Viitorul razboiului - Lawrence Freedman razboiului - Lawrence Freedman.pdfLAWRENCE FREEIlMAN...

8
LAWRENCE FREEIlMAN UIIT[lRUL RATB0IULUI 0 l$T0RlE Traducere din limba englez[ de CORINA HADAREANU

Transcript of Viitorul razboiului - Lawrence Freedman razboiului - Lawrence Freedman.pdfLAWRENCE FREEIlMAN...

LAWRENCE

FREEIlMAN

UIIT[lRULRATB0IULUI

0 l$T0RlE

Traducere din limba englez[ de

CORINA HADAREANU

The Future of War. AHistoryLawrence Freedman

Copyr'ight text @ 2077 Lawrence FreedmanEdilie publicati pentru prima datA in limba englez{

de Penguin Books Ltd, Londra, tn2017.Autorul gi-a declarat drepturile morale asupra acestei cirfi,

Toate drepturile rezervate.Credit foto copertd: @ Gorodenskoff/Shutterstock;

@ Leemage/Corbis via Getty Image(Linia focului tn bdtdlia de Ia Rezonville, de Pierre Goerge Jeanniot)

"-e/&-ttrlnao

Editura LiteraO.P. 53; C.P,212, sector 4, Bucuregti, RomAnia

tel.: 021 319 63 90; 031 425 76 79; 0752 5B 372e-mail: comen zi@liten,r o

Viitorul rdzb aiului. O istorieLawrence Freedman

Copyright @ 2019 Grup Media Literapentru versiunea ln limba romAni

Toate drepturile rezervate

Traducere din limba englezi:Corina HidAreanu

Editor: Vidragcu gi fiiiRedactori: Aloma CiomAzgd Mfugdrit, Georgiana Harghel

Corector; Georgiana EnacheCoperti: Flori Zahiu

Tehnoredactare gi prepress:.Anca Suciu

Descrierea CIP a Bibliotecii Naqionale a RomAnieiFREEDMAN, LAWRENCE

Viitorul rizboiului: o istorie / Lawrence Freedman; trad.: CorinaHadireanu. - Bucuregti: Litera, 2019

rsBN 978-606 -33-4440-4L Hidireanu, C. (trad.)

94

Cuprins

Introducere ...........,......9

Partea I

1. Batalia decisivi

2. Betalia nedecisil .....38

3. Casa suferinqei,.. ...,...................54

4. Mctoria prin cruzime ..................................,..............."..64

5. Eqecurile p[cii........... .....,..........71

6. Razboiul rotal........... .,.,,....,.,,.,,92

7. Echilibrul tetorii....... ....,-....... 110

8. Blocaqi in era nucleare

9. O pace surprizi...... ,,.,.,,....,.,,.. L42

Partea a ILa

10. O ;tiingl a rtuboiului ............ 160

11.. Numirdtoarea morlilor ........ 180

12. Democrafie gi r[2boi......... .... 193

13. Rizboaie noi $i state eguate .....................203

14. Resentimente strAvechi gi resurse blestemate. .,,,...,,,,",71?

15. Interventia.............. ,..,.,,.,.,...232

16. Contrainsurgente lmporiva terorismulu i...,,..,...,.,.,., 24 5

17. De la antiterodsm la conffainsurgengd ....257

18. Rolul barbariei....

19. Mndecare, nu prevenire .,.,.,.7"89

Partea a lll-a

20. Rizboaie hibride ..................304

21. Razboiul cibernetic ...............314

22. Robogi Ei drone...... .."............326

23. Megaoragele gi schimbarea climei ..,.,...,,.344

24. Razboaiele ce vin ......,...........356

25. Vitorul viitorului rizboiului.. ...,...,.........377

Mulqumiri. ...............383

Bibliografie ..........."..384

Note.......... ...............447

indice........ ...............533

Pentru sir Michael Howard,pr ofe s or mentor, p ri et en

Cnprrolur- 1

BArArrn nEcrsrvA

;-i tcrra;i am primit a multime de aq.,ertismente, ne trebatia decdt sd ne

fotostm de ele. Primejdia nu a uenit asul)Td noctstrd pe ned te1)tate. Ne-a

Lovit bru.sc, este 6(leudrat, tlar ueni^rta ei a fost prevdTutd suficient de clarca sd tleschid<:m ochii, insd nai i-am inch.ts de bund c)oie.

George Chesney,

Ba*ha de Ia Dorking, 1 87 tr I

Pe I septembrie 1870, o armatd francezd. care mergea si ajute o alta,asediat[ la Metz, a fost inconjurati qi apoi cople;itd in Bltdlia de laSedan. Un raport descrie curn ,,bdtdlia a inceput la cinci dimineala,iar la cinci dupi-amiaza, aparifia unui general francez care fluturaun steag in virful parapetului de la Sedan, i-a anunlat pe germani deuimitoarea lor victorie", R.aportul continua cu mesajul trimis dupiaceea de impiratul francez Napoleon al III-lea regelui Wilhelm alPrusiei: ,,Fratele meu, cum nu atn reugit sfr mor la conducerea tru-pelor mele, imi depun sabia la picioarele Majestn{ii Voastre".2

Aceasta este descrierea unei victorii rnilitare clasice, ca la car-te. Echilibrul de putere din Europa se schimbase printr-o cioc-nire armatS, ce a culminat cu o hdtilie ir-rcheiatd intr-o singurizi, Partea invinsd a acceptat rezultatul qi consecin{eie lui politi-ce - cu excep{ia faptului cd Napoleon al lli-lea avea sI ajungi incurAnd intr-o pozilie in care nu-qi mai putea indeplini promisi-unile ficute lui Wilhelm. Fe 2 septembrie 1870, el a fost detronatgi a ftrst proclamatd A Treia Repuhlic[. Noul guvern a refuzat s[accepte verdictul bitiliei qi a decis si continue lupta. In timp ce

26

Vlrt'otrul. nizsotut,ul

germanii asediau Parisul, francezii au strins in restul ldrii noiarmate, inclusiv lunetiqti, aga-numilii,franctireurs (,,tr[gitori la

liber") care au provocat pierderi grele qi au ingreunat apdrarea li-niilor de aprovizionare.

Cancelarul german Otto von BismarclE era din ce in ce maiingrijorat cd rezistenla prelungitl avea si incurajeze alte liri sd

intre in rizboi de partea Franlei, aga cii a cerut sd se acfioneze

cu duritate maximi. $i totuqi, chiar Ei atunci cind Parisul a ci-zut dupl doui luni de asediu, la sfdrqitul lui ianuarie 1871, oraEul

a devenit scena unei revolte revolulionare. La rindul ei, armatafrancezh regulatd a zdrobit Comuna din Paris. Abia dupd ace-

ea au putut germanii s[ ajungl Ia un acord cu guvernul francez.

T'ermenii inlelegerii erau mai duri decit ar fi fost daci, francezii ar

fi acceptat verdictul inilial al b{tdliei, incluzAnd cedarea Alsacieigi Lorenei citre Germania, precum gi reparalii in valoare de cincimiliarde de franci in aur,

Sedan a atras atenlia tuturor celor interesa{i de arta militar[,Victoria germanilor a fost posibili printr-o impresionanti mo-bilizare de fortre, ce a incius fcrlosirea ciilor ferate pentru aduce-

rea oamenilor pe linia frontului. Prin contrast, rdspunsul haotical Fran{ei dupd propria ei declara{ie de rizboi, in care o atriseseBismarck, a f"6cut-o si rateze qansa de a lansa o ofensiv[ timpu-rie, Puterea artileriei moderne fusese etalati pe deplin. 'lactica

nrareqalului Helmuth von Moltke a ilustrat mauevrele cu armate

moderne intr-un mod ce avea si inspire generaliile urm[toare de

strategi militari. Dar dacd nu ar fbst restabilitd ordinea in l:aosul

ce a urmat bitiliei de la Seclan, rhzboiul ar fi rimas in istorie cu

totul altfel. Germanii au inleles doui iec{ii cruciale" Prima era cd o

bunii strategie putea cu adevirat si duci la o victore rapidd intr-unrdzbai obignuit" A doua era c[, claci nu urfitau mlsuri c1ure, aceas-

tii victorie putea fi compromisl de dezvoltarea nnei rezistenle inrnijlocul naliuni i invinse.

in acest caz, tezislenla a equat. De asemenea, a fost vizutbca fiind ceva unic franluzesc, reflectAnd tradiqiile insurec{ionareale fdrii. Conclueia principald a fost insi c[ Germania era un stat

netLI

LewRaNcn FnsnnueN

foarte puternic qi un actor militar bine pregdtit, capabil si se migtecurajos qi fbri mili impotriva inamicilor lui. Ordinea europeaniera de acum tulburatd, cu echilibrul de putere inclinat in favoareaGermaniei, chiar dacd intenliile pe termen lung ale acesteia erauneclare. Victoria uimitoare a lui von Moltke a intirit modelul cla-sic de rizboi, cu toate ci a sugerat, totodati, limitirile acestuia.

In mai 1871, luni in care Tratatul de la Frankfurt a pus ca-pdt oficial rizboiului franco-prusac, Blackuood's Magazine dinLondra a publicat o scurti povestire, The Battle of Dorking (Bdtdliade la Do*ing). Scrisi de sir George Tomlqns Chesney, un colo-nel din corpul de genigti, a flcut atdta vilvd lncdt a fost retipiritica broquri de sine stititoare. S-a vindut in 80000 de exemplareqi a declanqat o dezbatere nafionali privind misura ln care MareaBritanie era pregdtiti pentru un r$zboi. Aceasta fusese qi intenfiaautorului. Dupi cum a explicat in scrisoarea iniliald trirnisi edito-rului, Chesney voia si incurajeze reorganizarea sistemului militarbritanic demonstrAnd cum putea fi invadati Anglia, ceea ce ar fidus la ,pribuqirea puterii noastre gi a comerfului". ln ce misurd a

reuqit este demonstrat de faptul ci vAlva l-a determinat pe premie-rul in func{ie, William Gladstone, si se plAngi public de discufiilealarmiste ce puteau duce la cheltuieli militare inutile, care ar fi pu-tut ruina finantele statului.

Cei care tncercau si combati argumentele lui Chesney o fb-ceau deseori cu propriile scrieri de ficfiune, demonstr6nd cS,

atunci cdnd inventezi povestea, pofi cel pufin sd decizi cine este in-vingdtorul.3 Aceste povestiri despre viitor fbceau ca polemica si fiemult mai aprinsd decdt dacd ar fi fost dusd cu argumente rafionalesau cu analize ale campaniilor militare din trecut. Succesul Bdtdlieide la Dorking a ftcut ca ea si fie mai mult decAt senzalia anului1871: a fost creat un nou gen literar care, in anii ce au dus la PrimulRdzboi Mondial, avea sd ofere mediul ln care puteau fi stirnitelngrijoririle patriotice, se alimenta nationalismul, erau descri-se inovaliile militare gi se evaluau pregitirile. Si scrii despre vii-torul rdzboiului avea menirea si arate ce se putea intdmpla daci

28

Vrrronur, RAzsorulul

guvernele nu reuqeau si lnfeleagi mesajul autorului Ei nu ac{ionauapoi de urgenti.

Desigur, Chesney nu a fost primul carc a scris pe aceasti temdsau care qi-a exprimat ideile sub formd de fic;iune. Rizboaielenapoleoniene au produs tn mas$ o literaturi care imagina invaziiintr-o direcfie sau alta, in care cei nepregitifi erau lua{i prin sur-prindere de arme gi de tertipuri viclene. Exista totodati o dorintireconfortanti ,de a vedea inamicul ca demn de dispref, inferior gi

deja invins."a Ce a fdcut diferenfa in cazul lui Chesney a fost fap-tul cd el era un scriitor talentat qi a qtiut sd profite de dezvoltareapresei populare, care a creat un public in cregtere pentru aseme-

nea provociri. Nemultumirea privind modul tn care fusese gesti-

onat Rizboiul din Crimeea, ln anii 1850, ajutase deja la mutareasubiectelor rizboiului gi p6cii din sfera consultirilor elitiste ln cea

a dezbaterii democratice. ln plus, momentul era foarte potrivit, qi

nu din intdmplare. \lenind imediat dupd victoria german6, reflectaconvingerea larg rdspAnditi - gi perfectjustificatd, privind retros-pectiv * ci vechea ordine fusese destabilizati, Relafiile dintre ma-rile puteri aveau si fie pentru o vreme fluide.

DacL a putut fi lnvinsd astfel Franta cu celebra ei armatd, cineavea si fie victima viitoarei confruntiri? In aceasti nesiguranfi,unele progrese importante ln armament gi ln metodele militareputeau si joace un rol esenlial, l[sAndu-i pe cei nepregititi sau

lipsi{i de curaj intr-o pozifie foarte proast6. Povestea lui Chesney

era despre cum a fost invadati Marea Britanie de o putere stri-in[, care nu era numiti, dar nu exista indoialfl ci era vorba de

Germania (invadatorii victoriogi vorbeau germana). Inamiculf[cea planuri de ceva vreme, iar momentul loviturii a fost ales

cdnd Marea Britanie era cu garda jos. Marina Regali era rnailmprigtiat{ decdt de obicei cu diferite lndatoriri coloniale, in timpce armata era ocupati cu Fenienii in lrlanda, cu o revolti in Indiagi cu o provocare din partea Statelor Unite ln Canada. Germaniiau lovit, av0nd griji si respecte formalitilile mdcar printr-odeclarafie de rdzboi. Comunica{iile telegrafice citre MareaBritanie au fost t6iate, astfel lnc0t nu poati exista o avertizare

29

l,awu riNcr, I'nlrlrDMAN

reald. O for{i de invazie bine pregltitd a traversat repede CanalulMdnecii, intdmpinAnd o rezistenfi minimd atunci cAnd a ajuns la

!6rrn. Naratorul era un voluntar, unul dintre numerogii convocalipe coasta abruptd dintre Guildford Ei Dorking unde, aldturi de

militarii disponibili, aveau si infrunte forla inamici. Din neferi-cire, inamicul s-a dovedit mult mai bine organizat Ei disciplinat.Aqa cum era de aqteptat, britanicii au luptat cu vitejie. insd, firiinformafii, logistici gi o conducere decente, au fost copleEifi.

Ca si ajungi la lovitura fatali pe care o inchipuise, Chesney

trebuia s5 se asigure ci totul mergea bine pentru agresori, chiarinainte de a se ajunge la punctul in care lipsa de pregdtire a ar-matei britanice putea sd faci o diferen{i real[. Cheia operalional5a victoriei germane stitea in depdqirea problemei majore cu care

se confrunta orice potenlial invadator al Marii Britanii: gi anume

dublul avantaj al acesteia de a fi o insuli qi de a avea una dintre cele

mai puternice fcrrle navale din lume. in trecut, ingrijor[rile pri-vind posibilitatea unei invazii napoleoniene presupuneau c[ ma-

rea barieri reprezentatd de Canalul MAnecii putea fi depdqiti prinmeto<le ca siparea de tunele sau cu aerostate. Ln 1784, un umo-rist american cu vederi antibritanice iqi imagina ci ,,daci engleziis-ar av1nta pe mare cu flota 1or, ar fi intAmpinafi de o mullime de

baloane".s Multd vreme <lupi inliturarea lui Napoleon, britaniciiau continuat s[ se agite din cauza oricirei posibile amenin{iri la

aclresa supremaliei lor navale, inclusiv cea reprezentati de navele

cu aburi, care ofereau o vitez[ mai mare 9i capacitatea de a depiqilimitirile impuse de vreme qi de rnaree. Chesney a ficut ca MarinaRegal[ sir fie prinsi pe picior greEit de o manevri iscusiti a flo-tei germane gi apoi, cel mai dramatic, ,,de maqini,rii letale care au

scufundat navele noastre, una dupd alta". El arati clar cd era vor-ba de torpile, deEi la vremea respectivi termenul era folosit pentrubombele plutitoare ce aveau si fie cut-toscute mai tirziu ca minemarine, Abia in 1870, Amiralitatea a ficut primul test cu bombecu propulsie pe care le numim astizi torpile.6 in deceniile urmi-toare, forlele navale aveau si doteze cu ele atdt navele lor cele maiimportante, cAt gi pe cele mai mici, qi a inceput o dezbatere despre

30

Vr n'onr".rr, HAzlror ul,Lrl

relalia dintre tunurile cu bitaie lungl, pe care se bazaserl pin6atunci, gi noile torpile, cu o razi de acliune qi mai mare, dar maipulin precise.

Chesney era aqa<lar la ei, dar nu a mers cu muit mai departe

de experienfele recente. De exemplu, el nu a ficut nici o menlir.rne

referitoare la submarine, iar acestea aveau sd se dovedeascd in cu-

r6nd inovalia cea mai importantd pentru rizboiul naval. O for-mI primitivi de submarin fusese folositd in recentul Rdzboi CivilAmerican, chiar daci avea si mai dureze pdnd la sfirqitul secolu-lui ca si fie introdusd o versiune mai siguri, de citre francezi. $imai important este ci el s-a ardtat prea pulin interesat de naturaepuizant[ a rizboiului american. Ca qi alli europeni, el inclina siconsidere ci nu erau prea multe de invifat de la armatele presupus

nedisciplinate Ei alcoolizate ale americanilor, exceptand poate lace risca sd duci extinderea rapidi qi improvizatd a micilor armatede voluntari.t

Potrivit lui Chesney, consecinlele infrAngerii Marii Britaniiau fost uriaqe. Naliunea oclati mAndri a fost lisati firri colonii,

,,comerful a disp[rut, fabricile s-au oprit, porturile au rbmas goa-

le - o lari prad{ sdrlciei qi deciderii". A fost obligati si cedeze

Germaniei pozilia ei de principali putere maritimd a lurnii. $i totulfusese rezultatul unui atac care ii luase pe britanici complet prinsurprinclere. $i a fost o surprizd nu doar prin viclenia operaliuniimilitare, ci qi pentru ci a lipsit o crizd declanqatoare. Succesul

Germaniei se bazase pe faptul cd nu exista nici un mntiv evidentsii atace atunci cAnd a fdcut-o. Rizboiul izbucnise doar din cauza

unui inamic agresiv Ei oportunist. Rezultatul a fost cd pozilia MariiBritanii in ierarhia interna!ionali s-a schimbat pentru totdeauna.

Bdtdlia de la Dorking Ei scrierile epigonice ulterioare descriau

o infrAngere ruqinoasi, dar nu un mdcel sdngeros sau un conflictindelungat, agonizant, Totul se putea cAqtiga sau pierde intr-untimp foarte scurt. O naliune luatd prin surprindere nu avea nici o

speran!6 sd recupereze cele pierdute prin lovituri; odati invinsd,nu se putea agtepta la clemenli.8 Pierderea uuui astfel de rizboiinsemna o pierdere a suveraniti{ii, a modului de via16 qi a stilului

3:l

f ,AwRltNcr,r Ii H ir:t,; Dn4,,s.N

de a face comer!. Din aceastd perspectivi melodramatici, relaliileinterna!ionale aveau si fie reconfigurate pentru totdeauna de re-zultatul beteliei. CAnd prim-ministrul Gladstone a denunlat scri-erea lui Chesney ca fiind alarmisti ;i o schemi pentru a cheltuibani publici, a remarcat qi cd ,,omenirea nu dd selnne cd ar avea

tendinla uirnitoare de a face din noi obiecte ale urii".eChesney, care pSnI la urmd a devenit membru al Parlamentului

din partea Partidului Conservator, nu impdrtigea optimisrnuladeplilor comerfului liber care, asernenea lui Gladstone, militaupentru o interdependenfd economici prin care s-ar fi promovatpacea oferindu-se factori extrem de puternici de descurajare a

rizboiului. Lumea lui Chesney, aqa cum o vedea qi mare parte a

ierarhiei militare, era una in care se putea pierde totul intr-o sin-gurd campanie calculatd gregit. Aceasta era o viziune asupra riz-boiului care combina urgenla cu mullumirea de sine, InfrAugereamilitard era egali cu dezastrul politic, dar rdzboiul in sine nuar fi fost chiar aga de r6u. Morala care tretruia extrasl de aici gi

din scrierile similare era cd rnarile puteri trebuiau si-gi pdstreze

vigilenla gi si se pregiteasci a$a cum se cuvine pentru incercirilece aveau sd vini, dar nu ci intregul caracter al rizboiului treceaprintr-o schimbare.

Acesta era un model clasic de rhzbai, impirtdgit de politicienii,generalii, amiralii qi cornentatorii vremii respective, Era clasic prinaceea ci avea ia bazd o conceplie bine inridicinati cu privire la

ce anume insemna rlzboiul Ei la cum trebuia dus. Aceasti viziuneputea fi urrniriti inapoi in timp pAni la greci qi romani. Era o tipo-iogie ideali gi oamenii in{elegeau cfr, in practici, nu toate rizboa-iele corespundeau modelului gi cd uneori diferenlele erau foartemari. Totugi, era ghidul cel mai bun pentru preg[tirea de r5zboi.Era totodatd gi norrnatirl prin faptul cd interesele guvernelor eraucel mai bine deservite dacd se putea duce rdzbroiul in acest fel.Daci rdzboiul pr"rtea fi de scurti durati gi limitat in spa{iu, atunciel putea fi folosit ca instrument politic,limitdndu-i-se eI'ectele mailargi, distrugdtoare din punct de vedere social ;i politic. ln cele din

32

Vtt"r'otru r, nAznot ur,ut

rrrrni, era gi empiric, iar succesul Germaniei la Sedan confirmaserrroc{elul, demonstrAnd ci era in continuare valabil gi descurajindirrcercirile de adaptare in iumina schimbirilor majore care se pe-lrcceau in gtiin!6, in metodele industriale, in formele de participa-rr. politici qi de dezvoltare a presei.

Rdzboaiele de unificare a Germaniei - Rizboiul austro-prusactlin 1866, ca gi Rdzboiul franco-prusac izbucnit doi ani mai tAr-ziu - au dus la convingerea c[ victoriile rapide ale lui von Moltkercprezentau precedente strategice pentru viitor. Marele Stat Major( icrman linea cu invergunare la aceasti convingere gi ii dezaprobat rrtegoric pe cei care avertizau ci rizboaiele viitoare s-ar putea sirru se termine la fel de bine, iar victoria sd fie oblinuti doar dupl( irmpanii indelungate, de uzuri, qi nu printr-o singuri bdtllie ra-

lricli, in care inamicul s5 fie anihilat. Ideea a marcat gAndirea des-

I'rc rdzboaiele viitorului peste tot in Europa, nu neapirat pentrur ii arita cum trebuia si se incheie rizboiul, ci pentru cd germanii:r rirtaseri cum se face qi puteau foarte bine si o faci din nou.

La vremea respectivh, cele mai influente teorii privin d. rdzba-iul erau cele extrase din rizbaaiele napoleoniene. Teoreticianul celrrrai important era baronul de Jomini, care servise in armata luiNapoleon gi era recunoscut drept cel mai zelos exponent al prin-t:ipiilor rnilitare exemplificate de irnpirat. Dupi mai multe scrierirlin tinerefe in care a analizat carnpaniile lui Frederick cel Mare

1i ale lui Napoleon, Arta r&cl)oiului pe care a publicat-o pentru

l)r'ima dati in 1B3B a devenit cel mai foiosit manual pentru forlelerrrrnate din Europa gi a arrut o influenli majori pentru Statele

llnite. Napoleon insuEi a sus{inut ci }omini i-a dezviluit cele mairsclrnse secrete.l0 in timpul viefii, el a fost mult mai apreciat decAt

routernporanul lui, prusacul Carl von Clausewitz, care este consi-tlcrat acum teoreticianul mai iurportant. De asemenea, ]omini i-asupravietuit cu aproape patru decenii lui Clausewitz, incetind dinvia{i la vdrsta de 90 de ani qi cu doar cdliva ani inainte ca Chesneysi'r-gi publice povestea. in cartea lui,tt |omini exploreazd dinamicarizboiului separat de contextul politic al acestuia. Indica{iile lui

33

Lawnrmcr FnnnouRw

urmbreau sd explice cum trebuiau generalii si igi maseze forteletmpotriva armatelor inamice mai slape, intr-un anume momentdecisiv Clausewitz, care rimisese rhai influent ln Germania,avea un simf mai fin al motivelor penlru care planurile puteau sA

meargd prost gi al diferitelor forme pe care le putea lua rizboiul,dar gi teoria lui era, in esenf6, una a bitiliei qi a circumstantelor incare aceasta putea fi decisiv*. De la Napoleon la lomini, confirma-ti de Clausewitz qi apoi demonstratfi de von Moltke, presupunereaesenfiali era ci un mare comandant avea si elimine prin luptiarmata inamici qi s6 expunS aitfel statul lnvins la orice umilinfdsau pedeapsi gisea de cuviinf6 lnvingltorul. ln forma lor clasic6,bdtiliile trebuiau si inceapd la ivirea zorilor qi si se incheie pdnlla sfdrqitul zilei, cdnd lnvingdtor ar fi fost acela care domina cdm-pul de lupt6. Pentru ca o victorie si fie lntr-adevir decisivi, ar-mata invinsi trebuia s[ fie at$t de tmpu]inat6, cu soldalii ucigi,rinili sau luati prizonieri, inc0t si nu mai poati servi ca forti de

luptd, Dati fiind situatia, statul inamic trebuia sd accepte termeniilnvingdtorului. Cdnd lmpdratul austro-ungar Franz |osef a fostinvins in Bitdlia de la Solferino, ln 1859, a admis: ,,Am pierdut o

betelie, pl[tesc cu o provincie",l2Presupunerea cd rizboaiele puteau fi trangate printr-o campa-

nie bine condusi, ce culmina cu o bdtilie decisivd, era lnvd|ituratradilionali la vremea respectivfl. ln 1851, sir Edward Creasy apublicat The Fifteen Decisive Battles of the l,Vorld: from Marathonto Waterloo (Cele cincisprezece bdtdtii decisirte ale lumii: de laMarathon la Waterloo), care, prin titlul gi premisa ei, confirma ide-ea ci unele betelii nu erau doar capodopere de arti militard, ci,prin efectele lor, aveau un impact semnificativ asupra istoriei lu-mii. Creasy remarca ,,incontestabila m6relie a curajului disciplinatgi a dragostei pentru onoare care ii fac pe combatanfi si lnfrunteagonia qi distrugerea", precum gi.forfa intelectuali qi lndriznea-la celor mai eficienfi comandanfi. Din picate, remarca el, aceste

calitdli puteau fi gisite ,,gi la cei mai de jos, gi la cei mai nobili din-tre oameni". El l-a citat pe poetul Byron: ,,CatJza inseamn5 totul /Ea degradeazi sau sfinfeqte curajul, ln pr{buEirea ei".

34

VrrroRut, nAzrorurur

Ceea ce conta pentru Creasy era daci bitdliile fbceau parte

... din lanpl de cauze gi de efecte care ne-au ajutat si deve-

nim ceea ce suntem; gi asta in timp ce ne imaginAm ceea ce

probabil am fi putut si fim, daci vreuna din aceste batalii se

termina altfel.l3

Punctele de cotituri din istorie au fost, de reguld, marcate prinbdtelii. Nu exista nici un motiv pentru care si se presupund ci ti-parul acesta nu avea si continue in viitor. Cartea lui Creasy a fost o

provocare pentru cei care voiau includerea pe listi a bltiliilor lorpreferate, dar trecute cu vederea. Se frceau cu regularitate actuali-zlri, prin adiugarea ,,bdtiliilor decisive" mai recente. Astfel, cAnd

cartea a fost republicati in 1899, au fost adiugate Gettysburg, dinRdzboiul Civil American, qi Sedan, aldturi de lnfruntirile contem-porane din Rlzboiul americano-spaniol.la

Farmecul beteliei stitea ln ideea ci o confruntare culminantidintre doui armate sau flote, care folosea pdn6la epuizare resurse

acumulate in perioade de ordinul deceniilor, ar fi putut, in cite-va ore, si schimbe cursul istoriei. Bitiliile ofereau un dramatismacut gi concentrat, pentru ci soarta unor civiliza[ii ajungea sd de-

pind[ de armele, de curajul gi de priceperea tactici a unui numirmic de oameni - ,,noi, pulinii fericili / noi, frafii de arme", cumspunea Henric al V-lea al lui Shakespeare in discursul de dinain-tea Bdtiliei de la Agincourt. lnsd pentru ca o bitilie sd fie ,,decisi-v{", ea trebuia si determine un amplu lant de evenimente, dincolode cine ieqea viu qi triumfitor de pe c6mpul de lupti la sfdrgitulzilei. Cuvdntul,,decisiv" are un aer de finalitate, confirmdnd c{ ochestiune importanti era de-acum trangati, insi, in alte privinfe,este destul de neutru - spre deosebire de cuvinte ca ,yictorie" qi

,,lnfrAngere". Decizia putea si imbrace forma unui acord negociat

de care nici o parte si nu fie satisficuti. Trisitura esenfiali era

c[ ambele tabere acceptau rezultatul gi ci acesta reflecta o situalieoblinuti, in general, prin mijloace militare.

35