INSTR. 303-2003.pdf

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI

COMPANIA NAŢIONALĂ DE CĂI FERATE CFR SA

Nr.303

INSTRUCŢIUNI PENTRU

LUCRĂRILE DE REPARAŢIE CAPITALĂ

A LINIILOR DE CALE FERATĂ

EDITURA FEROVIARĂ 2003

EDITURA FEROVIARĂ Redactor-şef: Redactor rubrică: ing. Marina Dejoianu Tehnoredactor Camelia Şerb Corector Valeria Haidău

Tiparul executat la Tipografia FILARET

Sub comanda nr. 326/2003

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României ROMÂNIA, MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI

Instrucţiuni pentru lucrările de reparaţie capitală a liniilor de cale ferată – nr.303

Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Compania Naţională de Căi Ferate CFR

Bucureşti : Editura Feroviară, 2003 ISBN 973-86627-0-2

1. Compania Naţională de Căi Ferate CFR Bucureşti 656.2

CUPRINS

O r d i n u l n r . 551 din 14.10.2003 pentru aprobarea Instrucţiunilor pentru lucrările de reparaţie capitală a liniilor de cale ferată – nr.303 …………………...……………………………….….

5 CAPITOLUL I DISPOZIŢII GENERALE………………..... 7 CAPITOLUL II REFACŢIA TOTALĂ……………………… 10

Secţiunea 1 Generalităţi…………………………….…. 10 Secţiunea a 2-a Programarea lucrărilor de refacţie totală 12 Secţiunea a 3-a Documentaţia tehnică a lucrărilor de refacţie

totală………………………………………....

16 Secţiunea a 4-a Prescripţii referitoare la execuţia lucrărilor de

refacţie totală…………………………….…..

22 Secţiunea a 5-a Alte prevederi referitoare la execuţia lucrărilor

de refacţie totală……………………………..

29 CAPITOLUL III REFACŢIA PARŢIALĂ…………………… 31

Secţiunea 1 Refacţia şinelor………………………….…... 31 Secţiunea a 2-a Refacţia traverselor…………………………. 32 Secţiunea a 3-a Refacţia prinderilor…………………………. 36 Secţiunea a 4-a Refacţia prismei căii………………………... 40 Secţiunea a 5-a Refacţia substratului căii………………..…. 41 Secţiunea a 6-a Refacţia terasamentelor şi lucrările de

apărare-consolidare a acestora………..……..

42 Secţiunea a 7-a Consolidarea terenului de bază sau realizarea

altei variante de traseu…………………….…

50 Secţiunea a 8-a Refacţia aparatelor de cale…………………. 51

CAPITOLUL IV ORGANIZAREA LUCRĂRILOR………..... 51 CAPITOLUL V TOLERANŢE ADMISE LA LUCRĂRILE

DE REPARAŢIE CAPITALĂ………………

56 Secţiunea 1 Linii cu viteza maximă de circulaţie până la

160 km/h…………………………………….

56 Secţiunea a 2-a Linii cu viteza maximă de circulaţie mai

mare de 160 km/h…………………………....

58 CAPITOLUL VI MĂSURI DE PROTECŢIE A

INSTALAŢIILOR……………………………

60

CAPITOLUL VII MĂSURI PENTRU SIGURANŢA CIRCULAŢIEI………………………………

61

CAPITOLUL VIII PREDAREA LINIEI REPARATE CAPITAL SECŢIEI DE ÎNTREŢINERE A CĂII………

66

CAPITOLUL IX MĂSURI DE PROTECŢIE A MUNCII ŞI MEDIULUI ŞI DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR………………………………

69 CAPITOLUL X RECEPŢIA LUCRĂRILOR………………… 70 CAPITOLUL XI MODUL DE PROMOVARE, URMĂRIRE ŞI

PLATĂ A LUCRĂRILOR…………….…..

72 CAPITOLUL XII CONDIŢII OBLIGATORII PENTRU

EXECUTANŢII LUCRĂRILOR………

73 CAPITOLUL XIII DISPOZIŢII FINALE…………………. 74

ANEXE

Anexa 1 Lucrările de montare – demontare a

panourilor prefabricate în baze, în cadrul refacţiei totale a liniilor de cale ferată……….

77

Anexa 2 Execuţia lucrărilor de refacţie totală a liniilor de cale ferată cu panouri prefabricate în baze………………………………………….

81

Anexa 3 Tehnologia de refacţie a substratului şi prismei căii cu utilizarea trenului de lucru multifuncţional……………………………....

93

5

O R D I N U L Nr. 551

din 14.10.2003 pentru aprobarea Instrucţiunilor pentru lucrările de

reparaţie capitală a liniilor de cale ferată nr. 303

În temeiul prevederilor art. 7 alin. (3) lit. c) şi art. 32 lit. m din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 89/1999, cu completările şi modificările ulterioare şi ale art. 4 lit.e) ultima liniuţă din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Autorităţii Feroviare Române – AFER, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.626/1998 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Feroviare Române – AFER şi ale art.5) alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 740/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului,

Ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului emite următorul

ORDIN:

Art. 1 – Se aprobă Instrucţiunile pentru lucrările de reparaţie capitală a liniilor de cale ferată – nr.303 prevăzute în anexa *) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2 – Prevederile prezentului ordin se aplică la Compania Naţională de Căi Ferate CFR – SA, în activitatea de reparaţie capitală a liniilor de cale ferată.

Art.3 – (1) Prezentul ordin intră în vigoare în termen de 90 zile de la data aprobării sale.

*) Anexa va fi pusă la dispoziţia celor interesaţi, la cererea acestora, de Compania Naîională de Căi Ferate CFR SA

(2) Compania Naţională de Căi Ferate CFR–SA va publica prezentul ordin în Foaia Oficială CFR în termen de 30 de zile de la data aprobării.

(3) ~n termen de 30 de zile de la publicarea în Foaia Oficială CFR, conducerea Companiei Naţionale de Căi Ferate CFR – SA va asigura prin personalul său de specialitate, atestat conform prevederilor în vigoare, instruirea şi verificarea personalului cu atribuţii în aplicarea Instrucţiunilor pentru lucrările de reparaţie capitală a liniilor de cale ferată – nr. 303.

(4) În termen de 90 de zile de la aprobarea prezentului ordin, Compania Naţională de Căi Ferate CFR – SA va edita Instrucţiunile pentru lucrările de reparaţie capitală a liniilor de cale ferată-nr.303.

Art.4 – Autoritatea Feroviară Română – AFER şi Compania Naţională de Căi Ferate CFR – SA vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 5 – La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Instrucţia pentru lucrările de refacţie a liniei de cale ferată – nr. 303, aprobată de Ministerul Transporturilor şi Telecomunica- ţiilor, Departamentul Căilor Ferate ediţia 1986, precum şi alte dispoziţii contrare, îşi încetează aplicabilitatea.

Art.6 – Nerespectarea prevederilor prezentului ordin atrage după sine răspunderea juridică în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Art.7 – Prezentul ordin se va publica în Foaia Oficială CFR şi Buletinul AFER.

MINISTRU

MIRON MITREA

CAPITOLUL I

DISPOZIŢII GENERALE

Art. 1. - Prezentele instrucţiuni au ca obiect activitatea de reparaţie capitală a liniilor de cale ferată din infrastructura feroviară.

Art. 2. - Prin reparaţia capitală a liniei de cale ferată se

înţelege ansamblul de lucrări care realizează readucerea elementelor componente ale căii ferate la parametrii iniţiali, în scopul asigurării circulaţiei trenurilor în depline condiţii de siguranţă, cu vitezele de circulaţie şi tonajele stabilite.

Art. 3 - Reparaţia capitală a liniei de cale ferată se

programează şi se execută atunci când: a) numărul elementelor componente - şine, traverse,

prinderi, prisma căii – uzate, defecte sau depreciate, datorită traficului suportat de la introducerea în cale, depăşeşte capacitatea de intervenţie în puncte în cadrul lucrărilor de întreţinere;

b) şinele, traversele, prinderile şinei de traverse, aparatele de cale, terasamentele şi modul de alcătuire al căii ferate nu mai corespund sarcinilor pe osie şi vitezelor de circulaţie şi împiedică sporirea capacităţii de transport şi/sau utilizarea raţională a materialului rulant modern – vagoane şi locomotive de mare putere, viteză şi sarcină pe osie;

c) apare necesitatea recâştigării, prin reparaţie capitală, a şinelor şi materialului metalic mărunt de cale pentru întreţinerea/reparaţia altor linii de cale ferată construite cu materiale de cale care nu se mai fabrică.

Art. 4. - (1) Lucrările de reparaţie capitală a liniilor de cale ferată au caracter de renovare şi de modernizare a liniilor existente

în exploatare, după caz şi se execută conform unui proiect tehnic întocmit în acest sens.

(2) Execuţia reparaţiei capitale presupune efectuarea următoarelor lucrări:

a) înlocuirea şinelor, traverselor şi prinderilor şinelor de traverse existente în cale cu şine, traverse şi prinderi de acelaşi tip sau de alt tip;

b) reducerea la minim a porţiunilor de linie şi aparatelor de cale echipate cu traverse de lemn, prin introducerea la rând, pe porţiuni cât mai mari, a traverselor de beton.

Porţiunile de linie echipate cu traverse de lemn sunt: poduri metalice, poduri provizorii, terasamente instabile, curbe cu raze de 350 m şi mai mici şi aparate de cale care nu pot fi echipate cu traverse de beton;

c) sporirea razelor curbelor, în măsura în care terasamentele existente permit această situaţie; d) reducerea rezistenţei caracteristice a secţiei de remorcare pe care este situată linia; e) refacerea banchetelor şi asigurarea, pe cât posibil, a dimensiunilor din profilurile transversale tip aferente tipului de suprastructură respectiv; f) asigurarea portanţei platformei căii; g) curăţarea şi refacerea şanţurilor şi drenurilor existente şi

executarea de noi şanţuri şi drenuri pentru scurgerea şi drenarea apelor de-a lungul liniilor, la capetele podurilor şi la trecerile la nivel;

h) completarea, mutarea, repararea şi revopsirea tuturor indicatoarelor de cale şi reperelor de aliniamente şi curbe;

i) îmbunătăţirea electroizolării traverselor.

Art. 5. - Reparaţia capitală, funcţie de starea tehnică a liniei şi de lucrările care se execută la elementele componente ale acesteia, se clasifică în :

a) refacţie totală; b) refacţie parţială; c) combinaţii de refacţii parţiale.

Art. 6. - Refacţia totală reprezintă ansamblul tuturor lucrărilor care se execută la întregul ansamblu de elemente din care este alcătuită calea ferată - şine, traverse, prinderi, prisma căii, substratul căii, terasamente, lucrări de apărare - consolidare a terasamentelor şi aparate de cale.

Art. 7. - (1) Refacţia parţială reprezintă ansamblul

lucrărilor care se execută la unul sau mai multe elemente din care este alcătuită linia de cale ferată.

(2) Refacţia parţială poate fi: a) refacţie de şine; b) refacţie de traverse; c) refacţie de prinderi; d) refacţia prismei căii; e) refacţia substratului căii - asigurarea portanţei platformei

prin înlocuirea parţială sau totală a substratului căii; această lucrare precede celelalte tipuri de refacţii, totale sau parţiale şi se execută înaintea refacţiei suprastructurii căii sau concomitent cu aceasta;

f) refacţia terasamentelor şi a lucrărilor de apărare - consolidare a acestora;

g) consolidarea terenului de bază; h) realizarea altei variante de traseu; i) refacţia aparatelor de cale.

CAPITOLUL II

REFACŢIA TOTALĂ

SECŢIUNEA 1 GENERALITĂŢI

Art. 8. Prin refacţia totală a liniei de cale ferată, se

înţelege ansamblul de lucrări care cuprinde: a) înlocuirea tuturor şinelor existente în cale cu alte şine, de

acelaşi tip sau de alt tip, noi sau recuperate - semibune sau recondiţionate;

b) înlocuirea tuturor traverselor existente în cale cu alte traverse de beton sau de lemn, de acelaşi tip sau de alt tip, noi sau recuperate - semibune sau recondiţionate - cu asigurarea numărului de traverse pe kilometru şi a pozei traverselor corespunzător traseului căii, destinaţiei liniei, sarcinii pe osie şi intensităţii anuale a traficului;

c) înlocuirea întregului material mărunt de cale metalic, de cauciuc şi/sau de polietilenă existent în cale cu alt material mărunt de cale, de acelaşi tip sau de alt tip, nou sau recuperat - semibun;

d) refacerea calităţilor drenante ale prismei căii, prin ciuruire mecanică integrală şi completări cu piatră spartă nouă, în vederea realizării prismei căii şi a stratului de piatră spartă curată sub talpa traverselor conform reglementărilor specifice în vigoare;

e) înlocuirea aparatelor de cale existente pe linia curentă şi directă din staţie cu alte aparate de cale de acelaşi tip cu şina ce se introduce în cale - noi sau recuperate - şi înlocuirea la rând a traverselor speciale de lemn cu traverse speciale noi, de lemn sau de beton;

f) axarea liniei în profil longitudinal şi în plan orizontal prin metode exacte, conform prevederilor reglementate

privind noua cotă roşie şi noul ax al liniei prevăzute în proiectul tehnic;

g) tăierea, completarea şi nivelarea banchetelor căii; h) asigurarea portanţei platformei căii; i) asigurarea dimensiunilor profilelor transversale tip; j) curăţarea şanţurilor existente şi executarea de noi şanţuri pentru scurgerea apelor; k) refacerea trecerilor la nivel; l) montarea reperelor fixe de aliniamente şi curbe

corespunzătoare noii poziţii în plan orizontal şi nivel în lung a liniei refacţionate;

m) completarea, mutarea, repararea şi revopsirea tuturor indicatoarelor de cale; n) înlocuirea tuturor traverselor speciale de pe poduri cu

traverse noi, dacă cele existente în cale au dimensiuni necorespunzătoare, sunt defecte sau au o vechime în cale mai mare de 5 ani, cu realizarea electroizolării traverselor, atât pe pod, cât şi pe terasament;

o) burajele şi ripajele tehnologice cu maşinile grele de cale; p) stabilizarea dinamică a căii; r) profilarea prismei căii; s) realizarea căii fără joante, de preferinţă în acelaşi an cu

refacţia liniei sau cel mai târziu în anul următor anului execuţiei refacţiei totale, prin sudarea joantelor din linia curentă şi directă din staţie şi a joantelor aparatelor de cale, atât de pe linia directă, cât şi a celorlate aparate de cale din zonele capetelor de staţie - înglobarea zonei aparatelor de cale în calea fără joante.

SECŢIUNEA a 2 - a PROGRAMAREA LUCRĂRILOR DE REFACŢIE

TOTALĂ

Art. 9. Refacţia totală a liniei de cale ferată se programează şi execută atunci când:

a) numărul ruperilor de şine, cumulat de la introducerea acestora în cale, este mai mare de 30 buc/km; b) numărul ruperilor de şine, în ultimii 5 ani de dinaintea

anului diagnozei căii, este mai mare de 1 buc/an / km; c) numărul defectelor de şine depistate ultrasonic, tratate

conform reglementărilor specifice în vigoare, depăşeşte 4 buc/an / km; d) uzura şinelor este la limitele maxime admise de reglementările specifice în vigoare; e) traficul cumulat suportat de şine de la introducerea

acestora în cale depăşeşte capacitatea de transport reglementată a şinelor respective existente în cale;

f) numărul şinelor şi elementelor metalice de prindere scoase izolat din cale din cauza ruperii sau apariţiei defectelor determinate de fenomenul de oboseală a oţelului, ca urmare a traficului suportat, depăşeşte capacitatea de intervenţie în puncte în cadrul lucrărilor de întreţinere;

g) numărul traverselor necorespunzătoare scoase izolat din cale din cauza apariţiei defectelor determinate de traficul suportat depăşeşte capacitatea de intervenţie în puncte în cadrul lucrărilor de întreţinere;

h) numărul elementelor de prindere din cauciuc şi/sau polietilenă scoase izolat din cale din cauza uzurii, ruperii sau apariţiei fenomenelor de oboseală ca urmare a traficului suportat, depăşeşte capacitatea de intervenţie în puncte în cadrul lucrărilor de întreţinere;

i) prisma căii a atins un grad de colmatare care nu mai asigură scurgerea apelor şi nu mai permite realizarea în condiţii normale a burajelor de întreţinere, fie datorită deprecierii pietrei sparte ca urmare a traficului suportat, fie datorită căderii din vagoane a mărfurilor pulverulente transportate în vrac - ciment, pietriş, nisip, minereu, cărbune, îngrăşăminte şi alte asemenea;

j) şinele, traversele, prinderile şinelor de traverse şi modul de alcătuire al căii nu mai corespunde sarcinilor pe osie şi vitezelor de circulaţie şi împiedică sporirea capacităţii de transport şi/sau utilizarea raţională a materialului rulant modern.

k) apare necesitatea recâştigării, prin refacţie totală, a şinelor şi materialului metalic mărunt de cale pentru întreţinerea/reparaţia altor linii de cale ferată construite cu materiale de cale care nu se mai fabrică.

Art. 10. – (1) Programarea lucrărilor de refacţie totală ale

liniilor de cale ferată se realizează cu respectarea prevederilor Normativului de reparaţii capitale la clădiri şi construcţii speciale, pe baza propunerilor regionalelor de cale ferată transmise în toamna anului anterior programării în vederea execuţiei şi în urma examinării stării tehnice a respectivelor linii de cale ferată.

(2) Examinarea stării tehnice a liniilor de cale ferată cuprinde:

a) structura actuală a traficului - marfă, călători sau mixt; b) intensitatea anuală a traficului - în anul precedent programării la execuţie; c) traficul cumulat suportat de şinele din cale de la ultima

refacţie, refacţie de şină, dublare sau construcţie a liniei şi până în anul precedent execuţiei lucrărilor;

d) capacitatea de transport reglementată a şinelor din cale; e) tipul şinelor, traverselor şi prinderilor din cale;

f) anul execuţiei ultimei refacţii totale / refacţii de şine sau anul dublării / construcţiei liniei; g) anul execuţiei ultimei reparaţii periodice şi felul acesteia; h) anul execuţiei ultimului buraj de întreţinere; i) viteza stabilită a liniei - marfă şi călători; j) viteza actuală a liniei - marfă şi călători; k) starea şinelor din cale; l) stadiul inversării sau înlocuirii şinelor uzate din curbe; m) starea traverselor din cale; n) starea prinderilor şinei de traverse; o) starea prismei căii şi substratul căii; p) starea căii la ultima măsurătoare cu vagonul de măsurat

calea; r) starea generală a căii. (3) Stabilirea anului execuţiei refacţiei parţiale de şine se

efectuează prin compararea traficului cumulat înregistrat pe linia respectivă de la anul introducerii în cale a şinelor noi prin construcţie, dublare, refacţie totală sau refacţie de şine cu capacităţile de transport reglementate de gestionarul infrastructurii feroviare pentru tipul şi caracteristicile şinelor existente în cale.

(4) Stabilirea anului execuţiei refacţiei totale a liniei nu se efectuează luînd automat anul imediat următor anului în care s-a atins capacitatea de transport reglementată a tipului şinelor existent în cale, ci se efectuează analizând starea tehnică reală a celorlalte componente ale căii şi anume: - frecvenţa şinelor rupte şi defecte determinate de oboseala

oţelului din şină; - starea şi gradul de uzură a traverselor; - starea şi gradul de uzură al materialului mărunt de cale; - starea şi gradul de uzură al aparatelor de cale; -starea prismei căii - gradul de colmatare, calităţile

drenante, dimensiunile; -starea curbelor (ecartament, supraînălţare, curbe de

racordare, etc);

-starea terasamentelor şi stratului de repartiţie; -starea banchetelor şi şanţurilor de colectare/scurgere a

apelor. (5) Stabilirea tipului de şină pentru execuţia refacţiei

totale sau refacţiei parţiale de şine se realizează după următoarele criterii:

-linii magistrale şi principale curente şi directe din staţii din zonele de şes, cu multe aliniamente şi curbe cu rază mare, cu trafic intens şi viteze mari de circulaţie – şine noi tip UIC60, R60 sau R65, netratate termic, care se sudează ulterior refacţiei totale sau refacţiei parţiale de şine - pentru realizarea căii fără joante;

- linii magistrale şi principale curente şi directe din staţii din zonele de deal şi de munte, cu puţine aliniamente şi cu curbe de rază mică, cu trafic mediu şi cu viteze mai mici de circulaţie – şine noi tip S49, UIC60, R60 sau R65 tratate termic, care pot rămâne nesudate – pentru calea cu joante - în curbele cu rază mică sau care se pot suda ulterior refacţiei totale sau refacţiei parţiale de şină - pentru realizarea căii fără joante;

- linii curente şi directe din staţii de pe coridoarele europene, cu viteza maximă de circulaţie de 160 km/h – şine noi tip UIC60, R60 sau R65 netratate/tratate termic, care se sudează ulterior refacţiei totale sau refacţiei parţiale de şine - pentru realizarea căii fără joante;

- linii secundare curente şi din staţii, cu trafic redus şi viteze mici de circulaţie - şine semibune scoase de pe liniile magistrale şi principale şi / sau şine recondiţionate tip 49/54/60/65.

Art. 11. – (1) Gestionarul infrastructurii feroviare are

sarcina de a stabili şi coordona reparaţia capitală a infrastructurii feroviare şi de a asigura modernizarea permanentă a căii, astfel încăt să se asigure derularea transportului feroviar la vitezele şi tonajele prescrise şi în depline condiţii de siguranţă a circulaţiei.

(2) Compartimentul de specialitate din centralul gestionarului infrastructurii feroviare analizează, avizează

propunerile regionalelor de cale ferată şi elaborează programele anuale de refacţie totală a liniilor reţelei de cale ferată în vederea satisfacerii nevoilor exploatării feroviare.

SECŢIUNEA a 3 –a DOCUMENTAŢIA TEHNICĂ A LUCRĂRILOR DE

REFACŢIE TOTALĂ §. 1 Elaborarea şi avizarea datelor - program

Art. 12. - (1) Datele-program sunt elaborate de către o comisie din care fac parte delegaţii compartimentului de specialitate, compartimentului linii şi compartimentului lucrări de artă şi terasamente din cadrul regionalei de cale ferată şi şeful sau şeful adjunct al secţiei de întreţinere a căii pe care sunt amplasate liniile propuse pentru reparaţia capitală;

(2) Comisia stabileşte, prin parcurgerea pe jos a liniei propusă pentru refacţie totală, tipul, caracteristicile, starea şi cantităţile materialelor de cale care se recuperează cu ocazia recensământului din toamna anului anterior execuţiei.

(3) La elaborarea datelor - program, se ţine seama de: a) evidenţa şinelor defecte; b) gradul de uzură al şinelor; c) starea materialului de cale laminat - eclise, cleşti, plăci

simple, plăci pod; d) starea materialului de cale filetat şi trefilat - buloane,

tirfoane; e) recensământul traverselor efectuat de personalul de

întreţinere a căii şi starea reală a traverselor existente în cale;

f) rezultatele sondajelor pe porţiuni şi puncte caracteristice efectuate în prisma căii, în vederea stabilirii gradului de colmatare al prismei căii, procentului mediu şi cantităţii

de piatră spartă curată ce urmează a se recupera prin ciuruirea celei existente în cale şi a determinării cotei platformei căii.

Art. 13. - Sondajele prismei căii în vederea stabilirii

gradului de colmatare se realizează prin măsurarea volumului de piatră spartă dislocat din linie şi a volumului de piatră spartă curată obţinută în urma ciuruirii manuale a acesteia sau prin alte metode aprobate de gestionarul infrastructurii feroviare şi avizate de Autoritatea Feroviară Română - AFER.

Art. 14. - (1) Sondajul într-un punct caracteristic

cuprinde unul până la trei intervale între traverse, pe întreaga lăţime a prismei căii şi pe o adâncime corespunzătoare adâncimii medii pe care urmează a se executa săpătura sub talpa traversei - cel puţin 15 cm.

(2) Sondajul se finalizează prin stabilirea unui raport procentual între volumul de piatră spartă curată afectat de un coeficient de 0,85 - volum în stare compactată - şi volumul dislocat din linie.

Art. 15. - Datele - program trebuie să conţină toate

elementele necesare elaborării proiectului tehnic şi anume: a) identificarea liniei şi localizarea lucrării; b) caracteristicile actuale de exploatare a liniei; c) echiparea actuală a liniei; d) dimensionarea lucrării; e) elementele curbelor; f) caracteristicile aparatelor de cale; g) elementele podurilor, podeţelor, viaductelor, subtraver-

sărilor şi pasajelor pietonale; h) poziţia kilometrică a trecerilor la nivel; i) poziţia kilometrică, lungimea şi caracteristicile peroa-

nelor;

j) poziţia kilometrică a joantelor izolante lipite; k) elementele drenurilor şi şanţurilor de evacuare a apelor; l) profilele existente ale prismei căii; m) tipul, caracteristicile şi starea materialelor de cale cu care

se execută refacţia totală; n) condiţiile tehnice care trebuie realizate în cadrul refacţiei

totale: numărul traverselor pe km, poza traverselor, grosimea stratului de piatră spartă curată sub talpa traverselor, dimensiunile prismei căii şi substratului căii, lungimea şinelor, felul joantelor, felul prinderilor, modul de realizare a căii - cu sau fără joante;

o) tipul, caracteristicile, starea şi cantităţile materialelor de cale care se recuperează.

Art. 16. Datele program includ obligatoriu şi următoarele

elemente privind infrastructura căii: a) rezultatele studiilor geotehnice şi investigaţiilor prin

metode geofizice ale zonei platformei căii, efectuate de unităţi specializate şi certificate de Autoritatea Feroviară Română - AFER;

Necesitatea, volumul şi amploarea acestor studii şi investigaţii asupra zonei platformei căii se stabilesc, de la caz la caz, de către o comisie formată din delegaţii diviziei linii şi compartimentul de specialitate din regionala de cale ferată şi şeful secţiei de întreţinere a căii, pe baza analizei comportării în exploatare a liniei în perioada parcursă de la ultima reparaţie capitală;

În mod special, se au în vedere zonele de linie unde numărul intervenţiilor făcute pentru menţinerea nivelului şi direcţiei căii a fost mai mare;

b) existenţa / inexistenţa, starea tehnică şi funcţionalitatea dispozitivelor de scurgere a apelor, a sistemelor de drenaj şi a lucrărilor de apărare-consolidare a terasamentelor.

Art. 17. - Datele-program se avizează de către compartimentele de specialitate din centralul gestionarului infrastructurii feroviare.

§. 2 Proiectul tehnic

Art. 18. – (1) Elaborarea proiectului tehnic al lucrărilor de refacţie totală a liniilor de cale ferată se realizează de către proiectanţi autorizaţi certificaţi ca furnizori feroviari de către Autoritatea Feroviară Română – AFER, după care proiectul tehnic se verifică/avizează de verificatori de proiecte atestaţi de autoritatea de stat în domeniu şi se dezbate/avizează de Consiliile Tehnico-Economice ale regionalelor de cale ferată direct beneficiare şi de Consiliul Tehnico-Economic al gestionarului infrastructurii feroviare.

(2) Proiectantul care elaborează caietul de sarcini şi proiectul tehnic întocmeşte şi detaliile de execuţie şi documentaţia de obţinere a avizelor legale necesare execuţiei lucrărilor de refacţie totală.

Art. 19. - (1) Proiectul tehnic trebuie să cuprindă, în mod

obligatoriu, un memoriu tehnic care să conţină studiul vitezelor maxime de circulaţie care se pot realiza după execuţia refacţiei totale a liniei, în care scop se urmăreşte mărirea razelor curbelor pe terasamentele existente.

Art. 20. – (1) Retrasarea curbelor se realizează numai de

către personal autorizat, prin metode analitice şi grafice, folosind programe de retrasare pe computer.

(2) Calculele, epurele de retrasare şi noile elemente proiectate ale curbelor se verifică / avizează de compartimentele de linii ale regionalei de cale ferată şi se aprobă de conducerea acesteia.

(3) Supraînălţările curbelor trebuie să se realizeze corespunzător vitezei de circulaţie care se prescrie în primul plan de mers de tren de după refacţia totală a liniei.

(4) Proiectul tehnic trebuie să cuprindă lucrările necesare la linia de contact ca urmare a modificării geometriei căii datorită retrasării curbelor.

(5) Poziţia liniei de contact şi a echipamentelor aferente în curbe se adaptează în funcţie de cerinţele ripajului liniei ca urmare a retrasării curbelor respective.

(6) Proiectul tehnic trebuie să cuprindă, în cazul liniilor electrificate, lucrările necesare pentru asigurarea continuităţii circuitului de retur al curentului de tracţiune, protecţiei instalaţiilor din cale şi din vecinătatea căii, precum şi a altor instalaţii afectate de lucrările de refacţie totală a liniei - SCB, telecomunicaţii, electroalimentare.

Art. 21. - (1) Proiectul tehnic cuprinde profilul în lung al

liniei existente înainte de refacţia totală, realizat de către proiectantul specializat prin nivelment cu aparate moderne şi profilul în lung proiectat care trebuie executat în cadrul refacţiei totale a liniei;

(2) Proiectantul trebuie să urmărească ca: a) profilul în lung proiectat al liniei să îmbunătăţească

rezistenţa caracteristică a respectivei secţii de remorcare; b) profilul în lung proiectat al liniei să asigure dimensiunile

din profilul transversal tip, în special grosimea stratului de piatră spartă curată sub talpa traverselor;

c) rezistenţa caracteristică obţinută după refacţia totală să se înscrie în reglementările specifice în vigoare;

d) schimbările de declivitate să fie amplasate la distanţe cât mai mari, astfel ca elementele de profil să fie, pe cât posibil, mai lungi de 200 m;

Art. 22. - Pentru controlul şi urmărirea în exploatare a geometriei căii, se realizează repere care se montează în ambele planuri: orizontal şi vertical.

Art. 23. - (1) Acolo unde este necesar şi în special pe

zonele de linie unde se intervine în mod repetat pentru menţinerea nivelului şi direcţiei căii, proiectul tehnic va cuprinde şi lucrările la infrastructura căii pentru readucerea acesteia la forma şi dimensiunile reglementate, asigurarea portanţei căii şi funcţionalităţii dispozitivelor de captare - evacuare a apelor de suprafaţă, a sistemelor de drenare a apelor subterane, lucrărilor de apărare - consolidare a terasamentelor şi a amenajărilor pentru scurgerea apelor.

(2) Se interzice programarea şi execuţia refacţiei totale pe porţiunile de linie pe care lucrările necesare de consolidare a infrastructurii căii ferate nu se pot executa înainte de lucrările de refacţie totală.

Art. 24. - Proiectul tehnic se elaborează în conformitate

cu prevederile documentaţiei - cadru pentru refacţia liniilor de cale ferată avizatã de Consiliul Tehnico Economic al gestionarului infrastructurii feroviare şi are la bază datele - program întocmite în acest scop de regionalele de cale ferată, avizate de compartimentul de specialitate din centralul gestionarului infrastructurii feroviare.

SECŢIUNEA a 4 –a PRESCRIPŢII REFERITOARE LA EXECUŢIA

LUCRĂRILOR DE REFACŢIE TOTALĂ §.1 Necesitatea executării lucrărilor preliminare Art. 25. - Se interzice execuţia refacţiei totale a căii pe

zonele unde s-au semnalat defecte la terasamente ce afectează portanţa şi stabilitatea zonei platformei - zone noroioase, substrat necorespunzător sau lipsă, tasări, pungi de balast, lăţime insuficientă a platformei căii, taluzuri instabile- înainte de remedierea acestora.

Art. 26. – (1) Pe porţiunile de linie unde se programează

execuţia refacţiei totale trebuie programate şi executate lucrări preliminare de reparare a terasamentelor şi de consolidare a zonei platformei, în vederea realizării capacităţii portante prescrise.

(2) Din punct de vedere al momentului execuţiei, lucrările preliminarii sunt de două categorii:

a) lucrări care se execută înaintea refacţiei totale şi anume: completarea banchetelor, asigurarea lăţimii prescrise a platformei căii şi consolidarea platformei căii pe lungimi mari, care necesită variante provizorii sau definitive de traseu sau lucrări sub poduri provizorii succesive;

b) lucrări care se execută în acelaşi timp cu refacţia totală şi anume: consolidarea zonei platformei căii prin realizarea straturilor portante din materiale granulare drenante şi introducerea de materiale geosintetice - geogrilă şi/sau geotextil, unde este cazul, sub stratul de piatră spartă.

§. 2 Criterii de utilizare a şinelor la lucrările de refacţie totală

Art. 27. - Tipul de şină care se utilizează la refacţiile

totale ale liniilor de cale ferată se stabileşte pe baza traficului de perspectivă pe linia respectivă.

Art. 28. - Tipul de şină cel mai mic admis pentru refacţia

cu material nou a liniilor curente, liniilor din staţii, triaje, depouri, ateliere şi alte asemenea, este şina de tip 49.

Art. 29. - Tipurile de şine noi ce se folosesc la refacţiile

de linii de cale ferată se avizează de către compartimentul de specialitate din centralul gestionarului infrastructurii feroviare odată cu datele-program, iar tipurile de şine semibune şi recondiţionate se stabilesc de acelaşi compartiment pe baza disponibilului rezultat din balanţa materialelor de cale recuperate, ţinând seama şi de destinaţia liniilor care urmează a fi refacţionate.

Art. 30. - Refacţiile cu şine noi se execută, de regulă, pe

linii curente şi directe din staţii cu trafic mai mare de 3 milioane tone brute/an.

Art. 31. - Refacţiile cu şine semibune şi/sau

recondiţionate se execută, de regulă, pe linii curente şi directe din staţii cu trafic mai mic de 3 milioane tone brute/an şi pe liniile din staţii, triaje, depouri, ateliere.

Art. 32. - La refacţiile cu şine noi, semibune şi

recondiţionate de tip 49 şi mai mare, se folosesc traverse de beton pe toate porţiunile de linie care, conform reglementărilor specifice în vigoare, permit, din punct de vedere tehnic, introducerea în cale a acestora.

§. 3 Criterii de utilizare a traverselor la lucrările de refacţie totală

Art. 33. - Traversele de lemn se folosesc, de regulă, numai

pe porţiunile de linie pe care, conform reglementărilor specifice în vigoare, nu pot fi introduse traversele de beton, precum şi pe porţiuni mai scurte, corespunzătoare utilizării traverselor de beton, însă intercalate între două porţiuni de linie pe care se introduc traverse de lemn.

Art. 34. - La execuţia refacţiei totale a liniilor de cale

ferată, traversele de lemn se folosesc după următoarele criterii: a) traverse noi de lemn - la lucrările de refacţie care se

execută cu şine noi; b) traverse de lemn semibune, ca atare sau reimpregnate -

la refacţiile care se execută cu şine semibune sau recondiţionate;

În cazuri excepţionale - curbe cu raze mici care necesită şi contraşine, porţiuni mai scurte de linie care permit utilizarea traverselor de beton, dar sunt intercalate între două porţiuni de linie pe care se introduc traverse de lemn, porţiuni de linie cu terasamente instabile - se pot utiliza şi traverse noi de lemn, cu aprobarea compartimentului de specialitate a gestionarului infrastructurii feroviare pentru fiecare caz în parte .

Art. 35. - În toate cazurile de refacţie totală pe traverse de

lemn, se introduc toate cele patru tirfoane la prinderea indirectă a şinei.

Art. 36. – La execuţia refacţiei totale a liniilor de cale

ferată, traversele de beton se folosesc după următoarele criterii: a) traverse noi de beton - la refacţiile care se execută cu şine noi/semibune sau recondiţionate;

b) traverse noi de beton, cât şi traverse de beton recuperate sau recondiţionate - la refacţiile care se execută cu şine semibune sau recondiţionate;

c) traverse de beton moderne, fără plăci metalice, cu prinderi elastice – la refacţia cu şine noi a liniilor magistrale şi principale;

d) traverse de beton cu plăci metalice având prinderea cu 4 tirfoane la placă - în toate cazurile de refacţie totală sau refacţie de traverse în curbele cu raze mai mici de

800 m. Art. 37. ( 1) Numărul traverselor pe un kilometru de linie

şi poza traverselor – distanţa între axele traverselor - se stabilesc prin proiectul tehnic, funcţie de intensitatea anuală a traficului, destinaţia şi configuraţia în plan a liniei - aliniament sau curbă.

(2) După sudarea şinelor liniei refacţionate, poza traverselor trebuie să fie echidistantă.

Art. 38. - Dimensiunile prismei căii, materialele din care

se realizează prisma căii şi stratul de piatră spartă curată sub talpa traverselor sunt cele prescrise în reglementările în vigoare, funcţie de intensitatea anuală a traficului, destinaţia şi ecartamentul liniei şi felul traverselor.

Art. 39. - Dimensiunile substratului căii sunt cele prescrise

în reglementările în vigoare referitoare la lucrările de cale ferată, terasamente şi prescripţii de proiectare şi de verificare a calităţii lucrărilor.

Art. 40. - La lucrările de refacţie totală a liniei cu traverse

din beton, există o serie de particularităţi care trebuie respectate referitoare la :

a) obligativitatea folosirii numai a traverselor de beton omologate / agrementate;

b) manipularea traverselor de beton se face, de regulă, cu mijloace mecanizate; c) alcătuirea panourilor se realizează conform reglementărilor specifice în vigoare. d) strângerea tirfoanelor se execută mecanizat, cu maşini de

tirfonat dotate cu dispozitive de control/reglare a momentului de strângere, pentru a nu se distruge diblurile traverselor;

e) alcătuirea panourilor cu traverse din beton cu alte prinderi decât cele utilizate în mod normal se execută conform reglementărilor specifice sistemelor de prindere respective; f) montarea agrafelor sau clemele elastice se efectuează conform reglementărilor specifice în vigoare;

§. 4 Criterii de utilizare a aparatelor de cale.

Art. 41. - (1) Atât la refacţia aparatelor de cale în cadrul

refacţiei totale de linii, cât şi la refacţia aparatelor de cale, se utilizează aparate de cale cu elementele geometrice prevăzute în regulamentul de exploatare tehnică.

(2) În cazul când în cale sunt aparate cu alte elemente geometrice, în cadrul refacţiei se face trecerea la aparatele de cale cu elementele geometrice conform prevederilor regulamentului de exploatare tehnică feroviară, chiar dacă sunt necesare adaptări în zona aparatelor de cale; aceste adaptări fac parte din proiectul tehnic şi detaliile de execuţie ale lucrării de refacţie totală.

Art. 42. – De regulă, pe liniile cu viteza maximă de

circulaţie mai mare de 120 km/h, se urmăreşte introducerea în cale a aparatelor de cale cu rază mare în abatere, inimă mobilă, sisteme de prindere elastică, ace flexibile, fixătoare de vârf cu cleme sau dispozitive ajutătoare cu arc, casete mobile şi alte asemenea.

Art. 43. - Pe liniile unde viteza maximă de circulaţie se preconizează a se spori la 160 km/h sau mai mult, se programează şi se execută eliminarea de pe liniile directe din staţii a traversărilor duble joncţiuni şi înlocuirea bretelelor cu diagonale inverse;

Art. 44. - La aparatele de cale noi, se utilizează traverse

speciale noi, de lemn sau beton; Art. 45. - La aparatele de cale semibune, se utilizează, de

regulă, traverse speciale semibune de lemn. Utilizarea traverselor speciale noi de lemn sau beton se admite numai când lipsesc cele semibune;

Art. 46. – (1) La refacţia aparatelor de cale în cadrul

refacţiei totale a liniilor curente şi directe din staţii, cât şi la refacţia aparatelor de cale, se execută, obligatoriu şi concomitent, lucrările de amenajare a fundaţiei pentru asigurarea portanţei platformei căii, de asigurare a scurgerii apelor de suprafaţă şi de drenare a apelor subterane;

(2) Lucrările precizate la alin. (1) se execută pe bază de proiecte tehnice întocmite în conformitate cu prevederile Caietului de sarcini pentru lucrări de amenajare a fundaţiei căii, asanare şi drenare a platformei în zona aparatelor de cale.

(3) Lucrările de refacţie a liniilor se corelează, pe cât posibil, din punct de vedere al proiectării şi execuţiei, cu lucrările de reparaţie capitală la lucrările de artă - poduri, viaducte, polate, tuneluri, pasaje la nivel, pasaje denivelate - şi la instalaţiile SCB, IFTE, TTR.

§. 5 Criterii de recuperare a materialelor de cale rezultate în urma lucrărilor de refacţie totală

Art. 47. - Materialele de cale recuperate de la refacţia

totală a liniilor curente şi directe din staţii se sortează pe stări, astfel:

a) şine: semibune - utilizabile ca atare, uzate - utilizabile după recondiţionare şi fier vechi din şină uzată;

b) traverse din beton: semibune placate - utilizabile ca atare, uzate placate - utilizabile după recondiţionare şi rele deplacate - inutilizabile;

c) traverse lemn: semibune placate - utilizabile ca atare, uzate deplacate - utilizabile după recondiţionare, respectiv cepuire, sabotare, balotare, reimpregnare, de construcţii - deplacate şi pentru foc - deplacate;

d) materialul mărunt: semibun - utilizabil ca atare şi fier vechi din material mărunt uzat;

e) aparate de cale: semibune - utilizabile ca atare, piese de schimb - utilizabile ca atare sau după recondiţionare, respectiv polizare, adaos de material şi fier vechi din aparate de cale uzate;

f) piatră spartă: - recuperată, curată, de sort 31,5 mm – 50 mm, rezultată prin ciuruirea mecanizată

integrală a prismei căii şi reintrodusă în cale;

- deşeu de ciur - fracţiunile de dimensiuni sub 31,5 mm şi peste 50 mm şi sterilul scoase din cale.

SECŢIUNEA a 5 –a ALTE PREVEDERI REFERITOARE LA EXECUŢIA

LUCRĂRILOR DE REFACŢIE TOTALĂ

Art. 48. - (1) Conform prevederilor legislaţiei în vigoare privind transportul pe căile ferate române, parametrii elementelor infrastructurii trebuie să corespundă normelor interne, internaţionale sau stabilite prin acorduri specifice la care România este parte;

(2) Parametrii căii trebuie să asigure compatibilitatea infrastructurii căilor ferate române, în întregul ei sau pe direcţii şi culoare de transport, cu ansamblul internaţional al căilor ferate.

Art. 49. - (1) Pe liniile de cale ferată A.G.T.C. şi A.G.C.

unde urmează a se realiza reparaţie capitală, se impune executarea lucrărilor de realizare pe aceste porţiuni a parametrilor de infrastructură ai reţelei marilor linii de transport internaţional combinat şi respectiv parametrii de infrastructură ai marilor linii internaţionale de cale ferată prevăzuţi în legislaţia în vigoare.

(2) Liniile A.G.T.C şi A.G.C. sunt marile linii internaţionale de cale ferată de pe teritoriul ţării noastre stabilite ca urmare a aderării României la acordurile europene încheiate în vederea amenajării şi construcţiei unei reţele internaţionale feroviare europene pentru viitor.

(3) Parametrii de infrastructură ai marilor linii internaţionale de cale ferată menţionaţi la alin. (1) sunt stabiliţi conform reglementărilor internaţionale în domeniu şi se referă la:

a) gabaritul de încărcare al vehiculelor; b) distanţa minimă între axele căii liniilor duble; c) viteza de circulaţie; d) sarcina pe osie; e) sarcina autorizată pe metru; f) convoiul tip pentru calculul podurilor; g) declivitatea maximă;

h) lungimea utilă a peroanelor; i) lungimea utilă minimă a liniilor de evitare; j) trecerile la nivel.

Art. 50. – Tehnologiile lucrărilor de refacţie totală a

liniilor de cale ferată sînt cele prevăzute în anexele 1- 3 la prezentele instrucţiuni sau orice alte tehnologii ce utilizează trenuri specializate pentru realizarea substratului căii şi refacerea prismei căii sau trenurile specializate de refacţie a liniei de mare productivitate şi fiabilitate agrementate de către Autoritatea Feroviară Română - AFER.

CAPITOLUL III

REFACŢIA PARŢIALĂ

SECŢIUNEA 1 REFACŢIA ŞINELOR

Art. 51. - Refacţia de şine se execută atunci când, pe o

linie de cale ferată în exploatare, se constată că: a) uzura şinelor a ajuns la limitele maxime admise potrivit reglementărilor specifice în vigoare; b) volumul lucrărilor pentru înlocuirea şinelor defecte şi a

şinelor rupte datorită fenomenului de oboseală a oţelului din şine depăşeşte capacitatea de intervenţie în cadrul lucrărilor de întreţinere;

c) s-a atins sau s-a depăşit capacitatea de transport reglementată a şinelor; d) şinele din cale nu mai corespund sarcinii pe osie şi vitezei de circulaţie.

Art. 52. - Criteriile de diagnoză pentru înlocuirea la rând a şinelor din cale în cadrul lucrărilor de refacţie de şine sunt:

a) ruperile de şine - se programează şi execută refacţie de şine dacă: numărul ruperilor de şine, cumulat de la introducerea acestora în cale, este mai mare de 30 buc/km, iar numărul ruperilor de şine, în ultimii 5 ani de dinaintea anului diagnozei, este de 1 buc/an / km;

b) defectele de şine, depistate ultrasonic, depăşesc 4 buc/an/km tratate conform reglementărilor specifice în vigoare;

c) uzura şinelor este la limitele maxime admise conform reglementărilor specifice în vigoare;

d) capacitatea de transport reglementată a şinelor - Ctc – care determină data probabilă a refacţiei de şine sau refacţiei

totale- Dp - funcţie de traficul cumulat - Tc şi intensitatea anuală a traficului – medie prognozată - TA, astfel:

ATTcCtcDp −

= Art. 53. - Refacţia de şină se execută pentru valoarea cea

mai dezavantajoasă cel puţin a unuia din cele 4 criterii de la articolul 52.

SECŢIUNEA a 2 – a REFACŢIA TRAVERSELOR

Art. 54. - Refacţia de traverse se execută atunci când se

constată că: a) există în cale un anumit număr de traverse

necorespunzătoare; b) viteza de degradare a traverselor depăşeşte un anumit

număr de bucăţi/an /km; c) traversele din cale nu mai corespund sarcinii pe osie şi

vitezei de circulaţie.

Art. 55. - Criteriile de diagnoză pentru înlocuirea la rând a traverselor în cadrul refacţiei de traverse sunt:

a) pentru traversele normale de lemn de la linii, traversele speciale de lemn ale aparatelor de cale şi de pe poduri - conform prevederilor din tabelul nr.1:

Tabel nr. 1 Grad de

concentrare a uzurii*

Catego- ria de uzurã

Criterii de apreciere a uzurii nr. trav./30 m

cale cod

Z1 uzurã micã

Amprenta făcutã de placa metalicã are pânã la 6 mm adâncime. Deschiderea crãpãturii longitudinale nu depãşeşte 5 mm şi nu trece prin zona de prindere a şinei

2 traverse neconsecutivecu astfel de

defecte

Z2 uzurã

moderatã

Amprenta făcutã de placa metalicã are 6-12 mm adâncime. Deschiderea crãpãturii este sub 8 mm, cu lungimea < 1/3 din lungimea traversei şi nu trece prin zona de prindere a şinei

2 traverse neconsecutive

cu astfel de defecte

1 traversă S1 2 traverse

consecutive S2

3 traverse consecutive S3


Z3 uzurã mare

Amprenta fãcutã de placa metalicã are adâncimea cât grosimea plãcii sau mai mare. Deschiderea crãpãturilor pânã la 8 mm, cu lungimea < 1/3 din lungimea traversei şi care trec prin zona de prindere a şinei. Degradarea localã a materialului în afara zonei de prindere a şinei. 5 traverse

consecutive S5

1 traversă S1 2 traverse

consecutive S2



Z4 uzurã foarte mare

Degradarea localã a materialului în zona de fixare a şinei şi care afecteazã zona de prindere a şinei. Lãrgimea crãpãturii longitudinale depăşeşte 8 mm, cu lungimea < 1/2 din lungimea traversei şi afecteazã zona de prindere a şinei Sunt depãşite limitele impuse de Instrucţia nr. 314

5 traverse consecutive

S5

* gradul de concentrare a uzurii se referă la numărul maxim de traverse admise pe 30 m cale.

b) aprecierea stării traverselor de lemn şi stabilirea tipului de intervenţie asupra acestora se realizează conform prevederilor din tabelul nr. 2:

Tabel nr. 2 Starea

traversei Categoria şi gradul de

concentrare Intervenţii

C1 Foarte bunã

Z1 – uzură micã Nu se acţioneazã

C2 Bunã Z2 – uzură moderatã Se urmãreşte evoluţia,

prin revizii lunare C3

Moderatã Z3 – uzură mare şi concentrare

S1, S2, S3 ~ntreţinere în puncte

C4 Rea

Z3 şi concentrare S4, S5 Z4 şi concentrare S1, S2

~nlocuirea la rând a traverselor pe unele zone

C5 Foarte

rea Z4 şi concentrare S3, S4, S5

~ntreţinere cu proces tehnologic îmbunătăţit sau refacţie de traverse

c) pentru traversele normale din beton de la linii, traverse

speciale din beton ale aparatelor de cale şi de pe poduri cu cuvă de balast - conform prevederilor din tabelul nr. 3:

Tabel nr. 3

Grad de concentrare a

uzurii* Catego-

ria de

uzurã


cale cod

Z1 Uzurã micã

Fisuri cu deschidere < 0,5 mm, în afara zonei de rezemare a şinei Fãrã ştirbituri şi deteriorãri ale betonului în zona de rezemare a şinei



Z2 Uzurã

moderatã

Fisuri cu deschidere mai mare de 0,5 mm până la 1 mm, în afara zonei de rezemare a şinei Fãrã ştirbituri şi deteriorãri ale betonului în zona de rezemare a şinei



Grad de concentrare a

uzurii* Catego-

ria de

uzurã


cale cod

1 la 20 traverse consecutive

S1

Z3 Uzurã mare

Fisuri cu deschidere > 1 mm. Ştirbituri care duc la descoperirea armãturii sau deteriorãri ale betonului în zona de rezemare a şinei. Elemente de prindere înglobate în traversă uzate, deteriorate, rupte - mai puţin de 12 bucăţi din 40 verificate pe km de cale


S2

Stare mai rea decât cea anterioară 1 la 20 traverse consecutive

S1

Z4 Uzurã foarte mare

Depãşirea toleranţelor din Instrucţia nr. 314


S2

*) gradul de concentrare a uzurii se referă la numărul maxim de traverse admise pe 30 m cale. d) aprecierea stării traverselor din beton şi stabilirea tipului

de intervenţie asupra acestora se realizează conform prevederilor din tabelul nr.4:

Tabelul nr. 4

Starea

traversei Categoria şi gradul de

concentrare Intervenţii

C1 Foarte bunã

Z1 – uzură micã Rezistenţă electricã 2-10 kΩ

Se matează fisurile cu lapte de ciment

C2 Bunã

Z2 – uzură moderatã Rezistenţă electricã 2-10 kΩ

Se urmãreşte evoluţia, prin revizii lunare

Se matează fisurile cu lapte de ciment

C3 Moderatã

Z3 – uzură mare şi concentrare S1,

Rezistenţă electricã 2-10 kΩ ~ntreţinere în puncte

Starea traversei

Categoria şi gradul de concentrare Intervenţii

C4 Rea

Z3 şi concentrare S2 Z4 şi concentrare S1

Rezistenţă electricã 2-10 kΩ

~nlocuirea la rând a traverselor pe unele zone

C5 Foarte rea

Z4 şi concentrare S2 Rezistenţă electricã 2-10 kΩ Refacţie de traverse

SECŢIUNEA a 3 - a REFACŢIA DE PRINDERI

Art. 56. - Refacţia de prinderi se execută atunci când:

a) numărul de ruperi şi deteriorări de prinderi pe an şi kilometru depăşeşte o anumită valoare;

b) se înlocuieşte un tip de prindere cu alt tip, parametrii căii rămânând neschimbaţi.

Art. 57. - Criteriile de diagnoză – pe 1000 ml cale -

pentru înlocuirea la rând a prinderilor în cadrul refacţiei de prinderi sunt:

a) aprecierea stării prinderilor de tip K de la linii, aparate de cale şi poduri metalice - conform prevederilor din tabelul nr. 5:

Tabelul nr. 5

Nr. crt.

Compo-nente*

Descrierea defectelor posibile

Rangdefect

Caracteristicile rangului defectului

1 O singură componentã.

2

2 componente la o traversă sau 2 la 4 traverse consecutive sub aceeaşi şinã.

1 Placă metalică

uzurã lateralã a rebordurilor ≤ 3 mm pentru V ≤ 120 km/h şi ≤ 1,5 mm pentru V > 120 km/h; - zona frezatã a rebordului uzatã; - gãuri ovalizate; - nivel mare de coroziune gmin = 7mm.

3

Minim 3 componente la 4 traverse consecutive sub aceeaşi şină.

1 O singură componentã

2


2

Plăcuţă de

cauciuc şi placă

de polietile-

nă

-lipsa plãcuţei de cauciuc sau a plãcii de polietilenã; -uzurã excesivã sau strivire; -deplasarea mai mult de jumãtate a plăcuţei, respectiv a plăcii, este consideratã lipsă; 3



2

Până la 1/3 din nr. prinderilor complete la 4 traverse consecutive. 3 Tirfoane

-lipsã sau slãbite complet -spaţiu vizibil între capul tirfonului şi placã; -rupere tirfon; -tirfon cu cap îndoit; -uzurã maximã a gîtului 1 mm. 3

Minim 1/3 din nr. prinderilor complete la 4 traverse consecutive

Nr. crt.

Compo-nente*


Rangdefect


1 O singură componentã la 5 traverse.

2 Minim 3 componente la 5 traverse consecutive

4 Şuruburi verticale şi cleşti

-lipsã; -fisuraţi; -rupţi; -deformaţi.

3 Minim 4 componente la 5 traverse consecutive

5 Inele resort -lipsã sau rupte. 1

Procentul de ruperi sau lipsã, independent de concentraţie.

* o componentă poate avea unul sau mai multe defecte

b) aprecierea stării prinderilor elastice - conform prevederilor din tabelul nr. 6:

Tabelul nr. 6

Nr. crt.

Compo-nente*


Rangdefect



2


1

Agrafă elastică tip Pandrol sau Vossloh

-lipsã; -fisurată; -deformată; -ruptă; -nivel mare de coroziune.

3


Nr. crt.

Compo-nente*


Rangdefect


1

O singurã componentã sau maxim 2 la 2 traverse consecutive, sau 3-5 plăci sau plăcuţe la 4 traverse consecutive

2


2

Placă izolatoare

tip Pandrol

sau Vossloh

- uzură excesivă sau strivire; - deplasarea mai mult de jumătate a plăcii; Nu sunt admise plăci izolatoare lipsă.

3

Minim 3 componente la o traversă sau 3 la 4 traverse consecutive sub aceeaşi şină.


2 Până la 1/3 din nr. prinderilor complete la 4 traverse consecutive. 3

Elemente înglobate în traver-

să tip Pandrol

sau Vossloh

- rupere element înglobat; - uzură. Nu sunt admise lipsă elemente înglobate 3



2 Până la 1/3 din nr. prinderilor complete la 4 traverse consecutive. 4

Tirfoane pentru

prinderea Vossloh

- lipsă sau slăbite complet; - rupere tirfon; - tirfon cu cap îndoit; - uzura maximă a gâtului 1 mm 3



2 Până la 1/3 din numărul prinderilor complete la 4 traverse consecutive. 5

Ghidaj izolator

tip Vossloh

sau Pandrol

- rupere element înglobat; -uzură. Nu sunt admise lipsă elemente înglobate 3

Minim 1/3 din numărul prinderilor complete la 4 traverse consecutive

* o componentă poate avea unul sau mai multe defecte

c) aprecierea stării sistemelor de prindere şi stabilirea tipului de intervenţie asupra acestora se realizează conform prevederilor din tabelul nr. 7:

Tabel nr. 7 Starea

prinderilor Criterii de evaluare Intervenţii

Foarte bunã - o componentã cu un defect de rang 1 cu procentaj < 2%. Nu se acţioneazã.

Bunã

-2 componente având un defect de rang 1 şi localizate la acelaşi sector de 1.000 m cale. Pentru fiecare compo-nentã, procentajul nu trebuie sã depăşeascã 5%.

Urmãrire evoluţie, prin revizii lunare

Moderatã

-sunt defecte de rang 2, dar: a) nici o componentă nu depãşeşte 25%; b) defectele de rang 2 sau mai multe componente cu localizãri diferite.

Intervenţie în puncte - cu introduceri de prinderi noi, de acelaşi tip.

Rea -sunt defecte de rangul 3, dar nici o componentã nu depã -şeşte 25%.

~nlocuire, în cadrul întreţinerii la rând, cu prinderi noi, de acelaşi tip.

Foarte rea -procent mai mare de 25% a defectelor de rangul 3.

~ntreţinere cu proces tehnologic îmbunãtãţit sau refacţie de prinderi cu prinderi noi, de acelaşi tip.

SECŢIUNEA a 4 - a

REFACŢIA PRISMEI C|II Art. 58. - Refacţia prismei căii se execută atunci când:

a) degradarea geometriei căii a atins o valoare la care burajele nu mai au efect;

b) prisma căii a atins un anumit grad de colmatare, determinat prin metode specifice;

c) prisma căii nu-şi mai păstrează calităţile drenante.

Art. 59. - Criteriile de diagnoză - evaluare pentru refacţia prismei căii şi tipurile de intervenţii sunt cele conform prevederilor din tabelul nr. 8:

Tabelul nr. 8 Starea

prismei căii Criterii de evaluare Intervenţii

Foarte bunã

- grad de colmatare ≤10% - vegetaţie spontanã - lipsã Nu se acţioneazã

Bunã -grad de colmatare 11-30% -vegetaţie spontanã - lipsã

Se urmãreşte evoluţia, prin revizii lunare

Moderatã - grad de colmatare 31-45% - vegetaţie spontanã 1-30% Intervenţie în puncte

Rea -grad de colmatare 45-60% -vegetaţie spontanã 31-50% -efectul burajelor ≥ 25% *)

Lucrãri în cadrul întreţinerii la rând

Foarte rea -grad de colmatare >60% -vegetaţie spontanã >50% -efectul burajelor 0-25% *)

Refacţie prismã

*) Efectul burajelor se determină prin raportarea procentuală a numărului de buraje efectiv realizate faţă de numărul de buraje estimat, funcţie de categoria liniei.

SECŢIUNEA a 5 – a REFACŢIA SUBSTRATULUI CĂII

Art. 60. - Refacţia substratului căii se execută atunci

când nu mai este asigurată portanţa zonei platformei căii stabilită prin reglementările în vigoare.

Art. 61. – Dacă se constată că nu există substratul căii, se prevede realizarea lui odată cu execuţia lucrării de refacţie totală a liniei sau ca lucrare de refacţie parţială.

Art. 62. – La lucrările de modernizare, pentru realizarea portanţei necesare, pot fi utilizate materiale geosintetice – geogrile, geotextile – în zona platformei căii.

SECŢIUNEA a 6 –a REFACŢIA TERASAMENTELOR ŞI LUCRĂRILOR DE

APĂRARE – CONSOLIDARE A ACESTORA

Art. 63. – Refacţia terasamentelor şi lucrările de apărare-consolidare a acestora se execută atunci când:

a) lăţimea platformei terasamentului nu mai asigură menţinerea prismei căii şi banchetelor căii la dimensiunile prescrise şi nu se pot reface prin coborârea cotei NSS – nivelul superior al şinei;

b) terasamentul existent are deformaţii datorită terenului de bază şi nu mai asigură stabilitatea căii pentru circulaţia cu vitezele şi sarcinile pe osie stabilite;

c) nu mai este asigurată trecerea apelor dintr-o parte în alta a terasamentului, datorită disfuncţionalităţii lucrărilor înglobate în acest scop în terasament;

d) există defecte de terasamente – pungi de balast, albieri, afuieri, tasări neuniforme, refulări, alunecări, pătrunderea pietrei sparte în terenul de bază;

e) pantele taluzurilor terasamentului sunt necorespunzătoare şi nu mai asigură stabilitatea terasamentului şi a platformei căii.

f) dispozitivele de captare – evacuare a apelor de suprafaţă nu-şi îndeplinesc funcţiile pentru care au fost prevăzute;

g) lucrările de drenare a apelor subterane nu-şi îndeplinesc integral funcţiile.

Art. 64. –Defectele terasamentelor de cale ferată aflate în

exploatare sunt prezentate în tabelul nr. 9:

Tabelul 9

CATEGORIILE DE DEFECTE LA TERASAMENTELE DE CALE FERAT| Catego-

ria I. II. III. IV. V. VI. VII. VIII.

Defecte constructi-

ve

Defecte la zona platfor-

mei căii Tasări Umflări Alunecări

refulări Eroziuni Prăbuşiri (căderi) Alte defecte

0 1 2 3 4 5 6 7 8 a. Lăţime insuficientă a banchetei

a. Adîncituri superficiale

a.Tasări uni- forme (de stabilizare)

a. Umflări prin umezire

a. Refulări în taluzuri

a. Ravinări de taluzuri

a. Prăbuşiri datorită golurilor

a. ~nnoroiri datorită efectului hidrodinamic

b.Banchete netăiate

b. Albieri de balast

b. Tasări neuniforme

b. Umflări prin îngheţ

b. Refulări în terenul de bază

b. Eroziuni interioare (sufoziuni)

b. Prăbuşiri în urma eroziu- nilor

b. ~nzăpeziri frecvente

c. Pante de taluz neco- respunză-toare

c. Pungi de balast

c. Tasări ale terenului de bază

- c. Alunecări superficiale

c. Spălări, afuieri

c. Prăbuşiri de platformă

c. Inundaţii

A. R

ambl

eu

d. Lipsa contraban- chete la terasamente înalte

d. Pătrunde- rea pungilor de balast în terenul de bază

d. Tasări din contracţii

- d. Alunecări de profunzime

- - -

43

Catego-ria I. II. III. IV. V. VI. VII. VIII.

Defecte constructi-

ve




e. Substrat necores-punzător

e. Crăpături din contrac-ţie

- - e. Curgeri plastice

- - -

f. Lipsă substrat

- - - f. Alunecări pe terenul de bază

- - -

g. Prisma necores-punzătoare

- - - g. Alunecări în terenul de bază

- - -

A. R

ambl

eu

h. Lăţime necores-punzătoare a platfor-mei

- - - - - - -

a Lăţime insuficienta a banchetei


a.Tasări uni- forme

a. Umflări prin umezire

a. Refulări în zona taluzurilor

a. Ravinări în zona taluzurilor

a. Prăbuşiri datorită golurilor


B. D

eble

u


b. Albieri de balast

b. Tasări neuniforme


b. Refulări în zona platformei

b. Eroziuni interioare (sufoziuni)

b. Prăbuşiri în loessuri

b. ~nnoroiri datorită tixotropiei p\mânturilor

44


Defecte constructi-

ve




c. Pante de taluz neco- respunză-toare

c. Pungi de balast

- c. Refularea şanţurilor

c. Eroziuni interioare sufozii

c. Căderi de stânci

c. ~nzăpeziri frecvente

d. Lipsă contraban-chete

d. Crăpături din contrac-ţie

- - d. Deplasarea lucrărilor de sprijinire

- - d. Inundaţii


- - - e. Alunecări superficiale în zona taluzurilor

- - -

f. Lipsa substrat

- - - f. Alunecări profunde în taluze sau versanţi

- - -

g. Prismă necores-punzătoare

- - - g. Alunecări depăşind adân-cimea zonei platformei

- - -

B. D

eble

u

h. Lipsă şanţuri de scurgere

- - - h. Curgeri plastice

- - -

45


Defecte constructi-

ve




i. Lipsă şanţuri de gardă

- - - i. Curgeri de grohotiş

- - -

B. D

eble

u

j. Profil neconform STAS

- - - - - - -

a Lăţime insuficientă a banchetei


a.Tasări uni- forme

a. Umflări alep\mânturilor contractile

a. Refulări în taluzuri

a. Eroziuni a. Prăbuşiri datorită golurilor



b. Albieri b. Tasări neuniforme


b. Refulări în platformă

b. Ravinări b. Prăbuşiri de loessuri

b. ~nnoroiri datorită tixotropiei p\mântului

c. Pante de taluz neco-respunză-toare

c. Pungi de balast

c. Tasări din contracţii

- c. Refularea şanţurilor

c. Spălări c. Căderi de stânci

c. ~nzăpeziri frecvente C

. Pro

fil m

ixt

d. Lipsă contraban-chete la te-rasamente înalte

d. Crăpături d. Tasarea terenului de bază

- d. Deplasare lucrări sprijinire

d. Sufozii - d. Inundaţii

46


Defecte constructi-

ve





- - - e. Alunecări superficiale

- - -

f. Lipsă substrat

- - - f. Alunecări superficiale în taluze

- - -

g. Prismă necores-punzătoare

- - - g. Alunecări depăşind adân-cimea platfor-mei

- - -

h. Lipsă şanţuri de scurgere

- - - h. Curgeri - - -

i. Lipsă şan-ţuri de gardă

- - - i. Curgeri de grohotiş

- - -

C. P

rofil

mix

t

j. Lăţime necorespun zătoare a platformei

- - - j. Alunecări în/ pe terenul de bază

- - -

47

49

Art. 65. – Defectele constatate pentru terasamentele căii se încadrează în următoarele grade de prioritate privind intervenţiile asupra acestora, funcţie de posibilul efect negativ asupra siguranţei circulaţiei şi de amploarea lor, conform prevederilor din tabelul nr. 10:

Tabelul nr. 10

Grad de prioritate

Defecte care se încadreazã în gradul de prioritate

1 2 GP I A VI b, c; A VII a, b, c; B VII a, b, c; B VIII d;

C VII a, b, c; A VIII c; C VIII d; B V b; C V b; C VI c,d.

GP II A II d; A III b, c; A V a, b, c, d, e, f, g; A VIII a; A VI a; B V a, c, d, e, f, g, h, i; B VIII a; C III b, d; C V a, c, d, e, f, g, h, i, j, k; C VIII a; B III b.

GP III A II b, c, e; A III a-d; A IV a, b; A VIII b; B II a, b, c, d; B III a, c; B IV a, b; B VI a, b; B VIII b; C II b, c, d; C IV a, b; C VI a, b; C VIII b, c; C III a, c.

GP IV A I a, b, c, d, e, f, g, h; A II a; B I a, b, c, d, e, f, g, h, i, j; C I a, b, c, d, e, f, g, h, i, j; C II a.

NOTĂ: A, B, C = tip terasament; I, II,…VIII = categorie defect; a, b, …k = tip defect. (conform caietului de sarcini Terasamente pentru linii cu viteze sporite.)

Art. 66. – Tipurile de intervenţie asupra terasamentelor,

în funcţie de încadrarea defectelor în gradele de prioritate mai sus precizate, sunt:

a) GP I - se închide linia şi se iau măsuri urgente de consolidare; b) GP II - se introduc restricţii de viteză şi/sau tonaj, se pune zona sub observaţie şi se iau măsuri de consolidare;

50

c) GP III - se pune zona sub observaţie, urmărindu-se evoluţia în timp a deformaţiilor. Se execută lucrările de urgenţă şi se întocmesc proiecte de consolidare – remediere de către proiectanţi specializaţi.

Se intervine imediat ce se atinge nivelul de alertare; d) GP IV- se execută lucrările de remediere cu ocazia

lucrărilor de întreţinere la rând, consolidare a platformei sau refacţia terasamentului.

Art. 67. - Lucrările de refacţie a terasamentelor şi

lucrărilor de apărare - consolidare a acestora, respectiv lucrările de consolidare a terenului de bază, se execută pe bază de proiecte tehnice elaborate de proiectanţi specializaţi certificaţi ca furnizori feroviari de către Autoritatea Feroviară Română - AFER, cu respectarea reglementărilor tehnice în vigoare la data elaborării.

SECŢIUNEA a 7 -a CONSOLIDAREA TERENULUI DE BAZĂ SAU REALIZAREA ALTEI VARIANTE DE TRASEU

Art. 68. – (1) Lucrările de consolidare a terenului de

bază sau realizarea altei variante de traseu se execută atunci când terenul de bază prezintă instabilitate.

(2) Aceste lucrări se execută şi atunci când alunecările de teren din zonele adiacente căii ferate provoacă:

a) instabilitatea terasamentului căii ferate; b) afectarea lucrărilor existente de apărare/menţinere a

terasamentelor - ziduri de sprijin, pereuri, gabioane, şanţuri;

c) deteriorarea lucrărilor de artă existente - sferturile de con la culeele podurilor, viaductele de acces la poduri, pilele podurilor, podeţele de scurgere a apelor, cămăşuiala tunelurilor.

51

SECŢIUNEA a 8 –a REFACŢIA APARATELOR DE CALE

Art. 69. – Refacţia aparatelor de cale pe liniile directe se

execută atunci când: a) uzura pieselor metalice a ajuns la limitele maxime

admise potrivit reglementărilor specifice în vigoare; b) s-a atins sau s-a depăşit durata normală de funcţio-

nare a aparatului de cale; c) aparatele de cale în exploatare nu mai corespund

sarcinii pe osie şi vitezei de circulaţie.

CAPITOLUL IV

ORGANIZAREA LUCRĂRILOR

Art. 70. – După executarea unei refacţii parţiale, este obligatorie aducerea geometriei căii în parametrii instrucţionali prin lucrări de ridicare, ripare şi buraj.

Art. 71. Lucrările de refacţii parţiale sau totale trebuie

organizate astfel ca operaţiile de bază din procesul tehnologic al acestor lucrări să înceapă numai după dezgheţarea prismei căii sub talpa traverselor şi să se încheie cel mai târziu până la data de 30 noiembrie .

Art. 72. - (1) Lucrările de refacţie parţială sau totală se

execută în închideri de linie, prin crearea de ferestre în graficul de circulaţie la întocmirea mersului de tren.

(2) Durata închiderii de linie necesare se stabileşte de către proiectant şi regionala de cale ferată, în funcţie de felul refacţiei care se execută şi condiţiile specifice de lucru pe linia respectivă prevăzute în proiectul tehnic şi se avizează de către direcţiile de specialitate din centralul gestionarului infrastructurii feroviare.

52

(3) Pe porţiunile de linie în lucru, se circulă cu restricţie de viteză conform procesului tehnologic.

Art. 73. - Executantul trebuie să-şi organizeze lucrările

astfel ca durata închiderii de linie aprobate, lungimile porţiunilor de linie pe care se aplică restricţiile de viteză şi treptele aprobate ale acestora să fie strict şi permanent respectate.

Art. 74. - La refacţiile de şine şi de prinderi se poate

lucra fără restricţie de viteză, cu condiţia ca, la deschiderea liniei, prinderile şinelor de traverse, ale şinelor între ele şi ale instalaţiilor fixe SCB şi IFTE legate de cale să fie realizate în totalitate.

Art. 75. - Pentru fiecare lucrare de refacţie, totală sau

parţială, executantul elaborează un plan de organizare al lucrărilor, care cuprinde:

a) distanţa pe care se execută lucrarea; b) ritmul mediu zilnic de lucru; c) ritmul lunar de lucru; d) descrierea dotărilor utilizate la execuţia lucrării - baze de

materiale sau de producţie, utilaje, grupuri sociale, ateliere, mijloace de transport şi de intervenţie;

e) prezentarea personalului direct productiv, de deservire şi de asistenţă tehnică utilizat la execuţie, pe faze de lucrări;

f) prezentarea responsabilului tehnic cu execuţia atestat de autoritatea de stat în domeniul feroviar;

g) prezentarea şefilor de formaţii, loturi, eşaloane, şantiere, numiţi cu decizie scrisă de către responsabilul tehnic cu execuţia atestat de autoritatea de stat în domeniul feroviar;

h) graficul de desfăşurare a lucrărilor într-o zi de lucru, cu stabilirea mişcării formaţiilor şi utilajelor pentru ritmul mediu zilnic de lucru;

53

i) graficul de desfăşurare a lucrărilor pe o lună, corespunzător ritmului lunar de lucru;

j) graficul de desfăşurare a lucrărilor în linia curentă, începând de la lucrările pregătitoare şi terminând cu lucrările de consolidare - finisare din procesul tehnologic;

k) graficul de desfăşurare a lucrărilor în baze de montare, producţie, ateliere, şantiere, loturi ;

l) graficul de intrare pe linie şi de circulaţie - pe liniile deschise şi închise - precum şi de manevră şi de garare, al trenurilor de lucru şi utilajelor specifice care ocupă calea.

Art. 76. - (1) Planul de organizare elaborat de executant

este verificat/însuşit de şeful compartimentului de specialitate din regionala de cale ferată, după care graficul de intrare pe linie, circulaţie, manevră şi garare a trenurilor de lucru şi utilajelor specifice care ocupă calea se transmite pentru verificare / avizare compartimentului de trafic din regională de cale ferată; acesta se aprobă de directorul regional, după care este trimis regulatoarelor de circulaţie şi staţiilor de cale ferată interesate.

(2) Planul de organizare trebuie să asigure folosirea raţională a forţei de muncă şi a utilajelor şi maşinilor de cale, ţinând seama de caracteristicile constructive şi funcţionale ale fiecărui utilaj şi ale liniei în lucru.

Art. 77. - Transportul pietrei sparte noi necesare

lucrărilor de refacţie parţială sau totală se realizează, cu vagoane specializate autodescărcătoare, de la cel mai apropiat furnizor feroviar autorizat AFER.

Art. 78. - Lucrările de refacţie parţială sau totală se

execută cu avansarea frontului de lucru în sensul pantei, indiferent de tipul utilajelor şi trenurilor de lucru utilizate.

Art. 79. - Pe liniile electrificate, cu circuite de cale şi cu

instalaţii fixe SCB şi IFTE legate de cale, executantul lucrării trebuie să asigure, în colaborare cu regionala de cale ferată,

54

demontarea tuturor legăturilor instalaţiilor legate de cale pentru execuţia unor operaţii din procesul tehnologic şi remontarea lor imediat după terminarea execuţiei operaţiilor respective.

Art. 80. - Pe calea fără joante, în perioada temperaturilor

ridicate, lucrările de refacţie parţială sau totală a liniilor de cale ferată se programează şi execută, de regulă, cu detensionarea prealabilă a şinelor de către executant, pe bază de proiect de detensionare elaborat de către responsabilul căii fără joante al secţiei de întreţinere a căii, însuşit de şeful acesteia şi aprobat de şeful Diviziei de linii din regionala de cale ferată.

Art. 81. – În cadrul lucrărilor de refacţie parţială sau

totală de linie cu detensionarea prealabilă a şinelor, se execută necondiţionat redetensionarea şinelor, pentru readucerea în ecartul reglementat pentru exploatare şi refacerea continuităţii căii fără joante.

Art. 82. - Pe calea fără joante, secţionarea acesteia prin

tăierea şinelor sudate la lungimi de 25 şi 30 m – sau cu dimensiuni mai mari aprobate de gestionarul infrastructurii feroviare şi avizate AFER - se realizează numai cu maşini de tăiat şine electrice sau termice cu pânze de tăiat sau cu discuri abrazive şi cu eclisarea şinelor astfel tăiate în 4 buloane.

Art. 83. - Se interzice utilizarea sudurii oxiacetilenice la

secţionarea căii fără joante. Art. 84. - Pe calea cu joante, ridicarea din cale a

panourilor vechi se realizează obligatoriu numai prin dezeclisarea şinelor de 12, 15, 25 sau 30 m existente în cale, fără nici o tăiere a acestor şine.

Art. 85. - Lansarea panourilor noi de cale se execută

numai după compactarea mecanizată, cu plăci vibrocompactoare sau rulouri compactoare, a substratului căii şi a pietrei sparte din

55

prisma căii, completată şi aplanată şi realizarea supraînălţării proiectate a căii în curbe.

Art. 86. – Pentru realizarea poziţiei proiectate a liniei în

plan, lansarea panourilor noi se face funcţie de reperele materializate pe teren prin repere de lemn, de metal sau pe stâlpii de susţinere a liniei de contact.

Art. 87. – Întocmirea documentaţiei tehnico-economice a

lucrărilor de reparaţie capitală a liniilor de cale ferată are la bază caiete de sarcini avizate de AFER, proiecte tehnice avizate de verificatori de proiecte atestaţi de autoritatea de stat în domeniu şi documentaţii tehnico-economice aferente procedurilor de achiziţie publică avizate de Consiliul Tehnico-Economic şi aprobate de Consiliul de Administraţie al gestionarului infrastructurii feroviare.

Art. 88. - Achiziţia publică a execuţiei lucrărilor de

reparaţie capitală a liniilor de cale ferată şi serviciilor aferente - obţinere avize, aprobări, autorizaţii şi certificate, proiectare, consultanţă, inspecţie de şantier şi de materiale, alte prestaţii - se realizează conform prevederilor legislaţiei şi reglementărilor în vigoare.

Art. 89. - (1) Conducătorul lucrărilor de reparaţie capitală

analizează activitatea desfăşurată în ziua respectivă şi stabileşte, împreună cu şefii de formaţii/maiştrii/şefii de lot/şefii de şantier şi întregul personal angrenat în lucrări, programul de lucru pentru ziua următoare.

(2) Programul cuprinde lucrările care trebuie executate, volumul acestora şi conducătorii de formaţii şi este adus la cunoştinţa tuturor celor angrenaţi în execuţia acestora.

56

CAPITOLUL V

TOLERANŢE ADMISE LA LUCRĂRILE DE REPARAŢIE CAPITALĂ

SECŢIUNEA 1

Linii cu viteza maximă de circulaţie până la 160 km/h

Art. 90. - Lucrările de refacţie a liniilor executate cu material nou trebuie să fie realizate respectând toleranţelor admise pentru acest tip de lucrare, conform reglementărilor specifice în vigoare.

Art. 91. – (1) Lărgimea căii, măsurată între feţele

interioare ale ciupercii celor două şine, la 14 mm sub faţa de rulare în aliniament şi curbe cu R > 350 m, trebuie să fie de 1435 mm.

(2) La ecartamentul căii de 1435 mm + supralărgirea S, abaterile nu trebuie să depăşească +3 mm şi –1 mm, cu variaţia toleranţelor de cel mult 0,5 mm/m.

Art. 92. – (1) Toleranţele la nivel transversal al unui fir

de şină faţă de celălalt, în aliniament şi curbe, nu trebuie să depăşească +3 mm.

(2) Variaţia nivelului transversal în limita acestor toleranţe trebuie să se facă uniform pe distanţa:

- de cel puţin 600 ori valoarea defectului – la linii cu V max de cel mult 50 km/h;

- de cel puţin 1200 ori valoarea defectului – la linii cu 50 km/h < Vmax < 120 km/h;

- de cel puţin 2000 ori valoarea defectului – la linii cu 120 km/h < Vmax < 160 km/h.

Art. 93. – (1) La nivel longitudinal, toleranţele nu

trebuie să depăşească +3 mm. (2) Racordarea denivelării trebuie să se facă în mod

uniform pe o distanţă:

57

- de cel puţin 600 ori valoarea defectului – la linii cu Vmax de cel mult 50 km/h;

- de cel puţin 1200 ori valoarea defectului – la linii cu 50 km/h < Vmax < 120 km/h;

- de cel puţin 2000 ori valoarea defectului – la linii cu 120 km/h < Vmax < 160 km/h.

Art. 94. – La poziţia în plan: a) - în aliniamente şi în curbe circulare, toleranţele pentru

săgeţile măsurate cu coarda de 20 m, din 10 în 10 m, faţă de săgeata teoretică, nu trebuie să depăşească:

- + 7 mm pentru Vmax < 50km/h; - + 6 mm pentru 50 km/h < Vmax < 80 km/h; - + 5 mm pentru 80 km/h < Vmax < 100 km/h; - + 4 mm pentru 100 km/h < Vmax < 120 km/h; - + 3,5 mm pentru 120 km/h < Vmax < 140 km/h; - + 3 mm pentru 140 km/h < Vmax < 160 km/h; b) – în curbele circulare, toleranţele pentru săgeţile

măsurate cu coarda de 10 m, din 5 în 5 m, faţă de săgeata teoretică, nu trebuie să depăşească:

- + 6 mm pentru Vmax < 30km/h; - + 5 mm pentru 30 km/h < Vmax < 50 km/h; - + 4 mm pentru Vmax > 50 km/h; Art. 95. – Pe curbele de racordare, toleranţele faţă de

săgeţile teoretice sunt jumătate din toleranţele admise pe curbele circulare şi în aliniament.

Art. 96. – La aparate de cale, toleranţele admise sunt: a) ecartament la vârful şi călcâiul macazurilor: + 3 mm şi –

1mm; b) ecartament la inimă: + 1mm şi – 0 mm; c) nelipirea vârfului acului activ de contraac: 0,5 mm; d) spaţiul dintre proţap şi inima acului activ: 0 mm; e) nu se admite denivelarea contraacului faţă de ac şi denivelarea inimii faţă de şinele de rulare.

Art. 97. – (1) Oblicitatea traverselor în aliniamente faţă de echer, precum şi deplasarea lor faţă de poza reglementară, nu trebuie să depăşească :

58

a) la primele trei traverse de la capătul panoului: 1 cm; b) în restul panoului: 3 cm. (2) Toleranţele admise pentru distanţa între traverse

conform planului de poză nu trebuie să depăşească + 10 mm. Art. 98. - Deplasarea joantelor în aliniament şi curbă trebuie să fie de până la maxim 10 mm faţă de poziţia normală admisă.

Art. 99. – Lucrările de reparaţie capitală a liniilor cu material recuperat - semibun- trebuie realizate în limitele toleranţelor admise la reparaţiile capitale executate cu material nou, cu excepţia ecartamentului, pentru care toleranţele admise sunt +5 şi –3 mm, faţă de 1435 mm + S.

SECŢIUNEA a 2-a

Linii cu viteza maximă de circulaţie mai mare de 160 km/h

Art. 100. - Lucrările de refacţie a liniilor executate cu material nou trebuie să fie realizate respectând toleranţelor admise pentru acest tip de lucrare, conform reglementărilor specifice în vigoare.

Art. 101. – (1) Lărgimea căii, măsurată între feţele interioare ale ciupercii celor două şine, la 14 mm sub faţa de rulare în aliniament şi curbe cu R > 350 m, trebuie să fie de 1435 mm.

(2) La ecartamentul căii de 1435 mm + supralărgirea S, abaterile nu trebuie să depăşească +2 mm şi –1 mm, cu variaţia toleranţelor de cel mult 0,5 mm/m.

Art. 102. – (1) Toleranţele la nivel transversal al unui fir de şină faţă de celălalt, în aliniament şi curbe, nu trebuie să depăşească +/-3 mm.

(2) Variaţia nivelului transversal, în limita acestor toleranţe, trebuie să se facă uniform pe distanţa de cel puţin 2000 ori valoarea defectului.

Art. 103. – (1) La nivel longitudinal, toleranţele nu trebuie să depăşească +/-3 mm, cu condiţia ca racordarea

59

denivelării să se facă în mod uniform pe o distanţă de cel puţin 2000 ori valoarea defectului.

Art. 104. – La poziţia în plan, toleranţele pentru săgeata măsurată cu coarda de 20 m, din 10 în 10 m, faţă de săgeata teoretică, în aliniamente şi în curbe circulare, nu trebuie să depăşească de +/- 3 mm.

Art. 105. – Pe curbele de racordare, toleranţele faţă de săgeţile teoretice sunt jumătate din toleranţele admise pe curbele circulare şi în aliniament.

Art. 106. – La aparate de cale, toleranţele admise sunt: a) ecartament la vârful şi călcâiul macazurilor: + 2 mm şi –

1mm; b) ecartament la inimă: + 1mm şi – 0 mm; c) nelipirea vârfului acului activ de contraac: 0,5 mm; d) spaţiul dintre proţap şi inima acului activ: 0 mm; e) nu se admite denivelarea contraacului faţă de ac şi

denivelarea inimii faţă de şinele de rulare. Art. 107. – (1) Oblicitatea traverselor în aliniamente faţă

de echer, precum şi deplasarea lor faţă de poza reglementară, nu trebuie să depăşească :

a) la primele trei traverse de la capătul panoului: 1 cm; b) în restul panoului: 3 cm.

(2) Toleranţele admise pentru distanţa între traverse conform planului de poză nu trebuie să depăşească + /-10 mm.

Art. 108. - Deplasarea joantelor în aliniament şi curbă trebuie să fie de până la maxim 10 mm faţă de poziţia normală admisă.

60

CAPITOLUL VI

MĂSURI DE PROTECŢIE A INSTALAŢIILOR Art. 109. - Pe toată perioada execuţiei lucrărilor de

reparaţie capitală, diviziile de instalaţii, cu concursul şi aportul nemijlocit al executantului, trebuie să ia măsuri de protecţie a următoarelor instalaţii SCB şi IFTE, după cum urmează:

a) electromecanismele, cutiile şi zăvoarele de macaz, încuietorile de macaz cu chei şi fixătoarele de macaz;

b) semnalele de intrare / ieşire, prevestitoare, repetitoare şi de manevră; c) bobinele de joantă, picheţii şi funiile circuitelor de cale; d) inductorii de cale ai instalaţiei autostop; e) cablurile subterane, pozate în tronson şi pe poduri; f) transmisiile mecanice şi compensatoare; g) rezistenţele instalaţiei pentru topirea zăpezii şi gheţii; h) picheţii cu aparataj şi cutii distribuitoare de cablu; i) interstiţiile de scânteiere; j) legăturile la returul curentului de tracţiune; k) subtraversările pentru cabluri; l) stâlpii, contragreutăţile şi legăturile cu pământul ale stîlpilor de susţinere a liniei de contact.

Art. 110. - De asemenea, personalul de specialitate al beneficiarului şi executantului trebuie să ia măsuri de:

a) asigurarea continuităţii căii de retur a curentului de tracţiune electrică a trenurilor; b) asigurarea gabaritului de liberă trecere în cazul deplasării

relative a axei căii faţă de instalaţiile fixe SCB şi de electrificare;

c) asigurarea imposibilităţii efectuării parcursurilor peste zona de linie în lucru; d) protecţie a stâlpilor de susţinere, izolatorilor şi

echipamentelor traseelor aeriene de telecomunicaţii feroviare, a canalelor de cabluri, cablurilor şi reperajului traseelor subterane de telecomunicaţii feroviare, precum şi a celorlalte cabluri existente în zonă.

61

CAPITOLUL VII

MĂSURI PENTRU SIGURANŢA CIRCULAŢIEI

Art. 111. – (1) Întrucât lucrările de refacţie se execută pe linii aflate în circulaţie, atât executantul, cât şi inspectorii de şantier şi de materiale şi ceilalţi delegaţi ai regionalelor de cale ferată, trebuie să asigure respectarea prevederilor cuprinse în:

-prezentele instrucţiuni; -regulamentul tehnic de exploatare feroviară; -instrucţiile de serviciu; -ordine; -dispoziţii şi reglementări specifice în vigoare. (2) Aceste prevederi se referă la execuţia lucrărilor, la

închiderile de linie, la restricţiile de viteză şi la semnalizările aferente, precum şi la protecţia personalului şi utilajelor/trenurilor de lucru aflate în circulaţie/manevră/garare.

Art. 112. – (1) Înaintea începerii lucrărilor de refacţie parţială sau totală de linie, secţia de întreţinere predă executantului tronsonul de linie programat la lucrări.

(2) Executantul stabileşte, prin decizie scrisă, responsabilul tehnic cu execuţia/siguranţa circulaţiei/protecţia muncii/gabaritul, care va fi examinat/autorizat potrivit reglementărilor în vigoare.

Art. 113. - Executantul răspunde de starea liniei şi de siguranţa circulaţiei trenurilor pe porţiunea pe care au început lucrări care conduc la schimbări în starea liniei, pe porţiunile pe care se circulă cu restricţii de viteză şi pe porţiunile de linie nerecepţionate, potrivit contractului de execuţie.

Art. 114. - (1) Secţiile de întreţinere a căii efectuează reviziile instrucţionale ale căii şi pe porţiunile de linie pentru care răspunde executantul care efectuează refacţia parţială sau totală de linie, respectând ordinea şi termenele de revizie a liniilor în exploatare.

(2) Constatările rezultate în urma reviziilor efectuate de şeful districtului şi până la şeful secţiei de întreţinere a căii sunt

62

înscrise în condica de şantier a executantului autorizat al lucrărilor.

(3) În cazuri urgente, executantul este avizat telefonic şi / sau, când se consideră necesar, cu dispunerea sistării lucrărilor şi adoptarea imediată a măsurilor pentru asigurarea condiţiilor de siguranţă a circulaţiei.

Art. 115. - (1) Pentru fiecare conducător de lucrări, respectiv şef de formaţie, maistru, şef lot, şef şantier de pe şantierul de refacţie parţială sau totală, sunt stabilite sarcini de serviciu, conform reglementărilor în vigoare.

(2) Aceste sarcini se referă atât la execuţia lucrărilor, cât şi la introducerea şi ridicarea închiderilor de linie şi a restricţiilor de viteză, precum şi la protecţia personalului şi utilajelor şi a trenurilor de lucru în circulaţie.

(3) De asemenea, îndeplinirea acestor sarcini presupune şi cunoaşterea reglementărilor privind:

a) circulaţia trenurilor de lucru şi utilajelor specifice pe linia deschisă şi pe linia închisă şi manevra/gararea acestora;

b) modul de organizare pentru închiderea liniei şi scoaterea acesteia de sub tensiune;

c) deschiderea liniei şi repunerea sub tensiune; d) scurtcircuitarea şi protecţia electrică a zonei de linie în

lucru cu cabluri ocolitoare; e) legătura între diferite faze de lucru şi categorii de

personal pentru redeschiderea liniei; f) acoperirea zonei de linie în lucru şi blocarea accesului

trenurilor pe linia închisă; g) amplasarea şi protecţia agenţilor de acoperire şi locurile

de refugiu în zona podurilor, tunelurilor, viaductelor, terasamentelor înalte, zonelor neutre şi zonelor capetelor de staţii.

(4) Aceste reglementări se elaborează de către compartimentul de specialitate, în colaborare cu toate celelalte compartimente din regionala de cale ferată şi sunt însuşite de Serviciul de siguranţă a circulaţiei şi control regional şi aprobate de directorul regional.

63

Art. 116. - Şefii de formaţie, maiştrii, şefii de lot şi şefii de şantier sunt examinaţi şi autorizaţi potrivit reglementărilor în vigoare asupra execuţiei lucrărilor în condiţii de siguranţă a circulaţiei.

Art. 117. - Utilajele specifice şi trenurile de lucru circulă, se manevrează şi se garează conform reglementărilor specifice în vigoare.

Art. 118. - Liniile de cale ferată şi aparatele de cale din bazele de montare-demontare ale executantului se revizuiesc de către picherul bazei în aceleaşi condiţii şi la aceleaşi termene ca şi liniile şi aparatele de cale din staţii şi conform reglementărilor specifice în vigoare.

Art. 119. - (1) Fiecare bază de montare - demontare şi şantierele de lucrări din linie curentă sau staţie trebuie să fie dotate cu telefoane sau radiotelefoane în legătură cu staţiile vecine şi cu condici în care se notează, cu număr, comunicările şi dispoziţiile privind manevra şi circulaţia locomotivelor, trenurilor de lucru şi utilajelor specifice.

(2) De asemenea, şantierul de lucrări din linie curentă sau staţie trebuie să fie dotat cu suficiente radiotelefoane astfel încât să se asigure legătura cu toţi conducătorii diferitelor faze, puncte şi trenuri de lucru şi utilaje specifice în activitate, circulaţie, manevră sau garare.

Art. 120. - Pe şantierele de lucrări de reparaţie capitală de linii se efectuează următoarele măsurători:

a) măsurarea la nivel a porţiunilor de linie pe care se realizează racordări de nivel, cu înscrierea rezultatelor în condica de măsurare a liniei de pe şantier.

În cazul în care, din măsurare, rezultă abateri de nivel care depăşesc limitele admise, executantul efectuează remedieri şi reface măsurătoarea cu înscrierea rezultatelor în condica de măsurare a liniei, aceasta putându-se deschide numai după asigurarea racordărilor de nivel în limita toleranţelor admise;

64

b) măsurarea săgeţilor curbelor în urma ripajului care se execută imediat după deschiderea liniei şi prin care curbele trebuie aduse în limitele toleranţelor admise în exploatare pentru viteza de 50 km/h, cu înscrierea rezultatelor în condica de măsurare a curbelor de pe şantier.

În cazul în care, din măsurare, rezultă abateri de săgeată care depăşesc limitele admise, executantul efectuează remedieri şi reface măsurătoarea, cu înscrierea rezultatelor în condica de măsurare a curbelor;

c) măsurarea la nivel a liniei la sfârşitul programului de lucru, pe porţiunile de linie lucrate în ziua respectivă şi pe porţiunile de linie pe care se circulă cu restricţie de viteză de 20-30 km/h şi până la porţiunea de linie unde s-a executat burajul I şi ripajul I;

d) măsurarea, de către secţia de întreţinere a căii, cu căruciorul de măsurat calea a porţiunii de linie cu restricţie de viteză şi a porţiunii de linie nepredată acesteia pentru exploatare, cel puţin odată la 30 zile.

Banda căruciorului se descifrează de către secţia de întreţinere a căii şi se predă executantului, care ia imediat măsuri de remediere a deformaţiilor depistate, astfel ca, în permanenţă, starea liniei să fie corespunzătoare cel puţin calificativului bine.

Şeful şantierului notează cu această ocazie pe banda căruciorului data remedierii defectelor, iar benzile se păstrează de către executant într- un dosar special cu măsurători efectuate în perioada execuţiei lucrărilor;

e) verificarea cu vagonul de măsurat calea a porţiunii de linie curentă şi directă din staţie pe care se circulă cu restricţie de viteză şi a porţiunii nepredate secţiei de întreţinere a căii, cel puţin trimestrial.

Vagonul de măsurat calea este însoţit obligatoriu de un reprezentant al executantului, de regulă şeful şantierului de lucrări pe linia respectivă, care ia imediat măsuri pentru remedierea eventualelor deformaţii astfel ca, în

65

permanenţă, starea liniei să fie corespunzătoare cel puţin calificativului bine.

Şeful şantierului notează pe banda vagonului data remedierii defectelor, iar benzile trimestriale se păstrează de către executant în dosarul special cu măsurători, care se va preda secţiei de întreţinere a căii la terminarea lucrărilor;

f) măsurarea aparatelor de cale, cu înscrierea rezultatelor în condica de măsurare a aparatelor de cale;

g) măsurarea liniei pe zonele cu restricţie de viteză de 30 km/h şi mai mică de către echipa de intervenţie, după deschiderea liniei şi circulaţia primelor trenuri şi în zilele când nu se execută lucrări.

Art. 121. - Fiecare şantier de refacţie de linie trebuie controlat, din punct de vedere al siguranţei circulaţiei şi calităţii lucrărilor executate, de către:

a) inspectorul de şantier şi de materiale atestat de autoritatea de stat în domeniul feroviar: cel puţin de două ori pe săptămână;

b) şeful adjunct al secţiei de întreţinere a căii: o dată la două săptămâni;

c) şeful secţiei de întreţinere a căii, şeful serviciului de linii şi şeful serviciului de reparaţie capitală şi investiţii din regionala de cale ferată: o dată pe lună ;

d) şeful diviziei de linii din regionala de cale ferată: o dată la două luni; e) directorul regional: o dată pe trimestru.

Art. 122. - (1) Instruirea teoretică şi practică a personalului participant la lucrările de refacţie se desfăşoară conform reglementărilor şi ordinelor în vigoare.

(2) Fiecare conducător de formaţie urmăreşte în permanenţă gradul de instruire a personalului muncitor din subordine şi, ori de câte ori este nevoie, ia măsuri de instruire a acestuia până la însuşirea completă şi corectă a cunoştinţelor referitoare la lucrările pe care le execută.

66

CAPITOLUL VIII

PREDAREA LINIEI REPARATE CAPITAL SECŢIEI DE ÎNTREŢINERE A CĂII

Art. 123. - Predarea porţiunilor de linie refacţionată, la

parametrii de exploatare proiectaţi, către secţia de întreţinere a căii se realizează numai atunci când porţiunea de linie îndeplineşte următoarele condiţii:

a) toleranţele la nivel, geometria şi ecartamentul căii să fie în limitele admise;

b) prisma căii să aibă, la capetele traverselor, lăţimea prescrisă şi să fie profilată;

c) banchetele căii să fie aplanate şi tăiate; d) şanţurile să fie curăţate; e) trecerile la nivel, supratraversările, subtraversările şi

pasajele pietonale să fie amenajate, protejate şi semnalizate;

f) contraşinele de pe poduri şi viaducte şi de la capetele podurilor şi viaductelor - pe terasamente , precum şi dispozitivele de readucere a vagoanelor deraiate - DRV, acolo unde au existat în cale înainte de refacţia liniei, să fie montate;

g) prinderile şinelor de traverse să fie strânse la momentele prescrise; h) materialele de cale din linie curentă şi din staţie să fie

evacuate de la locul lucrării şi transportate în bazele de demontare ale executantului sau în depozitele beneficiarului;

i) linia şi aparatele de cale să îndeplinească toate condiţiile de siguranţă a circulaţiei pentru viteza stabilită;

j) profilul în lung al liniei refacţionate să fie realizat conform cu profilul în lung proiectat;

k) profilele transversale realizate trebuie să corespundă profilelor tip proiectate.

67

Art. 124. - (1) Predarea liniei refacţionate către secţia de întreţinere a căii pentru exploatare se realizează de către o comisie compusă din:

a) reprezentanţii executantului - şeful şantierului de pe linia respectivă şi responsabilul tehnic cu execuţia atestat de autoritatea de stat în domeniu;

b) şeful sau şeful adjunct al secţiei de întreţinere a căii; c) şeful districtului de întreţinere a căii; d) şeful compartimentului de linii şi şeful compartimentului

de reparaţie capitală şi investiţii din regionala de cale ferată.

(2) Porţiunile de linie refacţionate se predau la rând - porţiuni adiacente, în sensul de execuţie al lucrărilor.

Art. 125. – (1) De la data luării în primire pentru exploatare a liniei refacţionate la parametrii proiectaţi, secţia de întreţinere răspunde pentru siguranţa circulaţiei trenurilor şi starea liniei.

(2) În cazul în care, datorită neîndeplinirii condiţiilor prezentate la art. 123, nu se pot preda pentru exploatare porţiuni de linie mai mari decât cele corespunzătoare ritmului lunar de lucru, avansarea şantierului este sistată şi reluată numai după realizarea de către executantul lucrării a condiţiilor impuse la terminarea lucrărilor şi predarea acestor porţiuni de linie pentru exploatare la parametrii proiectaţi.

Art. 126. – La procesul verbal de predare-primire pentru exploatare a liniei refacţionate se ataşează următoarele:

a) un tabel în care sunt precizate grosimile stratului de piatră spartă sub talpa traverselor în cel puţin trei puncte pe fiecare km de linie, măsurate prin sondaje efectuate în dreptul unui fir de şină, iar în curbe - pe firul interior al acestora;

b) un tabel în care sunt precizate şarjele şinelor noi introduse în cale, lungimea acestora şi modul de legare al şinelor la joante - în 2 buloane la joante sau în 4 buloane;

c) un tabel în care sunt precizate elementele geometrice ale curbelor raportate la kilometraj, săgeţile teoretice şi cele

68

efectiv realizate măsurate din 10 în 10 m şi distanţele faţă de reperele fixe, pentru fiecare curbă în parte.

Se iau în primire numai curbele care au săgeţile în limitele toleranţelor admise la refacţia liniilor;

d) epurele şi calculele de retrasare a curbelor; e) un tabel cu mărimea rosturilor de dilataţie efectiv

realizate şi temperaturile la care au fost măsurate; f) un tabel cu momentele de strângere ale prinderilor efectiv

realizate; g) un tabel cu caracteristicile aparatelor de cale nou

introduse; h) profilul în lung de exploatare al liniei refacţionate, refăcut

pe zonele unde au fost efectuate eventuale corecţii ale unor elemente de profil;

i) benzile lunare de măsurare a liniei cu căruciorul de măsurat calea;

h) benzile trimestriale de măsurare a liniei cu vagonul de măsurat calea;

i) temperaturile de fixare ale căii fără joante; m) un tabel cu totalitatea lucrărilor care nu condiţionează

predarea - primirea pentru exploatare, dar care trebuie să fie efectuate de executant până la recepţia la terminarea lucrărilor şi termenele intermediare de realizare a acestora.

69

CAPITOLUL IX

MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII ŞI MEDIULUI ŞI APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR

Art. 127. - La lucrările de reparaţie capitală a liniei,

trebuie să se respecte reglementările în vigoare referitoare la întreţinerea şi reparaţia liniilor şi instalaţiilor, atât pentru fiecare operaţie sau ansamblu de operaţii din procesul tehnologic, cât şi pentru instalaţiile şi utilajele folosite de executant la realizarea lucrărilor.

Art. 128. - De asemenea, la lucrările de reparaţie capitală a liniei trebuie să se aplice normele de protecţie a muncii specifice activităţii de întreţinere şi reparaţie a liniilor şi instalaţiilor - iluminarea spaţiilor pentru lucrul pe timp de noapte, utilizare / garare / protecţie utilaje cu specific de construcţie-montaj şi altele asemenea, precum şi cele cuprinse în ordinele şi reglementările speciale.

Art. 129. - Instructajul de protecţie a muncii pentru personalul de execuţie şi de asistenţă tehnică a executantului se desfăşoară conform reglementărilor specifice în vigoare.

Art. 130. - Executantul lucrărilor de reparaţie capitală a liniilor de cale ferată trebuie să adopte toate măsurile de protecţie a mediului prevăzute de proiectant, iar la terminarea lucrărilor să readucă linia şi zonele învecinate acesteia la condiţiile de mediu existente dinaintea începerii lucrărilor.

Art. 131. -(1) Executantul lucrărilor stabileşte şi aplică măsurile de apărare împotriva incendiilor pentru fiecare lucrare, în vederea execuţiei acestora în condiţii optime.

(2) De asemenea, el stabileşte şi măsurile de protecţie în caz de incendiu pentru personalul propriu şi al gestionarului infrastructurii feroviare, a instalaţiilor proprii şi a celor feroviare din zona unde se desfăşoară lucrările şi urmăreşte permanent realizarea efectivă a acestor măsuri.

70

CAPITOLUL X

RECEPŢIA LUCRĂRILOR

Art. 132. - După ce i se comunică de către executant data terminării tuturor lucrărilor contractate, în maxim 15 zile beneficiarul - regionala de cale ferată - organizează recepţia la terminarea lucrărilor, stabilind data începerii acesteia şi componenţa comisiei de recepţie.

Art. 133. - (1) Din comisia de recepţie la terminarea lucrărilor fac parte, obligatoriu, câte un reprezentant al beneficiarului şi un reprezentant al administraţiei publice locale pe teritoriul căreia este amplasată linia.

(2) Reprezentanţii executantului şi ai proiectantului nu fac parte din comisia de recepţie, dar participă ca invitaţi.

(3) Proiectantul prezintă comisiei de recepţie punctul de vedere privind execuţia reparaţiei capitale a liniei respective.

Art. 134. - (1) Comisia de recepţie la terminarea lucrărilor examinează execuţia tuturor lucrărilor conform prevederilor contractuale din documentaţia de execuţie şi din reglementările specifice în vigoare, referatul de prezentare cu punctul de vedere al proiectantului şi terminarea tuturor lucrărilor din contract, după care întocmeşte procesul-verbal de recepţie.

(2) Comisia de recepţie recomandă, de asemenea, admiterea cu sau fără obiecţii a recepţiei, amânarea sau respingerea ei, conform modului de îndeplinire a condiţiilor prevăzute în regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora.

Art. 135. - (1) Procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor cu obiecţii cuprinde lipsurile ce trebuie remediate şi termenele de remediere, care nu depăşesc 90 zile calendaristice de la data recepţiei - cu excepţia lucrărilor de remediere ce depind de condiţiile climatice.

(2) După executarea remedierilor, beneficiarul preia lucrarea în vederea exploatării.

71

Art. 136. - Procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor se difuzează de către beneficiar conducerii administraţiei publice locale - emitent al autorizaţiei de construire, organului administraţiei financiare locale, proiectantului şi executantului.

Art. 137. - Executantul lucrărilor elaborează şi prezintă beneficiarului cartea tehnică a construcţiei, conform prevederilor legislaţiei în vigoare.

Art. 138. - După ce expiră perioada de garanţie a lucrării, în cel mult 15 zile beneficiarul convoacă recepţia finală, la care participă comisia de recepţie finală compusă din beneficiar, proiectantul şi executantul lucrării.

Art. 139. - Comisia de recepţie finală examinează procesele-verbale de recepţie la terminarea lucrărilor, finalizarea lucrărilor cerute de beneficiar prin recepţia de la terminarea lucrărilor, referatul beneficiarului privind comportarea liniei în exploatare pe perioada de garanţie, după care întocmeşte procesul-verbal de recepţie finală conform reglementărilor în vigoare şi recomandă admiterea cu obiecţii, amânarea sau respingerea recepţiei.

Art. 140. - Procesele-verbale de recepţie finală se difuzează de către beneficiar organului administraţiei publice locale emitent al autorizaţiei de construire şi executantului.

72

CAPITOLUL XI

MODUL DE PROMOVARE, URMĂRIRE ŞI PLATĂ A LUCRĂRILOR

Art. 141. - Lucrările de reparaţie capitală a liniilor de cale

ferată se promovează conform legislaţiei în vigoare şi reglementărilor autorităţii de stat în domeniu şi ale gestionarului infrastructurii feroviare pentru achiziţiile publice.

Art. 142. – Documentaţia tehnico-economică a lucrărilor de reparaţie capitală a liniilor de cale ferată cuprinde caietele de sarcini elaborate de proiectanţi de specialitate şi avizate de gestionarul infrastructurii feroviare şi de AFER, proiectele tehnice verificate/avizate de către verificatori de proiecte atestaţi de autoritatea de stat în domeniu şi documentaţiile aferente procedurilor de achiziţie publică avizate de către gestionarul infrastructurii feroviare şi ministerul de resort.

Art. 143. - Lucrările de refacţie parţială sau totală a liniilor de cale ferată se urmăresc zilnic, de către inspectorii de şantier şi de materiale atestaţi de autoritatea de stat în domeniu ai gestionarului infrastructurii feroviare de la regionalele de cale ferată sau ai firmelor specializate de consultanţă care asigură inspecţia lucrărilor.

Art. 144. - Inspectorii de şantier şi de materiale atestaţi de autoritatea de stat în domeniu trebuie să poarte echipament de protecţie şi de lucru similar cu cel din domeniul lucrărilor de construcţii-montaj şi să fie dotaţi cu mijloace de transport şi de comunicaţie, radiotelefoane sau telefoane mobile.

Art. 145. – Situaţiile de lucrări ale executantului pe baza cărora se efectuează plata acestora de către beneficiar, respectiv gestionarul infrastructurii feroviare, sunt vizate obligatoriu, în prealabil, de către inspectorii de şantier şi de materiale atestaţi de autoritatea de stat în domeniu.

73

CAPITOLUL XII

CONDIŢII OBLIGATORII PENTRU EXECUTANŢII LUCRĂRILOR

Art. 146. - Lucrările de reparaţie capitală a liniilor de

cale ferată se execută numai de către agenţi economici specializaţi, certificaţi ca furnizori feroviari de către AFER sau care au atestat eliberat de AFER, conform reglementărilor în vigoare, ca urmare a contractelor încheiate cu acesta pentru certificarea conformităţii serviciilor şi lucrărilor pe baza documentelor de referinţă.

Art. 147. - Executanţii lucrărilor de reparaţie capitală trebuie să dispună de utilajele specifice necesare execuţiei acestora, de responsabili tehnici cu execuţia lucrărilor atestaţi de autoritatea de stat în domeniu şi să aibă experienţă în lucrări similare.

Art. 148. – (1) Execuţia lucrărilor de reparaţie capitală a liniilor de cale ferată se realizează cu respectarea obligatorie a prevederilor caietului de sarcini, proiectului tehnic şi detaliilor de execuţie.

(2) Soluţiile constructive prevăzute în proiectul tehnic nu pot fi modificate unilateral de către executantul lucrării sau de consultant.

(3) Modificarea soluţiilor constructive prevăzute în proiectul tehnic poate fi efectuată numai cu avizul comun, prealabil, al proiectantului, consultantului şi beneficiarului, iar în cazul modificărilor esenţiale - numai cu avizul Consiliului Tehnico-Economic al gestionarului infrastructurii feroviare.

(4) Proiectantul trebuie să se deplaseze periodic pe teren la lucrări, pe toată durata de execuţie a acestora, pentru a se asigura de respectarea de către executantul lucrărilor a tuturor prevederilor caietului de sarcini, proiectului tehnic şi detaliilor de execuţie.

74

(5) De fiecare dată când este solicitat suplimentar la o lucrare de către beneficiar, proiectantul este obligat să participe imediat, alături de acesta, la soluţionarea respectivei situaţii.

(6) La proiectarea şi execuţia lucrărilor, se utilizează numai materiale de cale şi echipamente de instalaţii feroviare de producţie indigenă omologate tehnic feroviar de către AFER sau de producţie străină agrementate AFER; aceste materiale, echipamente şi instalaţii sunt recepţionate obligatoriu, la achiziţia lor, de recepţionerii gestionarului infrastructurii feroviare.

Art. 149. - Executantul lucrării elaborează şi prezintă beneficiarului Cartea tehnică a construcţiei, întocmită pe baza reglementărilor în vigoare aprobate de autoritatea de stat în domeniu.

CAPITOLUL XIII

DISPOZIŢII FINALE

Art. 150. – Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentele instrucţiuni.

75

ANEXE

77

Anexa 1 la Instrucţiunile nr. 303

LUCRĂRILE DE MONTARE-DEMONTARE A PANOURILOR PREFABRICATE ÎN BAZE, ÎN CADRUL REFACŢIEI TOTALE A LINIILOR DE CALE FERATĂ

(1) Desfăşurarea lucrărilor de refacţie totală a liniilor de

cale ferată prin metoda panourilor prefabricate în baze echipate cu prindere tip K în sensul prevederilor prezentelor instrucţiuni se realizează astfel:

a) asamblarea panourilor într-o bază pentru montarea panourilor;

b) transportul panourilor montate la locul de execuţie a refacţiei, cu boghiuri sau vagoane speciale;

c) demontarea liniei de cale ferată existente şi încărcarea panourilor scoase din cale;

d) lansarea panourilor noi, cu ajutorul unor macarale sau utilaje speciale;

e) transportul panourilor scoase din cale, cu aceleaşi mijloace, într-o bază pentru demontare a panourilor, unde acestea se dezmembrează.

f) completarea prismei căii şi executarea burajelor tehnologice corespunzătoare.

(2) În baza de montare a panourilor de cale noi, se

execută următoarele operaţii: a) aprovizionarea materialelor de cale; b) depozitarea materialelor de cale:

- şine - în stive, asigurându-se minim 2 m faţă de axa liniei de montare, înălţimea stivelor neputând depăşi 2 m.

Între şine se aşează scânduri, şipci, dulapi, cherestea sau traverse de lemn pentru construcţii, iar de la un rând la altul - şinele se stivuiesc retrase cu lăţimea unei şine.

78

Şinele abnorme şi scurte pentru curbe se depozitează în stive separate de şinele normale;

- traverse de beton - în stive a căror înăţime nu trebuie să depăşească 4 m.

Între traversele de beton se aşează şipci, scânduri, dulapi sau cherestea;

- traverse de lemn - în stive a căror înăţime nu trebuie să depăşească 2,5 m; - material metalic mărunt de cale laminat şi plăci de cauciuc şi de polietilenă - pe suprafeţe podite; - material metalic mărunt filetat şi trefilat - în spaţii acoperite;

c) pregătirea în depozit a materialului mărunt metalic - împerecherea ecliselor cu buloane orizontale unse în prealabil şi cu inele resort, împerecherea cleştilor tip K cu buloane verticale unse în prealabil, inele resort şi cu piuliţe parţial înşurubate, precum şi împerecherea clemelor elastice cu buloane verticale unse în prealabil, şaibe şi piuliţe;

d) placarea traverselor cu plăci metalice simple pentru corpul panourilor de cale şi cu plăci metalice pod pentru capetele panourilor de cale, folosind tirfoane unse în prealabil şi strânse la un moment de 24 daNm; traversele din beton precomprimat echipate cu sisteme de prindere elastică sunt aprovizionate echipate;

e) marcarea distanţei dintre traverse pe inimile şinelor cu vopsea pe bază de ulei;

f) aşezarea traverselor pe platforma de montare; g) manipularea traverselor pentru aşezarea la diagramă; h) aducerea şi aşezarea şinelor pe traverse; i) montarea materialului de prindere; j) verificarea ecartamentului şi aşezării la echer a şinelor; k) repartizarea, în părţi egale, la ambele capete ale

panourilor de cale, a diferenţei de lungime dintre şinele normale şi şinele scurte pe firul interior al curbelor;

79

l) găurirea şinelor pentru crearea condiţiilor de montare a conexiunilor broşate;

m) numerotarea panourilor cu numere de ordine marcate cu vopsea albă de ulei pe inima şinei, la capătul acesteia;

n) ridicarea panourilor asamblate şi depozitarea în stivă; o) recepţia panourilor de cale prin: verificarea

ecartamentului - din 2 în 2 traverse - a echerului, a rezistenţei electrice, materialului mărunt de prindere şi a şarjelor şinelor, cu înscrierea zilnică a acestor date în condica de evidenţă - recepţie a panourilor de cale şi cu completarea condicii cu caracteristicile panourilor comandate de şantierul din linie curentă; se interzice expedierea din bază a panourilor cu prinderi incomplete şi cu ecartamentul în afara toleranţelor admisibile;

p) montarea panourilor cu traverse din beton precomprimat echipate cu sisteme de prindere elastică se execută conform prescripţiilor tehnice specifice;

q) încărcarea panourilor pe boghiuri sau vagoane speciale pentru transportul la locul de lansare – în ordinea montării lor în cale.

(3) În baza de demontare a panourilor scoase din cale, se execută următoarele operaţii:

a) descărcarea panourilor scoase din cale de pe boghiurile sau vagoanele speciale şi depozitarea lor pentru demontare;

b) desfacerea buloanelor orizontale, a buloanelor verticale şi a tirfoanelor;

c) sortarea materialului mărunt conform reglementărilor referitoare la recâştigarea materialelor de la lucrările de reparaţie capitală a liniilor, după cum urmează;

♦ şinele se marchează, după starea lor, cu cretă uleioasă, înainte de a fi desfăcute din panou;

♦ traversele se marchează, înainte de desfacerea lor din panou, conform categoriilor de recâştigări stabilite;

♦ materialul mărunt metalic, după desfacerea lui.

80

d) ridicarea şinelor şi transportul lor în depozite pe categorii, corespunzător stării lor; e) transportul şi stivuirea în depozit a traverselor corespunzător categoriilor de recâştigare; f) transportul şi stivuirea materialului mărunt metalic în depozite, corespunzător stării şi felului acestuia; g) încărcarea în vagoane a şinelor, traverselor şi

materialului mărunt metalic dirijat la alţi utilizatori, pentru expediere.

81

Anexa 2 la Instrucţiunile nr.303

EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE REFACŢIE TOTALĂ

A LINIILOR DE CALE FERATĂ CU PANOURI PREFABRICATE ÎN BAZE

(1) La desfăşurarea procesului tehnologic al lucrărilor de

refacţie totală a liniilor de cale ferată prin metoda panourilor prefabricate în baze, se disting următoarele grupe de operaţii:

a) lucrări pregătitoare care, la rândul lor, se împart în lucrări ce se execută cu un an înainte de lucrările de bază şi lucrări ce se execută înainte de închiderea liniei;

b) lucrări de bază care se execută în închidere de linie; c) lucrări de consolidare şi de finisare care, la rândul lor, se

împart în lucrări care se execută imediat după redeschiderea liniei şi lucrări de încheiere a refacţiei.

(2) Lucrările pregătitoare, care se execută în anul

premergător lucrărilor de ciuruire a pietrei sparte din prisma căii, sunt:

-tăierea sau completarea banchetelor şi asigurarea lăţimii prescrise a platformei;

-curăţirea şanţurilor; -verificarea şi curăţirea drenurilor; -refacerea portanţei platformei căii pe zonele cu probleme

– albieri, pungi de balast. (3) Lucrările pregătitoare în linie curentă, care se execută

înainte de închiderea de linie, sunt: a) materializarea profilului în lung proiectat al liniei de

refacţionat prin: montarea reperelor de nivel conform cotei roşii din proiectul tehnic sau însemnarea cu vopsea a nivelului pe stâlpii de susţinere a liniei de contact sau a liniilor de telecomunicaţii sau alte metode adaptate configuraţiei locale a traseului liniei;

82

b) materializarea geometriei proiectate a liniei de refacţionat, prin fixarea de repere definitive montate pe stâlpii existenţi sau pe stâlpi special confecţionaţi în acest scop. La liniile electrificate, marcarea reperelor de cale definitivi se face prin bolţuri montate pe stâlpii reţelei de contact montaţi în poziţie definitivă. Pe zonele unde se execută această operaţie se elimină operaţiile de la lit. (a);

c) descărcarea pietrei sparte noi pe zonele unde sunt necesare ridicări ale NSS existent sau coborâri mai mici de 15 cm, în cantitate suficientă astfel ca, împreună cu piatra spartă curată rezultată din ciuruirea celei existente în cale, să se asigure stratul de piatră spartă curată de grosimea prescrisă sub talpa traversei şi o lăţime a prismei căii la capul traverselor de cel puţin 20 cm, măsurată la nivelul feţei superioare a traversei, cu taluzul având înclinarea de cel mult 1/1 şi între traverse – cel puţin pe jumătate din înălţimea traversei;

d) încercarea şi ungerea buloanelor orizontale de la joantele de rupere ale panourilor vechi de cale;

e) în ziua închiderii de linie - scoaterea a 50% din buloanele orizontale şi a 50% din tirfoanele de la joantele de rupere.

(4) Lucrările de bază în linie curentă, care se execută în

închidere de linie, sunt: a) ridicarea liniei la nivel în faţa maşinii de ciuruit şi

fixarea ei la nivel, prin buraj provizoriu din 4 în 4 traverse.

Faţă de capătul ţăruşului de nivel, linia se ridică cu o înălţime h care se determină, în mm, cu formula:

h = (h’s- hs) + (h’t – ht) + (h’b-hm) – 60, în care:

hs = înăţimea totală a suprastructurii liniei existente - şină, plăci metalice şi plăci intermediare;

83

h’s = înălţimea totală a suprastructurii care se introduce în cale - şine, plăci metalice şi plăci intermediare;

ht = înălţimea traversei existente în cale; h’t = înălţimea traversei care se introduce în cale

prin refacţie totală; h’b = grosimea stratului de piatră spartă care

trebuie realizat sub talpa traversei în cadrul refacţiei totale;

hm = grosimea traversei frontale a maşinii de ciuruit, inclusiv spaţiul care se lasă liber între talpa traversei şi traversa frontală – spaţiu dictat de valoarea coborârii NSS.

b) ciuruirea mecanizată integrală a prismei căii, cu sau fără realizarea substratului căii, urmărindu-se ca piatra spartă curată rezultată de la maşina de ciuruit să fie astfel distribuită încât, la ridicarea panourilor vechi de cale şi după nivelarea pietrei sparte, să se obţină grosimea prescrisă a stratului de piatră curată fără a mai fi necesare alte manipulări de piatră spartă;

c) burajul la rând al traverselor în urmă maşinii de ciuruit ; d) racordarea la nivel a liniei cu prismă ciuruită cu linia cu

prismă încă neciuruită, prin ridicarea liniei care a rămas jos;

e) măsurarea liniei la nivel pe întreaga lungime a racordării, din 2,5 în 2,5 m şi rectificarea nivelului dacă sunt depăşite toleranţele la nivel în exploatare pentru viteze de 50 km/h şi a porţiunilor de linie pe care înclinarea rampei supraînălţării este mai mare de 1/400;

f) desfacerea restului de buloane orizontale şi de tirfoane de la joantele de rupere;

g) ridicarea/demontarea/scoaterea panourilor vechi de cale; h) nivelarea stratului de piatră spartă curată - cu eventualele

completări, astfel încât să se asigure grosimea prescrisă - şi controlul planeităţii cu late cu bule de nivel de 2,5 şi 5,0 m lungime, astfel ca după compactare să rezulte: în

84

aliniamente - o suprafaţă plană, fără abateri, iar în curbe - o suprafaţă înclinată corespunzătoare supraînălţării proiectate şi cu racordarea pe lungimea curbei de racordare;

i) compactarea prismei căii, prin trecerea de 3 ori pe acelaşi loc cu utilaje vibrocompactoare;

j) lansarea/montarea/realizarea panourilor noi de cale, realizarea echerului şi rostului de montaj reglementat al şinelor, eclisarea şinelor şi ripajul în axul proiectat la ţăruşii de ax;

k) racordarea ultimului panou nou de cale cu panourile vechi, cu sau fără panouri de tranziţie, după caz;

l) racordarea la nivel a căii noi cu calea existentă pentru viteza mai mare de 40 km/h se face pe o lungime L mai mare sau cel puţin egală cu 5hvmax, în care h = înălţimea de racordare, în m, iar vmax = viteza maximă a trenurilor, în km/h;

m) racordarea la nivel a căii noi cu calea existentă pentru viteza de 40 km/h şi mai mică se face pe o lungime L mai mare sau cel puţin egală cu 200 h, adică cu o înclinare de cel mult 5 mm/m, înclinarea rampei supraînălţării nu trebuie să fie mai mare de 1/400, respectiv 2,5 mm/m;

n) remontarea la şine a conexiunilor, cablurilor, funiilor şi remontarea dispozitivelor de circuite de cale, autostop, electrificare şi alte asemenea astfel ca acestea să funcţioneze normal;

o) manevrarea traverselor, acolo unde este necesar; p) îndoparea cu piatră spartă a traverselor care nu se aşează

bine pe patul de piatră spartă compactat; r) ripajul sumar al liniei, acolo unde este necesar; s) deschiderea liniei pentru circulaţia trenurilor cu viteza de

20 – 30 km/h, după caz, pe porţiunea de linie cuprinsă de la porţiunea de linie pe care s-a executat ciuruirea pietrei sparte din cale şi până la porţiunea pe care s-a executat burajul 1 şi ripajul 1 exclusiv ;

85

t) supravegherea şi măsurarea liniei pe porţiunea de racordare, consolidarea liniei prin buraje şi ripaje suplimentare, precum şi prin completări cu piatră spartă astfel ca, la sfârşitul programului de lucru, racordarea de nivel să fie în limitele prevăzute la punctele l) şi m).

(5) Înălţimea “h” cu care trebuie ridicată linia faţă de reper

rezultată din calcul cu semnul (+) se măsoară de la capul ţăruşului în jos, iar cea rezultată cu semnul (-) se măsoară de la capătul ţăruşului în sus.

(6) Nu se admite, în cadrul ciuruirii mecanizate a prismei

căii, să fie angrenat substratul căii. (7) În cazul când, prin ridicarea liniei faţă de reperul de

nivel, se ajunge la situaţia în care maşina de ciuruit antrenează substratul căii, şeful de şantier, proiectantul şi şeful de secţie de întreţinere a căii, restudiază profilul în lung proiectat şi-l modifică astfel încât substratul căii să nu fie afectat.

(8) Ciuruirea mecanizată a pietrei sparte, la calea cu

joante, poate începe numai după verificarea şi rectificarea rosturilor de dilataţie;

La calea fără joante, în perioadele cu temperaturi ridicate ciuruirea se execută numai după secţionarea căii fără joante şi transformarea în cale cu joante sau după detensionarea prealabilă a şinelor, după caz.

Temperaturile maxime admise pentru executarea lucrărilor pe calea fără joante, pentru operaţiile care produc pierderea stabilităţii căii, sunt prevăzute în reglementările specifice.

(9) Lucrările care se execută după deschiderea liniei sunt:

a) ripajul liniei noi, cu controlul prin aparate optice în aliniamente şi măsurare distanţe la reper şi săgeţi în curbe; rectificările se realizează până când se obţin

86

variaţii de săgeţi admise în exploatare, cu înscrierea rezultatelor obţinute în condica de măsurare a curbelor;

b) aruncarea în cale a pietrei sparte curate, astfel ca să se asigure o prismă a căii cu lăţimea de cel puţin 20 cm la capătul traverselor - măsurată la nivelul feţei superioare a acestora - cu taluzul având înclinarea de cel mult 1/1 şi spaţiul dintre traverse umplut cel puţin pe jumătate din înălţimea traverselor;

c) aplanarea şi tăierea banchetelor şi realizarea profilului transversal tip conform reglementărilor în vigoare;

d) curăţarea şanţurilor şi evacuarea pământului rezultat; e) strângerea definitivă a buloanelor verticale, cu

asigurarea momentului de 24 daNm la prinderile de tip k şi cu asigurarea ecartamentului în limitele toleranţelor admise la reparaţiile capitale de linii; pentru sistemele de prindere elastică, se respectă reglementările specifice acestor prinderi.

(10) Operaţiile de la aliniatul (9) se execută imediat după

deschiderea liniei şi pot continua şi în ziua următoare, până la închiderea următoare a liniei, cu excepţia operaţiei de la punctul (a) - ripajul liniei noi - care trebuie executată imediat după deschiderea liniei şi în aceeaşi zi cu lucrările de bază.

(11) Lucrările de consolidare-finisare, care se execută

începând cu prima zi după execuţia lucrărilor de bază, sunt: a) burajul I şi ripajul I al liniei, în prima zi după execuţia

lucrărilor de bază, cu ridicări ale liniei de cel mult 6 cm. Când este necesară ridicarea liniei cu mai mult de 6 cm,

burajul executat este considerat buraj intermediar şi se execută un alt buraj, în ziua următoare, cu ridicare de până la 6 cm, care se consideră burajul I;

87

b) descărcări de piatră spartă, astfel încât, după executarea burajului II, să se asigure dimensiunile reglementare ale prismei căii, la cotele NSS proiectate;

c) burajul II şi ripajul II, după scurgerea unui trafic de 500.000 tone sau, pe liniile slab circulate, după 30 zile, cu ridicări ale liniei de cel mult 4 cm.

Când este necesară ridicarea liniei cu mai mult de 4 cm, burajul executat este considerat buraj I repetat şi se execută un alt buraj, după 2 zile şi cu ridicare de până la 4 cm, care se consideră burajul II;

d) după 2 zile de la burajul II şi ripajul II, se execută burajul III şi ripajul III, cu ridicări ale liniei de cel mult 2 cm.

Când este necesară ridicarea liniei cu mai mult de 2 cm, burajul executat este considerat buraj II repetat şi se execută un alt buraj, după 2 zile, cu ridicări ale liniei de până la 2 cm, care se consideră buraj III;

e) descărcări de piatră spartă nouă şi introducerea acesteia în cale, pentru completarea prismei căii la dimensiunile prescrise, funcţie de alcătuirea suprastructurii căii - cale cu joante, cale fără joante, curbe - cu realizarea spaţiului minim prescris de 3 cm între talpa şinei şi prisma căii;

f) profilarea prismei căii, cu asigurarea spaţiului liber de 3 cm între şine şi piatră spartă;

g) stabilizarea dinamică, la rând, a prismei căii în anul următor refacţiei, cu ocazia execuţiei burajului general;

h) amenajarea trecerilor la nivel şi a drenurilor de la capetele acestora, pentru realizarea continuităţii scurgerii apelor în lungul liniei;

i) montarea, completarea şi vopsirea indicatoarelor de cale; (12) Burajul I se execută numai mecanizat, cu ridicări până

la 6 cm, atunci când prisma căii are dimensiunile precizate în reglementările specifice în vigoare şi se execută numai cu vizare, astfel ca linia să fie adusă la nivelul proiectat pentru burajul I.

88

(13) Ripajul I al liniei se execută mecanizat la rând şi cu deplasări laterale ale liniei de cel mult 5 cm; când este necesară deplasarea liniei cu mai mult de 5 cm, ripajul executat este considerat intermediar şi se execută un alt ripaj în ziua următoare, cu deplasarea liniei de până la 5 cm, care se consideră ripajul I.

(14) După execuţia burajului I şi ripajului I, linia trebuie să fie, la nivel şi geometrie - săgeată, în limitele toleranţelor admise la exploatare pentru viteza mai mare de 50 km/h.

(15) După execuţia burajului I şi ripajului I, restricţia de viteză se ameliorează la 60-70 km/h, după caz, sau la viteza stabilită a liniei, dacă aceasta este mai mică de 60 – 70 km/h;

(16) Burajul II se execută numai mecanizat, cu ridicări până la 4 cm, atunci când prisma căii este completată şi se execută fără vizare.

(17) Ripajul II al liniei se execută mecanizat la rând şi cu deplasări laterale ale liniei de cel mult 3 cm.

Când este necesară deplasarea liniei cu mai mult de 3 cm, ripajul executat este considerat ripaj I repetat şi se execută un alt ripaj după 2 zile, cu deplasarea liniei de până la 3 cm, care se consideră ripajul II.

(18) După execuţia burajului II şi ripajului II, linia trebuie să fie, la nivel şi geometrie, în limitele toleranţelor admise pentru reparaţiile capitale de linii .

(19) După execuţia burajului II şi ripajului II şi completarea prismei căii la dimensiunile prescrise, se ridică restricţia de viteză de 60-70 km/h şi se trece la circulaţia trenurilor cu viteza stabilită, după care se execută, obligatoriu în curbe şi acolo unde este necesar în aliniamente, burajul III mecanizat cu ridicări până la 2 cm.

Burajele I, II, III executate cu ridicări mai mari decât cele prescrise sau la termene mai lungi, se repetă.

(20) Ripajul III al liniei se execută mecanizat la rând şi cu deplasări laterale ale liniei de cel mult 1,5 cm.

Când este necesară deplasarea liniei cu mai mult de 1,5 cm, ripajul executat este considerat ripaj II repetat şi se

89

execută un alt ripaj, după 2 zile, cu deplasări ale liniei de până la 1,5 cm, care se consideră ripajul III.

(21) În cazul când, indiferent de cauze, nu se execută compactarea prismei căii în condiţiile arătate la alin. (4) i), în închiderea de linie se execută un buraj la rând al traverselor, denumit buraj intermediar, cu 2 coborâri şi strângeri ale ciocanelor la traversele din panou şi 4 coborâri şi strângeri la traversele de la joante şi cu vizare; în ziua următoare-se execută burajul I, după 2 zile-se execută burajul II, iar după scurgerea tonajului de stabilizare de 500.000 tone sau minim 30 zile pe liniile slab circulate - se execută burajul III.

(22) Pe calea fără joante, secţionarea şinelor sudate în cadrul lucrărilor pregătitoare se face cu maşina de tăiat şine, la lungimi de 25 m, 30 m sau mai mari, după caz; şinele sunt găurite la capete cu maşina de găurit şi sunt eclisate, transformând calea fără joante în cale cu joante.

Prin aceste tăieri, cordonul de sudură este situat la o distanţă mai mare de 2 m de la capătul şinei. Restul operaţiilor pentru refacţia totală a liniei fără joante se desfăşoară la fel ca la refacţia totală a căii cu joante.

(23) Pe liniile electrificate, lucrările de refacţie totală se execută cu scoaterea liniei de contact de sub tensiune, în condiţiile prevăzute în normele de tehnica securităţii muncii şi reglementările specifice în vigoare.

(24) Pe liniile duble, pe durata închiderii de linie şi pe toată lungimea şantierului în lucru, se introduce restricţie de viteză de protecţie de 50 km/h pe linia vecină liniei în curs de refacţie.

(25) Pe liniile din staţii şi triaje unde se execută lucrări de refacţie a aparatelor de cale, înlocuiri de bretele cu diagonale inverse, înlocuiri traversări duble joncţiuni cu schimbători simpli, reamplasări de schimbători şi sudarea joantelor aparatelor de cale pentru înglobarea acestora în calea fără joante care generează modificări de instalaţii fixe SCB şi IFTE, lucrările de refacţie se execută în condiţii speciale.

90

Aceste condiţii se stabilesc de compartimentele de specialitate din Diviziile Linii, Instalaţii şi Trafic din regionala de căi ferate, se aprobă de directorul regional şi se difuzează / prelucrează / aplică de întregul personal al executantului, beneficiarului şi consultantului angrenat în execuţia lucrării, precum şi de către inspectorii de şantier şi de materiale care monitorizează lucrările.

(26) La refacţia de şine folosind şine lungi de 120-360 m, pentru transportul acestora se utilizează trenul de transportat şi lansat şine lungi; lansarea şinelor se execută în cale cap la cap, pe linia existentă, pe traversele căii ce se refacţionează, în închidere de linie şi cu linia de contact scoasă de sub tensiune. (27) Utilajele agreate care se folosesc la lucrările de refacţie totală a liniilor de cale ferată execută:

a) descărcarea de piatră spartă şi profilarea prismei; b) transportul şi descărcarea pietrei sparte noi; c) ciuruirea integrală a prismei căii; d) tăierea şi aplanarea banchetelor; e) burajul şi ripajul căii; f) strângerea materialului mărunt de-a lungul căii şi din

staţii şi transportul lor la alţi utilizatori sau în depozitele beneficiarului: trenuri de lucru, alte utilaje specifice dotate cu mijloace mecanizate de încărcare / descărcare în / din vagoane;

g) refacerea substratului căii; h) refacerea terasamentelor; i) înlocuirea şinelor şi traverselor; j) transportul trenurilor de lucru (locomotive); k) transportul şinelor lungi; l) transportul aparatelor de cale montate.

(28) – La lucrările de refacţie totală a liniilor de cale ferată, restricţiile de viteză care se introduc ca urmare a desfăşurării proceselor tehnologice pot fi de:

a) 30 km/h pe porţiunile de linie - şantier mobil de 5000 m- pe care se execută lucrări pregătitoare care au ca urmare slăbirea stabilităţii căii sau slăbirea prinderilor şi până la

91

porţiunea de linie pe care s-a executat burajul I şi ripajul I exclusiv;

b) 70 km/h pe porţiunile de linie - şantier mobil de 10000 m - pe care s-a executat burajul I şi ripajul I şi până la porţiunea pe care s-a executat burajul II şi ripajul II exclusiv, cu condiţia ca prisma căii să fie completată cu piatră spartă astfel ca lăţimea prismei, măsurată la nivelul feţei superioare a traversei şi taluzul prismei, să fie conform standardelor, fără sporul de piatră spartă corespunzător căii fără joante.

Spaţiile dintre traverse trebuie să fie în întregime umplute cu piatră spartă.

După execuţia burajului II şi ripajului II şi realizarea prismei căii în condiţiile de mai sus, restricţia de viteză de 70 km/h se ridică şi, dacă pe calea cu joante există 4 buloane la joante, se trece la circulaţia cu viteză stabilită.

c) 50 km/h, pe linia vecină, în cazul liniilor duble, pe toată lungimea şantierului, pentru protecţia lucrătorilor şi utilajelor specifice.

d) 20 km/h şi respectiv 60 km/h, în cazul când în procesul tehnologic sunt prevăzute a se executa şi lucrări de intervenţie la substratul căii.

93

Anexa 3

la Instrucţiunile nr.303

TEHNOLOGIA DE REFACŢIE A SUBSTRATULUI ŞI PRISMEI CĂII CU UTILIZAREA TRENULUI DE LUCRU

MULTIFUNCŢIONAL (1) Tehnologia se referă la refacţia substratului şi prismei

căii, în vederea asigurării portanţei platformei, cu utilizarea unui tren de lucru specializat pentru reciclarea materialului din cale. Trenul de lucru specializat poate realiza şi compacta straturi de nisip, pietriş, balast şi piatră spartă fără a demonta calea.

(2) Alcătuirea trenului de lucru specializat, precum şi operaţiile pe care le execută fiecare utilaj specific din componenţa sa, sunt următoarele:

-locomotive Diesel pentru tractarea vagoanelor specializate din corpul trenului de lucru;

-maşină complexă care execută: săpătură, compactare platformă, aşternere geotextil şi geogril, realizare substrat, introducere piatră spartă recuperată din linie, buraj şi ripaj;

-maşini multifuncţionale pentru lucrări la ampriza căii; -vagoane specializate pentru transport steril rezultat din

excavare; -vagoane specializate pentru materialul din care se

realizează substratul căii; -utilaj pentru încărcat materialul de amestec din depozit în

vagoane. (3) Documentaţia tehnică pe baza căreia se analizează,

programează şi execută lucrările sunt: -planurile de amplasament şi dispoziţiile generale; -sondajele şi forajele în patul căii; -studiul geotehnic/georadar; -caietul de sarcini; -proiectul tehnic;

94

-detaliile de execuţie. (4) ~n vederea executării lucrărilor în condiţii optime, sunt

necesare îndeplinirea unor condiţii tehnice referitoare la: - asigurarea documentaţiei tehnice, inclusiv verificarea

acesteia de către un verificator de proiect atestat; - instruirea personalului şi autorizarea acestuia pentru

funcţiile şi competenţele de siguranţa circulaţiei stabilite de AFER;

- întocmirea, în comun cu gestionarul infrastructurii feroviare, a reglementărilor specifice lucrării, inclusiv stabilirea competenţelor şi răspunderilor reciproce;

- dotarea cu scule, utilaje, dispozitive şi aparatură de măsură şi control necesare lucrărilor;

- stabilirea furnizorilor de materiale şi servicii agrementate;

- obţinerea aprobărilor pentru restricţii de viteză, închideri de linie şi scoatere de sub tensiune a liniei de contact – după caz;

- materialele folosite trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice prevăzute în caietul de sarcini şi în reglementările în vigoare şi să fie însoţite de certificate de conformitate din partea furnizorilor feroviari.

(5) Tehnologia de refacţie a substratului şi prismei căii cu utilizarea trenului de lucru multifuncţional cuprinde execuţia de lucrări:

-pregătitoare; -de bază. (6) În cadrul lucrărilor pregătitoare, se execută următoarele

operaţii: ♦ materializarea pe teren, cu ajutorul reperelor, a axului

liniei CF, a vârfurilor de unghi şi a adâncimii de săpătură; cu această ocazie, se identifică şi marchează pe teren toate instalaţiile subterane, subtraversările de cabluri sau conducte aflate în ampriza lucrării, conform documentaţiei tehnice de predare a amplasamentului, în vederea protejării acestora;

95

♦ executarea lucrărilor în ampriza căii – reprezentate prin defrişări de tufişuri şi arbuşti, curăţirea de iarbă, crengi, gunoaie şi alte asemenea, decaparea pământului vegetal şi amenajarea drumurilor existente sau construirea drumurilor tehnologice.

(7) În cadrul lucrărilor de bază, se execută următoarele operaţii:

-se execută, între traversele căii, groapa pentru introducerea lanţului de excavare a maşinii complexe;

- se aduce la locul lucrării trenul multifuncţional de lucru şi se montează lama de ghidare şi lanţul de excavare a maşinii complexe;

- se asigură spaţiul şi condiţiile tehnologice de lucru a maşinii complexe;

- se fixează pe maşină rolele de geotextil şi geogril ce urmează a fi pozate după executarea săpăturii la cotele din proiect materializate pe teren;

- se ataşează maşinii complexe vagoanele specializate pentru transportul şi descărcarea materialului din care se realizează substratul căii – amestec 50 % piatră spartă şi 50 % balast, conform caietului de sarcini şi proiectului tehnic– pe măsura avansării acesteia;

- se porneşte maşina cu primul lanţ de excavare a pietrei sparte, iar după 10 m se montează al doilea lanţ care execută săpătura;

-se începe executarea săpăturii, la cotele prevăzute de proiect şi materializate pe teren;

- se compactează şi se verifică portanţa platformei căii; - pe măsura avansării maşinii complexe, se derulează rola

de geotextil fixată pe maşina complexă, iar peste geotextil se derulează rola de geogril – dacă este necesar;

- peste materialele geosintetice, maşina complexă introduce în cale amestecul ce constituie substratul căii. Pe măsură ce maşina aşează şi nivelează amestecul, dispozitivele speciale ale maşinii execută umezirea materialului din substratul căii;

96

- după executarea substratului căii conform proiectului şi compactării acestuia, maşina complexă introduce în cale piatra spartă recuperată şi reciclată, pe care o burează cu ajutorul mecanismelor de buraj – ripaj din dotare.

(8) În timpul executării lucrărilor, întreruperile tehnologice constau în:

- descărcarea vagoanelor specializate în care se încarcă sterilul rezultat din excavarea cu maşina complexă;

- încărcarea vagoanelor specializate cu materialele ce se introduc în cale;

- montarea rolelor de geotextil şi geogril, atunci când cele folosite pe maşină s-au derulat în totalitate.

(9) Verificarea şi controlul calităţii lucrărilor se efectuează prin proceduri ale planurilor de control, verificări şi încercări în toate fazele de execuţie, începând cu materialele şi operaţiile prevăzute în caietul de sarcini şi proiectul tehnic de execuţie şi terminând cu recepţia lucrărilor.

Tipurile de încercări şi verificări se efectuează la începerea lucrărilor, pe parcursul execuţiei şi la finalul acesteia.

(10) Controlul calităţii lucrărilor se exercită de către personalul cu responsabilităţi în acest sens al executantului şi consultantului şi de către personalul gestionarului infrastructurii feroviare.

Procedeele de control specifice pentru aceste lucrări sunt: - observare vizuală directă; - măsurători cu tiparul de măsurat calea – ecartament şi nivel; - verificări ale poziţiei în plan la reperele pentru

aliniamente şi curbe, precum şi verificări ale elementelor geometrice ale curbelor;

- măsurători cu căruciorul de măsurat calea; - măsurarea la rând a parametrilor geometriei căii cu

vagonul de verificat calea; -verificări şi încercări pe teren; -verificări de laborator.

INSTR. 303-2003.pdf

Documents

Transcript of INSTR. 303-2003.pdf