Inteligenta Emotionala Note Curs

7/25/2019 Inteligenta Emotionala Note Curs

http://slidepdf.com/reader/full/inteligenta-emotionala-note-curs 1/10

EMOTII

Emotiile principale sunt urmatoarele:- frica

- furie

- manie- bucurie

- tristete

- surpriza

EFECTUL EMOTIILOR

1. Emotiile sunt fenomene de reglare a comportamentului necesar in sfera sociala pe deoparte;

pe de alta parte este transformat in domeniul artistic2. Emotiile sunt fenomene de dereglare:-modificari fiziologice (agitatie, paralizie, lesin, omucideri, suicid)

TRAIECTUL EMOTIONAL

dupa James (19!): percepem obiectul -" modificari organice -" emotiee#.: $edem un urs -" fuga -" frica

CRITERII DE RECUNOASTERE ALE EMOTIILOR FUNDAMENTALE

-sa se manifeste brusc ca reactie la un e$eniment sau gand-sa dureze putin

-sa fie clar diferite de alte emotii

-sa apara si la bebelusi-sa se manifeste fiziologic in mod specific

-sa aiba e#presie faciala uni$ersal recunoscuta

I. Definitie

%nteligenta emotionala este ansamblul de abilitati care ne permite sa:-identificam propriile emotii si ale celorlalti, sa le e#primam corect, real

-intelegem propriile emotii si ale celorlalti, sa le gestionam si sa ne adaptam la emotiile celorlalti

-utilizam emotiile pentru a gandi si a actiona

-comunicam eficient-luam decizii bune

-ii moti$am pe ceialalti si sa ne automoti$am

-fim creati$i

-ne planificam si orientam alegerile-dez$oltam si intretinem bune relatii interpersonale

II. Componentele emotiilor

1.modificarile fiziologice: -acti$are (cresterea ritmului cardiac)

-in&ibare

2.trairile afecti$e: -identificarea propriu-zisa a emotiei si situarea acesteia in regimul'placut-neplacut', ceea ce permite etic&etarea emotiei.e#presiile faciale si corporale: -incruntarea sprancenelor; clipitul; datul din umeri

!.comportamentele adaptati$e: apropiere - e$itare

fuga - lupta

tandrete - agresi$itate.e$aluarea cogniti$a: -ganduri; udecati de $aloare; idealuri; principii

III. Clasificarea emotiilor

a) emotii primare c) emotii acute b) emotii secundare d) emotii difuze

a) si b) * frica, furie, tristete, dezgust, surpriza, bucuriec) - au inceput precis si rapid; sunt legate de un obiect concret; au durata scurta

d) - nu au un inceput precis; nu au obiect sau moti$ concret; pot dura multa $reme

IV. Etapele procesului emotional+E/:

Etapa I - perceptie stimul -" talamusul $izual -" corte# $izual -" amigdala (asociat cu ce$a potential periculos din memoria $izuala) -" trunc&i cerebral (unde

sunt comandate reactiile)

da 0-"amigdala

nu 0-"msg. care in&iba raspunsul amigdalei



Etapa II - perceptie stimul -" talamusul $izual -" corte#ul $izual

Etapa III !circuitul emotional!"este automat; ultrarapid; responsabil pentru reactiile emotionale spontane; bazat pe memoria emotionala; poate scurtcircuita

corte#ul si il poate lua sub control !circuitul rational!" este lent; responsabil de analiza detaliata a stimulului; este bazat pe memoria declarati$a; determina infirmareaconfirmarea

perceptiei initiale

!circuitul constient!" este foarte lent; responsabil pentru decizii si strategii, adoptate pentru a face fata situatiei si a gestiona emotia

V. Ne#oile irationale

%34% 5E 6E7% %48%68+E

- ne$oia de a fi perfect- ne$oia de a a$ea intotdeauna dreptate si de a fi aprobata

- ne$oia de control

- 'trebuie''nu trebuie'- generalizarile e#cesi$e ('toti...'; 'intotdeauna...')

- pre$iziunile e#cesi$e

- pre$iziunile catastrofice

- atributiile cauzaleEfecte: - predispun la trairea amplificata a emotiei negati$e

- precipita emotia

- perpetueaza emotia

- accentueaza emotia

VI. CA$UL AL%ERT (86)

1.inainte de conditionare

2. in timpul conditionarii

. dupa conditionare!. generalizare

VII. Comunicare si &efense in I.E 'inteli(enta emotionala)

* (comunicare): %5E6%%<84E -"E/34%=84E-"%6E+E>E4E -">E%684E-"%+%?84E

- (reactii defensi$e): negare, rationalizare, proiectie, intelectualizare, refulare, deplasare

I. Caracteristici ale mo&ului &e functionare" +creierul irational+ si +creierul rational+

CREIERUL IRATIONAL

- situat in amigdala; ilogic; isi ia con$ingerile drept ade$ar absolut; respinge sistematic tot ce il poate contraria; se autoustifica bazandu-se pe perceptii;

denatureaza realitatea pentru a o face sa corespunda $iziunii sale; are capacitatea sa ia in stapanire creierul rational.CREIERUL RATIONAL

- situat in neocorte#; functioneaza prin apro#imari si ipoteze; este logic si pragmatic; percepe lucrurile si le integreaza intr-un sistem coerent si structurat; incearca

sa plaseze noile informatii intr-un sistem conceptual si de con$ingeri; are capacitatea de a reconsidera si de a restructura incontinuu acest sistem de concepte si

con$ingeri.

II. +Lo(ica ratiunii+ #s. +Lo(ica sentimentelor+

LO,ICA RATIUNII

- este determinata de natura si de ordinea obiecti$a; constata realitatea si presupune descoperirea; este constituita din stari intelectuale; functioneaza prin analiza.LO,ICA SENTIMENTELOR

- este de natura subiecti$a; are ca origine dorinta poziti$a sau negati$a care urmareste o do$ada; este constituita din $alori determinate de sentimente; functioneaza

prin sinteza.e#.: deznodamantul unei boli -" -lo(ica ratiunii -" descompunem problema in elemente componente -" constitutia bolna$ului -" gra$itatea simptomelor -"

gradul de pregatire al medicului

-" -lo(ica sentimentelor -" depinde de caracterul optimist sau pesimist, indraznet sau timid al celui in cauza si de dispozitia

stabila sau momentana care determina udecatile de $aloare; sinteza $alorii prin acumulare sau gradare da iluzia unei demonstratii

III. Diferentiere I/0E/ in functie &e (en

I/0FEMININ

- incredere intelectuala; fluenta in e#primarea gandurilor; interese intelectuale si estetice; grad mare de introspectie; grad ridicat de $ino$atie; e#prima furia desc&isE/0FEMININ

- categorica; e#prima sentimentele direct; are o parere poziti$a despre ea; este comunicati$a; este adaptata la stres; este spontana

I/0MASCULIN

- ambitios; producti$; pre$izibil; netulburat de grii; greu de multumit; in&ibat; ine#presi$; detasatE/0MASCULIN

- ec&ilibrat social; simpatic; $esel; dedicat; etic; intelegator; afectuos

IV.CONSTIENTI$AREA EMOTIONALA 'SALOVE1 2 SC34ART$)

1. 5efinitie: aptitudinea unei persoane de a recunoaste si de a descrie emotia personala si a altora.

2. <aracteristici- aptitudine cognitiva care urmeaza un proces de dez$oltare similar cu ceea ce 3iaget a descris ca fiind cunoasterea generala.

- teza fundamentala a acestui model este ca diferentele indi$iduale in constientizarea emotiilor reflecta $ariatii ale gradului de diferentiere si integrare a sc&emei

folosite in procesarea informatiei emotionale, indiferent daca informatia $ine din lumea e#terna sau din lumea interna prin introspectie.

- in masura in care constientizarea informatiei emotionale este adaptati$a, atunci cu cat o persoana are mai multa informatie despre starea emotionala personala, cuatat potentialul de folosire a acestei informatii in atingerea succesului adaptati$ este mai mare.

-e#ista ni$eluri de constientizare ale emotiilor care corespund caracteristicilor structurale ale stadiilor de dez$oltare cogniti$a descrise de 3iaget.

. 6i$eluri de constientizare

7. @<=++ 5E E/3E4%E6E E=%68+EA %7. @8=EE<+ 5E E=%%A

%%%. @E=%%+E 6%<EA %%. @E65%68 5E 8 8<%68A

%. @E6?8%% %?%<EA

- aceste ni$eluri descriu organizarea e#perientei emotionale si sunt ierar&ic inrudite prin faptul ca functionarea la fiecare ni$el modifica si dez$olta functionarea

ni$elurilor anterioare, dar nu le elimina.



- dez$oltarea acestor sc&eme emotionale se face prin intermediul cu$intelor sau prin alte moduri de reprezentare simbolica, folosita in descrierea emotiilor.

- natura e#perientei emotionale constiente si capacitatea de a aprecia comple#itatea in e#perienta proprie si cea a altora, este influentata despre ceea ce subiectul

stie despre emotie, informatie bazata la randul ei pe modul in care a fost reprezentata emotia in trecut.- capacitatea de constientizare a starilor emotionale este o aptitudine fundamentala pentru %.E (inteligenta emotionala), influentand in mod direct controlul

impulsurilor, perse$erenta, automoti$area, empatia, abilitatile sociale.

- gradul de diferentiere si de integrare a emotiilor are o influenta importanta in 2 directii:a) asupra felului in care este e#primata emotia intr-un conte#t social

b) asupra modului in care sunt negociate tranzactiile interpersonale

I. Domeniile principale ale I.E

- cunoasterea emotiilor personale care determina un grad ridicat de constientizare de sine

- gestionarea emotiilor care presupune e#primarea emotiilor potri$ite in momentul potri$it

- moti$area de sine care ne duce la capacitatea de a pune emotiile in ser$iciul unui scop- recunoasterea emotiilor in ceilalti- gestionarea relatiilor

II. Etapele &e5#oltarii I.E

1. CONSTIENTI$AREA DE SINE

- a obser$a propria persoana, a cunoaste sentimentele personale

- crearea unui $ocabular al sentimentelor

- cunoasterea relatiei dintre ganduri, emotii si reactii (comportamente)

2. ADA6TAREA DECI$IILOR 6ERSONALE

- a e#amina actiunile si a cunoaste consecintele lor

- a depista daca la baza unei &otarari se afla un gand sau o emotie

. ADMINISTRAREA SENTIMENTELOR

- supra$eg&erea dialogului cu sine pentru a detecta mesae negati$e, de e#emplu descuraarile

- intelegerea a ceea ce se afla in spatele unui sentiment manifest (suferinta care accentueaza mania)

- gasirea metodelor de constientizare si transformare a fricilor, an#ietatii, tristetii

!. MANA,ERIEREA STRESULUI- prin metode de rela#are, imaginatie acti$a, e#ercitiu fizic

. EM6ATIA

- a intelege sentimentele si preocuparile altora

- a aborda situatia din perspecti$a celuilalt- a aprecia diferentele in felul in care oamenii simt si gandesc $iata

B. COMUNICAREA

- a discuta eficient despre sentimente

- a de$eni un bun ascultator - a distinge intre ceea ce face si ceea ce spune cine$a si udecatile noastre despre aceasta

- transmiterea mesaelor care sa inceapa cu eu

C. AUTODE$VALUIREA

- a $aloriza desc&iderea afecti$a si a pune sentimentul de incredere la baza relatiilor

- a cunoaste momentul cand esti in siguranta si poti $orbi despre sentimentele personale

D. 6ERS6ECTIVA

- identificarea tiparelor specifice $ietii emotionale si comportamentale

- recunoasterea tiparelor la ceilalti9. ACCE6TAREA DE SINE

- a te $edea intr-o lumina poziti$a

- a-ti recunoaste punctele tari si punctele slabe- capacitatea de autoironie

1. RES6ONSA%ILITATE 6ERSONALA

- asumarea raspunderii pentru propriul comportament

- cunoasterea consecintelor, deciziilor si actiunilor noastre- acceptarea sentimentelor si dispozitiilor personale

- ducerea la capat a promisiunilor

- implicarea totala11. DINAMICA DE ,RU6

- cooperare

- capacitatea de a sti cand si cum sa conduci si cand trebuie sa urmezi pe cine$a

12. RE$OLVAREA CONFLICTELOR

- presupune confruntarea onesta cu ceilalti

III. Instrumente &e &e5#oltare ale I.E

INSTRUMENTE EMOTIONALE

identificarea si etic&etarea sentimentelor si emotiilor

- e#primarea sentimentelor si emotiilor

- e$aluarea intensitatii emotiilor si sentimentelor - gestionarea emotiilor si sentimentelor

- amanarea rasplatii

- gestionarea impulsurilor

- reducerea stresului- cunoasterea diferentelor dintre sentimente si actiuni

INSTRUMENTE CO,NITIVE

dialogul interior ca modalitate de adaptare la

propriile ne$oi si la mediu

- citirea si interpretare mesaelor sociale- folosirea etapelor pentru rezol$area problemelor si

luarea deciziilor

- intelegerea perspecti$ei altora

- intelegerea normelor de comportament- atitudine poziti$a fata de $iata

- autoconstientizarea

INSTRUMENTE COM6ORTAMENTALE

- comportamentul non-$erbal:

comunicare prin: contact $izual, tonul $ocii,

e#presie faciala, gesturi- comportamentul $erbal:

se refera la formularea cererilor clar

- raspunsul eficient la critica

- ascultarea cu atentie a celorlalti

SC3EMELE MENTALE (E=%68+E si 3%F%<E)

I. Definitie" c&emele mentale reprezinta o combinatie de idei si emotii caracteristice

II. Caracteristici

- le elaboram pentru ca la un moment dat au reprezentat o solutie pentru o problema cu care ne-am confruntat timpuriu in $iata

- sunt o incercare nereusita de a satisface o necesitate $itala (siguranta, relatiile cu ceilalti, etc.)

- fiecare sc&ema are propria sa amprenta emotionala, o anumita intensitate afecti$a si de regula sunt reproduse sentimentele a$ute in timpul e$enimentelortraumatizante initiale

- sunt parado#ale pentru ca se in$art in urul unor ne$oi stringente, dar impiedica satisfacerea lor, ceea ce determina ne$roza



- pot a$ea si aspecte poziti$e, de e#emplu sc&ema tip: standarde se$ere -" disciplina -" succese

- aceeasi sc&ema se poate manifesta in maniere diferite, in comportamentul a doua persoane

- determina solutii si comportamente ne$rotice- reprezinta strategii pentru satisfacerea ne$oilor fundamentale (iubire, intelegere, acceptare)

- sunt contrare propriilor interese pentru ca saboteaza orice incercare de sc&imbare

GGGGGGGG0-" 1. de adaptare

<+8%%<84E8 <FE=E+4G00GGGGGGGG0-" 2. de inadaptare

1. un copil mic care este iubit si ingriit determina formarea sc&emelor de adaptare -"

-" o sa aiba incredere in mediu si credinta ca oamenii si uni$ersul nu reprezinta o amenintare pentru el -" dez$olta relatii de prietenie, abordeaza oamenii, gandeste poziti$, are relatii stabile

2. un copil agresat in primii ani de $iata formeaza sc&eme de inadaptare -" isi formeaza con$ingerea ca oamenii nu sunt demni de incredere; interpreteaza actiunileneutre sau poziti$e ale celor din ur ca pe amenintari

GGGGGGGG0-" copilarie: autoproteare

<FE=8 5E %6858384EG0

0GGGGGGGG0-" maturitate: suspiciuni, dificultati in a lega prietenii

-" cele mai apropiate relatii de$in campuri de lupta

5e-a lungul $ietii tindem sa inmagazinam comportamentele si reactiile care conser$a sc&emele. 8ceste sc&eme emotionale sunt rodul conflictelor interne.=8+: 'daca singura cale de a conser$a sinele este de a-i pierde pe ceilalti, atunci copilul $a renunta la sine.'

<ele mai multe sc&eme arata felul in care ne-am sacrificat potentialul, facand un targ pentru a mentine relatiile cu ceilalti.

TI6OLO,IA SC3EMELOR - 5a$id &apiro

1. %++ <=3+%7 - fi#are rigida asupra detaliilor si indeplinirea stricta a tuturor obligatiilor

2. %++ %E4%< - reactie impulsi$a la primele impresii, ignorand detaliile si faptele

. %++ 38486%5 - urmarirea oricarui indiciu care confirma asteptarile de suspiciune

+ester +uborsHI a detaliat conflictele interne: dorinta => raspuns anticipat => reactie

DORINTA

- $reau sa fiu inteles, sa e#iste empatie fata de

mine si sa fiu $azut asa cum sunt

GGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGG

- $reau sa fiu respectat, apreciat si tratat inmod corect


- $reau sa am o parere buna despre mine si saam incredere in mine

RAS6UNS ANTICI6AT

- celalalt este insensibil si nepasator fata de

sentimentele mele


- celalalt $a profita de mine


- celalalt ma $a umili

REACTIE

- respingere, dezamagire

GGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGG

- furie, resentimente


- zadarnicie si neputinta

1. A%ANDONUL

- are la baza teama ca ceilalti ne lasa singuri- se fundamenteaza pe doua elemente principale :

a) o e#perienta reala din copilarie

b) un abandon simbolic:

- mutarea intr-o noua locuinta- parinte instabil (distant afecti$; alcoolic; impre$izibil) *" determina tristete si izolare, teama si panica

- ca reactie este ceea ce numim impulsul de agatare care determina atasamentul an#ios de celalalt

0-" persoana face un compromis si accepta relatia noci$a

0-" persoana paraseste relatia inaintea celuilalt si astfel este intr-o cautare continua de partener - persoanele cu aceasta sc&ema au o sensibilitate crescuta la semnele de parasire si la gelozie, iar sc&ema determina a#area pe aceste sc&eme, deformandu-le si

amplificandu-le pentru a-si demonstra siesi ca relatia s-a inc&eiat

2. 6RIVATIUNEA - 'ne$oile mele nu $or fi satisfacute'

- pro$ine de la parinti preocupati de propria persoana si neatenti la ne$oile copilului

- cei care au aceasta sc&ema, ca adulti sunt persoane &ipersensibile, care considera ca nu se tine cont de ei niciodata si nu sunt autati suficient (emotii de tristete,

furie, deznadede)- radacinile acestei sc&eme sunt: lipsa &ranei, a caldurii, a afectiunii, a intelegerii, a indrumarii, a sfaturilor

- cei cu aceasta sc&ema traiesc sentimentul ca ceilalti nu fac suficient pentru ei si au doua tipuri de reactii:

a) asteapta ca ceilalti sa le cunoasca ne$oile

b) isi satisfac singuri ne$oile, dar in e#ces (c&eltuie mult, beau mult, mananca mult)- ii tin pe ceilalti la distanta pentru a se protea, nu isi arata ne$oile din teama ca oricum nu $or fi satisfacute

. SU%7U,AREA

- ne$oile celui care are aceasta sc&ema nu sunt niciodata prioritare- in relatie conduce celalalt si renunta foarte usor (emotii de furie, frustrare)

- se formeaza intr-o copilarie cu parinti autoritari care ignora ne$oile copilului

- aceste persoane considera ca ne$oile si sentimentele lor sunt neimportante si in$izibile pentru celalalt se manifesta astfel:

a) pasi$itate prin reprimarea ne$oilor (ca adult se manifesta in mod specific prin dorinta de a-i multumi pe ceilalti) b) refuzul atasamentului; nu se ataseaza in relatie pentru a nu fi dominata

c) supunere; nu pune limite in cadrul relatiei

!. NEINCREDEREA - 'nu pot a$ea niciodata incredere in ceilalti'

- emotia principala este furia

- cei care au o astfel de sc&ema sunt foarte $igilenti in relatii si sunt inc&isi



- in mod inconstient isi aleg parteneri care se poarta urat

- au la baza un abuz (fizic, afecti$, se#ual, intelectual) din copilarie:

• fizic -" disciplina

• afecti$ -" critica; inosire; confuzie

• se#ual -" teama; rusine; tradare

• intelectual -" suprasolicitare

- abuzurile sunt preluate si facute la ni$el inconstient se manifesta astfel:

a) e$ita relatii bazate pe incredere

b) idealizeaza pe celalalt ca protector c) se lasa antrenata in relatii care de$in abuzi$e

d) de$ine agresor facand astfel ca abuzul sa se perpetueze

. IM6OSI%ILITATEA DE A FI IU%IT - 'nu sunt demn de iubire'- este o sc&ema a deficientei

- emotii de rusine, umilinta, neliniste, $ulnerabilitate

- determinata de parinti e#cesi$ de critici care isi insulta si isi umilesc copiii- mesaul transmis de parinti: 'nu esti suficient de bun' (dezgust dispret non-$erbal) determina doua tipuri de reactii specifice:

a) acceptarea mesaelor umilitoare in relatii ulterioare, determinand capitulare sau pasi$itate, lipsa $alorilor si o imagine de sine scazuta

b) atitudine de indrazneala, aroganta, care ascunde sentimentul de inferioritate

- aceste persoane se proteeaza prin relatii distante

B. VULNERA%ILITATEA - 'lumea este un loc plin de primedii'

- la origine se afla teama pierderii controlului

- emotia principala: teama e#agerata ca urmeaza sa se intample ce$a rau4858<%6%: un parinte cu tendinta de a e#agera sau o perioada in care persoana s-a simtit amenintata

-aceasta sc&ema se manifesta la maturitate prin teama e#agerata de a nu pierde bani, in cariera si este legata de siguranta fizica determina:

- cumpatare pana la a nu mai simti nici o placere- diete drastice cu alimente sanatoase- e$itarea calatoriilor

-prezinta doua tipuri de reactie:

a) persoanele care isi pregatesc cu meticulozitate toate acti$itatile b) supracompensare prin asumare de riscuri

C. E8CLUDEREA - 'eu nu fac parte din'

- determinata de atitudinea celor din grup- mesaul perceput din partea grupului este: 'nu esti ca noi, noi nu te $rem'

- emotii principale: tristete, an#ietate

-reactie principala: non-implicarea *" autoe#cluderea

e9clu&ere &e &oua tipuri"

a) de la copiii de aceeasi $arsta

b) de la familia celorlalti copii (din cauza diferentelor culturale sau a organizarii dinamicii a respecti$ei familii)

mo&alitati &e comportament"

- e$ita grupul pentru a reduce suferinta respingerii- autoprofetia implinita *" nelinistea gandului respingerii *" comportament necorespunzator *" e#cludere reala

- eforturi e#cesi$e de adaptare (atentie ma#ima pentru a fi membrul perfect al grupului)

- e#agerarea fatisa a rolului de proscris facand din aceasta un titlu de glorie

D. ESECUL

- are la baza sentimentul de a nu fi suficient de bun in ceea ce faci, in ciuda rezultatelor poziti$e

- parinti, frati, colegi de clasa care ilo umilesc constant si permanente comparatii negati$e intre propria persoana si ceilalti copii- emotii de tristete, an#ietate, neincredere in sine

- se formeaza pe terenul realizarilor si al carierei si se bazeaza pe sentimentul ca succesul este un lucru pe care nu il merita sau pe sentimentul ca orice ar face nu ii

iese

- si aici este $orba despre autoprofetia implinita, deoarece persoana se comporta astfel incat sa isi saboteze succesul doua tipuri de comportament:a) esc&i$aree$itare (nu accepta noi pro$ocari pentru o reusita)

b) amanarea prin scuze

9. 6ERFECTIONISMUL - 'nu sunt destul de bun'; 'trebuie sa fiu perfect'- pro$ine de la persoanele apropiate care au criticat rezultatele copilului permanent, determinand copilul sa depuna astfel eforturi imense pentru a nu le pierde

dragostea

- radacina emotionala este data de sentimentul ca $a rata oricat de mult s-ar stradui, ceea ce determina tristete (pentru ca nu este apreciata pentru ceea ce este, ci

doar pentru cat de bine reuseste)- cei care au aceasta sc&ema sunt neinduratori cu ei insisi in respectarea celor mai inalte standarde

- emotii de iritare, nerabdare, tristete (pentru ca nu se poate bucura de $iata din pricina responsabilitatilor)

- cei cu aceasta sc&ema sunt orHo&olici, autocritici si incearca sa ii supuna si pe ceilalti propriilor standarde%65%<%:

- sentimentul constant ca trebuie sa fac mai mult si mai bine

- ingriorarea ca nu este suficient timp pentru tot ce mi-am propus sa fac

- se$eritatea cu care isi udeca actiunile- sentimentul ca $iata este lipsita de bucurii

1. INDRE6TATIREA - 'regulile nu sunt $alabile pentru mine'

- se plaseaza pe ei insisi mai sus decat oricine altcine$a- sunt lipsiti de compasiune si gria pentru ceilalti

- au pretentia ca partenerul sa le satisfaca toate dorintele

4E+E 5E 4=84E:- copii rasfatati, fara interdictii si fara responsabilitati- iubirea parintilor conditionata de o calitate a copilului

- reactia la lipsa de atentie, de afectiune, de bunuri materiale suferite in copilarie; considera ca sunt indreptatiti la mai mult decat li se cu$ine

%65%<%:- sentimentul de a fi special

- iritarea in fata unui refuz, a impunerii unor limite



- satisfacerea primelor impulsuri si a dorintelor, indiferent de consecinte

- incapacitatea de a amana recompensa pana la terminarea obiecti$ului

- sunt iritate de reprosurile legate de incalcarea anumitor granitec&emele emotionale se pot manifesta indi$idual sau grupat si functioneaza in doua moduri:

- primul rand alterneaza perceptia si ne modifica reactiile pentru a fi in concordanta cu $ersiunea de performanta a realitatii pe care o induc

- al doilea mod ne ofera o singura alternati$a care ne confirma si ne limiteaza drastic optiunile

O:icieiurile mentale care ne ;ranesc sc;emele"

- generalizarea

- perceptia selecti$a- interpretarea

- graba de a concluziona

- e#agerarea sau amplificarea- tratarea sc&emelor (trairea sentimentelor specifice sc&emei, contactul cu ele fara a incerca sa le sc&imbam)- e#plorarea dimensiunilor relatiei noastre cu $iata, in patru directii: co(niti#< emotional< comportamental< spiritual

FRICA

+6>=86 - teama este o emotie intensa pro$ocata de o amenintare care implica o senzatie de tensiune neplacuta, un impuls puternic de a fugi si di$erse reactiifiziologice precum accelerarea batailor inimii, incordarea musc&ilor, mobilizarea organismului pentru fuga sau lupta.

- este produsa nu numai de un pericol direct, ci si de situatii sau obiecte care reprezinta pericolul

TEAMA 6O$ITIVA

8ctioneaza ca un impuls protector, si ne mobilizeaza sa ne indepartam de situatiile periculoase care ne ameninta $iata sau sanatatea si ne impiedica sa ne facem rau

fizic.

eama din urma cu mii de ani era alta decat teama de acum care se manifesta prin:- teama de a nu fi iubit, dorit

- teama de a fi respins

- teama de a fi nefolositor

<ultura a determinat aparitia fricii pentru ceea ce s-ar putea intampla.

MODALITATI 6RIN CARE A6ARE TEAMA

1. temerile copilariei

- cu cat parintii resping teama copilului cu mai multa asprime, cu atat $a fi mai puternica autoacuzarea copilului care aunge sa imite raspunsurile parintilor maitarziu

2. teama ca efect al suprasolicitarii fi5ice sau mentale

- oboseala -" dificultatea de a adormi -" eforturi diurne mai mari -" oboseala (crescuta) -" an#ietate (crescuta)

. teama &atorata unor sc;im:ari stresante

- modele de comportament stabile; rutinele au scopul de a ne face sa ne simtim confortabil si reflecta prioritatile noastre

!. teama pro&usa la renuntarea &e tranc;ili5ante

. teama pro&usa &e afectiuni me&icale sau stimulente in e9ces

B. teama pro#ocata prin furie reprimata

- un partener care e#ploateaza emotional

- incordare permanenta in mediul de la ser$icilucru

- inter$entia rudelor in deciziile din $iata proprie

C. teama pro&usa prin trauma serie de factori determina dez$oltarea sentimentului de teama dupa o trauma:

- tipul de personalitate si rezistenta naturala la stres

- atitudinea generala fata de probleme si dificultati, care este rezultatul e#perientelor din trecut si a procesului de in$atare- starea de spirit in care se afla persoana cand s-a produs trauma

- modul in care au reactionat ceilalti la ceea ce s-a intamplat

<and are loc o trauma este ca si cum e#perienta se infige in minte, nepermitand altor e#periente poziti$e sa modifice continutul emotional al traumei.

E8=8 %6%8 K %% K 8>4%%L88<4% 5E 386%<8 K 86/%E8E >E6E48+%?88 K +484E E%7-<=3+%78

TEAMA O%ISNUITA temerile naturale: frica de animale, de inaltime, de apa, etc.

FO%II- este o teama e#cesi$a, nerealista, incontrolabila, declansata de un obiect, o acti$itate sau o situatie specifica

= factori care &eose:esc fo:iile &e temerile normale"

- sentimentul de teama este puternic si persistent- frica este nerezonabila dar recunoasterea acestui fapt nu determina disparitia fobiei

- implica e$itarea obiectului, acti$itatii sau situatiei declansatoare de fricatipuri &e fo:ii"

a) fobia simpla- teama de un anumit obiect sau situatie (frica de pasari, molii, $iermi)

- persoana este speriata sa nu fie ranita sau ucisa daca se apropie de obiectul fobiei

- fobii pro$enite din e#periente traumatice specifice

b) fobia sociala- se refera la teama de a pierde controlul in fata celorlalti

- pro$ine dintr-un e$eniment traumatic din trecut, neclar, iar practic situatia fobica din prezent este o translatare emotionala a e$enimentului initial

A,ORAFO%IA

e refera la mai multe simptome:

- teama de a merge in spatii desc&ise sau publice

- teama data de distanta mare de casa- teama de a fi in multime

- teama de a fi in locuri izolate de unde nu se poate fugi sau primi autor

8gorafobicii stabilesc o zona mentala in urul casei in care reusesc sa se descurce dar dincolo de care sunt nefunctionali.8gorafobia nu este teama de un obiect anume, ci de pierderea controlului.

AN8IETATE ,ENERALI$ATA

- denota o stare persistenta de teama fara un obiect concret

- se manifesta printr-un sentiment difuz de dezastru iminent sau o teama $aga dar persistenta de ceea ce se $a intampla in $iitor - ni$elul an#ietatii fluctueaza in timpul zilei si de la o zi la alta dar teama este permanenta



- se manifesta prin comportamente timide, proasta dispozitie, sau comportament agresi$ cu scopul de a pune capat agitatiei

- an#ietatea determina epuizare fizica, mentala si deprimare

TOC 'TUL%URAREA O%SESIVCOM6ULSIVA)

- obsesia reprezinta prezenta unei idei sau dorinte persistente in minte, perceputa ca fiind irationala, dar persoana nu se poate opri din a se gandi la ea; ideea este

respinsa intelectual, rational, cogniti$, dar nu poate fi eliminata- pentru a contracara obsesia, persoanele obsesi$e dez$olta o actiune-ritual compulsi$a

- un gand sau un obicei este considerat obsesie sau compulsie daca persoana nu il poate opri sau pierde mult timp efectuand actiuni compulsi$e astfel incat isi

dezorganizeaza $iata zilnica

o:sesii"

de culori (e$itare)

- de numere (e#.: superstitia lui '1')

- se#uale (ganduri de incest sau &omose#ualitate)- ale e#actitatii si simetriei- legate de grii e#agerate pri$ind microbii, murdaria sau secretiile corpului

- de $iolenta (teama de a face rau altora sau siesi)

- frica de a rosti obscenitati

- frica de a fi responsabil de tot ceea ce merge raucompulsii"

- $erificarea si ras$erificarea usilor si ferestrelor

- aranarea repetata a lucrurilor

- strangerea si colectionarea de ziare, peturi ('fiindca $or fi utile la un moment dat') persoana obsesi$-compulsi$a este critica cu sine si ceilalti si infle#ibila.

TEAMA

>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>

- reactie la o primedie reala

GGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGG

- manifestare de scurta durata

GGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGG - are un moti$ real


- are manifestari fizice predominante GGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGG

- tulburarea psi&ica deri$ata este fobia

AN8IETATE

>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>

- anticiparea unei primedii iminente


- cronica

GGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGG - nu are un moti$ precis


- are preponderent manifestari psi&ologice (grii, neliniste) GGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGG

- tulburarea psi&ica deri$ata este an#ietatea generalizata

CUM INVATAM FRICA

- prin e#periente traumatice unice- prin mici e#periente traumatice repetate fara a a$ea posibilitatea de a le controla

- prin efect retroacti$

- un adult care se sperie sistematic si copilul este martor

E86LICAREA FRICII 6RIN CELE 6ATRU

MODELE TEORETICE 6RINCI6ALE

1. <4E6+ E7+%6%:- ne temem pentru ca asa ne este scris in gene; teama este o emotie utila, lasata mostenire de e$olutie cu rolul de a ne produce spaima fata de tot ceea ce ne

ameninta supra$ietuirea sau integritatea corporala

2. <4E6+ 3%F+>%?86:- ne temem pentru ca trupul nostru este influentat de emotie; reactiile fizice de spaima care ies din aria controlabilului nostru, reprezinta un semnal de alarma menit

sa ne atraga atentia

. <4E6+ <>6%%7%:- ne temem din cauza gandurilor noastre; pentru o mai mare siguranta a$em capacitatea de a anticipa, de a ne gandi la ceea ce se ascunde sub realitatea imediata,

$izibila si perceptibila

!. <4E6+ <+48+%:

- ne temem pentru ca am in$atat-o; multe temeri ne sunt inoculate pentru a da nastere unor comportamente adec$ate culturii in care ne aflam

IU%IREA

- in spatele iubirii sta ne$oia de a trai si ne$oia de atasament

- e#ista mai tipuri de iubire:

1. %ubirea pentru oamenii care ne ofera compasiune, intelegere, autor, care ne dau incredere in noi si ne calauzesc:- prototipul iubirii copiior fata de parinti

2. %ubirea pentru oamenii care depind de noi pentru tot ceea ce ne cer:

- prototipul iubirii parintilor fata de copii

. %ubirea romantica este cea care presupune idealizarea altei persoane, prin supraestimarea calitatilor si $irtutilor si subestimarea lipsurilor.- la baza iubirii sta atasamentul

- e#ista tipuri de atasament:



SECURI$ANT

GGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGG :e:elusul este ascultator, cauta contactul cu mama,

$rea in brate dar accepta si sa fie lasat os si in

situatii neobisnuite; plange dar poate fi consolat


mama este calda si atenta cu bebelusul, ii intelege

reactiile si actioneaza imediat ce bebelusul plange

EVITANT

GGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGG :e:elusul nu cauta contact acti$ cu mama si se

supara pe ea in mod neasteptat; nu pare sa fie

foarte interesat sa fie luat in brate, dar se supara

atunci cand e lasat os; in situatii neobisnuitereactioneaza scurt la disparitia mamei, apoi se

concentreaza asupra mediului (ucariilor) si este

indiferent in momentul re$enirii mamei GGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGG

mama respinge indirect bebelusul, este deseori

indisponibila, face fata cu greu solicitarilor si isi

doreste ca bebe sa de$ina independent cat mairepede

AM%IVALENT

GGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGG :e:elusul sta lipit de mama sa, nu e#ploreaza cu

placere mediul inconurator, suporta greu orice

despartire, se supara des si plange mult; in situatii

neobisnuite este imposibil de calmat, isi cauta mamaa$id, iar cand aceasta re$ine, isi manifesta fata de ea

in mod desc&is supararea


mama este foarte atenta si nelinistita, este

nesincronizata cu ne$oile bebelusului si nu stie sa

interpreteze reactiile

Eric& romm - '8rta de a iubi':

'%ubirea este e#presia producti$itatii care implica gria, respect, responsabilitate si cunoastere, preocupare pentru cresterea si fericirea persoanei iubite, cu radacini

in propria capacitate de a iubi.'

- iubirea sanatoasa este caracterizata prin afectiune, atentie, stima, incredere, acceptare, daruire, bucurie, $ulnerabilitate, $eneratie, mister, gratitudine, e#taz,

sacralitate

- iubirea adicti$a este caracterizata prin singuratate, izolare, neliniste, gelozie, abandon, furie, nesiguranta, dispret, ura, distantare si confuzie

5in punct de $edere clinic, adictia presupune = tipuri specifice de comportament:

- perse$erarea intr-un anumit tip de comportament in pofida consecintelor fizice si psi&ice ad$erse

- obsesia sau preocuparea in e#ces- pierderea controlului

5in punct de $edere neurologic, adictia presupune = componente:

- e#citatie- satietate

- fantasmare

Definitie

%ubirea adicti$a inseamna dependenta de cine$a e#terior sinelui in incercarea de a raspunde unor ne$oie nesatisfacute, de a e$ita temeri sau suferinta emotionala.

3arado#al, iubirea adicti$a se naste din incercarea de a tine $iata sub control, tentati$a soldata defapt cu pierderea controlului, prin atribuirea unei puteri personale,

altcui$a decat propriei fiinte.

TI6URI DE IU%IRE ADICTIVA:

1. iubirea fantasmagorica

- obiectul iubirii adicti$e este o fantasma, iar persoana dependenta incearca sa se identifice in totalitate cu relatia imaginara

2. iubirea se#uala

- iubirea se#uala -" adictia se#uala *" o iubire se#uala deformata, refulata sau interzisa prin constrangeri religioase sau familiale, poate duce la adictie se#uala,

definita ca o boala implicand orice tip de acti$itate se#uala necontrolata cu urmari negati$e

384%<M <846E1. comportamente se#uale care implica e#ploatarea

2. relatii nereciproce. relatii se#uale e#clusi$ carnale

!. relatii se#uale care implica rusine sau teama

-originile adictiei se#uale sunt abuzurile:

- emotionale (9CN)- se#uale (D1N)

- fizice (C2N)

-aceste traume traite la $arste fragede, genereaza credinte profunde, care la maturitate de$in principii de organizare ale relatiei umane

. iubirea dependenta

- are ? surse:

- incercarea inconstienta de a satisface ne$oile neimplinite in copilarie si de a consolida anumite credinte puternice, dobandite in aceeasi perioada

- se bazeaza pe ceea ce numim 'incest emotional'

INCESTUL EMOTIONAL

%n copilaria mica, copilului i se cere in mod repetat, direct sau indirect, sa aiba gria de sentimentele parintilor. <opilul interpreteaza gresit aceasta seductie tacutadrept dragoste parinteasca, $enita din partea parintelui de se# opus; o astfel de cerere de$ine o in$itatie mascata la incest, deoarece parintele ii cere copilului sa se

transforme in partener surogat. 8semenea parteneriate prin care rolurile sunt in$ersate, se traduc la maturitate in relatii de iubire dependenta si confuzii pri$ind

intimitatea reala.

CARACTERISTICILE IU%IRII ADICTIVE

5ificultati in stabilirea granitelor eului@. >486%E :

a) slabe:

con$ersatii intime cu persoane cu care nu e#ista relatii de incredere

- indragostirea de orice persoana care ne acorda incredere- recurgerea la comportament se#ual cu unicul scop de a satisface ne$oiledorintele celuilalt

- reactie de raspuns imediat la primul impuls se#ual

- nerespectareaincalcarea $alorilor personale pentru a-i face pe plac celuilalt- acceptarea unor lucruri pe care persoana nu le doreste (mancare,se#,atingere)- neputinta de a sesiza 'spargerea granitelor'

- a spune da, atunci cand $rei sa spui nu

- pastrarea relatiilor cu oamenii abuzi$i- increderea in toti oamenii

- predispozitia de a spune tot



- adularea celorlalti

:) rigide:

- neincrederea in nimeni- gandire di&otomica

- compartimentarea $ietii; izolarea oamenilor si acti$itatilor de propria $iata; neintegrarea diferitelor aspecte ale $ietii

- refuzul de a ceda intotdeauna si respingerea compromisului- ridicarea unui zid si neimpartasirea cu ceilalti a gandurilor, sentimentelor si energiei proprii

- retragerea in sine

- lipsa empatiei

- acceptarea intimitatii doar prin relatii se#uale- neacceptarea ideii de a fi $ulnerabil

- simularea emotiilor

- neacceptarea ideii ca ceilalti sa aiba gria de tine- preferinta pentru obser$area $ietii, in locul trairii ei- atitudine rigida, care presupune retragerea in propria carapace si imposibilitatea de e#primare a sentimentelor

?. E65%6E =8<F%E

- unul dintre parteneri daruieste mai mult decat celalalt in detrimentul propriei dez$oltari

=. 5%%<+8E8 5E 8 4E668

- se datoreaza intensitatii iubirii adicti$e

- unele relatii patologice se pot intinde pe durate lungi de timp- se manifesta prin agatarea de relatii nesanatoase de teama pierderii si respingerii

- suferinta este un fenomen natural ca raspuns $indecator, tamaduitor, la pierdere

- adictiile sunt o incercare neinspirata de a mari gradul de confort

. E8=8 5E 4%<4%, <F%=84% % 6E<6<

- o caracteristica a iubirii adicti$e este aparenta ei siguranta si predictibilitate

B. E/3E4%=E684E8 %6%<%E68 8 <4EE4%% %65%7%58+E

- cei doi parteneri stagneaza pentru ca dedica mai multa energie griii fata de relatie, decat cresterii personale si autorealizarii

. 5%%<+8% %6 E/3E4%=E684E8 %6%=%8%% 4E8+E- Eric erne: 'intimitatea este un sc&imb profund de ganduri, sentimente si gesturi aici si acum'.

- relatiile intime sunt procese, nu produse perfecte

. 384%<%384E8 (%6<6%E6) +8 J<4% 3%F+>%<E- prin asumarea unuia din cele roluri:

a) $ictima

b) sal$ator c) persecutor

. %6<E4<84E8 5E 8-+ <F%=8 3E <E+8+8+

. 6E7%8 5E <E%+8+% 3E64 8 E %=% %=3+%6%- iubirea adicti$a este o relatie de simbioza; dependentul are ne$oie de celalalt pentru a se simti intreg, ec&ilibrat, in siguranta; cand aceasta simbioza este

amenintata, apare an#ietatea si deseori aceasta se manifesta prin $iolenta fizica sau emotionala

@G. 8 34E%65E % 8 8E38 548>E 6E<65%%688

- singura perioada din $iata in care a$em ne$oie de dragoste neconditionata este copilaria;

copiii depind de ceilalti pentru a se dez$olta si a creste

@@. E8=8 5E 8 % 886568 %6 5E384%4%+E 5E 4%68

- se fundamenteaza pe faptul ca in copilarie nu s-au bazat pe permanenta parintilor ca etapa a dez$oltarii normale

@?. <E% '3': 34%E<%E, 3E468+%?84E, 3E4E

34%E<%E:- presupune a arunca responsabilitatea asupra celuilalt sau a percepe o calitate sau o trasatura in altcine$a pe care o negi sau o refuzi la propria

persoana

3E468+%?84E:- se refera la situatiile in care ne internalizam proiectiile facute de altii asupra noastra, acceptandu-le drept ade$aruri despre noi insine; seorganizeaza in copilarie cand ceilalti au proiectat asupra noastra

3E4E:- ocurile puterii reprezinta comportamente manipulati$e, menita sa mentina inegalitatea in cadrul unei relatii; ele asigura unei persoane pozitia deinferioritatesuperioritate fata de cealalta persoana; se bazeaza pe modele din copilarie in care unii adulti ii in$ata inconstient pe copii ca puterea si dragostea sunt

monede de sc&imb, ce$a care putem sa castigam daca ucam bine sau ne comportam intr-un anumit fel

CARACTERISTICLE IU%IRII SANATOASE

@. 3E4=%E4E8 %65%7%58+%8%%- partenerii e$olueaza sc&imbandu-se in timpul relatiei fara sa se simta amenintati; este posibil datorita respectului si increderii reciproce caracteristice iubirii

mature

?. <63%4E8 584 % E38484E8 88 5E <E+8+8+- presupune stabilirea unor granite sanatoase, bazate pe cunoasterea si impartasirea propriilor ne$oi si limite si impartasirea celorlalti

=. 85<E4E8 +8 34888 8 <EE8 <E EE =8% 6 %6 6% % %6 <E+8+8+- se realizeaza prin respect, rabdare, implicare si generozitate

. 8<<E384E8 %5E%% 84%+% 6E% 4E+8%%- o persoana matura emotional poate diferentia moti$atiile bune de cele nesanatoase care determina alegerea si ramanerea intr-o relatie

B. 4E<E3%7%8E8 +8 6 % +8 <F%=84%

- dificultati date de e#emplu de: faptul ca unul dintre parteneri isi continua drumul pe o spirala ascendenta, iar celalalt se cramponeaza cu incapatanare de lucruri

cunoscute si aparent simple, stagnand



. %=+84E8 5E?7+84%% <E+%+8+

. E/3E4%E68 6E% %6%=%8% 8688E- pentru a ne incredinta celuilalt, a$em ne$oie de siguranta, desc&idere, acceptare, congruenta (a fi egal in cu$ant si fapta)

. +%E48E8 5E 8 <E4E 5E<F% <EE8 <E 6E 54%= % <838<%8E8 5E 8 8<<E38 4E?+ <E+%+8+

. E7%84E8 E65%6E% 5E 8-+ <F%=8 8 <64+8 3E <E+8+8+

@G. <838<%8E8 5E 8 34%=% % 8 584%

@@. %6<48J84E8 86=%E% <E+%+8+

@?. 8<<E384E8 3434%%+4 +%=%E % 8+E <E+%+8+

@=. %=8 5E %6E 4%5%<88

@. %6<4E5E4E8 %6 384E6E4 86<% <865 6 EE 34E?E6 % 8<<E384E8 +%5%6%%

@B. E/34%=84E8 36868 8 E6%=E6E+4

@. 8<<E384E8 7+6E48%+%8%%

ETA6ELE 6ROCESULUI TRECERII DE LA ADICTIE LA IU%IREA SANATOASA

@. 6E>84E8

- se caracterizeaza prin reprimare; presupune rationalizarea abuzurilor sau a dezinteresului partenerului incercandu-se adaptarea

E#.: 'este mai buna o relatie proasta decat niciuna'

'ne-am urat credinta si la bine si la greu' 'asa e $iata'

?. 5%<64+

- unul sau ambii parteneri constientizeaza ca ce$a esential lipseste din relatie; deseori se cauta solutii sau liniste infara relatiei prin consum de alcool, mancare ine#ces, legaturi e#traconugale, munca asidua, e#ercitii fizice e#cesi$e, religie, ocuri de noroc; din punct de $edere emotional apare frustrare, confuzie, depresie,

an#ietate, si deseori apare reintoarcerea la etapa @.

=. <64684E8- dependenta din cuplu este rele$ata deobicei de un e$eniment maor ca de e#emplu depresie, spectrul mortii, o boala, o sc&imbare importanta in $iata; este definita

de criza, ceea ce inseamna ca este posibila $iolenta, abuzul, somatizari; daca decizia de despartire este luata in aceasta etapa fara a aunge la cunoasterea de sine,

partenerii pot recreea relatii similare sau isi pot reprima sentimentele de iubire.

. E38484E8 3%F+>%<8

- implica necesitatea distantarii, detasarii emotionale temporare pentru ca fiecare dintre cei doi parteneri sa poate intra in contact cu propriile introiectii prin

intermediul analizei personale; necesita autor si spriin din afara cuplului

B. %>4868 5E %6E

- presupune integrarea sc&imbarilor din etapa anterioara, pro$enite din cunoasterea ne$oilor si dorintelor; capacitatea de a discerne intre ceea ce este mai important

si ceea ce este mai putin important; descoperirea temerilor si credintelor negati$e care au influentat relatia de iubire, si constientizarea si $indecarea lor; aceastaetapa pune accentul pe potentialul creati$, intimitate si iubire, specifice maturizarii.

. 8384E6E68

- intelegerea unicitatii si e#istenta relatiei de iubire simultan cu libertatea indi$iduala; relatia se bazeaza pe egalitate si nu pe ocuri de putere

. <=6%<84E8

- se bazeaza pe autonomie, spontaneitate si desc&idere sanatoasa catre intimitate

Inteligenta Emotionala Note Curs

Documents

Transcript of Inteligenta Emotionala Note Curs