1. Clasificarea investitiilor dupa obiectul urmarit, dupa gradul de risc, rolul functional si structura tehnologica a cheltuielilor.

Dupa obiectivul urmarit prin relizarea proiectului :1. Investitii obligatorii care se fac cu scopul de a se respecta anumite angajamente luate anterior fata de alti agenti economici sau fata de proprii angajati, sau cu scopul de a se respecta anumite reglementari;2. Investitii strategice care se fac in sfera cercetarii dezvoltarii sau pentru ameliorarea climatului de munca. Ele pot avea character ofensiv sau defensive si trebuie sa cunoastem ca aceasta structurare a investitiilor este de mare utilitate in procesul de fundamentare a deciziilor de investitii.

Dupa gradul de risc pe care-l prezinta, putem grupa investitiile astfel :1. Investitii cu risc scazut in special investitiile de mentinere si de ameliorare2. Investitii cu risc sporit in generale, cele mai riscante sunt investitiile de expansiune sau de diversificare

Dupa rolul functional pe care il joaca in cadrul proiectului, deosebim :1. Investitii directe sunt acele cheltuieli legate functional si territorial de obiectivul care se edifice. Sunt consumurile de resurse investitionale care se materialieaza in obiectele de baza ale proiectului : sectii de productie, spatii de depozitare, ateliere, spatiu commercial de vanzare,etc., care concura nemijlocit la realizarea scpurilor proiectului ce se implementeaza.2. Investitii colatrelae care sunt cheltuielile de resurse legate territorial si functional de investitia directa. Destinatia lor este de a creea conditiile normale de buna functionare a obiectivului respectiv, de a asigura infrastructura si utilitatile necesare (energie, apa, abur,etc.);3. Investitii conexe cheltuieli care se fac in ramuri sau domenii conexe celui in care se implementeaza proiectul. Sunt consecinta fenomenului de antrenare propriu investitiilor, ffiind generate de nevoia de a asigura cu materii prime si energie exploatarea proiectului initial, precum si conditiile de desfacere.

Conform structurii tehnologice a cheltuielilor , distingem :1. Investitii in active/fonduri fixe care se pot grupa astfel :a. Cheltuieli cu echipamentele care cuprind valoarea lor de achizitie, costul de transport la santier, taxele aferente;b. Cheltuieli de montaj-instalare;c. Achizitii si amenajari de teren;d. Constructii cladiri,amenajari;e. Alte active/fonduri fixe.2. Cheltuieli preliminarii (alte cheltuieli) care cuprind costul proiectelor, cele de formare de personal, de exploatare, licente, know-how, cheltuieli de constituire, etc.;3. Fond de rulment (capital de lucru working capital)2. Rolul investitiilor in societate

Forme de manifestare :1. Potentarea ofertei de bunuri si servicii;2. Potentarea nevoilor :a. In amonte : materii prime, materiale, forta de munca;b. In aval : distrbuitare sau consumatoare a bunurilr si serv oferite.Iesirea din criza se face cu ajutrul investitiilor.Orice proiect demarat va crea nevoi de resurse materiale, tehnice si umane3. Regularizarea pietei prin politiei de investitii;4. Cresterea stocului de active fixe prin proiecte;5. Investitia jaca rolul de regulator pe piata.

La baza initiativei pentru investitii stau o serie de factori :1. Cresterea de investitii2. Rata dobanzii si raportul ei fata de rata sentabilitatii3. Asumarea riscului intreprinzatorului sau a celui care da bani cu imprumut4. Existenta unui numar mare de intreprinzatori optimisti5. Fluctuatiile cotidiene ale profiturilor la investitii existente6. Cresterea raspunderii statuui in organizarea directa a investitiilr7. Situatia economiei mondiale

Consecintele investitiilor 1. Crearea de locuri de munca2. Inlocuirea si modernizarea echipamentelor de productie3. Diversificarea si sporirea calitatii4. Sporirea ofertei de bunuri si servicii5. Promovarea tehnicilor si tehnologiei noi

La nivelul oricarei organizatiei este nevoie de un sistem informational foarte bine pus la punct pentru culegerea si prelucrare a informatiei. Sistemul eficient de indicatori analiza proceselor si fenomenelor

Surse de informare necesare construirii sistemului de indicatori :1. Documente financiare contabile2. Documente de urmarire (evidente, dari de seama)3. Documente de raportare (bilant, rapo de activitate)4. Surse straine

Indicatorul = expresie numerica prin care se caracterizeaza din punct de vedere cantitativ fenomene si proceseIndicatorul trebuie sa fie :a. Simplub. Usor de transmisc. Sa fie cu usurinta intelesIndicatori financiari expresii numerice absolute sau relative, care cuantifica si caracterizeaza fenomene/procese etc.

Clasificare :Dupa forma de exprimare :a) Indicatori naturali cuantificatori : diferite stari sau dimensiuni ale procesului in stare fizica (lungime, suprafata, volum, greutate etc)b) Indicatori naturali conventionali ex : tone combustibil conventinal, tone ingrasamant.

8. Indicatorii economico-financiari : definire, tipuri de indicatori dupa forma de exprimare si continutul economic

Definitire : Indicatorii economico-financiari sunt expresii numerice, absolute sau relative, care cuantifica si caracterizeaza fenomene/procese economice, studiate din punct de vedere cantitativ si calitativ.In analiza economica, indicatorul exprima marimea sau starea unui obiectiv de atins, a unei resurse mobilizate, a unui effect obitnut, a unui element de calitate sau a unei variabile de context. El este un model, o constructive mentala abstracta logica, de regula formalizata matematic, care abordeaza procesul economic dintr-un punct de vedere. Fiecare indicator are un continut real, o forma de exprimare specifica (marimi absolute, medii, indici) adecvata cerintelor muncii de analiza.

Dupa forma de exprimare,indicatorii se grupeaza astfel :1. Indicatori naturali care cuantifica in unitati fizice de lungime, greutate, volum/debit, suprafata, etc. diferitele stari sau dimensiuni ale procesului studiat din punct de vedere cantitativ, structural sau calitativ.2. Indicatori natural-conventionali sunt o foma de exprimare in unitati echivalente a rezutatului unui proces care se manifesta printr-o paleta larga sortotipo-dimensionala de produse sau lucrari omogene din punct de vedere tehnic constructiv.3. Indicatori valorici se caracterizeaza printr-un grad ridicat de generalizare si de aceea au o larga utilizare, cu precadere in cazul proceselor complexe. Se obtin prin ponderea volumul de activitate in unitati fizice cu pretul/tariful unitar :

4.Indicatori ai fortei de munca cuantifica fenomenele si procesele specific ocuparii si modificarilor structural legate de resursele umane ale organizatiei. Astfel de indicatori sunt : numarul de personal, numarul mediu scriptic, egat de miscarea personalului, coeficientul intrarilor, coeficientul iesirilor,etc.

Din punctul de vedere al continutului economic indicatorii exprima : De la parte la intreg; De la cauza la efect; De comparative, dupa un criteriu predefinit.1.Indicatori de structura rate de structura sau gretate specifica. Exprima ponderea unui element in structura unui indicator agregat, altfel spus contriutia marimii rezultative.2. Indicatori de eficienta exprima legaturi de tip cauza-efect sunt rapoarte intre marimi ce expima abordari diferite ale procesului analizat.In special, aceastea sunt modele mai mult sau mai putin simple de exprimare a eficientei sau eficacitatii sistemului studiat.

9. Metode si tehnici de prelucrare a informatiei modelul de analiza economica.

Modelul de analiza economicAnaliza economica, ca metoda stiintifica de cercetare, porneste de la premisa ca orice fenomen sau proces socio-economic este rezultanta actiunii interconditionale a unui sistem de factori-cauzaAceasta legatura pate fi modelata prin intermediul unei functii matematice : y=f(xi)Y = variabila dependenta (efectul procesului studiat)Xi = caracteristici factriae cu influenta asupra lui yAvantajele modelarii matematice : Ofera imagine intuitiva dar riguroasa asupra procesului studiat Faciliteaza legaturile care astfel ar fi greu de identificat Permite verificarea corectitudinii procesului in vederea pregatirii deciziei

Categorii de modele :1. Modele imitative (harti) imagine identica cu obiectul studiat, dar la alta scaraEx : machete, harti, planse, modele 3D2. Modele analogice grafice ofera avantajul unei foarte bune manevrabilitati3. Modele simbolice consruite prin folosirea unor simboluri matematice bazate pe cifre,litere pentru a descrie relatia de interdependenta dintre variabilele unei fenomen/proces. Rezultatele obtinute prezinta un grad ridicat de precizie.

Modelarea matematica permite definirea si descrierea unor procese/fenomene si posibilitatea obtinerii unor solutii optime in rezolvarea problemelorModelul matematic - instrument de lucru car ne permite transpunerea teoriei in practica. Aplicarea mdelelor in practica este daterminata de : Complexitatea bazei de date de care dispunem Precizia informatiilorPrecizia datelor 100%4. Modeleanalogice2.1. Modele probalistice (nedeterministe)1. Modele deterministe

3. Modele euristice (procedurale de rutina)1.2. Modele de tip fuzzy (nedeterministe)

Zona de irelevanta a informatiei

5. Modele empirice de tip implicit

Complexitudinea bazei de date

1. Modele deterministe se bazeaza pe o precizie si pe o complexitate mare a datelor si informatiilor. Ipoteze de lucru, variabile de stare si parametrii procesului studiat sunt suficient de precise si identificati in ttalitate de cel care elaboreaza modelul.2. Modele nedeterministe volumul si precizia datelor este mai mica2.1. Modele probalistice : precizie mare,complexitate scazuta2.2. Modele de tip fuzzy : cantitate mare de informatii dar nu atat de mare de precizieIn aceasta situatie nu se poate face o precizie exacta asupra unei anumite stari a proiectului studiat ci asupra apartenentei la multime vaga de stari.3. Modele euristice : Des intalnite Cantitate de informatie mai mica Precizie nu foarte exacta Se pune bza pe intuitia factorului uman4. Modele analogice : Informatie cu precizie mare Volum insuficient de informatii5. Modele de tip implicit se bazeaza pe un set relativ complet de informatii dar imprecise.

Alegerea modelului de lucru dupa anumite criterii : Realismul modelul trebuie sa respecte realitatea si trebuie sa tina cont de limitele firmei in privinta facilitatilor resurselor umane, a limitarilor de capital, de factorii de risc, concurenta etc. Capacitatea modelul trebuie sa fie suficient de complet si complex pentru a face fata unor factori interni si externi care actineaza asupra firmei si asupra pr studiat Flexibilitatea posibilitatea ca modelul sa poata fi modificat, ajustat ca raspuns la modificarile din mediul firmei Costurile reduse Aplicatia lui informatica

10. Modele si tehnici de prelucrare a informatiei optimizarea repartizarii resurselor investitionale

CantitateOptimizarea repartizarii resurselor investitionale

ResurseAlternative (optiuni)Obiectiv

Calitate 100%

Max efecte

Obiectivul (scopul)

Min eforturi

Orice problema de investitii presupune un numar de posibile alternative si oportunitati ce pot fi realizate cu anumite resurse de o anumita calitate si cu o anumita disponibilitate cantitativa sau pentru a obtine anumite efecte si este supusa unui criteriu de eficienta : maximizarea castigurilor/efectelor sau minimizarea eforturilor. Este cea mai complete forma de exprimare a motivatiei unei decizii si, din punct de vedere mathematic, se poate traduce astfel : scopul finai al procesului analizat (functia obiectiv) este de a maximiza efectele obtinute sau de a minimiza eforturile depuse.Realizarea acestui scop se face prin selectarea, dintr-un numar finit de optiuni sau oportunitati, pe cea/cele care satisfac conditia de optim definite mai sus, cu respectarea unui sistem predefinit de restrictii. Expresia literara a problemei de gestiune (punerea problemei) consta intr-o masa de informatii mai mult sau mai putin structurata si coerenta cu un nivel redus de completitudine si precizie, care constituie domeniul solutiilor posibile sau admisibile.Expresia formala a problemei rezuta dintr-un efort de cuantificare a informatiilor din baza de date si formeaza domeniul solutiilor fezabile.Expresia operationala este forma simplificata redusa la un model, o constructive logica care permite gasirea unor solutii de programare optime. Aceasta simplificare va conduce inevitabil, la abandonarea unor posibilitati evocate in faza formala, dar expliciteaza gama de restrictii impuse problemei.

11. Elaborarea modelului matematic de programare liniara unicriteriala : structura modelului

Elaborarea modelului matematic de programare liniara, unicriteriala porneste de la def vectorului variabilelor :Xj = x1,x2,x3....,xnPrin acest vector se desfasoara posibilie alternative.

Structura modelului :1. Functia obiectiv = scop = de eficientaOptim F(x) = Cj- coeficientul al variabilei2. Sistemul de restrictii ce conditioneaza procesul studiat :

Aij matrice (daca variaza si i si j)B colana3. Conditii de neneagtivizare :Xj0

Principalele functii folosite in analiza ecnomica : Functia liniara : y=a+ bi x XiDaca i=1 : y=a+bx

Y=a+bx

Y=bx

a

Functia parabolicaY=a+bx+cx2 Functia hiperbolicaY=a+b/xDaca 1/x = z => y=a+bz Functia exponentialaY=a x bxY=a+bx Functia putere : y=axn

12. Conceptul de eficienta : definire,stadii de evaluare, resursele proiectului de investitii

In practica curenta, eficienta este specifica oricarei activitati umane si se intelege ca raport intre resursele alocate si efectele obtinute. e=Eficienta se defineste ca atribut al oricarei actiuni umane de a produce efecte utile asteptate care, in suma absoluta, sunt mai mari decat suma eforturilor depuse.Analiza cauzelor si dimensiunii lor va ajuta la intelegerea si preintampinarea riscurilor viitoare. Evaluarea eficientei actiunilor noastre are trei stadii importante : Identificarea si cuantificarea eforturilor resursele alocate; Identificarea si evaluarea a efectelor; Stabilirea si analiza corelatiilor semnificative.Expertul isi va concentra deci atentia asupra resurselor alocate (eforturi investitutionale), a efectelor generate de proiect, dar si a corelatiilor dintre ele.

Resursele proiectului de investitiiDupa modul cum participa la circuitul economic, resursele se pot grupa in doua categorii :1. Resurse potentiale neatrase in circuitul economic; este vorba, in special, de estimari privind volumul sau valoarea zacamitelor neexploatate, potentialul uman al unei activitati teritoriale, potentialul agricol, silvic, turistic, local, etc.2.Resurse atrase in circuitul economic care se pot structura in :- Resurse avansate aflate la dispozitia intreprinzatorului, chiar daca nu sunt utilizate efectiv respective activul firmei- Resurse ocupate partea resurselor avansate care participa la producerea efectelor utile asteptate.- Resurse consumate partea din resursele ocupate care au fost efectiv folosite/cheltuite in procesul de obtinere a efectelor si care se regasesc in costuri sub forma de cheltuieli material, salariale si asmiliate, amortizari.

Dupa natural or economica, avem resurse :umane, material, financiare, tehnice, valutare, informational stiintifice. Fiecare din aceste categorii au forme specific de reprezentare, utilizare, cuantificare, fapt ce trebuie avute in vedere in calculele de eficienta.

13. Efectele proiectului de investitii : Indicatorul de globalizare de efecte prin regula paralelogramului deformabil; tipuri de efecte

E1

e2

E2

E3

e1E1,E2,E3 efecte diferite ca natura (economice, sociale, ecologice)e1 rezultanta compunerii efectului E1 cu efectul E2e2 rezultanta compunerii efectului E3 cu rezultanta e1 este rezultanta generala care reprezinta indicatorul global de efecte.

Aplicarea acestei procedure in practica, de insumare a efectelor de natura diferita, este dificil de realizat, daca nu imposibil. Mentionarea sa insa are cel putin rolul de a constientiza specialistii asupra nevoii de a se identifica si, eventual, de a cuantifica toate categoriile de efecte. Cand se analizeaza un proiect, o afacere, se trece usor cu vederea peste faptul ca actiunile noastre, alaturi de efectele asteptate utile, se obtin si efecte care, in contextual respective, sunt inutile, nedoride, a caror cunoastere constituie un pas inainte in analiza riscurilor.In funcie de locul unde se produc, efectele pot fi : Directe identificabile la locul un se desfasoara actiunea; Propagate efecte de antrenare, identificabile in zone adiacente.Dupa momentul la care se produc efectele pot fi : Prezente (immediate); De perspectiva (viitoare).

Se considera beneficiarii directi persoanele fizice sau juridice care exploateaza sistemul, iar beneficiaii indirecti cei ale caror probleme si nevoi trebuie rezolvate de primarie (cetatenii, firmele, institutiile publice, organizatiile nonguvernamentale etc.)

Efectele proiectului trebuie sa fie identificate si evaluate la nivelul celor doua grupuri-tinta, colectivitatea si institutia primariei.

14. Indicatorii de efecte economice : capacitatea de productie, veniturile proiectului, profitul, valoarea adaugata, fluxul de trezorerie

1. Capacitatea de productie sau de folosinta (Cp) - este principalul parametru tehnico-economic de effect. In mod usual prin capacitatea de productie, specialistii inteleg productia maxima ce se poate obtine intr-un interval de timp dat (exercitiu financiar), pentru o anumita structura si calitate a productiei, in conditii tehnico-organizatorice de exploatare optima a utilajelor si instalatiilor de lucru.- Capacitatea tehnica de productie acel nivel de productie ce se poate obtine cu costuri minime- Capacitatea de regim productia obtinuta in conditii de exploatare la regimul de lucru specific fiecarui exercitiu.

2. Veniturile proiectului productia (Q) in mod generic, include toate incasarile pe durata de viata utia a proiectului : vanzarea bunurilor si/sau serviciilor din activitatea de baza, venituri din alte activitati, din valorificarea activelor la sfarsitului perioadei de exploatare (valoare reziduala) etc.Q=Qh x De, sau Q =

3. Profitul proiectului (Ph) este recompense care revina intreprinzatorului dupa ce au fost achitate toate datoriile catre terti. Ph = Qh-ChP = Ph x De4. Valoarea adaugata (VA) reprezinta vloarea nou create de firma intr-un exercitiu financiar sau pe durata de viata economica, astfel spus, bogatia create de activitatea firmei.Rata de crestere a firmeiIVA=

5. Fluxul de trezorerie cash-flow-ul proiectului, surplusul monetar din exploatarea proiectului, ofera cea mai pertinenta informative asupra solvabilitatii acestuia.Cash Flow-ul proiectului reprezinta soldul fluxurilor de trezorerie generate de un proiect de investitii la sfarsitul unei perioade.- fluxul de trezorerie brut- fluxul de trezorerie net

15. Indicatori atemporali de eficienta economica de investitie

1. Investitia specifica (s) exprima costul unei unitati de capacitatea proiectata sau al unei unitati de productie :s = I/Cp sau s = I/Qh minAcest indicator cuantifica criteriu atemporal de minimizare a cheltuielilor de investitii si este folosit in negocieri sau in selectia variantelor tehnologice.

2. Durata de recuperare a investiei (T) arata intervalul de timp din durata de exploatare in care efortul investitional se recupereaza pe seama profitului obtinutT = I/Ph min. pentru T1Randamentul net = Rn = 1 pentru Rn > 0

5. Raportul venituri/costuri (Rv/c) valoarea veniturilor totale ale proiectului pe durata de exploatare, care revin la o unitate monetara de angajament de capital (costul proiectului)Rv/c = >1

6. Costul unui loc de munca (Cn) care arata valoarea investitiei ce revine pe fiecare loc de munca nou creat, cu alte cuvinte care este efortul investitional necesar pentru crearea unui loc de munca in cadrul obiectivului proiectatCn = I/N sau Cn = I/PeN = numarul de salariati necesari exploatarii noului obiectivPe = numarul personalului de executie

16. Teoria campului de eficienta : definitie si analiza campului de eficienta

Campul de eficienta este locul geometric al tuturor punctelor care exprima o corelatie sau o legatura eficienta intre eforturi si efecte.Punctul de plecare -> cea mai simpla relatie de calcul

ee= -> E=efecte/ R=eforturi

Curba de eficientaastfel lim e = 0r -> si

olim e =

hiperbolaRr -> 0

Natura, volumul si calitatea efectelor oricarei actiuni umane depinde de resursele alocate (R)E=f(R)

1. Etapa delimitarii zonei de eficienta de cea de ineficienta

D- prima conditie logica ce trebuie respectata pe parcursul studiului campului de eficienta este faptul ca fara eforturi (R=0) nicio activitate uana nu s poate derula, cu atat mai mult sa genereze si efecte pozitive.

f(R)

RoZona de ineficientaZona de eficienta

A doua conditie consta in aceea ca pragul minim de eficienta economica este atins atunci cand eforturile sunt egale cu efectele (V=C)

2. Trasarea curbei optime de eficienta

RoF(R) SAKEooabR

Curba admite un punct de inflexiune Curba tine asmptomatic catre un plafon maxim de efecte pe masura ce alocarea resurselor tine catre infinitAnalizand curba rezulta ca mediul in care se desfasoara afacerea pate fi avantajos sau dezavantajs pentru afaceri iar influenta factorilor de mediu asupra evolutiei eficientei afacerii se explica astfel :1. Intr-o afacere demarata in conditiile date de mediu, castigurile pot evolua crescator iar orice unitate suplimentara alocata din resurse va genera efecte tot mai mari => ca mediul de afaceri este stimulatorContinuarea alocarii resurselor este benefica pentru intreprinzatori pana in punctul A de pe curba Eo si Ro al carui eficienta marginala va atinge nivelul cel mai ridicat

= eficienta maxima (eficienta marginala)

2.Mediul inhibator a actiunilor umane se manifesta dincolo de punctul A cad cresterea efectelor (DE) este supusa unui fenomen de decelerare. Cand eficienta marginala incepe sa scada astfel incat = din ce in ce mai mic.. Asta rezulta ca factorii de mediu pastrati constant for fi inhibitori pentru afacere

3.Determinarea campului de eficienta operationala

F(R) KoR

D

S

3. camp de eficienta operationala1.zona de eficienta

2. zona de ineficienta

LsupLinf

Spatiul delimitat de intersectia curbei S cu dreapta D este campul operational de eficienta, adica, spatul care din conditiile de mediu formeaza domeniul variantelor posibile de a actiona eficient Din punct de vedere al alocarii resurselor, acest spatiu este delimitat de 2 limite : Limita inferioara minimul de alocare al resurselor de la care afacerea devine eficienta Limita superioada maximul de alocare pana la care se poate atinge un nivel admisibil de eficienta

17. Teoria campului de eficienta : interpretarea campului de eficientaInterpretarea campului de eficienta operationalaoR

KD

S1.zona de eficienta3. camp de eficienta operationala

EoA

2. zona de ineficienta

Ro

cLsupLinfbaa2a1

Zona a1 : este situata in interiorul O Linf curba de eficienta, desi evolueaza crescator se situaza in ineficienta, adica nivelul efectelor obtinute este insuficient pentru a acoperi cheltuielile facute. Este o etapa tranzitorie deoarce pe masura ce creste nivelul de alocare, tinzand spre Linf, creste si sansa de a depasi pragul critic intrand in zona de eficienta Aceasta perioada caracterizeaza demararea unei afaceri Zona a2 : Apartine segmentului de evolutie exponentiala fiind o zona de maxima potenta investitionala Prezina importanta pentru intreprinzatori in contextul unei evolutii manageriale performate ce exploateaza oportunitatile si caracterul stimulativ al factrilor de mediu Zona b : Este segmentul de curba in care eficienta manageriala intra in regres fiind factorii de mediu inhiba afacea care este oritata pe niveluri de investitii cantativa fara eforturi de adaptare la schimbari cantitative in raport cu mediu Este o zona propice conservarii si exploatarii afacerii ajunsa la maturitate in raport cu domeniul de evolutie pentru intreprinzatori prezinta interes prin faptul ca genereaza venitui cu mult superioare cheltuielilor, conducand la o acumulare de beneficii.

Zona c : Lim sup mai departe In afara campului ap de eficienta Este atins acest interval daca se continua alocarea de resurse fara a se depunde eforturi de adaptare (de racrdare) la modificarile factorilor de mediu

CONCLUZIE :In derularea unei afaceri putem identifica 4 stadii de evolutie a afacerii: Lansarea : cand sunt afaceri tinere, in stadiul de proiect, in acord cu factorii de mediu, care nu guverneaza venituri sau daca le resursele sunt insuficiente, astfel din acest motiv este necesar un raport financiar extern Avant : afacerea are o rata ridicata a eficientei afacerii, care aduce venituri din ce in ce mai mari pe masura suplimentarii aparatului de resurse, uneori insuficiente, pentru a le mentine pe piata fiind resurse din sustinere financiara. Maturitate : afacere stabila, recunscuta pe piata care aduce venituri importante si pot fi folosite si pentru alte proiecte Declin : poate fi evitat daca in stadiile anteioare nu s-ar fi ignorat rolul factorilor de mediu din vialibilitatea facerii (intervalul c)

18. Evaluarea riscului in exploatarea proiectului, histograma capacitatilor, caracterul punctului critic.

In orice proiect exista o diferenta obiectiva intre capacitatea teoretica sau proiectata si capacitate de exploatare.Capacitatea de productie este un inidcator de efect. In fuctie de tipul productiei poate fi exprimata sub forma de : nr de autoturisme, m2 suprafata construita, volumul de productie.In practica se lucreaza cu 2 tipuri de capacitate de productie : 1. CAPACITATEA TEHNICA (ideala,optima) care in realitate nu se poate atinge si care de fapt limita maxima a productiei din punct de vedere teoretic realizata in conditii optime de fabricatie.2. CAPACITATEA DE REGIM care arata rolul productiei realizata in conditii concrete de exploatare. Acest nivel al capacitatii de regim difera de la un exeritiu la altul, indiferent fata de capacitatea tehnica este rezerva de capacitate.Rezerva de capacitatie : Rcp1=CpT CpR

Rezerva de capacitate : Capacitatea tehnicaRcp1

Capacitatea de productie de regim (CpR) Rcp2

Capacitatea de productie programata(Cp.p)

Productia efectiv realizata

Pentru factorul de decizie este important sa cunoasca marja de aleatorie a capacitatii de regim fata de cea tehnica pentru a nu lucra in pierderi cu niste cheltuieli de explatare care sa depaseasca valoarea productiei.Diferenta dintre capacitatea de regim si capacitatea de productie programata este tot o rezerva de capacitate.Rc2p=CpR- CppIn conditii concrete de exploatare la nivelul unui exercitiu este posibil sa apara situatii subiective care sa redirectioneze si mai mult productia, astfel incat productia efectiv realizata sa fie mai mica decat capacitatea de productie programata.Diferenta dintre cei doi parametrii este chiar pierderea efectiva.Punctul critic reprezinta acel nivel al productiei aferent unui exercitiu pentru care cheltuielile de exploatare sunt egale cu veniturile din vanzari si pot fi calculate in unitati fizice sau ca volum de activitate sau in unitati valorice reprezentand pragul de rentabilitate.Deci analiza punctului critic este o analiza corelativa a celor 2 functii de venit si de cheltuieli. Astfel incat veniturile evolueaza direct proportional cu volumul productiei, pe perioade scurte de timp aceasta functie poate fi considerata liniarab. Ch= Cfh+Cvh Ch=Cfh+CVM x Q | det. pragului e rentabilitateCheltuilelile de exploatare (b) se descompun in cheltuieli fizice si cheltuieli a caror valoare nu e dependenta de valoarea productiei cheltuielilor cu dobanzile(consumabil, apa calda) si cheltuieli variabile (se modifica in raport cu valoarea productiei).

VhCv

Ch Camp de eficienta

Vh

Qcrt pragul critic

Ch

Va>ChQVhCp>Qcrt

V

VQ

CpP2QcrtP1QpQcrt

CVC1V

C

V

QCpQcrtP3

P parametrul pietei : Capacitatea de absorbtie pentru productia reala Nivelul de comenzi si de contracte ferme

V

C

C

V

ProfitPierderi

V = CQcrt = CF + CVM x QcrtQcrt = P(pret) =

19. Influenta factorului timp in perioada de implementare a proiectelor de investitiiIn faza de realizare a proiectului de investitii sunt atrase si imobilizate din circuitul economic volume mari de resurse.Conform calculelor de deviz valoarea investitiei nominale/totala este suma tuturor fondurilor alocate pe un numar de ani.

It = (investitita imobilizata in anul h oarecare)

Imob t =

Pe perioada de implementare d proiectului volumul imobilizarilor se calculeaza relatia de mai sus,considerand ca imob. anuala se realizeaza la sfarsitul perioadei.

Trei tipuri de esalonari :1. Esalonarea liniara2. Esalonarea regresiva (se aloca o suma mare dupa care scade)3. Esalonarea progresiva ( creaza premisa unor pierderi mici de venit pe perioada de executie a proiectului)Inca din faza de negoicere se se evite acumularea de stocuri. I4 I3Investitie : I2Imob4 = I4(4-4)I1Imob3 = I3 (4-3)Imob2 = I2 (3-2)

Media anuala a imobilizarilor (realizarea mai multor variante cu durata diferita de executie) :

Imob = d-nr de ani

Ponderand rolul imobilizarilor :

Pimob = a => prezinta un dezavantaj deoarece ea se bazeaza pe principiul donbazii fixe.

Capitalizarea pierderilor

P1 I1Efect1 = I1 + P1 P1=a I1E1= I1+a I1 = I1(1+a)

P- pierdere

E1=I1 (1+a)P2= a E1E2=E1+P2 = I1+ aI1+aI1+a2I1=I1(1+2a+a2)= I2=I1(1+a)2

Efectul generat de pierderi dupa n ani = I1(1+a)

20. Necesitatea actualizarii in calculele de eficienta economica

Actualizare este instrumental de lucru cu ajutorul caruia se asigura comparailitatea valorilor apartinand unor perioade diferite de timp, prin echivalarea lor la acelasi moment de referinta. In cazul proiectelor de investitii, unde trasatura specifica este tocmai decalajul in timp intre parametrii economici de efort (investitii) si effect, actualizarea devine indispensabila in procesul de evaluare, corectia nivelului inidicatorilor de eficienta cu influenta factorului timp fiind obligatorie.Momentul la care se face actualizarea este, de regula, momentul declansarii procesului de implementare (faza de evaluare intocmire a documentatiei de fundamentare). Dar nu este exclus sa se solicite reevaluarea eficientei proiectului si la alte momente. De aceea vom exista principiile de actualizare la cele trei momente specific :Mo momentul inceperii implementariiM1 momentul punerii in functiuneM2 momentul scoaterii din functiuneOrice alt moment ales la sugestia factorilor de decizie (de exemplu momentul terminarii perioadei de rambursare a creditului pentru investitie) prezina, din punct de vedere al calculelor de actualizare, variante combinate a formulelor caracteristice celor trei momente alese.De asemenea, adoptam ipoteza ca imobilizarea resurselor avansate se face la sfarsitul fiecarui exercitiu, desi se pot adopta si alte ipoteze.

21. Proiectul public : definire, trasaturi caracteristice ale proiectelor publice, trasaturi specifice ale investitiilor publice

Definitie :Proiectul public este instrumental de punere in practica a strategiei administratiilor publice/guvernelor, folosind resursele pe o perioada limitata intr-o stricta localizare la nivel national, zona si local.

Trasaturi caracteristice ale proiectelor publice.Trasaturile caracteristice proiectelor publice deriva in esenta din insasi specificitatea domeniului, a polilor de interes ce se manifesta in sfera serviciilor, a sferei de competenta si a obiectivelor finale ale edililor.In general, la nivelul unei organizatii sau firme, resursele afectate finantarii proiectelor de investitii au ca proveninenta :1. Fondul de amortizare;2. Profitul;3. Sume din vanzarea sau casarea unor mijloace fixe;4. Credite bancare;5. Imprumuturi de la institutii financiare specializate;6. Subventii de la buget;7. Alocatii bugetare,

Trasaturi specific ale investitiilor publice.Trasatura specifica de baza a investitiilor publice, fata de cele din sectorul privat consta in faptul ca,din punct de vedere financiar sunt dependente intr-o proportie semnificativa de aceasta fnantare specifica, fondurile publice ale caror surse sunt alocari din urmatoarele bugete :1. Bugetul de stat2. Bugetul asigurarilor sociale de stat3. Bugetele fondurilor speciale4. Bugetul trezoreriei statului5. Bugetele institutiilor publice autonome6. Bugetele institutilor publice finantate integral sau partial din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele fondurilor special, dupa caz7. Bugetele institutiilor publice finantate integral din venituri proprii8. Bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat si ale caror rambursare, dobanzi si alte costuri se asigura din fonduri publice9. Bugetul fondurilor externe nerambursabile banul public sub forma bugetului local/central.Acest atu poate devein handicap, existand riscul ca penuria de resurse bugetare sa duca la eliminarea sau amanarea unui proiect, chiar daca sunt indeplinite celelalte criterii. Inlaturarea acestui handicap explica preocuparea unor colectivitati teritoriale de a accede la oportunitatile de finantare pe care le ofera piata de capital.

22. Atragerea de surse de pe piata de capital : emisiunea de obligatiuni

Accesarea resurselor financiare pe piata financiar-bancara (creditul municipal) incepe sa devina o practica curenta a autoritatilor locale in eforturile lor de implementare a strategiilor de dezvoltare locala duabila. Instrumentele datoriei publice locale consecrate deja sunt : Emisiunea de titluri de valoare (obligatiuni municipale) Imprumuturile clasice cu sau fara garantii guvernamentale.Principiile autonomiei locale permit autoritatilor publice sa-si completeze nevoia de resurse financiare prin accesarea pietelor de capital nationale sau international prin emisiuni de titluri de valoare sau contractarea de imprumuturi la bancile comerciale sau alte institutii de credit.Principala diferentire a obligatiunilor municipale se face in functie de sursele de rambursare a datoriei,si in acest caz deosebim :a. Obligatiuni municipale sursa de rambursare impozitele generale percepute de unitatea administrativ-teritoriala emitentab. Obligatiuni municipale rambursarea pe seama unor impozite specialc. Obligatiuni municipale rambursarea consta in profiturile realizate din prestarea unor servicii cum ar fi : aprovizionarea cu apa, salubritated. Obligatiuni municipale rambursarea se face din venituri special ex : chirii

23. Sursele proprii de finantare a proiectelor publice

Sursele de finantare a proiectelor de investitii publice sunt diferite fata de cele ale sectorului privat astfel :1. Surse proprii ale bugetului local si subventtii de la bugetul central2. Disponibilitati din fondurile de dezvoltare ale agentilor economici prestatori de servicii : regii autonome, soecietati comerciale locale3. Sponsorizari de la personae publice sau fizice, autohtone sau straine4. Alte fonduri disponibile la nivelul colectivitatilor locale, organizatiilor filantropice sau umanitare, autohtone sau straine5. Accesarea fondurilor alocate programelor europene6. Imprumuturi pe piata financiara interna sau externa7. Accesarea de fonduri prin proiecte/programe agreate de institutii financiare sau alte organizatii international : Banca Mondiala, BERD, BEI, etc.