1

INSECTE ȘI PLANTE – 12 EXPERIMENTE

12 experimente - 6 ani +

CONȚINUT

1. cutie cu capac

2. cutie de carton

3. cutie de observare

4. tavă pentru semințe

5. 4 ghivece mici de flori

6. lupă

7. mistrie

8. pensetă

9. 3 tuburi de test

10. spatulă

11. scală de PH

12. hârtie indicator PH

13. 2 pătrate de plastic

14. pahar gradat larg

15. bumbac

16. 3 pahare mici gradate

17. 2 bucăți de plasă

18. 2 pătrate de carton

19. 6 elastice

20. 1 carnețel

2

1. Observatorul de insecte

Din cutie: cutie cu capac, pensetă, lupă, mistrie

Din casă/grădină: pământ, iarbă, furnici, buburuze

Folosind mistria, umpleţi cutia pe jumătate cu nisip. Plantaţi puţină iarbă, apăsând rădăcinile în solul din cutie. Găsiţi câteva insecte, cum ar fi buburuzele şi furnicile, şi plasaţi-le în cutie fără să le răniţi. Închideţi cutia cu capacul perforat. Folosind o lupă, priviţi insectele şi forma corpului lor.

Explicaţii: ştiaţi că insectele nu au schelet inern? Ele au carapace şi 6 picioare. De asemenea, au două antene şi pot avea aripi. O insectă are întotdeauna cap, abdomen şi torace, ceea ce le face uşor de recunoscut.

2. Sa creștem râme!

Din cutie: cutie cu capac, pensetă, mistrie

Din grădină: pământ, nisip, apă, frunze uscate, râme

Folosind o mistrie, puneţi o parte de nisip în cutie, apoi încă o parte de pământ. Repetaţi procedeul până veţi avea 4 straturi alternative. Adăugaţi puţin apă pentru a înmuia solul. Acoperiţi-l cu frunze uscate. Adăugaţi râme vii din grădină. Le veţi găsi în locuri umede şi întunecate, sub pietre şi sub ramurile şi frunzele uscate de pe sol. Puneţi capacul cutiei şi acoperiţi cutia cu o pânză. Observaţi cum ramele se mişcă şi sapă tunele.

Explicaţii: râmele sunt foarte pricepute în descompunerea substanţelor organice, şi felul în care o fac este bun pentru sol. Mănâncă şi descompun material organic, cum ar fi frunzele moarte. Îşi folosesc muşchii puternici pentru a zdrobi frunzele, pe care le trec apoi prin sistemul lor digestiv. Mai târziu, fecalele lor vor fi eliberate în pământ, acţionând ca un îngrăşământ pentru sol.

3

3. Lăcusta fierbinte și rece!

Din cutie: pahar transparent, elastic și tifon

Din gradină: o lacusta

Prindeți o lăcustă cu mâinile libere şi apoi puneţi-o într-un pahar transparent.

Acoperiţi repede paharul cu un tifon. Folosiţi un elastic pentru a prinde tifonul de pahar.

Puneţi paharul într-un loc răcoros pentru 10 minute şi uitaţi-vă la lăcustă.

Apoi puneţi paharul într-un loc călduros pentru 10 minute şi uitaţi-vă din nou la lăcustă. Ce remarcaţi?

Explicaţii: insectele sunt foarte sensibile la schimbările de temperatură. Dacă este frig, corpul lăcustei se răceşte. Dacă

este cald, corpul lăcustei se încălzeşte. Când corpul lăcustei este rece, lăcustă se mişcă foarte încet; uneori se poate opri

complet din a se mișca. Când sunt cel mai puţin active, lăcustele mănâncă foarte puţin. Acest lucru îi permite lăcustei

să supravieţuiască în diferite climate şi poate face față cu uşurinţă schimbărilor de temperatură.

4. Prânzul unei buburuze!

Din cutie: cutie de observare, pensetă, lupă

Din grădină: afide, gărgărițe

Găsiți câteva afide în grădina Dumneavoastră. Sunt uşor de găsit pe tufele de trandafiri.

Folosiţi penseta pentru a aduna câteva afide şi a le pune în cutia de observare.

Găsiţi o gărgăriţă şi aşezaţi-o cu grijă în cutia cu afide. Nu uitaţi să puneţi capacul cutiei.

Uitaţi-vă la gărgăriţă cum îşi manacă prânzul! Ce observaţi?

Explicaţii: Gărgăriţa îşi foloseşte saliva pentru a înmuia afidele; astfel, ele devin mai uşor de mestecat!

Apoi le mărunţeşte cu mandibulele (ceea ce insectele au în loc de fălci). O gărgăriţă mănâncă aproximativ 100 de afide

pe zi. Trăind 2 sau 3 ani în medie, o gărgăriţă mănâcă mai mult de 100,000 afide în decursul vieţii ei. După ce aţi văzut

gărgăriţa mâncându-şi prânzul, nu uitaţi să îi daţi drumul înapoi în grădină.

4

5. Furnicile la muncă!

Din cutie: lupă

Din casă/grădină: firmituri și furnici

Găsiți undeva mai multe furnici.

Puneţi nişte firmituri de biscuiți pe pământ, lângă furnici.

Folosiţi lupa ca să urmăriţi ce se întâmplă. Ce veţi observa?

Explicaţii: ştiaţi că furnicile iubesc biscuiţii? Primele furnici care se vor apropia de biscuiţi vor chema apoi şi restul

coloniei. Nu vor avea nici o problemă să care firmiturile de biscuit, deoarece ele pot căra o greutate de 60 de ori mai

mare decât greutatea propriului corp.

Într-o colonie pot coexista până la 500,000 de furnici şi doar o singură regină! Fiecare furnică are un job specific de făcut:

ele se numesc furnici lucrătoare. Furnicile care au venit la frunituri au sarcina de a căuta mâncare, de a o colecta şi de a

o aduce la colonie. Odată ce mâncarea a fost adusă, este preluată de furnicile care o depozitează. Există de asemenea

furnici care au grijă de larvele reginei. Toate furnicile servesc regina.

6. De la omidă la fluture!

Din cutie: cutie cu capac, pensetă, lupă

Din casă/grădină: ziare, crenguțe, pulverizator, omidă

Puneţi nişte bucăţi de ziare şi beţişoare pe fundul cutiei portocalii.

Găsiți o omidă în grădină. De obicei o veți găsi primăvara pe plante. După ce o găsiți, uitați-vă la ea cu lupa. Dacă are

păr, nu o atingeți, s-ar putea să vă răniți (să vă înţepe).

Folosiți penseta cu grijă pentru a prinde omida şi a o aşeza în cutie.

Pulverizați cu apă şi puneți capacul cutiei.

Explicaţii: daţi-i omizii voastre să manace zilnic frunze proaspete, dar asiguraţi-vă că de fiecare dată sunt din planta de

pe care aţi luat omida. Continuaţi să vă uitaţi la omidă din când în când, timp de câteva săptămâni, și veţi vedea evoluţia.

Vor trece aproximativ 20 de zile până se va transforma în fluture!

5

7. Solul ideal

Din cutie: eprubete, scală de PH, hârtie indicator PH

Din gradină: sol de diverse tipuri, apă

Adunați trei tipuri diferite de sol, din trei locuri diferite din curte, şi puneţi-le separat în câte un tub de experimente

(eprubete).

Puneţi în fiecare eprubetă aceeaşi cantitate de apă. Puneţi capacul fiecărui tub. Închideţi tuburile şi agitaţi puternic

eprubetele. Scufundaţi câte o hârtie de PH în fiecare amestec şi comparaţi culorile de pe fiecare hârtie cu cele din tabelul

de culori de PH. Comparaţi rezultatele celor 3 tuburi.

Explicaţii: Măsurarea PH-ului solului ne spune dacă solul este alcalin (bazic) sau acid. Dacă valoarea PH-ului este sub 7

rezultă că solul este acid şi dacă valoarea PH-ului este peste 7 rezultă că solul este bazic. Solurile alcaline, cu un PH

ridicat, sunt uscate. Solurile acide, cu un nivel de PH scăzut, sunt în general umede. Trebuie să ţinem cont că majoritatea

plantelor cresc mai bine într-un sol uşor acid. Prezenţa pietrelor, a ploii şi a fertilizanţilor au impact în aciditatea solului.

8. Planta magică!

Din cutie: pahar, spatulă

Din casă/gradină: țelină, colorant alimentar, apă

Umpleți paharul cu apă. Puneţi câteva picături de colorant alimentar. Amestecaţi cu spatula. Puneţi ţelina în apă şi urmăriţi

ce se întâmplă.

Explicaţii: Ţelina îşi schimbă culoarea! Ţelină, ca toate florile şi plantele, absorbe apa atunci când frunzele au nevoie de

umiditate. În experimentul nostru, ţelina absoarbe apa printr-o serie de vase numite “xylem”. Când apa colorată

traversează aceste vase, planta îşi schimbă culoarea! Distraiți-vă încercând acest experiment și cu narcise şi vedeţi ce

culori surprinzătoare puteţi obţine!

6

9. Germinarea în vată

Din cutie: tava pentru semințe, vată

Din casă/ grădină: semințe, apă

Puneți bucățile de vată în tava pentru semințe. Adăugați puțin apă pentru a înmuia vata. Puneți semințele de grâu sau

mazăre în vată înmuiată. Asigurați-vă că seminţele sunt lângă geamul tăvii de insamanatat, pentru a le observa cum cresc.

Lăsaţi tava de însămânţat într-un loc călduros. Priviţi seminţele de-a lungul mai multor zile. Ce observaţi?

Explicaţii: după câteva zile veţi observa că rădăcinile vor ieşi din învelișul seminţei şi vor începe să crească în jos. Aceasta

se numeşte germinare. Apoi rădăcinile se ramifică şi încep să caute după apă şi minerale. Când se întâmplă acest lucru,

tulpina începe să crească în sus, deoarece frunzele caută lumină.

Plantele absorb apa şi mineralele prin rădăcină, pe care apoi le împing către tulpină. Odată ce frunzele au început să

crească, plantele îşi produc proprii nutrienți, captând lumina soarelui într-un proces numit fotosinteză. Din acest motiv

le trebuie lumină!

10. În căutarea soarelui!

Din cutie: ghiveci de flori, mistrie, cutie de carton

Din grădină: pământ, semințe, apă

Folosiți mistria pentru a umple ghiveciul cu pământ. Plantaţi semințele la o adâncime de 2,5 cm. Nu uitați să acoperiţi

seminţele cu pământ. Udaţi seminţele în fiecare zi. Odată ce semințele au germinat, acoperiţi ghiveciul cu cutia de carton.

Plasaţi ghiveciul, acoperit încă cu cutie de carton, într-un loc însorit. Priviţi plăntuţele cum cresc mai multe zile. Ce s-a

întâmplat?

Explicaţii: Planta a crecut prin gaura cutiei, deoarece are nevoie de lumină pentru a creşte! Transformă lumina în hrană!

Acest proces se numeşte fotosinteză. Dacă sunt lipsite de lumină, plantele mor. Din experimentul nostru înţelegem că

puţină lumină este suficientă pentru ca planta să poată creşte şi să se poată dezvolta. Întotdeauna planta va creşte în

direcţia sursei de lumină.

7

11. Ziua și noaptea

Din cutie: 2 ghivece, mistrie

Din grădină: pământ, semințe, apă

Folosiți mistria pentru a umple ghivecele cu pământ. Plantaţi semințele la o adâncime de 2,5 cm. Nu uitați să acoperiţi seminţele cu

pământ. Puneţi un ghiveci într-o zonă însorită iar celălalt ghiveci într-o zonă ferită de razele soarelui, umbroasă. Udaţi seminţele zilnic.

Priviţi ghivecele în decursul mai multor zile. Ce veţi observa?

Explicaţii: În prima fază, planta pe care aţi aşezat-o într-un colţ mai întunecat va creşte mai repede, deoarece are nevoie de lumină

să se hrănească. În prima fază, foloseşte nutrienţii pe care îi are în rădăcină pentru a se hrăni. După câteva zile, planta îşi va folosi

toate resursele de hrană din sămânţă pentru a creşte. Fără lumină nu va fi în stare să îşi facă propria hrană şi eventual va muri. Pe

de altă parte, planta expusă la lumina va creşte bine în toată această perioadă, deoarece îşi poate produce propria hrana prin

fotosinteză. Plantele îşi pot produce propria hrana folosind o substanţă numită clorofilă. Clorofila absoarbe energia din lumina

solară şi permite plantei să transforma dioxidul de carbon (CO2) şi apa (H2O) în hrană şi oxigen (O2). Acest proces se numeşte

fotosinteză.

12. Primul meu ierbar

Din cutie: pătrate de plastic, pătrate de carton, elastic, lupă

Din grădină: Frunze moarte/ floare, pânză sau hârtie

Tăiați o bucată de hârtie de dimensiuni aproximativ egale cu pătratul de plastic. Găsiţi frunze sau plante moarte care să fie mai mici

decât pătratul de plastic. Puneţi frunzele pe bucata de hârtie. Puneţi câte o bucată de carton de fiecare parte a frunzei. Apoi adăugaţi

câte o bucată de plastic de fiecare parte a cartonului. Folosiţi 2 elastice pentru a ţine totul împreună. Aşteptaţi câteva zile, astfel încât

apa din frunză să fie complet absorbită. Daţi la o parte toate straturile (bucăţile de plastic, bucăţile de carton, etc) şi urmăriţi frunza

cu o lupă.

Explicații: frunzele astfel pregătite se păstrează într-un catalog numit ierbar. Presarea frunzelor între două bucăți de

hârtie ajută la absorbirea umidității și astfel frunzele pot fi pastrate un timp îndelungat.

Avertismente!

Pentru copiii mai mari de 6 ani!

Nu este potrivit pentru copiii mai mici de 36 de luni, datorita părților mici

conținute, care pot fi înghițite!Pericol de sufocare!

Culorile si conținutul pot

varia ușor de la o jucărie la alta!

Vă rugăm sa citiți cu atenție si să respectați instrucțiunile de utilizare şi siguranță!

Nerespectarea avertismentelor, instrucțiunilor si recomandărilor de siguranță poate cauza diverse pericole.

A se utiliza sub supravegherea unui adult.