Nr. 24

Biserica si Scoată F o a i e b i s e r i c e a s c a s c o l a s t i c ă , l i t e r a r ă şi e c o n o m i c ă .

A p a r e odată în săptămână s DUMINECA.

PREŢUL ABONAMENTULUI. Pentru Austro-Ungaria:

P e u n a n 1 0 cor . — p e Vs a n ° c o r - i P e n t r u R o m â n i a ş i s t r ă i n ă t a t e :

P e u n a n 1 4 fr. : p e j u m e t a t e a n 7 fr.

PREŢUL INSERŢIUNILOR :

P e n t r u p u b l i c a ţ i u n i l e d e t r e i o r i ce c o n ţ i n c a m 150 c u v i n t e 6 cor . : p â n ă l a 2 0 0 c u v i n t e i E a r b a n i i d e p r e n u m e r a ţ i u n e a

8 c o r . ; şi m a i s u s 10 c o r . v . a. { T I P O G R A F I A D I E C E S A N Ă î n A R A D .

C o r e s p o n d e n ţ e l e s ă se a d r e s e z e R e d a c ţ i u n e i

„BISERICA şi ŞCOALA"

25 de ani. E o slăbiciune sau o specifică dovadă de lipsă

de judecată serioasă la noi, la pă tura cultă a neamului nostru românesc din această ţară , că nu ne ştim însufleţi pentru momente mari, nu depunem destul foc, nu ne concentrăm în jurul momentelor mari din desvoltarea vieţii noastre culturale, desi — singura mângăere pământeasca, singura mân­tuire e cultura şi ar tă .

Cu toa te acestea, vedem grupări de oameni, vedem instituţiuni, animate de focul sacru al idea­lismului, vedem oameni cari nu desnădăjduiesc a-şi face dator ia ; şi acesta e momentul salvator!

„Reuniunea de muzică" din Sibii şi a serbat în zilele acestea aniversarea vieţii sale de 25 de ani.

S'au întocmit cu aceasta ocaziune serbări, fru­moase serbări, minunate serbări artistice, ca să t u n ă în faţa zilei de azi coroana înjghebată din laurii a 25 de ani; ca să însufleţească actuala ge­neraţ ie pentru aceeaşi râvnă, ca să ara te acelor ce vor fi chemaţi să ia sucesiunea bătrânilor, că şi din piatră seacă se poate scoate izvor, — unde este credinţă şi neobosită muncă.

Sunt actualele cercuri intelectuale româneşti în s tare să înţeleagă importanţa activităţii româ­nilor sibieni pe terenul muzical-artistic ?

Tradiţionala lene, indiferentă si filozofare în sec, pe tema unor probleme meschine, care bân­tuie societatea românească, diferitele tendenţe de parvenitizm şi procopseală personală, nu se vor cutremura oare în sufletele acelora cari vor ceti istoricul Reuniunei din cestiune?

Nu-şi vor aduce aminte intelectualii noştri, cetind car tea d-lui M. Voileanu apăru tă din acest incident, de vorba poetului german, că acolo unde auzi cântec, să poposeşt i ? . . .

Nu-şi vor da seamă oare, că în cântec, a-ceastă manifestare a purităţii sufleteşti, e forţa su­fletului unui neam ?

»Doină zic . . . Doină suspin . . . To t cu doină mă mai ţ i n « . . . , această minunată expresie sim­bolică nu va afla oare răsunet şi în sufletul elitei sociale din alte centre româneşti, cum e şi Aradul bunăoară?

Fă ră îndoială, sunt mari şi grele problemele ce stau în faţa conducătorilor vieţii noastre publice, dar nici un moment nu este permis ca preocupa-ţiuuile pornite dintrânsele să întunece marea con­cepţie a luptei pentru desevârşirea culturală.

Şi 'mi-vine în minte în clipa aceasta versul poe tu lu i :

. . . Căci, de te-om perde, Doino, . . . ai cui mai r ă m â n e m ? . . .

Când în viaţa bisericească şi publică s'a în­ceput la noi o »eră nouă«, aceasta trebue să se validiteze. Şi trebue să se validiteze nu prin abe-ratiuni sociale si insuficiente, defectuosităţi şi gra-vamine, ci prin sârguinţă de fer, prin devotament fără prihană, prin jertfă, pe altarul culturei na­ţionale.

Punctul de vedere ideal, marile idei, t o tdea ­una au dominat lumea şi au hotărâ t soar ta po­poarelor !

în lături dar cu lenea, cu interesele particu­lare, cu filozofarea în sec pe teme ingrate şi pro­bleme » d e o z i « , — e vorba de întăr irea inimei, de înăl ţarea sufletului, de cultura sentimentelor . . .

Să luăm exemplu dela sibieni! Adunaţi-vă şi vă grupaţ i în jurul acestui steag

oameni, în al căror suflet mai arde focul sacru al idealismului, căci aceasta datori sunteţi a o face, — nu pentru voi, ci pentru biserica şi nea­mul nos t ru!

S. Secula.

„I -a Carte a copiilor". de

St. C. Alexandru.

— Recenziune —

Abecedarele bune şi corespunzătoare sunt o •mare binefacere, pent ru elev ca pentru învăţă tor !

Vom înţelege deci, că nu toate abecedarele d a u măsura calitativă de aplicabil i tate!

Pr in încercări îndelungate şi reflexiuni, şcoala prezentului deja a stabilit postulatele şi principiile, cari au să servească de c inozură la compunerea unui bun abecedar .

Condus de ata i i vederi, în celea ce ur­mează, cu obiectivitatea recerutâ şi sinceritate voiu a-mi expune părerea asupra manualulu i din ches t iune .

Terenul pregătitor pent ru scrierea propie în „I-a Carte a copiilor" a domnulu i Alexandru e însera t pe 4 pagine (pag : 3 — 6 ) .

Aceste exerţiţii pregăti toare la scris în pre­valentă sunt potţ ivite, acomodate , căci desemna­rea de obiecte luate din cercul de cunoşt inţă al elevi lor-ca: scaun, cruciuliţă, scară, laviţă, uşe , fereastră, steag, zid etc. aflătoare aici, feresc mul t pe elev de un mecanism detestabil , căci elevul dela fire neas tâmpăra t fiind prin injghebarea s implu nu­mai de linii şi iarăşi puncte . . . cum se făcea în t impul mai îndepărtat , acestea luate în sine, ca lucrur i seci spiritul său, lipsindu-i avântul ar de ­veni deplasat şi indolent .

Acest material n u m i t : Exerciţii pregăti toare p e n t r u scrise foarte învederat lucru, că în cât numai se poate, t rebue să îmbrăţ işeze toate ele­mente le din cari mai târziu au să ne formeze, prin diferitele lor combinări- l i terele ca atari .

Aceste exerciţii grafice, a semenea ştim, că sun t a se face cunoscute copiilor mai deaproape numa i ca material analitic la t ractarea propr ie a literelor.

în aceasta privinţă relevez, ca deşi d-1 Ale­x a n d r u prin desemnarea „şerpi lor" şi »ochilor« d e şerpi din exerciţiile d-sale a intenţionat şi sub­stituirea unghiţelor şi a zalelor (eu unul aşa pre­supun) , to tuş procedarea nu-i este suficientă, fiindcă de pildă ia învăţarea l i teri lor: g, p, j b, etc . elementele grafice din figura »şerpilor* nu se potr ivesc îndeajuns cu elementele const i tut ive ale menţ ionatelor litere, ale căror elemente seamănă ;mai mul t unghiţelor şi cârligelor.

încolo apoi abecedarul d-lui Alexandru ni se prezintă divizat în 3 părţi sau secţiuni.

Par tea I cupr inde desvoltarea vocalelor şi c o n s o n a n t e l o r d impreună cu combinaţi i le lor.

Aceasta par te fiind mai impor tan tă şi rao-m e n t u o a s â ' ne v o m şi ocupa de ea mai în detalin.

Proverbele Sf. Părinte Efrem Şirul — Imitaţiune a proverbelor lui Solomon —

(Urmare şi fine.)

Coloseni IV. 2.

Pavel, apostolul neamuri lor , în epislola sa cătrâ Coloseni cap. IV,. vorbeşte despre rugă­ciune şi înţeleaptă vieţuire a creştinilor. Dintre cele 18 versur i ale susnumitu lu i cap mai bine-mi place vers 2 . : „La rugăciune aşteptaţi , pri­veghind în t ru dânsa cu mu l ţumi t ă " . P e cât de frumos e acest vers , pe atât însă de profundă e şi însemnarea lui. Cuvintele acestui vers par ' -că

Cuvântul pr im, „ic" cu obiectul corespun­zător desemnat , ne dă a înţelege, că cartea d-sale e alcătuită pe baza metodului legografic: (cetit-scris) cu ajutorul uno r cuvinte şi figuri normale , recunoscute deja ca cele mai eficace mijloace la cetit-scris.

Exigenţa capitală şi aci e, ca acestea cu­vinte să fie bine alese, cernute prin o sâtă mai deasă decât mai rară .

Cuvintele normale »mic« şi »muc« ale d-lui Alexandru nu mi se pa r destul de potrivite, ce-eace contestez pe baza, că n o r m a metodică exige vocalele de comun desvoltate din cuvinte, ce silaba pr imă formează singură — sunetul ce in­tenţ ionăm a-1 dezvol ta ; iar consonantele se învaţă din atari cuvinte, ce se te rmină cu consonan ta respectivă, căci aceasta mai grea fiind de perce­put, în modul arăta t îi pregătim terenul de aper-cepţ iune.

Cert e şi aceea, ca acestea ar stă mai m u l t faţă de metodul scriptolegic, dar cu toate acestea metodului cestuialalt, leografic, încă nu-i strică, ba îl pu tem aplica tot cu aceeaş consecvenţă şi cert i tudine ca şi la p r i m u l ! >

Constatarea făcută mai 'nainte cu învăţarea consonante lor o pu tem deci aplica şi faţă cu cu­vintele din acest abeceda r : »nuc« şi „ m u c " spu-ind aci, că, ca cuvinte no rmale mai acomoda te e r a u : „in" în loc de „nuc" şi »om« în loc de »muc«, de v reme ce nici dl Alexandru nu va prea putea tare argumentă , că b u n ă o a r ă nucul îl pot cunoaş te elevii din figura normală mai iute ca inul. Asemenea nu mai uşor „nucul" de lu­mină faţă cu icoana »om« ci invers .

Cuvântul »muc« deci dle au to r îl p u t e m o-mite cu totului şi asta cu atât mai vâr tos , că are mai la vale în abecedarul său şi cuvântul »om«.

Şi c u m dlui autor nu i-a fost greu a dez­voltă la început d 'odată 2 (doauă) sunete (»i« şi »c«) — tot astfel o putea face aceasta şi aci la cuvântul »om« (pe »o« şi »m«).

(Va urma).

ar fi fost special scrise pentru creştinul ort. r om. a cărui biserică cu ceremonii le ei subl ime şi peste tot cu cultul cel atât de atrăgător, — dar şi lung — zic aceste cuvinte sunt ca un m e m e n t o n o u ă spre a nu perde răbdarea şi a ne moleşi cu spiritul la diferitele slujbe d-zeeşti. Pen t ru a-ceea a scris vasul ales Colosenilor şi printrânşi i ne strigă şi n o u ă : »La rugăciune aşteptaţi pri­veghind* adecă : să fim cu luare aminte , nu fără de grijă, pent ru că azistând la un lung servit d-zeesc, cum sunt ale noastre , uşor ne perdem răbdarea , ne lenevim şi moleş im cu spiritul. Şi această moleşire vine dela diavolul p recum ni­meri t zice fericitul Ioan cel cu rostul de a u r : „Pen t ru că diavolul ştie foarte b ine , ce mare comoară este rugăciunea, pent ru aceea atât de cu greu ne lasă să ne r u g ă m " (Hon. X ad Co-loss. c. IV. 2).

Această dispoziţie a omului peste tot şi în special a creştinului , a prevăzut-o apostolul , ştiind adecă, cu câtă indolenţă rostesc mulţ i rugăciu­nile ; pentru aceea a şi scris Pavel cu atâta pro­v o c a r e : „La rugăciune aşteptaţi priveghind" şi adauge z icând: »întru dânsa cu mulţumită*.

Lucrul de frunte la rugăciune este a mul­ţumi lui D-zeu pentru toate binefacerile văzute şi nevăzute , pentru toate câte după voia şi îm-prot iva voinţei noas t re s 'au făcut.

Un model de specifică rugăciune de mul ţu­mi tă ne prezintă sf. Ioan-gură-de-aur în omilia a X în epistola cătră Coloseni IV 2 . — Cu­nosc un bărba t sfinţit — zice sf. Păr inte , — care fără altă in t roducere începe a se rugă : „Mul­ţ u m i m p e n t r u . t o a t e binefacerile Tale, cari din p r ima zi până azi le-ai arătat spre noi nevred­nicii ; pentru acele, cari le ştim, cât şi pent ru cele ce nu le ştim, pent ru cele văzute, cât şi pent ru cele nevăzu te ; pentru cele ce în faptă, cât şi pent ru cele ce în cuvânt nouă s 'au făcut, pent ru cele ce după voia noastră , cât şi pentru cele ce împrot iva voinţei noas t re le-am pr imi t ; pent ru toate câte s 'au făcut nouă nevrednic i lor ; pent ru mizeriile, mângâieri le, pent ru iad, pe­deapsă şi împărăţ ia cerească. P re Tine te rugăm păzeşte sufletele noas t re în conşti inţă sfântă şi cu­rată, pentru ca sfârşitul nos t ru să fie vrednic iu­birii Tale de oameni . Tu, care ne-ai iubit pe noi atât de mul t încât pe unul născut Fiiul Tău l-ai dat pent ru noi , fă-ne vrednici iubirii Tale! Dă-ruieşte-ne înţelepciune în cuvântul şi frica Ta, Hristoase, unul născut Fiiu alui D-zeu; suflă în­t ru noi puterea Ta, Tu, care ai dat pe unul năs­cut Fiiul Tău şi ai t r imis pe sfântul Tău Duh pent ru iertarea păcatelor n o a s t r e ! Ceea ce înt ru ştiinţă şi neşti inţă a m păcătui t iar tă nouă şi nu le soco t i ! Adu-ţi amin te de toţi, cari chiamâ nu­mele Tău în a d e v ă r ! Adu-ţi aminte de toţi cei ce ne fac nouă bine , si de toti cei ce ne fac

noauă r ă u ! Pent ru că oameni sun tem noi t o u > (Hom. X ad Coloss. c. IV 2.) — Ca coroana a~ cestei rugăciuni încheia bărbatul sfinţit cu rugă­ciunea credincioşilor, p recum numeş te Ioan-gură-de-aur rugăciunea d o m n e a s c ă : »Tatâl nost ru« — Pu tem recomanda creştinilor o rugăciune mai frumoasă ca aceas ta? »Cel ce are urechi de au­zit să auză !«

Ioan Nicorescu par. ort. rom.

C R O N I C A . V i s i t a ţ i u n e a c a n o n i c ă a P. S. Sale E p i s c o p u ­

lui I. I. Papp în Mieălaca. Duminecă în ziua întâ ia a sf. Rusalii P. ti. S. Episcopul Ioan 1. Papp însoţit de P. C. Sa Roman R. Ciorogariu director seminarial , p r o ­topopul Vasile Beleş şi protodiaconul Dr. Iustin S u c i u a descins în mijlocul credincioşilor bisericii noas t re drept măr i toare româneş t i la aşa numita visitaţiune-canonică .

Înaltul pre la t a fost primit în t r 'un chip imposant . Bander iu de călăreţ i 1-a aşteptat la hotar şi un l u n g şir de trăsuri 1-a pe t recut în comună între ovaţiile nesfârşite ale populaţiei .

P . S. Sa a descins de-adreptul la biserică, u n d e preoţi în orna te au primit pe Arhireu.

Serviciul divin a fost pontificat de însuşi P. S. S a Episcopul cu asiztenţa P. C. Sale R. R. Ciorogariu di­rec tor seminarial , protopopii Vasile Beleş şi preotu Paul Fe lnecan , cei doi preoţi locali, protodiaconul Dr. Iustin Suciu şi diaconul Ioan Musca, care în decursul liturghiei a fost hirotonit întru preot pen t ru pa roh ia Govojdia. A cânta t sch imbându-se corul seminarial din Arad sub conducerea profesorului Trifu Lugojan şi c o ­rul ţ ă rănesc din Mieălaca.

Biserica e ra în ţesa tă de credincioşi. P. S. Ep i s ­copul a ţ inut apoi o p r ea frumoasă edifiicătoare cu­vântare , pl ină de înalte învăţătur i creştineşti pe ca re cei-ce le-au auzit nu le vor u i ta 'n curând.

După liturghie P. S. Sa în t re ovaţiile populaţ ie i şi însoţit de suita-i, s'a ren tors la reşedinţă în Arad .

Expozi ţ ia ş e o a l e i i n d u s t r i a l e f e m e e ş t i în Arad. Expoziţia şeoalei industr iale femeeşti din s t rada Hass in -ger este foarte succeasă. Elevele şi-au expus şi de as tă -dată rodul s t răduinţei lor dintr 'un an, picturi, lucruri de mână , broderi i etc. Visitatorii au rămas încânta ţ i de admirabilele lucrăr i . îndosebi noi Românii pu tem fi mândr i , căci dintre toate elevele s 'au distins mai a les două R o m â n c e : D-şoara Hortenzia Raicu şi Livia Di -mitrescu. Aceasta din u r m ă a expus o perderea la c a r e a lucrat opt luni. D-şoara Raicu a fost aprec ia tă în l o ­cul întâiu. Ia tă ce scrie „Arad es V i d e k e " : în ceea-ce-priveşte lucrur i le de lux în primul loc t rebue să amin ­tim pe d-şoara Hortenzia Raicu, ale cărei perini d e canapea lucra te cu un gust distins şi cu mâni a r t i s ­t ice sigure, sunt decorul expoziţiei.

în pictura peisagelor in acvarele şi în pirogravură s e distinge Valeria Lazar.

Hortenzia Raieu şi în grupul aces ta se poate a-minti în locul prim între cele mai bune . Se produce şi aici cu câ te-va acvare le şi p ic tur i în ulei foarte r e ­uşite, p recum şi cu obiecte de lux.

Opunerea comuni tă ţ i i g r e c e ş t i la c o n c e s i u ­n i l e a c o r d a t e Români lor m a c e d o n e n i . „Politische Corespondenz" pr imeşte din Constant inopol ştirea, că se prevede o vie resis tenţă cont ra concesiunilor acor­date de Poar tă Români lor macedoneni , din pa r t ea co -munită ţe i greceşti din Ueskueb, deoarece existenţa a-cesteia este amenin ţa tă de faptul, că cu n o a u a s tare d e lucruri cea mai mare par te a locuitori lor vor de ­clara, că sunt în t r 'adevăr Armâni .

Traduceri din l i t eratura d r a m a t i c ă s tră ină . „Famil ia" scrie : „Una din problemele ce ne-am fixat a real iza pr in coloanele foii noast re , a fost şi es te : d'a p rezen ta publicului nostru cetitor piesele mai renumite ale l i teraturilor străine, în t raducere românească . Do­r inţa asta a devenit şi mai îndemnătoare , de când dra­gostea teatrului a apr ins un avânt a tât de mare în toate părţ i le pe unde se află Români . Am luat dar cu p lăcere act de p ropune rea dlui II. Chendi, expr imată prin scr isoarea sa, adresa tă preşedintelui Societăţi i pent ru fond de tea t ru român, pr in care p ropune ca comitetul Societăţii să îngrijească de t raducerea p ie ­selor teat ra le s t ră ine de valoare mai înaltă. încurajaţ i s i de dorinţe expr imate din mai mul te părţi , d'a pu ­bl ica cât mai multe lucrăr i de aceste , am dat cu p l ă ­ce re loc t raduceri i doamnei Măria Baiulescu, care pr in o bună l imbă ne -a tâlcuit a tât de îndemânat ic una din piesele renumitului Sude rmann : „Das Gliik im Winke l . " Această piesă te rminându-se în număru l de faţă, în c e l viitor vom începe să publ icăm o piesă în t r 'un act de Andrei Theuriet , membru al Academiei franceze, înt i tulată „Casa veche" , comedie în t r 'un act, t radusă ş i localizată de d-şoara Adelina P. Maior, b inecunos­c u t ă din coloanele foii noas t re . Piesa este foarte p o ­trivită pen t ru diletanţi . — După aceea vom publica t raducerea renumite i piese a dramaturgului englez Wilde „Evantal iul doamnei W i n d e r m e r e " , t r aducere făcută eu mult gust de tânăru l nostru scrii tor Emil Isac. — în scurt interval , p rezen tăm dară publicului nostru c e ­ti tor trei valoroase piese s t r ă ine : una germană, al ta franceză şi a t reia engleză. — Ceea-ce accen tuăm încă este că toate sunt t raduse de-a dreptul din l imba or i ­ginală a autorului . — Ar fi fost de dorit ca aces te piese, p recum şi altele în viitor, să apa ră şi în ed i -ţ iuni separa te . Dar la aceas ta nu ne pu tem gândi in mijlocul indolenţei generale , ca re nu cumpără cărţ i d e l o c ; iar la ziare se abonează â conto — şi mulţi află că este corect şi cinstit a primi foaia regulat şi a n u achi tă abonamentu l . "

Revi s tă p e d a g o g i c ă . Cu 1/14 Iunie apare Ia Bu­cureş t i „Revista genera lă a învă ţământu lu i" , fundată 4 e o grupă de insti tutori şi profesori de toate gradele.

Comitetul redacţ ional stă sub direcţ iunea dlui Spiru Haret, fost ministru de instrucţ ie . în atenţ ia învăţător i lor noştr i !

„Luceafărul" admirabi la revistă l i terară, ca re se ţ ine la nivel cu revistele l i terare s t ră ine cele mai în-grigite, a dedicat un număr întreg memoriei poetului Vasilie Alexandri , dovedind şi prin aceas ta a fi a tentă faţă de momente le potrivite de-a scoate la iveală cu recunoş t in ţă memor ia bărbaţ i lor noştri mari . „Lucea­fărul" e azi, fără îndoială, cea mai bună revis tă l i te­r a r ă la noi şi noi îl r ecomadăm cu căldură la toate familiile române ce ştiu aprecia l i teratura .

A d u n a r e a „Sehulvere in -u lu i g e r m a n . Reuniu­nea şcolară germană din Austria, aşa numitul „Der deutche Sehulverein" , care ca scop a re sus ţ inerea şi apă ­ra rea germanizmului în locurile expuse ale Monarhiei , şi-a ţ inut în p r imăvara aceas ta iubileul de 25 ani ai existenţei sale, iar în 11 Iunie şi-a ţ inut la Linz a 25-a adunare generală . Spre a ne face idee despre act ivi ta­tea mănoasă şi extinsă a acestei Reuniuni , r emarcăm numai , că în anul 1904 „Schulvere in"-u l a avut un venit de 419000 coroane , că în acelaş an s'au făcut fundaţiuni pe seama „Schulverein"-ului în sumă de 100000 coroane şi din incidentul iubileului de 25 ani s'a aduna t pr in colecte un fond jubi lar de jumă ta t e milion coroane , din care se vor folosi 300000 co roane pent ru înfiinţări de scoale noui şi de grădini de copii germane , iar restul va fi fond de rezervă. Mult expr imă aceste câteva cifre şi multă învă ţă tură şi î ndemn pu ­tem scoate noi, Românii din spiritul de jertfă al Ger­mani lor pen t ru l imba şi naţ ional i ta tea lor.

Aviz! A apărut şi se află ele vânzare în tipografia noa­

stră următoarele cărţi şcolare: „ C a t e h i s m " , IV carte de religiune pentru

şcoalele poporale de dl profesor; Dr. P. Barbu, preţul unui exemplar 40 HI.

„ I s t o r i o a r e B i s e r i c e ş t i " , III carte de religiune pentru şcoalele poporale ele dl profesor : Dr. P. Barbu, preţul unui exemplar 30 fii.

„ I s t o r i o a r e b i b l i c e " , II carte de religiune pentru şcoalele poporale de dl profesor: Dr. P. Barbu, preţul unui exemplar 30 fiileri.

„ C u r s p r a c t i c d e I s t o r i a l i t e r a t u r e i r o m a n e " pentru şcoalele poporale de dl învăţător fosif Stanca, preţul unui exemplar 40 fii.

, , E x e r c i ţ i i i n t u i t i v e " în limba maghiară, de dl învăţător Ioan Vancu, preţul unui exemplar 50fileri, peste 10 exemplare 10°/0 rabat.

R u g ă c i u n i l e ş c o l a r i l o r compactate cu gust, în diferite colori, cuprinde întreagă utrenia şi liturgia, de un prieten al şcolarilor, preţul per exemplar 40 fii. Delà 10 exemplare 10°/0 rabat.

„ T â l c u i a l a e v a n g e l i i l o r " , de fericitul Loga cu Utere cirile preţul 2 coroane.

C o n c u r s e , Pent ru vacan ta parohie de clasa primă din

JRăpsîg în protoprezbi teratul Ienopolei, pr in aceas ta se escrie concurs cu dura tă de 3 0 zile dela pr ima publ icare în foaia oficială.

Venitele încopciate de aceas tă parohie s u n t : fo­losirea unei sesiuni pământ ară tor , birul parohia l şi stolele preoţeşti usuate , cvartir şi grădină şi întregirea dela stat.

Recurenţi i sub durata concursului 'şi vor subşterne peti tele căt ră subscrisul protoprezbi ter şi se vor p r e ­z e n t ă vre-o dată în sf. biserică ca s a s e facă cunoscut naintea poporului .

Ienopolea, la 10/23 Iuniu 1905.

Din însărc inarea Venerabi lului Consistor a r ă d a n : Constantin Gurban, p ro topop .

— n — 1—3 Pent ru îndepl inirea postului în bătătoresc vacant ,

dela şcoala popora lă gr. or. r omână Inferioară centra lă din TNătllae se escrie concurs cu termin de 3 0 zile dela pr ima pul icare in organul oficios „Biserica şi Şcoa la" . Emolumente le sun t : . Salar anual în bani 800 (opt sute) c o r o a n e ; 2. 4 (patru) stângeni l emne tari, ori 6 (şasă) stângeni lemne moi, din ca re se va îcălzi şi ş coa l a ; 3. Scripturist ica în n a t u r ă ; 4 . Spese de conferinţe învăţâtoreşt i 4 (patru) coroane de zi şi spesele de pre junctură şi 5. Locuinţă şi grădină.

Dela recurenţ i se pret inde să aibă cvalificaţiunea prescr isă să p roducă es t ras de botez şi atestat despre serviciul de p â n ă acum. Competenţi i au a-şi înainta documente le adjustate conform legii şi adresa te comi­tetului parohial subsemnatului pro topop din Arad, ca inspector de şcolă, iar în vre-o Duminecă ori să rbă­toa re să se prezinte în sf. biserică, spre a-şi a ră tă dester i ta tea în tipic şi în cele cantora le . Alesul e obli­gat a conduce s t rana fără altă r emunera ţ iune .

Dat din şedinţa comitetului parohial ţ inută la 14 Iunie şt. n . 1905.

Nicolau Chicin Georgiu Petroviciu preot, preşed. corn. par. dir. scol. not. corn. par.

In conţelegere cu m i n e : Yasile Beleş protoprezbi ter şi inspector şcolar.

— • — 1 - 3 Pent ru îndeplinirea definitivă a staţiunei învă ţâ to ­

reşt i vacante din Guravale din inspectoratul Hăl -magiului, se escrie concurs cu termin de 3 0 zile dela pr ima publ icare în „Biserica şi Şcoa la" .

Beneficiul încopciat cu acest post e s t e : 1. In bani gata din casa cul tuală 260 cor. 2. In na tura le 12 şinice cucuruz, 6 şinice g râu în na tură (preţui te în 156 cor.). 3. 6 stângeni de lemne pre ţui te în 96 cor., din ca r e este a se încălzi şi sala de învăţământ . 4 . Spese de conferinţă în S cor. 5. Scripturis t ica 6 cor. 6. venitele cantora le care fac 80 cor. 7. Cvartir l iber cu grădina. 8. întregirea la 800 cor. conform disp. Ven. Cons . 'Nr . 2255/1905 cerându-se , alegândul în ­văţător poate spera că diferenţa de 384 cor. să o c a ­pete dela stat pe calea organelor bisericeşti . Cvincve-nalul se va dă numai după împlinirea celor 5 ani în comună . Alegândul a re să îndepl inească şi serviciul can tora l .

Recurenţ i i sunt avizaţi ca recurse le lor adjustate cu toa te documente le receru te , legalizate şi adresa te comitetului parohial din Guravale, să le suş tearnă p â n ă l a terminul sus indicat P. T. oficiu protoprezbi teral al flălmagiului (Nagyhalmâgy), p recum şi să se prez in te

193

în v re -o duminecă ori să rbă toare în sf. biser ică d in Guravale spre a-şi a ră t a dester i ta tea în cân ta re şi t ipic.

Guravale , 2/15 Iunie 1905. Comitetul parohial ,

în conţelegere cu mine : Cornel Lazar, p ro toprezbi ter şi inspector şcolar.

— • — . 1—3 Pent ru îndepl ini rea definitivă a staţiunei î nvă ţ â ­

toreşti din comuna Lazuri inspectoratul Hălmagiului , se escrie concurs cu termin «le 3 0 zile dela p r ima publ icare în foaia „Biserica şi Şcoala" .

Dotaţia împreuna tă cu acest post e s t e : 1. In bani gata din casa cul tuală dela Lazuri şi

filia Groşi 490 cor. 2- Dela Lazuri 4 stângeni l emne pent ru învvăţător , iar dela filia Groşi pen t ru învă ţă to r 24 cor. 3. Pen t ru conferinţele învăţă toreş t i 24 c o r . 4. Scripturis t ica şcoalei 10 cor. 5. După ce toa tă d o ­taţia sigură face numai 524 cor., în sensul ord. cons . Nr. 2255/1901, s'a cerut întregirea cu ajutor dela stat la 800 cor., adecă diferenţa de 286 cor. alegândul în ­văţă tor poa te spera că o* va primi dela stat pe ca lea organelor bisericeşti . 6. Cvartir acomodat şi grădină . Cvincvenlul se va da numai după serviciul de 5 ani împliniţi in aceas tă comună .

Alegândul învăţă tor este îndatora t a îndeplini şi serviciile de cantora t şi a provedea instrucţ ia şi în şcoala de repeti ţ ie, fără al tă r emunera ţ i e .

Recurenţ i i sunt avisaţi, ca recurse le lor adjustate cu documente legale de cvalificaţie şi adresa te comi ­tetului paroh , din Lazuri, să le suş tearnă p â n ă la t e r ­minul sus indicat P . T. Oficiu protoprezbi tera l al Hă l ­magiului (Nagyhalmâgy) şi să se prezinte în vre-u du ­minecă ori să rbă toare sub dura ta concursului în b iser ica din Lazuri spre a-şi a r ă t a dester i ta tea în cân ta re şi t ipic.

Lazuri , 31 Mai (13 Iunie 1905. Comitetul parohia l .

In conţelegere cu mine : Cornel Lazar, p ro toprezbi te r şi inspector şcolar .

— • — 1—3 Pen t ru îndepl ini rea definitivă a staţiunei învă ţă ­

toreşti din comuna Croc na inspectoratul Hălmagiu­lui, se escrie conçus cu termin de 3 0 de zile dela pr ima publ icare în „Biserica şi Şcoa la" .

Dotaţ ia împreuna t ă cu acest post este : !. In bani gata 357 coroane 64 fii. 2. In b u c a t e

12 hl. grâu, 12 hl . cucuruz . 3 . 24 metr i de lemne pent ru încălzirea salei de învăţământ . 4. 5 jug. p ă m â n t a ră tor în preţ de 100 cor. după care p ă m â n t î nvă ţ ă ­torul e deobligaţ a solvi dările. 5. Pen t ru confer inţă 20 cor. 6. Pent ru scripturist ica 6 cor. 7. Pen t ru c u r a -tora t 28 cor. 8. Pen t ru manipu la rea gradinei de pomi, dela comuna polit ică 60 cor . 9. Cortel cu grădină de V2 Ju£>-> g r a J a ! colnă şi cămară . 10. Dela înmormân tă r i unde va fi poftit, dela cei mari 1 cor., dela cei mici 40 fii. 11. cei ce vor fi în s tare de a înfiinţa cor vor fi preferiţi şi vor căpă ta o remunera ţ iune de 100 cor.

Alegândul învăţă tor va fi îndatora t a îndeplini şi serviciul de cantora t în şcoală şi biser ică fără al tă r e ­munera ţ iune .

Doritorii de a ocupa acest post sunt avizaţi , c a recurse le lor adjustate cu toate documente le necesa re adresa te comitetului parohial din Crocna să le s u b -ş tearnă P rea On. oficiu protoprezbi tera l al Hălmagiala i (Nagyhalmâgy) la terminul indicat mai sus, având a se prezen ta în Crocna în t r 'o Duminecă ori s ă rbă toa re în sf. biser ică spre a-şi a ră ta dester i ta tea în cân ta re ş i tipic. Se notează că cvincvenalul se va da numai după serviciul de 5 ani în aceas tă comună.

Dat în şedinţa comitetului parohial , ţ inută în 29 Maiu 1905.

Pent ru comitetul parohial

Teodor Bodea preot, preş.

In conţelegere cu mine : Cornel Lazar, protoprezbi ter şi inspector şcolar.

— • — 1—3

Pent ru îndeplinirea definitivă a postului învăţă-toresc din comuna Xopa de sus (protoprezbi tera-tul Beiuşului, comit. Bihor), conform circularului Ven. Consistor din Oradea-mare cu datul . 8 Aprilie 1905 Nr. 721 Şc - a. c , pe lângă următoare le beneficii : Cortel acomodat , grădină de 1000 orgii Q , 600 coroane, li metr i de lemne din care se va încălzi şi sala de învă­ţământ , venitele cantora le dela mor t mic 40 fileri şi dela mor t mare 1 coroană . Recurenţ i i până la 2/I5 Iulie au a-şi insinua recursur i le cu documente le r e -ceru te dlui protoprezbi ter Elia Moga în Răbăgani şi atunci a se prezenta la sfânta biserică la serviciul divin. Ce priveşte decretul , alesul după funcţ iune de un an îl va primi, iară cvincvenalele comuna biseri­cească la timpul său le va cere dela stat. Alegerea se va ţ inea în 3/16 Iulie a. c.

Comitetul parohial din Topa de sus, în şedinţa ţ inu tă la 26 Maiu (8 Iunie) 1905.

Vasilie Papp George Pogan par., pres. corn. par. not. corn. par.

în conţelegere cu m i n e : Elia Moga, protoprezbi ter gr.-or. rom. al Beiuşului.

- • — 1—3

Pen t ru îndeplinirea postului invâţâtoresc vacant dela şcoala gr.-or. r omână din Surduc, tractul Peşteş se escrie concurs cu termin de alegere 6/ro, August, 1905 a. c , cu următoare le veni te : 1. Locuinţă şi gră­dină de legume ; 2. Extravilan învă ţă toresc— = 60 c o r . ; 3 . 10 cubule cucuruz sfărâmat â 10 cor. = 100 cor. ; 4. Bani gata dictaţi pe locuitori — = 360 cor . : 5. 16 m. l emne cu crenji cu tot — = 40 cor . ; din acestea se va încălzi şi sala de î n v ă ţ ă m â n t ; 6. Kventual în t re ­gire dela stat, dacă se va acorda ca întregire la 800 cor. Alegândul învăţător va fi îndatorat a îndeplini şi postul cantora l în şi afară de sf. biserică, pentru care va beneficia stolele usuate . făr' de a pret inde altă sa-lar isare .

Recurenţ i i sunt poftiţi a se presentâ în cutare Duminecă sau sărbă toare în sf. bis. din loc, pent ru a-şi a ră t ă decster i ta tea în cant şi t i p i c ; ear ' recurse le in­struite conform dispoziţiunilor legale şi adresa te comi­tetului par . din Surduc, au a-le înainta în timp de 3 0 zile, dela pr ima publicare, oficiului ppresb . din Ur-geteg u. p. Eletd.

Dat în şed. comitetului parohial din Surduc, ţ i ­nu tă la 25 Maiu st. v. 1905.

Comitetul parohia l .

Cu concursul m e u : Iosif Moldovan, adm. ppresb, ca insp. subst. de scoale .

— • — ' — 3

Pent ru îndepl ini rea postului de paroh vacant d i n parohia Brusturi, ppresb. Peşteş comit. Bihor, cu termin de alegere 1 7 / 3 0 Iulie, 1905, cu u r m ă t o a ­rele benef ic i i : 1. Cvartir cu 2 chilii, cuină, s u p r a e d i ­ficatele necesare şi grădină de circa 400 • ; ; . E s t r a -vilan de cl. 1. ară tor şi fânaţ 14 jugăre cath. ; 3 . Bir (cucuruz) sfărâmat dela 1 0 viei à 2 viei ; 4. Dela 1 0-numere de case, dela cari au jug, jumăta te zi cu p lu­gul, dela cei ce nu au boi, cu palma jumă ta t e zi lucru vipt preotul e îndatorat a da ; 5. Stolele usua te ; 6 . intregirea dela stat, conform cvalificaţiunei recurentu lu i .

Recurenţi i , în vre-o Dumineca ori să rbă toare au a se présenta în sf. bis. din loc spre a-şi a ră tă dibă­cia în cant şi tipic, conform dispoziţiunei regulamen­tului pentru parochii ; ear ' recursele adjustate conform prescr ierei legale, au ale adresa comit, parochia l din Brusturi până la terminul normal şi ale îna in ta oficiu­lui ppresbiteral din Ortiteag p. u. Êlesd.

Dat în şedinţa comitetului parohial ţ inută în Brus ­turi la 21 Maiu v. 1905.

Comitetul parohial .

Cu consensul meu : Iosif Moldovan, adm. ppresbi teraL

- • — 1—3.

Pentru îndeplinirea vacantului post invăţă toresc dela şcoala g r - o r . română din Copăcel, protopresb. Peşteş, se escrie concurs cu termin de alegere © / 1 9 August 1905 p. m., cu următoare le beneficii : l . L o -

. cuinţă cu grădină de legume ; 2. Extravilan de circa 5 jug. cat. fânaţ 120 cor. ; 3. 10 cubule buca te 120 cor.; 4. bani gata eiectaţi pe locuitori 360 cor. ; 5. e v e n ­tuala întregire dela stat la 800 cor., care se va cere .

Alegându-1 învăţător va fi deobligat a îndepl ini şi postul cantoral in şi afară de sf. biserică, pen t ru stolele usuate , fără a pret inde pentru aceas ta alt salar.

Recurenţi i sunt poftiţi până la alegere a se p r é ­senta în sf. biser ică din loc, pen t ru a-şi a ră tă dibăcia în cant şi tipic ; iar recursele instruate conform dispo­ziţiunilor legale şi adresate comitetului parohial din Copăcel, au a le înainta în termin de 30 zde dela pr ima publ icare , oficiului protoprezbi teral din Ùrgeteg • p. u. Elesd.

Dat în şedinţa comitetului parohial din Copăcel , ţ inută la 20 Maiu st. v. 1905.

Comitetul parohial .

Cu consensul meu : Iosif Moldovan, adm. protppresb. . ca inspector subst. dè scoale.

— • — 1—3

Pent ru îndeplinirea vacantului post _ învăţă toresc dela şcoala gr.-or. r o m â n a din Bănlaca tractul Peşteş, se escrie concurs cu termin de alegere în 2 o Iulie st. v. 1905, cu următoare le venite : i. Locuinţă deplin corespunză toare , supraediticatele necesare şi grădină de legume; 2. Bani gata repar t ia ţ i pe locuitori 580 cor. ; 3. 1 • jugăr mic intravi lan 20 cor. ; 4. 2 4 metri lemne de foc, din cari se va încălzi şi sala de învăţământ . Şi eventuala întregire dela stat la 800 cor. pr in 2OO cor. ajutor.

Doritorii de a ocupa acest post sunt poftiţi a se prezenta în sf. biserică din loc, spre a-şi a ră tă d e s t e -r i ta tea în cant şi tipic ; iar recursele adjustate conform dispoziţiunilor legale şi adresate comitetului p a r o h i a l

Anul XXIX

•din Bănlaca au a le înainta în termin de 30 zile dela prima publicare, oficiului protopresb. din Urgeteg p. u. Elesd.

Dat în şedinţa comitetului parohial din Bănlaca, ţ i n u t ă la 19 Maiu st. v. 1905.

Comitetul parohial .

d u consensul m e u : Iosif Moldovan, adm. protopresb. ca inspector subs. de scoale.

- n - 1—3

Pent ru îndeplinirea vacantului post învăţă toresc dela şcoala gr.-ort. r o m â n ă din Măgeşti, ppresb. Peşteş se escrie concurs cu termin de alegere în 2 0 Iulie, st. v. a. m. cu următoare le venite : 1. Locuinţă co răs -punzătoare şi grădină de legume; 2. Bani gata eiectaţi pe locuitorii din Măgeşti-Butan şi Iosan 600 cor. ; 3. Eventual 200 cor. ca intregire dela stat, dacă se va vota. Alesul înv. va fi deobligat a îndeplini şi agen­dele cantora le în şi afară de sf. bis. pen t ru care va beneficia stolele usuate : dela înmormânta re mare 2 cor., mică 1 cor.

Doritorii de a ocupa aces t post sunt rugaţi a se prezenta în cutare Duminecă sau să rbă toare în sf. bis. din loc pent ru a-şi a ră t ă dibăcia în cant şi t i p i c ; ea r recurse le adjustate conform dispoziţiunilor legale şi adresa te comitetului parochia l din Buteni-Măgeşti şi Iosani, au ale îna in ta în termin de 30 zile dela p r ima publ icare oficiului ppresb. din Urgeteg p . u. Elesd.

Dat în şed, comit , parohial din Măgeşti ţ inută în 2 9 Maiu v. 1905.

Comitetul parohial .

"Cu consensul meu : Iosif Moldovan, adm. ppresbit . ca inspector subst. de scoale .

- • - 1—3

Pent ru îndepl inirea vacantului post învă ţă toresc de l a şcoala gr. ort. r o m â n ă din Sabolciu tractul P e ş t e ş se escrie concurs cu termin de alegere în 2 4 Iulie şt. v. a. cu următoare le v e n i t e : 1. Locu­in ţă deplin corespunză toare cu superedificatele n e c e ­sare . 2, 1 juger cat. grădină 40 cor. 3, 10 j ugere ex­travi lan păm. a ră tor 200 cor. 4, Bani gata eiectaţi pe locuitori 360 cor.

Alegândul învăţă toru va fi îndatora t fără a p re ­t inde alt salar — a îndeplini agendele cantorale în şi afară de biserică, pen t ru carie va beneficia stolele usu­ate : dela m ormâ n ta r e mare 1 cor., mică 60 fii. la cu­nun ie 1 cor. sf. apei 40 fileri. Contr ibuţ iunea după p ă m â n t o va solvi alegândul învăţă tor .

Recurenţ i i sunt poftiţi a se prezentă în cutare Duminecă sau sărbă tore în sf. biserică din loc, pen t ru a-şi a ră t ă dester i ta ţea în cant şi tipic, ear ' recurse le adjustate conform dispoziţiunilor legale şi adresa te c o ­mitetului parohial din Sabolciu a-le înainta în ter ­min de 30 zile dela pr ima publ icare oficiului ppresb. din Urgeteg p . u. Elesd.

Dat din şed. cttului parohial din Sabolciu ţ inu tă la 28 Maiu v. 1905.

Comitetul parohia l

C u consesul m e u : Iosif Moldovan adm. pprebi ter ca inspector sub. de scoale.

— • — 1—3

Pen t ru îndepl inirea parohie i din Şicula, r ă m a s ă vacan tă pr in t recerea la cele e te rne a parohului F l o -r ian Monţia, se escrie concurs cu termin de 3 0 zile, socotit dela pr ima publ icare în org. „Biserica şi Şcoa la" , eu u rmătoare le emoltimente :

a) O sessiune de pământ cons ta ta toare din 32 j u g . b) Folosirea unui intravilan. c) Despăgubire din păşunat . d) Stolele uzua te şi e) Birul p reo ţesc stabilit în 29 şinici de cucu ruz -

Dările publice le plăteşte a legândul preot . Dela concurenţ i se r ece re cvalificaţiune de clasa

pr imă şi se avizează, ca recurse le lor adjustate cu documente le prescr ise prin §-ul 15 p. a) din Regulam, pent ru parohii , adresa te comitetului parohial din Ş i -cula, să le suş tearnă protopopului concernen t în t e r -minul regulamentar , iar pen t ru aă ta rea dexteri tăţ i i lor în cân ta re şi oratorie să se prezinte în biser ica din Şicula în vre-o Duminecă sau să rbă toare p â n ă incu l -zive 8 zile nainte de alegere.

Şicula, Ia 2/15 Iunie 1905.

Comitetul parochia l .

In conţelegere cu mine : C. Gurban, ppresbi te r . - • — 2 - 3

Pe basa înaltului decis consistorial cu datu de 25 Maiu (7 Iunie) 1905. Nr. 2134/905 pent ru îndepl in i rea parohie i vacante din Şiştaroveţ, — în pro topres -bi teratul Lipovei, se escrie din oficiu concurs , cu te r ­min de 3 0 zile dela pr ima publ icare în foaia „Bi­ser ica şi Şcoala" .

Emolumente le împreuna te cu acees ta parohie s u n t : Una sesiune de pământ , par te fânaţ, par te ară tor , b i ­rul preoţesc şi stolele usuate , car i toa te la olaltă c o m -puta te în ban i după calculul mediu de 5 ani, dau u n venit de 531 cor. 48 fii.

Se notează, că deşi pa roh ia după venitul ei es te de cl. III., totuşi conform înaltelor decisiuni consist . N-rii 7399 şi 7794/1904, având în vedere în t regirea dela stat după cvalificaţiunea alegândului preot , c o n ­form legei, parohia Şiştaroveţ se st ipulează de cl. I-a, cu acel adaus, că în lipsa de recuren ţ i cu cvalifica­ţ iune de cl. I. se vor admite la candidare şi recuren ţ i cu cvalificaţiune de cl. Il-a ear în lipsa aces tora şi competenţ i de cl. IlI-a.

Recurenţi i sunt avizaţi ca recurse le lor instrui te cu documente le de cvalificaţiune în original şi a d r e ­sate comitetului parohial din Şiştaroveţ, să le subş tearnă până la terminul sus indicat subscrisului pro topresbi t . în Lipova (Lippa), p recum şi cu observarea disposiţ iu-nilor §. 18 din Regulament să se presenteze în vre-o Duminecă ori să rbă toare în sf. biserică din Şiştaroveţ , spre a-'şi a ră tă dester i taţea în cele r i tua le .

Lipova, 29 Maiu (11 Iunie) 1905.

Din au tor izarea consist, diecesan Voicu Hamsea, m. p. ppresbi ter rom. gr. or. în Lipova.

— O - 2 — 3

Prin s t rămutare devenind vacan tă s ta ţ iunea î n v ă -ţă to rească din Becicherecul-mic (ppresbi tera tul Timişorii), se escrie concurs pen t ru îndepl in i rea defi­nitivă a acestei s taţ iuni cu te rmin de 3 0 de zile dela pr ima publ icare în organul diecezan.

196

Emolumente le anua le s u n t : 1) în bani gata 600 (şese sute) coroane - , ce se vor răspunde lunar ant ic i ­pat iv ; 2) 30 (trei-zeci) co roane pent ru l e m n e ; 3) 10 (zece) coroane pent ru scr ip tur i s t ică ; 4) 10 (zece) co­r o a n e pent ru conferinţe ; 5) cortel liber cu 2 odăi, gră­dină şi apar ţ ină toare le ; 6) dela înmormântăr i unde va fi poftit 1 (una) c o r o a n ă ; 7) pent ru cura tora t şi încă l ­zitul salei de învă ţământ se va îngriji comuna. Gvin-cvenalul se obligă comuna a-1 răspunde numai după 5 ani de serviciu ne în t rerupt în această comună.

Recursele adjustate cu documente le originale despre cvalificaţiunea prescrisă, sunt a se înainta la Prea On. oficiu ppresbi tera l în Timişoara-Fabr ic . Reflectanţii vor avea să se prezinte în vre-o Duminecă ori să rbă toare spre a-'şi a ră tă dester i tatea în cant şi tipic — însă nu în ziua alegerii. Alesul fără alta r emunera ţ iune va avea să provadă şi cantoratul .

Dat din şedinţa comitetului parohial , ţ inută în Becicherecul-mic, la 22 Maiu (4 Iunie) 1905.

Comitetul parochial.

Cu consensul ppresb. Dr. Tr. Putici m. p . ; insp. de scoale .

— a — 3 - 3

Licitaţiunii minuende. P e baza concluzului Venerabi lului Consitor gr. or

rom. din din Arad de dto 24 Martie 6 Aprilie 1905 Nr. 1470/1905 prin aceas ta se publ ică l ici taţ iune minu-endă pent ru edificarea unei scoale gr. or. rom. din c o m u n a Seleuş (pprezb. B. Ineu.) pe ziu de 2 0 Iu­nie 3 Iulie a. c. la 9 ore a. m în local i tatea şcoa-lei I de aici.

Pre ţu l de esc lamare e statorit în suma de 8282 cor. 94 fll. Licitanţii vor avea să depună înainte înce­pe rea licitaţiunei vadiul de 1 0 % din preţul esclamârei , In bani gata sau în papi re de valoare acceptabi le .

P lanul şi proiectul de spese precum şi condiţ iu-ni le se pot vedea la ofiiciul parohial din loc.

Seleuş , la 29 Maiu 11 Iunie 1905. Io an Sârădan

paroh. —a— 2—3

Pen t ru r epa ra rea şi vărui rea exter ioară a s-tei b iser ic i gr. or. rom. din Cerneteaz, ppresbi teratul Timişorii , prin aceas ta se publică l ici taţ iune minuiendă p e ziua de 1 2 / 2 5 Iunie a. c. la 11 ore a. m. Li-ci ta ţ iunea se va ţ inea în şcoala super ioară .

La l ici taţ iune se poate par t ic ipa numai verbal , ofertele nu se primesc.

Pre ţu l de esclamare e stabilit în sumă de 1394 cor. 2 0 fii. Licitanţii vor avea să depună vadiu de 1 0 % în ban i gata, sau în papi re de valoare acceptabi le .

Pro iec tu l de spese se poa te vedea la oficiul pa ­rohia l din loc.

Cerneteaz, la 31 Maiu 1905. Nicolae Micluţa

—a— 2 - 2

Anul X X I X

Cercetaţi marca prăVătic alui

Sommer Jo^sef Arad, Strada principală în palatul bise-

ricei rom.-catolice, CCC^XXCC^C^XI Fondată la anul 1863, XZZ^ZC^ZZlZZl

în care vor afla îndeosebi domnii p r e o ţ i :

Î W pălăr i i preoţeşti " " ^ f de calităţi deosebi te şi dela cei mai experţi mă­iestri, cu preţurile cele mai ieftine ce există. P e lângă asta on. public român va găsi în marele magazin pe lângă serviciu prompt , având de con­ducător al prăvăliei pe un român, ca on. clienţi să fie pe deplin mulţumiţ i , următoare le articole :

pălări i de tot soiu l , ci l indre, şi clac, ~9fl cămăşi de vară şi de iarnă, gulere, manşete, mănuşi de vară şi de iarnă, cravate, ciorapi, că­ciuli persiane, umbrele, etc. din fabrícele cele mai

"CCCCCt'CC'. renumite franceze şi engleze. CCC^CCCCC-

Sperând, că on. public român din loc şi pro­vincie mă va onora cu vizitele sale punându-şi toată încrederea în firma prăvăliei mele semnez cu deosebită stimă:

3—5 I o s i f S o m m e r .

Cancelaria arhitectului r o m â n

Ioan ^figa ARAD, Strada Jozsef fdhercze£-ut Nr- 1.

(lângă „Victoria").

Pregăteşte planuri şi specificări de spese pentru, edificii publice şi private, pr imeşte lucrăr i în sfera a r -hitecturei mai înalte, cenzurăr i , colaudări . Ca specialist, în ritul nostru oriental edifică şi res taurează biserici în mod artistic, din care cauză îl r ecomandăm îndeo­sebi dlor parohi . Trimite planuri , schiţe, specificări şi serveşte în lucrăr i arhi tectonice cu desluşiri gratuit.

19-58

BISERICA şi ŞCOALA