ANUL XI. Nr. 3027. 10 Bani: exemplarul (30 beat un nr. vechid) MERCURI, 30 SEPTEMBRE (12 OCT.) 1887.

APARE IN TOATE ZILELEABON A MENTELE :

In Capitall Pentru I an 30 lei ; 6 luM 15 tat 3 Ise/ 8 PetIn Distrietet 0 I an 36 leg; 6 WO 18 lei ; 3 tun! 10 teLIn Strainittate I an 48 l'eT 6 NO 24 le! ; 3 leaf 12

Dirt+ctor : D. AUG. LAURIAN

SCIRI TELEGRAFICEDIN ZIARELE STREINE

Paris, 8 Octobre.Generalul Caffarel, care e arestat 5i dat

in judecatä, se pare a ft luat parte la in-discretinnea ziarului Figaro, care a publi-cat inainte de timp planul de mobilizareCaffarel era o creaturà a lui Boulanger,care l'a chemat in statul major general 5i1-a incredintat planurile. Ministrul de res-bol Ferrou nu l'a destituit indata, spre anu avea aparenta Ca are pica. In contraunM colaborator al lui Boulanger.

Cattaro, 8 Octobre.In tirnpul din urma ail fnceput multi

muntenegreni sá emigreze fn Serbia. PrinGaciko aü trecut in Septembre 68 famililcu 350 persoane. Cauza e parte recolta readin vara trecutà, parte frica de urcarea im-pozitelor i introducerea robotel. Fiind in-trebatl , de ce n'ail luat drumul prin San-geak, emigrantil aü declarat : Sangeakul enesigur, iar Bosnia are 5osele bune i si-gure. Emigrantii, care sunt fn mare mi-zerie, ad fost bine primitl i ajutati de au-toritatile bosniace.

Berlin, 8 Octobre.Cu toatá desmintirea din Paris aici se

crede in autenticitatea discursulul marelulduce Nicolae. Nord. Allg. Zeitung stäruepentru o exphcare autenticä. Vossische Zei-tung constatä, cà bursa nu s'a speriat demarele duce, cAci dupa cälà toria lui Crispilumea e mal putin nervoasti. Kölnische Zei-tung e mai mu5catoare zicênd : Daca leface placere Ru5ilor de a latra la lunagermanä, o pot face neturburati ; nol voma5tepta sä vedem, daca Tarul va lua me-sine pedagogice contra marelui duce 5i con-tra gustului de a manifesta sentimente anti-

germane.Paris, 8 Octobre.

Prefectura politiel a dobaudit probe con-tra generalulul Caffarel in urma denuntariiunlit giuvaergid, de la care Caffarel a stors40,000 franc), promitându'i ci '1 va face ca-

valer al ordinulul legiunil de onoare. Ladoamna Limousin s'ail gasit probe pentru5arlatania ce se facea cu ordiue i furni-turi. Generalul Boulanger, generalul Thi-baudin, a carui amauta a lost d-na Limou-sin, 5i mai multi senatorl i deputati slantcomprorni5i.

Bruxela, 8 Octobre.Ziarul Nord recunoa5te ca vizita lul Kal-

noky i Crispi la Friedrichsrulae este o

consacrare soleoanä a aliantel triple austro-germano-italiene, dar declara, ca in cercu-rile guveruamentale ruse nu se crede, CA

cele trei Puteri centraie aliate vor voi saresolve cestiunea bulgara fara sail contra

Bismark e prea prudent, deedt eapentru Bulgaria sa provoace du5mania Ru-siei, care pe viitor poate deveni primejdioasa

Germaniel.In. privinta negocierilor ruso-turce5ti Nord

declarä, ca ele nu vor duce la scop, cá ces-hunea bulgarä nu poate fi resolvata prin-tr'o conventie ruso-turceascä, ci numal de

catre Europa. Afarä d'asta Rusia spera, cain curia printul Ferdinand de Coburg vafi resturnat cu forta.

Londra, 7 Octobre.

Lordul Rosebery a pronuntat ieri, la ointrunire liberala din Ipswich, un discurs,in care a atacat foarte violent politica irlan-dezä a guvernului. El a invitat natiuneaengleza sä'51. ridice vocea la dinsa acasä,dupä cum face in streinätate, pentru cauza

Pentru Abonamente, Anundurl $-1 Reelame a se adresCIn Romttnia : La administratiune, Pasagiul Roman. Nr. 3 his, Bucuresti; i la corespondentfi ziarului din judge.In Hamburg : La Adolf Steiner, Gansemarkt. 58, Biuroul central de anunciurt penult Germania.Pentru Francia, Anglia, Austro-Ungaria si Italia : Se va adresa la AGENCE LIBRE, Paris, 50, rue de

Notre-Dame-des-Victoires (place de la Bourse)

Paris, 8 OctobreComplicil generalului Caffarel ar fi sena-

torul general d'Andlan, care insä protes-teazA prin fol, baronul Kreittmayr 5i doamnaLimousin, o betránä, fn al carol hotel sezice cä aU intrare multi oficeri streini 5i cdse petrec numeroase aventuri. Viata nere-gulatä 5i. datoriile marl ale generalului Cal-farel aü indreptat asupra lui aten tia poli-tiel. Cu privire la negotul cu decoratil po-litia 1-a pus o cursä, insärcindnd pe unagent sä se adreseze generalului pentru o de-coratie ; a urmat apol arestarea lui Caffarel.

Bucurgti, 29 Septembre 1887

Un guvern luminat §i inteade-vör patriot ar trebui sa'V puidtoate silintele pentru a de§teptacon§tiinta civict, pentru a o pre-para la menirea constitutionald dea guverna Statul, pentru a face eaputerea sä isvoreasca inteun modlini§tit din vointa nationala.

Cu deosibire aceasta tintapun inainte partidele liberale.

La nol , §i in aceasta privintä,formula este résturnatä.

CeI de la putere se numesc par-tid liberal-national.

Prin ce legitimeaza dên§iI acesttitlu?

De revendicat o extensiune delibertati, eI nu revendicd. Pentruaceasta nu'I invinovatim. E treabaliberalilor-radicalI ca sa poarte stea-gul revendicarilor de nouI liber-

CeI de la carma ne pot re's-punde, ca tam are destule liber-tati §i cä , in aceastd materie elsunt muIumiÏ cu cuceririle sd-vtrsite. Mal pot adaoga, ca eI sumdu§manii radicalismuluI.

llaca revendicdrI de libertätI nouInu inträ in moderatismul for,cum intelege insa §i cum ar tre-bui s inoleaga un partid intr'a-devèr liberal-national datoriele luIfata cu libertätile constitutionaliexistente ?

De sigur ca un astfel de partidar trebui sä profeseze cel maI marerespect pentru libertätile scrise alecetateanuluI §i sä lucreze ca acestelibertài sa patrunda in sángele §iin mktuva natiunii.

A§a fac oare domniI de la putere?Una din libertätile primordiale

ale cetäteanuluI este hbertatea a-legerilor, este lasarea in deplinavoie de a 'V exercita dreptul Jul desuveran a§a cum intelege dênsul.

Tocmai lucrul acesta nu convinecolectivitatiI care stapane§te tara.

DovezI pentru aceasta sunt de-stule.

Alegerile comunale din anul tre-cut, ca §i cele partiale din anulästa, aü probat cu prisos de cegandirI este insufletit guvernulactual.

Mijloacele de coruptiune clandestina pe care un guvern cen-tralist fail scrupul le are la in-demâna, toate aü fost intrebuin-tate, cu un zel extraordinar, decatre prefectiI cArmuiriI. Dar a-ceasta n'a lost de ajuns. Acolounde adversariI erail tarI, s'a a-lergat §i la falsificari, aducön-du-se la vot cu cartI de alegetorloamenii ce nu ere' alegetorI,s'a alergat §i la buletine colorate,pentru a nimici secretul votuluI.,MaI mult inca : la Boto§ani §i laGalatI, s'a intrebuintat bande deciomägaV, s'a adus chiar fortaarmata.

lata §coala liberal-nationala, andeste vorba de alegerI.

Petersburg, 8 Octobre.Vorbind despre articolul din Norddeutsche

Allg. Zeitung asupra Intrevederil de la Frie-drichsruhe Journal de St. Petersbourg zice,ca clesigur marea majoritate a popoarelorEuropel i toate guvernele farà esceptievoesc pacea, care e intemeiatä pe respecta-rea drepturilor tuturor 5i care este coprinsäfn tractatele ce formeazä dreptul public in-ternational. Prin urmare ori-ce opera, cepretinde a fl prività ca o noul consolidarea pácil, catä sä tincla numal i numai lamäntinerea acestul drept al gintilor si larestabilirea lui acolo, unde a lost sari esteInca violat.

Nu este oare, Ltd cu acestefapte revoltdtoare, titlul ce'V daticolectivitiï o usurpatiune, cu scopnumaI de a amagi masele ?

Cat sunt de departe stapanitoriino§tra de acel guvern luminat §ipatriot, despre care vorbim infruntea acestuI articol

Nu ; liberalii-nationali de la car-insusit un titlu pe care

nu'l merita, un titlu pe care nuonoreze. E frauda chiar

in nume.Ce sä'I maI intrebam, pe oame-

niI ace§tia earl* n'aa respect chiarde libertatile scrise in Constitu-tiune care le este idealul lor po-fitic EI nu ne pot da röspunsuridecât amagitoare.

Intr'un mod foarte parlamentar,noI i-am caracterizat stapanire defapt. Aci ail rèmas. Pentru dinsii,lege, ideal, sunt ni§te nume de-§arte. Principiul pare a fi intere-sul individual, pastrarea puteriIprin or-ce mijloace, pentru a a-junge la indestularea acestuI in-teres.

Avem in fruntea tërii un gu-vern fara nume in dictionarulconsti tution al.

Aceasta este o stare de desor-dine mo rani .

Spre a face sa dispard aceastadisordine §i sa inceapd functiona-rea cinstità a partidelor rezimatepe idel, am cerut §i cerem meretiprograme politice §i respectareaacestor programe de care cel cese string sub steagul lor.

Dar glasul nostru pare a sepierde Inca in de§ert.

N'avem guvern luminat si in-teadevër patriot ; n'avem nicI gu-vern care sa respecte Constitutiuneape care a jurat credinta.

SERVICIUL TELEGRAFICAL cROMANIEI LIBERR,

Sofia, 10 Octobre.Resultatul alegerilor este favorabil gu-

vernului.Incaerari sdugeroase ail avut loc. la Plevna.D. Zankar a fost ales la Rahova.

Par;s, 10 Octobre.Chiurasate spaniole, italiene, franceze

eugleze proteg pe nationah la Tanger.Paris, 10 Octobre.

Afacerea generalului Gaffarel este unieulsubjet al discutiunilor Presei. Einotiuneaeste foarte mare. Nol arestarl aü lost ope-rate. D. Wilson, ginerile d-lui Grevy, alost chemat la parchet In urma unor scri-sori ce gash dupa facerea perchisitiunel.

Sofia, 11 Octobre.Ail fost ale51 pentru Sobranie 250 guver-

namentali 5i 40 membri diu opozitie.Berlin, 11 Octobre.

Gazeta Germania' de Nord laucla cabinetulfrancez pentru circulara care a adresat'oautoritatilor franceze cu privire la aplica-rea legel spionagiului.

(Agenee Libre).

A se vedea ultime sari pe pag. III-a.

CRONICA ZILE!In urma intoarcerei din congedid a d-lui

M. Pherekyde, ministrul afacerilor sträine,a Incetat interimul acelul minister cu carefusese insärcinat d. D. Sturdza, ministrulcultelor i instructiunel publice.

La 18 Octobre va incepe exammarea ser-gentilor din diferite arme pelitru 5coa1a dela Bistrita. Comisiunea examinatoare e pre-sidata de d. colonel Beller.

Candidati sunt aproape 70.

ANUNCIURILELints intel pe pagfna W $04,24Reetsme pe pagins II-a 5 teL Reclaine pe peens Ilf.a 2 letEkrisonle nefrancate se refits/I. Articolil nepublicati nu se inapolart

Penult insertil i reel/toe, red-albinos no esse responsabill.

In Bucurestl princesa Ralu Brancoveanu,Musurus pasa, i ministrul plenipotentiar alPersiel la Viena.

Cursurile scoale de farmacie de la Uni-versitatea din Bucurestl se vor deschide la1 Noembre.

O foaie din Focsani ne spune :Culesul a inceput pe la parte din vii.

Preturile se urea i se spell ch vor mergetot urcandu-se. Doue case mari de comereiu,una francezd i alta germand, ad trimis re-prezentantil lor spre a face insemnate cum-pardturi de vinurl pentru export. Fie-careva ridica, dupd 'cum se zice, cate 40 50,000vedre vin.

Dud preturile ad fost cam slabe la in-ceput, aceasta, suntem siguri, a fost un jocal eump6rátorilor 5i mai ales al ovreilor.Proprietaril sti se tina tari, sti nu se gra-beasca i descuragieze. Pana azi vênzärileearl' s'ad fdcut nu s'ad ridicat la mat' marepret de cat la cel de 1 fr. decalitru,

Din Constantinopole ad sosit zilele acestea

Din Beam Epoca afla ca actionaril fa-brice de 'Artie de la Letea ad depus laparchet o plangere contra d-lui Radu Po-rumbaru, fostul director al acele fabrie.Aceasta plangere, pe tang care actionariiad alaturat doa voluminoase dosare, arede obiect diverse acte ale administratiuned-lui Porumbaru care a pricinuit pagubiinsemnate societate. Pentru sprijinirea plan-gerel lor actionarii ar mai avea i martu-riile mai multor amploiati i lucratori alfabricei.

'<Este insa putinä nädejde ca actionariisa isbuteasca In demarsa lor, cAci atat pro-curorul cat i judec. de instructiune de latribunalul BacAu se aratá pe fata protec-tori al d-lui R. Porumbaru. Totl din Bacaucred c lucrurile se vor face musama, caciordine in acest sens att fost primite de laBucurestl de catre procuror si de catre ju-decatorul de instructiune, care de altmin-trelea sunt nedespartiti de d. Radu Po-rumbaru, traind cu dênsul in cea mal de-saversita intimitate. ,

Oficialul de azi publica raportul generalasupra serviciului sanitar din jud. Con-stanta pe 1886.

In urma concursulul tinut in Iunie ne-putêndu se ocupa in mod provizorid urma-toarele clase primare de baeti :

1. Clasa I, scoala Nr. 2 din Alexandria.2. Clasa I, scoala Nr. 2 din Calara51.3. Clasa I, si II, scoala Nr. 2 din Turnu-

Margurele,e publicat un alt concurs pe ziva de 20

Ianuarie 1888 pentru aceste clase. Con-cursul se va tinea In Bucurestl.

La 8 Octobre se va tine licitatie publica,atat in localul ministerului agriculture catsi la prefecture Constanta si la administra-

Silistra-Noua, pentru arendarealocalitate cu petris ca de 5 hectare dinjurul ostrovului Opa, pe timp de la confir-mare si pana la 1 Ianuarie 1891.

Concurenta se va incepe de la le 400.In caz de a nu fi alt concurent, se va

adjudeca asupra d-lui T. Calfoglu, care apropus i garantat aceasta arenda anualä.

In ziva de 15 Octobre se va tine licita-Oe in loculul casieriei generale a jud. Bo-tosani pentru vënzarea a 10.000 kilogramegrad, ce s'a sechestrat pentru neplata im-positelor mosiel Barsanestl, din comunaBabiceni.

Graul este treerat i depus in magazielemosief, de unde are sa se predea cumpa-ratorului.

4101111101111101111MISINSO11111.1111111111111111

La Bucuresti, licitatia se va tinea in lo-calul ministerulul pentru mosiile din jude-tele Covurluit, Dambovita, Ialomia, Ilfov,Prahova i Viasca.

La Iasi', in localul prefecture Iasi, pen-tru mosiile din judetele Bacad, BotosanT,

Neamtu, Roman, Suceava, TutovaVasluit.

La Craiova, in localul prefecture Dolj,pentru mosiile din judetele God, Mehedinti,

Valcea.Rearendarea se face fara pam'enturile

date sad determinate deja pentru impro-prietarire de insurate i alte trebuintepe restul periodului pe care sunt arendate,socotit pentru moiile arendate pe perioa-dele 1885 1895 si 1886-1896, precum

pentru mosia 100 pogoane pamênt dincomuna Oldne5ti, judetul Valcea, arendatape periodul 1884-1894, de la 23 Aprilie1888 inainte ; iar pentru toate cele-l'alteperioade de la data confirmariT rearendare.

La 15 Octobre se va tine licitatie pu-blica orala, la centrele Bucuresti, Ial, i

Craiova, pentru rearendarea mat multormosil de ale Statului pe comptul arenda-silor eari datoresc din arend i aceesoril.

La 1 Noembre (20 Octobre), orele 4dui:4 amiazi, se va tine, in biuroul direc-tiunei de exploatare a liniet ferate Cons-tanta-Cernavoda, in Constanta, licitatie cuoferte sigilate pentru furnitura a 2.000metrit cubi de prund si 2.000 metrii cubide peatra sfarämata, necesara pentru ba-lastarea acestor

Materialul se va dobêndi din carierilece apartin directiunei de-a lungul linie.

Termenul predarel e de 2 luni, &galaprobarea resultatuluT de licitatiune.

Ca garantie, concurentii vor depune lacasieria directiunel de exploatare, in Con-stanta, 500 lel noT in bani sat in hartiede valoare garantate de Stat, i vor pre-ninta chitanta easierului impreund cu oferta.

MANEVRELE(Intinerartal caletoriei Regelui)

M. S. Regele va porni din Sinaia in zivade 30 Septembre, 10 ore dimineata, laSlatina, pentru a urma manevrele trupelorteritoriale ale corpulul I de armatd.

In zilele 1, 2 si 3 Octobre vor avea toemanevrele intre Bal i Slatina.

In ziva de 4 Octobre Majestatea Sa vatrece in revista trupele de la Slatina, si inseara aceleasi zile va sosi la Bucuresti.

In zilele 5 si 6 Octobre M. S. Regele valua re5edinta la Palatul din Capitala.

La 7 Octobre dimineata, Maje tatea Sava pomi la Focsani, unde va urma manevrelein zilele de 8 si 9.

La 10 Octobre va avea loc revista si de-filarea trupelor ; in aceiasi zi Majestatea Sava porni la Sinaia.

Consiliul comunei urbane Maras! din judetulIalomita se disolvit pentru motive de neglijentitlipsa de seriositate.

D-nil Nae Maltezeanu, Mittalache Georgescu,Vergu Marin, Niculae Marculescu, Gheorghe Io-nescu, Stoica Barbu Pita, si Gheorghe Petrescu suntnumitl in functiunea de membri al comisiuneli n teri mare.

Se deschide pe seama d-luï ministru de interneun credit suplimentar de lel 15.000 pentru facereareparatiunilor absolut necesare la localul ospiciu-lui de infirml Brancoveni din judetul RomanatT.

D. Al. Georgescu, directorul prefecture! judetu-lal Vaslul, este autorizat sit gereze afacerile acelelprefecturl, pang, la numirea titularulul prefect, in1-cul d-lul St. Rossetti, demisionat.

D. doctor In medicini Nicolae Chrisochefal estenumit In postul vacant de medic la plasa Cosula-Berhometele din judetul Dorohoid, cu resedinta Inurbea Mihailenl.

D. Eraclie Gugid este numit in functiunea decorector al imprimeriel Statulul, In locul d-lul G.Iorgulescu, care va trece corector al Monitoritlicioficial, In local d-lul Titu Moschuna, Inaintat.

Sunt numill :D. Grigore Mantacal, actual ajutor la sub-pre-

ROMANIA LIBERA

fectura pasel Siret din judetul BotosanT. In rune-tiunea de sef de biuroA la prefectura acelul judet,In locul d-luT George Budeanu. D. Ion lacoban.In functiunea de ajutor la subprefectura plAseTSiret din judetul Botosanl, In locul d-luT GrigoreMantacas. D. Mihail Chiriachiu, fost locotenentde adrninistratie, in functiunea de ofiter In corpulsergentilor de oras din Capitallt, In locul d-lut I.Paraschivescu. D. I. Anghelescu, In functiuneade subcornisar clasa I pe tang prefectura poli-tiel Capitalel, in locul d-lul C. Minescu.

BURSA DE UMW D'N BRAILA

Sunt nunii \I mijlocitort la bursa de co-mert de pe. .langa camera de comert dinBraila, in locurile vacante, urrnAtoarele

-persoane :Mijlocitort de mArfurl cereale la bursa

si port : D-nit G. I. Papazoglu, D. Mano-lescu, St. Christovici, Ghita Grigoreseu,Costache Antonescu, Alecu Constantinescu,D. N. Teoharide, D. N. Orasanu, Ion Du-mitreseu, N. 1. Badenschi.

MijIoeltor pentru transrorturt pe apauseat, curnuland eu functiunea 'de mijlo-citur pentru asigurAri : d. Gheorghe Ave-salorn.

Mijlocitor translator si inchirietor de co-rabii : d. Ion C. Lerescu.

Mijlocitor de mArfurl si eereale la obor :d-nil G. Ioneseu, Vanghele Cara-Gheorghe,Torna I. Gheorghiu, Ion Sanduleseu, GhitaNicolescu, Nicolae I. Cenuste

D'ALE ARMATEIComandantul i soldatul

Snntem in ajunul manevrelor mart deloanm Pentru or-ce militar e bine a citiurim'itoarele aforisme, al cAror autor esteun cti(er superior din statul-major al tinemarl arrnate europene. In aceste aforismese zice :

Comandantit nervost nu sunt bunt detannic;

Cu cat ordinul e mat linistit, en atat seindeplineste mal bine.

Contraordinele produc dezordine. Ordine,contraordine, dezordine.

Neincrederea conduceril superioare con-tra celel inferioarA se propaga i produceun amestec stricAcios al superiorilor In cer-cul de actiune al inferiorilor.

La manevrele de toamnA comandantulsuperior sa invete, iar sa nu fie instruc-torul cetelor.

Un superior, care se intereseazA, maimutt decat trebue, de amanunte, n'a me-ritat gradul superior la care a fost inaintat.

Fie-care sa'at pastreze cercul set de ac-tiune. Cu prieepere gasesti in el destul delu

Neinerederea in putinta vointa infe-riorilor produce neplacere, apol indiferenta,aceastà duamanà mare a or-ce aspiratie.

efil superior!, cart, avend neincrederein inteligenta inferiorilor lor, voese sa in-tervie pretutinden i alearga aci la aripadreapta, aci la cea stangA, fac pe toti ner-vost, nu'i poti gäsi nicT odatA 0 in finelipsesc chiar in momentul suprem.

Dace add superiort fac respunzetori peeomandantii de trupe pentru amAnunteleinferiorilor, daca se amestecA chiar in a-manunte, atunct i comandantit trebue sase amestece in cercul de actiune al infe-riorilor lor, cact e vorba de pielea lor. A-tunct toatA lumea e comandant de companie.

Regulamentul cere de la comandantulintregulut, sit factt cunoscut comandantilorde grupurt scopul luptet si chipul, cum istinchipueste el executarea luptet ; regula-mentul nu cere de la comandantul intre-gului sti fie insusi comandant de grupurt.

FO I TA ROMA N: LEI LIBERE»29 Septembre 1887

CONNUE STEINTIFICA

lnduenta alcooluluI asupra durateI vietel

Intr'unul din numerile trecute ale acestulziar am arAtat relele ce aduce intrebuin-tarea, ea parte integrantA a alimentatiuneT,a alcooluluT. IatA acum este-va date sta-tistice culese de d. C. R. Drysdale din Lon-dra i comunicate celuT d'al doilea conyresinterna0onal contra abuzulu7 lAiturilor spir-toase, Omit la Zurich la inceputul acesteIlunT.

_Amu eAtI-vn anT d. Drysdale a Intrebatpe du ectoriT mid multor societAtI de asi-gurare din Lmdra de pArerea lor In aceastäprivintA ; ial respunsurile ce a primit :

Emperor assurance company spune cAdensa face o reducere de prima ecualA cuo platire imediatA de 5 panA la 8 livresterlinge peldru o asigurare de 100 Iv. seplultihile dupA moarte, eAnd e vorba de opersoanA care se ablIne absolut de la beu-turf alcoolice.

Superiorul are dreptul i datoria sa eu-noasett pe inferioril set, trateze dupAcalitAtile lor, sal instruiascA, sA't resplit-teaseit sat pedepseaseti ; el n'are insA nietdreptul niet datoria de a't purta de nas.

O virtute, supraveghiatA neintrerupt, nue virtute.

Cand un comandant se intereseaza destarea plutoanelor nu le pune sub tutelA.Vorba e : cum, unde

Trupa face numat atunel progrese tac-tice, daca se perfectioneazA in conducere.

Neatirnarea aeftlor inferiori trebue cres-cutik. Protejarea putintei si a vointei, eru-(area instinctulut de actinne, dominat debunA-vointA, fie ai aeolo, unde se mani-festa lipsa de pricepere sat neindemanare ;deplinA rigoare a legi contra indolent&

Loc inteligenti militare !Actiunea liberA intelectualA nu sufere

lanturi IStavilirea si ingradirea minti sanAtoase

omenesti produce discipline mecanica.duce la pierdeci

Dace nu dal' neatirnare comandantilorinferiori, atunci in momentul eel mat im-portant el asteapta ordine ; daca le lastlibertate de actiune, et apnea. campil. Deunde vine aceasta ? El nu sunt crescutt sAlucreze neatirnatT, In cadru intregulut. Gra-vitatiune -a sub-aefilor catre sefii superiort !

A bate campii nu e aaa mare greaalA,ea a aatepta cu sfialA.

In resboig ea in pace, spiritul ofensiv sAfie apreciat, ort untie se gAseate ; dacamerge prea departe, poate fi povatuit, darniet odatA sA nu fie pedepsit.

CAnd niste manevre nu les bine dineauza unor gresell ale comandantflor infe-Hoe, aceesta nu e o nenorocire ; dar e ne-norocire daca intrun caz serios comandantiiinferiorl nu coopereazA.

Not invetam prin gresell, de cum va nule apnea niscat superior!' nervosl.

Arbitri sag dirijori de exercitit, care nupot sit astepte, cart pururea vor sA vadAtoate gala numat de cat, fee nelinistit pecel mat linistit dispunAtor. Et stilt tot asade reI, ea i acet, care considerA toate dinpunctu de vedere al productiunit.

Ordinul de mare sA cantAreascä putereaomulut. Marsul se fie cu spor, dar nu preaiute. Tot ineet inainte, dar sigur.

A bea apA in timpul maraulut sa, nu seopreascA fArA folos, din contra sA se per-mita, cAt mat des. Inainte de luptA solda-tul se fi beut apA.

"A bea apA in timpul marsului A. se e-vite cat mai mult posibil, cad produce su-doare, iar sudoarea slAbeste. Asa zicefraza invechitA. Omul asudA pentru ea i-ecald §i bea, pentru cA asuda. EliminareaumiditAtii are trebuintA de compensatiecompensatia produce sudoare nouA. Asacere circulatia. Umiditatea nu se poate o-pri prin ukaz ; uscarea cerpulul e sinoni-mA eu moartea. Iar soldatil morti nu merg.

Cine merge Ia mars fArtt ranita, mat a-les acela care merge cAlare, ba mal arepungile de la Sea pline cu provizit si cudiverse lichide, sA nu uite, cA infanteri-stul are nevoe mult mat des decat el de odihnA ai de apA.

Depunerea eravatelor, ce apasA pulsul,descheerea nasturilor de sus al tunic&mat ales la marsurt vara, aunt foarte im-portante i trebue dispuse cat mat currind.SA nu se sflascA cine-va a da asemeni or-dine nict eand sunt de fata inspectori su-periori. Oare aceasta ar viola respectuldatorit ? Oare n'ar fi mat practicA pentrusoldatul continental camea marinarulutin timp friguros o bazma de gat, in loculgulerulut si a cravatel bAtoase, producAto-rut asfixiet ?

Cine nu se gandeste la timp la odihnA,devine eomplicele indiscipline!. Naturalianon sunt turpia ! Soldatu prapAdit, mat

mort de sete, pArAseate sag cade din rindfarA sA mai ceartt permisie.

Asfixia din eauza cAlduri se poate evita,dacA ofiterit ar inveta sa ennoascA simto-mete : roairea obrojilor, pielea useatA, um-flatA, pupila manila, etc.

Ort-ce asteptare prea lungA oboseste tru-pele. De acea sA se facA repede alinierile,

raporturile, etc. la popasurile matMarl. SA ne ferim de orl-ce pedantism,cand diva. un mar§ obositor trupele asteapthodihna.

Avantposturlle inaintate numal un chi-lometru nu asigurA bine odihna de noaptea unut corp mat mare de armatA, dar nietun batalion, trimes trel ceasurt inaintespre acelas scop. Acest 'natation atirat Inaer i duamanul ispraveate eu el, pane cecorpul de armatA prinde de veste.

Trupele insAreinate eu inceperea luptettrebue sA se apropie de dustpan, in cat sApoatA cunoaste imprejurArile, in care segAseste dusmanul, sa caatige puncte de rea-zAin, sa vazA fortele si intinderea dusnia-nulut. Or-cat de bune ai de multe ar fivestile aduse de calaretT ai exploratort, elenu pot inlocui ceea ce vede insAsi intan-teria.

In restimpul de la trimeterea stirel ca-valeriet panA la sosirea avantrupelor infan-teriet se pot sChimba multe, ba poate totul.

FArA activitate trupele inaintate nu '0pot face datoria. Printeo prea mare acti-vitate a acestor trupe ea la 1870grosul armatel poate lesne fi incurcat inlupte si Wahl neprevezute ; dar acest reùnu e asa mare, ca o asteptare indoelnicA

lipsa de ofensivA.Cand un aparator 1st aruncA o parte din

fortele sale inteo padure, ce stA inainte,cu a doa parte ocupA pozitia principalitpe a trea o lasA in satul situat inderat invale, atunct nu putem zice cA el e con-centrat.

Cand un apArAtor a ocupat un deal des-coperit sat fitrA pAdure, aduch amintede sapa infanteriet, altfel va fi mAturet detunuri.

ApArAtorul sA nu remfte totdauna ai inor-ce impreiurArt in defenzivA.

E eu totul gresit dace infanteria executAatacul principal WA cooperatiunea bate-rielor. O infanterie bunA trebue sA poatAataca or-ce, Insa mat Attain tunurile sA filucrat bine.

Locul de esercitiT (manevre) aratA ade-seori numal, curn nu trebue sA atacAm.

Nu trebue sA voeati a lua totul cu asalt;utilizarea terenulut si prOectilele stint 0ele mijloacc de atac.

"In fate dusmanulut se va face altfel,zic uni drept scuzA pentru atacuri impo-sibile. Deacea Rusi an pierdut la Plevna30,000 oameni.

SA nu ate& cu brigade intregt in liniedesfasurata. Aaement linit lungt subtirtstint prea greoae.

Cand intre doue trupe, ee intrA in luptA,exista o distantA de cateva sute past, a-ceasta nu e o lipsä de legAturA. i glontule o legAtura.

Se zice, cA trupe mai mart sa se fereaseAde lupte in pAdure. Dar aceasta nu se poatetotdauna.

Un atAcAtor, care a trecut prin o Weremat ales cand stie, cA dincolo de pA-

(lure va fi luptA sti. nu pArAseascA iei-rile de cealaltA parte a acestul obiect, fartsA fi dat timp pentru orientare, stabilireaordini luarea dispositiunilor.

Cu cat e mal probabil, cA va fi intilnirecu dusmanu, fie in pAdure, fie din ieairea dinea, eu atat e mai necesar a lua formatiuneacorespunzetoare de luptA deja inainte de aintra in pAdure.

O infanterie care '0 pAstreazä in padureordinea si mobilitatea, stA in punctu de cul-minatie a desvoltAri ei.

Ataeul normal e un vot de blam pentrupriceperea subcomandantilor.

Dela cavalerie putem astepta vestl bunesi la limp numat daca i se dart ordine bunesi deslusite dace e trimeasA destul det impu rig.

A nu ispritvi munitia e mat importantdecat a trage bine.

se*

COMORE OFICERILOR DE REZERVA

Ordin cirmlar al d-luT ministru de rAsbol adre-sat corpurilor de armatA i divisiel active Do-brogea.

O multime de cereri de congedit, atMin tara cM si in strAinAtate, se primescdirect la ministerul de resbel din parteaoficierilor de rezervA, cu a cAror resolvareadministratia resbelulut '0 impovAreadluerltrile sale, cAci, dacA s'ar observa dis-positiunile art. 57 din legea de recrutare,unde se prevede destul de clar cA or-ceorn Inscris in registrul-matrieol al deposi-tuluI de recrutare din judet, cand voeetea se absenta, sail a'at stabili domiciliul instrAinAtate, este dator numat printr'o de-claratie ce va lAsa depositulul de recrutaresh arate locul unde se stabileate, nu. armat fi necesitate a se adresa corpulut dearmatA sag ministerulut pentru a solicitaasemenea congediurt.

Aducend la cunostinta d-voastrA cele cepreced, ve rog, d-le general, a da ordineea pe viitor sA fie atiut de eltre oficeritde rezervA cA nu sunt tinutt a obtine con-cediuri sat permisiunt pe timp cand nusunt chematl la un serviciu militar, i, ineazurt de absentA din tarA, aù numat obli-gatiunea de a face declaratia mentio-natA mat sus, in care sA arate locul undese duce ai pentru cat timp, spre a se aticu inlesnire la caz de trebuintA, unde sAli se adreseze chernarea pentru serviciti.Tot-d'odatA li se va pune in vedere eaacet earl vor pArAsi domiciliul fArA ea sAindeplineasca aceastA formalitate, se facpasibilt de penalilatea prevezutA prin le-gile regulamentele militare ; iar pe viitorministerul nu va mat da curs la nict ocerere ce i s'ar mat adresa.

Ministru, general A. Angelescu.

CRIME DELICTE ACCIDENTE

3E3-ticuresc1AlaltAieri, eu ocaziunea curselor de cal

de la BAneasa, pe langA case ou Nr 204bis. calea Victoriet, se vedead o multimede muncitori romant stand pe trotuarintinzend mainile la trecAtorl. EI plangeatcerand milA, i spuneati cA mor de foamesi el si familiile lor din causa cA de sep-Omani intregi nu'st primiserit plata muncilde la un d. antreprenor.

Publiculut it era milA, dar antreprenorula luat in eele din urrnä la goana ai labAtat pe nenorociti.

DacA in adevAr muncitorit de cart vor-bim nu vor fi fost plAtitt, eatA crime pusepe drumu de desvoltare.

* *

Tud. .ArgesSambatA trenul ee venia din VIrciorova,

intrand in gara Piteati, s'a lovit de un trende marfA ce se afla pe linie.

In ciocnire s'ag stricat putin done va-goane. D-nul Alex. ,;it,irbei care se afla intrenul de la Vereiorova i un fochist de laacel tren at fost rAniti. Asemenea ag malfost contuzionati i rAniti altl 5 pasagert.

* *

711(21.. PraliovaCitim In Democratul :De mult ni se spune de suferintele locui-

torilor de la comuna Scaent ; cA unit suntdeposedatt din pArnenturile si caminele lor

altit maltratatt prin injurAturt grelebAtai de proprietarul mosiet, d. P. BAIA-ceanu, cuinnatul Pasel de la Tulcea, in catbietit ()ameni ist plang soarta pentru cA aga face cu un proprietar care '0 cautA sin-gur mosia. Dar, un fapt si mat mare rese pune in vedere acum Proprietarul ye-ind sA coprinza i plimentul public al dru-murilor, nu numat cA a desfiintat un drumveal care traverse mosia pe langa o maremovilA mergend la morile dupti iazul Te-leajenulut, dar a desfiintat zilele acestea §iun alt drum vechl de comunicatie Intre eo-munele ScAent i Boldesti, fAcend altul nogcu aosea prin pamenturile viet easel. deft-datulul Enache State si al locuitorulut mos.-nean Nicolae NAstase, taindu-le ingrAdirile

arboril si despArtind pAinêntul acestorainteo parte si alta pentru a da directiunepe intindere de o jumetate chilometru.aceastA mAsurA luatit de la sine, contralegel, fArtt niet o incheere a consilielor co-munale locale si fíirA. o aprobare a Comi-tetulut permanent, cum 0 tarit vr'o Oathpentru esproprieri, fiind cA ce vrea aceiaface, ea prim-presedinte al tribunalulut dePrahova, ne puindu'l vr'o piedicA niel oautoritate.

* *

Tud. Itomara.In ziva de '20 Septembre locuitorul Mihaie

M. Marele a gAsit mole pe teritoriul comu-net MiclAusent, judetul Roman, pe vAtAselulacelet comune numit Ianua Martin P. loje,avend capul sdrobit si alte lesiuni.

Casul s'a comunicat parchetulut respectiv,

* *

In ziva de 22 Septembre, pe la orele 8seara, s'a gAsit pe linia feratA, mat in susde gara HAlAuceset, judetul Roman, un sol-dat, anuine Cobzarin Ilie din Botosanl,reerutat in 1885 ai incorporat in regimen-tul 11 ettlitrast, cAleat de trenul accelerat,si care tot in acea noapte a fost trAtnisla spitalul din Roman, cu tren expres.

DupA cercetarea fAcutA de sub-prefeetulrespectiv, acest soldat a evadat de la Ga-lata wide era arestat pe un an pentru de-sertare ; i in ziva de 22 curent, aflAndu-sein Stolniceni, langA linia feratA, pe cadtrenul urea facet o pantA, s'a repezit siagatat pe pufa unul vagon, apot, spre a nufi descoperit, la oprii ea trenului in garaHAlAuceset, 'ai-a dat drumul de unde sedea,qi venind piciorul stAng sub tren i l'a tAiatde pc la glesne.

Miii11111111111111

MAI NOUD. Ion BrAtianu a sosit in Capi-

talA si a reunit pe ministri in eon-sari. La acest consilin a luat parte

d. Ferekide acum intors din con-gedin.

Comitetul central al opoziOunif-unite One dese intrunirl, spre a fixaplanul de lupta.

CA*.D

Intre persoanele contuzionate i rA-nite, din eauza eiocniril de trenurldintre PitestI i GolestI, mentionAmpe printul AI. tirbe1 i pe confra-tele nostru de la Dreptul, avocatulDim. Popescu.

Candidatele din IasI earl an is-butit la coneursul pentru studiele

WillingtonWe assurance company spuneett distinge doe categorit de asigurati eelcart se abtin eeI earl' nu se abtin, i ea.eel d'antei primesc mat mull decal eel urmA.

Sceptre lije asurance assóciation a respunseA in timp de ease ant, reclamatiunile atfost de 77 la 100 din prevederl in sectiageneralA, iar in sectia temperantet numalde 46 la 100. Secretarul a adAogat "Ce-rerile de asigurare pe viatA fAcute de de-bitantii de belittle, sat de alte persoaneintrebuintate in comertul spirtoaselor, nusunt primite cu niet o conditiune de di-rectorit nostri.

Cercetand al 45-lea report anual al Re-gistrar general lor England, se gAseate ti-fra medie a mortalitAtei, pentru un an, aoamenilor In virsta. de 25 papa. la 65- deant, dup. diferitele lor ocupatiuni. Pro-portia este data de urmAtoarele numere :2205 de morti la servitoril de carciumide otele, 1461 la birta0 i vinzetorit debere, 1361 la fabricantii de bere, puma701 la agricultorT, 631 la arendasi si eres-catori de vile, 556 la preo(T. Astfel, oameniipe cart pozitiunea lor êi expune sA beaspirtoase in mare cantitate, at o mortali-tate de patru ort mat mare decal aceea aclaselor celor mai sobre.

ExistA in Londra o eompanie Unitedkingdom temperance and general providentinstitution. AceastA comparrie a fost fon-data, in anul 1840, pe principiul mutua-litatet ai in niste eircumstarge foarte inte-resante. Un gentleman s'a adresat la matmulte societ4T pentru a se asigura pe vialA ;dar tome l'aq refuzat, pe moll vul cA seabtine de la spirtoase.

Aeeasta la decis sA fondeze societateade care vorbim. In 1847, aceastA societatecare papä aci n'a primit decal abstinent!,a deschis usile sale publiculut, pAstrand osectiune separata pentru teetotallers. In 16ant, sectia temperantei a avut 70 la 100 demortI aateptate, pe cand in sectia cealaltAa avut 99 pentru 100.

Victoria mutual insurance company are aidensa doe sectiuni deosebite i secretarulset a constatat in 1880 cA reclamatiuniledin dot anI, in sectia temperantei, nu se ri-dicase decat '203 pentru 100 de prime, pecand reclamatiunile fAcute in sectia gene-ralA erat de 33,2 pentru 100.

Din aeeste date statistice se vede cA e-fectul pernicios al alcoolulut, luat eu mo-deratiune (cAel aceia cart abuzeazä de den-sul nu sunt admial sA asigure viata), estefoarte puternic, chiar in climele temperate.

In Indit pericolele intemperantei suntmai mart. Colonelul Sykes spune cA, acum38 de ant, mortalitatea in armata din Ma-dras a fost de 11,1 pentru 1000 la absti-nenti, '23,1 la eel cart intrebuintag spir-toasele moderat si 44,5 la netemperanti.

Clasele uvriere din Anglia se disting prinnumerul de societAti de bine-facere ce atstabilit. Cea mat principalA este Sons ofTemperance FAcendu-se o socoteall pentrusectia din Londra in perioada 1871-1875,s'a eonstatat el totalul zilelor de boalA, pen-tru oamenit de 18 la 70 de ant, este de7,48 septitmini, contra 26,20 septAmant laOddfellows, societate neabstinentA dela Man-chester, si 27,66 septilmant la Foresters,atilt societate de neabstinenti. Procentulanual al mortalitätel, la Sons of Temperance,

pentru oamenit de 18 la 70 de ant, a fostde 11,24, contra 20,64 la Oddjellows dinManchester, si 23 la Foresters.

Rev. Stenton Eardley observA cA, la Fo-resters, sunt i membrit abstinentl, ai cal-culeazit cA dacA eel 22 de membri abisti-nentt, la un total de 120 de membri, ar fifost intreruptl tot atM de des la lucru easi cosocietaril lor, el ar fi primit ea indemni-tate de boalA 180 livre sterlinge in locde 56.

Secretarul societMei Total abstinent sonsof the Phoenix spune cA in 1885, membrilerad in numer de 9000, cu o mortalitatede 7,6 la 1000. Mortalitatea membrilor dela Foresters este de 13,6 la 1000, si a ace-lora de la Oddjellows de 14. Am spus cAaceste doe societAti din urmA autorizeazAIntrebuintarea alcoolului.'

D. Parket, din Nettley, a fiteut o experi-enta pentru a proba cA beuturile alcoolicenu sunt trebuincioase acelora earl fac lu-crAni obositoare. A ales un nuttier de sol-dati de aceiasi verstA i, pe cat a fost po-sibil, de aceiasl putere, i I-a devizat indoe bande. A dat uneia bere i alte bAu-turi alcoolice, celet-l-alte, in loc de alcool,ceaig, cafea cacao sat apA ; pe urmA le apus pe amendoe la lucru cu platA propor-tionalA cu lucrul fAcut. La inceput, trupaalcoolicA a fAcut mai mult lucru, i candclement' incepurA sA se osteneaselt, at con-sumat bere, etc., care era in abundenta ladispozitiunea lor. Dar aceste beuturt per-durA curênd efectul lor, 0 la venirea nop-tit, trupa abstinentA Meuse mat mult luerudeeM cea-l-altA. Tot asa s'a Intamplat matmulte zile, panA ce neabstinentil at cerut

sA fie tratatt ea abstinentit, pentru ca, zi-cent et, sh dratige mat multe parale.

DupA cata-va vreme, s'a facut o schim-bare : abstinentit at inceput sA consumealcool, iar l'at pArAsit. AtuncTnoua bandA alcoolicA a mers mal iute la Mee-put ; dar la sfaraitul zilet, abstinentil o in-trecuse mult, ai a pitstrat primal rangpanA la sfAraitul esperientet.

Se poate dar deduce cA alcoolul micao-reazA capacitatea de muncä pentru lucrA-rile grele.

Pentru a rezuma lectiunile continute Intifrele de mai sus, se poate zice cu sigu-rantA, spune d. Drysdal sfaraind comunica-tiunea sa, cA persoanele cart se priveazAde alcool sub toate formele sale, castigAdin toate puntele de vedere.

OA cat de exagerate ar fi concluziunilela care ajung inimicit alcoolulut, ele trebuescsA dea, zicem nol, de gandit. De ai este oiluziune, ce nu se va realize nict odatA, pa-rAsirea alcoolulut, nu este fArlt de folos aarena pericolele ce contine Intrebuin;arealut in mare cantitate. Ceea ce trebue matales combAtut cu insistentA este intrebuin-tarea alcoolurilor necurAtite sat necurAtitebine, del acestea sunt adeverate otritvurl.

ROMANIA LAURA

pedagogice din Germania sunt dioa-rele Angelina Mitchevicl §i BeatriceVicol

Se vorbettte despre demisionaread-lui Dobrovici din funcOunea de a-jutor de primar.

Ministrul justitiel este alteptat pemaine in Capitalä.

cODPrimária a pus la cale pavarea

oborulul de vite de la Moll. Deprea mult timp tine acea infectie

CODLa 1 Octobre incep, la Bucure§tI,

concursurile pentru trel catedre dela facultAtile din Tall.

Juriul pentu Istoria anticd Ø Epi-grafie se compune din d-nii CrAciu-nescu, Quintescu, Ureche, Tocilescu,Odobescu, §i Sutu, sub pre§edintadecanulul ;

Juriul pentru Botanicd se compunedin d-nil Vitzu, Or. Stefrmescu, GoguEmanuel; dr. Brandza §i dr. Grecescu,sub pre§edinta decanuluI.

Juriul pentru Fisiologie se compunedin doctorI Teodori, Petrescu,Alexian, Petrini Stoicescu, Malda-rescu, sub preledina decanulut

C.O.)Nu Urban KraInic, ci Urban Iarnic

este filologul care va incepe, la uni-versitatea din Praga, o serie de con-ferinte asupra gramaticel române.

InspecOile generale ale o§tiril aùinceput deja.

Pentru inspeqiile generale sanitaredat ordine. Aceste inspectiI se

vor face in cursul lunel Octobre.

Stirea datA de Natiunea cä d. Ha-ret §I-ar fi dat dimisia din postul desecretar general al ministerulul in-struqiel publice nu se adevërelte.

Un muscelean, care a sosit ieri dinCfimpulung, ne spune clt arämidapentru tencuiala noulul locu 1 al §coa-lei normale Carol I, ce se va construipe coastele Fltimânzii, este gata.

Concursul pentru ocuparea a do6-zed. de burse la institutul pedagogicdin Bucure§tI s'a terminat. Corni-siunea vi-a inaintat raportul ieri.

A u fost 90 de coneurente.Peste cele 20 admise, aü mal in-

trunit media 7 Inca 15.

judetului treI-spre-zece localurI noulde §coalti ruralit.

Valoarea acestor localurl se ridicAla 80.000 de lei.

CODTeri a fost furtunti la Mein ;

furturat la Ramnicu-Stirat, pâclitmare la RadtiutI, §i ploae mare laFoc§ani.

ALERGARILE DE TOAMNA

Ziva I, 27 Septembre 1887.InregistrAm cu satisfactiune succesul ce a

avut prima zi a intrunireT de toamnA. Devitimpul cam amenintator oprise pe multi dea merge la hipodrom, totusl asistenta eranumeroasa daca se tine seama de imprav-tiarea ce aduc, la aceasta epoca, manevrele

culesul vielor.Pariul mutual a functionat eu ferbinteala

si pentru Duminica se va tine searna deunele amelioratiuni arOtate de practica casunt necesare. S'a Mcut pentru 15 000 leiprinsorl, ceea ce derma interesul ce publi-cub care la luptele de felul acesta.

Ca aparenta, caiI ce am vezut In rêndulacesta nu lased nimica de dorit i luptavia cu earl s'ad terminat unele curse probabuna lor conditiune. JockeyI englezi at ma-nat i terminat bine alergArile ast-fel ca re-zultatul este regulat. Dol din el Woodhouse,care are mult noroc pe hipodromul nostru,

Gloogh aq repurtat eke (la viictoritIn asistenta foarte elegantA din tribune

am notat pe doamnele Nathalia Ghika,Simona Lahovary, Barona de Herz, gene-rala Manu, Riosanu, Marcuh, Lili BAlaceanu,E. Germani, Maria Sutzu, Maria Isvoranu,Lili Cerkez, Elisa Cerkez, Clio de Laptew,de Villars, Ana Lenv, Z. Florescu, G. D.Teodorescu, N. Pesiacov, generala A. An-ghelescu, generala E. Anion, Telemac, Di-mancea, Zoe Chrisenghy, Porumbaru, Chris-sovelony, N. Filipescu, A. Filipescu, E. Ma-vrocordat, N VlAdoianu, etc.

Muzica reg. II de rosiorl a ocupat timpulde la o cursa la alta.

D. general dr. Fotino s'a tutors inCapitala.

D. deputat Ion Poenaru-Bordea vaconstrui cu propriile sale spese unfrumos local de §coalti, in comunaPeriep (Ialomipt).

Anul acesta comitetul permanentdin Ilfov a construit cu cheltuelile

Thnder §i de a o califica. Dupa reglementsi dupä program tnscrierea epei era nuldpentru ca nu se platise intrarea caluluT latimpul hotarat Insa d-nil Marghiloman nuat voit sà faca nicT o reelamatiune spre anu descuragia pe veciniT nostril de a luaparte la cursele noastre.

D-nu Wood (pseudonim al d-lui deLukelcach) asista la victoria epel sale ; s'atutors la Pesta chiar de a doua zi.

Culorile sale vor fi representate Dumi-nich prin numita Tunder §i prin Biharcalul de obstacole bine cunoscut in Austria.

* *In premiul de 2 anT mane cari ad a-

lergat at placut mult prin aparenta lor.In cursa de obstacole Albatros s'a jucat

cu adversaril s1, iar In Cursa HerOstrOtGood Bye a marcat o infrangere tot asade neasceptata ea si Devines de la capaPhalanga. Calul d -lui Malla reliable insacu o vansa de primul ordin In premiulMinisteruluI Domeniilor pentru-cA pare-ni-seconcurentil sel nu sunt in bune conditiunide sanatate,

Iacà rezultatul complet al curselor.Premiul Malmaison 1000 leT cu trel

premiurT. Distaota 2000 metri.Royal Navarre incalecat de d. subloco-

tenent Maucas a batut pe Cometa Inefile-catit de d. sublocotenent Savovici i pePilgrim inettlecat de d. col. Vladoianu.

AA maT alergat Cicos (locotenent Arhip)Zaira (sublocotenent Buhlea), Royal (lo-cotent Athanasiu), Vasal (locotenent Spi-reanu) Anibal (locoteneut Constantinescu),Stella (locotenent Damboviceanu).

Pariuri mutuale 20 lel pentru 5 Ica.Premiul Herestr6u pentru cal de or-ce

provenien ta. de vinzare la licitatiune publica.2000 leT celui 1-it ; 400 leT celuI al 2-lea.Distanta 2000 metri.Phalanga iapit 3 anT 621/2 k. a herghe-

liei de la Pascani (Gloogh) a bAtut pe De-venez iapa 6 an1 67 k. a d-liff M. Mar.ghiloman (Templeman) i pe Good-Bye ar-mbar, 4 anT, 71 k. a d-liff. Malla (Good-child).

Cursa frumoasa si repede dusit.Pha-langa trece la distanta i cavtiga cu o ju-mAtate lungime.

PariurI mutuale 17 lel pentru 5 leT.Premiul Meri-Naniel pentru manji de

2 anT de pur sange.2500 le celui 1-it 300 lel celui al 2-a.Distanta1200 metri.La Gon(fola, eapa, 561/2 K. a hergheliel

Pascani (Gloogh) bate pe Loteria, eaptt. 561/2K. a d-lor Marghiloman (Templeman) peVijor, arm. 58 K. al hergheliel Pascani(Goodschild).

A maT alergat Cartel arm. 58 K. al d-lorMarghiloman (James).

Curs/ repede, cavtigata de ua lungime.PariurT mutuale 14 leI pentru 5 lel.Preminl Jockey-Clubulut pentru

cal de pursange din toate terile. Distant a3000 metrt.

Tunder, eapa de 4 anT, 63 K. a d-luiWood (Woodhoose) bate cu uä jumAtatelungime de cap pe Pajtasne, eapa. de 3 anl551/a K. a d-lor Marghiloman. (Templemann).P. L. M arm. 5 anl 57 k. al hergheliet Pas-caul si Flan arm. 3 anl 57 k. al acelasi(Gloogh) sosevte al 3-a vi al 4-a.

Cursa splendida. UT de la PascanI atmtmat pana, la ultima cotitura ; acolo alitrecut cele doe epe, earl dupa o crancenainclerare ispravesc una dupa alta.

Pariere 13 lei pentru 8 leI.Preminl Otopeni, alergare de gardurl

pentru cal de or-ce proveninta.1500 leI celul I, 300 lel celui al 2-a.Distanta 3000 m.Albatros arm. in vArsta, 71 kil., al d-luI

A. Marghiloman (Woodhouse) bate cu mareInlesnire pe Ouragan cal in vOrsta 69 kil.(Gloogh) al hergheliel de la Parani. LastLove eapa In vèrsta, 69 kil. a d-lui Ca-

In premiul Malmaison , d intorsura1ntèT, d-nu locotenent Constantinescu a el-zut CU calul. Din fericire nu s'a IntêmplatnicT o ranire.

In genere d-nil ofiteri at alergat cu fo-cul obisnuit ; unii insà eratI in conditiunlde greutate care le lua or-ce vansa ast-felcrt nu se stie ce ar fi putut face Vassal,Royal, Zaïra, Stella daca nu ar fi avut Inspinare greutatT mergènd de la 74 k. la 88k . In asemenea conditiuul proba rOmanede facut din not. La primavara vom re-vedea aceiavi caT dar sperarn ca d-niIBuhlea, Spireanu, I. Constantinescu, Atha-nasiu vor recurge la camaraz1 putènd a-tinge scara greutatilor din program.

Royal Navarre din escadronul Buzeti acastigat cu inlesnire de la un cap la celalt al cursei. Batrènul Pilgrim bine mena-jat a venit al III-lea de vi vchiop.

* *0 viuä emotiune s'a produs in Premiul

Jockey Clubulul prin lupta crancena dintrePcytasne §i Tunder. Iapa austriaca a cas-tigat cu nasul asupra iepeI d-lui Marghilo-man. Amèndol jockeyl at luptat eu o mäes-trie incontestabila. Nu intelegem cursa me-diocra a lui P. L. M. care a avut noroculasta-primavara sa intreaca o data pe Paj-tasne. Cat pentru Vlan, un accident l'aoprit de a lua parte la sfortarea finalA.

Publicul s'a consolat cu atat mal lesnede victoria caluluT strOin cm cat 11 pariaseeu multa caldurti.

Se stie putin Instr ca a slat in putintaproprietaruluI batut de a anula cursa luT

targiu (Peter) un al treilea de si schioapa.AA maT alergat Jone eapit 4 aril 64 k.

a d-lui M. Marghilornan (James) i LaGoulette eapa in vèrsta 69 k. a herghelieTPascanT (Goodchild) cart s'at derobat.

Pariere 9 leT pentru 5 lel.

Dumineca 3 Octobre, a doa vi cea dinurma zi de curse.

ARTE TEATRE*** Teatra National. Marti 29 Septembre

se va represinta pentru atreia oar in a-ceastA stagiune Ovidin, drama in 5 actein versurT de d. V. Alexandri. Decortri no1de d. G. Labo. Costume noT de d. I. Bergher.

Teatru Dacia. Astazi Marti 29S )ptempre 1887, directiunea d-luI A. Bo-bescu se va representa frumoasa revistäZeflemelele.

Teatru Daela.Sâmbätä 3 Octobre 1887,noua trupa romana de vodevil i comedil,directiunea d-lul A. L. Bobescu, reprezen-tatie extraordinarti data de domnii G. Mo-cianu vi N. Velescu, Productiuni pe bardfixd, esecutate de elevil d-lor Mocianu viVeleseu intre earl se va distinge d. BAdeseu,Trapezu aerian, jucat de d-na M. Petrescu,Rusaliile, comedie in 1 act de d. V. Ale-xandri, jucata de toga trupa, Romanu,tuta si Brdul, danturi nationale, esecutatede d-nil Mocianu i Velescu.

La fine : Omul sburdtor, esecutat de d.N. Velescu.

Ultime Depe§i TelegraficeALE .ROMANIEI LIBERE

Varvovia,11. Octobre.Toti amplotatil de la postá, de nationali-

tate polonii, ail fost isgoniti. Guvernul seteme de dênsii pentru un cas de rêzbol.

Sofia, 11 Octobre.Se desminte sgomotul ca cu ocasiunea

alegerilor ail fost raniti i mortl la Plevna,la Kutlovitza, i Rahovicza.

(Agence Libre).

DOc7"" NEACOEIntoreendu-se :din streinktate, reluatclientela. ConsultatiunI in toale zilele de laorele 2 si 3 d. am.

VIN NEGRI,"de Oravita i Golu-Drâncea

Vechiü de 4 anI, calitate superioarAtutulor altor vinurl.-15 fr. vadra

ALB DE DRAGASANIdin recolta anulul 1883. 15 L. vadra la

PAUN POPESCIJ& e--111P.18. STRADA. LIPSCANI. 18.4.11CASA DE SCHIMB

C.STERIU CI)"No. 19, STRADA LIPS(.11N1, No. 19.

Pe ziva de 30 Septembre (12 Oct.) ora 10,1887

Cump.

50/0 Imprumutul Comunal 1883 . 7850/0 ' 1884 . 9550/c Scrisuri Funciare urbane. . 8860/0 4 4 4 . . 9670!0 4 4 450/8 4 1 Rural . . 92

10511,7% C

5% Rena romftne perpetue. 911/s50/0 ' amortisabilit. . . .

60/, Oblig. de $tat cony. Rurale.60/o " 4 Caile ferate Rom 107701, Imprumutul Stern 1864 . .80/0 4 Oppenheim 18665o/, Scris. fonc. Urbane de Iasi . 78t/o6°1. Imprum. Corn. de IasT AsphaltOblig. Casel Pensiun. (nom. 300) 215Impr. cu prime ora§ul Bucurescl 32Act; mil ConstructiunT 100' Nationale . . ,

o Dacia-Romitnia . . . 230C Fiance Nationalit . . 1010o Bence RomAniel . .' Fabrica de Hartle. .

Fiorini Valuta Austriace. . . 202Mitre Germane 124Bilete Francese 100

4 Englese 25Ruble Rusestl 225Aur contra Argint 15Napoleon contra aur 20.12

NB. Cursul de mat sus estesocotit dupa cursul fisculul.

Adresa pentru telegrame : STERIIT.

95814

Vénd.781/495ii,8811,961/2

1038/49211,

105t/2929611,

901/a 911/4108

7911,

21834

105

2351020

'203126101

2511,226

1511,20.14

in monedit de aur,

OPERATIUNI DE CEREALEMraila, 27 §i 29 Septembre 1E3E37

CUMPERATORI vENAToal FELUL HECTOL , LIBREPRETUL

1 DI A U R

'61- u5

'074 -4-4

OBSERVATII

Smierer T. Dimitriadi grab 1200 601/2 10.20 m.« L. Dreyfus Co. « 2500 611/, 10.50 c.

Feitler FratiT Bach ° 1200 591/2 9.50 c.« < « 1300 591/4 9.30 c.« « « 650 59 9.25 c.Bellet T. Dimitriadi ' 2400 581/2 9. s.G. Mendl Catzighera « 2500 591/2 8. m. SectirosL. Dreyfus Co. G. Gardeli « 1100 62 11.75 m.Cahn I. Catzica « 2250 591/4 9.30 s.L. Mendel Co. V. P. Sasu « 1500 581/2- 6.95 m.Sechiari Cott'. secartt 7200 58 5.70 m.Carnevali Silberstein « 1000 583/4. 6.60 m. S-ta. ElenaVerona N. Perlea « 1200 56 5.30 m.

K K orz 1450 491/2 4.90 c.« « « 1600 47 4.50 m.« « « 1750 50 5.30 m.L. Dreyfus Co. Samarian « 1750 511/2 5.30 s.« Haracopo « 1700 451/2 4 20 s.« Grosovich « 1100 511/2 4.70 m.Smierer Nicolopulo « 4500 541/2 6. m. Obor

SO SIMI:11 Caice grad ; H. 23.8501 Caic orz ; « 1.7001 " secarit ; 4.900

FOlT ROMAN1B1 LIBERB29 Septembre 1887 92

EDGARD MONTEIL

STUDII 011IENESCI

BABYLONIA(Urmare)

Tatiana, ajunsti la Paris, se duce In stradaBabilona ; mirarea fu mare vhênd por-tile inchise i niste afise marl' de-a lungulzidurilor, afive din care unele anuntat vin-derea la licitatie a mobilieruluT At, iaraltele vinderea oteluluI pe pret de patrusute treizeci de mil de francl, totul ter-minat cu cincisprezece zile in urmA.

Vendute toate ! esclama ea, Incre-menit nu e cu putintl.

Se duse la advocatul ce Instircinase cuprocesul.

Da, d-na, '1 zise acesta, toate suntvèndute ; asteptam sa vè sciù adresa ea sav6 pot seri ; o scrisoare ce trimisesem laHamburg, 'ml-a fost Inapoiata vream sà

comunic cele Intemplate ; ava, dupa cumv'am mal spus'o, sA Weep procesul in'contrad-luT Stanislas Skarga, n'or fi lost cu pu-tinta ; Vern fi pierdut desigur. Am incereatIn urma sa cad la invoiala ; nu numaT eln'a voit sa inteleaga nimic, dar a scos totIn vènzare. Daca aunt bine informat, a luat

in total cincl sute de mil de fraud. Amvoit apoT s fac o opozitiune la plata ba-nilor, dar d-nu Stanislas cerênd achitareaimediatti, et am ajuns prea tarzit ; apolam voit sa fac opozitiune la Banca Olandel

Rusiel ; am aflat insa cà bana fuseseraluatl si d'acoIo. Am voit apoT sa unit ped Stanislas ca sti 'I fac sit ve dead voastra o parte din banit luaT, dar ple-case din Paris.

Dar fata mea ?A fost luata de d. Stanislas Impreunti

cu servitoarea i cu portarul.'MI-a luat fata vi nu rig unde s'a dus !

Aceasta e o rapire, nu e asa ? Prefectul poli -

(lei nu poate sa nu vrea anff caute copilul.Daca va voi, are toata puterea.

Se duse la acea prefectura a politiei,unde adesea intrase ca o reginA, ternêndu-se acum sl nu fie ret priimita, sat neprii-mita deloc.

Dar d. Lebon era prea bine crescut casä uite ce datora unel femei. Priimi pe Ta-tiana Indatti.

Oh! cat de mult te-al schimbat ! nuse putu el impedica d'a esclama vezênd'o.

Fiindca Tatiana sta sfioasa in fata pre-fectulni, acesta adtioga.

Esti mai frurnoasA ca ori-cand, maifrumoasa decal in acele timpurl ava de apro-piate de nol, i totusl atilt de deptirtate....

Domnule prefect, zise Tatiana, amvenit sa intreb daca voitl s 'mI facetl unservicit ; e aproape o cestiune de vigil,sad de moarte pentru mine.

Vorbeste, doamna.'I vorbi de Stanislas Skarga, de d-na

Rivoire, de cask si de mobilierul vendute,

incheia ast- fel :Potl facT cevaDar, zise d-nu Leobn, nu WI acum cu

acel dipitan pe care l'aI luat marevalel Téte-rel, care nu se poate consola cu nici un chip ?

L'arn ruinat !Ala repede ! Era insa bogat...Jocul...Ah ! ce pasiune fatalit !

Nu mai avem nimic, niel unul, nici altul.Ce pot face ? intreba. prefectul. SA

caut pe d-na Rivoire ? e foarte fina b Tre-buie O. fie in vr'un colt din Paris unde nuva putea fi gasitrt ava usor. Cat pentruStanislas Skarga nu *tit de unde M.A venit sa.'mI ceara un concedit de unan, sat cel putin m'a facut sA '1 promita'l lua din not in servicit peste un an, sia plecat In strainatate ; ar trebui sit fitinformat. Daca a plecat ea sA nu dea ochicu d-ta, e sigur ca vi el vi-a luat mësurl

dênsul, ca sli nu fie urmarit. Dar lua-rea fiicel d-le 'ml inlesneste calea ; voitintrebuint'a politia stréina. O sa fac tot ce'ml va sta prin putintA d-na ca sa vè ser-vesc, ye promit.

Multumesc, d-le. V6 vol trimite adresa,cad acum nu stit unde voi fi peste cateva zile.

Prefectul se 'Melia..Dar scumpa mea d-na, zise el cu

un ton bland, pled uitand ca am fondurisecrete ; voe.

Nu, acum nu mai vread...In numele amintirilor.Nu.

Si evi, insotitA de prefect pang jos, ca in zi-lele el cele bune, cu toate cà acum era pe jos.

Biata fata, se gandea prefectul, ur-

candu-se inapol, in zadar m'as ocupa deafacerile lui ; nu puteam insa sd nu 'T datputina speranta, i a fi voit sli priimeascacate-va mil' de franci. Acum e perduta ;

ce mult a imbètranit ! Naturile astea albe dela Nord, se pierd la fata eat nu bagi de k eangt.

Indreptandu-se spre Pont-Neuf vèzu ve-nind spre dènsa pe d. Mariano La Puerta,care o privia cu multa intentiune ; cu toate°a vèlul 'T era subtire nu'l putea Irnpe-dica da o recunoaste, trecu pe lângà dènsa ;

apoI se intoarse. Tatiana privind spre dèn-sul, Mariano veni indata la ea:

'MI era fricA sli nu m6 'Owl.M'am schimbat asa de mult? intreba ea.Nu... dar te credeam departe de Paris.Voi departa maine.Esti fericita acum ?Foarte fericitk multumesc.Oh ! sunt foarte vesel.

Si se despartira.Nu cumva am Imbatranit atat de mult !

's1 zise ea cu inima stransa.BOtranetea Main-teaza, atat de repede ? Ah ! natura de nord !..

Se ducea la Palais-Royal stesi vênzlcerceiI, bratarile i inelile ce 'T r6mAseserAla dènsa. Opri numaI o bratara, pe carei-odase mama-sa, 4i frumosul capitan Junon invremea cand se vedeat in strada Rougernont.

LIuà vase mil de fraud pe aceste giu-vaerurl, care costasera trel-zeci de mil.

O sä fac stare din acesti bani, i zise ea.pleca din Paris la Hamburg.

In drumul de fier era singurA inteodespartitura a vagonului, inà o oglindase examina cu bagare de seama.

Da, nu e numal acea obosealA pecare putina pudra, peste alb, o ascundea

lesne, când m6 intorsel de la Beden. Acutne bittranetea! Brazdele se inmultese pefrunte, ()cliff se inv6luiesc, gura se sbkr-ceste. Oh ! vreaü maI hine sa mor, decktsk traiese uratä !

Ajunse la Hamburg plink de increderein ea insäsi, i o v6zurli totI asezêndu-sela postavul verde, dar neputênd cu pum-nul aurul ce risipea odinioarä pe un sin-gur numér ; acum juca foarte prudent.

Norocul ram ea '1 ajuttt intelepciunea ;in primele doé serI castiga mal mull, dedoé-zeci de mil' de fraud.

Ce fericire ! Desigur n'am sk seridlui Junon ek sunt la Hamburg ; iatä-métusk sigurk ck '1 voi duce parale. Stiam eilbine ck era sä vie un timp cAnd trebuiask 'mI se intoarel i mie norocul...

Cavtiga neintrerupt. Peste opt zile cal-culAnd pierderile si ckstigurile, einci-zeci demil de franci 'I rOmasesera bunt castigati.

latli unde te duce experienta si di-bAcia 's1 zise eá ; castigi sigur, i diferinta,dupit o serie de loviturT, este tot-d'aunain favorul !

Mai castiga incti vr'o opt zileM6 simt intinerind, se &Idea ea,

multumità find de bucuria ce 's1 vedeape fatä, clad se uita in oglindk.

Dar, in trel zile, pierdu tot... Abia 1.6-mase cu ce sk se intoarck la Londra inclasa a treia ; cufarul '1 läsit la otel caamanet. Ce al? o intrebti Junon, cando vézu. Sunt bétrEma, sunt bétritnk,te-am pierdut i pe tine ! strigtt ea dis-peratä. ( Va urma).

ROMANIA LIBERA

Banca National& a Romaniei. PE'SITUATIUNE SUNTARA 1121

20 Septembre 1886. 12 Septembre, 19. 1887 Let

ACTIV34832475 asa ( Moneta25943790 ( Bilete hypotecare .

2617510 Ef. pred. la casâ spre incasare21478394 Portofoliù Romin i strein . r

16498820 Imprum. garant. cu Ef. publice11999979 Fondurl publice

1951898 Efectele fondulul de reserv5.) amort. Im

2384140 Imo»bill15965 Mobiliar i masinT de imprim.114869 Cheltuell de administratie

30593870 Deposite libere27809745 CompturI curintl2866339 , de valorl . .

178715483

120000001978986

152495106967560

1887296417116

3059387023913806k130435

1797154-8-3

PAS1VCapital .Fond de reserväFondul amortis5rel imobilululBilete de Band. In circulatieProfiturl si perdere.Dobânzl si beneficie diverseDeposite de retrasCompturl curintI

de valorl

33752196258691603472220

2142376619473388119988672506185195646

29796913936794479

300986835632923

6453676194090241

3344650625869930

27048:i2142422819951798119988572506185

1956462981997

139367120477

3020068432553288

6823492188482938

120000002506847

195859112839880

108367640137

3009868432993000

1970925194090241

120000002606847

195859113097446

1083676443915

3020i684270179281936559

4±11 ° 121:11M-121 Ciltirtial:1101

SPECIAL1TATI NIEDICAMENTOASE [2,BUCURESCI PREPARATE DE BUCURESCI

Strada Lipscani Palatul 0414.... farmacist

APROBATE DE ONOlt. CONSILIU MEDICAL SUPERIORa

PROTOXALATUL DE FER CiURA. Acest feruginos se poate Intrebuinta cu mare suc-ces contra cachexeiei urbaine atonie de diferite organe, lips& de poftà de mâncare, digestinneneregulatá, dispepsie, gastralgie, ftisie pulmonará (o:tic5.) scroffurI, rachiclnme, lipsA de sânge,ne-venirea obiclnuitt a femeilor si contra tutor boalelor ce provin din causa lipsel de sânge.

PROTOXALATUL DE FER CIURA reanimä i vivificâ batranetea, sustine vederea laetatea unde ea se turbura i slâbeste.

Pentru cloroase (g5.1binare), fata palidl, anemie, cloro.anemie, convalescentele In genere,mal cu seaml acelea carl vin dupâ frigurl obicInuite saa thifoide, dupâ vèrsat, dupâ pojar,

etc,, etc., este reconstituantul cel mat energic si cel mal prompt cunoscut pan& azI.PROTOXALATUL DE FER CIURA combate asemenea i afectiunde mucoase vaginale

si uterine, exersInd asupra-le o actiune puternica i suveranâ ; poala albd (leucorrhées satttes blanches) dispare In scurt limp.

Instructiunea acompaniaza fie-care flacon.VII1ECILL 2 LEI.

per-

Pastile de chlorat de potas&Specific contra boalelor de gat, maladielor vocel, inflamatiunilor si ulceratiunilor gurel, ,

contra anginel a scorbutulul si a salivatiunel mercuriale. Acest remediq pretios se recomandá 1,41

pentru orator!, advocatT, profesorl si cantaretI Intretine dulceata si claritatea vocel. u-1.

Vie-care cutie poarta iustructiunea. igIgl

Depoul principal la FARMACIA NATIONALA, strada Lipscanl, Palatul Dacia-Romania ; In lia

ILI

A esit de sub tipar in editura TipograrieiCurti; Regale, F. G6b1 Pasagiul Román

L:11

rbitEcaut. 2 LEI.

188482936 L-=1 detalil la cele mal multe farmacil din tail.

Asionammio.,-,xememear....atmoaparut :

trastglanala

GRAMM LIMBEI ENGLERPENTRU USUL SCOALELOR ROMANE

d.e IEeiiry 1...c11iot111IMMIMMIli .41.10M<IIMIN1111031.

Aceasta grarnatica coprinde : Un studiii complect asu-pra pronuntarii limbel engleze. O listli complect a ver-belor neregulate. Etimologia qi Sintaxa. Un dictio-nar Englezo-Român i Român-Englez al tutulor cuvin-telor usuale. Pretul 3 lei.

Se afla de vênzare la Tipografia Curtii Regale, Pasagiu Ro-man si la libraria Socec & Comp., Calea Victoria

Campania gazului aeriform din BucurestiAvem onoare a aduce la cunostin0 Onor. Public c4

posed6m Catran de calitate bunk care amestecat cuiepin saü praf de Cok convine foarte bine pentru a pro-tegea fondatiunile construcfilor contra umiditá-til.

Asemenea un strat de catran in stare lichidit , intre-buinOt ca vopsea i incAlzit putin , protege Cbt succesfondaPunile i imprejmuirile de lemn, contra umidit4i

putrezirel.Pretul catranulul cump6rat in cantit6,0 mici este de

10 ban! kilogramul, loco uzina , iar pentru cantitä0cari tree peste J.000 kilog. direqia acordä schzáminte.

ProfitArn de aceastä ocaziune pentru a instiin0 ea, pu-tern furnisa Cok in provincie cu pretul de lei 57 §i 50ban! 1.000 kilograme, I-a calitate indircat in vagonla gara de Filaret i expediat la aclresa destinatorului.

Directiunea.

17177777nTifiri=7DIF D E V it ZARE I

E U IVI A 1- I S1V1 U LPodagra, Durerile de sale, Racelile diferite, nevral-pile, etc. Se vincleca. prin .Ar

iIreumatica Ciura. Pretul 4 lei.

Fri DEPOSIT : FARMAClA NATIONALA STR. LIPSCANI, Palatul Dacia-România, Bucurqtl.

0-21Ziarff 1740 it:arfirlirigWEITEirriOallarlfrEL__ 01 1:31-darifilfiarin

DE TIPOGRAFIE

Doritoril de a le curnpëra sunt rugaff a seadresa la Tipografia Curtii Regale, F. GöblFil, Pasagiul Roman Nr. 12, Bucure§tI.

HIH lleUILHII 111111_,

A:VISSe aduce la cunostinta general5

a la magazia mea din stradaPOPA-SOARE Nr. 19 se afla devénzare HERNE DE FOC, "vagonul, cu stânjenul i cu kil o-gramul, cu preturl foarte conve-nabile. Trimitindu-se carti postallse poate expedia lemne, numalspunendu-se numele, strada i Nr.easel.

['ISARmaI multe

camere ele-gant mobi-late se afla

de inchiriat in Strada Doam-neI Nr. 14 bis, pretu moderat.

PORtril 1llStrll1 1 clucatie

Se recomandá cele maT escelenteeducatoare, franceze, engleze, bo-ne, gradindrese pentru copii, in-tendentI de curti, profesorl de mu-zica si de limbl pentru institute. Ase adresa la vechiul i renumitulinstitut de guvernante din Vienaal d-neT Antonie Graf, institu-toará examinata, Viena, I. Woll-zeile, 3.

FOREA

BITHETULIIIdeNUNTAInfrumusetea0 AO,

Este un liquid lgptos si higieniccare dupg o singurg in?rebuinlareva da felci, umerilor, bratelor simgnilor strillucirea si frur'nuseta.tinereeI. Este mull nai preferLilde cAlt prafurI si tdte feluride liquide.El ridia parléla de sóre si petele derose't i sterge sbgrciturfle.

Se gäsesce la top Friserit, Parfumoritsi la DebitarIi de Articole de Toaleta.'Fabricile si Depositele Principale :114 & ii6 southampton Row, In Lon-dra ; la Paris si la New York.

Deposit general A. G. Carissy,Bucurestl.

IEDICiLBUCIIRESCI

8. STRADA VESTEI, e

&oath medicalla1. Hydrotherapia, 2. Electrizare

3. Orthopedie, 4. Gimnasticit Me5. Inhalatil, 6. Masajitt sis

tematic, 7. Serrieiul la domicilit8. Consultatil tnedicale.

Seetia Higienieft1 Bae abut. '1 --1 Bae de putinit cu

duse 2 50medicamente 0 -

I, &lee rece sistematiel . I.

BAI DE ABUR' SI DE .

U 111 I 1\1-Note,. 1 Mile de abur sunt des .

him In toate zil ;le de la 7 orerainesta Tana la Í ore seara.

2. Pentru Dame Insa, bâile dealmr, odati pe s5pttiniânit Vineresde la 7 ore dimeata pani la 2post meridian. )

Preturile la seetia medicag 'toeform prospectulo1

Direethaites

Hartie maculatura (stricata) seall& de vénzare la tipografia dinPasagiul Romani Nr. 2.

CALEA

MOSILOR F CALEA

I) 310ILLORNr. 262. Nr. 262.

TIJE4C40.1VICA_INTIllo :

LOCOMOBILECu aparatil de anti paie si ori-ce combustibilii

Mgr 1 P., 0 A R.,Sistem not cu cal in loc de valsuri , atat locomobile cat i Treeratoare sunt cele

mal bune i cele mai renumite din fabrica d-lor

Ransomes Sims & JefferiesIn sffirlit recomand i fabrica mea de reparat masint agricole

bine cunoscute Mori simple si artistice, Batoase de porumb, Mo-risce, Grape de fer i tóte reser-vele pentru locomobile i treerktóre.

411131111111=11=111.11i11.1.01111110.0 insisnisiounasszs.

1

CONDUCTORLA

GRÁIYIATICA MAMAin scoalele primare urbane fi

rurale aplicatd la bucdfi de alive

MANUALPentru institutorl si institutóre,

InvetétorI si Inv6t5toare,precum si pentru devil scólelor

Normale.

PARTEA IPentru clasa II-a i a III-a pr.

de VASILE MANDREANU,profesor de limba si literatura roman& la scoala normalâ

de institutor! din Bucuresti. Carte autorisatl de Ministerul Cul-telor si al Instructiunel publice.

ELEMENTEDE

GLMATICA ROMANAIn roalele primare urbane fi

rurale aplicatd 7a bucdtl de citire

MANUAL

Pentru elevil din clasa a 11-asi a III-a primarl.

PARTEA I.

ED1TIUNEA a TREIA ED1TIUNEA a PATRAPretul 2 lei 50 bald Pretul 1 lea

AINIMMI=.#

Niullifigin strada Doamnel, Nr. 14, (casele mos.tenitorilor F. Göbl) , un elegent a-partament in etagiul I, compus din5 camere , bucatarie , o odaie de ser-vitorl si pivnita.

A se adresa la administratorul Carol Göbl in aceeasl casa.

1411111111111111111111111SIMI=IIMIRMw

NATIONALA"SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE

DEB-L.Tcr.g-zez.,sci--111111--

Aprobatä prin decret regal Nr. 225 din 25 Iannarie 1885,

CAPITAL SOCIAL 6.000.000 LelPrima emisiune 3.000.000 lei deplini varsatI 15.000

actiunl de lei nouI 200 fie-care, din care 1.000.000 lelspecialmente afectatif ca fond la garantie pentru ramuraasigurarilor asupra

Reserva de puma' si fond reserva 860 000 leiINAVONALA, asigura :I. In contra daunelor de Incendifi. IL Contra daunelor de grin-

(butt (piatra). Ill. Contra daunelor de Transport precum i Va-lor1. 1V (ontra spargerel geamurilor, oglinzilor, etc. V. Faceasigurare asupra vieeL

A) CAPITALURI FIXE IN CAZ DE DECES. Cu parti-cipare de 7°1. din beneficid in combinatiunile urmatoare : asigu-rdrl asupra vietel uneia sad a dotO persoane, asigurarl tempo-rale, asigurarl mixte si asigurarl mixte cu capital dublu.

B) CAPITALURI IN CAZ DE VIATA, Combinatiunileurmatoare :

Asociatiunt mutuale de supra-vietuire. Asociatiunl in grupurlde 12 anl pentru copii de la 2 anI jum. pâria la 9 inclusiv; Con-tra asigurarl capitalurl fixe pentru Dote, färd contra asigurarI sirente viagere in diferite combinatiunI.

Pang la finele anulul 1885 'Nationala, a realisat in diferite

DIRECTIUNEA GENERALAStrada Carol I, Nr.

ammum.

ramurl de asigurttri ca premil apre ximativ 10,500,000 lel n., si aplâtit ca despagubirl aproximativ 7,500,000 lel n.

a41.364kiLd&Ah.gsaitucas&at4

HIMII11111111111111111111111111r

77" I S !

La tipograiia Curtii Regale seafli de vênzare :

CERVIN AGRApentru mareat rufele pentrtt armatä.

,-;,sti,i.j,,ujjjj,1111jujjjal11111 11H111

E

E

/1 ( ANUL II) M. BERAR, Protesor.p:R1-PICIU-IJ Tfl`T-CTI H lX-FiMIDLI A.IRJ, LIMO-AT-URA. :T...i GA IsTrEA.

g

I'L bitik Se poate procura de la editori tramitindu-se costul in mandat postal. sat] mard postale.toootk

%-o-o--------44*(--------N-------,D(---------Do--'-43. ----'- -040---'-'--0DV--"' '''-'0D 6(0 --'-'-C*40-'-'-'0), ...._ -..,t(C.---'--'-dMtC'-'-'-'".*C0--0740- --' -s-OD00-':' *4c----, -,---oDgn__,- .__eg, __,----,___,D,,__,0,44,,__ ,-,,,N,, ._., ,_,p-000-6to-/

A ap5rut de sub presa in editura Tipografid Curta Regale F. Göbl Iii, Pasagiul Román :

=_.

ANUL 11888

ID HI 1=)_tos_i\i--7; A_ 3 L EI

Bucurescl. Tipograba Curtil Regale, F. Go b) Fit, Pasagiul Roman, fir. 12.