7/26/2019 Interviu Lawrence C. Katz

1/2

Ti-ai cautat vreodata ochelarii aiurea, pentru a-i gasi asezati pe crestetul capului? Decate ori ai mers la cumparaturi si, mai tarziu, nu ti-ai mai gasit masina in parcare? Iti potispune ca aceste intamplari sunt legate de faptul ca imbatranesti, dar oare asa sa fie?

Lawrence C. atz, !hD, recunoaste necesitatea uriasa de a intelege ce se intampla cucreierulnostru pe masura ce inaintam in varsta si stie ca modul in care traim afecteazacreierul pe termen lung. Impreuna cu coautorul Manning Rubin, dr. Katz a

dezvoltat neurobica exercitii pentru creier, care influenteaza modalitatilede utilizare a creierului."l ne-a e#plicat bazele acestui program incitant, in cadrul uneidiscutii pe care am purtat-o cu el.

Ce este noua stiinta a exersarii creierului

Ceea ce face cel mai mult creierul este sa formeze asocieri intrediferitele simturi la asta se pricepe creierul vostru cel mai bine! asta a fost elproiectat sa faca.

Ideea de baza ce se afla in spatele exercitiilor pentru creier este sautilizati dorinta naturala a creierului de a face asocieri, facand lucrurile in

mod diferit, pentru a determine noi asocieri. Capacitatea creierului de a facenoi asocieri este esential nelimitata.

$tunci cand creierulvostru face asa, celulele sale devin mai active. %i, atunci candcelulele sunt mai active, ele produc molecule care, la schimb, fertilizeaza celuleleneuronale, pastrandu-le mai sanatoase si mai rezistente la atacul imbatranirii.

%-a crezut ca, pe masura ce imbatranesti, pierzi o parte dintre celulele nervoase. Darnu este asa. $cum intelegem faptul ca celulele nervoase sunt ca un copac si, pe masuratrecerii anilor, ramurile incep sa slabeasca si sa se rareasca.

"ar, atunci cand celulele nervoase sunt activate prin anumite sarcini,ele isi produc propriul fertilizator, care determina ca, atat ele, cat si celuleledin #urul lor, sa genereze din nou ramuri noi sau, cel putin, sa le mentina pe

cele pe care le au. &eurobica sporeste semnificativ activitatea celulelor, a'utand celulelesa produca anumite chimicale sanatoase pentru creier.

$ceasta este o noua abordare a e#ercitiilor destinate creierului. Cele mai multedintre vechile e#ercitii sunt variatiuni in 'ocurile de puzzle sau de logica in rezolvareaghicitorilor. $bordarea dezvoltata de mine si de (anning este mai mult legata de stilul de

viata. (odul in care iti traiesti viata va influenta modul in care lucreaza creierulsi esteimportant folosesti lumea din 'urul tau ca pe o gimnastica a creierului si sa folosestiactivitatile din viata de fiecare zi pentru stimularea creierului in moduri noi siinteresante.

Cum lucreaza creierul

Creierul primeste informatii despre lumea exterioara prin cele cincisimturi. $l incearca sa dea un sens acestor informatii, legand intre eleevenimentele care au loc impreuna.

De e#emplu, atunci cand vezi, auzi si mirosi un caine, toate acele reprezentari seleaga impreuna, pentru ca tu ai pus la un loc partile creierului tau responsabile cu vederea,auzul si mirosul. Creierul tau formeaza, in mod constant, asocieri, pe parcursul intregiitale vieti. %u construiesti aceste retele de asocieri, astfel incat, mai tarziu, candobservi o componenta cat de mica a unei asocieri, aceasta aduce inapoi toatecelelalte aspecte legate de ea.

In cartea Keep &our 'rain (live, ceea ce noi sugeram este sa captati aceasta

abilitate de a face asocieri si sa o folositi pentru a face ceva pe care nu l-ati face in modobisnuit. De e#emplu, in loc sa asociati mirosul cafelei cu dimineata, folositi mirosul de

vanilie. In loc sa folositi simtul vederii pentru a va gasi cheile, folositi-l pe cel al pipaitului.

7/26/2019 Interviu Lawrence C. Katz

2/2

!uteti forma noi tipare de asocieri in creierulvostru, care sa utilizeze acelasi tip demecanism, dar cu pasi diferiti de cei adusi de e#perientele voastre de fiecare zi.

Important este sa faci ceva nou.$tunci cand creierultau stie un lucru, nu-imai acorda atentie) de aceea poti conduce spre serviciu pe o ruta familiara fara ca macar sarealizezi cum ai a'uns * mintea ta stie la ce sa se astepte si, in consecinta, nici tu nu-i maiacorzi atentie.

)n aspect important al exercitiilor pentru creier este sa faci lucruri caresunt suficient de importante pentru tine ca sa le acorzi atentie intr*un fel careforteaza creierul sa nu aiba incredere in tiparele de informatii stocate. (tunci,el trebuie sa dezvolte unele noi.

De e#emplu, daca o iei pe un alt drum catre serviciu, creierul tau nu poatefunctiona pe +pilot automat. %au, daca incerci sa iti speli dintii cu cealalta mana, nu o potiface fara sa gandesti. $ observa ceea ce faci este primul pas in a determina creierul sacreeze noi tipare de cone#iuni.

Cateva exercitii care pot a#uta la formarea de noi asocieri

+ pre serviciu- $legeti un traseu diferit spre serviciu. "ste e#ercitiul meu preferat,pentru ca oamenii aleg mai mereu trasee standard.

+ a sculare-%palati-va pe dinti cu cealalta mana decat de obicei. $ceasta activeaza oserie intreaga de cone#iuni pe cealalta parte a creierului, pe care nu o folositi in modnormal. Iata de ce pare asa ciudat. Daca sunteti dreptaci, folositi cone#iunile din parteastanga a creierului pentru a va spala pe dinti. $tunci cand folositi mana stanga, activatitipare de activitate in partea dreapta a creierului, pe care o persoana dreptace nu lefoloseste in mod normal. %enzatia de lipsa de coordonare apare pentru ca noi mi'loace suntpuse sa faca ceva diferit.

+ a serviciu-(utati cosul de gunoi. "ste uimitor sa realizezi cat de mult loc are rutina inviata ta * timp de ore intregi vei arunca o bucata de hartie pe podea doar pentru ca acel cosde gunoi obisnuia sa fie acolo %au incearca sa iti rearan'ezi biroul. $sta te forteaza saformezi o noua harta mentala, pentru ca nu-ti mai gasesti lucrurile in locuri stiute.

+ Cand vii acasa-aseste-ti cheile si incearca sa nimeresti gaura cheii folosind simtulpipaitului, in loc de cel al vederii.

+ a masa de seara-%chimbati locurile fiecaruia de la masa. &ici nu realizati cat derigida si plin de rutina a devenit viata voastra pana cand nu schimbati locurile la masa deseara /rusc, membrii familiei stau unde nu trebuie, motiv pentru care servesti masa

aiurea, iar conversatia se desfasoara altfel. Desigur, nu as face aceasta schimbare cu copiifoarte mici * ei au nevoie de predictibilitate. Dar, daca ai copii mari sau esti numai cusotul0sotia, schimba-ti pozitia cu 123 de grade.

Intotdeauna cauta modalitati de a iesi din rutina impietrita. $tunci cand oameniivorbesc despre rutina care amorteste mintea, o spun mai mult in acceptiune literara, decatpentru ca asa se intampla.

Incearca noi experiente senzoriale si experimenteaza iesirea din rutina,pana la un nivel la care te simti confortabil. )ita*te la viata ta si vezi unde potiface mici sc/imbari, care nu numai sa te scoata din rutina, dar sa*ti si activeze

mintea.