INGRIJIRILE ACORDATE SUGARULUl

8/17/2019 INGRIJIRILE ACORDATE SUGARULUl

1/26

CAPITOLUL 4

INGRIJIRILE ACORDATE SUGARULUl

Perioada de sugar este cuprinsa intre 28 de zile şi 12 luni de viaţa, caracterizata printr-o

creştere ponderala şi staturala cu cel mai crescut ritm; aceasta perioada cuprinde:

- perioada de sugar mic: dureaza primele 4 luni;

- perioada de sugar mijlociu: dureaza urmatoarele 7 luni

4.1. Caracteristici morfo-f!cfio!ale ale s"arli

4.1.1.Te"me!tele !egumentele au o culoare al"-roz, sunt elastice, cati#elate, iar pliul cutanat

este rapid reversi"il

4.1.#.Pa!icll a$i%os $a varsta de % luni, pliul cutanat tre"uie s& ai"a urmatoarele valori:

- pliul toracic ' 1,( cm;

- pliul a"dominal ' 2 cm;

- pliul cruro-ing)inal ' * cm

!urgorul este "un, #erm !urgorul reprezinta rezistenta simţit& la palparea pliului cutanat

4 1.&. Gla!$ele se'acee +landele se"acee sunt "ine dezvoltate şi secreta in eces,

deterrminand #ormarea de cruste la nivelul pielii capului

4.1.4.Gla!$ele s$ori%are +landele sudoripare sunt "ine dezvoltate, prezentand o secretie

a"undenta la sugarul cu varsta mai mare de 2-* luni

4.1.(. P)rl P&rul sugarului este su"ţire, devine "ogat; cresc genele

4.1.*. Sisteml "a!"lio!ar istemul lim#atic este dezvoltat de la naştere, dar in primele luni

de viaţa vasele lim#atice sunt largi, ganglionii mai puţin dezvoltaţi şi nu constituie o "ariera

e#icace pentru trecerea micro"ilor şi a toinelor, putand determina aparitia septicemiilor

4.1.+. Sisteml msclar .usculatura reprezinta 2(/ din greutatea sugarului, #aţa de 40/ la

adult, este inegal dezvoltata, cu predominant pentru muşc)ii mem"relor in#erioare

ipertonia #iziologica a nou-nascutului dispare in primele 2-* luni de viaţ&

!onusul muscular este "un

4.1.,. Sisteml osos si#icarea incepe din luna a cincea a vieţii intrauterine 3clavicule, oase


2/26

craniene, verte"re, oase lungi $a naştere, sunt osi#icate toate dia#izele şi unii nuclei epi#izari

3#emur, ti"ie, astragal, cu"oid, calcaneu

Osificarea cra!ili co!ti!a astfel

- #ontanela anterioara se inc)ide la aproimativ 1 an şi % luni;

- #ontanela posterioara se inc)ide la * luni

Coloa!a erte'rala/ rectili!ie la !o-!asct/ i!ce%e sa-0i formee cr'rile/ astfel

- la * luni, cand sugarul işi tine capul, se #ormeaza lordoza cervicala;

- la % luni, cand sugarul sta in şezut, se #ormeaza ci#oza toracala;

- cand se ridica in picioare se #ormeaza lordoza lom"ara !oracele este cilindric

.em"rele superioare sunt egale cu mem"rele in#erioare

4.1.2. A%aratl res%irator

$aringele este situat mai sus la sugar decat la adult

!ra)eea este saraca in tesut elastic şi sla" #iata 5ali"rul ei permite intu"atii cu sonde cu

diametrul eterior de % mm la 2 ani, 7 mm la * ani şi 8 mm la 4 ani

6ron)ia dreapta este mai larga, cu ung)iul de "i#urcare mai mic decat "ron)ia stanga

!oracele este cilindric la sugar, cu diametrele aproape egale Plamanii cantaresc 1(0 g la

varsta de un an espiraţia este de tip a"dominal

3rece!a res%iratorie este

- la * luni - 4( respiraţiimin;

- la 8 luni - 40 respiraţiimin;

- la 1 an - *( respiraţiimin

9mplitudinea mişcarilor respiratorii este inegala, cu pauze lungi in somn

$a auscultatia pulmonara se percepe o respiraţie aspra, rugoasa, din cauza grosimii reduse a

pereţilor toracelui

4.1.15. A%aratl car$ioasclar

5ordul are o poziţie orizontala şi este glo"ulos

ocul apeian este situat in spatiul al


3/26

- la 1 an - 12( "ataimin

Te!si!ea arteriala este

- la % luni - 8> mmg;

- la 1 an - >% mmg

4.1.11. Sa!"ele

emoglo"ina ' 12-1* g/

?ritrocitele ' 4-( milioanemmc

eticulocitele ' (-1( /

$eucocitele ' 8000-12000mmc

!rom"ocitele ' 1(0-*00 000mmc

3ormla lecocitara

- neutro#ile ' 20-40/

- eozino#ile' 1-4/

- "azo#ile ' 0,(-1/

- monocite ' (-12/

!impul de sangerare ' 1-2 min

!impul de coagulare ' *-( min


4/26

@iureza este de 7(-100 mlAgcorpzi

.icţiunile sunt in numar de 10-*0zi


5/26

c Perimetrele:

Perimetrul cranian 3Pc: la naştere ' *4,( cm; la 1 an ' 4(-4% cm

Perimetrul toracic 3Pt: la naştere ' *1-** cm; la 1 an ' 4(-4% cm

Perimetrul a"dominal 3Pa: la nastere ' *8 cm; la 1 an ' 44,( cm

4.1.15. Tem%eratra

- !emperatura intrarectala: *%,(B5 dimineata si *7,(B5 seara

- !emperatura ailara este cu 0,4 - 0,(B5 mai mica

4.1.11. De!titia @entitia temporara itmul si ordinea aparitiei dinţilor este urmatoarea:

- %-8 luni: incisivii mediani in#eriori;

- 8-10 luni: incisivii mediani superiori;

- 10-12 luni: incisivii laterali superiori apoi in#eriori;

- 1 an-1 an si % luni: primii molari mici 3premolarii 1 superiori si in#eriori;

- 1 an si % luni-2 ani: caninii;

- 2 ani-2 ani si % luni 3* ani: molarii secunzi 3premolarii 2

@eci:

- la 1 an, copilul are 8 dinţi 3incisivii;

- la * ani, copilul are 20 dinti

?ruptia dentara poate #i precedata de: salivatie crescuta; prurit gingival; usoara indispozitie;

dureri la nivelul gingiilor

Cneori, sunt posi"ile accidente:

- eruptie dentara di#icila, caracterizata prin "om"area mucoasei gingivale ce acopera #oliculul

dentar, agitatie, insomnie, inapetenta, scurte ascensiuni #e"rile;

- in#ectii locale, precum pericoronarita esudativa sau purulenta, mani#estata prin #e"ra mare,

tume#iere si #luctuenta locala si stomatita ulceroasa comuna;

- Dntarzieri ale eruptiei dentare, ce apar Dn caz de ra)itism, distro#ie, )ipotiroidie?rupţia dinţilor primari poate antrena unele tul"urari: in#lamare si durere locala generate de

strapungerea gingiilor de dinţi, cu irita"ilitate si salivatie e pot produce si in#ecţii prin

patrunderea micro"ilor prin #isurile gingiilor En mod o"isnuit nu se incizeaz& gingia Cn

o"iect "ont, dar mai dur, luat in gur&, poate calma

Fe"ra mica, erupţia 3ras) si diareea usoar& pot #i cauzate de: erupţia dentara, simptome

interpretate cu atenţie pentru eliminarea altor cauze patologice

De!tiia %erma!e!t) $a % ani, apar primii molari mari


6/26

- ntre 7 si 12 ani sunt inlocuiti dinţii temporari, in ordinea apariţiei lor;

- ntre 11 si 1* ani apar molarii mari secunzi;

- @upa pu"ertate, apar ultimii molari mari 3molarii de minte

@entiţia de#initiva are *2 dinţi

4.1.1#. Starile $e !tri6ie ale s"arli

Etrofia este starea de dezvoltare normala pentru o anumita varsta

9re urmatoarele caracteristici:

-talia, greutatea, perimetrele corespund varstei;

-indicele ponderal, care reprezinta raportul dintre greutatea reala si greutatea ideala pe care

tre"uie sa o ai"a sugarul la varsta respectiva este 1 3cu oscilaţii intre 0,>% si 1,02;

-cur"a ponderala este ascendenta;

-prezinta armonie intre talie si greutate;

-ţesutul celular su"cutanat este normal dezvoltat;

-turgorul este #erm;

-tonusul muscular este normal;

-tegumentele sunt roz, integre, cati#elate;

-toate tesuturile, organele si sistemele sunt normale;

-sugarul este apetent;

-sugarul tolereaza alimentaţia corespunzatoare varstei;

-sugarul suporta "ine alimentele nou introduse;

-scaunele sunt normale;

-in#ectiile sunt rare si usoare, de scurta durata;

-dezvoltarea psi)omotorie este corespunzatoare varstei;

-sugarul este vioi, "ine dispus, interesat de cei din jurul sau

Normotrofia este o stare de dezvoltare normal& cu ecepţia unui organ sau sistem care prezinta o anomalie congenital& sau caştigata

Paratrofia este o stare de nutriţie anormala, caracterizat& prin indice ponderal mai mare ca

1,10 greutatea dep&şind cu mult normalul, dar cu talie corespunzatoare varstei, deci cu

disarmonie intre greutate si talie

e caracterizeaza prin:

- sugar cu aspect Gpastos , um#lat, Gpu##H ,

- tegumente palide;- turgor #lasc;


7/26

- tonus muscular diminuat;

- ţesuturi moi, pu)ave;

- rezistenţa scazuta la in#ecţii;

- sugarul prezinta #recvente alergii cutanate, dispepsii prelungite, "ronşite repetate

Distrofia este starea de nutriţie de#icitara

4.1.2. I!$icatorii $e crestere si $eoltare a s"arli

!ipul de crestere este unic pentru #iecare copil si poate #i di#erit de cel al altor copii in cadrul

unor limite largi cuprinse in ceea ce se c)eama GnormalitateI

principalii indicatori ai cresterii si dezvoltarii sunt: greutatea; talia; perimetrele; masuratorile

segmentare

CAPITOLUL (

INGRIJIRILE ACORDATE COPILULUI DE LA 1 LA 1, ANI

(.1.Co%ill a!te%rescolar

Perioada de anteprescolar sau de copil mic 31-* ani corespunde ultimei etape a primei

copilariei

5aracteristicile mor#o-#unctionale ale copilului mic:

+reutatea copilului: la 1 an ' >*00 g; la 2 ani ' 12 Ag; la * ani ' 14 Ag; copilul creşte cu 2,(-

* Agan

!alia: la 1 an ' 74 cm; la 2 ani ' 8( cm; la * ani ' >2 cm; copilul creşte cu 10-12 cman

itrnul de crestere in lungime si greutate este mai mic

- Pana la varsta de * ani, perimetrul cranian creste cu 1 cm ajungand la 48 de cm

- Perimetrul toracic creste cu 2 cman

itmul de crestere al di#eritelor organe este inegal

- e intensi#ica procesul de osi#icare la nivelul coloanei verte"rate, al cutiei craniene, şi al

oaselor mem"relor

e completeaza dentiţia temporara.asticatia devine curenta

istemul nervos isi intensi#ica #unctia analitico-sintetica

- 9pare in)i"iţia conditionata

- "oseala apare usor

- ?ste deprins mersul si mentinerea ec)ili"rului

- e im"ogaţeste voca"ularul, #acand propoziţii scurte:

- la 18 luni stie 100 de cuvinte;- la 2 ani stie 200-*00 cuvinte;


8/26

- la * ani stie * 000 de cuvinte

- 9pare curiozitatea

- @e"uteaza constiinţa de sine

- e diminueaza numarul orelor de somn

- 9limentaţia se modi#ica

- 9pare independenta in autoservire 3igiena personala

(.1. Co%ill %rescolar 5aracteristicile mor#o-#unctionale ale copilului prescolar:

- 5resterea este mai lenta

- 5on#ormaţia corpului se sc)im"a; lordoza si a"domenul proeminent din prima copilarie

dispar, mem"rele cresc alternativ, la * ani cele superioare, iar la 4 ani cele in#erioare

- $a * ani copilul stie sa #oloseasca pronumele ?C, !C, ?$

- ncepe sa #oloseasca ver"ele nu doar la prezent, ci si la trecut Ji viitor

- ?ste varsta intre"arilor

- $a 4-( ani, dezvoltarea motorie ii permite sa eecute miJcari izolate cu di#erite segmente ale

corpului 3invaţa mersul pe tricicleta, eecuta mişeari cu di#icultate crescand& 3s&rit, caţarat

- $im"ajul se per#ec#ioneaz&

- $a 4 ani copilul are un anumit grad de independent&

- e adapteaza usor la programul zilnic #iat de adulţi

(.#.Co%ill 0colar 5aracteristicile mor#o-#unc#ionale ale copilului scolar

- 5resterea este lenta, dar se va accentua in perioada prepu"ertara, cand se va inregistra un salt

al cresterii

- +reutatea creşte in medie cu *,( Agan

- !alia creşte cu % cman

- Perimetrul cranian creste #oarte lent: intre %-12 ani perimetrul cranian creste de la (1 la (*-

(4 cm- $a s#arsitul perioadei, creierul atinge dimensiunile de la adult

- n jurul varstei de 7 ani erupe primul dinte permanent si primul molar

- inlocuirea dinţilor se #ace cu un ritm de aproimativ 4 dinţi an, pe o perioada de ( ani

- 5el de-al doilea molar permanent erupe la varsta de 14 ani,

- 9l treilea molar poate sa nu apar& nici pan& la 20 de ani

(.&. Co%ill la %'ertate 5aracteristicile mor#o-#unc#ionale ale copilului la pu"ertate:-n aceasta perioada au loc trans#orm&ri de maturare #izic& cognitiva, psi)o-a#ectiva şi social&


9/26

-9pare la 12-14 ani la #ete Ji in medie la 14 ani la "aieţi si este concomitenta cu intrarea in

#uncţie a )ormonilor seuali

-Pu"ertatea se inc)eie odata cu apariţia primei menstruaţii 3menar)a la #ete şi a

spermatogenezei la "aieţi

-e sc)im"a raportul trunc)i-mem"re, raportul umar-sold, tipul de dispunere al grasimii si

silueta

-9dolescentul incepe sa semene cu un tan&r de se masculin sau #eminin

-Perioada de viteza maim& a cresterii precede menar)a la #ete si este concomitenta cu

dezvoltarea organelor genitale eteme la "aieţi

-!alia creşte cu (-10 cman la "aieţi si %-> cman la #ete

-$a pu"ertate se termina cresterea taliei, prin osi#icarea cartilajelor de crestere epi#izare

-@ezvoltarea maima a musculaturii are loc la 14 luni de la var#ul de crestere accelerata

-9cumularea de cunostinţe atinge maimum de per#ormanţa

-e imprima disciplina in munca si gandire

-e maturizeaza #uncţia de reproducere umana

-9par caracterele seuale secundare

-pre s#arsitul pu"ertaţii incepe adolescenţa, care dureaza *-4 ani si se caracterizeaza prin

oprirea cresterii taliei, cu maturarea seuala si psi)ica

Tl'r)ri ale %'ert)ii

- Pu"ertatea precoce, cu ovulatie si spermatogeneza timpurie

- Pseudopu"ertatea precoce, data de tumori ale gonadelor si suprarenalelor

- Pu"ertatea tardiva, mai #recvent intalnita decat cea precoce, se mani#estat& prin apariţia

menstruaţiei la varsta de 1%-17 ani este cauzata de #actori constitutionali si sociali economici,

"oli de nutriţie, "oli cronice sau in#ecţioase 9"senţa sau intarzierea pu"ertaţii pot aparea un

sindroame endocrine: "oala 6asedoK, sindrom !urner 3agenezie ovariana, sindrom

Lline#elter 3disgenezie seminala tu"ulara

CAPITOLUL *

ALI7ENTATIA COPILULUI

Principii nutritionale

a n primele 12 saptamani de viaţa, rata cresterii este deose"it de rapida, dar toleranta

digestiva este limitata prin imaturitatea organelor cu rol meta"olic 3#icat, rinic)i

" e stie astazi ca unele "oli ale adultului 3"oli alergice, "oli cardiace, !9, "oli vasculare,dia"et za)arat, ateroscleroza si c)iar im"atranirea au o legatura stransa cu regimul alimentar


10/26

din prima zi de viata

c u"alimentaţia calitativa, )ipoproteica, pana la varsta de % luni in#luenteaza negativ

dezvoltarea mentala ulterioara

d n primele luni de viaţa, nutriţia este dependent& de rezervele #etale si de calitaţile laptelui

de mama in#luenţate de nutriţia mamei in cursul sarcinii si alaptarii

e n caz de alimentaţie necorespunzatoare este a#ectata si imunocompetenţa copilului, mai

ales a sugarului

# @upa varsta de 1-2 ani, evitandu-se ecesul alimentar, tre"uie sa se asigure copilului o

alimentaţie corespunzatoare

Mevoile energetice ale sugarului si copilului:

- in trimestrul de viaţa: 100-120 AcalAg corp

- in al -lea trimestru de viaţa: >0-100 AcalAg corp

- n al -lea - al 0 AcalAg corp

- Entre 1 si * ani: 80->0 AcalAg corp

- ntre * si 1( ani: 70-80 AcalAg corp

Alime!tatia !o-!asctli

9limentaţia nou-nascutului normal

9limentaţia nou-nascutului tre"uie sa #ie naturala si numai in condţii etreme, arti#iciala

9limentaţia nou-nascutului sanatos

9limentaţia incepe precoce la * ore de la nastere prin administrare de glucoza cu linguriţa, 4-%

linguriţe din * in * ore pana la % ore de la nastere cand copilul poate #i alimentat cu lapte din *

in * ore, crescand cantitatea pe 24 ore progresiv

@urata unui supt creşte de la *-4 minute in prima zi la 20-*0 minute in a cincea zi, acesta #iind

ulterior timpul unei mese 9stazi se pre#era alimentaţia la cerere @upa varsta de 10 zile, nou-

nascutul va primi 180-200 ml Lg corp24 )

@aca este necesara alimentaţia arti#iciala, se eecuta te)nica cu linguriţa sau cu "i"eronul in

#uncţie de caracterul tranzitoriu sau permanent al contraindicaţiei alimentaţiei naturale9limentatia nou-nascutului prematur Dn primele %-12 ore de via&a: repaus digestiv 3nu

primeste nimic En urmatoarele 12 ore: se administreaza soluţie de glucoz& (/, cate 1-2

linguriţe la 2-* ore interval, #n ziua a doua: se administreaza lapte de mama ast#el: se iau 10

mesezi a cate ( ml

-in zilele urm&toare: se creşte cantitatea de lapte de mama cu cate ( mlmas&, zilnic la

prematurii de 2 000 g si din 2 in 2 zile la cei de grad avansat

-in ziua a zecea - a dou&sprezecea: prematurul ajunge s& primeasc& 200 ml lapte demam&Agcorpzi


11/26

Prematurii de gradul , avand re#leul de supt prezent vor #i pusi la san

Prematurii de gradul al -lea, care nu au re#le de supt dar care au re#le de deglutiţie, vor #i

)raniţi cu lapte matem muls, cu linguriţa si seringa

Prematurii de grad al


12/26

9re calitaţi "iotro#ice:

- conţine proteine de calitate 3al"umina;

- conţine acizi grasi esenţiali;

- conţine vitamine;

- conţine anticorpi antimicro"ieni si antivirali;

- conţine g 9 secretorii;

- conţine lizozim si oligoza)aride

-


13/26

om"ilicat; leziuni mamelonare; mastita; a#ecţiuni grave ale mamei 3cardiace, renale,

tu"erculoza, "oli de sange

eapariţia menstrelor la mama nu tre"uie sa impiedice alimentatia naturala atata timp cat

sugarul nu prezinta tul"urari digestive

ncidente si accidente in cursul alimentatiei naturale

egurgitatiile: sunt eliminari de mici cantitaţi de lapte in timpul sau imediat dupa alaptare;

cauze:

a aero#agia, supraalimentaţia, nerespectarea te)nicii de alimentare

" varsaturile: sunt eliminari de cantitati mai mari din conţinutul stomacal, la interval mai

mare dupa mese, laptele #iind digerat; cauze: aero#agia, supraalimentaţia, nerespectarea

te)nicii de alimentare, spasmul pilorului, stenoza )ipertro#ica de pilor, tul"urari digestive

acute

c colicile intestinale: se mani#esta prin stare de neliniste, planset, #recarea picioarelor; cauze:

adaptarea la alimentaţia cu lapte, supraalimentaţia, aero#agia, alergia digestiva; tratament:

reglarea te)nicii de alimentaţie, comprese calde pe a"domen, poţiuni calmante

d diareea postprandiala: apare imediat dupa inceputul sau la s#arsitul mesei; sugarul ţipa, se

contract& si emite scaune lic)ide, gal"ui, aerate, acide; dupa emisie, sugarul se linişteşte;

diareea dispare spontan dupa 1-2 luni

e intoleranţa la laptele de mama: este #oarte rar&; se mani#est& prin v&rsaturi, scaune diareice

si şoc in cazurile grave; tratament: suprimarea laptelui de mama

*.#.1. Alime!tafia artificiala

@e#inite: alimentaţia arti#iciala este alimentaţia sugarului in primele *-4 luni de viaţ& cu lapte

de vac& sau preparate dietetice din acesta, in lipsa laptelui de mama

5ompoziţia si dezavantajele laptelui de vaca

$aptele de vaca 3lv conţine: proteine ' *,4 g/; lipide ' *,4 g/; )idrocar"onati ' 4,8 g/;

s&ruri minerale ' 1,17 g/;


14/26

- ?ist& posi"ilitatea de in#ectare de la surs&

5ompoziţia si dezavantajele laptelui pra#

@in cauza dezavantajelor pe care le prezinta, laptele de vaca a #ost tnlocuit cu laptele pra#

9vantaje: sterilitate sau incarcare "acteriana minima; compozitie constanta; predigerarea

proteinelor prin #a"ricatie; omogenizarea grasimilor in particule #ine; usurinta prepararii

@ezavantaje:

- #avorizeaza apariţia anemiei #eriprive pentru ca poate conţine proteine care inter#ereaza cu

a"sor"tia #ierului;

- #avorizeaza aparitia ra)itismului din cauza continutului mare de #os#or

5ompozitia este asemanatoare cu a laptelui de vaca


15/26

apoi diareice, #e"ra

- 9noreie

- 6oala diareica

- 9nemie carentiala #eripriva

*.#.1. Alime!tatia mi8ta

@e#initie: alimentatia mita reprezinta asocierea alimentaţiei naturale cu alimentatia arti#iciala

in primele *-4 luni de viaţa

ndicaţii:

din partea mamei: )ipogalactie; de#icienţe calitative ale laptelui de mama 3etrem de rare;

"olile cronice ale mamei

din partea sugarului: sunt etrem de rare; unii prematuri se dezvolta mai "ine cu lapte pra#

!e)nica

unt doua metode de administrare:

a metoda complementar&: se administreaza laptele pra#, cu linguriţa, dupa supt, in

completare;

" metoda altemativa: se administreaza o masa la san, alternand cu o masa de lapte pra#,

administrat cu linguriţa sau cu "i"eronul

ncidente si accidente

- upra-su"alimentaţie

- @iaree acuta

- ntoleranţ& la laptele de vaca

- 9"andonarea suptului de catre sugar

*.#.1. Alime!taia $iersificata

@e#inite: alimentaţia diversi#icata este procesul de introducere treptata a altor preparate

alimentare 3numite alimente complementare in a#ara laptelui

@iversi#icarea tre"uie inceputa atunci cand laptele singur nu mai acopera necesit&ţilenutriţionale ale sugarului

5riterii si reguli de "az& in diversi#icare

-rice aliment nou se introduce in alimentaţia sugarului numai in perioadele de sugar sanatos

-rice aliment nou se introduce in cantitaţi mici, progresiv, timp de *-7 zile

-rice aliment nou se introduce inaintea alimentului cu care sugarul este o"isnuit

-rice aliment nou se administreaza cu linguriţa

-Mu se introduc simultan mai multe preparate noi-$a apariţia tul"ur&rilor digestive, introducerea alimentului nou se intrerupe


16/26

-ucul de #ructe nu inlocuieste o masa de lapte

-@aca sugarul re#uza alimentul nou, se renunta temporar la administrarea lui

-rice aliment tre"uie sa #ie un piure #in, mai degra"a lic)id

-5)iar daca sugarul accepta cu placere diversi#icarea, nu tre"uie sa se renunţe la lapte, pentru

ca alimentele solide nu pot inlocui cu succes nutrimentele din lapte in primul an de viaţa

Sc9ema $iersificarii

Prima masa diversi#icata:

- se introduce:

- la 4 luni si jumatate la sugarii alimentaţi arti#icial;

- la ( luni si jumatate la sugarii alimentaţi natural;

- consta in:

- supa de legume, cu */ gris si ulei vegetal 3de m&sline, rapiţ&, porum", #loarea

soarelui la sugarii cu greutate mai mare de (000 g;

- #ainos cu lapte la sugarii cu greutate su" ( 000 g

9 doua masa diversi#icata:

- se introduce la ( luni şi jumatate - % luni;

- consta in #ainos cu apa la sugarii la care prima masa diversi#icata a #ost supa de

legume si supa de legume la cei la care prima masa a #ost #ainosul cu lapte

9 treia mas& diversi#icata:

- se introduce la varsta de % luni si jumatate;

- consta in trans#ormarea sucului de #ructe in piure de #ructe Ji in adaugarea in supa de

legume a carnii miate

9 patra mas& diversi#icata:

- se introduce la varsta de 7 luni;

- consta in introducerea piureului de legume;

- de asemenea, supa de legume poate #i inlocuita alternat& cu supa de came sau supa deoase degresate

$a 7 luni si jum&tate:

- se introduc gal"enusul de ou, progresiv, de 2 ori pe saptamana, si al doilea #ainos cu

lapte la sugarii su"ponderali

$a 8 luni:

- se introduc "ranza vaci 3preparata in casa si #icatul de pasare

$a 8 luni si jumatate:- se introduc iaurtul si al doilea #ainos cu lapte la sugarii normoponderali


17/26

@e la varsta de > luni sugarul poate primi:

- iaurt cu "iscuiti, altemand cu #ainos cu lapte;

- cior"a acrita cu "ors, altemand cu supa de legume;

- perişoare de came ciulama, altemand cu piureul de legume;

- sunca sla"a altemand cu piureul de #ructe

@e reţinut:

- o"ligatoriu se pastreaza in alimentaţia sugrului (00 ml de laptezi;

- sc)ema de diversi#icare se adapteaza #iecarui sugar

*.#. Alime!tatia co%illi a!te%rescolar

5ondiţii pe care tre"uie s& le indeplineasca )rana copilului mic:

- sa #ie cat mai variata;

- sa predomine radicalii "azici #aţa de cei acizi 3came sla"a, peste, oua, "ranza de vaci, orez,

nuci, cacao, #aţa de castraveţi, rosii, prune, lamai;

- sa conţina su"stante de lest pentru evitarea constipaţiei;

- sa evite sosurile, prajelile, condimentele;

- sa se asigure un program regulat al meselor;

- sa se intrerupa "i"eronul pentru ingerarea de alimente lic)ide;

- sa evite consumul de "auturi dulci la culcare, acestea #avorizand apariţia cariilor dentare;

- sa evite consumul de lic)ide intre mese pentru ca acestea scad apetitul;

- sa evite consumul eagerat de dulciuri concentrate intre mese pentru ca ele scad apetitul

3sunt indicate o data sau de doua ori pe zi, la s#arsitul meselor principale;

- sa evite #orţarea copilului;

- sa evite stimularea acceptarii alimentaţiei de catre copil prin o#erirea de distracţii in timpul

mesei

Mumar de mesezi: * mese principale 2 gustari

nterval intre mese: 4 ore Mu se dau dulciuri intre mese

etea se potoleste cu apa

Mevoi calorice: >0-100 AcalAg corpzi

Pri!ci%iile alime!tare

Proteine:- *-4 gAg corpzi;


18/26

- 2* dintre ele vor #i de origine animala: "ranza de vaci, came sla"a 3*0-40 g zilnic; carne de

pasare, manzat sau vita; #icat, rinic)i, inima si creier, acesta peste varsta de

1 an, ou 31 ou zilnic; ou de gaina; oul intreg cu al"us se da copilului dupa varsta de 1 an si

jumatate, peste 3de *-4 ori pe saptamana, lapte de vaca 3400-(00 ml zilnic;

- 1* va #i de origine vegetala: leguminoase uscate, paine integrala, paste #ainoase, orez, ovaz,

cacao

+lucide:

- 10-12 gAg corpzi;

- de origine animala: lapte si #icat in special;

- de origine vegetala: paine al"a sau integrala, legume proaspete, #ructe, carto#i, #aina, malai,

miere, "iscuiţi, ciocolata

$ipide:

- 4-( gAg corpzi;

- origine animala: unt, ou, came, lapte de vaca, smantana, #risca; sunt interzise la aceasta

varsta slanina, untura si seul;

- origine vegetala: uleiuri, margarina, unt, ou, came, lapte vaca

aruri minerale:

- Ma5l: 0,0( gAg corpzi;

- L: 1-2 gzi 3surse: "anane, morcovi, mere, nuci, carto#i, ou, cacao, soia, orez, varza, telina,

paine;

- 5a: 1 gzi 3surse: ou, came, #icat, peste, carto#i, #ructe, lactate;

- P: (( mgAg corpzi 3surse: toate alimentele de origine animala si vegetala;

- Fe: 0,4 mgAg corpzi 3surse: muJc)i, #icat, viscere, spanac, varza, rosii, #asole, linte, #ructe,

ou, lapte, orez;- 5u: 0,1 mgAg corpzi 3surse: nuci, #icat, zarzavaturi, #ructe;

- .g: se gaseste in vegetale verzi, #ructe, lapte, came;

- si Floruri 3surse: in regimurile alimentare o"isnuite apa


19/26

cacao, ovaz, #ainoase, untdelemn, margarina, razele C0 AcalAg corpzi

Mevoile de principii nutritive: proteine:


20/26

- intre 8 si 11 ani: *,( gAg corpzi;

- intre 12 si 1( ani: 2,(-2,8 gAg corpzi

lipide:

- la % ani: * gAg corpzi;

- la 11 ani: 1,( gAg corpzi

+lucide: 8-10 gAg corpzi


21/26

antigenice in organism 5ontactul organismului cu agentul agresor 3antigenul poate avea trei

consecinte "iologice:

- realizarea unei protecţii #aţa de acest agent;

- realizarea unei "oli imunologice;

- un raspuns imun nul, #enomen denumit toleranţa imunologica

munitatea poate #i:

-imunitate naturala 3innascuta Q capacitatea organismului de a se apara de agresiuni eteme

sau interne si este o proprietate cu care organismul se naste;

-imunitate do"andit& natural Q imunitate aparuta in urma contactului intamplator cu un anumit

antigen;

-imunitate do"andit& arti#icial Q cand organismul vine in contact cu un antigen prin vaccinare

sau in cazul unei in#ecţii acute;

-imunitate antitumorala Q starea de imunitate speci#ic& unui organism, caractenzat& pnn

capacitatea de a opri dezvoltarea unui proces oncogen 3cancer

9ntigene Q agenţi capa"ili sa induca in organism un raspuns imun speci#ic, mani#estat prin

#ormare de anticorpi sisau de lim#ocite sensi"ilizate

9nticorpi Q su"stanţe a caror sinteza in organismul uman este indus& de apariţia in circuitul

sangvin a unui antigen si care are proprietatea de a reacţiona in mod strict speci#ic cu

antigenul care a stimulat #ormarea lor

@upa modul in care se o"ţine starea de imunitate, eist& imunitate activa si imunitate pasiva

+.1.#. Im!itatea acti)

munitatea activa poate #i:

- natural&, cand organismul respectiv, initial neimun la o "oal& oarecare, #ace "oala si dup&

vindecare devine imun #aţa de agentul patogen respectiv e mai numeste imunitatea

postin#ecţioasa;

- arti#icial&, care se o"ţine prin imuniz&ri 3vaccin&ri cu vaccinuri si anatoine

+.1.&. Im!itatea %asia

?ste imunitatea do"andit& prin seruri "ogate in anticorpi speci#ici, injectate la indivizi

s&natosi, ce au venit in contact cu "olnavii contagiosi, prevenindu-se im"oln&virea lor sau prin

trans#er de anticorpi sangvini de la mama la #at sau de anticorpi din laptele matem la sugar

@eci, imunitatea pasiva se o"ţine prin:1 trans#erul de anticorpi din sangele mamei la nou-nascut care are imunitatea antiin#ecţioasa


22/26

pe care o prezinta mama, dar pe care o pierde treptat, in *-% luni dupa nastere 3deci are

caracter temporar; anticorpii se transmit de la mama si prin lapte, ceea ce constituie inca un

argument putemic pentru valoarea alaptatului matem, ca aparare antiin#ectioasa a sugaralui;

2 prin administrarea de seruri imune: #ie produse animale 3ser imun )eterolog, spre eemplu:

ser antitetanic, serul antidi#teric, #ie produse o"ţinute prin etracţia gamaglo"u- linelor din

sangele uman 3gamaglo"uline standard si altele speci#ice; durata imunitaţii ast#el o"tinute

este temporar& 14-21 zile

+.1.1. Cale!$arl im!iarilor

@e#inite: imunizarile constau in injectarea unei versiuni atenuate 3a unui #ragment dintr-o

"acterie sau virus, devenit ino#ensiv, pentru a preveni in#ectarea cu acea "acterie sau virus

ntroducerea acestora in organism va declansa raspunsul sistemului imunitar, care produce

anticorpi speci#ici, indreptaţi impotriva acelei "acterii sau virus @aca organismul este epus

la agentul patogen, sistemul imunitar este pregatit sa lupte impotriva in#ecţiei cu ajutorul

anticorpilor #ormaţi

?ste posi"il ca vaccinul sa nu poata preveni apariţia "olii, dar ii va reduce din gravitate

copul campaniilor de vaccinare este acela de a preveni "olile @e-a lungul anilor, vaccinarile

au eradicat unele epidemii 3de rujeola, oreion, tetanos, poliomielita si variola

Cnele vaccinuri se administreaza intr-o singura doza, in timp ce, altele necesita o doza de

rapel pentru a continua protecţia impotriva "olii

eactii posi"ile


23/26

şi in sistemul naţional ?M


24/26

munizarea copiilor con#orm Planului Mational de munizare este asigurata de trei categorii de

medici: medicul neonatolog, medicul de #amilie si medicul scolar

5on#orm legii, imunizarea prin vaccinurile incluse in PM este gratuita si este interzisa

intrarea in colectivitate a copiilor care nu sunt imunizati con#orm acestui plan

Deciia %ari!tilor as%ra im!iarii

5on#orm drepturilor pacientului, parintii pot decide asupra imunizarii copiilor 9cest drept se

numeste I9cordul pacientului in#ormatS

=acci!rile o%tio!ale

5omplementar Programului Mational de munizare, eista o serie de vaccinuri optionale care

contri"uie la preventia principalelor "oli in#ectioase

A!ti > Rotairs

9nti Q otavirus este un vaccin cu virus viu atenuat 9dministrarea este orala, 2 doze in

primele % saptamani de viata, la interval de cel putin *0 de zile

A!ti > =aricela

9nti Q


25/26

A!ti > ?P=


26/26

Pentru administrarea tuturor vaccinurilor mentionate se vor utiliza numai seringi de unica

utilizare.

1 "iectivul principal: pana la varsta de 18 luni orice copil tre"uie sa #ie vaccinat cu

minimum * doze 6 si * doze @!Pa-

INGRIJIRILE ACORDATE SUGARULUl

Documents

Transcript of INGRIJIRILE ACORDATE SUGARULUl