fm.nfiul piho-fe dttrut doc-pcfu Intrreaga

Amicani de

@eTtlENewEfuroilay,.fuiw, Iournal

of Appliedci h Pnemiul

oekrului 9i qti-specialita-Leaminggi

irQganizations.

S peihia-

fuMindand[Iarv'ard,

dopatotogie. qi

lxtea Asocialiei

rwista Time inarticole de

scns lnYor*Times.

Insusirimodificateftiinr;a Si arta meditai{iei

i

DAAIIEL GOI,EIWANt,RTGHARD I. DAWDSON

T?aducere din englezd dg

MIHAETA RAILEANU

cuRTEAOvECHE

U

32526,2&-265,

161,L66,167,

108,110, tr24,

159, 175, 181,

231,237,250,325,326,365,

52,56,61,251,

Tn,389

,trj,124,149,1672tr2,385

L52,194,367108,110,151,

312,322,323,fig

9:I,9!r,110, l16l58t 155,196

Cuprins

Capitolul I

Calea profundi qi cea vastd

Capitolul2

Indicii strdvechi

Capitolul S

.DupI" inseamnd,inainte" pentru urm6torul .intre"

Capitolu{ 4

Cel mai bun lucru pe care l-am awt

Capitolul5

O minte netulburatd

Capitolul6

Pregdtit pentru iubire...........

Capitolul T

Capitolul8

Iluminarea fi inlei...........

Capitolul 9

Minte, corp qi genom ....--.-..!!.q......i.r.....r.

Capitolul 10 .' :

Meditalia ca psihoterapie ..................

Capitolul 11 ,

Creierul unui yoghin....:..................

29

56

79

105

t29

155

liij

205

237

258

I'Capitolul 12

Comoara ascunsd........i.'............................-....-....................'""""'

Capitolul l5insqiri modificate.... . .................-.

Capitolul 14

Capitotut 1

Calea profundn ;i cea vasti

intr=o dimineafI luminoasd de toamnd, Steve Z, locote-nent-colonel care lucra la Pentagon, a ,auzit ,,un zgornotfuarte puternic', pentnt ca, in clipa urmfitoare, si se pome-neasc* acoperit de moloz de la tavanul care, in cele din urm6,a clzqt peste el, llsdndu-l incongtient. Era l l septembrie2OOl, iar un avion de pasageri se prdbugise peste clddireauria;5, foarte aproape de biroul in care lucra bdrbatul.

DdrAmdturile care l-au acoperit pe Steve i-au salvatviafa, pentru cd fuzelaiul avionului a explodat, iar mingide foc au cuprins intregul birou. in ciuda gocului, Steve s-areintors la slujbd patru zile mai tArziu, muncind febril intimpul nopfilor, de la 6 seara la 6 dimineafa, pentru cd, inacel interval, in Afganistan era zi. Cur6nd dupl acpea, a ple-cat voluntarin Irak pen-tru un an.

:

,/.iunsesem si nu mai pot intra intr-un centru comer-cial firi si fiu hipervigilent, suspicios din cauza felului incare simfeam cd mi privegte lumea, eram mereu in alertd.Acestea sunt rnotivele care m-au determinat si plec in lrak',igi amintea Steve. ,Nu mai puteam folosi liftul gi md sim-

feam prins ca intr-o capcand atunci cAnd md aflam in trafic,in profria magini.'

W

Cele descrise de Steve sunt simptomele tulburdriirlasi-ce de stres post-traumatic (TSPT). Apoi a venit ziua in care

gi-a dat seama cd nu mai poate face acestei afecliuni de unul

singur. Aqa a aiuns la o psihoterapeutd pe care o mai con-

sulti din c6nd in cdnd si ast[zi si care l-a convins sd incerce

mindfulness*.Minfulness, a povestit Steve,,,m-a aiutat s[ fiu mai calm,

mai pulin stresat, m-a flcut sd nu mai reaclionez impulsiv"-

Pe mdsurd ce exersa, addugAnd in aceastd combinalie bunS-

tatea plina de iubire gi practicAnd retragerea, simptomele de

TSPT au devenit treptat mai pulin frecvente ;i ;i-au pierdut

din intensitate. De;i iritabilitatea 9i nelinigtea incd nu au

dispdrut cu totul, acum le poate anticipa.

Poveqti precum cea a lui Steve oferd informalii incura-

iatoare cu privire la meditagie. Noi in;ine am practicat acest

exerciliu spiritual pe tot parcursul vielii noastre adulte ;i, ase-

menea lui Steve, am descoperit cd are nenumdrate beneficii.

Pregitirea noastrd profesionald nu este insd de ai.uns. Nu

orice se incadreaz[ in magia meditaliei poate face fald teste-

lor qtiinlifice riguroase. Prin urmare, am incercat sd afl5m ce

anume funclioneazd gi ce nu funclioneaz[.

O parte dintre informagiile pe care le ai despre meditayie

pot fr gre;ite, iar ceea ce este adevdrat s-ar putea sd nu ;tii.

* Termenul englezesc mindfulness nu are o traducere consacrati inlimba romdnd, dar inseamnd trdirea con;tientd sa:u con;tientizarea clipeiprezente. Este o tehnicd de relaxare 9i destresare. inseamni sd traimin prezent, si conqtientizdm acfiunile pe care le facem in prezent.

Nu inseamnd sa ne gAndim la prezent. Pentru a u$ura lectura acestei

ci4i, voi folosi termenul de mindfulnesq mult mai cunoscut dec6t

corespondentul romAnesc . (N. tr ad.)

8

Sa ne intoar

fost spusa ia ned

rati oameni care

meditatie prefl.m

ci si in ce p:iuegtr

Torusi. rnirrtradilii de medit

leac;iabia recmrea formeior rngmeditatii. imbrittre, se referA ]a o

schimbare a inrrPe de alti p

precum mindfu}urma traumei sldar aclioneazifoarte multi oarprogramul lor zil

Putem r-orb

una vasta. -{cestr

ta, in ciuda fapoCaiea profui

de exemplu. in d

a;a cum a fost i

yoghinii tibetaniresante in capito

Vom numi acest

La nivelulanumit stil de

rtulburarii clasi-enit ziua in care

feqiuni de unulc;rre o mai con-

lnrins sa incerce

t sa fiu mai calm,

ionez impulsiv".ombinafie bund-

l simptomele de

r Ei si-au pieqdut

lEtea inca nu au

rformalii incura-n practicat acest

fe adulte si, ase-

rirate beneficii.

insi de ajuns. Nue face faqd teste-ercat sa afl5m ce

despre meditagie

tea sa nu;tii.

E€re consacratl incan;xentizarea clipei, Inseamna sa trdimt facem in prezent.

F.rra lectura acesteimai cunoscut decit

Sd ne intoarcem insd la relatarea lui Steve. Aceasta a

fost spusd la nesfAr;it, in nenumdrate variante, de nenumd-rali oameni care au pretins c[ au gdsit alinare in metode de

meditalie precum mindfulness, nu numai in cazuri de TSPT,

ci gi in ce prive;te multe alte tulburdri emolionale.Totu;i, mindfulness, consideratd parte a unei strdvechi

tradilii de meditalie, nu a fost menita s[ fie un asemenea

leac qi abia recent a fost luatd in considerare pentru vindeca-rea formelor moderne de angoasa. Scopul originar al acestei

meditalii, imbr[fi;at de unele grupuri p6nd in zilele noas-

tre, se referd la o explorare intensd a minlii qi la o profundd

schimbare a intregii noastre flinfe.Pe'de altd parte, aplicaliile pragmatice ale meditaliei -

precum mindfulness, care l-a aiutat pe Steve sd i;i revinl inurma traumei suferite - se bucurd de interes la scard largi,dar actioneazd, in profunzime. Pentru cd este accesibild,

foarte mulli oameni au gdsit o modalitate de a include inprogramul lor zilnic cel pulin o scurtd meditalie.

Putem vorbi, agadar, despre doud cdi: una profundd ;iuna vast5. Aceste cai sunt adesea confundate una cu cealal-

ta, in ciuda faptului cd diferd substanfial.

Calea profunda prezintd doud niveluri: intr-o formd puri,de exemplu, in descendenla antica a budismului Theravada,

aga cum a fost el practicat in Asia de Sud-Est sau printreyoghinii tibetani (despre care vom prezenta cAteva date inte-resante in capitolul al unsprezecelea,,,Creierul unui yoghin").

Vom numi acest exerciliu foarte intens nivelul 1.

La nivelul 2, tradiliile au fost imprumutate dintr-unanumii stil de viafd-al calugdrilor sau al yoghinilor, de

exemplu-$i au fost adaptate in forme mai accesibile pentru

Occident. in acest caz, cei care apeleazd la meditaqie ca la

un exerciliu spiritual renunli la unele pirli din meditalia

asiaticd original5, mai exact la acelea pentru care transferul

cultural nu se realizeazd foarte ugor.

De asemenea, existi ;i abordlri mai vaste. La nivelul 5,

aceleagi exercilii de meditalie sunt scoase din contextul lor

spiritual, flind r[spindite mai larg-aga cum este cazul redu-

cerii stresului prin mindfulness (mai cunoscutd ca MBSR'k),

metodd fondatd de bunul nostru prieten Jon Kabat-Zinn ;ipredatd in mii de clinici, centre medicale gi nu numai. Exist[qi meditalia transcendental5 (MT), care oferd lumii moderne

mantre sanscrite clasice, intr-o formd mai prietenoasd.

Din necesitate,la nivelul4, cele mai accesibile forme de

meditalie sunt cele mai atenuate, pentru a putea fi mai lesne

de exersat de un numdr cit mai mare de oameni. Moda teh-

nicilor de mindfulness la birou sau prin intermediul aplicafi-

ilor cu meditalii care dureaz[ doar cAteva minute exemplificd

foarte bine acest nivel.

Preconizdm, de asemenea, aparilia nivelului 5, care

acum exista doar fragmentar, dar care, in timp, ar putea evo-

lua. La acest nivel, lecliile pe care oamenii de qtiinld le-au

invdfat studiind celelalte niveluri vor conduce la inovalii qi

adapt[ri care pot oferi beneflcii substanfiale-un potenlial

pe care il explordm in ultimul capitol,,,O minte sdndtoas[".

Transformdrile profunde de la nivelul I ne-au fasci-

nat incd de la prima noastrd intdlnire cu meditalia. Dan a

'" Mindfulness-based stress reduition (in lb. englezd). (N. trad.)

10

cercetat terte stritde acestea. in spec

niversitare petrcc!

aceea. Richie rcum

Asia intr-o riziti 1

retragere, intilninscanind creierele

siu de la Unirersittrractica noaC

lul al doilea. Calear

spus de la bun ince

noi. Maegtrii spirital meditaliei poate

;it tuturor oammispirituale. Disert4practic[ acestui sft

talia poate oferi hPovestea pe t

te cilitoria noastprieteni ;i colabor

incl din anii i97Q

la Harvard ;i am ir

faptului cd nu am

Desi avem ardobAndit abilita;ilaceastd poveste. Iqi scrie pentru Ne

Richie, neurolog,

Minds [Centrul pt

ireesibile pentruh mediuge ca la

tfi din meditaliaf,u care transferul

ste. [^a nivelul 5,

t&r contextul lorl€ste cazul redu-

mrta ca MBSR*),

h lGbat-Zinn ;iinr numai. lxistdtilumii moderne

;rietenoasd.resibile forme de

ftea fi mai lesne

reni. Moda teh-mediul aplicali-lurte exemplificl

nivelului 5, care

hp, ar putea evo-

E de gtiinqd le-auhce la inovalii qi

hle-un potential

[rte sindtoas['.d 1 ne-au fasci-rmeditafia. Dan a

,Sluad.)

cercetat texte strivechi gi a pus in practicd metodele descrise

de acestea, in special in timpul celor doi ani de studii postu-niversitare petreculi in India gi in Sri Lanka gi imediat dupdaceea. Richie (cum ii spune toatd lumea) l-a urmat pe Dan inAsia intr-o vizitd prelungitd, optAnd, de asemenea, pentru o

retragere, int6lnindu-se cu mentori spirituali, si, mai recent,

scan6nd creierele celor care mediteazd mult in laboratorulsdu de la Universitatea din Wisconsin.

Practica noastrd de meditalie este, in principal, de nive-lul al doilea. Calea cea vast5, respectiv nivelurile 3 qi 4,trebuiespus de la bun inceput, sunt, de asemenea, importante pentru

noi. Maegtrii spirituali asiatici considerd c5, dacdweun aspect

al meditaliei poate sd alfne suferinfa, acesta trebuie impdrtd-git tuturor oamenilor, nu numai celor interesali de clutirilespirituale. Disertaliile noastre doctorale au oferit o aplicafiepracticd acestui sfat, prin studierea modurilor prin care medi-talia poate oferi beneficii cognitive gi emotionale.

Povestea pe care o spunem in cartea de fald oglinde;-te cil5toria noastr[ personald qi profesionalS. Suntem buniprieteni gi colaboratori in ceea ce priveqte ttiin[a meditalieiincl din anii 1970, cAnd ne-am lnt6lnit ln perioada studiilorla Harvard ;i am inceput si practicdm aceastd artd (in ciudafaptului ci nu am aiuns niciodati la perfecfiune).

Degi avem am6ndoi pregdtire de psihologi, in timp, amdobAndit abilitdgile complementare necesare pentru a spuneaceastd poveste. Dan este specializat in iurnalism $tiintificgi scrie pentru New York Times de mai bine de un deceniu.Richie, neurolog, a fondat qi conduce Center for HealthyMinds.[Centrul pentru Investigarea Minlilor Sdndtoase] de

'ffil'

t7

la Universitatea din Wisconsin, pe lAnga faptul c[ se "ocupAde laboratorul de imagisticd cerebrald de la Centrul Waisman

din cadrul aceleiaqi universit5lii, folosind imagistica prinrezonanfd magneticd funclionali (fRMN), un scanner PET gi

alte aparate de ultimd generalie pentru programele de anali-za a datelor, impreuna cu sute de servere necesare calculelorcomplicate cerute de aceasti investigafie. Grupul sdu de cer-

cetare numir[ mai mult de o sutd de exper]i, de la flzicieni,statisticieni gi oameni de ;tiin15 in domeniul informaticii,laneurologi qi psihologi, dar;i inifiali in tradilia meditaqiei.

Si fii coautor al unei cdrli poate fl o experienla inedi-t5-a fost;i pentru noi, fird indoiald-,dar oricdte neaiunsuri

ar fi existat, toate au fost puse in umbrd de bucuria de a lucra

impreund. Suntem prieteni de cAteva decenii, dar, cea maimare parte a carierelor noastre, am lucrat separat. Aceastd

carte ne-a ajutat sd fim din nou o echipd, lucru care nu afdcut decit sd ne umple de bucurie.

fii in mAni cartea pe care amwut dintotdeauna s-o scri-

em, dar nu am reu;it decAt acum. Partea teoreticd qi dhtele de

care aveam nevoie pentru a ne susline ideile nu au fost ela-

borate decdt recent. Acum, cd ambele au aiuns intr-o etapd

avansatd, suntem incAntali si ne impdrtdsim cuno;tinfele.Bucuria noastrd vine ;i din misiunea asumati de a

transmite mai departe informalii: urmirim sd aducem indisculie o reinterpretare radicald a actualelor beneflcii ale

meditagiei-sau lipsa acestora-$i sd subliniem adevdratul

scop al acestui exerciliu spiritual.

Calea profu

Dupi intoarcerea,

urmat un seminar

lung;i imbracat d

siv cu o e;arfa 1essperiat cand profe

este dat de felul taruncat o prir-ire t

Cind Richie i

tema sa pentru dipe loc si nu a fost

costa cariera, pe c

Dan a hotirilsesc mantre. Auzir

clinicd l-a intretxtra de pacienfii nte intruna cuvintr

involuntare in psr

a unei mantre ed

gi voluntar, nu a rschimbe parerea

Aceste reacli

intAmpinat-o dir:

care incd resping

cd prea mult orir

formi blAnda de'au fost implicaS I

fost demiqi de cor

L2

hptul ci se ocupd

rC-entrulWaisman

d imagistica prinun scanner PET gi

rgramele de anali-e(rsare calculelorGrupui sdu de cer-

4i, de la fizicieni,iul informaticii,lali$a meditaliei.erperienld inedi-ricate neajunsuribucuria de a lucraEnii, dar, cea mait separat. Aceasti

i lucru care nu a

ddeauna s-o scri-xetici ;i datele de

ile nu au fost ela-riuns intr-o etapiim cunogtintele.sa asumatd de a

im sa aducem inhlor beneflcii ale

liniem adeviratul

Calea profundd

DupE intoarcerea din India, in toamna anului 1974, Richie a

urmat un seminar de psihopatologie tot la Harvard. Cu pdrul

lung qi imbrdcat dupl moda Cambridge a wemurilor-inclu-siv cu o egarfd lesut5 pe care o purta pe post de centuri-,s-asperiat c6nd profesorul a spus cd,,un indiciu al schizofrenieieste dat de felul bizar in care se imbracd o persoand" ;i i-aaruncat o privire cu subinfeles.

CAnd Richie i-a m[rturisit unui profesor cd iqi dorea ca

tema sa pentru disertalie sd fle meditafia, r[spunsul a venitpe loc qi nu a fost prea politicos: o astfel de decizie il putea

costa cariera, pe care, de altfel, nici nu o incepuse bine.Dan a hotirAt si cerceteze efectul meditaliilor care folo-

sesc mantre. Auzind asta, unul dintre profesorii de psihologie

clinicd l-a intrebat nedumerit: ,,Cu ce este diferitl o man=

tra de pacienlii mei obsedali care nu se pot abline sd repe-

te intruna cuvinte vulgare?"1 Explicafia cd iniur[turile suntinvoluntare in psihopatologie, in weme ce repetarea linigtitda unei mantre este un exerciliu de concentrare intentionat

;i voluntar, nu a reu;it sd-l fac[ pe profesorul respectiv s5-gi

schimbe plrerea.

Aceste reaclii au fost tipice pentru opozilia pe care amintAmpinat-o din partea ;efilor departamentelor noastre,

care lncd respingeau pe un ton t[ios qi firi sd se gAndeas-

cI prea mult orice avea legdturd cu conqtiinfa-probabil o

formd blAndd de TSPT, dupi episodul bine-cunoscut in care

au fost implicali Timothy Leary gi Richard Alpert. Acegtia au

fost demi;i de conducerea departamentului nostru din cauza

,W

unei cercetlri care implicase administrarea de substanlepsihedelice unor studenli de la Harvard. Experimentul avu-

sese loc cu cinci ani inainte de a aiunge noi acolo, dar ecou-rile scandalului nu se stinseserd inc5.

in ciuda faptului cd mentorii no;tri academici consi-derau cd un studiu asupra meditaqiei era echivalentul unuidrum inchis, intuilia ne spunea cd o astfel de intreprindereputea aduce o contribulie substanliald in domeniul qtiinlific.Aveam o idee grozavd: dincolo de starea pldcutd pe care o

produce mediatia, adevdratele recompense sunt reprezenta-te de insupirile de lungl duratl care pot apirea.

O insuqire modificatd-o noui caracteristicd rezultatdin urma meditaliei-se formeazd separat de meditalia insdgi.

insugirile modificate modeleazd felul in care ne comportlm inflecare zi,nrrnumai in timp ce sau imediat dupd ce meditim.

Acest concept s-a dovedit a fl o preocupare constantipe tot parcursul viefii noastre profesionale, fiecare dintrenoi avdnd un rol bine determinat in desfSgurarea-cercetd-

rii de fa15. Deosebit de importanli au fost anii petrecuti de

Dan in India ca participant-observator al rddicinilor asiatice

ale acestor metode care reu$esc sd schimbe comportamenteumane. Totu;i, odatd intors in America, Dan nu a avut prea

mult succes atunci cdnd a incercat sd explice reprezentanti-lor psihologiei contemporane schimbdrile benefice care potapdrea in urma meditaliei si a metodelor de lucru strdvechi

care aiutd la oblinerea lor.Experienlele lui Richard in ceea ce privegte meditalia au

dus la decenii de analizd a elementelor gtiinlifice care sa spri-

iine teoria noastrd prMnd insugirile modificate. Grupul siu de

14

cercetare SErEEeparea si.rpie fuisn-idiu. neu-rostifo

unei generaFi &rCa o conseci

darea caii r-aste,

funde- consideral

trecuta cu vederr

rul cel mai impor

de sanatate mai tun nivel superior

Valul de ob*

mod deosebit rnc

re ale poten;ialu

ale caii profundr

cum altruismul, r

compasiunea iml

pozitive modifice'CAnd am irx

cheta de descope

daci s-ar fi ;inut:de insu;ire modiasiatici, raportan

le noastre cu prir

de tlcere si nepobservalii care tx

datele gtiinlifice

ilia gi textele ne

lrea de substanle

xperimentul avu-

li acolo, dar ecou-

academici consi-

echivalentul unuiI de intreprindere

omeniul ;tiin1ific.plicuta pe care oI sunt reprezenta-

irea.teristica rezultatie meditalia insS;i.

9 ne comportam indnpi ce meditam.

mpare constantd

ile, fiecare dintrehs,urarea cercetS-

anii petreculi de

idAciniior asiatice

e comportamente

an nu a a'vut prea

ice reprezentanfi-benefice care potle lucru strivechi

res,te meditatia au

{ifice care sa spri-ate. Grupul sdu de

cercetare genereazd date care suslin ceea ce, altfel, ar putea

pdrea simple fantezii. PunAnd bazele unui nou domeniu de

studiu, neuroqtiinlele contemplative, el a contribuit la apariliaunei generalii de savanli care a venit cu dovezi surprinzitoare.

Ca o consecin!5 a valului de entuziasm generat de abor-

darea c[ii vaste, varianta alternativa, mai exact, calea pro-

fundd, considerata adevdratul scop al meditaliei, este adesea

trecut[ cu vederea. Aga cum privim acum lucrurile, rezulta-

tul cel mai important al practicarii meditaliei nu este o stare

de sdnatate mai buni sau succesul in afaceri, ci, mai degrabd,

un nivel superior atins in natura noastrd umand.

Valul de observafii despre calea profunda a stimulat inmod deosebit modelele qtiingifice privind limitele Superioa-

re ale potenfialului nostru pozitiv. Descoperirile ulterioareale c[ii profunde au cultivat calitd]i de lungi durata pre-

cum altruismul, echilibrul sufletesc, o prezenld iubitoare gi

compasiunea imparliald, care nu sunt altceva decdt tr[sdturipozitive modificate.

CAnd am inceput, toate acestea ar fi putut capata eti-cheta de descoperiri importante pentru psihologia modernd,

dac[ s-ar fi linut seama de ele.Indiscutabil, inilial, conceptulde insusire modificatd avea puline in comun cu practicieniiasiatici, raportarea la textele vechi de meditalie qi incercdri-le noastre cu privire la aceastd artd interioarS. DupI decenii

de tacere si nepdsare, in ultimii ani, au aplrut numeroase

observalii care ne-au confirmat ceea ce blnuiam. Abia recentdatele stiinfifice au fost suficiente, conf,rmAnd ceea ce intu-ifia ;i textele ne spuseserd deja: aceste schimbdri profunde

llltr,rnfi-

15

nu sunt altceva decAt semne externe ale unei funclii foarte

diferite a creierului. 'Multe dintre informafii ne-au fost furnizate de labo-

ratorul lui Richie, singurul centru ;tiinfific care a adunat

informalii de la numerogi maeqtri ai practicilor spiritua-

le contemplative, maioritatea yoghini tibetani qi cea mai

importantl sursd de practicieni ai spiritualitSlii profunde.

Ace;ti neobi;nuili parteneri de cercetare au avut o con-

tribulie esenliala la construirea unei baze ;tiinfifice privind

existenla unui mod de a fl care a sc[pat g6ndirii moderne,

deqi era punctul central al celor mai importante tradiliilorspirituale din lume. Acum avem confirmarea acestor modifi-

cdri profunde ale flinfei, o transformare care impinge drama-

tic limitele psihologice umane.

Pentru sensibilitatea modernd, chiar qi ideea de ,,trezi-re"-scopul c[ii profunde-pare o poveste demodatd. Totu;i,

datele furnizate de laboratorul lui Richie (unele dintre aces-

tea au vizut lumina tiparului in diverse publicagii i+ weme

ce cartea de fald se afld ea insdgi in curs de publicare) con-

firm5 faptul cd modificlrile pozitive, remarcabile, care au loc

in creier gi in comportament de-a lungul etapelor descrise

pentru calea profundi nu sunt un mit, ci o realitate.

Calea vastd

AmAndoi am fost, weme indelungatS, membri in consiliul de

conducere al Mind and Life Institute I Institutul pentru Minte

qi Via![], fondat inilial pentru a crea un dialog susfinut intre

Dalai Lama qi cercetdtori din diferite domenii.2 in anul2000,

76

am organizat o rlis

citir,a experti de Face;tia s-a aflat gi I

intors spre el si a hTraditia spiril

Dalai [ama.proFrin timp) pentru imlel, duceli aceste nde capcanele religipot ajuta pe oaflrerl

impirtd;ili-1e tutuAcest indemnr

;i in urmatoarele nfLlra cercetArii care

Provocarea luiteze puterea formir

atAt calea profund

tor fondator ai C"er

crearea unor aplicipentrir scoli, clinicoricine, intr-o r-ari

gram despre bunitla programe de tra

indemnul luineau calea vasta ir

sd se bucure de pa devenit virala, s

;i aplicagii. De ex

carte, undeva in lr