motto.Există un serviciu care vă permite să efectuaţi

căutări Google în mod anonim şi fără a fi obligaţi săvizualizaţi reclamele. Acesta, numit Scroogle, estegratuit şi utilizat de peste 150.000 de oameni zilnic,iar creatorul său promite că serviciul nu face aso-cieri între adresele IP ale utilizatorilor şi căutărilelor, iar datele sunt şterse săptămânal din servere.Acest serviciu a apărut tocmai datorită criticilor pecare Google le-a primit de-a lungul timpului pentrupracticile sale care, susţin acuzatorii, violează inti-mitatea utilizatorilor.

Gabriel TOMESCU

Google - raiul angajaţilorPOVESTIRI CU TÂLC

Cei interesaţi pot trimite anunţuri de micăşi mare publicitate pe adresa de e-mailziargiroc@yahoo.com sau direct la sediulredacţiei, din cadrul Primăriei Comunei Giroc

Au sosit rezultatele la OlimpiadaMărţişoruluiŞcoala cu clasele I-VIII ChişodaElevii de la Şcoala cu clasele I-VIII «Iosif Ciorogariu» au participat la Olimpiada Mărţişoru-

lui, de la Săcălaz, alături de 19 şcoli din judeţ. După desfăşurarea probelor scrise timp de 2 ore, ele-vii au participat la activităţi distractive, în timp ce cadrele didactice corectau lucrările. Premiereaelevilor s-a realizat pe clase şi pe discipline de învăţare, conform rezultatelor obţinute. Şcoalanoastră a fost reprezentată de 12 elevi de la clasele V-VIII, care au obţinut 30 de premii: biologie- 3 premii, geografie - 7 premii, istorie - 12 premii, matematică - 8 premii. S-au remarcat DianaBucu, cls. a V-a, premiul I - geografie, premiul II - istorie, premiul III – matematică, Robert Cor-cheş, cls. a V-a, premiul I - geografie, premiul II - istorie, premiul III-matematică, Robert Perţe,cls. a V-a, premiul II - istorie, premiul III – geografie; Bogdan Oneţiu, cls. a V-a, premiul I - isto-rie, premiul III – matematică, Dean Stanoiev, cls. a VI-a, premiul I - istorie, premiul III – geogra-fie, Alexandra Comăniţă, cls. a VI-a, premiul I - istorie, premiul I - geografie, premiul I - biologie,premiul II – matematică, Adrian Galuska, cls. a VII-a, premiul I - istorie, premiul I – geografie,Alexandra Tcaciuc, cls. a VII-a, premiul I - geografie, premiul II - istorie, premiul II – biologie, Da-niela Pleşa, cls. a VIII-a, premiul II - matematică, premiul II - istorie, premiul III – biologie, Ale-xandru Gheorghe , cls. a VIII-a, premiul I - istorie, premiul II – matematică, Anamaria Jeflea, cls.a VIII-a, premiul II - matematică, premiul III – istorie, Bogdan Golban, cls. a VIII-a, premiul I - ma-tematică, premiul II – istorie. Menţionăm cadrele didactice care i-au pregătit pe elevii premianţi şipremiile obţinute: prof. Marieta Deneş – matematică – 1 premiu I, 4 premii II, 3 premii III, prof. Ge-orgina Ianculescu – 1 premiu I, 1 premiu II, 1 premiu III, prof. Liviu Râmneanţu – geografie - 5 pre-mii I, 2 premii III şi istorie - 5 premii I, 6 premii II, 1 premiu III. La clasamentul general, elevii cucele mai bune rezultate de la şcoala noastră sunt Diana Bucu, cls. a V-a - locul 3 din 45 de elevi,Alexandru Comaniţă, cls. a VI-a, locul 4 din 40 de elevi, Alexandra Tcaciuc, cls. a VII-a, locul 5din 34 de elevi şi Daniela Pleşa, cls. a VIII-a, locul 5 din 35 de elevi. Comparativ cu anul trecut, laaceastă ediţie am obţinut cu zece premii mai mult, iar fiecare participant a obţinut minimum douăpremii. (A.B.)

Şcoala cu clasele I-VIII GirocŞcoala cu clasele I-VIII Giroc a fost reprezentată de 16 elevi din clasele V-VIII şi patru cadre didac-

tice care au participat la elaborarea subiectelor. Concursul a constat în verificarea cunoştinţelor dobânditede elevi de la începutul anului şcolar la disciplinele: matematică, limba română, istorie, geografie, biolo-gie, fizică şi chimie.

Prezentăm în continuare, pe clase, locurile ocupate de elevii giroceni:Clasa a V-a, clasamentul general (din 45 elevi participanţi): Răzvan Gheorghiu – locul I, media

9,12, Raul Toma – locul II, media 9,07, Loredana Sur – locul IV, media 8,77, Roberto Roşca – locul V,media 8,67. Elevii clasei a V- a au obţinut următoarele rezultate pe discipline: Graţiela Cîmpeanu:locul I – geografie, locul III – istorie, locul III – biologie, Răzvan Gheorghiu: locul I – biologie, locul I –geografie, locul II – istorie, locul III – limba română, locul III –matematică, Patricia Perescu: locul I – bio-logie, locul II – istorie, locul III – geografie, Roberto Roşca: locul I – geografie, locul II – istorie, locul II– biologie, locul III – limba română, Loredana Sur: locul I – geografie, locul II – limba română, locul II –biologie, locul III – istorie, RaulToma Raul: locul I – istorie, locul I – geografie, locul III – matematică.Clasa a VI-a, clasamentul general (din 40 elevi participanţi): Crina Blănariu – locul 8, media 8,45,Bianca Radulov – locul 10, media 8,36. Elevii clasei a VI-a au obţinut următoarele rezultate pe disci-pline: Crina Blănariu: locul I – limba română, locul II – istorie, locul II – geografie, locul III – fizică, Da-cian Filimon: locul I – limba română, locul II – geografie, locul III – istorie, Bianca Radulov: locul I –biologie, locul II – limba română, locul III – istorie, Mihai Sănduleac: locul II – istorie, locul III – geo-grafie. Clasa a VII-a, clasamentul general (din 35 elevi participanţi): Andrei Berariu – locul 4, media8,51, Diana Avrămuţ – locul 8, media 8,12. Elevii clasei a VII-a au obţinut următoarele rezultate pediscipline: Diana Avrămuţ: locul I – biologie, locul I – istorie, locul II – limba română, Andrei Berariu:locul II – matematică, locul III – biologie, chimie, istorie, limba română.Clasa aVIII-a, clasamentul ge-neral (din 35 elevi participanţi): Roxana Rotariu – locul II, media 8,50.

Elevii clasei a VIII-a au obţinut următoarele rezultate pe discipline: Ana Maria Avrămuţ:locul I – geografie, locul II – biologie, locul III – istorie, Francesca Neamţu: locul II – matematică, loculII – biologie, Casian Perescu: locul II – geografie, locul III – matematică, locul III – istorie, RoxanaRotariu: locul I – biologie, locul II – chimie, fizică, istorie, locul III – geografie, matematică.

Melentina COSTA

7

Ba, al meu emai frumos!

Alexandra Mihaela SZABOdin Chişoda, 6 ani

Roberta TIPOLdin Chişoda, 6 ani

Sorana Carina ŞTEFANdin Giroc, 6 ani

Carla CONŢESCUdin Giroc, 4 ani

În perioada 10–21 aprilie a.c. la Călim-ăneşti au avut loc Campionatele NaţionaleIndividuale de Şah pentru Copii şi Juniori,ediţia 2011.Participanţii au putut concura succesiv

la patru probe, şi anume: ŞAH CLASIC(unde au fost alocate minim 2 ore de gândirefiecărui jucător); ŞAH RAPID (unde s-ajucat cu 25 de minute timp de gândire pen-tru fiecare jucător); ŞAH FULGER (5 mi-nute de gândire de fiecare jucător, pentruîntreaga partidă!); DEZLEGĂRI DE PRO-BLEME.Comuna Giroc a fost reprezentată de

cinci şahişti: Daria Georgiu, la categoria F8(fete până la 8 ani); Alexandra Paraschiv, lacategoria F10 (fete de 9-10 ani); Paul Para-schiv şi Denis Alboni, la categoria B10(băieţi de 9-10 ani); Robert Matiş, la cate-goria B14 (băieţi de 13-14 ani).În condiţiile unei concurenţe infernale

şi a unui nivel de dificultate care creşte de laan la an, elevii din Giroc şi-au îmbunătăţitpunctajele faţă de cele de la ediţia prece-dentă, apropiindu-se semnificativ de zonasuperioară a clasamentului.Singura excepţie a fost Alexandra Pa-

raschiv, încă în convalescenţă după uneleprobleme de sănătate, care a avut o oarecarerevenire abia spre finalul competiţiei, laproba de şah-fulger, unde a bătut-o în rundaa treia pe campioana naţională la F8 de anultrecut (Smaranda Azamfirei de la Politeh-nica Iaşi) şi a ocupat locul 13 din 37 deconcurente, cu 5 puncte din 9 posibile.Zvâcnirea de orgoliu tocmai la proba de

„blitz” mi se pare chiar amuzantă, întrucâtAlexandra este de fapt „melcuşorul”echipei, ea fiind cea care gândeşte cel maimult, îşi cântăreşte cu grijă deciziile şi sehotărăşte cu greu să mute, intrând adesea încriză de timp. Ca şi cum, într-un filmwestern,personajul cel mai nehotărât şi mai som-noros se dovedeşte în final a fi un pistolarredutabil... Proba de „blitz”, adică şah-ful-ger, necesită în cel mai înalt grad o intuiţieascuţită, reacţii rapide şi nervi de oţel.Alte rezultate notabile, care demons-

trează apropierea din ce în ce mai hotărâtă ajucătorilor noştri de zona superioară a cla-samentului, sunt: Paul Paraschiv, locul 28la şah rapid, din 97 de concurenţi şi locul 30la şah-fulger, între 86 de competitori; DenisAlboni, locul 40 din 122 de concurenţi laşah clasic, locul 34 între 97 de concurenţi laşah rapid şi locul 24 dintre 86 de competi-tori la şah fulger.Dar noua stea şahistă a Girocului, care

a produs o frumoasă surpriză la campiona-tele naţionale din acest an, este Daria Geor-

giu, în vârstă de 7 ani, actualmente elevă înclasa I. Ea şi-a croit drum spre primele lo-curi „printre baionete”, sub tirul puternicu-lui batalion de jucătoare prezentat la aceastăfinală de către colectivul de antrenori dinIaşi. Cartea de vizită a Dariei la această fi-nală arată impresionant: ea a fost mereu înprima linie, înfruntând pe reprezentanteleunor centre şahiste de marcă din România,precum Iaşi, Bucureşti, Cluj, Târgu Mureş,Ploieşti.

Daria a pornit în concurs cu victorie laAlexandra Muntianu, de la Politehnica Iaşi,şi victorie la Adela Sârbu, de la SicilianaBucureşti; a venit apoi o înfrângere cu Eca-terina Olinici, de la Politehnica Iaşi, urmatăde o salbă de trei victorii, laAnaMotătăianu(medaliată la C.N. 2010) de la C.S.S. TârguMureş, Andreea Vezentan, de la JuniorulCluj Napoca, apoi Gabriela Nistor, de la Pe-trolul Ploieşti!Era un moment critic al competiţiei:

Daria Georgiu, din Comuna Giroc, aveadupă 6 runde 5 victorii din 6 posibile şi jucala prima masă, împotriva liderei ElenaBoboc, de la Micul Şahist Iaşi, care acumu-lase 6 victorii din 6 posibile. Antrenoriiieşeni au intrat, probabil, în panică şi au în-ceput să caute tactici de temporizare. Pentrua-şi păstra avansul, Boboc şi-a propus şi,din păcate, a reuşit să obţină o remiză în faţaDariei.A venit o nouă remiză, cu o altă jucă-

toare din Iaşi, Diana Lupaşcu. Daria a obţi-nut de fiecare dată o situaţie mai bună îndeschidere şi jocul de mijloc, dar experienţapuţină (şcoala finalurilor abia urmează înpregătirea ei) şi o doză de neşansă a făcut caea să nu poată înclina balanţa în favoarea ei.Strategia de „haită” a şcolii şahiste din

Iaşi părea să dea rezultate. Daria fusese în-cetinită în drumul ei spre prima poziţie dinclasament, cu două remize „à la Borodino”(bătălie crâncenă dată de Napoleon în 1812,

în faţa Moscovei). Boboc reuşise să se dis-tanţeze confortabil: înainte de ultima rundăavea 7 victorii şi remiza făcută cu jucătoa-rea noastră. Nimeni nu mai putea s-oajungă. În ultima rundă a pierdut, (ciudat,nu-i aşa?), cu colega ei de club, Diana Lu-paşcu.Ultima rundă le aducea faţă în faţă, la

masa 2, pe Daria Georgiu din Giroc, cu al-bele, şi Otilia Leseru, de la Iasi, cu negrele(din nou Iasi!). Miza? Medalia de argint. Lamarginea tablei de şah, caii nechezau denerăbdare. În mâinile luptătorilor de fildeş,săbiile străluceau. Semnalul bătăliei finalea fost dat de comanda arbitrului: „Negrulapasă pe ceas!”...Finalul?... Aş vrea să vă fi putut spune

că soldaţii de argint au câştigat în faţa pi-raţilor de abanos... Dar nu toate sfârşiturilesunt fericite şi viaţa nu este ca-n poveşti.Balanţa înclina, la un moment dat, în faţapieselor albe, când regina zăpezilor a căzut,neatentă, într-o capcană... Ce a urmat... afost... dezastrul... Dar a fost, totuşi, unrăzboi pierdut?... Nu cred.Daria Georgiu a terminat în cele din

urmă pe locul 6 în clasamentul naţional.Parcursul ei, cu suişuri şi coborâşuri, a fostunul strălucitor, promiţând multe pentru vi-itor, dacă va continua să se pregătească cuaceeaşi pasiune. Ea a avut un coeficient Bu-cholz atât de mare, încât la egalitate depuncte ar fi avut câştig de cauză în faţa ori-cărei concurente, inclusiv cea care a ocupatlocul I. Ce arată acest coeficient?... El se ba-zează pe punctajele realizate de jucătorii pecare i-ai înfruntat şi arată, în definitiv, va-loarea oponenţilor tăi din concurs şi gradulde dificultate al meciurilor tale. Coeficien-tul Bucholz arată că, în ansamblu, DariaGeorgiu a avut un parcurs mai dificil înconcurs decât a avut campioana (ElenaBoboc).Cinci victorii, două remize, două înfrâ-

ngeri; Daria a arătat că poate şi că vrea şisunt convins că pe viitor o aşteaptă succeseşi mai mari. A fost în lupta pentru medalii,pe linia de sosire, şi le-a ratat la un bot decal... Da, viaţa poate fi o poveste şi uneorichiar povestea luptei este foarte frumoasă.Iar aventura unor copii care descoperă tai-nele eşichierului pentru a deveni, cândva,adevăraţi maeştri, este una dintre istoriilepline de culoare şi miez care merită spuse.

Zamfir MOLDOVANAntrenor de şah

Meciul căpitanuluiCăpitanul echipei FC Chişoda a fost

omul meciului în deplasarea pe careechipa noastră a efectuat-o la Jimbolia,pentru partida cu FCMarcel Băban. ŞadiAbu Lebda a marcat golurile echipeinoastre în minutele 29, 61 şi 81, în timpce gazdele au punctat pentru golul deonoare cu trei minute înainte de finalulpartidei. Interesant este faptul că dacă

Şadi şi-a trecut în cont trei goluri, Bucurea punctat la statistică prin cele trei pasede gol oferite căpitanului chişozenilor.Cu această victorie, Chişoda rămâne pelocul trei al clasamentului. (A.B.)

P.S. Ieri, la Chişoda, FC a învins cate-goric, scor 5-1, pe Vulturii Pădureni. Aumarcat Bucure (de două ori), Filimon (dedouă ori) şi Goldeanu.

ŞAH – ASALT ASUPRA REDUTELOR

Turneul Giroc Junior 2011Ieri au început întrecerile primei ediţii a Turneului inter-

naţional de fotbal Giroc Junior 2011, dedicat echipelor de copiinăscuţi în anul 1998. Până la închiderea ediţiei s-au înregistraturmătoarele rezultate: Dole Flonta Giroc – LPS Banatul 0-4, Po-litehnica Timişoara – Atletico Arad 3-2, UT Arad – RadnickiZrenianin 4-0, Reşiţa – CFR Timişoara 0-0, Poli Timişoara –Reşiţa 5-0 şi Dole Flonta Giroc – UTA 4-0. Turneul continuă şiastăzi, începând de la ora 9. Finala competiţiei este programatăla ora 17,10. (A.B.)

8

Semnalul de “ALARMĂ AERIANĂ” are 15sunete a 4 secunde Becare, cu pauză de 4 se-cunde întreele.Pentrusirenelecuaer compri-mat, semnalul se compune din 15 sunete a 2secunde Becare, cu pauză de 2 secunde între

ele. Semnalul de “ALARMĂ LA DEZASTRE”constă în 5 sunete a 16 secunde Becare, cupauzăde10secunde întreele.Pentrusirenelecuaercomprimat, semnalul secompunedin5sunete a 8 secunde Becare, cu pauză de 5 se-

cunde între ele.“PREALARMAAERIANĂ”are3sunetea32desecundeBecare,cupauzăde12secunde între ele. Pentru sirenele cu aer com-primat,semnalulsecompunedin3sunetea16secunde Becare, cu pauză de 6 secunde între

ele.“ÎNCETAREA ALARMEI”aresunetcontinuu,de aceeaşi intensitate, cu durata de 2minute.Pentrusirenelecuaercomprimat, semnalulsecompune dintr-un sunet continuu, de aceeaşiintensitate, cuduratade1minut.

Telefoane utile locuitorilor din comuna Giroc:Primărie - 0256 395648; Poliţia Comunală - 0732 600450; Poliţia Locală - 0733 666467, Pompieri - 0732 600432; Deranjamente RENEL - 0256

929; Deranjamente APĂ-CANAL - 0752 192848; Stare civilă - 0256 486029; SPCLEP Giroc - 0256 486027; Pentru decese - 0732 600408

ISSN

1584/3068 Colectivul de redacţie

Iosif Ionel TOMA - director fondatorPetruVasile TOMOIAGĂ - redactor-şef

Valentina BERARIU - juridic, administraţie; IleanaSZABO, Gabriel TOMESCU, Codruţa TOMESCU -cultură; Andra COSTA, Lavinia DAVID - social;

David ŢUŢ - tineret, divertisment;Anton BORBELY - tehnoredactare computerizată.

Adresa: Giroc, str. Semenic nr. 54, TimişTel: 0256 395648; Fax: 0256 395798,

0732 600455e-mail: ziargiroc@yahoo.com

Tiparul executat la SC West Tipo International SA,Timişoara, Calea Aradului nr. 1, tel. 0256-244007

Nu pierdeţi niciun număr al ziaruluinostru. Citiţi-l constant pentru a fi corect informaţi!

A fi corect informat înseamnă a fi puternic!

Clubul Dole Flonta din Giroc, pepiniera campionilorÎn anul 2004, Ioan Flonta, fost fot-

balist în tinereţe, portar de meserie, s-ahotărât, după ce sponsorizase maimulţi ani la rând grupele de copii alePolitehnicii, să-şi înfiinţeze propriulclub. Aşa a luat fiinţă Dole Flonta, gru-pare care astăzi numără 50 de fotbal-işti, născuţi în anii 1995 şi 1998. Mulţidintre ei urcă deja cu paşi hotărâţitreptele performanţei şi au ajuns în lo-turile judeţene şi naţionale la grupelelor de vârstă. În plus, echipele celordouă grupe angrenate în competiţiilejuvenile se bat pentru titlurile de cam-pioane, după ce, în 2010, grupa ’95 s-aîncununat, la nivel judeţean, cu acesttitlu. Nici grupa copiilor născuţi în anul 1998 nu se prezintă mai rău, ocupând acum locul secundîntr-o întrecere în care s-au angrenat 13 echipe. În acest weekend, fotbaliştii care îmbracă tricoulechipei Dole Flonta Giroc 1998 se întrec cu alţi puşti de vârsta lor, veniţi din ţară şi străinătate, încadrul primei ediţii a Turneului «Giroc Junior 2011», ce se desfăşoară pe arena Unirea din Giroc.

Copiii de la Dole Flonta, viitorulfotbalistic al Girocului

Interviu cu Ioan Flonta, patronul clubului- De ce aţi ales să investiţi în fot-

bal şi, mai ales, în cel juvenil?- Am ales să investesc, deşi poate

pare desuetă declaraţia mea, din purăplăcere.Am sponsorizat ani la rând gru-pele de copii de la Poli şi m-am gânditcă dacă tot cheltui bani, măcar să-i chel-tui pentru un club al meu.

- V-au fost răsplătite eforturilefinanciare şi de organizare şi pe tere-nul de joc?

- Deşi suntem un club relativ tânăr,pot să spun că performanţele nu s-aulăsat aşteptate. Grupa copiilor născuţi în

anul 1995 s-a impus, chiar la un an după ce s-au pus bazele clubului, în 2008, la un tur-neu organizat în Bulgaria. Doi ani mai târziu, dovadă că s-a muncit cu seriozitate laclub, aceeaşi grupă a câştigat Campionatul Judeţean de juniori. Nici grupa mai mică,cea a copiilor născuţi în anul 1998, nu m-a dezamăgit. Ea ocupă acum locul secund înacelaşi campionat de juniori, la care participă 13 echipe.

- Care este, totuşi, motivaţia pentru care vă implicaţi în fotbalul de la acest nivel?- Vreau ca acest club să devină o pepinieră pentru cluburi. Vreau să cresc fotba-

lişti de viitor şi ceea ce am realizat până acum îmi arată că sunt pe drumul cel bun.Poate chiar în primul rând, vreau ca fotbaliştii de la noi să reprezinte Girocul într-o vii-toare echipă a comunei. Avem deja, la grupa ’95, câţiva fotbalişti care ar putea formacoloana vertebrală a unei formaţii de perspectivă.

- Pentru că vorbeaţi de pepinieră şi de speranţe pentru viitor. Care sunt fot-baliştii care vă dau certitudinea că obiectivul pe care vi l-aţi impus poate fi atins?

- La grupa ’95 avem patru fotbalişti care sunt deja curtaţi de echipe din Liga a III-aaustriacă. Mai mult, unul dintre ei a şi ajuns la o echipă din Austria şi chiar a marcatîn ultima etapă de campionat pentru echipa sa. Este vorba despre Denis Răducanu, unfotbalist despre care cu siguranţă vom mai auzi. Apoi, îl avem pe Cristian Bărbuţ, careeste component al lotului naţional şi al selecţionatei judeţului Timiş. Este un golghe-ter înăscut – nu este meci în care să nu marceheze şi să ofere una-două pase de gol. Totcomponent al lotului naţional şi al selecţionatei Timişului este Flavius Torok. Pe urmelelor calcă Graţian Ioviţă şi Răzvan Gherghel. Un alt nume de fotbalist care ne dă spe-ranţe că va juca la nivel înalt este Claudiu Ropot.

- Care ar fi soluţia pentru ca aceşti copii să progreseze şi să ajungă acolounde le doriţi?

- Păi, în primul rând, ar trebui să fie daţi la echipe din eşaloane superioare şi săjoace. Din păcate, nu prea există formaţii la care să-i transferi. Spre exemplu, Liga aII-a de la noi a ajuns la un nivel foarte scăzut, multe echipe s-au desfiinţat ori s-au re-tras din competiţie. Sunt probleme peste tot, iar aceşti copii riscă să se piardă.

- Avem echipa-fanion a Banatului…- Vreau să precizez că de trei ani Poli trage de mine să le transfer patru jucători.

Nu mi-au convenit însă condiţiile în care ei au vrut să se realizeze acest lucru. Eu amcerut doar garanţia ca fotbaliştii mei să joace şi, dacă vor ajunge să confirme, să mi seplătească o anumită sumă. Ei mi-au oferit însă mult prea puţin şi am refuzat oferta.

- Care a fost cea mai mare bucurie de până acum legată de clubul DoleFlonta, dar şi cea mai mare dezamgire?

- Bucurii mi-au oferit copiii care au câştigat acel turneu din Bulgaria, dar şi fot-baliştii care au ajuns în loturile naţionale. Dezamăgiri nu am avut până acum.

- Câteva cuvinte şi despre pregătirea tinerilor fotbalişti…- La noi se lucrează foarte serios. Avem antrenori care ştiu tainele fotbalului juvenil şi

au ochi pentru a descoperi talente. Nu am ce să le reproşez din acest punct de vedere.- Beneficiaţi de o bază materială şi de pregătire foarte bună. E şi acesta un

atu în obţinerea performanţelor?- Într-adevăr, baza sportivă de la Giroc este una de excepţie şi ţin să-i mulţumesc

primarului comunei, Iosif Ionel Toma, pentru condiţiile pe care ni le oferă. Folosim gra-tis terenul, sala de forţă, vestiarele, totul, iar acest lucru contează. Ca o paranteză, văspun că nici Poli nu are un teren cu gazon natural pentru antrenamente cum avem noi.În plus, copiii pot rămâne după antrenament să exerseze, fără a fi stingheriţi. Aşadar,condiţii există, aşteptăm doar ca aceşti copii să performeze.Aceasta ar fi cea mai maremândrie a noastră.

Ioan Nichici,director tehnic

Cu Ioan «Horo» Nichicilumea fotbalului din judeţ s-aobişnuit deja. A crescut generaţiiîntregi de fotbalişti, iar acum seocupă de copiii de la Dole Flonta.Cea mai bună caracterizare pecare o poate face cineva despredirectorul tehnic este chiar a lui«Horo» Nichici. «De 40 de anirespir fotbal prin toţi porii».

Ionuţ Cora,antrenor grupa ‘98

Antrenorul grupei ’98 a fostfotbalist la Liceul Sportiv Bana-tul, cu care a cucerit titlul de vi-cecampion naţional – generaţianăscută în 1982. A început antre-noratul la Electrica Timişoara, iarde doi ani a trecut la Dole Flonta.Are sub comandă 15 puşti de 13ani pe care îi îndrumă spre per-formanţa fotbalistică.

Velemir Sporin,organizator

În timp ce fiul său, Sinişa, sepregăteşte sub comanda antreno-rului Ionuţ Cora, Velemir Sporinse ocupă de tot ce ţine de organi-zarea la club. A început munca înurmă cu un an, după plecarea înamerica a fostului antrenor JelkoPetrov. Velemir Sporin s-a impli-cat total în organizarea turneuluidin acest weekend.

Speranţele de la Dole FlontaCristian Bărbuţ

Are 16 ani şipractică fotbalul dela 10 ani. Singurulclub la care a evoluateste Dole Flonta.Joacă atacant şi areuşit numeroase go-luri pentru echipa declub, dar şi pentru se-lecţionata judeţuluiTimiş.Aşteaptă acumsă spargă gheaţa şi lalotul naţional, undeeste component debază. Idolul său esteCristiano Ronaldo şivrea să ajungă laReal Madrid.

Răzvan Gherghel

Are 16 ani şi joacăde la 10 ani. Fotbalull-a practicat doar laDole Flonta. Evolueazăpe postul de fundaşcentral, dar asta nu l-aîmpiedicat să marchezede două ori în actualaediţie a campionatuluijudeţean de juniori. Fot-balistul preferat esteSergio Ramos, iar clu-bul la care vrea să evo-lueze este Barcelona.

Graţian Ioviţă

Are 16 ani,practică fotbalul dela 10 ani la acelaşiclub, Dole Flonta.Evoluează pe postulde mijlocaş dreaptaşi a marcat deja cincigoluri în actualulsezon. Fotbalistulpreferat este Cris-tiano Ronaldo, iarclubul la care ar vreasă evolueze este RealMadrid.

Claudiu Ropot

Are 16 ani şi a în-ceput fotbalul la 8 ani.A jucat la SrbiankaGiuchici, iar la 10 anis-a transferat la DoleFlonta. Evoluează pepostul de mijlocaşcentral şi a marcat deşapte ori în acest cam-pionat. Îi place cumjoacă spaniolul Xavi,dar vrea să îmbrace înviitor tricoul alb-violetal Politehnicii Timi-şoara.

Cristian Aga

Are 16 ani şieste din Giroc. Lavârsta de 10 ani a în-ceput fotbalul laDole Flonta. Evo-luează pe postul defundaş central. Fot-balistul preferat esteGerarg Pique, iar dejucat ar juca în An-glia, la Arsenal Lon-dra.

Lotul grupei 1998Ruben Cifor, Cristian Aga,

Răzvan Gherghel, Lucian Filip,Flavius Torok, Claudiu Ropot,Graţian Ioviţă, Cristian Bărbuţ, Be-niamin Virag, Ciprian Maftei, Fa-bian Vătafu, Adrian Dimofte,Andrei Plopeanu, Caius Hoca, Şer-ban Lorea, Denis Răducanu (trans-ferat în Austria).

Antrenor – Ioan Nichici.

Lotul grupei 1995Andrei Gavaz, Claudiu Filip,

Vanici Chircu, Vlad Duricu, SergiuMechere, Adrian Damian, SinişaSporin, Ciprian Curelaru, DenisDorobanţu, Ciprian Sturz, CiprianDărămuş, Raul Şurubariu, EduardCodrean, ClaudiuMatiş, Pavel Olă-rescu, Răzvan Râmneamţu.

Antrenor – Ionuţ Cora.