1

Universitatea Babe-Bolyai Cluj-Napoca Centrul de Formare Continu i nvmnt la Distan

Facultatea de Business

Specializarea: Adminsitrarea Afacerilor

SUPORT DE CURS

Fonduri de investiii

ANUL III

Semestrul 2

Cluj-Napoca 2010

2

FONDURI DE INVESTIII

Informaii generale

Date de identificare a cursului

Date de contact tituar curs Date de identificare curs i contact tutori Nume: Prof.dr. Cornelia Pop Birou: Facultatea de Business, Str.Horea nr.7, cam.212 Telefon: 0264-599170 Fax: 0264 590110 E-mail: cornelia.pop@tbs.ubbcluj.ro Consultaii: vineri 15.00 18.00; rspuns la ntebrile adresate prin e-mail max.48 de ore

Denumire curs: FONDURI DE INVESTIII Cod: IAA3249 An III Semestrul: 2 Tip curs: opional Pagina web: www.tbs.ubbcluj.ro Tutori: Prof.dr. Cornelia Pop, cornelia.pop@tbs.ubbcluj.ro Asist.drd. Cristina Balint, cristina.curutiu@tbs.ubbcluj.ro

Condiionri i cunotine prerechizite: Pentru a parcurge aceast disciplin, studenii trebuie s aib o serie de cunotine minime, dobndite n cadrul disciplinei Piee valutare i financiare internaionale. Pentru cei care nu dispun de aceste cunosine, exist o serie de lucrri n acest domeniu disponibile pentru consultare i mprumut att la Biblioteca Central Lucian Blaga din Cluj-Napoca, ct i la biblioteca facultii, astfel nct s poat s fie parcurse de toi acei studeni care trebuie s ating acest prag minim de cunotine. Descrierea cursului Cursul se adreseaz celor care doresc s aprofundeze cunotinele legate de principala categorie de investitori instituionali care exist pe pieele financiare i modul n care acetia acioneaz pe pieele financiare, precum i oportunitile de investiii pe care le prezint. Cursul prezint, n primul rnd, ce sunt fondurile de investiii, tipologia acestora i cadrul legislativ care permite existena lor, precum i modul n care investitorii individuali la aceste fonduri sunt protejai. Cursul continu cu prezentarea diferitelor tipuri de fonduri de investiii ce se ntlnesc pe pieele financiare n funcie de modul n care sunt organizate i n funcie de modul n care realizeaz diverse plasamente. Sunt apoi prezentate cteva tipuri speciale de fonduri, pentru ca apoi s fie detaliate fondurile private de pensii.

3

Cursul se finalizeaz cu prezentarea tendinelor n evoluia fondurilor de investiii pe pieele americane i europene (cele mai dezvoltate). Cursul urmrete:

S dezvolte o mai bun nelegere a noiunilor de baz specifice fondurilor de investiii; S dezvolte nelegerea modului n care sunt organizate i funcioneaz aceste fonduri de

investiii S dezvolte abilitatea de a identifica modul n care aceste fonduri pot s fie utilizate ca

parteneri n asigurarea resurselor financiare necesare sau ca oportuniti de investiii Dup parcurgerea acestei discipline studenii vor dobndi urmtoarele competene: 9 nelegerea modului de funcionare a fondurilor de investiii 9 Abilitatea de a utiliza informaiile referitoare la aceste fonduri pentru scopul urmrit de

cel ce deine informaia 9 Abilitatea de a lua decizii pe baza informaiilor oferite de fondurile de investiii 9 Abilitatea de a nelege riscurile i avantajele pe care le presupun plasamentele n fonduri

de investiii Organizarea temelor n cadrul cursului Temele abordate n cadrul acestui curs sunt structurate astfel nct s permit atingerea principalelor obiective prezentate n descrierea cursului. Se pornete de la prezentarea tipologiei fondurilor de investiii, se discut apoi detaliat tipurile de fonduri de investiii i trsturile specifice ale acestora. Se prezint cteva tipuri speciale de fonduri, cu care se poate veni n contact datorit globalizrii pieei financiare i apoi sunt prezentate fondurile private de pensii, importana acestora pentru fiecare persoan angajat i care urmrete s aib o protecie n momentul retragerii din activitate. Cursul se ncheie cu prezentarea tendinelor de evoluie ale fondurilor pe principalele piee: cea american i cea european. Parcurgerea coninutului disciplinei conduce la atingerea urmtoarelor obiective:

nsuirea cunotinelor privind funcionarea i tipologia fondurilor de investiii, precum i a nelegerii faptului c plasamentele n astfel de fonduri reprezint asumarea de riscuri;

lrgirea bazei de cunotine a studenilor pentru a lua decizii pertinente legate de plasamentele/ deciziile de investitii pe care le iau n ceea ce privete fondurile de investiii;

fundamentarea bazei tiinifice a studenilor pentru a putea genera un raionament profesional de valoare n ceea ce privete o serie de decizii legate de utilizarea fondurilor de investiii ca vehicule investiionale.

4

Datorit dinamicii informaionale din domeniul financiar, n fiecare an sursele de informare se vor modifica n conformitate cu utltimele evoluii n domeniu i vor fi comunicate n timp util pe platforma https://portal.portalid.ubbcluj.ro. De asemenea, sursele de informate vor fi disponibile i pe CD-ul care va conine materialele aferente acestui curs. O detaliere a temelor se gsete n calendarul cursului. Formatul i tipul activitilor implicate Cursul este gndit ca unul interactiv; studenii pot s trimit comentariile cu privire la temele abordate i/ sau pot s completeze informaiile furnizate cu noi informaii la care au acces. De asemenea, cursul se bazeaz i pe accesarea website-urilor care prezint o serie de aspecte privind fondurile de investiii i n ceea ce privete plasamentele realizate de acestea, precum i a revistelor specializate n acest domeniu, astfel nct studenii s se familiarizeze cu ceea ce exist pe plan internaional, pentru a putea s contribuie la mbuntirea dezvoltrii managementului acestor fonduri n Romnia. Pentru aceasta, activitatea individual desfurat de fiecare student este extrem de important. Pe durata acestui curs studenii trebuie s elaboreze un proiect individual reprezentnd 15% din nota final (maxim 10 pag.) care trebuie s rspund la urmtoarea ntrebare: care sunt fondurile de investiii din Romnia pe care le-ai alege pentru portofoliul personal i de ce? Proiectul va avea ca baz de pornire: datele furnizate n cadrul cursurilor, datele i informaiile oferite de Uniunea Naionala a Organismelor de Plasament Colectiv, website-ul www.kmarket.ro, paginile web ale fondurilor de investiii selectate. Termen de predare: 15 mai 2010. Elaborarea proiectului depinde n mare msur de modul n care studenii aleg s rspund la temele de control anunate. Studenii dispun de libertatea de a-i gestiona singuri modalitatea i timpul de parcurgere a cursului. Este, ns, recomandat parcurgerea succesiv a modulele n ordinea indicat i ndeplinerea sarcinilor indicate n cadrul fiecrui modul. Studenii vor putea beneficia de consultaii att la sediul facultii, n cadrul orelor precizate anterior, precum i prin intermediul comunicrii prin e-mail. Materiale bibliografice obligatorii Principalele surse bibliografice sunt: 1. Bailey, R.E., (2005) The Economics of Financial Markets, Cambridge University Press

(mod de acces: Biblioteca Facultii de Business) 2. Bodie, Z., Kane, A., Marcus, A.J. (1999) Investments, IRWIN/McGraw-Hill, ed.4

(mod de acces: Biblioteca Facultii de Business) 3. Corrado, C.J., Bradford, D.J., (2002) Fundamentals of Investments, ed.2

5

(mod de acces: Biblioteca Facultii de Business) 4. Miskin, F.S., Eakins, S.G., (2006) Financial Markets and Institutions, Pearson-Addisson Wesley, ed.5

(mod de acces: Biblioteca Facultii de Business) Informaiile cuprinse n aceste surse bibliografice de baz sunt destinate atingerii obiectivelor cursului. Ele prezint modul logic n care trebuie s fie abordat managementul riscului pe pieele financiare, atitudinea pe care investitorii trebuie s o aib fa de risc, precum i modul n care acest risc poate s fie redus i/ sau ngrdit. Materialele i instrumentele necesare pentru curs Aa cum artam ntr-un paragraf anterior, pe lng materialele puse la dispoziie pe cd i/ sau n form tiprit, studenii vor lucra mult cu informaiile disponibile (n mod gratuit) pe Internet, precum i cu studiile de caz i articolele puse la dispoziie de cadrul didactic. De asemenea se vor folosi soft-urile statistice pentru msurarea diverselor forme de risc ce se manifest pe pieele financiare. Calendarul cursului n derularea acestei discipline sunt programate 4 ntlniri (fa n fa) cu studenii nscrii. n cadrul primei ntlniri se vor parcurge modulele I i II; pentru a doua ntlnire este programat parcurgerea modulului III i IV, n urmtoarea ntlnire se vor parcurge modulele V i VI, iar ultima ntlnire este destinat revizurii temelor parcurse. Pentru ca aceste ntlniri s devin cu adevrat interactive i pentru a se putea focaliza pe aspectele importante dar i a detaliilor necesare, studenilor li se recomand s parcurg supurtul de curs pus la dispoziie la nceputul semestrului, precum i parcurgerea capitolelor corespunztoare temelor abordate la fiecare ntlnire din cel puin una dintre sursele bibliografice indicate; ulterior ntlnirii se recomand rezolvarea sarcinilor indicate. Tematica cursurilor predate n cadrul acestei discipline cuprinde: Tematica cursului: Definirea, funciile i tipologia fondurilor de investiii Implicarea studenilor: parcurgerea referinelor bibliografice indicate Referine bibliografice:

1. Corrado, C.J., Bradford, D.J., (2002) Fundamentals of Investments, ed.2, Biblioteca Facultii de Business, pag.88-120

2. Reilly, F.K., Brown, K.C., (2000) Investment Analysis and Portfolio Management, Thomson Learning, ed.6, Biblioteca Facultii de Business, pag.1095-1125

3. Rose, Peter S., (2000) Money and Capital Markets, IRWIN/McGraw-Hill, ed.7, Biblioteca Facultii de Business, pag.146-149

6

Tematica cursului: Fonduri deschise de investiii (open-end) Implicarea studenilor: parcurgerea referinelor bibliografice indicate Referine bibliografice:

1. Corrado, C.J., Bradford, D.J., (2002) Fundamentals of Investments, ed.2, Biblioteca Facultii de Business, pag.88-120

2. Reilly, F.K., Brown, K.C., (2000) Investment Analysis and Portfolio Management, Thomson Learning, ed.6, Biblioteca Facultii de Business, pag.1095-1125

3. Rose, Peter S., (2000) Money and Capital Markets, IRWIN/McGraw-Hill, ed.7, Biblioteca Facultii de Business, pag.146-149

Tematica cursului: Tipuri de fonduri deschise de investiii n funcie de portofoliul consitituit Implicarea studenilor: parcurgerea referinelor bibliografice indicate Referine bibliografice:

1. Rose, Peter S., (2000) Money and Capital Markets, IRWIN/McGraw-Hill, ed.7, Biblioteca Facultii de Business, pag.135-141

2. Saunders, A., (2000) Financial Institution Management, McGraw-Hill International Edition, Biblioteca Facultii de Business, 60-72

3. Steinberg, M., (2000) Guide to investing, New York Institute of Finance, Biblioteca Facultii de Business, 67-83

4. Stone, J., (2000) Private money management, St.Lucie Press, Biblioteca Facultii de Business,43-72

Tematica cursului: Tipuri de fonduri deschise de investiii n funcie obiectivul de investiii stabilit Implicarea studenilor: parcurgerea referinelor bibliografice indicate Referine bibliografice:

1. Saunders, A., (2000) Financial Institution Management, McGraw-Hill International Edition, Biblioteca Facultii de Business, 60-72

2. Steinberg, M., (2000) Guide to investing, New York Institute of Finance, Biblioteca Facultii de Business, 67-83

3. Stone, J., (2000) Private money management, St.Lucie Press, Biblioteca Facultii de Business,43-72

Tematica cursului: Fonduri mutuale versus UCITs Implicarea studenilor: parcurgerea referinelor bibliografice indicate Referine bibliografice:

1. Corrado, C.J., Bradford, D.J., (2002) Fundamentals of Investments, ed.2, Biblioteca Facultii de Business, pag.88-120

2. Reilly, F.K., Brown, K.C., (2000) Investment Analysis and Portfolio Management, Thomson Learning, ed.6, Biblioteca Facultii de Business, pag.1095-1125

3. Saunders, A., (2000) Financial Institution Management, McGraw-Hill International Edition, Biblioteca Facultii de Business, 60-72

7

4. Steinberg, M., (2000) Guide to investing, New York Institute of Finance, Biblioteca Facultii de Business, 67-83

Tematica cursului: Fonduri nchise de investiii (closed-end funds) Implicarea studenilor: parcurgerea referinelor bibliografice indicate Referine bibliografice:

1. Corrado, C.J., Bradford, D.J., (2002) Fundamentals of Investments, ed.2, Biblioteca Facultii de Business, pag.88-120

2. Rose, Peter S., (2000) Money and Capital Markets, IRWIN/McGraw-Hill, ed.7, Biblioteca Facultii de Business, pag.146-149

3. Saunders, A., (2000) Financial Institution Management, McGraw-Hill International Edition, Biblioteca Facultii de Business, 60-72

Tematica cursului: Tipuri de fonduri nchise de investiii Implicarea studenilor: parcurgerea referinelor bibliografice indicate Referine bibliografice:

1. Corrado, C.J., Bradford, D.J., (2002) Fundamentals of Investments, ed.2, Biblioteca Facultii de Business, pag.88-120

2. Rose, Peter S., (2000) Money and Capital Markets, IRWIN/McGraw-Hill, ed.7, Biblioteca Facultii de Business, pag.146-149

3. Saunders, A., (2000) Financial Institution Management, McGraw-Hill International Edition, Biblioteca Facultii de Business, 60-72

Tematica cursului: Hedge funds Implicarea studenilor: parcurgerea referinelor bibliografice indicate Referine bibliografice:

1. Corrado, C.J., Bradford, D.J., (2002) Fundamentals of Investments, ed.2, Biblioteca Facultii de Business, pag.188-230

2. Rose, Peter S., (2000) Money and Capital Markets, IRWIN/McGraw-Hill, ed.7, Biblioteca Facultii de Business, pag.170-187

3. Saunders, A., (2000) Financial Institution Management, McGraw-Hill International Edition, Biblioteca Facultii de Business, 60-72

Tematica cursului: Exchange traded funds Implicarea studenilor: parcurgerea referinelor bibliografice indicate Referine bibliografice:

1. Corrado, C.J., Bradford, D.J., (2002) Fundamentals of Investments, ed.2, Biblioteca Facultii de Business, pag.288- 326

2. Rose, Peter S., (2000) Money and Capital Markets, IRWIN/McGraw-Hill, ed.7, Biblioteca Facultii de Business, pag.270-387

3. Saunders, A., (2000) Financial Institution Management, McGraw-Hill International Edition, Biblioteca Facultii de Business, 60-72

8

Tematica cursului: Trusts Implicarea studenilor: parcurgerea referinelor bibliografice indicate Referine bibliografice:

1. Abey, A., German, C., Higgins, E., (2001) Fortune strategy,Prentice Hall, Biblioteca Facultii de Business, pag.183-216

2. Gregg, M.P., (1998) The trust basics, American Bankers Association, Biblioteca Facultii de Business, pag.26-58

3. Gregg, M.P., (2000) Trust operations, American Bankers Association, Biblioteca Facultii de Business, pag.4-67

4. Rutterford, J., (1993) Introduction to stock exchange investments, Macmillan, ed.2, Biblioteca Facultii de Business, pag.371-378

Tematica cursului: Fondurile de pensii principii de organizare i funcionare Implicarea studenilor: parcurgerea referinelor bibliografice indicate Referine bibliografice:

1. Abey, A., German, C., Higgins, E., (2001) Fortune strategy,Prentice Hall, Biblioteca Facultii de Business, 183-216

2. Brigham, E.F., Gapenski, L.C., Daves, P.R., (1999) Intermediate Financial Management, The Dryden Press, ed.6. , Biblioteca Facultii de Business, pag.873-902

3. Rose, Peter S., (2000) Money and Capital Markets, IRWIN/McGraw-Hill, ed.7, Biblioteca Facultii de Business, pag.150-155

4. Rutterford, J., (1993) Introduction to stock exchange investments, Macmillan, ed.2, Biblioteca Facultii de Business, pag.355-366

Tematica cursului: Tipuri de fonduri de pensii Implicarea studenilor: parcurgerea referinelor bibliografice indicate Referine bibliografice:

1. Abey, A., German, C., Higgins, E., (2001) Fortune strategy,Prentice Hall, Biblioteca Facultii de Business, 183-216

2. Brigham, E.F., Gapenski, L.C., Daves, P.R., (1999) Intermediate Financial Management, The Dryden Press, ed.6. , Biblioteca Facultii de Business, pag.873-902

3. Rose, Peter S., (2000) Money and Capital Markets, IRWIN/McGraw-Hill, ed.7, Biblioteca Facultii de Business, pag.150-155

4. Rutterford, J., (1993) Introduction to stock exchange investments, Macmillan, ed.2, Biblioteca Facultii de Business, pag.355-366

Tematica cursului: Tendine actuale n evoluia fondurilor de investiii pe piaa american Implicarea studenilor: parcurgerea referinelor bibliografice indicate Referine bibliografice: www.ici.org vezi Fact Books

9

Tematica cursului: Tendine actuale n evoluia fondurilor de investiii pe piaa european Implicarea studenilor: parcurgerea referinelor bibliografice indicate; elaborarea unui eseu pe baza studiului de caz discutat Referine bibliografice: www.efama.org vezi Annual Reports Politica de evaluare i notare Evaluarea se va face pe parcursul semestrului i la final prin:

1) teme de control reprezentnd 25% din nota final 2) proiect individual reprezentnd 15% din nota final 3) test gril final reprezentnd 60% din nota final.

Pentru fiecare form de examinare se vor anuna criteriile i baremul de detaliat de notare. O serie de exemple care s ajute studenii n realizarea temelor i proiectelor vor fi prezentare n cadrul cursului. Termenele limit i modul de examinare/ prezentare sunt prezentate n calendarul detaliat al disciplinei. Depirea termenului limit anunat conduce la neluarea n considrerare a lucrrii respective. Prin temele de control i proiectele pe care trebuie s le ntocmeasc, masteranzii vor dobndi competenele necesare de a aplica cunotinele dobndite la nivel practic. Rezultatele obinute la aceast disciplin se vor comunica pe parcurs, prin anunarea notelor pariale i la final prin anunarea notei finale. Aceast comunicare se poate realiza att fa n fa, ct i prin afiarea notelor (pe baza numrului matricol) pe platforma aflat la dispoziia studenilor la aceast form de nvmnt. Fiecare student poate solicita un feedback suplimentar prin contactarea titularului de curs i/ sau a tutorilor prin intermediul adresei de e-mail. Elemente de deotologie academic Prezena la cursuri i seminarii nu este obligatorie. Prezentarea la examen nu este condiionat de un numr minim de prezene la curs sau la seminar. Lucrrile elaborate de masteranzi trebuie s aib, obligatoriu, un caracter de originalitate. Se consider plagiat orice lucrare care reproduce n proporie de minim 40% informaii din alte surse nespecificate. Constatarea plagiatului duce la anularea evalurii lucrrii respective, precum i la alte sanciuni prevzute n regulamentele studeneti; se poate ajunge pn la neprimirea studentului n sesiunea de examene programat.

10

n cazul n care se utilizeaz frauda la examen, procesul de examinare va fi sistat imediat i lucrarea va fi anulat. Rezultatele procesului de examinare vor fi puse la dispoziia studenilor pe platforma dedicat acestora, utiliznd ca identificare numrul matricol. Contestaiile trebuie s fie depuse n maxim 24 de ore de la afiarea rezultatelor; rspunsul la contestaii se va da n maxim 48 de ore. Studenii cu dizabiliti Metodele de transimitere a informaiilor cu privire la aceast disciplin se pot adapta n funcie de tipul de dizabiliti ntlnite n rndul cursanilor. Accesul egal la informaie i la activitile didactice pentru cursani se va asigura prin toate msurile (rezonabile) cu putin. Strategii de studiu recomandate Este recomandat parcurgerea sistematic a modulelor (structurate pe cele 14 uniti de curs); se pune accentul pe pregtirea individual continu, prin acumulare constant a cunotinelor, precum i pe evalurile formative pe parcursul semestrului. Numrul de ore necesare parcurgerii i nsuirii cunotinelor necesare promovrii acestei discipline este, n funcie de capacitile fiecruia, ntre 50 i 55 de ore. Documentarea i elaborarea proiectelor necesit un interval de 25-35 de ore. Aceste ore vor fi alocate, pe parcursul semestrului, de fiecare masterand, n funcie de preferinele individuale.

11

2. Suportul de curs

Modulul I Definirea, funciile i tipologia fondurilor de investiii

unitatea de curs 1 Definirea, funciile i tipologia fondurilor de investiii Scop i obiective

Scop

Acest modul urmrete s familiarizeze studenii cu fondurile de investiii, precum i cu tipologia

acestora. De asemenea, se urmrete prezentarea funciilor ndeplinite de fondurile de investiii.

Obiective urmrite

- nelegerea rolului fondurilor de investiii pe piaa financiar

- Cunoaterea la nivel general a funciilor ndeplinite de acestea

- Cunoaterea tipologiei generale a fondurilor de investiii

Concepte de baz: fonduri de investiii, definire, rol, tipuri de fonduri

12

unitatea de curs 1 Definirea, funciile i tipologia fondurilor de investiii

sinteza Fonduri de investitii companii de investitii

Cele doua notiuni pot fi considerate similare

Un fond de investiii sau o companie de investiii reprezint o entitate specializat n

concentrarea disponibilitilor bneti, n special de la investitorii individuali, i plasarea

acestora n conformitate cu obiectivul/ obiectivele de investiii anunate

Aceste entiti ofer servicii de management a activelor financiare pentru investitorii

individuali, dar i alte tipuri de investitori (care nu doresc o implicare direct pe piaa

financiar) i care caut servicii profesionale de management a plasamentelor lor

Prin serviciile oferite, aceste entiti au introdus ideea de investiii colective (pool of

money) prin concentrarea de sume mici de bani de la un numr mare de investitori

Orice fond/ companie de investiii trebuie:

S fie nregistrat de autoritatea de supraveghere a pietei dintr-o anumit ar Sa respecte reglementarile in domeniu din ara respectiv Sa aiba un prospect de emisiune care sa anunte obiectivele specifice de investitii precum

si nivelul de risc al acestora

De ce au aparut fondurile de investiii?

Pentru a oferi un vehicul investitional (un mijloc de plasament) pentru investitorii din

clasa de mijloc

Se adreseaz acelor investitori care dispun de resurse limitate pentru investire si nu

doresc sa participe direct la plasamente pe piata financiara, nici sa fie activi in

administrarea plasamentelor efectuate

Cnd au aparut?

In sec.19 in fostul Imperiu Britanic (1868)

Denumirea primului fond (colectiv) de investitii: The Foreign and Colonial Government

Trust

Acest fond exista si astazi, cu o valoare a activelor administrate de 4 mild.USD

13

Fondurile de investiii fac parte din:

9 Categoria intermediarilor financiari deoarece intermediaza plasarea resurselor, disponibile la nivel individual, pe piata financiara/ pietele financiare

9 Categoria investitorilor institutionali concentrarea de resurse importante, le permite tranzactionarea de volume mari de active financare/ valori mobiliare, de obicei cu costuri

reduse

Plasamente individuale

Portofoliul 3SSIF 3Investitor 3

Portofoliul 2SSIF 2Investitor 2

Portofoliul 1SSIF 1Investitor 1

14

Plasamente individuale realizateprivate management firms

Cont al investitorului 3

Investitor 3

Cont al investitorului 2

Investitor 2

Cont al investitorului 1

Managerul plaseaza teoretic

sumele fiecarui investitor conform

obiectivelor individuale

Investitor 1

Fondurile/ companiile de investitii

Investitor 3- primeste cel putin un titlu de participare

Investitor 2- primeste cel putin un titlu de participare

Portofoliul constituit de

fond/ compania de investitii

Fondul/ compania de

investitii

Investitor 1- primeste cel putin un titlu de participare

Principalele tipuri de fonduri de investiii

Fonduri de investitii gestionate de profesionisti (managed investment companies)

Unit (investment) trusts

Alte tipuri de fonduri de investitii

15

Real estate investment trusts (REITs)

Fonduri de tip hedge

Schema generala de clasificare a fondurilor de investitii gestionate de profesionisti

Open end (sau deschise; fonduri mutuale)

Fonduri orientate spre plasamente pe termen scurt fonduri monetare

(money market funds)

Fonduri orientate spre plasamente pe termen (mediu si) lung

9 Fonduri de actiuni 9 Fonduri de obligatiuni 9 Fonduri cu portofolii diversificate (fonduri mixte sau hibride)

Closed end (sau inchise; sub forma de SA)

Fonduri de actiuni

Fonduri de obligatiuni

Notiuni suplimentare

Portofoliu = o combinatie de minim de 2 active financiare/ valori mobiliare, constituit pentru diversicarea riscului si obtinerea unei anumite rentabilitati

Obiectivele de investitii combinate, de tip: venit fix, rentabilitate ridicata, protectie Strategie de investitii stabilirea modului de alocare a sumelor disponibile intre diverse

tipuri de active de pe piata; se formuleaza pe baza obiectivelor de investitii si a conditiilor macroeconomice

Verificarea cunotinelor 1. Ce sunt fondurile de investiii ? 2. Din ce motive au aprut ? 3. Care sunt principalele diferene dintre plasamentele individuale i plasamentele n

fonduri de investiii ?

Sumar

Un fond de investitii/ o companie de investitii o entitate specializata in concentrarea

disponibilitatilor banesti in special de la investitorii individuali si plasarea acestora in

conformitate cu obiectivul/ obiectivele de investitii anuntate

16

Aceste entitati ofera servicii de management a activelor financiare pentru investitorii

individuali, dar si alte tipuri de investitori (care nu doresc o implicare directa pe piata financiara)

si care cauta servicii profesionale de management a plasamentelor lor

Sarcini i teme ce vor fi notate

Tema 1: Eseu (max.5 pagini) pe tema: Discutarea diferenelor dintre diversele tipuri de administrare a

plasamentelor individuale cu reliefarea avantajelor pe care le prezint fondurile de investiii ca

alternativ de plasament

Termenul de predare va fi anunat pe platform la nceputul semestrului

Bibliografia modulului

1. Corrado, C.J., Bradford, D.J., (2002) Fundamentals of Investments, ed.2, Biblioteca

Facultii de Business, pag.88-120

2. Reilly, F.K., Brown, K.C., (2000) Investment Analysis and Portfolio Management,

Thomson Learning, ed.6, Biblioteca Facultii de Business, pag.1095-1125

3. Rose, Peter S., (2000) Money and Capital Markets, IRWIN/McGraw-Hill, ed.7,

Biblioteca Facultii de Business, pag.146-149

17

Modulul II Fondurile deschise de investiii

unitatea de curs 2 Fondurile deschise de investiii (open-end funds)

unitatea de curs 3 Tipuri de fonduri deschise de investiii n funcie de portofoliul

constituit

unitatea de curs 4 - Tipuri de fonduri deschise de investiii n funcie de obiectivul de

investiii stabilit

unitatea de curs 5 Fonduri mutuale versus UCITs

Scop i obiective

Scop

Acest modul urmrete s familiarizeze studenii cu fondurile deschise de investiii,

particularitile de funcionare ale acestora, diverse tipuri existente i diferenele care exist pe

pieele americane i europene.

Obiective urmrite

9 nelegerea conceptului de fond deschis de investiii 9 nelegerea modului de funcionare a acestora i a caracteristicilor lor 9 identificarea principalelor tipuri de investitori interesai de aceste fonduri deschise

Concepte de baz: fond deschis, titlu de participare, uniti de fond, emisiune continu,

portofoliu

18

unitatea de curs 2 Fondurile deschise de investiii (open-end funds)

sintez Fondurile open-end (deschise sau mutuale) varianta americana

Principala caracteristica: numarul de titluri puse in circulatie este variabil

Potentialii investitori pot sa achizitioneze titluri de participare in orice moment, la cerere

(emisiune continua)

Rascumpararea titlurilor detinute de investitori se face in mod continuu, in orice moment

al unei zile lucratoare

NU sunt tranzactionate pe pietele bursiere

Grad ridicat de popularitate

Constituirea unui fond mutual/ deschis

Organizat sub legea contractului (are la baza contracte pentru administrare si derularea

altor servicii de care are nevoie in functionarea sa)

In Romania un fond deschis se creaza avind la baza contractul de societate civila; o

societate civila NU are personalitate juridica

Initierea lansarii unui fond deschis/ mutual, apartine unui sponsor (denumire folosita in

SUA)

Acest sponsor poate sa fie:

Societatea de administrare a fondului (administratorul)

Consultantul de investitii (investment adviser)

Societatea de distributie principala (principal underwriter)

In Romania sponsorul unui astfel de fond poate sa fie numai societatea de

administrare a investitiilor (SAI) numita si societate de administrare

Fondul organizat ca societate civila NU poate sa existe in absenta contractului de

administrare cu SAI

Motivatia lansarii unui fond deschis

Aceea de a obtine un venit din administrarea/ managementul fondului si/ sau din

distribuirea titlurilor emise de fond

19

sponsorul unui fond trebuie sa faca toate demersurile legale pentru autorizarea si

inregistrarea fondului (avanseaza propriile resurse)

Desi sponsorul initiaza lansarea fondului, acest fond este gestionat in beneficiul

investitorilor care adera la el

Consiliul director (consiliul de administratie)

Ales de catre investitorii la fond

Principalul rol cel de supraveghere a activitatii administratorului si/ sau a celui care

gestioneaza direct portofoliul fondului

Aproba politicile si procedurile fondului

Aproba contractele de administrare, de depozitare, de distributie, alte contracte daca

este necesar

Verifica respectarea reglementarilor in vigoare, precum si a obiectivelor, a poiliticilor si

procedurilor fondului

Importanta directorilor independenti (75% din consiliu) subliniata din 2004

Rolul administratorului in SUA

Coordoneaza si supravegheaza companiile care furnizeaza servicii fondului

Urmareste performantele acestor companii

Se asigura ca operatiunile derulate de fond se incadreaza in si respecta reglementarile in

vigoare

Urmareste ca obiectivele si politicile fondului sa fie puse in practica

Administrarea portofoliului fondului adesea este incredintata unei companii specializate

numita investment adviser (consultant pentru plasamente/ investitii)

Se incheie un contract intre consultantul de investitii si administrator

Investment adviser are rolul de a gestiona portofoliul fondului in conformitate cu

obiectivele anuntate prin prospect

Rolul administratorului Romnia

Se numeste societate de administrare a investitiilor (SAI)

Ii revine in exclusivitate initiativa de a constitui un fond deschis de investitii

20

Intocmeste contractul de societate civila (acest contract reprezinta cadrul de adeziune prin

care orice investitor devine parte contractuala prin subscrierea de unitati de fond

SAI incheie contractul cu societatea de depozitare si (daca se considera necesar) cu unul

sau mai multi distribuitori

SAI depune cererea pentru autorizarea de catre CNVM a fondului deschis de investitii

Intocmeste prospectul de emisiune si regulile de functionare a fondului

Activitati interzise pentru administratorii din Romnia

Vinzarile short (in absenta)

Contractarea de imprumuturi in contul fondurilor administrate

(prin derogare CNVM poate autoriza un fond deschis sa contracteze imprumuturi pina la

10% din valoarea activelor sale; scopul: numai asigurarea de lichiditati pentru cererile de

rascumparare inregistrate)

Sa acorde si/ sau sa acorde imprumuturi in numele fondului (cu exceptia achizitionarii de

obligatiuni)

Autorizarea unui fond deschis de investiii in Romnia

Un fond deschis este autorizat de CNVM dupa ce, in prealabil:

A fost autorizata SAI

Au fost autorizate regulile fondului

A fost autorizata alegerea depozitarului

A fost autorizat prospectul de emisiune

Rolul depozitarului - SUA

Numit custodian adesea este o institutie bancara care indeplineste conditiile legale

pentru a fi depozitar/ custodian

Prezenta acestuia este ceruta prin lege

Nici un fond deschis NU poate functiona fara un depozitar

Pastreaza activele fondului (pentru protectia integritatii acestuia)

Mentine evidenta separata a acestora pentru a proteja interesele investitorilor

Rolul depozitarului Romnia

21

De a se asigura ca:

Emiterea, vinzarea, rascumpararea si anularea unitatilor de fond se efectueza de

SAI sau o alta entitate autorizata

Valoarea unitatilor de fond este calculata in conformitate cu regulile fondului si

cu prevederile legislative

Orice suma este achitata la termenul stabilit pentru tranzactiile care au ca obiect

activele fondului

Veniturile fondului sunt calculate si administrate in conformitate cu

reglementarile in vigoare si cu regulile fondului

Indeplineste instructiunile SAI (daca acestea nu contravin legii)

Inregistreaza, verifica, monitorizeaza si controleaza toate activele pe care le detine

fiecare fond pentru care se asigura activitatea de depozitare

Primeste sumele rezultate din vinzarea unitatilor de fond si le plaseaza in

conformitate cu instructiunile SAI

Rolul societatii de distributie - SUA

O societate principala de distributie numita si underwriter

De obicei o societate de brokerage

In calitate de underwriter aceasta societate cumpara (pe contul si riscul sau) unitati de

fond si le revinde

Contractul de distributie trebuie sa fie aprobat de consiliul director al fondului

Agentul de transfer - SUA

O terta parte care ofera urmatoarele servicii:

Evidenta conturilor investitorilor la fond

Calcularea si distribuirea cistigurilor catre investitori

Pregatirea si trimiterea prin posta a informatiilor pentru investitori

Confirmarea operatiilor efectuate de investitori (investitii suplimentare, transfer

catre alte fonduri din aceeasi familie)

Costurile legate de plasamentele (investitiile) in fondurile deschise/ mutuale

22

Valoarea unitara a activului net (VUAN)

Notiune centrala pentru fondurile deschise

Este pretul minim al unei unitati de fond aflata in circulatie

Variaza in fiecare zi in functie de valoarea totala a activelor si de numarul de titluri in

circulatie

Se foloseste pentru stabilirea pretului de vinzare (daca este diferit de VUAN)

Este pretul la care se rascumpara o unitate de fond aflata in circulatie (din care se deduc

eventualele comisioane de rascumparare)

Calculul VUAN

Se bazeaza pe valoarea activului net (net asset value) sau VAN

VAN = valoarea totala a activelor fondulului cheltuielile fondului

VUAN = VAN/numar de unitati de fond in circulatie

Principalele tipuri de costuri asociate cu fondurile deschise (model SUA)

Au fost identificate 4 mari tipuri de comisioane asociate cu achizitionarea, detinerea si

vinzarea unei unitati de fond:

Comisioanele practicate la vinzarea/ rascumpararea titlurilor (numite si loads)

Taxa 12b-1

Comisioanele/ taxele de management

Costurile de tranzactionare

Comisioanele de vinzare si/ sau rascumparare

Fondurile deschise care percep comisioane la vinzarea titlurilor catre investitori se mai

numesc si load funds

Comisionul de vinzare se numeste front-end load (load fee sau loading charge)

Comisionul de vinzare se plateste peste VUAN

Marimea acestui comision poate sa ajunga pina la 8.5%; nivelul obisnuit este de 5-6%

Daca nivelul comisionului de vinzare este de 2-3%, fondul intra in categoria low-load

fund

Comisionul de vinzare este exprimat ca % din pretul de vinzare (este cosmetizat)

23

Comisionul de vinzare poate sa scada o data cu suma investita

Ex: American Balanced Fund

Intervalul 0-50,000 USD 5.75%

Intervalul 50,001-100,000 USD 4.5%

Intervalul 100,001-250,000 USD 3.5%

peste 250,000 2.5%

Comisioanele de rascumparare se mai numesc back-end loads sau CDSC (contingent

deffered sales charge)

Se retin din pretul platit investitorului la rascumpararea titlului

Marimea acestora tinde sa scada o data cu trecerea timpului

Tind sa fie ridicate sau foarte ridicate pentru perioade scurte de timp pentru a descuraja

retragerea rapida a sumelor investite

Taxa 12b-1

Numita dupa reglementarea SEC (Securities and Exchange Commission autoritatea de

supraveghere a pieei financiare din SUA) care permite existenta acesteia

Reglementarea prevede ca administratorii fondurilor deschise pot sa foloseasca un % din

activele administrate pentru a acoperi costurile de distributie si cele de marketing ale

fondurilor

Variaza intre intre 0.75%-1%/ an (in trecut nivelul acceptat era de 1.25%)

Aceasta taxa este, adesea, combinata cu practicarea comisioanelor de rascumparare

Fondurile care nu practica comisioane vinzare si/ sau rascumparare si nici taxa 12b-1,

sunt numite fonduri pure

Aceasta denumire este folosita pentru a le deosebi de fondurile not so pure care

practica un anumit nivel al taxei 12b-1 (dar nu percep comisioane de vizare si/sau

rascumparare

Comisioanele/ taxele de management

Depind de dimensiunea fondului administrat

Variaza intre 0.25% - 1% din valoarea activelor aflate sub administrare

24

Nivelul lor poate sa creasca daca fondul administrat obtine performante peste nivelul

asteptat

Costurile de tranzactionare

Sunt reprezentate de comisioanele platite pentru tranzactiile derulate prin intermediul

societatilor de brokerage

Aceste costuri cresc daca frecventa de tranzactionare este mare

Auditorii si consiliul de administratie trebuie sa urmareasca frecventa de tranzactionare

acesta nu trebuie sa creasca peste nivelul necesar gestionarii portofoliului conform

obiectivelor stabilite

Modul de raportare a cheltuielilor unui fond deschis

- ex: Schwab International Index Fund

0.95%Total noneTaxa 12b-1 (12b-1 fee)

0.50%Cheltuieli de operare (operating expenses)0.45%Taxa de management (management fee)noneTaxa de transfer in alt fond (exchange fee)

0.75%Comision pentru retragere anticipata(early withdrawal fee)

noneComision de vinzare (sales load)

Decizia investitorului

In functie de fondul in care doreste sa isi plaseze banii, orice investitor isi va asuma

nivelul comisioanele si cheltuielilor anuntate de fond

Pentru fonduri similare se recomanda sa se aleaga cele cu cheltuielile si/ sau

comisioanele cele mai mici

Daca se doreste un anume fond atunci se asuma nivelul anuntat de comisioane

25

Situatia in Romania

Conform reglementarilor in vigoare:

VUAN initial pentru unitatile de fond emise la lansarea fondului = 5 RON

Obligatiile unui fond (cheltuielile fondului) sunt constituite din:

Cheltuielile privind plata comisioanelor datorate societatii de administrare

Cheltuielile privind plata comisioanelor datorate depozitarului

Cheltuielile cu comisioanele datorate intermediarilor

Cheltuielile cu comisionul de rulaj si alte servicii bancare

Cheltuielile cu auditul financiar

Cheltuieli cu dobinzi (daca este cazul)

Cheltuieli cu comisioane si tarife datorate CNVM

Cheltuieli de emisiune cu cu documentele fondului deschis de investitii

Exemplu: BCR Expert fond de actiuni (conform prospect)

Comisionul de rascumparare este stabilit de societatea de administrare a investitiilor si

comunicat in rapoartele periodice si materialele informative. Comisionul de rascumparare

se calculeaza astfel:

a) 10% din valoarea unitatii de fond, daca rascumpararea acesteia este solicitata

intr-un termen mai mic sau egal cu 18 luni de zile de la achizitionarea acesteia;

b) 9% din valoarea unitatii de fond, daca rascumpararea acesteia este solicitata

intr-un termen mai mic sau egal cu 18 luni de zile de la achizitionarea acesteia,

dar cu suma ncasat ca urmare a rascumprrii se achiziioneaz uniti de fond

ale BCR Clasic;

c) 5% din valoarea unitatii de fond, daca rascumpararea acesteia este solicitata

intr-un termen mai mic sau egal cu 12 luni de zile de la achizitionarea acesteia,

dar cu suma ncasat ca urmare a rascumprrii se achiziioneaz uniti de fond

ale BCR Dinamic;

26

d) 0% daca rascumpararea este solicitata intr-un termen mai mare de 18 luni de

zile de la achizitionarea acesteia;

e) in cazul n care suma investita este egala sau mai mare de 100.000 lei,

comisionul de rscumprare este negociabil. Stabilirea comisionului se face de

ctre societatea de administrare a investitiilor la momentul investirii in Fond, in

functie de durata investirii si de esalonarea rascumpararilor.

Comisioanele de rascumparare pot fi modificate de societatea de administrare a

investitiilor cu autorizarea CNVM Societatea de administrare a investitiilor este obligata

sa faca public noul nivel al comisionului de rascumparare cu cel putin 10 zile inaintea

intrarii in vigoare.

Verificarea cunotinelor 1. Care sunt principalele caracteristici ale unui fond de tio open-end 2. Care este rolul administratorului n Romnia? 3. Care este rolul depozitarului n Romnia? 4. Care sunt principalele diferene fa de fondurile de acelai tip din SUA?

27

unitatea de curs 3 Tipuri de fonduri deschise de investiii n funcie de portofoliul constituit

sintez Fondurile open-end

Calsificate in functie de tipul de active in care realizeaza plasamentele:

Fonduri monetare

Fonduri de actiuni

Fonduri de obligatiuni

Fonduri diversificate (balanced sau hibride sau mixte)

Fondurile monetare

(money market mutual funds sau money market funds)

Specializate in plasarea banilor in instrumente ale pietei monetare

Titlurile lor se vind la valoarea fixa de 1 USD

Se pot specializa in mix de instrumente sau se investesc numai in T-bills

Riscul plasamentelor - scazut

In functie de plasamentele efectuate pot fi:

Impozitabile

Scutite de impozit

Au fost lansate pe piata americana in anii 1970

Au aparut ca alternativa la depozitele bancare cu dobinzi fixe si mici (impuse prin lege),

depozite cu flexibilitate scazuta

Nu sunt garantate nu intra in sistemul de garantare a depozitelor

Fondurile de actiuni

Cele mai multe se plaseaza in actiuni comune/ obisnuite

Cea mai frecventa clasificare se realizeaza dupa criteriul obiectivelor de investitii

urmarite

Se mai clasifica in functie de:

- dimensiunea companiilor din portofoliu

- de regiunea in care investesc

28

- de sectoarele in care investesc

Fondurile de actiuni clasificare dupa regiunea in care investes

Fonduri ca investesc exclusiv la nivel national

Fonduri internationale

Fonduri de tara plaseaza banii in alta tara decit tara de origine

Fonduri regionale investesc intr-o anumita regiune (de obicei in afara granitelor)

Fonduri specializate pe anumite piete (de ex. Emerging market funds)

Fonduri globale

- investesc in intreaga lume, inclusiv in tara de origine

Fonduri de actiuni fonduri de sector

Sunt fonduri orientate spre un anumit sector de activitate

Grad relativ ridicat de risc riscul sectorului de activitate

Ex. fondurile de metale pretioase/ aur fonduri care investesc in actiuni ale

companiilor din domeniul extractiei si/ sau rafinarii/ prelucrarii metalelor pretioase sau a

aurului

Alte tipuri de fonduri de actiuni

Fonduri cu un portofoliu identic cu al unui indice bursier (fonduri de indici sau index

funds)

plaseaza banii in aceleasi companii care compun un indice bursiere; respecta aceleasi

proportii de alocare

- strategia de investitii este pasiva si cheltuielile de operare sunt reduse

Fonduri orientate spre responsabilitate sociala (social conscience funds) urmaresc

dezirabilitatea d.p.v. social a produselor/ serviciilor/ politicilor de dezvoltare (obiectivele

sunt variate: de la protectia mediului la politica de personal)

Fonduri gestionate pentru reducerea efectului impozitului asupra rentabilitatii finale

Fonduri gestionate in functie de virsta investitorului

Fonduri de obligatiuni

29

Se pot clasifica dupa cel putin urmatoarele 5 criterii (sau o combinatie a acestora)

Maturitate

Rating/ bonitate emitent

Tip de obligatiune

Nivel de impozitare

Tara/ regiune

Cele mai cunoscute sunt:

Fondurile de obligatiuni guvernamentale

Fondurile de obligatiuni municipale

Fonduri de obligatiuni corporative

Fonduri de venit (venit ridicat sau high yield funds)

Fonduri generale diversificate d.p.v. al maturitatilor si al ratingului

Fonduri internationale de obligatiuni

Fonduri globale de obligatiuni

Alte tipuri de fonduri open-end

Fonduri ale fondurilor (funds of funds) fonduri mutuale care investesc in titlurile altor

fonduri mutuale (si aici poate sa existe o specializare)

Feeder funds fonduri open-end care isi deruleaza (virtual) toate plasamentele prin

intermediul unui alt fond (deschis sau inchis), numit master fund

Familie de fonduri (open-end)

Creata pentru a genera diversificarea plasamentelor investitorilor

Un singur manager de fond ofera o parte sau toata gama de fonduri deschise prezentate

mai sus

Exista chiar familii de fonduri ale fondurilor

30

Verificarea cunotinelor 1. Ce sunt familiile de fonduri? 2. Explicai ce este un fond al fondurilor 3. Ce tipuri de fonduri de investiii putei indetifica n Romnia? www.unopc.ro

unitatea de curs 4 Tipuri de fonduri deschise de investiii n funcie de obiectivul de investiii stabilit

Sintez

Fondurile de actiuni clasificare dupa obiective

Fonduri de crestere (growth funds) sau de apreciere a capitalului (capital appreciation)

De crestere agresiva (aggressive growth): fonduri ce nivel ridicat al riscului;

investesc in companii relativ mici, aflate in stadiul de crestere; se urmareste

aprecierea (cresterea) rapida a pretului actiunilor; se ignora plata dividendelor

De crestere moderata (growth): companii cu perspective bune de dezvoltare/

crestere in viitor, dar care sunt deja cunoscute unor investitori

Fonduri de venit sau orientate spre obtinerea de venit (income funds): se orienteaza spre

veniturile generate din incasarea dividendelor; selecteaza companii care au in DIVY

ridicat si care au o frecventa buna de plata a dividendelor

Fonduri de crestere si venit (growth and income) [pot sa existe si fonduri de venit si

crestere]: fd.orientate in primul rind pe crestere si care dau atentie si dividendelor (daca

obiectivul anunat este income and growth principalul obiectiv sunt dividendele)

Fondurile de actiuni clasificare dupa dimensiunea companiei

Fondurile orientate spre companiile cu capitalizare mica (small cap funds) de obicei

sunt fonduri din categoria celor de crestere agresiva

Fondurile orientate spre companiile cu capitalizare medie (medium cap funds) din

categoria fondurilor de crestere sau a celor de crestere si de venit

Fondurile orientate spre companiile cu capitalizare mare (large cap funds) de obicei

orientate spre obtinerea de venit

31

Fonduri mixte de tip open-end

Fonduri mixte sau hibride (uneori numite si blended) portofoliul lor contine un mix

(amestec) de actiuni, obligatiuni si (intr-o proportie mai redusa) instrumente ale pietei

monetare

Principalele tipuri de fonduri mixte/ hibride:

9 Fonduri cu portofoliu echilibrate (fonduri echilibrate sau balanced) mentin un % aprox.egal intre actiuni si obligatiuni

9 Fonduri cu portofoliu flexibil (asset allocation funds) - % de alocare intre actiuni/ obligatiuni se modifica mereu

9 Fonduri de venit din surse mixte (income-mixed funds) 9 Fonduri convertibile specializate in actiuni preferentiale si obligatiuni

convertibile

O forma a fondurilor hibride/ mixte sunt considerate fondurile structurate

Portofoliul lor combina actiuni si obligatiuni, pentru protectia capitalului investit si

aprecierea acestuia

In plus folosesc contracte futures si contracte de optiune (care au la baza indici bursieri)

pentru a limita expunerea la riscul deprecierii a capitalului initial investit

Verificarea cunotinelor 1. Care sunt principalele tipuri de fonduri de aciuni ? 2. Care sunt principalele tipuri de fonduri hibride ?

32

unitatea de curs 5 Fonduri mutuale versus UCITs

Fondurile mutuale specifice pieei americane

n Statele Unite, primul fond mutual deschis a fost nfiinat n anul 1924, la Boston, i s-a numit

The Massachusetts Investment Trust. De atunci, fondurile mutuale americane au evoluat,

devenind o categorie de organisme cu una dintre cele mai rapide creteri din Statele Unite.

O caracteristic fundamental a industriei fondurilor mutuale americane o reprezint stricta lor

reglementare. La aceast structur solid, clar i comprehensiv, s-a ajuns de-a lungul timpului.

Cele mai multe dintre fondurile mutuale americane sunt create de companiile de management/

consultan a investiiilor (cunoscute i ca manageri de portofoliu), specializate n administrarea

acestor fonduri. Acestea percep o tax de administrare pentru serviciile lor.

Un fond mutual este deinut de participanii la fond, deintori ai titlurilor emise de respectivul

fond. Acetia aleg un consiliu de conducere, aprob contractul fondului cu compania de

management/ administrare, obiectivele i politica de investiii a fondului, iar printr-o majoritate

de voturi aprob orice schimbare a obiectivului de investiii al acestuia.

Majoritatea fondurilor mutuale americane sunt administrate extern. Ele nu dein proprii angajai,

operaiunile lor sunt conduse de organizaii afiliate variate i contractori independeni. Puini

sunt cei care realizeaz faptul c un fond mutual este o entitate separat - un trust sau o

corporaie - care are propriul su consiliu director, de cele mai multe ori constnd dintr-o

majoritate de directori independeni. n fiecare an, consiliul director al fondului aprob contractul

de consultan/ administrare cu compania de management, care investete activele fondului n

aciuni i/ sau obligaiuni sau alte valori mobiliare, potrivit obiectivelor specificate n

documentaia ce trebuie fcut public. Totodat evalueaz performana furnizorilor de servicii:

consultantul, garantul emisiunii etc.

Structura organizatoric a unui fond presupune existena, pe lng managerul de fond, a unui:

Custodian/ depozitar - prezena acestuia este obligatorie. Bncile sunt cele care ndeplinesc aceast misiune. Ele pstreaz n custodie activele financiare ale fondului,

menin conturi individuale, separate pentru fiecare fond. Custodianul este cel care

execut plile pentru investiiile fondului i primete ncasrile aferente plasamentelor

fcute (dividende, dobnzi, alte ctiguri);

33

Agent de transfer - este o companie angajat de fond pentru a ine evidena conturilor clienilor (participanilor la fond); nregistreaz i evideniaz tranzaciile de vnzare/

cumprare de titluri, distribuie dividendele i ctigurile de capital, calculeaz zilnic

valoarea activelor nete (NAV).

Garant al emisiunii - verig intermediar, care distribuie titlurile fondurilor mutuale ctre public fie prin vnzarea direct, fie prin intermediul forei de vnzare (brokeri/ dealeri,

bnci, companii de asigurri, consultani financiari).

Administratorul este recompensat pentru activitatea de management a investiiilor printr-o tax

de management care acoper:

Cheltuielile administrative; Comisioanele de consultan.

Aceasta este fcut public n prospect, de regul ca procent fix din activele totale ale fondului.

Ea poate varia de la 0.2% la 2%. Recent, limita de sus a sczut i este, n general, n jur de la 1%.

Pe lng aceasta, structura costurilor unui fond american cuprinde: comisioane la vnzarea de

titluri (la cumprarea de titluri), comisioane la rscumprarea de titluri (aici exist diferite

situaii, unele fonduri nu percep aceast tax sau percep una foarte redus) i taxa 12b-1 care se

refer la costurile de distribuie. Prin modul n care sunt reglementate, fondurile au dreptul s

utilizeze 0.75%-1% din valoarea activelor nete medii anuale pentru acoperirea costurilor de

distribuie, unde se includ:

- Cheltuieli generale de marketing;

- Publicitate;

- Materiale de promovare (rapoarte anuale i prospecte);

- Corespondena;

Comisioane i alte compensaii pentru brokerii/ dealerii care vnd titlurile de participare ale

fondurilor.

Fondurile de investiii n Europa

n Europa, termenul de fond mutual nu este prea des folosit. n schimb, termenul defond de

investiii este mult mai comun printre profesionitii i investitorii europeni. Principalul motiv al

acestei diferenieri n terminologie l reprezint marea varietate a tipurilor de fonduri prezente n

34

rile Europei. nainte de 1985 era dificil includerea variatelor tipuri de fonduri de investiii

europene ntr-o categorie sau alta din cauza situaiei particulare a fiecrei ri, n ciuda prezenei,

pe atunci, a FEFSI1 - Federaia European a Fondurilor i Societilor de Investiii - fondat n

1974 la Brussels, Belgia; n prezent aceast organizaie s-a transformat n EFAMA2- Asociaia

Fondurilor Europene i a Managementului Activelor.

Anul 1985 a marcat nceputul istoriei fondurilor de investiii pan-europene, prin directiva

85/611/EEC, a crei menire a fost s ajute la crearea unei singure piee europene pentru fondurile

mutuale deschise prin armonizarea legilor, reglementrilor i a altor prevederi privind aceste

fonduri.

Directiva 85/611/EEC este cunoscut i ca Directiva UCITS3- angajamente de investiii colective

n valori transferabile; n decursul timpului aceast directiv a fost amendat de cteva ori.

Directiva UCITS - cu amendamentele incluse - consider UCITSs ca fiindangajamente al cror

singur obiectiv este acela de a efectua investiii colective n valori mobiliare i/ sau n alte active

financiare lichide a capitalului atras de la public i care opereaz pe principiul diversificrii

riscului.

n continuare, art. 1(2) dezvolt urmtoarea idee: unitile emise de UCITSs sunt, la cererea

deintorilor, rscumprate direct sau indirect, din active.

Astfel, potrivit directivei, UCITSs sunt prin definiie - numai fonduri deschise de investiii care

pot s fie nfiinate sub una dintre urmtoarele forme:

Ca i fonduri comune, administrate de companii de management, pe baza legii contractului;

Ca i unit trust4, sub legea trustului de investiii; Ca i companii de investiii, pe baz de statut.

Unii autori consider c definiia UCITS oglindete definiia american a fondurilor mutuale.

Consider c definiia UCITS creeaz o distorsionare a definiiei clasice americane mai ales

datorit includerii formei corporative a fondurilor de investiii.

Conform legislaiei europene exist dou mari categorii de UCITSs: 1 FEFSI- Federation Europeenne des Fonds et Societes dInvestisment, 2 The European Funds and Asset Management Association (EFAMA) 3 UCITS= Undertakings for collective investment in transferable securities 4 Motivul pentru care nu am tradus termenul de unit trust este urmtorul: n Romania, n limbajul curent, forma de trust are conotaie de monopol, de ceva duntor, fiind asociat cu practicile monopoliste. Potrivit diconarului de economie modern (Macmillan ediia a patra), unit trust este o societate de investiii specializat, cu un capital variabil.

35

Fondurile contractuale n aceast categorie sunt incluse fondurile comune i trusturi de

investiii; ca i principale caracteristici ale acestor fonduri menionm:

sunt constituite fie sub legea contractului sau cea a unit trust;

nu au personalitate juridic;

emit titluri sau units, iar investitorii sunt numii participani;

sunt concentrri de bani i sunt administrate de companii de management; companiile de

management, numite i administratori, sunt responsabile pentru toate problemele privind fondul;

activitile de management trebuie s urmreasc interesele investitorilor;

prezena depozitarului este obligatorie; depozitarul este responsabil de pstrarea activelor

fondului i de monitorizarea activitilor administratorului;

9 unit trusts sunt specifice Marii Britanii i Irlandei, i au la baz legi specifice; n general, trustee-ul, (custodele) este persoana independent care deine activele

fondului de investiii n beneficiul investitorilor participani; acesta este asociat

depozitarului din Europa Continental;

9 datorit modului de organizare, acestor fonduri li se poate impune datoria fiduciar doar att ct este specificat conform legilor, reglementrilor i

termenilor prevzui n contractul companiei de administrare.

Fondurile corporative sunt descrise adeseori ca i companii de investiii; n rile francofone,

acestea apar ca i SICAV5- uri; n Marea Britanie i Irlanda aceste fonduri sunt cunoscute ca i

OEIC6s. Ca i principale caracteristici ale acestor fonduri, menionm:

9 au personalitate juridic i sunt structurate ca i companii/ societi pe aciuni; 9 emit titluri; 9 compania de investiii cedeaz, de obicei, administrarea unei companii de

management specializate;

9 prezena depozitarului este obligatorie n cele mai multe cazuri; comisioanele lui sunt aceleai ca i n cazul fondurilor contractuale;

9 datorit formei corporative, exist o exprimare clar a datoriei fiduciare de a urmri interesele investitorilor, de acestea fiind responsabili directorii companiei.

5 SICAV- Societe d Investissement a Capital Variable - Societi de investiii cu capital variabil 6 OEIC- Open-ended investment companies - Companii deschise de investiii

36

n esen, toate prile contractante raporteaz directorilor fondului, care sunt rspunztori de

protejarea intereselor investitorilor.

Industria UCITSs n Europa este dominat de fondurile comune, organizate sub form

contractual. Acestea sunt similare fondurilor mutuale americane (fonduri deschise). Unit trusts

sunt prezente doar n trei dintre ri, ns ele modific, ntr-o anumit msur, orice baz pentru o

analiz comparativ din cauza faptului c, unit trusts americane nu sunt incluse n categoria

fondurilor mutuale. Forma corporativ a UCITSs - permis n 12 din cele de 21 de ri - poate

crea confuzie deoarece acestea pot fi uor asimilate fondurilor nchise de investiii americane.

Din cauza faptului c, att investment trusts7, ct i fondurile de investiii corporative sunt

considerate UCITSs sau fonduri deschise de investiii, o analiz comparativ a pieelor

americane i europene, va include aceste dou forme n culegerea i prelucrarea datelor.

Directiva UCITS a fost emis ca o directiv-produs prin care s-a ncercat crearea unui limbaj

comun i a unei platforme comune pentru fondurile deschise de investiii din ntreaga Europ,

mai ales pentru cele din rile membre ale Uniunii Europene.

La nivelul Europei, Directiva UCITS acoper acele fonduri de investiii care ndeplinesc

urmtoarele condiii:

9 Sunt domiciliate n oricare dintre statele membre ale Uniunii Europene; 9 Sunt oferite publicului; 9 Sunt rscumprate sau rambursate la valoarea net a activelor lor, la cererea deintorilor; 9 Sunt investite n valori transferabile i instrumente monetare; 9 Funcioneaz pe principiul dispersrii riscului; 9 ncredineaz activele lor unui depozitar.

Pentru fondurile de investiii care ndeplinesc condiiile menionate, Directiva UCITS a avut i

are urmtoarele obiective:

a. Crearea de condiii competitive similare pentru UCITSs la nivel european; acest obiectiv

ar putea fi atins prin - ceea se considera n 1985 a fi - armonizarea minimal a legislaiilor

naionale; mai trziu s-a realizat c toate statele membre ale Uniunii Europene ar trebui s

stabileasc cadre de reglementare privind:

Politicile de investiii ale UCITSs; Transparena UCITSs;

7 Echivalente unit trusts

37

Structura i controlul acestora. b. Asigurarea unei protecii uniforme i efective pentru toi investitorii UCITSs.

Simplificarea marketingului, publicitii i vnzrilor de UCITSs n cadrul Uniunii Europene;

pentru realizarea acestui obiectiv, Directiva UCITS a fcut un mare pas nainte impunnd

recunoaterea mutual a autorizaiilor de funcionare a acestor fonduri la nivelul UE. Astfel,

orice UCITS, conform acestei directive, primete un paaport european i poate fi vndut - n

mod liber - n orice ar membr UE; ns, orice UCITS trebuie s se nregistreze n ara gazd i

totodat - s se supun reglementrilor i legilor ei; Directiva UCITS insist c n ara gazd

administratorul/ compania de management ar trebui s asigure, cel puin, condiiile pentru

efectuarea plilor ctre deintorii de titluri, rscumprarea acestora i rambursarea de titluri,

precum i nivelul necesar de informare pentru investitorii din ara gazd.

Verificarea cunotinelor

1. Care sunt trsturile specifice fondurilor mutuale americane? 2. Care sunt trsturile specifice UCITs n Europa? 3. Care sunt principalele tipuri de UCITs n Europa? 4. Care dintre aceste UCITs se regsesc n Romnia?

Sumar

Varietatea fondurilor deschise de investiii este foarte mare, dup cum se poate observa din

parcurgerea modulului. Diferenele dintre cele dou piee cea american i cea european, tind

s fie semnificative, dei piaa european mprumut trsturi ale pieei americane. Pentru

selectarea fondurilor dorite, trebuie s se studieze atent documentele care nsoesc autorizarea

acestor fonduri i prospectele lor de emisiune.

38

Sarcini i teme ce vor fi notate

Tema 2: Eseu (max.7 pagini) pe tema: identificai trsturi ale fondurilor mutuale americane i ale

fondurilor de investiii europene, pentru fondurile de investiii existente n Romnia

Termenul de predare va fi anunat pe platform la nceputul semestrului

Bibliografia modulului

1. Corrado, C.J., Bradford, D.J., (2002) Fundamentals of Investments, ed.2, Biblioteca

Facultii de Business, pag.88-120

2. Reilly, F.K., Brown, K.C., (2000) Investment Analysis and Portfolio Management,

Thomson Learning, ed.6, Biblioteca Facultii de Business, pag.1095-1125

3. Rose, Peter S., (2000) Money and Capital Markets, IRWIN/McGraw-Hill, ed.7,

Biblioteca Facultii de Business, pag.146-149

4. Saunders, A., (2000) Financial Institution Management, McGraw-Hill International

Edition, Biblioteca Facultii de Business, 60-72

5. Steinberg, M., (2000) Guide to investing, New York Institute of Finance, Biblioteca

Facultii de Business, 67-83

6. Stone, J., (2000) Private money management, St.Lucie Press, Biblioteca Facultii de

Business,43-72

39

Modulul III Fondurile nchise de investiii

unitatea de curs 6 Fondurile nchise de investiii (closed-end)

unitatea de curs 7 Tipuri de fonduri nchise de investiii

Scop i obiective

Scop

Aceste tipuri de fonduri, diferite de fondurile open-end, sunt mai puin populare n rndul

investitorilor individuali. In general, aceste fonduri tind s se adreseze unui numr mai redus de

investitori i crora li se cere s dein un anumit nivel de informare n ceea ce privete riscurile

la care se expun prin efectuarea plasamentelor n astfel de fonduri.

Obiective urmrite

nelegerea principilului de funcionare a fondurilor closed-end

identificarea trsturilor specifice ale acestora

cunoaterea mecanismului administrare i a modului de constituire a portofoliului

de investiii, care st la baza aciunilor emise de aceste fonduri

Concepte de baz: fond nchis, aciuni, portofoliu de investiii

40

unitatea de curs 6 Fondurile nchise de investiii (closed-end)

sintez Fondurile closed-end sau inchise varianta americana

Organizate sub forma societatilor pe actiuni

Scopul acestor societati: exclusiv cel de a concentra resursele investitorilor si de a le

plasa conform obiectivelor anuntate in prospect

Emit actiuni (atentie NU emit obligatiuni; nu au voie sa se imprumute astfel)

Emisiunea si retragerea actiunilor de pe piata se supun regulilor generale pentru SA

Actiunile lor pot fi cotate pe pietele bursiere

Grad relativ redus de popularitate

Tip de fond (companie de investitii) ale carui/ carei actiuni se pot tranzactiona pe o piata

bursiera

Dispune, ca si fondurile deschise, de un management profesionist

Portofoliul fondului este constituit in concordanta cu obiectivele de investitii prevazute in

prospectul de emisiune

Pretul actiunilor fondului se bazeaza pe raportul cerere/ oferta

Companiile nchise de investiii au aprut n Europa la nceputul secolului 19 i s-au dezvoltat n

Anglia i Scoia n perioada 1863-1867, acolo unde fondurile nchise de investiii sunt populare

i astzi. La sfritul secolului 19, fondurile nchise au aprut i n SUA, unde au atins un vrf al

popularitii la sfritul anilor 1920. Fondurile deschise, aa cum am menionat n capitolul

precedent, dei au aprut mai trziu, adic n anul 1924, i-au croit drum spre inimile

investitorilor n doar 20 de ani, depind cu mult fondurile/companiile nchise de investiii care

au stagnat pentru o perioad lung de timp, dup crahul bursier din anul 1929.

Aa cum ne sugereaz i numele lor, capitalizarea fondurilor nchise este nchis, ceea ce

nseamn c aceste fonduri pun n circulaie un numr determinat de aciuni, iar preul acestora

rezult din raportul cerere/ ofert care apare pe pia, aa cum este cazul pentru orice alt titlu de

valoare tranzacionat pe pia. Este interesant faptul c preurile titlurilor acestor fonduri nu

sunt egale cu valoarea activului net a portofoliilor deinute.

41

Nu exist nici o datorie/ obligaie n ceea ce privete fondurile nchise de a fi rscumprate (cu

excepia aciunilor prefereniale cu aceast caracteristic), adic de a rscumpra aciunile de la

investitori. Ca urmare, nu exist cereri din partea investitorilor de a-i vinde activele contra unei

sume de bani, cereri adresate direct fondului; aceast trstur face ca fondurile nchise s fie

capabile s se mprumute sau s se ndatoreze, de vreme ce baza activului lor este mai stabil.

Aceasta structur este, astfel, potrivit investiiei n active lichide i nelichide, fondurile nchise

fiind o opiune frecvent aleas de investitorii care vizeaz pieele emergente sau companii

nelistate sau netranzacionate. n multe ri, primele fonduri de investiii au fost formate ca i

fonduri nchise, ntruct acestea se ncadreaz mai uor n legile guvernnd companiile dect

fondurile deschise, iar posibilitile de plasament existente la momentul respectiv erau relativ

nelichide.

Exist cteva aspecte importante n ceea ce privete diferenele dintre fondurile deschise i cele

nchise:

1. Cea mai important diferen dintre fondurile nchise i cele deschise este aceea c

fondurile deschise au obligaia de a rscumpra titlurile de participare de la investitori, n timp ce

fondurile nchise nu au asemenea obligaii. Prin urmare, cerina de rscumprare este inexistent

n cazul fondurilor nchise. Un fond deschis, de regul, emite sau rscumpr titluri sau uniti n

fiecare zi. n orice moment, acestea trebuie s menin un echilibru ntre interesele noilor

investitori i cele ale investitorilor existeni, i s coreleze aceste interese cu faptul c valoarea

activelor pe care le deine se modific zilnic, deoarece preurile activelor componente ale

portofoliului variaz. Aceast schimbare n valoare trebuie luat n considerare, astfel ca noii

investitori care cumpr titluri/ uniti s nu plteasc prea mult, spre dezavantajul lor sau s

plteasc prea puin, spre dezavantajul vechilor participani

2. Preurile de cumprare/ vnzare pentru unitile/ titlurile fondului: principiul cerut,

conform legii i reglementrilor, a fi aplicat cumprrii i vnzrii de pri/ titluri ale unui fond

deschis este acela de egalitate: un fond trebuie s vnd sau s rscumpere aceste titluri la

valoarea activelor nete unitare.

n contrast, fondurile nchise au numai un numr limitat de titluri/ uniti pe pia, emise ntr-o

perioad specific, naintea datei de nchidere. De aceea, posesorul unei pri a fondului nchis

poate s o vnd dac gsete un cumprtor. Aceast vnzare se poate realiza pe o pia

secundar, cum ar fi bursa sau printr-un alt sistem de tranzacionare. De cele mai multe ori exist

42

o cerin expres formulat prin reglementare ca prile/ unitile fondurilor nchise s fie cotate/

listate. Preul pe care cumprtorul unei pri/ uniti pe o asemenea pia l va plti depinde de

nivelul cererii i ofertei pentru respectivul titlu/ unitate/ parte. Preul nu reprezint valoarea

unitar a activului net, aa cum se ntmpl n cazul fondurilor deschise.

3. Capacitatea de mprumut: Baza fix a capitalului unui fond nchis l face mai puin

riscant pentru mprumuturi care pot fi utilizate pentru a cumpra mai multe active i a-i suporta

financiar performana, spre deosebire de fondurile deschise care nu au aceast opiune. Acestea

din urm au capitaluri variabile i le sunt permise mprumuturile n limite restrnse datorit

creterii riscului proporiei mprumuturilor relativ la valoarea creterii fondului, care poate s

apar ca rezultat al rscumprrilor sau datorit scderii pieei.

4. Administrarea: fondurile nchise de investiii se pot autoadministra, fr a apela la serviciile de

administrare ale unei alte societi, aa cum se ntmpl n cazul fondurilor deschise (de form

contractual).

Datorit acestor caracteristici, fondurile nchise de investiii nu se bucur de o mare popularitate

n ziua de azi, dei ele au fost, aa dup cum menionam anterior, premergtoarele industriei

fondurilor deschise de astzi.

Discountul fondurilor nchise reprezint diferena dintre preul, mai mic, al titlului/ unitii unui

fond i valoarea, mai mare, a activului net pe titlu/ unitate. Discounturile pot fi substaniale, se

pot menine pe termen lung, sunt variabile i reprezint, probabil, cel mai interesant aspect al

companiilor/ fondurilor nchise de investiii, care face obiectul numeroaselor articole i studii.

n general, prile/ titlurile/ unitile fondurilor nchise sunt emise/ puse n circulaie cu un

premium fa de valoarea activelor nete. In SUA, valorile acestora pot s creasc pn la 10%

fa de valoarea activului net. n Marea Britanie, ele pot s reprezinte aproximativ 5%. Ele

reprezint comisioanele pltite intermediarilor i/ sau costurile generate de nceputul activitii,

asociate cu startul listrii pe o pia bursier. Dup cteva luni, de obicei aproximativ 6 luni de la

ncheierea ofertei publice iniiale, preurile titlurilor fondurilor nchise intr pe un trend

descendent, titlurile tranzacionndu-se la un discount, care persist i fluctueaz.

n cazul lichidrii sau deschiderii fondului, preurile titlurilor fondurilor nchise cresc, iar

discount-urile dispar.

43

Verificarea cunotinelor 1. Care sunt principalele trsturi ale fondurilor nchise de investiii? 2. Care sunt avantajele i dezavantajele fondurilor nchise fa de fondurile de tip

open-end?

3. Ce tip de fond ai alege dac ai dispune de o sum echivalent cu 50 EUR/ lun pentru investiii?

4. Ce tip de fond ai alege dac ai dispune de o sum echivalent cu 500 EUR/ lun pentru investiii?

unitatea de curs 7

Tipuri de fonduri nchise de investiii sintez

Clasificarea fondurilor inchise

Cel mai frecvent se realizeaza in functie de regiunea in care investesc, in combinatie cu

tipurile de active/ titluri in care se plaseaza banii fondului; astfel:

Fonduri de actiuni

Internationale

Globale

Regionale

De tara

Plasate la nivel national generale

Plasate la nivel national de sector

Fonduri de obligatiuni

Internationale

Globale

Plasate la nivel national impozitabile

Plasate la nivel national in obligatiuni municipale

n SUA, exist dou mari categorii de fonduri nchise fondurile de aciuni i fondurile de

obligaiuni. Ele nu sunt att de diversificate precum fondurile deschise, avnd o gam mai redus

44

de plasamente. Totui, n cadrul acestor largi categorii de active, fondurile nchise i construiesc

portofolii diversificate, urmnd politici de investiii care sunt greu de reprodus la nivelul

investitorilor individuali.

Alte categorii de fonduri nchise sunt:

fonduri neimpozitate (municipale): acestea, aa cum ne sugereaz i denumirea, caut s investeasc n obligaiuni emise de administraiile i ageniile locale i de stat, scutite de

impozit.

fonduri impozabile: n aceast categorie se includ fondurile de venit i fondurile de aciuni, precum i forme hibride, care combin cele dou subcategorii. Fondurile

impozabile investesc n obligaiuni i alte instrumente de credit: titluri ipotecare,

obligaiuni guvernamentale, obligaiuni corporative, aciuni prefereniale. Unele fonduri

se concentreaz pe un singur tip de instrument de credit, altele investesc n diverse tipuri

de astfel de instrumente. Fondurile de aciuni (equity funds) sunt fie concentrate pe un

sector, fie sunt ndreptate spre o gam divers de aciuni. De asemenea, fondurile se pot

ndrepta spre piee strine, n totalitate, sau pot investi exclusiv pe piaa naional.

Fondurile de sector sau specializate investesc n industrii specifice sau proiecte speciale:

unit trusts ipotecare, investiii de capital risc. Unul dintre cele mai noi sectoare este cel al

fondurilor option-premium8. Acestea ofer o modalitate de a participa la piaa aciunilor

i de a ncasa venituri. Principalul obiectiv este de a investi ntr-un portofoliu de aciuni

comune i de a vinde o opiune de cumprare care are ca activ de baz aceste aciuni, sau

indici bursieri comparabili. Premiul/ prima, ce se poate obine astfel pentru poziia de

vnztor n opiunile de cumprare (call), va trece ctre investitori prin distribuiile

lunare, trimestriale sau semi-anuale.

Fondurile nchise n Romnia

n Romnia, sectorul fondurilor nchise este structurat diferit fa de cel american i cel

european. Alturi de fondurile nchise, oarecum echivalentele fondurilor nchise din SUA

(closed-end funds) i a celor non-UCITS din Europa (dei aici am constatat o mai mare

diversitate a formelor), n ara noastr exist un tip particular de fonduri nchise, i anume

societile de investiii financiare. n ciuda dimensiunilor reduse, n general, a sectoarelor

8 Closed-End Fund Research, Industry report, 12 Iulie, 2006, www.closed-endfunds.com

45

fondurilor nchise la nivel internaional, SIF-urile romneti au dimensiuni impresionante i

reprezint o for financiar major pe piaa romneasc. Dovada n acest sens o reprezint

valoarea portofoliilor deinute, a numrului de investitori dar i ncrederea pe care o inspir n

rndul investitorilor individuali i instituionali. SIF-urile ndeplinesc condiia de piloni de baz

ai bursei de valori din punct de vedere al capitalizrii, volumul tranzaciilor i a influenei asupra

trendului pieei.

Fondurile nchise romneti altele dect SIF-urile - formeaz un sector restrns, care

funcioneaz de doar civa ani. Numrul de fonduri este redus, iar tipologia fondurilor este abia

la nceputuri. Cu toate acestea, n cei civa ani de existen, sectorul fondurilor nchise a adunat

la finele anului trecut, 2006 aproape jumtate din valoarea total a activelor nete deinute de

fondurile deschise de investiii. Pn la finele anului 2006, nici unul dintre aceste fonduri nu era

tranzacionat la BVB.

Fondurile de capital-risc strine sunt o prezen important i benefic pentru companiile

romneti n care investesc. Din pcate, fondurile autohtone de capital - risc nu au beneficiat de

un cadru de reglementare clar i, prin urmare, nu s-au dezvoltat.

Verificarea cunotinelor 1. Care sunt principalele tipuri de fonduri nchise de investiii? 2. Care sunt principalele fonduri nchise de investiii n Romnia? 3. n ce tip de fonduri nchise se pot ncadra fondurile nchise din Romnia?

Sumar Att n Statele Unite ale Americii ct i n Europa, sectorul fondurilor nchise este mult mai puin

extins dect cel al fondurilor deschise. Totui n SUA, unde se manifest mai puin

conservatorism n rndul investitorilor dect pe continentul European, fondurile nchise tind s

cunoasc o dezvoltare mai pronunat. n Europa, sub umbrela fondurilor nchise se adpostesc

diverse forme de fonduri, foarte variate de la ar la ar, iar statisticile se refer la ntregul

sector, fr a face o difereniere clar ntre categoriile pe care le reprezint.

46

Sarcini i teme ce vor fi notate

Tema 3: Rspunsuri la studiu de caz privind SIF-urile ce va fi furnizat separat, pe platform Termenul de predare va fi anunat pe platform la nceputul semestrului Bibliografia modulului

1. Corrado, C.J., Bradford, D.J., (2002) Fundamentals of Investments, ed.2, Biblioteca

Facultii de Business, pag.88-120

2. Rose, Peter S., (2000) Money and Capital Markets, IRWIN/McGraw-Hill, ed.7,

Biblioteca Facultii de Business, pag.146-149

3. Saunders, A., (2000) Financial Institution Management, McGraw-Hill International

Edition, Biblioteca Facultii de Business, 60-72

47

Modulul IV Hedge funds (fonduri de tip hedge)

Exchange traded funds Trusts

unitatea de curs 8 Hedge funds

unitatea de curs 9 Exchange traded funds

unitatea de curs 10 - Trusts

Scop i obiective

Scop

n acest modul sunt prezintate cteva tipuri speciale de fonduri de investiii. Este important

nelegerea gradului special de risc asociat cu unle dintre aceste fonduri i trsturile speciale ale

celorlalte, deoarece n timp ele ar putea s apar i n Romnia.

Obiective urmrite

cunoaterea principalelor trsturi ale hedge funds, echange traded funds i trust

funds

nelegerea gradului de risc asociat cu hedge funds

nelegerea rolului produselor financiare derivate n cadrul portofoliilor constituite

de hedge funds

cunoaterea diferentelor dintre exchange traded funds i fondurile nchise

tradiionale

cunoaterea particularitilor de funcionare a acestor fonduri

cunoaterea indicatorilor care msoar riscul obligaiunilor

cunoaterea particularitilor legate de trust funds

nelegerea modului diferit de administrare a trust funds

Concepte de baz: hedge funds, trust funds, exchange traded funds

48

unitatea de curs 8 Hedge funds

sintez Fondurile de tip hedge (hedge funds)

Adesea, din punct de vedere legal, acest tip de fond este considerat un fond privat de

investitii

Au fost create initial pentru a fi neutre fata de piata (market neutral) prin strategiile de

hedging (protectie) folosite

Orientarea acestor fonduri s-a schimbat spre gestionarea flexibila si agresiva a

portofoliilor lor

Nivelul de risc al fondurilor de tip hedge este ridicat

Ca urmare, se adreseaza mai ales investitorilor care inteleg riscul la care se expun

Aceste fonduri NU se adreseaza publicului larg

Nivelul de reglementare al acestor fonduri mai redus decit in cazul fondurilor deschise

si deschise (afirmatia este valabila mai ales in SUA)

Totusi, in SUA exista urmatoarea cerinta cu privire la investitori: acestia trebuie sa fie

acreditati, adica

9 Sa aiba un anumit nivel minim al venitului annual 9 Sa detina o avere de minim 1 mil.USD 9 Sa aiba cunostinte in domeniul investitiilor

Fondurile hedge reprezint un tip special de fond nchis: este un fond de tip privat, nepopularizat,

care se adreseaz numai investitorilor ce dispun de resurse substaniale i care sunt dornici s i

asume un risc mai mare/ ridicat, pe termen scurt, pentru o rentabilitate potenial ridicat. In

SUA, investitorii trebuie s dein cel puin 1 milion USD n active care pot fi investite, pentru a

li se permite s investeasc n fondurile hedge.

Managerii acestor fonduri, adeseori, dein propriile capitaluri investite n fondurile pe care le

gestioneaz.

Fondurile hedge se pot angaja n tranzacii pe termen scurt fr a avea o limit impus pentru

capitalul alocat acestor tranzacii; pot s realizeze vnzri descoperite i se pot mprumuta ntr-o

msur mai mare dect alte instituii din categoria fondurilor de investiii.

49

Deoarece au aceste posibiliti de a se descoperi n realizarea tranzaciilor i prin natura lor se

angajeaz n investiii riscante, fondurile hedge pot crea micri brute ale pieei i pot provoca

alte instituii s acioneze n aceeai manier. De asemenea, pe pieele n scdere, fondurile

hedge pot deveni foarte vulnerabile datorit gradului ridicat de ndatorare.

Denumirea de hedge nu se refer, neaprat, la faptul ca fondurile i protejeaz investiiile

mpotriva micrilor adverse ale pieei; termenul este utilizat pentru a le distinge de alte tipuri

reglementate de fonduri: cele mutuale i cele de pensii.

Din punct de vedere al structurii legale, aceasta este determinat de mediul fiscal al investitorilor.

Astfel, multe dintre fondurile hedge au reedina legal n afara granielor, n ri care nu au

legtur cu managerul de fond, activitile de plasament sau investitorii, obiectivul fiind acela de

a scuti fondul de plata impozitelor, aceasta revenind doar investitorilor. Fondurile sunt

administrate de companii de management specializate n fonduri hedge, care pot avea sub

gestiune unul sau mai multe fonduri, domiciliate n multiple jurisdicii.

n ceea ce privete diferenele fondurilor hedge fa de fondurile mutuale, acestea ar fi:

fondurile mutuale sunt reglementate de SEC, n timp ce fondurile hedge pot fi exceptate de la

aceste reglementri; exist ample discuii legate de necesitatea reglementrii fondurilor hedge.

Investitorii n fondurile hedge trebuie s fie investitori acreditai; printre acetia se pot numra

planurile de pensii, alte instituii financiare sau indivizi bogai.

Fondurile mutuale trebuie s aib o bun lichiditate i s determine zilnic valoarea unitar a

activului net, care reprezint preul titlurilor acestora. Fondurile hedge nu au astfel de cerine.

Fondurile mutuale trebuie s ofere prospectul de emisiune oricrei persoane interesate i trebuie

s-i fac publice modalitile de alocare a activelor trimestrial; fondurile hedge nu se supun

acestor cerine.

Popularitatea fondurilor hedge se datoreaz posibilitilor mai mari de ctig pe care le ofer n

comparaie cu cazul fondurilor mutuale; desigur, plasamentul n aceste fonduri presupune un

grad de risc mult mai ridicat.

Criza financiar din 2007-2009 a afectat puternic fondurile de tip hedge, datorit investiiilor

foarte riscante efectuate de acestea, mai ales n produse financiare structurate.

50

Verificarea cunotinelor 1. Care sunt trsturile distinctive ale fondurilor de tip hedge? 2. Care sunt avantajele plasamentelor n aceste fonduri? 3. Care sunt dezavantajele plasamentelor n aceste fonduri? 4. ncercai s aflai care este rolul pe care l-au jucat aceste fonduri de tip hedge n

cadrul crizei financiare din 2007-2009.

unitatea de curs 9 Exchange traded funds

sintez ETFs exchange traded funds

Lansate in perioada 1989-1993 in SUA si inregistrate din 1999 si in Europa

Structura lor de baza: fondurile deschise, in special fondurile de indici

Principala deosebire fata de aceste fonduri deschise: titlurile emise sunt tranzactionate pe

o piata secundara si sunt supuse acelorasi reguli ca si actiunile (se pot face vinzari short si

cumparari in marja)

Pentru ca titlurile acestor fonduri sa poata fi tranzactionate NU exista emisiune

continua (la cerere) a unitatilor de fond

Oferta de noi unitati este asemanatoare unei noi oferte de actiuni; se realizeaza in

blocuri (loturi) predeterminate ca dimensiune (de marime standardizata)

Uneori, structura de organizare, este considerata asemanatoare unui UIT (de fapt EFT

este o combinatie intre UIT si un fond deschis)

Cele mai cunoscute ETFs:

DIAMONDS (considerate de unii UITs)

Diamond Trust Series 1; tranzactionata la AMEX simbol DIA; ofera

detineri fractionare a portofoliului de 30 de actiuni care compun DJIA

SPDRs (SPIDERS)

Standard & Poors Depository Receipts; urmareste indicele S&P 500;

fiecare titlu reprezinta 1/10 din portofoliul indicelui si se tranzactioneaza

la aprox.1/10 din valoarea indicelui

51

QUEBs

Urmaresc piata NASAQ

VIPERS

Urmaresc Vanguard Index

Denumirea vine de la Vanguard Index Participation Receipts

WEBS

World Equity Benchmark Series; lansat 1996

Tranzactionat la AMEX

Urmareste indicii internationalo de la Morgan Stanley (Morgan Stanley

Capital Country Indexes)

Ultra ETFs

clase de ETFs lansata pe piata in 2006, atit pentru a urmari atit indicii de mari

dimensiuni (S&P 500 si Russel 2000), dar si indici de sector

folosesc indatorarea pentru a dubla rentabilitatea fata de modelul de referinta

(indicii mai sus amintiti)

Verificarea cunotinelor

1. Ce sunt ETFs? 2. Care sunt principalele tipuri de ETFs? 3. Consultai website-ul Bursei de