Plantele modificate genetic a căror cultivare a fost autorizată,

la nivel global

Instruirea personalului relevant în domeniul

legislativ al biosecurității

București, 08.11.2012

.

Culorile activităților biotech UNESCO Division of Life Science, Paris, France Electronic Journal of Biotechnology, 3.02.2006

Medicină, sănătate și diagnostic

Biotehnologii agricole și mediu (verde)

Biotehnologii alimentare și Științele nutriției (galben)

Acvacultura și Biotehnologia marină (albastru)

Biotehnologia zonelor aride și deșertice (maro)

Biotehnologii industriale (alb)

Biotehnologii fermentative și bioprocesare (gri)

Nanotehnologii și bioinformatică (auriu)

Patente, publicații, invenții (mov)

Bioterorism, biocrime, război biologic

Principalii actori în domeniu

Notificatorii, industria biotehnologică și instituțiile publice ce aplică noile tehnologii, care nu pot introduce OMG în mediu sau în consum dacă nu demonstrează că sunt sigure.

Autoritățile competente, aplică prevederile unei legislații specifice, ce gestionează siguranța OMG pentru sănătatea consumatorilor și pentru mediu și controlează respectarea acestor prevederi

Comitetele științifice, care evaluează riscurile pentru sănătatea consumatorilor și pentru mediu asociate diferitelor activități cu OMG obținute de industria biotehnologică și/sau de instituțiile publice de cercetare

Publicul (consumatori, fermieri etc.)

Dezvoltarea globală

Pe 31 octombrie 2011, populația globului a ajuns la 7 miliarde. Cu un miliard mai mult decât în urmă cu nu mai mult de 12 ani. Luând în calcul acest trend, se estimează că, până în anul 2050, necesarul de hrană va crește cu 70%

Cerere sporită de alimente, furaje, fibre și combustibil reînoibil, mai ales în țările cu economii emergente

Producția agricolă trebuie să se dubleze

Situația la nivel global

Peste 1 miliard

de oameni

suferă de

malnutriție și subnutriție

Unde suntem

La nivel global

16 ani de cultivare în scop comercial a PMG pe

toate continentele, cumulat, pe 1,25 miliarde de

hectare, suprafață ce depășește cu 25% suprafața

uscatului SUA sau al Chinei.

Au cultivat plante transgenice milioane de fermieri,

din 29 de țări.

16 ani de consum sigur

Ponderea alocată PMG din suprafața

alocată speciei, în SUA

Situația câmpurilor experimentale în UE

Situația aprobărilor acordate pentru utilizarea

plantelor transgenice Sursa: Clive James, 2012

Din anul 1996, 29 de țări au acordat aprobări pentru cultivarea plantelor transgenice, iar 31 de țări au aprobat importul și utilizarea acestor plante ca alimente sau furaje.

Au fost acordate 1045 de aprobări pentru utilizarea a 196 de evenimente de transformare, din 25 de specii cultivate.

Printre cele 60 de entități statale care au aprobat utilizarea plantelor transgenice sunt SUA, Japonia, Canada, Mexicul, Coreea de Sud, Australia, Filipinele, Noua Zeelandă, Taiwanul și Uniunea Europeană. Ultima acordând o singură aprobare, pentru 27 de țări

Situația aprobărilor acordate pentru utilizarea

plantelor transgenice Sursa: Clive James, 2012

Dintre speciile care au făcut obiectul unor modificări genetice, porumbul transgenic a primit cele mai multe aprobări de utilizare (65). Este urmat de bumbacul transgenic (39), rapița transgenică (15), cartoful transgenic și soia transgenică (14 fiecare)

La nivel global, cele mai multe aprobări de utilizare (25), în cele mai multe entități statale, au fost acordate pentru soia tolerantă la erbicide, evenimentul de transformare GTS-40-3-2. Urmează porumbul MON 810, rezistent la insecte, cu 23 de aprobări, porumbul NK603, tolerant la glifosat, cu 22 de aprobări, și bumbacul MON1445, rezistent la insecte, cu 14 aprobări.

Cultivarea plantelor transgenice în România

Soia tolerantă la anumite erbicide totale, în intervalul 2000-2006

Porumbul rezistent la sfredelitorul european al tulpinilor (Ostrinia nubilalis), începând din anul 2007 Sursa: Badea și Pamfil, 2009

Drumul unui produs bioteh spre piață

Ce se evaluează

Ce analize se fac (1) DG SANCO Debate –GMO Risk Assesment and Managements

17 March 2011, Brussels

Carel du Marchie Sarvaas Director, Green Biotechnology Europe (GBE) EuropaBio

Analize moleculare Southern blot, pentru determinarea numărului de copii, a locurilor de inserție și a

prezenței/absenței secvențelor din plasmidă

PCR și secvențializarea nucleotidelor, pentru confirmarea integrității și organizării insertului ADN

Analize bioinformatice, pentru a determina dacă vreo genă endogenă a fost afectată prin inserția informației genetice exogene și dacă genele din genom sunt prezente în ADN genomic flancant, adiacent ADN-T după transformare

Determinări ale sintezei proteinei codificate de transgenă (studiu în câmp)

Verificarea stabilității genetice și fenotipice a insertului

Evaluări comparative PMG vs. planta care a făcut obiectul transformării Evaluarea caracteristicilor agronomice și fenotipice (studiu în câmp)

Evaluarea interacțiunilor ecologice (studiu în câmp)

– răspunsurile plantei la factorii de stres abiotic

– daunele produse de boli

– daunele produse de artropode

Evaluarea latenței și germinării semințelor

Evaluarea morfologiei și viabilității polenului (studiu în câmp)

Analiza compoziției plantei (studiu în câmp)

Ce analize se fac (2) DG SANCO Debate –GMO Risk Assesment and Managements

17 March 2011, Brussels

Carel du Marchie Sarvaas Director, Green Biotechnology Europe (GBE) EuropaBio

Carcaterizarea proteinei nou exprimate (codificate de transgenă)

Analiza integrității Determinarea secvenței aminoacizilor

Determinarea greutății moleculare

Analiza activității enzimatice

Evaluarea toxicității proteinei codificate de transgenă și a potențialului ei alergen

Verificarea eventualei asemănări cu toxinele cunoscute sau cu alte proteine biologic active

Efectuarea unor studii de toxicitate acută la șoareci (voluntar)

Determinarea digestibilității (in vitro)

Testarea întregului aliment / furaj modificat genetic printr-un studiu de hrănire cu durata de 42 de zile, la broileri

Analiza asemănării cu alergenii cunoscuți Studii de evaluare a riscurilor pentru mediu asociate prezenței proteinei

codificate de transgenă

Studiul impactului asupra organismelor nevizate. Concret, se studiază eventualul impact asupra a 6 sau 7 specii funcțional relevante reprezentative pentru zona în care se cultivă planta modificată genetic în cauză, folosind fie proteina pură, fie țesut vegetal (in planta).

Studiul degradării în sol

Studiul selectivității

Notificările se depun în multe jurisdicții

Evaluation of Genetically Engineered Crops Using

Transcriptomic, Proteomic, and Metabolomic

Profiling Techniques

Agnes E. Ricroch, Jean B. Berge , and Marcel Kuntz*

Plant Physiology, April 2011, Vol. 155, pp. 1752–1761, www.plantphysiol.orgVol.

*Institut de Recherches en Technologies et Sciences pour le Vivant, Laboratoire de Physiologie Cellulaire Vegetale, Commissariat a` l’Energie Atomique/Centre National de la Recherche Scientifique/Institut National de la Recherche Agronomique/ Universite

Joseph Fourier (Unite

Mixte de Recherche 5158), F–38054 Grenoble

Alimentele MG fac obiectul unor teste exhaustive înainte de comercializare

Caracterizarea modificării genetice

- ce s-a intenționat să se adăuge plantei? ADN, Proteină (istoria de utilizare sigură, toxicitatea acută, alergenicitatea)

- ce a rezultat ? ADN transferat, locul în care a fot inserat, stabilitatea, nivelul proteinei

Echivalența substanțială a liniei MG cu termenul de comparație

Compararea cu cea mai apropiată “rudă” nemodificată genetic (linia parentală sau isogenică) în privința:

-proprietăților agronomice (excelenți indicatori ai “normalității” plantei)

- compoziției biochimice (inclusiv toxinele cunoscute) și calității nutritive.

Teste comparative de hrănire pe animale (conform standardelor internaționale):

- teste toxicologice sub-cronice pe rozătoare (90 de zile)

- evaluarea nutrițională pe puii în creștere (42 de zile)

- evaluarea nutrițională pe alte animale de fermă ->

rezultatele a peste 107 studii au demonstrat echivalenţa nutrițională

G. Flachowsky, ISB, martie 2007; http://www.isb.vt.edu/articles/mar0702.htm

Studii de hrănire pe animale, pe termen lung compilaţie realizată de A. Bernheim, C. Snell, JB Berge, A. Ricroch

6 studii de hrănire pe termen lung pe o singură

generație :

Porumb: 1 studiu pe vaci, timp de 25 de luni;

Soia: 4 studii pe șobolani și șoareci, timp de 1 sau 2

ani, și 1 studiu pe pești, timp de 7 luni.

12 studii de hrănire pe mai multe generații:

Porumb: 6 studii, pe șoareci, șobolani, oi, vaci, porci,

pui, prepelițe

Soia: 3 studii, pe șoareci, șobolani, capre etc.

Concluzii

AU FOST EFECTUATE STUDII PE TERMEN LUNG

Studiile sunt heterogene, iar unele- exploratorii (nu au

fost realizate conform standardelor ce trebuie îndeplinite

de studiile de hrănire sub-cronică efectuate pentru

evaluarea alimentelor)

Rezultatele niciunuia dintre aceste studii nu au evidențiat

efecte potențial dăunătoare asupra sănătății asociate

consumului furajelor MG

Rezultatele studiilor efectuate conform standardelor

(nicio diferență între animalele hrănite cu furaje MG și animalele hrănite cu furaje non- MG) confirmă faptul că

pentru evaluarea siguranței SUNT SUFICIENTE 90 DE

ZILE DE HRĂNIRE SUB-CRONICĂ

Concluzii

Plantele MG au fost riguros evaluate, mai riguros decât plantele obținute prin alte tehnologii, în instituții de cercetare publice și private

Există numeroase studii ale aspectelor legate de sănătate :62 (în 2005/2006), 90 (2007/2008), 137 (2009), 156 (2010)

În anul 1987, Academia Națională de Ştiințe a SUA a avansat opinia conform căreia utlizarea PMG nu generează riscuri mai mari decât cultivarea altor plante. Opinie confirmată după 15 ani de cultivare pe scară mare.

Alegațiile referitoare la toxicitatea alimentelor modificate genetic NU au fost validate de comunitatea ştiinţifică

Bibliografie

Comparability of imazapyr-resistant Arabidopsis created by transgenesis and mutagenesis, Transgernic research, published on line, March 2012

” The data indicate that transgenesis did not create significant unintended pleiotropic effects on gene expression and that the mutant and transgenic lines were highly similar, except for the level of herbicide resistance”.

Abdeen A, Schnell J, Miki B (2010) Transcriptome analysis reveals absence of unintended effects in drought-tolerant transgenic plants overexpressing the transcription factor ABF3. BMC Genomics 11:69

Batista R, Saibo N, Lourenc¸o T, Oliveira MM (2008) Microarray analyses reveal that plant mutagenesis may induce more transcriptomic changes than transgene insertion. Proc Natl Acad Sci USA 105:3640–3645

Baudo MM, Lyons R, Powers S, Pastori GM, Edwards KJ, Holdsworth MJ, Shewry PR (2006) Transgenesis has less impact on the transcriptome of wheat grain than conventional breeding. Plant Biotechnol J 4:369–380

Kogel K-H, Voll LM, Scha

fer P, Jansen C, Wu Y, Langen G, Imani J, Hofmann J, Schmiedl A, Sonnewald S, von Wettstein D, Cook RJ, Sonnewald U (2010) Transcriptome and metabolome profiling of field-grown transgenic barley lack induced differences but show cultivar-specific variances. Proc Natl Acad Sci USA 107:6198–6203

Europeans and

Biotechnology in 2010

Winds of change?

A report to the European Commission’s

Directorate-General for Research

http://ec.europa.eu/research/research-

eu