Ingrijiriri Acordate Pacientilor Cu Chist Ovarian

7/16/2019 Ingrijiriri Acordate Pacientilor Cu Chist Ovarian

http://slidepdf.com/reader/full/ingrijiriri-acordate-pacientilor-cu-chist-ovarian 1/118

INGRIJIRIRI ACORDATE PACIENTILOR CU CHIST OVARIAN

1



MOTTO :

“ UNII OAMENI SUNT PREA OBOSITI CA SA VA DARUIASCA

UN ZAMBET . DARUITI-LE VOI UNUL PENTRU CA NIMENI NU

ARE MAI MARE NEVOIE DE UN ZAMBET DECAT ACELA CARE

NU-L MAI POATE DARUI . “

2



CUPRINS :

Partea I :

1.Aparatul genital feminin : notiuni de anatomie si fiziologie ;

2.Prezentarea bolii :

-definitie ;

-etiologie ;

-manifestari clinice ;

-diagnostic clinic si diferential ;

-investigatii paraclinice ;

-evolutie si prognstic ;

-complicatii ;

-tratament .

Partea a II – a :1.Notiuni despre nursing :

=definitie ;

=teoria Virginiei Henderson pe scurt ;

=functiile si rolul asistentei medicale .

2.Asigurarea evidentei si miscarii bolnavei cu chist ovarian :

-internarea , preluarea si gestionarea efectelor bolnavului , pastrarea

documentelor , transportul , primirea in sectie .

3.Asigurarea conditiilor igienice bolnavei cu chist ovarian :

-baia , lenjeria , masa .

4.Supravegherea pacientei cu chist ovarian :

- comportamentul (pozitie , expresie , somn , pofta de mancare , durere

psihica ) ;

- functiile vitale ;

- urmarirea aparitiei complicatiilor .

5.Participarea asistentei medicale la examenul medical al bolnavei cu chist

ovarian :

=participarea asistentei la examenul clinic general ;

=participarea asistentei medicale la investigarea paraclinica a bolnavei cu chist

ovarian ( fise tehnologice ) .

6.Ingrijiri acordate bolnavei cu chist ovarian :

-ingrijiri in urgenta ;

-ingrijiri pre- si postoperatorii .

7.Educatia pentru sanatate .

3



8.Externarea pacientei cu chist ovarian ( recomandari , mijloc de transport ,

pregatire fizica si psihica ) .

Partea a III –a :

Prezentarea cazurilor ( plan de ingrijire pentru trei pacienti pe trei zile ) .

Concluzii ( se vorbeste despre concluziile trase de elev despre ingrijirea

pacientelor cu chist ovarian in urma ingrijirii acestor paciente –nota personala )

.

Bibliografie .

CONTINUTUL LUCRARII :

4



Lucrarea contine trei parti in care sunt incluse : notiuni de anatomie si fiziologie

referitoare la aparatul genital feminin , respectiv ovarului . Sunt prezentate

definitia , etiologia , manifestarile clinice , diagnosticul clinic si diferential ,

investigatii paraclinice , evolutie si prognostic , complicatii si tratament .

Partea a doua a lucrarii cuprinde :

= notiuni despre nursing ( definitie , teoria Virginiei Henderson pe scurt ,

functiile si rolul asistentei medicale ) ;

= asigurarea evidentei si miscarii bolnavei cu chist ovarian ( intrarea ,

preluarea si gestionarea efectelor bolnavei cu chist ovarian , pastrarea

documentelor , transportul , primirea in sectie ) ;

=asigurarea conditiilor igienice bolnavei cu chist ovarian ( baia , lenjeria ,

masa ) ;

= supravegherea pacientei cu chist ovarian ( comportament – pozitie ,

expresie , somn , pofta de mancare - , functiile vitale , urmarirea aparitiei

complicatiilor ) ;= participarea asistentei medicale la examenul medical al bolnavei

(participarea asistentei medicale la examenul clinic general si la investigarea

paraclinica a bolnavei cu chist ovarian – fise tehnologice ) ;

=ingrijiri acordate bolnavei cu chist ovarian ( ingrijiri in urgenta , pregatire

pre- si postoperatorie ) ;

= educatia pentru sanatate ;

= externarea pacientei cu chist ovarian ( recomandari , mijloc de transport) .

Partea a treia a lucrarii contine prezentarea cazurilor ( plan de ingrijire pentru

trei pacienti pe trei zile ) .

La finalul lucrarii se vorbeste despre concluziile trase despre ingrijirea

pacientelor cu chist ovarian in urma ingrijirii acordate acestor paciente – nota

personala .

Bibliografia lucrarii este deasemenea prezentata in finalul partii a treia unde vor

fi notate cartile si manualele de specialitate care au ajutat la realizarea proiectului

de diploma .

PARTEA I :

1 . Aparatul genital feminin – notiuni de anatomie si fiziologie :

5



Aparatul genital feminin este format din :

- organe genitale externe :

=vulva ;

=glanda mamara ;

-organe genitale interne :

=ovar ;

=trompe ;

=uter ;

=vagin .

VULVA :

In ansamblu , vulva are forma unei fante , alungite in sens sagital . Ea

cuprinde totalitatea organelor genitale externe feminine .

Labiile mari sunt doua pliuri cutanate avand ambele fete acoperite detegument . Fata externa prexinta peri si glande sebacee mari , iar fata interna

vine in raport cu labiile mici .

Labiile mari se unesc anterior spre simfiza pubiana , formand comisura

anterioara , situata pe muntele pubian ( Venus ) .Posterior se unesc prin

comisura posterioara situata la mica distanta de anus .

Labiile mici sau nimfele sunt doua pliuri cutaneo-mucoase , prezentand o

fata externa acoperita de tegument si aflata in raport cu labia mare si o fata

interna mucoasa , in raport cu labia mica opusa .Anterior , inainte de a se uni ,

labiile mici se dedubleaza in doua pliuri :

*unul trece anterior de clitoris si formeaza cu cel de partea opusa preputul sau

capisonul clitoridian ;

*celalalt trece posterior de clitoris si formeaza cu cel de partea opusa fraul

clitoridian .

Posterior de clitoris , sub fraul clitoridian , se deschide orificiul sau meatul

extern al uretrei .

Vestibulul vaginal este spatiul cuprins intre labiile mici si contine orificiul

extern al uretrei si orificiul vaginal obstruat de lumen la virgine .

Aparatul erectil al vulvei este format din :

- clitoris :organ erectil , nepereche , care poate fi omologat cu penisul;este format din doi corpi cavernosi care se intind pe fata interna a ramurii

ischio-pubiene formand corpul clitorisului si se termina cu o extremitate

proeminenta =glandul clitoridian ; la acest nivel se afla glande sebacee ;

- bulbii vaginali : sunt formatiuni erectile , analogi corpului spongios al

penisului , situati de o parte si de alta a vestibulului vaginal , in profunzimea

labiilor mari si in imediata vecinatate a orificiului vaginal.

6



Ei se unesc cu cei de partea opusa si cu clitorisul , descriind o potcoava deschisa

posterior .

Lateral de bulbii vaginali se afla muschiul bulbo-cavernos , iar medial si

posterior au raporturi cu glanda Bartholin .

Glandele vulvei sunt :

=glande vestibulare mici , situate pe fata interna a labiilor mici , care secreta

mucus ;

=glande vestibulare mari sau glande Bartholin , dreapta si stanga , situate de o

parte si de alta a vestibulului vaginal in portiunea posterioara a acestuia si in

grosimea labiilor mari .

Lateral vin in raport cu bulbii vaginali si muschiul bulbo-cavernos , iar medial

cu mucoasa vaginului . Canalul excretor al acestor glande se deschide intre labiile

mici si himen . Are rol de a lubrefia vaginul in timpul actului sexual , secretand

un lichid vascos si dens .Infectia acestor glande se numeste bartolinita .

GLANDA MAMARA = MAMELA :

Glanda mamara apartine exclusiv mamiferelor si are rol de a secreta laptele,

substanta nutritiva necesara cresterii copilului .Evolutia glandei mamare este in

stransa legatura cu evolutia ovarului si dezvoltarea ei constituie unul din

caracterele sexuale secundare feminine .

Glanda mamara este situata pe peretele toracic intr-o regiune numita regiunea

mamara , cuprinsa intre coastele a 3-a si a 4-a . Este separata de torace prin

santul submamar .

Consistenta ei este renitenta sau moale , in functie de varsta .Volumul este

redus prepubertar , dupa care creste brusc , iar la menopauza se reduce din nou

.In portiunea sa mijlocie , glanda mamara prezinta areola si mamelonul .

Areola este o regiune care inconjoara mamelonul , de culoare bruna care

contine glande sebacee si sudoripare voluminoase ce predomina , formand

tuberculii Morgagni .

In timpul sarcinii , diametrul areolei creste , se pigmenteaza mai intens , iar

tuberculuii Morgagni , devin glande mamare accesorii care secreta colostrul,

luand numele de tuberculii Montgomery . Sub tegumentul areolei se gaseste

muschiul subareolar care prin contractie determina erectia areolei .Mamelonul este portiunea proeminenta situata in mijlocul areolei , in al carui

varf se deschid 15 –20 de orificii ale canalelor galactofore . In structura lui intra

fibre musculare ce formeaza muschiul manilar , prin contractia caruia se produce

erectia mamelonului .

7



Glanda mamara este formata din 12 –20 de lobi , separati prin septuri

conjunctive .Lobii de divid in lobuli iar ultimile diviziuni se deschid in acinii

glandulari care secreta laptele .

VAGINUL :

Este organul feminin al copulatiei . Este un canal cilindric , musculo-membranos

, extensibil si elastic , de aproximativ 8 cm lungime la femeia adulta . Prezinta

doi pereti , unul anterior si unul posterior care vin in contact unul cu celalalt .

Peretele posterior este mai lung decat cel anterior . Vaginul se intinde de-a

lungul diafragmei pelvine , formand cu orizontala un unghi de 60 de grade.

Extremitatea inferioara = orificiul vaginal se deschide in vestibulul vaginal si este

acoperit partial de o membrana = himen .

Extremitatea superioara se insera pe colul uterin , formand fundul de sac vaginal

( anterior , posterior , si doua laterale ) . Fundul de sac posterior este acoperit de peritoneul recto-uterin si formeaza fundul de sac Douglas , locul unde se pot

punctiona eventualele colectii peritoneale .

Raporturi :

- anterior : vezica urinara si uretra ;

- posterior : rectul ;

- superior : uterul ;

- inferior : perineul .

Structura :

tunica externa sau adventicea , formata din tesut conjunctiv elastic ;

tunica medie sau musculara , formata din fibre musculare netede dispuse

in retea , cu un strat circular intern si unul longitudinal extern;

tunica interna sau mucoasa , formata dintr-un epiteliu stratificat

pavimentos ; mucoasa prezinta atat pe peretele anterior cat si pe cel

posterior niste creste transversale care predomina in axul lung al vaginului

formand columnele vaginale ;

Inervatia vaginului este data de plexul vegetativ hipogastric .

UTERUL :

Este un organ musculo-cavitar , nepereche de forma unui trunchi de con , cu

baza mare superior si baza mica inglobata in portiunea superioara a vaginului .

Uterul are trei portiuni :

corpul uterin , este portiunea superioara mai lata ;

istmul uterin , portiunea dintre corp si col ;

8



colul uterin , portiunea inferioara ma stramta , lunga de circa 3 cm ,

cilindric si care se invagineaza in extremitatea superioara a vaginului ;

datorita insertiei vaginului , colul uterin prezinta un segment

supravaginal si unul intravaginal .

In interiorul uterului se afla cavitatea uterina , mai larga la nivelul corpului

uterin , care se ingusteaza progresiv spre col unde formeaza canalul cervical.

Canalul cervical se intinde intre orificiul intern al uterului si orificiul uterin

extern .

Orificiul extern al colului are forma diferita la virgine , nulipare sau multipare :

la virgine si nulipare este inchis , iar la multipare este intredeschis. Dimensiunile

uterului difera : la nulipare , lungime 6 cm , latime 4 cm , grosime 2 cm .

In timpul sarcinii dimensiunile cresc , uterul devenind organ abdominal . Axul

longitudinal al colului si al vaginului descriu in mod normal un unghi deschis

anterior = unghi de versiune 90 –100 grade . Modificarea raportului dintre corp

si colul uterin conduce la : retroversie , uter deviat posterior ;

anteroversie , uter deviat anterior ;

lateroversie , uter deviat lateral ;

Aceste devieri pot provoca tulburari si sterilitate mai ales daca sunt

fixate.Mentinerea in pozitie normala a uterului se face prin elementele de

suspensie :

o peritoneul , care se reflecta de pe vezica urinara pe uter , acopera

fata anterioara , fundul si fata posterioara a uterului si trece pe fata

anterioara a rectului ;o ligamentele largi sau late , sunt lame peritoneale , patrulatere , alipite

care se insera pe peretii cavitatii pelvine , superior se afla trompele

uterine ;

o ligamentele rotunde , sunt doua cordoane conjunctivale musculare

dispuse intre unghiul lateral al uterului , patrund in canalul inghinal

si se termina la nivelul labiilor mari ;

o ligamentele utero –sacrate ;

o ligamentele utero-lombare .

Uterul este alcatuit din trei tunici : tunica seroasa sau perimetru reprezentata de peritoneu ,

sub care se afla tesut conjunctiv lax ;

tunica musculara sau miometru , este formata din fibre

musculare dispuse radiar , spiralat si longitudinal ; aceasta dispozitie permite

uterului sa se destinda in timpul sarcinii si totodata sa exercite contractii ritmice ,

puternice , necesare expulziei fatului ;

9



Fibrele musculare invelesc vasele de sange ( arterele si venele ) , dar in timp ce

arterele isi pastreaza peretii normali , venele i-au pierdut , astfel incat sangerarea

uterina nu poate fi oprita decat prin contractii uterine ;

tunica mucoasa sau endometru , este diferita la

nivelul corpului uterin :• endometrul inveleste corpul uterin si este formata

dintr-un epiteliu cilindric ciliat cu numeroase glande

; este hormonodependenta ;

• endocolul inveleste colul uterin si este format dintr-

un epiteliu prismatic cu putine glande , dar mai

dezvoltate .

Mucoasa uterina sufera transformari ciclice legate de ciclul menstrual. Daca

fecundatia nu s-a produs , transformarile regreseaza , iar mucoasa se elimina

constituind menstruatia .Daca fecundatia s-a produs , transformarile continua ,

mucoasa devine apta pentru a hrani oul , numindu-se decidua .

Vascularizatia uterului este asigurata de artera uterina , ramura a arterei iliace

interne .Inervatia uterului este data de ramuri din plexul :

- utero-vaginal ;

- ovarian .

TROMPELE UTERINE :

Trompele uterine sunt doua canale musculo-membranoase , avand o

lungime de circa 10 cm . Sunt situate in partea superioara a ligamentului larg si seintind de la unghiul lateral al uterului ( cornul uterin ) pana la ovar.

Trompelor uterine li se descriu urmatoarele portiuni :

♦ uterina : este situata in peretele uterin , in care se deschid prin ostiul

uterin ;

♦ istmica : cuprinsa intre ligamentul rotund si ligamentul propriu al

ovarului ; este ingusta ;

♦ ampulara : mai dilatata , care inconjura ovarul ;

♦ infundibulara : de forma unei palnii prevazuta cu franjuri = fimbrii si

care reprezinta mucoasa ; portiunea infundibulara reprezinta orificiulabdominal al trompei si asigura comunicarea cavitatii peritoneale cu

exteriorul .

Trompele sunt in raport cu :

- colonul sigmoid ;

- ansele intestinului subtire .

Structura trompelor uterine :

10



seroasa peritoneala , reprezentata de mezosalpinx si tesut conjunctiv

lax cu vase si nervi ;

tunica musculara , formata din fibre musculare netede , dispuse

longitudinal extern si intern si circular mijlociu ;

tunica mucoasa , puternic cutata , formata dintr-un epiteliu cilindric

unistratificat prevazut cu cili si celule secretoare mucoase .

Miscarea cililor permite migratia oului fecundat spre uter . Secretia mucoasa

protejeaza si are rol nutritiv pentru celulele sexuale si ou. Implantarea oului in

peretele trompei , datorita unui obstacol pe traiectul acesteia = sarcina tubara .

Oul se poate dezvolta aici maxim 2-3 luni dupa care trompa se rupe , cu

hemoragie masiva .Este sarcina extrauterina rupta care este o mare urgenta

chirurgicala .

Vascularizatia si inervatia trompelor uterine :

arterele provin din artera ovariana si artera uterina ;

venele sunt satelite arterelor ; limfaticele dreneaza in ganglionii : lombari , latero-

aortici ;

nervii provin din plexul : ovarian , uterin ;

nervi mezenterici .

OVARUL :

Ovarul este glanda sexuala feminina . Este o glnada pereche , mixta , cu functie

exocrina ( produce celulele sexuale feminine , ovulele ) , si functie endocrina( secreta hormonii sexuali feminini : estrogeni si progesteron ) . Forma si

raporturi :

Ovarul are forma ovoida , turtit in sens latero-medial si prezinta :

= 2 fete mediala si laterala ;

= 2 margini : libera si mezo-ovariana ;

= 2 extremitati : tubara si uterina .

Dimensiunile ovarului adult :

• lungime ~ 3 cm ;

•latime ~ 2 cm ;

• grosime ~ 1 cm .

Greutatea ovarului adult este de ~ 6-8 grame , atrofiindu-se dupa menopauza .

Ovarul se dezvolta in cavitatea abdominala la nivel lombar , de unde migreaza in

micul bazin , inainte de nastere .

11



Este singurul organ intraperitoneal lipsit de seroasa viscerala a peritoneului si

acoperit de epiteliul germinativ .Ovarul este asezat in bazinul mic , in loja

ovariana .

Raporturi :

anterior si inferior :- ligamentul lat sau larg al uterului ;

- artera ombilicara ;

superior : artera si vena iliaca externa ;

posterior : -ureter ;

-artera si vena iliaca interna ;

medial : -trompa uterina si mezosalpinx ;

-ansele intestinului subtire ;

-sigmoidul ( pentru ovarul stang );

-apendicele ( pentru ovarul drept ).

Structura ovarului :

epiteliul germinativ : este un epiteliu simplu , cubic sau pavimentos ; albugineea care prezinta :

= o zona centrala sau medulara foarte vascularizata ;

= o zona periferica sau corticala ce contine foliculi ovarieni

in diferite stadii evolutive sau involutive .

La nastere , foliculuii ovarieni sunt in numar de 200000 – 400000 in ambele

ovare . Dintre acestia , ajung maturi doar 300-400 , restul involueaza.

Maturarea foliculara :

Din foliculul primordial care este reprezentat de un ovocit inconjurat de un

epiteliu turtit , se formeaza foliculul primar din care rezulta foliculul secundar sau

cavitar , iar din acesta rezulta foliculul tertiar sau matur sau de Graaf .

Foliculul matur prezinta o cavitate ce contine lichid folicular si un ovocit

asezat excentric si fixat printr-un pedicul de membrana granuloasa .Ovocitul din

foliculul matur este diploid si sufera prima diviziune de maturare din care rezulta

ovocitul secundar care este haploid .

In momentul ovulatiei acest ovocit II este expulzat la suprafata ovarului. Dupa

ovulatie , foliculul matur se transforma in corp galben ( o glanda endocrina

temporara sau de timp mai indelungat , daca ovulul este fecundat). Daca ovululnu a fost fecundat , corpul galben involueaza si se transforma in corp alb .

Vascularizatia ovarului :

- arterele provin din : artera ovara si artera uterina , care formeaza o arcada

preovariana din care se desprind capilare pentru tecile foliculilor cavitari si

maturi ;

- venele urmeaza dispozitia arterelor ;

12



- limfaticele se varsa in : ganglionii iliaci externi si ganglionii lombo-aortici .

Chistul ovarian este o leziune distrofica datorata unei stimulari excesive

cu hormoni hipofizari cat si a unor tulburari vasculare .

2 . Prezentarea bolii :

DEFINITIE :

La nivelul ovarului se dezvolta o mare varietate de tumori : tumori chistice,

vegetante , endocrine , solide .

Tumorile chistice de ovar :

Se disting sase entitati clinice : chisturi dermoide , chisturi mucoide sau

enteroide , chisturi seroase , chisturi foliculare , luteinice , precum si

endometrioamele ovarului .

ANATOMIE PATOLOGICA :

a) chisturile dermoide :

Sunt mai putin frecvente ( 1 la 25 chisturi mucoide ) , au sediul mai ales in

dreapta , sunt mai mici de volum , adesea uniloculare , de consistenta pastoasa ,

cu parti dure .

Continutul lor este o pasta sebacee sau un lichid uleios galben – cenusiu.

Peretele chistului dermiod este gros . In interiorul chistului , pe peretele lui se

gaseste o proeminenta , papila chistului dermoid , la nivelul acestei papile se

gasesc formatiuni reprezentand cele trei foite blastodermice din dezvoltarea

embrionara .

Derivatele ectodermului sunt constante in continutul chistului ( par , unghii,

tesut nervos ) , mai rar se intalnesc derivatele mezodermului ( tesut osos ,

cartilaginos sau musculos ) si ale endodermului ( mucoasa intestinala , tesut

tiroidian , etc .) .Cateodata se gasesc fragmente de organe ( limba , ochi ) sau

chiar fragmente de embrion .

PATOGENIA CHISTULUI DERMOID :

Este explicata prin dezvoltarea tardiva a unei celule blastometrice primitive ,

care a fost inclusa , din cauze necunoscute , aproape de iminenta germinitiva .

b) chisturile mucoide :

13



Sunt cu mlt mai frecvente decat chisturile dermoide. Ele sunt de cele mai multe

ori unilaterale , de volum ce variaza de la cativa cm cubi pana la zeci de litri ,

cand destind considerabil abdomenul .

Forma lor este sferica sau boselata .Culoarea este obisnuit sidefic, continutul

este un lichid mucos , filant , putand lua cateodata chiar un aspect gelatinos .

Histologic , peretele chistului este format din doua straturi :

un strat extern , fibros , format din tesut conjunctivo –elastic , cu vase

sanguine si limfatice care prezinta cateodata un invelis epitelial plat ;

un strat intern epitelial , format din celule calciforme sau cilindrice , ciliate

sau neciliate , cateodata atipice .

Originea chistului mucoid de ovar este o incluzie de celule endometrice

la acest nivel .

c) chisturile seroase :

Sunt uni sau multiloculare , cu peretele subtire si continut lichidian incolor

sau citrin , rareori brun . Volumul lor este variabil de la cativa cm la zeci de litri .

Peretele chistului seros este format dintr-un strat fibro-elastic extern si unul striat

intern epitelial .

Stratul intern este un epiteliu unistratificat , de obicei ciliat si nesecretant .

Vegetatiile sunt destul de rare . Histogeneza lor provine din epiteliul excretor

wolffian a caror resturi se gasesc mai ales sub corticala la nivelul hilului ovarian .

Chisturile seroase si mucoide pot forma in anumite conditii vegetatii

papilomatoase fie in interior , fie in afara lor , cand se transforma in chisturi

vegetante .

d) chisturile foliculare :

Sunt de dimensiuni mici ( nu depasesc marimea unui ou de gaina ) , cu continut

lichidian , bogat in foliculina .Bolnava prezinta hemoragii prelungite , fara

dureri , instalate dupa o perioada relativa de intarziere a menstruatiei , endometrul

este hipertrofiat glandulo-chistic .

e) chisturile luteinice :

Nu se pot deosebi de cele foliculare decat microscopic ( in chistul folicular

peretele este alcatuit dintr-un strat de celule granulare , dedublat de celule tecale ;

in chistul luteinic se gasesc celule luteinice ) .

f) endometrioamele ovarului sunt rare ;continutul lor este hematic .

14



SIMPTOMATOLOGIA CHISTULUI DE OVAR :

Durerea este inconstanta .Tulburarile de menstruatie nu sunt constante . Se

intalneste amenoree sau oligomenoree . Mai rar , evolutia chisturilor se asociaza

cu metroragii sau menoragii .

Dismenoreea este frecvent intalnita , asociata uneori cu congestia sanilor .

Semnele de compresiune ale organelor vecine se produc cand tumoarea este

inclusa in ligamentul larg sau cand tumora este mare , cu evolutie abdominala .

Compresiunea vaselor iliace , in cazul tumorilor intraligamentare voluminoase

poate sa se acompanieze cu edeme si varice ale membrelor inferioare ; in cazul

chisturilor mari abdominale pot aparea tulburari cardio-pulmonare ( dispnee de

efort , palpitatii , puls accelerat ) .

Semnele fizice sunt variabile , dupa cum tumoarea este pelviana , abdominala

sau intraligamentara .In stadiul pelvian , la tuseul vaginal se gaseste o tumoarerotunda , cu suprafata neteda , de consistenta remitenta , care este independenta

de uter , cu mobilitate apreciabila , spre deosebire de tumorile incluse in

ligamentele largi ce blocheaza in pelvis .

In stadiul abdominal , chistul a devenit voluminos , pierde contactul cu f.d.s.

vaginale , tinde a emigra in pelvis , dezvoltandu-se spre abdomen pe care il

deformeaza .

Examenul abdomenului ne da date concludente .La inspectie se observa marirea

de volum a abdomenului . La palpare apreciem volumul tumorii , consistenta ,

conturul regulat sau boselat .

Percutia arata matitate , cu limita superioara de forma unei linii curbe , cu

convexitatea superioara . Partea centrala a abdomenului este mata in timp ce

flancurile sunt sonore , elemente importante in diferentierea de matitatea

ascitica , cand flancurile sunt mate , iar regiunea ombilicala sonora .

De asemenea , matitatea nu se deplaseaza in locurile declive la schimbarea

pozitiei bolnavei . Tactul vaginal : adeseori nu se poate atinge polul inferior al

chistului . Colul uterin este sus situat .

Chistul intraligamentar prezinta cateva elemente caracteristice la tactul vaginal .

Colul si uterul sunt impinse lateral de partea opusa tumorii , cateodata impinse

lateral de partea opusa tumorii , cateodata impinse atat de sus incat suntinaccesibile .

Intr-unul din f.d.s. lateral al vaginului , se gaseste o tumoare rotunda remitenta ,

imobila .

EVOLUTIA CHISTURILOR OVARIENE :

15



Chisturile ovariene au o evolutie lenta .Trecerea de la stadiul pelvian la stadiul

abdominal se face in multi ani .Cand nu survin complicatii , chistul ovarian poate

sa ajunga sa influenteze starea generala .

COMPLICATIILE CHISTURILOR OVARIENE :

= torsiunea pediculului chistului , care , de obicei este dramatica ; ea se

caracterizeaza printr-o durere brusca , care se poate asocia cu o stare de soc , puls

mic , dispnee , fata palida si tendinta sincopala ; chistul sufera o marire brusca de

volum ;

= ruptura chisturilor de ovar , este o complicatie rara ; ea poate fi spontana sau

consecutiva unui traumatism ; tabloul clinic al rupturii chistului este de obicei

dramatic ( durere violenta , greturi , varsaturi , accelerarea pulsului , paloare si

hipotensiune ) .

La tuseu , palpare , chistul este de volum scazut , uneori disparut . Hemoragiaintrachistica se produce de obicei secundar unui traumatism , torsiuni sau

punctii . Se manifesta prin marirea de volum a chistului , marirea consistentei lui

si chiar prin simptome de hemoragie interna .

= infectii ale chistului : lichidul chistului este aseptic ; el se poate infecta prin

punctii , torsiuni , rupturi si indeosebi prin aderente cu organele cu continut septic

;

= cancerizarea chistului : clinic , cancerizarea este manifestata prin cresterea

rapida de volum a chistului care devine neregulat si imobil , prin aparitia unei

ascite , punctia chistului punand in evidenta un lichid hemoragic .

DIAGNOSTIC POZITIV :

Diagnosticul de tumoare chistica de ovar se poate pune relativ usor pe baza

simptomelor enumerate . Uneori sunt cazuri in care este greu de precizat daca

chistul tine de uter sau de anexe :

- mobilizarea provocata a tumorii spre epigastru nu se transmite colului uterin

cand tumoarea tine de anexa ;

- existenta intre tumoare si uter a santului de delimitare indica faptul ca

tumora tine de anexe ; explorarea uterului prin histerometrie sihisterosalpingografie arata in cazurile de chist ovarian cavitatea uterina

turtita , uterul deplasat , trompele alungite pe conturul tumorii .

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL :

16



Chistul ovarian trebuie diferentiat de sarcina uterina , sarcina extrauterina ,

tumorile chistice de epiplon si mezenter , rinichiul ectopic , etc .

TRATAMENT :

Este chirurgical : extirparea chistului .

INVESTIGATII PARACLINICE UTILE :

1 . Religrafia gazoasa :

Are meritul ca poate stabili daca tumoarea este anexiata cand la examenul

clinic nu se poate simti santul de delimitare si uterul .

2 . Celioscopia :

Este o endoscopie a cavitatii pelvine dupa instituirea pneumoperitoneului;

permite punctia unor formatiuni chistice ovariene , localizarea sediului obstructiei

tubare , precizarea cauzelor unor dureri pelvine .

Poate evita o laparotomie .Examenul citologic al lichidului extras prin punctie

intracelioscopica din tumorile chistice ovariene este o metoda sigura de

diagnostic .

Partea a II –a :

I ) Notiuni despre nursing :

Definitie :

a) Definitia O.M.S. : nursingul este o parte integranta a sistemului de

ingrijire a sanatatii cuprinzand :

- promovarea sanatatii ;

- prevenirea bolii ;- ingrijirea persoanelor bolnave ( fizic , mental , psihic , handicapati ) de toate

varstele , in toate unitatile sanitare , asezarile comunitare si in toate formele

de asistenta sociala .

b) Definitia Virginiei Henderson :

“ Sa ajuti individul , fie acesta bolnav sau sanatos , sa-si afle calea spre

sanatate sau recuperare , sa ajuti individul , fie bolnav sau sanatos , sa-si

17



foloseasca fiecare actiune pentru a promova sanatatea sau recuperarea , cu

conditia ca acesta sa aiba taria , vointa sau cunosterea , necesare pentru a o

face si sa actioneze in asa fel incat acesta sa-si poarte de grija singur cat mai

curand posibil .”

Teoria Virginiei Henderson pe scurt :

Componentele esentiale ale unui model conceptual al Virginiei Henderson sunt

urmatoarele :

• postulate ;

• valori ;

• elemente :

scopul profesiei ;

telul activitatii ( beneficiarul );

rolul activitatii ;

dificultati intalnite de pacient ( sursa de dificultate );

interventia acordata ;

consecintele .

POSTULATELE :

Sunt suportul teoretic si stiintific al modelului conceptual . Ele sunt recunoscute

si acceptate ( nu trebuie demonstrate ) .Postulatele pe care se bazeaza modelul

virginiei Henderson sunt :

orice fiinta umana tinde spre independenta si o doreste ;

individul formeaza un lot caracterizat prin nevoi fundamentale ;

cand una din nevoi ramane nesatisfacuta , individul nu este “complet”

“intreg “ , “ independent “.

VALORILE :

Modelul Virginiei Henderson este sustinut de trei valori :

asistenta poseda functii care sunt proprii ;

cand asistenta preia din rolul medicului , ea cedeaza o parte din functiilesale unui personal necalificat ;

societatea asteapta un serviciu din partea asistentelor , pe care nu poate sa-l

primesca de la nici un alt personal .

ELEMENTELE :

18



Cele sase elemente care dau sens vietii profesionale sunt :

a)scopul profesiei este :

de a ajuta pacientul sa-si conserve sau sa-si restabileasca independentasa , in asa fel incat el sa poata sa-si satisfaca nevoile prin el insusi ;

de a favoriza vindecarea ;

de a asista muritorul spre un sfarsit demn .

Membrii acestei profesii tind spre un ideal .Fiind insa realisti , neputand sa-l

atinga , accepta sa desfasoare activitati limitate care au scopul de a conserva sau a

restabili independenta personelor ingrijite .

b)obiectivul :

Obiectivul activitatii profesionale este beneficiarul , adica persoana sau grupulde persoane spre care este indreptata activitatea .In atingerea obiectivului se tine

cont de faptul ca individul bolnav sau sanatos , formeaza un tot cu nevoi comune

tuturor fiintelor umane , dar si faptul ca manifestarea nevoilor este diferita de la

un individ la altul .

c)rolul profesiei :

Rolul asistentei medicale este de suplinire a dependentei ( a ceea ce nu poate

sa faca persoana ) , de a incerca sa inlocuiasca necesitatea in asa fel ca persoanasa poata sa-si satisfaca cerintele mai usor si fara handicap .

d)sursa de dificultate :

Dificultatile intalnite la pacient , care fac ca persoana sa nu poata raspunde la

una din nevoile sale , sunt cauzate de o lipsa :

- de forta ;

- de vointa ;

- de cunostinte .

Aceste dificultati tin de competenta asistentei si este important de stiut decare lipsa este data sursa de dificultate .Dar dificultati intalnite de pacient nu sunt

toate legate de profesiunea de asistent medical .

e)interventie aplicata persoanei :

19



Asistenta nu trebuie sa piarda din vedere omul in globalitatea sa . Interventia va

fi orientata asupra “ lipsei “ si “ consta “ in a spori independenta persoanei .

f) consecintele :

Sunt rezultatele obtinute ….. “ ameliorarea “dependentei sau “ castigarea”

independentei ……atingerea scopului .

Functiile si rolul asistentei medicale :

Rolul nursei in societate este sa asiste indivizi , familii si grupuri sa optimizeze

si sa integreze functiile fizice , mentale si sociale afectate semnificativ prin

schimbari ale starii de sanatate .

“ Rolul esential al asistentei medicale consta in a ajuta persoana bolnava sau

sanatoasa sa-si mentina sau recastige sanatatea ( sau sa-l asiste in ultimele clipe ) prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi indeplinit singur , daca ar fi avut

forta , vointa sau cunostintele necesare .

Asistenta medicala trebuie sa indeplineasca aceste functii astfel incat pacientul

sa-si recastige independenta cat mai repede posibil “ Virginia Henderson .

Functiile asistentei medicale sunt :

A) de natura independenta : asistenta asista pacientul din proprie initiativa ,

temporar sau definitiv in :

ingrijiri de confort , atunci cand el nu-si poate indeplini independent

anumite functii ; ajutorul asistentei medicale este in functie de varsta , de

natura bolii , de alte dificultati fizice , psihice sau sociale ;

stabileste relatii de incredere cu persoana ingrijita si cu apropiatii ;

le transmite informatii , invataminte , asculta pacientul si il sustine ;

este alaturi de indivizi si colectivitate in vederea promovarii unor conditii

mai bune de viata si sanatate .

B) de natura dependenta : la indicatia medicului aplica metodele de observatie ,

de tratament sau readaptare , observa la pacient modificarile provocate de boala sau tratament si le transmite medicului;

C) de natura interdependenta : asistenta colaboreaza cu alti profesionisti din

domeniul sanitar , social , educativ , administrativ , etc . si participa la

activitati interdisciplinare .

20



Exemplu :

- actiuni de depistare a tulburarilor de ordin fizic , psihic , social ;

- actiuni de rezolvare a problemelor psihosociale .

Alte functii :

@) functia profesionala : e vorba de rolul cel mai important al asistentei ,

acela de a se ocupa de pacient in scopul mentinerii echilibrului sau de a face

pentru el ceea ce el insusi nu poate .

Aici sunt cuprinse functiile : tehnica , preventiva , de umanizare a tehnicii , de

psiholog , ca si functiile din codul asistentei medicale :

promovarea si mentinerea sanatatii ; prevenirea imbolnavirilor ;

ingrijirea in situatia imbolnavirii si recuperarea .

Aceasta cere din partea asistentei :

o sa acorde direct ingrijirea ;

o sa educe pacientii ;

o sa educe alti profesionisti din sistemul sanatatii ;

o sa participe plenar la activitatea echipei de asistenta sanitara ;

o sa dezvolte practica nursingului pe baza gandirii critice si acercetarii .

@) functia educativa : educare pentru sanatate .

Aceasta functie presupune , alaturi de calitati psihologice si aptitudini

pedagogice – de a sti sa comunici , de a sti sa fii convingator .Rolul educativ

reiese si din reactiile pacient –asistent si din relatiile de munca cu personalul in

subordine , practicanti , studenti ( educarea personalului de nursing ) .

@) functia economica : de gestionare ; gestionarea serviciului , organizareatimpului , precizarea prioritatilor de aprovizionare ,etc .

@) functia de cercetare :

Aceasta functie impune dezvoltarea unor calitati specifice , dar si aceasta pe

fondul unei pregatiri profesionale si morale superioare .Asistenta ca participanta

in echipa de cercetare alaturi de medic , devine o componenta importanta .

21



Prin activitatea pe care o desfasoara ( multifactoriala , multidisciplinara ,

multisectoriala ) , asistenta are atributia de identificare a domeniilor de cercetare

si mai ales cercetare in nursing .

II) Asigurarea evidentei si miscarii bolnavei cu chist ovarian :

Internarea in spital constituie un eveniment important in viata oricarui bolnav ;

el se desparte de mediul sau obisnuit iar in stare de infirmitate sau semiinfirmitate

, este nevoit sa recurga la ajutorul oamenilor straini .

Astfel , personalul care primeste bolnavul in spital trebuie sa tina seama si sa-l

menajeze cat mai mult . Internarea este primul contact al bolnavului cu spitalul .

Acest prim contact este hotarator pentru castigarea increderii ei , factor

indispensabil pentru asigurarea unei colaborari sincere intre bolnava si personalulde ingrijire , in vederea recastigarii sanatatii celei internate .

Greselile facute cu ocazia internarii , greu de reparat mai tarziu , provoaca

ingrijorarea si neincrederea bolnavei , ceea ce va dauna procesului de vindecare .

Din acest motiv , este important ca personalul serviciului de primire sa

dovedeasca de la inceput cea mai mare atentie si preocupare fata de bolnava nou-

sosita .

Internarea in spital se face pe baza biletului de internare emis de medicul

specialist .Bolnava internata este inscrisa in baza de date computerizata .Aici se

completeaza foaia de observatie clinica si datele de identitate .

Bolnava va fi examinta la internare de medicul de garda . In acest scop , acestava culege datele anamnestice de la bolnava , date pe care le va trece in foaia de

observatie a bolnavei .

Hainele si efectele vor fi inregistrate in vederea inmagazinarii pe perioada cat

bolnava va fi internata . Pentru hainele preluate si depuse la magazie , se va

elibera bolnavei un bon de preluare , iar obiectele de valoare vor fi predate

insotitorului sau depuse la administratia spitalului cu un proces verbal , din care

un exemplar se preda bolnavei .

Pastrarea hainelor trebuie facuta cu grija , indiferent de starea lor .Chiar din

momentul preluarii , bolnava trebuie sa vada ca efectele ei sunt tratate cu grija.Hainele vor fi puse pe umerase , prevazute cu o tablita pe care se scriu datele de

identitate ale bolnavei , vor fi invelite intr-o manta de doc , inchisa din toate

partile , pentru a le feri de praf , murdarie , dupa care vor fi date la magazie .

Bolnava va aprecia la precare modul cum i-au fost pastrate hainele si pe langa

ingrijirea ce i s-a acordat , va avea un motiv in plus de a pleca multumita din

spital .

22



Transportul bolnavilor face parte integranta din ingrijirea lor .Transportarea

bolnavilor nu este o conditie obligatorie a spitalizarii . Un numar foarte mare de

bolnavi pot sa se deplaseze singuri .

O alta categorie de bolnavi , desi se pot deplasa singuri , din cauza nesigurantei

in mers , nu au curajul de a porni si deci nu pot fi lasati neinsotiti .Pe acesti

bolnavi , in cadrul deplasarilor in incinta spitalului , in sectie sau in alte sectii ,

este suficient daca asistenta ii va tine de brat pentru a le reda siguranta in mers .

Transportul pacientei cu chist ovarian se va face atat catre sala de operatie cat si

spre salon avandu-se in vedere efectuarea acestuia in conditii bune , evitand

agravarea durerilor , contribuind la protectia leziunilor si la mentinerea unei stari

generale multumitoare .

Pentru un transport efectuat in conditii bune al pacientei cu chist ovarian se au

in vedere :

- pregatirea din timp pentru transport ;

- asigurarea maximului de confort posibil ( se va avea grija ca pozitia bolnavei sa fie cea mai comoda : decubit dorsal , iar partile dureroase sa fie

menajate ) ;

- pacienta sa fie asezata cu privirea indreptata in directia de mers ;

- pacienta va fi insotita de o asistenta care o va supraveghea in tot timpul

transportului si va lua in caz de nevoie mesurile de prim - ajutor .

Pastrarea documentelor :

Bolnava primita in sectie este inregistrata in condica sectiei . Aceasta

cuprinde datele personale ale bolnavei , numarul foii de observatie , timpul de

spitalizare cu data internarii si externarii , starea la iesire , precum si numarul de

iesire al foii de observatie .

Condica de sectie este tinuta de obicei de asistenta sefa a sectiei . Foile de

observatie reprezinta dosarul de spital al bolnavilor . Ele sunt administrate se

asistenta .

Foaia de observatie este un document practic , util , pe baza caruia se dirijeaza

tratamentul bolnavei , dar in acelasi timp este si un document stiintific medico-

legal . Din acest motiv , pastrarea foilor de observatie in bune conditii este

absolut necesara .Foile aceluiasi salon vor fi tinute in aceeasi mapa , intr-un loc inaccesibil

bolnavilor , caci datele cuprinse in foi ar putea fi interpretate gresit de ei si i-ar

demoraliza .

Tocmai din acest motiv , nici foaia de temperatura nu se tine in salon , ci in

foaia de observatie , impreuna cu celelalte documente relativ la bolnav .

23



Continutul foilor de observatie constituie obiectul secretului profesional , un

motiv in plus de a fi tinute in siguranta .

La plecarea bolnavului , medicul de salon inchide evolutia bolii descriind

epicriza , definitiveaza diagnosticul , iar asistenta ridica foaia trecand in acelasi

timp datele bolnavului intr-un registru alfabetic . Numarul din registrul alfabetic

reprezinta numarul de iesire al bolnavului .

Acest numar se noteaza pe fata anterioara a foii ; pe baza lui , aceasta poate fi

gasita la nevoie .Foile bolnavilor iesiti se pastreaza in arhiva sectiei in ordinea

plecarii lor din spital , iar mai nou se stocheaza in computere .

Foile pot fi eliberate din arhiva sectiei numai in cadrul spitalului .Eliberarea o

face asistenta sefa . Foile eliberate trebuie restituite si repuse la locul lor initial .

Primirea in sectie :

Bolnava adusa in sectie va fi dirijata intr-unul din saloane , de catre asistenta

unde i se va arata patul . Cu aceasta ocazie , asistenta ii va prezenta si colegele ei

de camera , creand de la bun inceput o atmosfera calda intre bolnavele vechi si bolnava nou-intrata .

Dupa ce i s-a aratat patul , inainte de a se culca , bolnava va fi initiata asupra

regulamentului de ordine interioara al spitalului .

I se vor arata locul si modul de functionare a robinetelor de apa si closetelor ,

modul de functionare a aparatelor semnalizatoare , obligatiile ei in timpul

spitalizarii , drepturile ei , precum si raporturile pe care trebuie sa le aiba cu

personalul sectiei , atragandu –i - se atentia sa adreseze cu curaj toate cererile si

plangerile asistentei sau medicului de salon .

Dupa ce bolnava a fost culcata in pat , asistenta ii completeaza foaia de

temperatura , ii masoara temperatura , ii ia pulsul .Datele obtinute le noteaza in

foaia de temperatura .

Asistenta instiinteaza apoi pe asistenta principala despre bolnava nou-sosita,

care va nota numele si datele personale ale bolnavei impreuna cu diagnosticul de

intenare in registrul de internare al sectiei .

III) Asigurarea conditiilor igienice bolnavei cu chist

ovarian :

Toaleta bolnavei constituie una din conditiile indispensabile ale procesului de

vindecare .Toaleta zilnica a bolnavei trebuie executata in conditii de liniste si

confort . Inainte de interventia chirurgicala , bolnava trebuie supusa unei bai

generale , efectuata in mod normal de cel putin o data pe saptamana.

24



Dupa interventia chirurgicala , toaleta bolnavei va fi efectuata la pat , constand

in spalarea intregului corp pe regiuni , descoperind progresiv numai partea care

se va spala .

Asistenta va avea grija ca temperatura din salon sa fie de cel putin 20 grade si

sa nu fie curenti de aer rece . Se umple ligheanul 2/3 cu apa calda si se

controleaza temperatura apei cu ajutorul temometrului de baie sau cu cotul ca sa

nu fie prea calda .

Se indeparteaza una din perne , iar cealalta se acopera cu o musama , pentru a o

proteja de umezeala , peste musama asezandu-se un prosop sau un cearsaf .

Ordinea in care se va efectua toaleta sa fie respectata : se va incepe intotdeauna

cu fata , apoi urmeaza gatul , membrele superioare , partea anterioara a toracelui ,

abdomenul , partea posterioara a toracelui , regiunea sacrata , coapsele ,

membrele inferioare si la sfarsit organele genitale si regiunea perianala .

Dupa limpezire , asistenta va sterge , in aceeasi ordine cu prosoape pentru

fiecare regiune , stergerea facandu-se foarte atent in special la plici ; bolnava va fiimbracata si i se va aranja patul .

Ingrijirea parului consta in pieptanatul si periatul zilnic , cel putin de doua ori ,

precum si spalarea lui de doua , trei ori pe luna . Dupa aceasta baie partiala corect

executata , bolnava se va simti inviorata , creandu-i o stare placuta de confort .

Ingrijirea cavitatii bucale prezinta o deosebita importanta , astfel ca va avea in

vedere si efectuarea toaletei bucale .Asistenta invata pacienta tehnica corecta a

spalarii dintilor ajutand pe aceasta , pregatindu-i materialele necesare ( pahar cu

apa pentru clatit gura , tavita renala , prosop , perie cu pasta de dinti , solutie

dezinfectanta pentru gargara ) .

Lenjeria :

Lenjeria de corp a bolnavei consta in camasa de noapte iar in timpul rece peste

camasa de noapte mai poate imbraca o jacheta de flanela . Lenjeria este

confectionata din material moale , usor lavabil .

Pentru schimbarea lenjeriei , asistenta trebuie sa fie deosebit de atenta si sa

ajute cu mult tact si blandete la imbracare si dezbracare . Daca bolnava poate sta

in pozitie decubit dorsal , asistenta , asezata de partea dreapta a patului , ii va

deschide camasa sau jacheta sau pijamaua si o va trage de sub regiunea fesiera .Va ridica bolnava in pozitie sezand , apoi va aduce cu mana toata camasa

stransa din spate in fata peste capul acesteia .Apoi se scoate usor maneca de o

parte si apoi cealalta .

Daca bolnava nu se poate misca , dezbracarea ei se va face de catre doua

persoane . In acest caz , bolnava este asezata in decubit lateral , i se trage camasa

25



usor in sus pana la torace , apoi este intoarsa in decubit lateral opus , facand

aceeasi operatie , dupa care este readusa in decubit dorsal .

Una din asistente va ridica bolnava , introducand mana sub camasa , iar a doua

va scoate camasa cu o miscare de la spate spre cap , culcand apoi bolnava si

continuand dezbracarea incet dupa metoda de mai sus .

Masa :

Una din cele mai importante probleme ale ingrijirii unui bolnav este alimentatia

.Alimentatia bolnavei cu chist ovarian urmareste :

- sa acorpere cheltuielile energetice de baza ale organismului ;

- sa asigure aportul de vitamine si saruri minerale necesare desfasurarii

normale a metabolismului , cresterii si celorlalte functii ale organismului ;

- sa favorizeze conditiile prielnice procesului de vindecare , crutand organele

imbolnavite si asigurand un aport de substante necesare organismului .

IV) Supravegherea pacientei cu chist ovarian :

Asistenta are in vedere asigurarea unei pozitii comode pacientei cu chist

ovarian si anume : in decubit dorsal cu genunchii flectati , asigurandu-se astfel

relaxarea musculaturii abdominale . Schimbarea pozitiei la interval de maxim 2

ore este un aspect important in prevenirea escarelor .

Asistenta asigura conditii de mediu adecvate : camera aerisita , temperatura

adecvata , schimba lenjeria de pat si corp ori de cate ori este nevoie ; program deliniste pe timp de zi si mai ales noaptea , umidifica incaperea .

Pentru evitarea anxietatii , asistenta stimuleaza increderea pacientei in fortele

proprii , ii explica importanta si necesitatea tuturor interventiilor si investigatiilor

in ceea ce priveste boala si evolutia acesteia .

Reluarea alimentatiei postoperator se va face cu prudenta , fara sa se aplice o

dieta severa .Administrarea de lichide per os , constau in prima zi din ceai , apa ,

limonada , zeama de compot , circa 300 ml .

A doua zi poate sa primeasca supa strecurata , alaturi de lichide dulci , circa

1000 ml / 24 ore . Dupa aparitia scaunului se adauga branza de vaci , iaurt ,

smantana , carne fiarta .

Dupa aceea , alimentatia poate fi completa , variata , vitaminizata . Servirea

mesei trebuie sa se faca intr-un mediu ambiant , alimentele sa fie asezate cat mai

frumos , pentru stimularea apetitului , iar pacientei sa i se asigure timp suficient

pentru deglutitie ( alimentele sa fie ingerate in cantitati mici si bine mestecate ) .

26



Legat de starea depresiva a pacientei , asistenta limiteaza atentia acordata

gandurilor triste , arata calm , caldura , dar fara exuberanta pentru a fi in acord cu

sentimentele pacientei , determina pacienta sa practice afirmatii despre sine

incurajatoare , sugereaza pacientei sa se intalneasca cu o persoana care a trait

aceeasi problema .

Functiile vitale :

Temperatura : in mod curent , temperatura se masoara dimineata , intre orele 7

si 8 si dupa –amiaza intre orele 18-19 . Dupa interventia chirurgicala poate fi

usor scazuta , ca apoi sa creasca pana la 38 grade in prima zi. Mentinerea

temperaturii peste 37 grade sau aparitia febrei in zilele urmatoare este semn de

infectie .

Pulsul : trebuie urmarit , cresterea frecventei lui fiind un semn al unei posibile

complicatii ( hemoragie ) . Pulsul trebuie corelat cu valoarea temperaturii .

Respiratia : mentinerea unui ritm alert ne poate orienta catre o complicatie

pulmonara , iar o respiratie zgomotoasa poate arata o obstructie .

Urmarirea aparitiei complicatiilor :

Complicatiile chisturilor ovariene sunt :

torsiunea pediculului chistului este de obicei dramatica ; ea se

caracterizeaza printr-o durere brusca , care se poate asocia cu o stare de soc

, puls mic , dispnee , fata palida si tendinta sincopala ; chistul sufera o

marire brusca de volum ;

ruptura chisturilor , poate fi spontana sau consecutiva unui traumatism;

este o complicatie rara , al carei tablou clinic consta in durere violenta ,

greturi , varsaturi , accelerarea pulsului , paloare si hipotensiune ;

infectiile chistului : lichidul chistului este aseptic ; acesta se poate infecta

prin punctii , torsiuni , rupturi si indeosebi prin aderente cu organe cu

continut septic ;

cancerizarea chisturilor : clinic , se manifesta prin cresterea rapida de

volum a chistului care devine neregulat si imobil ; prin aparitia unei ascite ,

punctia chistului punand in evidenta un lichid hemoragic .

Complicatiile postoperatorii pot fi :

complicatii pulmonare : acestea se previn prin exercitii respiratorii ,

imediat ce este posibil , tuse asistata si tapotaj , la nevoie , asezarea

bolnavei intr-o pozitie adecvata ;

27



complicatii tromboembolice : sunt depistate la timp si sunt prevenite

printr-o supraveghere atenta a membrelor inferioare , masaj usor in

sensul circulatiei de intoarcere , la nevoie , conform indicatiilor

medicale - tratament cu anticoagulante ;

infectia : se previne la nivelul plagii , prin pansament aseptic ; laindicatia medicului , se face tratament cu antibiotice , mai ales atunci

cand a avut o infectie inaintea interventiei .

V ) Participarea asistentei medicale la examenul clinic

medical al bolnavei cu chist ovarian :

Participarea asistentei la examenul clinic general :

Examinarea pacientei reprezinta o etapa importanta in viata acesteia si necesita

castigarea increderii , respectarea intimatatii . La examenul clinic general ,asistenta observa :

• culoarea tegumentelor : paloare in anemii , galben ca paiul

( posibil cancer) ;

• aspectul general : conformatie , repartizarea tesutului adipos ,

eventuale localizari caracteristice , inaltimea , repartizarea pilozitatii ;

• aspectul abdomenului : la inspectie se poate evidentia o

crestere anormala de volum datorita unor tumori , vergeturi vechi , prezenta

circulatiei colaterale , leziuni de grataj ; la palpare , facuta cu blandete , cu manaincalzita se poate evidentia existenta unei tumori ;

• examenul genital : pacienta goleste vezica urinara si rectul si

este asezata intr-o pozitie comoda care sa asigure relaxarea ( pozitie

ginecologica ) .

La inspectia vulvei se observa conformatia labiilor , anomalii , inflamatii

(bartholinite ) , rupturi de perineu .Pacienta este rugata sa tuseasca , sa se

screama pentru a evidentia modificari la nivelul peretelui vaginal . La examenul

cu valvele se permite observarea cavitatii vaginale a colului uterin, prelevarea de

secretii vaginale sau din canalul cervical .

Tactul vaginal : combinat cu palparea abdominala , efectuat in pozitieginecologica , ofera informatii despre vagin , col , corp uterin si anexe .Poate fi

insotit de anumite reactii din partea femeii determinate in principal de durere .

Tactul rectal : este rezervat virginelor ; poate evidentia o tumora genitala sau

extragenitala , colectii in fundul de sac posterior .

28



Participarea asistentei la investigatiile paraclinice ( fise tehnologice ):

1.MASURAREA TEMPERATURII :

Scop : evaluarea functiei de termoreglare si termogeneza .

Locuri de masurare : axila , plica inghinala , cavitatea bucala , rect , vagin.

Materiale necesare :

- termometre maximale ;

- casoleta cu tampoane de vata si comprese sterile ;

- recipient de solutie dezinfectanta ;

- tava medicala ;

- lubrifiant ;- alcool medicinal ;

- ceas .

Interventiile asistentei :

o pregatirea materialelor langa pacient ;

o pregatirea psihica a pacientului ;

o spalarea pe maini ;

o se scoate termomentrul din solutia dezinfectanta ;o se clateste si se sterge cu o compresa , se scutura ;

o se verifica daca este in rezervor mercurul .

Pentru masurarea in axila :

♦ se aseaza pacientul in D.D. sau in sezand ;

♦ se ridica bratul pacientului ;

♦ se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului ;

♦ se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur in centrul axilei , paralel cu toracele ;

♦ se apropie bratul de trunchi , cu antebratul flectat pe suprafata

anterioara a toracelui ;

♦ daca pacientul este slabit , agitat , precum si la copii , bratul va fi

mentinut in aceasta pozitie de catre asistenta ;

29



♦ termometrul se mentine timp de 10 minute .

Pentru masurarea in cavitatea bucala :

se introduce termometrul in cavitatea bucala sub limba sau pe latura externa a arcadei dentare ;

pacientul este rugat sa inchida gura si sa respire pe nas;

se mentine termometrul 5 minute .

Pentru masurarea rectala :

se lubrifiaza termometrul ;

se aseaza pacientul in decubit lateral cu membrele

inferioare in semiflexie asigurand intimitatea ;

se introduce bulbul termometrului in rect , prin

miscari de rotatie si inaintare ;

termometrul va fi tinut cu mana tot timpul masurarii ;

se mentine termometrul timp de 3 minute ;

dupa terminarea timpului de mentinere a

termometrului , acesta se scoate , se sterge cu o

compresa ;

se citeste gradatia la care a ajuns mercurul

termometrului ;

se spala termometrul ;

se scutura ;

se introduce in recipientul cu solutie dezinfectanta

( solutie de cloramina 1 % ) .

Notarea :

se noteaza valoarea obtinuta pe foaia de temperatura ;

notarea unui punct pe verticala , corespunzatoare datei si timpului zilei,

socotind pentru fiecare linie orizontala a foii doua diviziuni de grad ;

se uneste valoarea prezenta cu cea anterioara , pentru obtinerea curbeitermice ;

in alte documente se noteaza cifric .

De stiut :

30



o in mod curent , temperatura se masoara dimineata , intre orele 7-8 si

dupa – amiaza , intre orele 18 –19 ;

o temperatura axilara reprezinta temperatura externa a corpului , ea

fiind cu 4-5 zecimi de grad mai joasa decat cea centrala ;

o

masurarea temperaturii in cavitatea bucala este contraindicata lacopii , pacientii agitati , la cei cu afectiuni ale cavitatii bucale ;

inainte cu 10 minute de introducerea termometrului in cavitatea

bucala , pacientul nu va consuma lichide reci sau calde , nici nu va

fuma ;

o temperatura masurata rectal este mai mare decat cea masurata axilar

cu 0 ,4 – 0,5 grade ;

o masurarea temperaturii in rect este contraindicata la pacientii agitati

si la cei cu afectiuni rectale ; pentru masurarea rectala , copiii mici

sunt asezati in decubit dorsal cu picioarele ridicate sau in decubit

ventral ;

o masurarea temperaturii in vagin urmareste aceleasi etape ca la

masurarea rectala , introducandu-se termometrul in vagin ; este

contraindicata in bolile aparatului feminin ; valoarea ei este cu 0,5

grade mai mare decat cea axilara ;

o pentru masurarea temperaturii corpului , se mai pot utiliza

termometre cutanate si termometre electronice .

2 . MASURAREA PULSULUI :

Scop :evaluarea functiei cardio-vasculare .

Elemente de apreciat :

- ritmicitate ;

- frecventa ;

- celeritate ;

- amplitudine .

Locuri de masurare :

Oricare artera accesibila palparii si care poate fi comprimata pe un plan osos:

artera radiala , femurala , humerala , carotida , temporala , superficiala, pedioasa .


31



= ceas cu secundar ;

= creion rosu sau pix cu mina rosie .

Interventiile asistentei :

pregatirea psihica a pacientului ;

asigurarea repausului fizic si psihic 10 –15 minute ;

spalare pe maini ;

reperarea arterei ;

fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei ;

exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu varful degetelor ;

numararea pulsatiilor timp de 1 minut ;

consemnarea valorii obtinute printr-un punct pe foaia de temperatura,

tinand cont ca fiecare linie orizontala a foii reprezinta 4 pulsatii ; unirea valorii prezente cu cea anterioara cu o linie pentru obtinerea

curbei .

3 . HIDRATAREA ORGANISMULUI PRIN PERFUZIE :

Perfuzia venoasa :

Reprezinta introducerea pe cale parenterala picatura cu picatura , a solutiei

medicamentoase pentru reechilibrare hidroelectrolitica , hidroionica si volemica a

organismului .

Scop :

hidratarea si mineralizarea organismului ;

administrarea medicamentelor la care se urmareste efect prelungit ;

depurativ , diluand si favorizand excretia din organism a produsilor toxici ;

completarea proteinelor sau a altor componente sanguine ;

alimentarea pe cale parenterala .


o dezinfectante : alcool iodat ;

o de protectie : perna elastica pentru sprijinirea bratului , musama , aleza ;

o materiale pentru dezinfectie tip I : alcool , tampon ;

32



o instrumentar si materiale sterile : ace de diametrul 6/10 , 7/10, 10/10 mm –

in functie de scop ; seringi , pense , manusi sterile , tampoane ;

o garou , tava medicala , tavita renala ;

o solutie perfuzabila , perfuzor .

Pregatire pacient :

♦ psihic ;

♦ fizic : pentru punctia de la venele bratului , antebratului : se aseaza

intr-o pozitie confortabila atat pentru pacient cat si pentru persoana

care executa punctia : D.D.

Se examineaza calitatea si starea venelor avand grija ca hainele sa nu

impiedice circulatia de intoarcere la nivelul bratului ; se aseaza bratul pe pernita

si musama in abductie si extensie maxima .

Se dezinfecteaza tegumentele ; se aplica garoul la o distanta de 7-8 cm deasupra

locului punctiei , strangandu-l astfel incat sa opreasca circulatia venoasa fara a

comprima artera .

Se recomanda pacientului sa stranga pumnul , venele devenind mai turgescente .

Executie :

tehnica de intretinere a liniei intravenoase este o tehnica aseptica ;

asistenta imbraca manusi pentru evitarea contaminarii cu sange ( dupaspalarea cu atentie a mainilor ) ;

pregateste solutia de perfuzat ;

monteaza aparatul de perfuzat si lasa lichidul sa circule prin tuburi ,

(evitand contaminarea sistemului ) pentru indepartarea aerului ;

alege vena ( intai locurile distale , apoi cele proximale ) ;

aplica garoul ;

curata locul cu alcool de la centru in afara ;

introduce acul , branula in vena ;

scoate garoul si ataseaza tuburile , deschide prestubul ;

fixeaza rata de flux : 60 picaturi /minut ;

mentine locul de perfuzie , acopera cu pansament steril ;

schimba pansamentul ( cande se fixeaza cateterele ) la 24 ore si se

inspecteaza zona ( eventuala inflamatie ) ;

schimba punga cu solutie sau flaconul inainte de golirea completa a

precedentei .

33



Ingrijirea ulterioara a pacientului :

- la sfarsitul perfuziei se exercita o presiune asupra venei cu un

tampon si se retrage acul in directia axului vasului ;

- se aseaza pacientul comod , i se dau lichide caldute , daca este

permis ;

- se reorganizeaza locul de munca .

Accidente :

hiperhidratarea : se reduce ritmul sau se intrerupe perfuzia ;

embolia gazoasa : prin patrunderea aerului in curentul circulator ;

revarsarea lichidului in tesuturile perivenoase poate da nastere la flebite ,

necroze ;coagularea sangelui pe ac sau canula – se previne prin perfuzarea lichidului

cu solutie de heparina .

De stiut :

toate fluidele administrate i.v . trebuie etichetate cu data , ora , medicatia

adaugata , doza ;

rata de flux = numarul de picaturi / minut ;

sursele de contaminare a perfuziei : inainte , prin manevre

necorespunzatoare si in timpul perfuziei ;

substante aditionale ;

schimbarea flaconului ;

aer poluat .

De evitat :

Folosirea aparatului de sustinere a bratului , care ar putea creste posibilitatea

compresiei vaselor sau nervilor .

4. Injectia intramusculara :

Locul injectiei il constituie muschii voluminosi , lipsiti de trunchiuri importante

de vase si nervi , a caror lezare ar putea provoca accidente . In muschii fesieri se

evita lezarea nervului sciatic :

34



- cadranul supero-extern fesier rezulta din intretaierea unei linii

orizontale , care trece prin marginea superioara a marelui trohanter , pana

deasupra santului interfesier , cu alta verticala perpendiculara pe mijlocul celei

orizontale ;

- cand pacientul este culcat , se cauta ca repere punctele Smirnov

si Barthelmy ( punctul Smirnov este situat la un lat de deget deasupra si inapoia

marelui trohanter ; punctul Barthelmy este situat la unirea treimii externe cu cele

doua treimi interne a unei linii cere uneste splina iliaca antero-superioara cu

extremitatea santului interfesier ) ;

- cand pacientul este in pozitie sezand , injectia se poate face in

toata regiunea fesiera , deasupra liniei de sprijin .


• seringi sterile de unica folosinta cu o capacitate in functie decantitatea de solutie medicamentoasa ;

• ace – se gasesc impreuna cu seringa in acelasi ambalaj sau in

ambalaje separate ; se pregateste un ac de diametrul mai mare

pentru aspirarea solutiilor si altul pentru injectare .

Pacientul :

se informeaza ;

se recomanda sa se relaxeze musculatura ; se ajuta sa se aseze comod in pozitie de decubit ventral , decubit lateral ,

ortostatism , sezand ( la pacientii dispeptici );

se dezbraca regiunea .

Tehnica :

♦ asistenta isi spala mainile ;

♦ dezinfecteaza locul injectiei ;

♦se intinde pielea intre indexul si policele mainii stangi si se inteapa perpendicular pielea cu rapiditate si siguranta cu acul montat la

seringa ;

♦ se verifica pozitia acului prin aspirare ;

♦ se injecteaza lent solutia ;

♦ se retrage brusc acul cu seringa si se dezinfecteaza locul ;

35



♦ se maseaza usor locul injectiei pentru a activa circulatia ,

favorizand resorbtia ;

♦ se aseaza pacientul in pozitie comoda , ramanand in repaus fizic 5-

10 minute .

Incidente , accidente :

Durere vie , prin atingerea nervului

sciatic sau a unor ramuri ale sale

Retragerea acului , efectuarea

injectiei in alta zona

Paralizia prin lezarea nervului sciatic

Hematom prin lezarea unui vas Se evita prin respectarea zonelor de

electie a injectiei

Ruperea acului Extragerea manuala sau chirurgicala

Supuratie aseptica Se previne prin folosirea unor ace

suficient de lungi pentru a patrunde

in masa musculara

Embolie , prin injectarea accidentala

intr-un vas a solutiilor uleioase

Se previne prin verificarea pozitiei

acului

De stiut :

= injectia se poate executa si cu acul detasat de seringa , respectandu-se masurile

se asepsie ;= pozitia acului se controleaza , in cazul solutiilor colorate , prin detasarea

seringii de la ac , dupa introducerea acului in masa musculara ;

= infiltratia dureroasa a muschilor se previne prin alternarea locurilor

injectiilor .

5 .Administarea medicamentelor pe cale rectala :

Definitie :

Calea rectala reprezinta una din caile digestive de administrare a medicamentelor

.

Indicatii :

pacienti cu tulburari de deglutitie ;

36



pacienti operati pe tubul digestiv superior sau cu toleranta digestiva

( varsaturi , greturi , hemoragii ) ;

pacienti la care se doreste evitarea circulatiei portale , trecerea

medicamentelor prin ficat .

Scop : obtinerea unor efecte locale si generale ale medicamentelor :

Efecte locale :

- golirea rectului ;

- efect purgativ – supozitoare cu glicerina ;

- calmarea durerilor ;

- atenuarea peristaltismului intestinal ;

- atenuarea proceselor inflamatoare locale .

Efecte generale :

!!! prin absorbtia medicamentelor la nivelul mucoasei rectale pot actiona

asupra unor organe sau sisteme ( inima – exemplu supozitoare cu digitala , sistem

nervos – exemplu clisma cu cloral hidrat ) .

Forme de administrare a medicamentelor :

Supozitoare : forme solide conice sau ovale , cu o extremitate ascutita ,substanta activa fiind inglobata in unt de cacao , care se topeste la temperatura

corpului

Clisme medicamentoase : medicamentele se dizolva in apa distilata pentru a

obtine concentratii cat mai apropiate de solutiile izotone .

Pregatirea administrarii supozitoarelor :

Materiale :

= manusi de cauciuc , vaselina , tavita renala , supozitoare ;

= materiale pentru clisma evacuatoare .

Pacientul :

37



@) pregatire psihica :

Este informat privitor la calea de administrare , la pozitia in care se face , la

senzatia de defecatie resimtita la administrarea supozitoarelor , care va disparea

dupa topirea untului de cacao .

@) pregatire fizica :

• efectuarea unei clisme evacuatoare daca pacientul nu a avut scaun

si introducerea tubului de gaze in vederea pregatirii administrarii

supozitoarelor cu efect general ;

• pozitia decubit lateral cu membrele inferioare flectate pentru

administrarea supozitoarelor .

Administrarea supozitoarelor :

asistenta isi spala mainile ;

imbraca manusi sterile ;

despacheteaza supozitorul din ambalaj ;

unge cu vaselina sau ulei de vaselina supozitorul sau il mentine intr-o

atmosfera calda ;

departeaza fesele pacientului cu mana stanga pentru a evidentia orificiul

anal , iar cu mana dreapta introduce supozitorul cu partea ascutita inainte , in

anus si il impinge cu indexul sau inelarul , pana cand trece complet desfincterul intern al anusului ;

reorganizarea locului de munca : se indeparteaza deseurile .

De evitat :

Supraincalzirea supozitorului care determina topirea lui si imposibilitatea de

administrare .

VI) Ingrijiri acordate bolnavei cu chist ovarian :A ) Ingrijiri in urgenta :

Dat fiind timpul foarte scurt avut la dispozitie , pregatirea pacientei cu chist

ovarian in urgenta se face in acelasi timp cu pregatirea salii si a chirurgilor .

38



Pregatirea consta in :

o spalarea cu apa si sapun numai a zonelor cu risc ;

o raderea cu atentie pentru a nu provoca excoriatii ;

o badijonarea zonei cu un antiseptic colorat ;

o eventualele plagi se vor pansa si se vor proteja foarte atent ;o golirea continutului gastric daca este cazul .

B) Pregatiri pre- si post operatorii :

Interventia chirurgicala reprezinta un eveniment important in viata

pacientului , in general , si femeii , in special , care va fi resimtita ca un soc sau

ca o agresiune perceputa in mod constient sau inconstient .

Pregatirea preoperatorie cuprinde :

1.Bilantul preoperator :

Examinari curente ca hemoleucograma ; hematocrit; grup sanguin ;Rh ; ureea

sanguina si glicemie ; V.S.H. ; T.S., T.C. ; timp Howell ; timp Quick ; examen de

urina ; electrocardiograma si un examen al secretiilor genitale .

In functie de varsta si de tarele biologice existente , medicul poate sa solicite si

alte explorari : fibrinogen in sange , colesterol in sange .

Alimentatia in preziua operatiei este usor digerabila , seara se mananca ,

eventual primeste o cana cu ceai , paine prajita .Se face o clisma seara si

dimineata .

2.Ingrijirile specifice :

Urmaresc : tratarea unei eventuale infectii cu antibiotice prescrise de medic

dupa antibiograma , incepand cu mai multe zile inainte de interventie si

continuand dupa aceea ; corectarea anemiei , deoarece in multe afectiuni

ginecologice sangerarea este importanta si repetata , ceea ce predispune la

complicatii postoperatorii – soc , tromboze .

3.Pregatirea locala :

Se face in functie de obiceiul sectiei , de regula incepand cu o zi inainte de

operatie . Cu o seara inainte , se indeparteaza pilozitatea pubiana , se face baie

generala , se imbraca bolnava cu rufarie curata .

39



Regiunea pe care se face incizia se dezinfecteaza cu alcool si se acopera cu o

compresa sterila . Daca acest lucru nu a fost facut , pregatirea se poate realiza si

in preziua interventiei , prin spalarea si uscarea regiunii urmata de dezinfectia cu

alcool sau tinctura de iod .

Cu ocazia pregatirii regiunii se observa daca in vecinatatea zonei nu exista

puncte de foliculita , eczeme , deoarece sunt surse de infectie postoperatorie.In

dimineata interventiei se masoara temperatura si tensiunea arteriala .

Se indeparteaza lacul de pe unghii , este atentionata pacienta sa nu-si dea cu

ruj , explicandu-i ca astfel sunt mai bine urmarite functiile circulatorii si

respiratorii a caror tulburare intraoperatorie se evidentiaza prin cianoza buzelor si

unghiilor . Inainte de intrarea in sala , pacienta isi goleste vezica sau se poate

monta o sonda permanenta .

Ingrijirea postoperatorie :

Trebuie avute in vedere urmatoarele elemente de apreciere :

faciesul bolnavei : trebuie urmarit atent , modificarea putand sa ne

informeze asupra unor complicatii imediate , paloarea exagerata este semnul

unei hemoragii interne sau a prabusirii circulatiei , cianoza este semnul

asfixiei , buzele uscate pot evidentia deshidratarea ;

temperatura : usor scazuta imediat dupa interventie poate sa creasca la 38

grade in prima zi , pentru ca apoi sa scada in limite normale ; mentinerea

temperaturii peste 37 grade sau aparitia febrei in zilele urmatoare este semn de

infectie ;

respiratia : ampla si rara imediat dupa operatie , datorita anesteziei devine

usor accelerata din cauza durerii postoperatorii si a anxietatii ; revine la

normal dupa 24 – 36 ore ; mentinerea unui ritm alert vadeste o complicatie

pulmonara , iar o respiratie zgomotoasa arata o obstructie ;

pulsul : trebuie urmarit , deoarece cresterea frecventei si scaderea

volumului sunt semnele prabusirii circulatiei sau hemoragiei in primele ore ;

in urmatoarele zile trebuie corelat cu valoarea temperaturii , dat fiind faptul ca

in interventiile pe micul bazin complicatiile tromboembolice sunt mai

frecvente ;tensiunea arteriala : este in directa corelatie cu pulsul ;

diureza : nu sufera modificari importante ; prima mictiune apare de regula

dupa 6 ore de la interventie ; infectia vezicala favorizata de sondaj poate fi

frecventa prin respectarea conditiilor de asepsie si antisepsie si aplicand un

unguent in jurul meatului urinar ;

40



starea generala : bolnava prezinta o usoara tensiune a peretelui abdominal ,

chiar o hiperestezie superficiala , moderata si dureri in primele 2-3 zile dupa

operatie ; combaterea balonarii se face prin mobilizare precoce , prin

stimularea peristaltismului ; se aplica la nevoie tubul de gaze care nu se va

mentine mai mult de 2 ore ; la indicatia medicului se poate administra Miostin

;

restabilirea tranzitului intestinal : este o problema pe care asistenta

medicala trebuie sa o aiba permanent in atentie ; dupa ce trece perioada de

pareza intestinala postoperatorie , bolnava incepe sa emita gaze , semne ca

peristaltismul s-a restabilit ; in mod normal dupa 48-72 ore de la interventie

apare primul semn ;

combaterea durerii : este importanta in primele zile , deoarece durerea face

sa cresca anxietatea , favorizeaza insomnia , impiedica confortul bolnavei ;

pentru calmare si asigurarea a cel putin 8 - 10 ore de somn , se administreaza

analgezice , tranchilizante si barbiturice ;supravegherea pansamentului : incepe dupa iesirea din sala ; se urmareste

imediat dupa interventie sa nu sangereze , iar in urmatoarele zile sa se mentina

uscat ;

reluarea alimentatiei : se va face cu prudenta , fara sa se aplice o dieta

severa ; administrarea de lichide per os incepe imediat ce au incetat

varsaturile ( daca au existat ) si va consta in prima zi din ceai , apa ,

limonada , zeama de compot , aproximativ 300 ml ; a doua zi poate sa

primeasca supa strecurata alaturi de lichide dulci ( circa 1000 ml / 24 ore);

dupa aparitia scaunului se adauga branza de vaci , iaurt , smantana , carne

fiarta ; in continuare alimentatia este completa , variata , vitaminizata ;

mobilizarea : trebuie sa se realizeze cat mai precoce , intrucat diminua

frecventa complicatiilor venoase , evita escarele de decubit si favorizeaza

cresterea amplitudinii respiratorii ; bolnava va fi ridicata din pat a doua zi cu

atentie , daca are tub de dren si sonda urinara ; varsta inaintata sau interventia

dificila nu constituie nici o contraindicatie pe care trebuie sa le respecte pentru

prevenirea complicatiilor sau recidivelor .

VII) Educatia pentru sanatate :

Sanatatea femeii are importanta deosebita pentru indeplinirea rolului sau social .

Educatia pentru sanatate incepe de la varste foarte tinere si trebuie adaptata

fiecarei etape fiziologice din viata femeii . Cunostintele mamei se rasfrang in

comportamentul igienic de mai tarziu al fetitei .

41



In prima copilarie si la varsta prescolara imbolnavirea este posibila datorita

patrunderii germenilor direct in caile genitale in timpul jocului in locuri murdare ,

praf , dac fetita nu este aparata prin lenjerie curata , frecvent schimbata .

Jocul , viata in aer liber , miscarile , alimentatia si somnul au o importanta in

dezvoltarea generala a organismului . Aceste ingrijiri revin mamei care are

datoria de a ajuta fetita sa-si formeze deprinderi si comportamente pentru

perioada urmatoare cand aceasta va fi capabila sa respecte singura masurile de

igiena .

Perioada pubertara este caracterizata de dezvoltarea extrem de rapida si

psihica , pot aparea primele preocupari sexuale . Alimentatia bogata in vitamine ,

cu toate principiile de baza ( glucide , proteine , lipide ) , fortificarea

organismului prin exercitii fizice , scutesc fetita de imbolnaviri grave cu

repercursiuni asupra intregii sale vieti .

Pubertatea este o perioada critica . Sub influenta hormonilor , dezvoltarea

organismului este aproape terminata .Apare prima menstruatie , se dezvoltacaracterele sexuale secundare .

Pentru aceste transformari fetita trebuie pregatita din timp . Va fi informata

asupra eventualei stari de disconfort care poate insoti primele cicluri si va fi

ajutata s-o combata .

Va fi educata sa pastreze o igiena riguroasa in timpul menstruatiei prin baie

zilnica , schimbarea tampoanelor , evitarea oboselii .Odihna , caldura locala ,

aspirina au un efect calmant asupra durerilor menstruale .

Perioada de activitate genitala se intinde pana la incetarea progresiva a functiei

aparatului genital , marcata de menopauza . In aceasta perioada tanara femeie isi

intemeiaza o familie , poate avea una sau mai multe sarcini, viata sexuala nefiind

lipsita de riscuri , avand in vedere posibilitatea transmiterii unor boli .

Femeia trebuie sa pastreze in continuare o igiena riguroasa , sa fie informata cu

privire la riscul actului sexual neprotejat , a transmiterii unor boli pe aceasta cale

si mai ales complicatiile pe care aceste boli le au asupra sanatatii , in general si a

aparatului genital in spacial .

Afectiunile inflamatorii pot fi cauza sterilitatii sau a sarcinii ectopice .

Contraceptia si planificarea familiala trebuie sa fie recunoscute de catre femei ,

astfel incat sa evite sarcinile nedorite si mai ales intreruperea se face intr-o

unitate spitaliceasca , in cabinet de specialitate da cate o persoana autorizata ,interventia nu este lipsita de riscuri , inflamatiile si sangerarile nefiind rare .

Cand femeia se hotaraste sa devina mama , ea trebuie sa consulte un specialist

si acest lucru este foarte important cand in familie exista probleme de ordin

genetic sau alte boli cu transmitere ereditara .

Sarcina reprezinta o etapa deosebita in viata femeii care va avea un rol in plus ,

acela de mama , pentru care trebuie sa fie pregatita si sa si-l asume . Trebuie stiut

42



faptul ca sarcina inainte de varsta de 18 ani sau dupa 35 de ani la femei care

sufera de o boala pe care sarcina o poate agrava , ori la femei care au nascut patru

copii , cresc riscurile din punct de vedere al sanatatii .

Intervalul dintre doua sarcini trebuie cuprins intre doi si patru ani , timp necesar

pentru ca organismul matern sa se refaca fizic si psihic , sa-si refaca energia si

forta .

Perioada de menopauza este o noua etapa critica in viata femeii , dominata de

incetarea progresiva a functiei aparatului genital , insotita de o serie de tulburari

cum sunt : anomalii menstruale , tulburari vasomotorii sub forma valurilor de

caldura ( bufeuri ) , osteoporoza , ateroscleroza , modificari la nivelul tractului

genito-urinar .

Femeia mai acuza : insomnie , iritabilitate , cefalee , instabilitate afectiva ,

depresie . Probleme deosebite pune menopauza patologica sau cea determinata de

interventiile chirurgicale mutilante care intrerup brutal activitatea hormonala .

Asistenta medicala poate fi un ajutor pretios pentru femeia preocupata detransformarile care se produc in organismul ei ca o sursa de informatii , sfatuitor

si sprijin emotional in aplicarea tratamentului de substitutie .

Consultarea medicului in anumite situatii este necesara , controlul de

specialitate , de asemenea , pentru a preveni unele afectiuni favorizate de

incetarea functiei de protectie a hormonilor .

In prezent , exista o preocupare deosebita pentru tratarea menopauzei

constatandu-se o crestere a sperantei de viata , a limitei varstei active .

VIII) Externarea pacientei cu chist ovarian :

Momentul plecarii bolnavei este stabilit de medicul primar sef de sectie . In

legatura cu aceasta , asistenta are o serie de sarcini . Astfel , ea va aduna toata

documentatia relativa la bolnava pe care o va pune la dispozitia medicului de

salon , in vederea formarii epicrizei .

Asistenta va fixa cu bolnava ora plecarii , pentru a-i putea asigura alimentatia

pana in ultimul moment . Va verifica mai departe daca hainele cu care a venit

sunt corespunzatoare anotimpului .

Daca acestea nu sunt corespunzatoare , va lua legatura cu familia bolnavei,

cerand sa fie aduse hainele potrivite . Asistenta aprofundeaza cu bolnava

indicatiile primite de la medic si cuprinse in biletul de iesire .

Va lamuri in special prescriptiile relative la regimul dietetic , insistand asupra

variabilitatii posibile de alimentatie in cadrul regimului . Va verifica mai departe

daca bolnava si-a insusit in mod corespunzator tehnicile , necesar pentru

43



continuarea tratamentului prescris la domiciliu si va insista ca la data indicata sa

se prezinte neaparat la control .

Asistenta va insoti bolnava pana la magazia de efecte unde o va ajuta sa-si

primeasca hainele . Tot asistenta va prelua de la bolnava si efectele spitalului .

Inainte de a-si lua ramas bun , asistenta va verifica daca bolnava are biletul de

iesire si reteta prescrisa pentru tratamentul postspitalicesc . Bolnava trebuie sa fie

urmarita de grija ocrotitoare a asistentei pana la parasirea spitalului .

Bolnava poate pleca din spital si la cerere proprie . Daca cererea bolnavei

concorda cu parerea medicului primar si nu se lasa convinsa de necesitatea

sederii mai departe pentru continuarea tratamentului , atunci , bolnava va da o

declaratie iscalita asupra raspunderii pe care si-o asuma o data cu parasirea

spitalului .

Declaratia poate fi facuta si pe foaia de observatie . Si in acest caz ( iesire la

cerere proprie ) , ca si in cazul cand pacienta este evacuata din motive

disciplinare , sarcinile asistentei sunt aceleasi ca si in cazul iesirilor obisnuite.

Partea a III –a :

44



PREZENTAREA CAZURILOR ( PLAN DE INGRIJIRE PENTRU 3

PACIENTE PE 3 ZILE :

CAZUL I

CULEGEREA INFORMATIILOR

UNITATEA SANITARA : SPITALUL JUDETEAN

SECTIA : MATERNITATE I

1. Informatii sociale :

Nume , prenume :P.N.

Data nasterii :17-10-1967 .

Data internarii : 20-11-2001.

Data externarii : 30-11-2001.

Adresa :localitatea Titesti , sat Valea Stanii .

Situatia familiala : casatorita .

Ocupatia : casnica .

Motivele internarii :metroragie cu cheaguri , polakiurie , dureri

colicative la nivelul hipogastrului , tegumente palide , tahipnee ( 22 respiratii

/minut ) , tahicardie ( 91 batai / minut ) , tulburari de tranzit intestinal (constipatie

) , anxietate , insomnie , anorexie , inapetenta .

Diagnostic de trimitere : chist ovarian drept .

Diagnostic la 24 ore : chist ovarian drept voluminos .

Medicul care ingrijeste :Copacianu Iuliana .

Antecedente heredo-colaterale : neaga T.B.C. si alte boli contagioase

in familie si contacti .

Mama : 60 de ani , stare de sanatate buna .

Tatal : 61 de ani , stare de sanatate buna .Antecedente personale patologice : scarlatina la varsta de 10 ani .

Antecedente personale fiziologice : menstra la 14 ani , ciclu regulat ,

flux normal ; nici o nastere , nici un avort .

Istoricul bolii : de 2 ani prezinta dureri progresive la nivelul

hipogastrului , senzatie de balonare abdominala si polakiurie ; a efectuat din

45



proprie initiativa un examen echografic care stabileste diagnosticul de chist

ovarian drept , motiv pentru care se interneaza .

Impresii de la spitalizarile anterioare : nu a mai fost spitalizata .

Nu are probleme financiare cauzate de boala .

2.Informatii fizice :

Greutate : 47 kg .

Inaltime : 1,65 m .

Capul :

- aspectul si culoarea tegumentelor : palide ;

- aspectul gurii : normal conformata ;

- aspectul limbii : roz-galbuie , uscata ;

- aspectul dintilor :dentitie alba , incompleta , 2 carii ;

- aspectul parului : tuns scurt , ingrijit ;- aspectul nasului : ascutit , fose nazale libere ;

- probleme vizuale : nu prezinta ;

- probleme auditive : nu prezinta .

Trunchiul :

= aspectul si culoarea tegumentelor :palide ;

= semne particulare : nu prezinta ;

= probleme respiratorii : torace normal conformat , tahipnee ( 22 respiratii

/minut ) ;

= probleme cardiace : T.A.= 100/ 40 mm Hg , tahicardie ( 91 pulsatii / minut ) ;

= probleme digestive : tulburari de tranzit intestinal , manifestate prin

constipatie ;

= probleme neuropsihice : anxietate .

= probleme uro-genitale : mictiuni frecvente , menstruatii cu flux prelungit ce

prezinta cheaguri .

Membre :

• aspectul si culoarea tegumentelor : palide ;

• semne particulare : nu prezinta ;

• mobilitatea articulatiilor :buna .

3.Elemente de igiena :

Apetit : redus , anorexie , inapetenta .

Numarul meselor : 2-3 /zi .

Alimente preferate :fructe ( mere ) .

46



Alimente pe care nu le poate consuma : carne de porc .

Regim : hidric .

Serveste masa singura .

4.Obiceiuri in legatura cu eliminarea :

Scaun :

- recipient folosit : W.C.-ul .

- numarul defecatiilor : 1scaun la 2 zile .

- aspectul scaunului :omogen .

- folosirea laxativelor : uneori .

Urina :

= recipient sanitar folosit : W.C.

= frecventa urinara : 7-8 mictiuni / zi .

= aspectul urinii : clar , transparent , de culoare galben – deschis .

Menstra : ciclu neregulat cu flux prelungit cu cheaguri de sange si

durata 7-8 zile .

5.Obiceiuri de igiena individuala :

Se spala pe dinti .

Se piaptana singura .

Se imbraca si se dezbraca ajutata la neovie .

6. Obiceiuri privind odihna :

Numarul orelor de somn :4-5 ore /zi .

Probleme privind somnul : insomnie .

Utilizeaza sedative : Diazepam .

Mod de petrecere a timpului liber : citeste .

7.Comportamnetul pacientei in timpul culegerii informatiilor :

Posibilitati de exprimare : oral .

Atitudinea pacientei in timpul interviului : cooperanta .

Intelegerea si atitudinea legata de starea actuala : anxioasa .

47



8.Informatii medicale :

Grupa sanguina : AII , Rh + .

Nu prezinta alergii .

9.Tratament :

Inaintea spitalizarii : nu a urmat .

Tratament actual :

DICLOFENAC SUPOZITOARE 3/zi

ASPIRINA 1tb /zi

DIAZEPAM 1tb /zi

DIPIRIDAMOL 3tb/ziGLUCOZA 500 ml

DULCOLAX 1tb /zi

ANALIZA SITUATIEI :

I) Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta

Dimensiunea bio-fiziologica

Ritm respirator

Ritm cardiac

Amplitudine cardiaca

Frecventa respiratorie

Frecventa cardiaca

Coloratia fetei

tegumentelor extremitatilor

Zgomote respiratorii

Pozitia

Miscari respiratorii

Irigatie celulara

Vocea

-

-

medie

-

-

-

--

silentios

-

-

-

-

Neregulat

Neregulat

-

tahipnee(22respiratii / minut )

tahicardie ( peste 100 batai /

minut )

paloare

paloare

paloare-

antalgica

asimetrice

furnicaturi , amorteli

ragusita

48



Dimensiunea

psihologica

Reactia in raport cu :

umorul , stresul ,

emotiile , durerea

Functie controlata -

Dimensiunea socio-

culturala si spirituala

Obisnuinta de a aerisi -

Insatisfactie in legatura cu

mediul actual de aerisire

II) Nevoia de a bea si a manca


Dimensiunea bio-

fiziologica

Raportul intre

alimentele ingerate si

nevoiMasticatie

Deglutitie

Digestia

Starea de nutritie

Regim adaptat

Eficace

Usoara

Usoara

-

-

-

-

-

slabiciune

Dimensiunea

psihologica


umorul , emotiile ,

stresul , durerea

- Anorexie

Dimensiunea socio-


Orar

Alegerea alimentelor

Obisnuinta de a servi

masa in grup , in

familie singur , mod de

a manca

-

-

independent

Neobisnuit

Perturbata

-

III) Nevoia de a elimina


Dimensiunea bio-

fiziologica

Frecventa mictiunilor

Frecventa defecarilor

Ritm menstrual

-

-

-

Polakiurie

La 2-3 zile

Metroragii

49



Cantitate urinara

scaun

menstra

Mirosul urinei

scaunuluimenstrei

Senzatia la mictiune

defecare

menstruatie

Aspectul urinii

scaunului

menstruatiei

Controlul mictiunii

defecarii

Culoarea uriniifecalelor

scurgerilor vaginale

Flux urinar

Consistenta fecalelor

Motilitatea gastro-

intestinala

Exudatia

Hidratarea

-

-

-

-

fecaloiddezagreabil

-

-

-

limpede

-

-

-

-

galben –citrin-

-

-

-

-

-

-

Oligurie

Reduse cantitativ

Menoragie

Cloroform

--

Disurie

Durere perianala

Dismenoree

-

Pastos

Prezenta de cheaguri

Efort excesiv

Efort excesiv

-Brun inchis

Seros

Discontinuu in jet

Tari

Crampe , colici

Transpiratii abundente

Bilant hidric dezechilibratDimensiunea

psihologica


umorul , stresul ,

emotiile , durerea

Sensul acordat

eliminarilor

Functie controlata

- Act neplacut

Dimensiunea socio-


Orarul obisnuintelor Echipament sanitar

Cerinte de intimitate

Respectat-

-

-Utilizarea WC-ului comun

Izolare imposibila

IV ) Nevoia de a elimina


Dimensiunea bio-

50



fiziologica

Amplitudinea

miscarilor

Morfologie

Amplitudine articularasi musculara

Mersul

Echilibrul

Capacitate de efort

Independenta

Integra

Integra

Autonom , usor

-

-

-

-

-

-

Ameteli

Diminuata

Dimensiunea

psihologica


umorul , stresul ,

emotiile , durerea


Dimensiunea socio-culturala si spirituala

Pozitie , activitate ,

exercitii fizice in

legatura cu rolul socio-

cultural

Respectate -

V ) Nevoia de a dormi si a se odihni


Dimensiunea bio-

fiziologicaDurata

Calitatea somnului

Nevoia de recuperare

-

-

-

Scurtarea numarului orelor de

somn in raport cu perioada

obisnuita

Treziri repetate , insomnie

Oboseala , ochi incercanati

Dimensiunea

psihologica


umorul , stresul ,emotiile , durerea


Dimensiunea soci-


Ritualuri ( bauturi calde

sau reci , relaxare , - Incapacitate de a le realiza ;

51



muzica , obiecte ,

lumina ) .

Pozitie

Efecte ale obligatiilor sociale , ore de munca ,

timpul de odihna

-

-

dependenta de medicamente

Incapacitate de a adopta o

pozitie

Perturbarea orarului obisnuit

VI ) Nevoia de a se imbraca si dezbraca


Dimensiunea bio-

fiziologica

Capacitate

neuromusculara

Se imbraca si se

dezbraca singur -

Dimensiunea

psihologicaAtitudinea fata de

imbracat

Alegerea hainelor

Acceptat

Adaptata dorintelor si

circumstantelor

-

-

Dimenmsiunea socio-


Efectul rolului socio-

cultural

Poarta imbracaminte

adecvata rolului social

-

VII) Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normaleTrasaturi Semne de independenta Semne de dependenta

Dimensiunea bio-

fiziologica

Gradul ( valoarea )

temperaturii corpului

Curba termica

35,5 – 37 grade

Variatii normale

-

-

Dimesiunea psihologica


umorul , emotiile ,

stresul , durerea


Dimensiunea socio-


Obisnuinta de a se

incalzi ( bauturi ,

imbracaminte , aparate Respectate -

52



de incalzire , activitate

fizica )

VIII) Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre


Dimesiunea bio-fiziologica

Capacitate

neuromusculara

Starea pielii , fanerelor

si mucoaselor

Isi executa singura

toaleta

Curata , integra

-

-

Dimensiunea

psihologica

Atitudinea fata de

curatenia corporala si

aspect

Marimea sentimentului

negativ sau pozitiv

asociat cu curatenia siaspectul exterior

-

Dimensiunea socio-


Existenta obisnuintelor

si normelor de igiena

Respectate -

IX) Nevoia de a evita pericolele


Dimensiunea bio-

fiziologicaAgresiuni terapeutice - Plaga operatorie

Dimensiunea

psihologica

Sentimentul de bine

Imaginea de sine

Raspunsuri la un agent

stresant

-

Echilibrata

-

Ingrijorare , teama

-

Ineficace

Dimensiunea socio-


Efectul imprejurarilor si

aparentelor socio-

culturale

-

Expresia intolerantei fata de

mediul spitalicesc

Ruptura ce-i asigura securitatea

X) Nevoia de a comunica


Dimesiunea bio-

53



fiziologica

Reactii senzoriale

Stare mentala

Comunicare verbala

Scris

Comunicare nonverbala

( gest , privire , postura,

expresia fetei )

Integre

Orientata temporo –

spatial

Expresie clara agandului si mesajului

scris

Usor , ritm moderat ,

limbaj precis

Posibil

Mod obisnuit

-

-

-

-

-

Dimensiunea

psihologicaReactia in raport cu :

umorul , emotiile ,

stresul , durerea

Dorinta de a comunica

Receptia subiectiva a

mesajului

In timp ce modul de

comunicare ar putea fi

perturbat , mesajul

ramane inteligibil

Comunicare deschisa ,

atitudine de

receptivitate

Adaptata la realitate

-

-

-

Dimensiunea socio-

culturala si spirituala Comunicare eficienta -

XI) Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori


Dimensiunea bio-

fiziologica

Actele ,

comportamentele si

gesturile necesare

Sunt posibile -

Dimensiunea psihologica


umorul , emotiile ,

stresul , durerea

Fara influenta -

Dimensiunea socio-

54




Efectul unei imprejurari - -

XII ) Nevoia de a se realiza



Actele ,

comportamentele ,

gesturile necesare

pentru realizarea nevoii

Sunt posibile -

Dimensiunea

psihologica

Utilizeaza la maxim

capacitatea sa de a fi

preocupata

-

Dimensiunea socio-

culturala si spiritualaRol socio-cultural si

norme sociale de munca Mentinute -

XIII ) Nevoia de a se recreea


Dimensiunea bio-

fiziologica

Actele ,

comportamentele si

gesturile necesarerealizarii nevoii

Sunt posibile -

Dimensiunea

psihologica

Dorinta de a se recreea Utilizeaza la maxim

capacitatile proprii de a

se recreea

-

Dimensiunea socio-


Efectul unei imprejurari Obisnuinte de recreere

respectate -

XIV ) Nevoia de a invata

Trasaturi Semne de inependenta Semne de dependenta

Dimensiunea bio-

fiziologica

Capacitate de a - Incapacitate de a retine

55



memora

Dimensiunea

psihologica

Dorinta de informare

Capacitatea de a

intelege

Faza acceptarii bolii

Cauta sa se informeze ,

pune intrebari

-

-

-Repeta mesajul mecanic

Nu accepta

Dimensiunea socio-


Mod de intelegere

Cunostinte si

reprezentari in raport cu

sanatatea si schimbarile

sale

Concret

Adaptari la dorinte si la

situatia sa

-

-

56



GRILA DE EVALUARE

Nevoia Grad

I=independent

Grad II=

dependent

moderat

Grad

III=dependent

major

Grad IV=

dependent

total1.Nevoia de

a respira si a

avea o buna

circulatie

3

2.Nevoia de

a bea si a

manca

2

3.Nevoia de

a elimina

3

4.Nevoia dea se misca si

a avea o

buna

postura

1

5.Nevoia de

a dormi si a

se odihni

3

6.Nevoia de

a se imbracasi dezbraca

1

7.Nevoia de

a mentine

temperatura

corpului in

limite

normale

1

8.Nevoia de

a mentine

tegumentele

curate si

integre

1

9.Nevoia de

a evita

pericolele

3

57



10.Nevoia de

a comunica 1

11.Nevoia de

a actiona

conformpropriilor

credinte si

valori

1

12.Nevoia de

a se realiza 1

13.Nevoia de

a se recreea 1

14.Nevoia de

a invata

2

Rezultat : 24 puncte , deci pacientul este dependent moderat .

58



PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI P.N. CU CHIST

OVARIAN

DATA :22-XI-2001 ZIUA 1

Nevoia Diagnostic denursing

Obiectiv Interventii proprii

Interventiidelegate

Evaluare

1.Nevoia

de aelimina

Eliminare

vaginala incantitate si

cantitate

neadecvata,manifestata

prin

metroragii sidismenoree,

datoritadezechilibrului

endocrin si procesului

inflamator .

Reluarea

fluxuluimenstrual in

decurs de 24

ore .

-observarea

eliminarilor menstruale: flux

prelungit in

cantitate de 100ml insotit de

dureri ;

-aplicarea pansamentului

absorbant ;-schimbarea

pansamentului;-observarea,

masurarea si

notarea in foaiade observatie a :

T=36,7 grade ;

-

administrarea la indicatia

medicului de

Diclofenacsupozitoare

3/zi .

Fluxul

menstrual afost regulat .

59



R=22resp/min;

P=90 /minut;T.A.=100/50

mm Hg ;

-pregatireainstrumentarulu

i necesar recoltarii desange .

2.Nevoia

de arespira si a

avea o

bunacirculatie

Alterarea

ritmuluirespirator si

circulator ,

manifestat prin piele

palida ,

tahipnee sitahicardie ,

datorataoboselii .

Recapatarea

coloratieinormale a

tegumentelor

simucoaselor

in timp de 7

zile .

-observarea

tegumentelor simucoaselor ;

-aplicarea unor

tehnici defavorizare a

circulatiei prin

exercitii pasive ,masaj ;

-administrare delichide calde ,

ceaiuri pentrustimularea

circulatiei

periferice ;-masurarea

respiratiei : 22

-

administrarea de Aspirina

1/2 tableta

/zi

Interventiile

continua pana la

atingerea

obiectivului.

60



respiratii /

minut .

3.Nevoia

de a dormi

si a seodihni

Insomnie

datorata

epuizarii ,manifestata

prin somninsuficientcantitativ si

calitativ , ochi

incercanati .

Combaterea

insomniei in

timp de 8ore .

-asistenta

urmareste

somnul pacientei ;

-invata pacientasa practicetehnici de

relaxare ,

exercitiirespiratorii

inainte de

culcare ;-schimbarea

lenjeriei de pat

si corp ;-aerisirea

salonului ;-servirea

pacientei cuceai de tei cald

inainte de

culcare ;-incurajarea

pacientei in

-administrare

de Diazepam

1 tabletaseara .

Interventiile

continua

pana laatingerea

obiectivului.

61



legatura cu

evolutia bolii pentru a

combate

insomnia siteama .

4.Nevoiade a evita pericolele

Anxietate ,manifestata prin

ingrijorare ,

frica , datoritalipsei

cunoasterii

privindevolutia bolii

si mediului

necunoscutspitalizarii .

Combatereaanxietatii incel putin 6

ore .

-asistentaobserva starea psihica a

pacientei ;

-se explica pacientei

tehnicile

necesare pentruvindecarea

bolii;

-se incurajeaza pacienta si i se

explicanecesitatea si

importanta uneieventuale

interventii

chirurgicale .

-administrarea de

Diazepam 1

tableta /zi .

Anxietateaa fostcombatuta

in timpul

propus .

62



PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI P.N. CU CHIST

OVARIAN

DATA 23 –XI- 2001 ZIUA 2

Nevoia Diagnostic denursing

Obiective Interventii proprii

Interventiidelegate

Evaluare

1.Nevoia de

a elimina

Eliminare

urinarainsuficienta

in cantitate

redusa ,manifestata

prin

polakiurie ,datorita

compresiunii pe rinichi.

Restabilirea

diurezeinormale in

decurs de 24

ore .

-urmarirea

diurezei sinotarea in

foaia de

observatie:1500 ml /24

ore ;

culoare galbendeschis ;

-hidratarea pacientei cu

lichidecaldute,ceaiuri

;

-pregatirefizica si

psihica pentru

-administrare

de Glucoza10 % , 500

ml /zi i.v.

Frecventa

mictiunilor a fostnormalizata in

timpul propus .

63



recoltarea

examenuluisumar de

urina.

2.Nevoia dea respira si

a avea o bunacirculatie

Alterarearitmului

respirator sicirculator ,manifestat

prin piele

palida ,tahipnee ,

tahicardie ,

datoritaoboselii .

Recapatareacoloratiei

normale ategumentelor si mucoaselor

in timp de 4

zile .

-observareategumentelor

si mucoaselor ;-aplicareatehnicilor de

favorizare a

circulatiei ,exercitii pasive

si masaj ;

-administrarede lichide

caldute pentru

stimulareacirculatiei

periferice .

Interventiilecontinua pana la

atingereaobiectivului.

3.Nevoia dea bea s i a

manca

Anorexie ,manifestata

prin scaderea

apetitului ,scadere

ponderala ,

deshidratare,

Recapatareaapetitului si

hidratarea

pacientei inmaxim 24 ore

.

-urmarirea sinotarea

bilantului

ingesta – excreta ;

-se masoara

greutatea

-administrare

a de vitamine

: B1, B6,B12, 1 f/zi ,

timp de 2

saptamani .

Anorexia a fostcombatuta in

timpul propus .

64



datorata bolii. corporala a

pacientei ;-se asigura

linistea si

confortul intimpul servirii

mesei ;-se incearca pecat posibil ca

pacienta sa

primeasca

alimentele preferate ;

-se stabileste

un orar fix pentru servirea

mesei ,

avandu-se in

vedererespectarea

orelor desomn.

4.Nevoia de

a evita pericolele

Probabilitatea

atingeriiintegritatii

fizice ,

Sa se previna

aparitiacomplicatiilo

r pe perioada

-supravegherea

atenta a pacientei timp

de 24 ore ;

Nevoia de a evita

pericolele a fostcombatuta .

65



manifestata

prin risc deinfectie ,

datorita

spitalizarii .

spitalizarii . -i se explica

pacienteicircuitele

septic si

aseptic alespitalului ,

modul defunctionare alrobinetelor ,

wc-urilor ;

-se invata

pacienta sarespecte igiena

pentru evitarea

infectiilor intraspitalicesti

66



PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI P.N. CU CHIST OVARIAN

DATA : 24 –XI- 2001 ZIUA 3

Nevoia Diagnostic

de nursing

Obiective Interventii

proprii

Interventii

delegate

Evaluare

1.Nevoiade a

elimina

Tulburaride tranzit

intestinal ,

manifestate prin

constipatie,

datorita bolii .

Restabilireatranzitului

intestinal in

maxim 8ore.

-administrarede alimente

semisolide :

pireuri , supestrecurate de

legume ;

-explicarea pacientei

necesitatea de

a face miscare pentru a putea

evitatulburarile de

tranzitintestinal ;

-administrare

de ceaiurilaxative :

crusin o

-administrare

de

Dulcolax 1tableta /zi

dimineata .

PacientaP.N. si-a

restabilit

tranzitulintestinal in

timpul

propus .

67



cana /zi pe

stomacul gol .

2.Nevoia

de a dormi

si a seodihni

Insomnie ,

datorata

bolii ,manifestata

prin somnagitat ,ochi

incercanati

si faciescrispat .

Combaterea

insomniei in

timp de 8ore .

-se asigura

pacientei

liniste siconfort pentru

somn adecvatcantitativ sicalitativ ;

-se asigura

lenjerie de patsi de corp

curata ,

calcata pentruevitarea

disconfortului;

-se asiguraaerisirea si

mentinereaunei

temperaturi siumiditati a

camerei

adecvate pentru un

somn

-

administrare

deDiazepam 1

tableta /zi ,seara .

Pacienta

P.N. se

odihnestenormal

cantitativ sicalitativ;obiectivul a

fost atins .

68



odihnitor .

3.Nevoiade a

respira si a

avea o buna

circulatie

Alterarearitmului

respirator

sicirculator ,

manifestat prin piele palida ,

tahipnee ,

tahicardiedatorita

bolii .

Recapatareacoloratiei

normale a

tegumentelor si

mucoaselor in timp de 2ore .

-i se arataunele tehnici

de relaxare ,

de respiratie ,inainte de

culcare ;-pacienta esteinsotita sa

faca miscare

in aer liber 1/2ora inainte de

culcare ;

-pacientei i seefectueaza

usoare

exercitii demasaj pentru

restabilireacirculatiei

periferice .

-administrare

de

Dipiridamol3 tablete /zi

per os .

PacientaP.N. respira

normal , iar

tegumentelesi

mucoaseleau coloratienormala ;

obiectivul a

fostrealizat.

69



70



CAZUL II





Nume , prenume : A.F.

Data nasterii :10-XII –1952 .

Data internarii :8-III- 2002 .

Data externarii :19 –III- 2002.

Adresa : comuna Suseni , judet Arges .

Situatia familiala : casatorita , un copil .Ocupatia : casnica .

Motivele internarii : dureri colicative la nivelul hipogastrului ,

menoragii ci cheaguri , slabiciune fizica .

Diagnostic de trimitere : chist ovarian gigant .

Diagnostic la 72 ore : chist ovarian gigant .

Medicul care ingrijeste : Copacianu Iuliana .

Antecedente heredo-colaterale : neaga T.B.C. si alte boli

contagioase in familie si contacti .

Mama : decedata .

Tatal : decedat .

Antecedente personale patologice : a suferit de rujeola .

Da , a mai fost internata .

Interventie chirurgicala : da ; apendicita .

Antecedente personale fiziologice : menstra la 13 ani , ciclu

regulat , flux normal .

Istoricul bolii : se interneaza in sectia Maternitate I pentru dureri

abdominale , balonari postprandiale , marire de volum a abdomenului ,

menoragii cu cheaguri , slabiciune fizica pe care le prezinta de circa 2 luni.


Greutate : 54 kg .

Inaltime : 1,67 m .

Capul :

- aspectul si culoarea tegumentelor :palide ;

71



- aspectul gurii : normal conformata ;

- aspectul dintilor : dentitie alba , prezinta carii ;

- aspectul limbii : alb-galbui ;

- aspectul parului : ingrijit ;

- aspectul nasului : ascutit , fose nazale libere ;

- probleme vizuale :nu prezinta ;


Trunchiul :

= aspectul si culoarea tegumentelor : palide ;

= semne particulare :in fosa iliaca dreapta ;

= probleme respiratorii : torace normal conformat , tahipnee ( 24 respiratii /

minut ) ;

= probleme digestive : dureri abdominale , balonari postprandiale , apetit

redus ;

= probleme neuro-psihice : anxietate ;= probleme uro-genitale : mictiuni frecvente , menstruatii cu flux prelungit

ce prezinta cheaguri ;

Membre :



• mobilitatea articulatiilor : buna .


Apetit : redus .

Numarul meselor : 2-3 /zi .

Alimente preferate : fructe .

Regim : hidric .



Scaun :

~ recipient sanitar folosit :W.C.-ul ;

~ numarul defecatiilor :1 scaun la 3 zile ;

~ aspectul scaunului : neomogen ;

~ folosirea laxativelor : da .

72



Urina :

# recipient sanitar : W.C .

# frecventa urinara : 7-8 mictiuni /zi ;

# aspectul urinii : clar , galben deschis .

Menstra :

Ciclu neregulat , cu flux prelungit ce prezinta cheaguri .


Se spala pe dinti .

Se piaptana .

Se imbraca si se dezbraca singura .

6.Obiceiuri privind odihna :

Numarul orelor de somn : 4-5 ore .

Probleme privind somnul : somn agitat .

Utilizarea sedativelor : Diazepam .


7.Comportamentul pacientei in timpul culegerii informatiilor :

Posibilitati de exprimare :oral .

Atitudinea pacientei in timpul interviului : pacienta a fost

cooperanta.

Comportamentul personalului medical fata de pacienta : echipa

medicala a dat dovada de rabdare si intelegere fata de pacienta .

Intelegerea si atitudinea fata de starea sa actuala : constientizeaza tot

ceea ce tine de boala sa .


Grupa sanguina : AII , Rh -.

Alergii : nu prezinta .

9.Tratament :

73



Inaintea spitalizarii : nu a urmat .

Tratament actual :

DIAZEPAM 1tb /zi

ALGOCALMIN 1f/zi

DIPIRIDAMOL 3tb/zi

DULCOLAX 1tb /zi

DICLOFENAC 3 /zi

PENICILINA G 1000000U.I./6 ore

ANALIZA SITUATIEI



Dimensiunea bio-

fiziologica

Ritm respirator

Ritm cardiac

Amplitudine cardiaca


Frecventa cardiaca

Coloratia fetei

tegumentelor

extremitatilor

Zgomote respiratorii

Pozitia


Irigatie celulara

Vocea

-

-

Medie

-

-

-

-

-

silentios

-

-

-

-

Neregulat

Neregulat

-

tahipnee( peste 20respiratii / minut )

tahicardie ( peste 100

batai /minut )

paloare

paloare

paloare

-

antalgica

asimetrie

furnicaturi si amortireaextremitatilor

ragusita

Dimensiunea

psihologica


umorul , stresul , Functie controlata -

74



durerea , emotiile

Dimensiunea socio-


Obisnuinta de a aerisi -

Insatisfactie in legatura

cu modul de actual deaerisire

II) Nevoia de a bea si a manca


Dimensiunea bio-

fiziologica

Raportul intre

alimentele ingerate si

nevoi

Masticatie

DeglutitieDigestie

Starea de nutritie

Regim adaptat

Eficace

UsoaraUsoara

-

-

-

--

slabiciune

Dimensiunea

psihologica


umorul , durerea ,

emotiile , stresul

- Anorexie

Dimensiunea socio-

culturala si spiritualaOrar


Obisnuinta de a servi

masa ( in grup , familie,

singur , mod de a

manca )

-

-

independent

Neobisnuit

Perturbata

-



Dimensiunea bio-

fiziologica

Frecventa mictiunilor

defecarilor

Ritm menstrual

Cantitate urinara

scaun

-

-

-

-

-

Polakiurie

La 2-3 zile

Metroragii

Oligurie

Reduse cantitativ

75



menstra

Mirosul urinei

scaunului

menstrei

Senzatia la mictiunedefecare

menstruatie

Controlul mictiunii

defecarii

Culoarea urinii

fecalelor


Flux urinar

Consistenta fecalelor

Aspectul uriniiscaunului

menstruatiei

Motilitatea gastro-

intestinala

Exudatia

Hidratarea

-

-

fecaloid

dezagrabil

--

-

-

-

galben citrin

-

-

-

-

limpede-

-

-

-

-

Menoragie

Cloroform

-

-

DisurieDurere perianala

Dismenoree

-

Efort excesiv

-

Brun inchis

Seros

Discontinuu

Tari

- pastos

cheaguri

crampe , colici

transpiratii abundente

bilant hidric

dezechilibrat

Dimensiunea


durerea , umorul ,

stresul , emotiile

Sensul acordat

eliminarilor

Functie controlata

-

-

act neplacut

Dimensiunea socio-


Orarul obisnuintelor

Echipament sanitar

Cerinte de intimitate

Respectat

-

-

-

utilizare de W.C comun

izolare imposibilaIV) Nevoia de a se misca si a avea o buna postura


Dimensiunea bio-

fiziologica

Amplitudinea

miscarilor

Independenta -

76



Morfologie

Amplitudine articulara

si musculara

Mersul

Capacitate de efort

Integra

Integra

Autonom , usor

-

-

-

-

diminuataDimensiunea

psihologica


durerea , stresul ,

umorul , emotiile

Functie controlata

Dimensiunea socio-


Pozitie , activitate ,

exercitii fizice in

legatura cu rolul socio-cultural

Respectate -

V) Nevoia de a dormi si a se odihni


Dimensiunea bio-

fiziologica

Durata

Calitatea somnului


-

-

-

Scurtarea numarului

orelor de somn in raport

cu perioada obisnuita

Treziri repetate ,insomnie

Oboseala , ochi

incercanati

Dimensiunea

psihologica


durerea , emotiile ,

durerea , stresul

Functie controlata

-

Dimensiunea socio-

culturalaRitualuri ( bauturi

calde, reci , relaxare ,

muzica , obiecte ,

lumina )

Pozitie

-

-

Incapacitate de a le

realiza ; dependenta de

medicamente

Incapacitate de a aodpta

77



Efecte ale obligatiilor

sociale , ore de munca ,

timpul de odihna

-

o pozitie

Perturbarea orarului

obisnuit

VI) Nevoia de a se imbraca si dezbracaTrasaturi Semne de independenta Semne de dependenta

Dimensiunea bio-

fiziologica

Capacitate

neuromusculara

Se imbraca si se

dezbraca singura

-

Dimensiunea

psihologica

Atitudinea fata de

imbracat

Alegerea imbracamintii

Acceptat

Adaptata dorintelor si

circumstantelor

-

-

Dimensiunea socio-


Efectul rolului socio-

cultural

Poarta imbracaminte

adecvata rolului social

-

VII) Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale


Dimensiunea bio-

fiziologica

Gradul ( valoarea )temperaturii corpului

Curba termica

T=35,5 – 37 °

Variatii normale

-

-

Dimensiunea

psihologica


stresul , umorul ,

emotiile , durerea


Dimensiunea socio-


Obisnuinta de a se

incalzi ( bauturi ,

imbracaminte , aparate

de incalzire , activitate

fizica )

Respectate -

VIII ) Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre

78




Dimensiunea bio-

fiziologica

Capacitate neuro-

muscularaStarea pielii , fanerelor

si mucoaselor

Isi executa singura

toaletaCurata , integra

-

-

Dimensiunea

psihologica

Atitudinea fata de

curatenia corporala si

aspect

Marimea sentimentului

negativ sau pozitiv

asociat cu curatenia si

aspectul exterior

-

Dimensiunea socio-

culturala si spiritualaExistenta obisnuintelor

si normelor de igiena

Respectate -



Diemnsiunea bio-

fiziologica

Agresiuni terapeutice - Plaga operatorie

Dimensiunea

psihologicaSentimentul de bine

Imaginea de sine

Raspunsuri la un agent

stresant

-

echilibrata

-

Ingrijorare , teama

-

ineficace

Dimensiunea socio-


Efectul imprejurarilor si

aparentelor socio-

culturale

-

Expresia intolerantei

fata de mediul

spitalicesc

Ruptura ce-i asigura

securitatea



Dimensiunea bio-

fiziologica

79



Reactii senzoriale

Stare mentala

Comunicare verbala

Scris

Comunicare nonverbala

(gest , privire , postura ,

expresia fetei )

Integre

Orientata temporo-

spatial

Expresia clara a

gandului si mesajuluiscris

Usor , ritm moderat ,

limbaj precis

Posibil

Mod obisnuit

-

-

-

-

-

Dimensiunea

psihologica

Reactia in raport cu :durerea , stresul ,

emotiile , umorul

Dorinta de a comunica

Receptia subiectiva a

mesajului

In timp ce modul decomunicare ar putea fi

perturbat , mesajul

ramane inteligibil

Comunicare deschisa ,

atitudine de

receptivitate

Adaptata la realitate

-

-

-

Dimensiunea socio-culturala si spirituala Comunicare eficienta -



Dimensiunea bio-

fiziologica

Actele ,

comportamentele si

gesturile necesare

Sunt posibile -

Dimensiunea


umorul , stresul ,

durerea , emotiile

Fara influenta -

Dimensiunea socio-


80



Efectul unei imprejurari - -

XII) Nevoia de a se realiza


Dimensiunea bio-

fiziologicaActele , gesturile ,

comportamentele

necesare pentru

realizarea nevoii

Sunt posibile -

Dimensiunea

psihologica

Utilizeaza la maxim

capacitatea sa de a fi

preocupata

-

Dimensiunea socio-


Rol socio-cultural sinorme sociale de munca

Mentinute -

XIII) Nevoia de a se recreea


Dimensiunea bio-

fiziologica

Actele ,

comportamnetele si

gesturile necesare

realizarii nevoii

Sunt posibile -

Dimensiunea

psihologica

Dorinta de a se recreea Utilizeaza la maxim

capacitatile proprii de a

se recreea

-

Dimensiunea socio-


Efectul unei imprejurari Obisnuinte de recreere

respectate

-

XIV) Nevoia de a invata


Dimensiunea bio-

fiziologica

Capacitate de a memora - Incapacitate de a retine

Dimensiunea

81



psihologica

Dorinta de a se informa

Capacitatea de a

intelegeFaza acceptarii bolii

Cauta sa se informeze ,

pune intrebari

Repeta mesajul mecanic-

-

- Nu accepta

Dimensiunea socio-


Mod de intelegere

Cunostinte si

reprezentari in raport cu

sanatarea si schimbarile

sale

Concret

Adaptari la dorinte si la

situatia sa

-

-

82



GRILA DE EVALUARE

NEVOIA GRAD

I=INDEPENDENT

GRAD II=

DEPENDENT

MODERAT

GRAD

III=DEPENDENT

MAJOR

GRAD IV =

DEPENDEN

TOTAL

1.Nevoia de

a respira si

a avea o

buna

circulatie

2

2.Nevoia dea bea si a

manca

2

3.Nevoia de

a elimina 3

4.Nevoia de

a se misca

si a mentine

o buna

postura

1

5.Nevoia de

a dormi si a

se odihni

2

6.Nevoia de

a se

imbraca si

dezbraca

1

7.Nevoia de

a mentine

temperaturacorpului in

limite

normale

1

8.Nevoia de

a mentine

83



tegumentele

curate si

integre

1

9.Nevoia de

a evita pericolele 2

10.Nevoia

de a

comunica

1

11.Nevoia

de a actiona

conform

propriilor

credinte si

valori

1

12.Nevoia

de a se

realiza 1

13.Nevoia

de a se

recreea 1

14 . Nevoia

de a invata

4

REZULTAT : 23 PUNCTE , DECI PACIENTUL ESTE

DEPENDENT MODERAT .

84



PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI A.F. CU CHIST

OVARIAN

DATA : 9-03-2002 ZIUA 1

NEVOIA DIAGNOSTIC

DE NURSING

OBIECTIVE INTERVENTII

PROPRII

INTERVENTII

DELEGATE

EVALUARE

1.Nevoiade a

elimina

Eliminaremenstruala in

cantitate si

calitateneadecvata ,

manifestata

prinmenoragii,

datorata

dezechilibruluiendocrin si

procesuluiinflamator .

Reluareafluxului

menstrual in

decurs de 24 ore.

-observareaeliminarilor

menstruale , notarea

aspectului sicantitatii acestora ;

-se invata pacienta

folosirea corecta atampoanelor

absorbante ;

-se asigura unmediu adecvat ferit

de umezeala si frig .

-Diclofenacsupozitoare 3/zi ;

-Penicilina G

1000000u.i./6ore

Inteventiile continua pana la realizarea

obiectivului propus.

2.Nevoia

de a evita

pericolele

Durere

manifestata

prin faciescrispat ,

tahicardie ,

tahipnee ,

Combaterea

durerii in decurs

de 24 ore .

-observarea

caracteristicilor

durerii : colicativa ,la nivelul

hipogastrului , cu

iradiere la nivelul

-Algocalmin 1f/zi Durerea a fost

ameliorata in timpul

propus .

85



datorata bolii fosei iliace drepte ;

-se asigura pacienteirepaus la pat in

pozitie

confortabila : D .D .

3.Nevoia

de a dormisi a seodihni

Insomnie

manifestata prin ochiincercanati ,

facies crispat ,

datorata bolii .

Combaterea

insomniei indecurs de 24 ore.

-observarea

continutului sicalitatii somnului ;-aerisirea camerei

inainte de culcare ;

-asigurarea unor conditii adecvate de

odihna

corespunzatoare;-lenjerie de pat si

corp curate ;

-linistirea psihica a pacientei ;

-temperatura siumiditate ale

camereicorespunzatoare.

-Diazepam 1 tb /zi

seara .

Insomnia a fost

combatuta in timpul propus .

4.Nevoiade a

respira si a

avea o

Alterarearitmului

respirator si

circulator ,

Recapatarearespiratiei si

coloratiei

tegumentelor in

-aerisirea salonuluidimineata si seara ;

-sfatuirea pacientei

sa evite stresul ,

-Dipiridamol 3 tb/zi per os .

Interventiilecontinua pan la

atingerea scopului

propus .

86



buna

circulatie

manifestat prin

piele palida ,tahipnee ,

tahicardie ,

datorata bolii .

limite normale

in decurs de 24ore .

frigul ;

-invatarea pacienteia tehnicilor de

respiratie inainte de

culcare (inspir penas si expir pe

gura );-efectuarea demasaje usoare

pentru stimularea

circulatiei periferice

.

87



PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI A.F. CU CHIST OVARIAN

DATA : 10-03 –2002 ZIUA 2

NEVOIA DIAGNOSTIC

DE NURSING

OBIECTIVE INTERVENTII

PROPRII

INTERVENTII

DELEGATE

EVALUARE

1.Nevoia

de aelimina

Constipatie

datorataalimentatieiinadecvate ,

manifestata

prin absentascaunelor de 2

zile .

Pacienta sa-

si reiatranzitulintestinal

fiziologic in

decurs de 24ore .

-urmarirea si notarea

in foaia de observatiea scaunelor (aspect defecalom , culoare brun

inchis ) ;

-administrarea de ceailaxativ;

-administrarea de

lichide : ceaiuri , supestrecurate .

-Dulcolax 1tb /zi . Pacienta are

restabilit tranzitulintestinal .

2.Nevoia

de arespira si a

avea o bunacirculatie

Alterarea

ritmuluicirculator si

respirator ,manifestat prin piele palida ,

tahipnee ,

tahicardiedatorata bolii .

Recapatarea

respiratiei sicoloratiei

normale ategumentelor in decurs de

24 ore .

-sfatuirea pacientei sa

evite stresul;-asigurarea aerisirii

salonului ,temperaturii siumiditatii adecvate ;

-se invata pacienta

unele tehnici derespiratie inainte de

culcare ;

-se efectueaza

Pacienta respira

normal.

88



pacientei masaj pentru

stimularea circulatiei periferice .

3.Nevoia

de a evita pericolele

Durere

manifestata prin facies

crispat ,tahipnee ,datorata bolii .

Combaterea

durerii indecurs de 2

ore .

-se observa

caracteristiciledurerii : colicativa , la

nivelul hipogastruluicu iradiere la nivelulfosei iliace drepte ;

-se asigura pacientei o

pozitie comoda: D.D.cu genunchii flectati .

-Algocalmin 1f/zi Durerea a fost

combatuta in timpul propus .

89



PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI A.F. CU CHIST OVARIAN

DATA : 11-03 –2002 ZIUA 3

NEVOIA DIAGNOSTICDE NURSING

OBIECTIVE INTERVENTIIPROPRII

INTERVENTIIDELEGATE

EVALUARE

1.Nevoia

de a

elimina

Eliminare

urinara

insuficienta ,manifestata

prin polakiurie

datoratacompresiei pe

rinichi .

Restabilirea

diurezei

normale indecurs de 24

ore .

-urmarirea si

notarea in foaia

de observatie adiurezei : 1500

ml /24 ore ,

culoare galbendeschis ;

-se invata

pacienta cumsa urineze ;

-se efectueazaexamenele

urinare ;-se

administreaza

pentruhidratare

ceaiuri caldute.

Frecventa

mictiunilor a

fostnormalizata in

timpul

propus .

90



2.Nevoia

de adormi si a

se odihni

Insomnie ,

manifesta prinoboseala , ochi

incercanati

datorata bolii .

Combaterea

insomniei intimp de 24

ore .

-se observa

somnul pacientei :

insuficient

calitativ sicantitativ ;

-se asiguraconditii optimeunui somn

corespunzator ;

-se aeriseste

salonul ;-temperatura si

umiditate

adecvate ;-lenjerie de pat

si corp

adecvate

anotimpului ;-schimbarea

lenjeriei de patsi corp .

-Diazepam 1 tb

/zi seara

Pacienta

doarme si seodihneste

corespunzator.

91



CAZUL III





Nume , prenume : L.M.

Data nasterii : 4-05 –1963 .

Data internarii : 9-01 –2002.

Data externarii : 20-01 –2002.

Adresa : localitatea Costesti , strada Crinului , bloc D2, scara C.

Situatia familiala : casatorita , 3 copii .Ocupatia : salariata .

Motivele internarii : polimenoree si menoragii cu cheaguri ,

polakiurie , dureri la nivelul hipogastrului , stare febrila , tegumente palide ,

tahipnee ( 24 respiratii /minut ) , tahicardie ( 90 batai /minut ) , anxietate ,

anorexie , inapetenta , insomnie

Diagnostic de trimitere : ovar chistic drept .

Diagnostic la 72 ore :ovar chistic drept .

Medicul care ingrijeste : Copacianu Iuliana .

Antecedente heredo-colaterale : neaga T.B.C.si alte boli infecto-

contagioase in familie si contacti .

Mama : 56 ani .

Tatal :58 ani .

Antecedente personale patologice : rujeola la 15 ani .

Interventii chirurgicale : apendicita la 23 de ani .

Antecedente personale fiziologice : menstra la 16 ani , ciclu

regulat , flux normal , 3 nasteri , 3 avorturi .

Istoricul bolii : de 6 luni prezinta polimenoree si menoragii ,

dureri in regiunea hipogastrica , mictiuni frecvente .De o luna prezinta stare

subfebrila , fapt pentru care s eprezinta la spital unde in urma unui examenechografic se stabileste diagnosticul de ovar chistic drept .

Da , a mai suferit o interventie chirurgicala .

Da , a mai fost internata .

Impresii de la spitalizarile anterioare : bune .

Probleme financiare cauzate de boala : nu are .

93




Greutate :63 kg .

Inaltime : 1,70 m .

Capul :

- aspectul si culoarea tegumentelor :palide ;

- aspectul gurii :rotunda , normal conformata ;

- aspectul limbii :roz-galbuie , uscata ;

- aspectul dintilor :dentitie alba , prezinta carii ;

- aspectul parului :ingrijit ;

- aspectul nasului :ascutit , fose nazale libere ;

- probleme vizuale : nu prezinta ;


Trunchiul :

= aspectul si culoarea tegumentelor :palide ;= semne particulare : cicatrice in fosa iliaca dreapta ;

= probleme respiratorii : torace normal conformat , tahipnee ( 24

respiratii /minut ) ;

= probleme digestive : duereri abdominale la nivelul hipogastrului cu

iradiere in fosa iliaca dreapta ;

= probleme cardiace : T.A.= 9-/40 mm Hg , tahicardie ( 90 batai /minut ) ;

= probleme neuro-psihice : anxietate ;

= probleme uro-genitale : mictiuni frecvente , menstruatii cu flux prelungit si

interval scurt intre menstre ce prezinta cheaguri ;

Membre :



• mobilitatea articulatiilor : buna .


Apetit : redus , anorexie , inapetenta .

Numarul meselor :2-3 /zi .

Alimente preferate :spaghete cu branza .

Alimente pe care nu are voie sa le consume :nu are regim .



Scaun :

94



~ recipient folosit :W.C.comun ;

~ numarul defecatiilor : 1 scaun / 2 zile ;

~ aspectul scaunului : fecale omogene ;

~ folosirea laxativelor : nu .

Urina :

# recipient sanitar folosit :W.C comun ;

# frecventa urinara :8-9 mictiuni /zi ;

# aspectul urinii :clar , transparent .

Menstra :

- ciclu neregulat .


Se spala pe dinti singura .

Se piaptana singura .Se imbraca si se dezbraca : incet , forta fizica fiind redusa .

6.Obiceiuri privind odihna :

Numarul orelor de somn :4-5 ore /zi .

Probleme privind somnul :insomnie .

Utilizarea sedativelor : Diazepam .


7.Comportamentul pacientei in timpul culegerii informatiilor :

Posibilitati de exprimare : oral .

Atitudinea pacientei in timpul culegerii interviului :cooperanta .

Intelegerea si atitudinea legata de starea sa actuala :

constientizeaza tot ceea ce tine de boala .


Alergii : nu prezinta .

Grupa sanguina : O I, Rh +.

9 .Tratament :

Inaintea spitalizarii : nu a urmat .Tratament actual :

VITAMINA K 1f/zi

ALGOCALMIN 1f/zi

DIAZEPAM 1tb /zi

PENICILINA G 1000000 U.I.

DULCOLAX 1tb /zi

95



96



+++++++++++++++++++++ ANALIZA SITUATIEI ++++++++


Trasaturi Semne de

independenta

Semne de dependenta


Ritm respirator

Ritm cardiacAmplitudine cardiaca


Frecventa cardiaca

Coloratia feteitegumentelor

extremitatilor

Zgomote respiratoriiPozitia


Irigatie celulara

Vocea

--

Medie

-

-

-

-

-silentios

-

-

-

-

Neregulat Neregulat

-

tahipnee (peste 20respiratii /minut )

tahicardie (peste 90

batai /minut ) paloare

paloare

paloare-

antalgica

asimetrice

furnicaturi , amortireaextremitatilor

ragusita


97



Reactia in raport cu : durerea , emotiile , stresul , umorul

Functie

controlata

-


Obisnuinta de a aerisi

- Insatisfactie inlegatura cu modulactual de aerisire

II)Nevoia de a bea si a manca

Trasaturi Semne de

independenta

Semne de dependenta


Raportul intre alimentele ingerate si nevoi

MasticatieDeglutitie

Digestie

Starea de nutritie

Regim adaptat

Eficace

UsoaraUsoara

-

-

-

--

slabiciune



- Anorexie


Orar

98




Obisnuinta de a servi masa

-

-independent

Neobisnuit

Perturbata


Trasaturi Semne de

independenta

Semne de dependenta

Dimensiunea bio-fiziologicaFrecventa defecarilor

mictiunilor

Ritm menstrualCantitate urinara

scaun

menstraMirosul urinei

scaunului

menstraSenzatia la mictiune

defecare

menstruatieAspectul urinei

scaunului

menstruatieiControlul mictiunii

defecarii

Culoarea uriniifecalelor

-

--

-

--

-

fecaloiddezagreabil

-

--

limpede

--

-

-galben –citrin

La 2-3 zile

PolakiurieMetroragii

Oligurie

Reduse cantitativMenoragie

Cloroform

--

Disurie

Durere perianalaDismenoree

-

PastosCheaguri

Efort excesiv

Efort excesiv-

99




Flux urinar Consistenta fecalelor

Motilitatea gastro-intestinala

ExudatiaHidratarea

-

--

-

-

--

Brun –inchis

SerosDiscontinuu , in jet

Tari

Crampe , colici

Transpiratiiabundente

Bilant hidric

dezechilibrat

Dimensiunea psihologicaReactia in raport cu : durerea , emotiile , umorul , stresul

Sensul acordat eliminarilor Functie

controlata

-

-

Act neplacut

Diemnsiunea socio-culturala si spirituala

Orarul obisnuintelor Echipament sanitar folosit

Cerinte de intimitateRespectat

-

-

-W.C .comun

Izolare imposibila

IV) Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

Trasaturi Semne deindependenta

Semne de dependenta

100




Amplitudinea miscarilor Morfologie

Amplitudine articulara si musculara

MersulEchilibrul

Capacitate de efort

Independent

IntegraIntegra

Autonom-

-

-

--

-Diminuata

Dimensiunea psihologicaReactia in raport cu : durerea , emotiile , stresul , umorul

Functie

controlata

Dimensiunea socio-culturala si spiritualaPozitie , activitate , exercitii fizice in legatura cu rolul

social si cultural Respectate -

V) Nevoia de a dormi si a se odihniTrasaturi Semne de

independenta

Semne de dependenta


Durata

Calitatea somnului

- Scurtarea numaruluiorelor de somn in

raport cu perioada

101




-

-

obisnuinta

Treziri repetate ,insomnie

Oboseala , ochi

incercanati


Reactia in raport cu : durerea , emotiile , stresul , umorulFunctie

controlata-

Dimensiunea socio-culturala si spiritualaRitualuri ( bauturi calde sau reci , relaxare , muzica ,

obiecte , lumina )

PozitieEfecte ale obligatiilor sociale , ore de munca , timpul de

odihna

-

-

-

Incapacitate de a le

realiza

Incapacitate

Perturbarea orarului

obisnuitVI) Nevoia de a se imbraca si dezbraca

Trasaturi Semne de

independenta

Semne de dependenta


Capacitate neuro-muscularaSe imbraca si

se dezbraca

-

102



singura


Atitudinea fata de imbracat

Alegerea imbracamintii Acceptat

Adaptata

dorintelor sicircumstantelor

-

-


Efectul rolului socio-culturalPoarta

imbracaminte

adecvatarolului social

-

VII) Nevoia de a pastra temperatura corpului in limite normale

Trasaturi Semne de

independenta

Semne de dependenta


Gradul ( valoarea ) temperaturii corpuluiCurba termica

Mecanisme de reglare

-

-

-

39 grade

( hipertermie )

intermitenta

piele calda , rosie



103



Functie

controlata

-


Obisnuinta de a se incalzi ( bauturi , imbracaminte ,aparate de incalzire , activitate fizica )

- Incpacitate de a le

realizaInsatisfactie in raport

cu temperatura

ambianta

VIII) Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre

Trasaturi Semne de

independenta

Semne de dependenta


Capacitate neuro-muscularaStarea pielii , fanerelor si mucoaselor Isi executa

singura toaleta

Curata , integra

-

-

Dimensiunea psihologicaAtitudinea fata de curatenia corporala si aspect

Marimeasentimentului

negativ sau

pozitiv asociatcu curatenia si

aspectul

-

104



exterior


Existenta obisnuintelor si normelor de igiena

Respectate -


Trasaturi Semne de

independenta

Semne de dependenta


Agresiuni terapeutice- Plaga operatorie


Sentimentul de bineImaginea de sine

Raspunsuri la un agent stresant

-

echilibrata

-

Ingrijorare , teama

-

ineficace


Efectul imprejurarilor si aparentelor socio-culturale

- Expresia intoleranteifata de mediul

spitalicescRuptura ce-i asigura

securitatea


Trasaturi Semne de

independenta

Semne de dependenta

105




Reactii senzorialeStare mentala

Comunicare verbala

Scris

Comunicare non-verbala ( gest , privire , postura , expresia

fetei )

Integre

Orientata

temporo-spatialExpresie clara

a gandirii simesajului scris

Usor , ritm

moderat ,

limbaj precisPosibil

Mod obisnuit

-

-

-

-

-

-

Dimensiunea psihologicaReactia in raport cu : durerea , emotiile , stresul , umorul

Dorinta de comunicare

Receptia subiectiva a mesajului

In timp ce

modul decomunicare ar

putea fi perturbat ,

mesajul

ramane

inteligibilComunicare

deschisa ,

atitudine de

-

-

-

106



receptivitate

Adaptata larealitate

Dimensiunea socio-culturala si spirituala Comunicareeficienta

-



Semne de dependenta

Dimensiunea bio-fiziologicaActele , comportamentele si gesturile necesare Sunt posibile -


Reactia in raport cu : durerea , emotiile , umorul , stresul Fara influenta -


Efectul unei imprejurari

- -

XII ) Nevoia de a se realiza


Semne de dependenta

Dimensiunea bio-fiziologicaActele , gesturile , comportamentele necesare pentru

realizarea nevoii Sunt posibile -

Dimensiunea socio-culturala si spiritualaRol socio-cultural si norme sociale de munca

Mentinute -

XIII ) Nevoia de a se recreea

Trasaturi Semne de Semne de dependenta

107



independenta


Act Actele , comportamentele si gesturile necesare pentru

realizarea nevoii

Sunt posibile -


Dorinta de a se recreea Utilizeaza la

maximumcapacitatile

proprii de a se

recreea

-


Efectul unei imprejurari

Obisnuinte derecreere

respectate

-

XIV) Nevoia de a invata

Trasaturi Semne de

independenta

Semne de dependenta

Dimensiunea bio-fiziologicaCapacitate de memorare - Incapacitate de a

retine


Dorinta de informare

Capacitatea de a intelege

Cauta sa seinformeze ,

pune intrebari

Repeta

-

108



Faza acceptarii bolii

mecanic

mesajul Nu accepta

-

-

Dimensiunea socio-culturala si spiritualaMod de intelegere

Cunostinte si reprezentari in raport cu sanatatea

Concret

Adaptari la

dorinte si lasituatia sa

-

-

109



GRILA DE EVALUARE

Nevoia

Grad

I=independent

Grad

II=dependent

moderat

Grad

III=dependent

major

Grad

IV=deepndent

total

1.Nevoia de a

respira si a aveao buna circulatie

2

2.Nevoia de a

bea si a manca 1

3.Nevoia de a

elimina

3

4.Nevoia de a semisca si a avea o

buna postura

1

5.Nevoia de a

dormi si a se

odihni

3

6.Nevoia de a seimbraca si

dezbraca

1

7.Nevoia de a

mentine

temperaturacorpului in

limite normale

2

110



8.Nevoia de a

mentinetegumentele

curate si integre

1

9.Nevoia de aevita pericolele 3

10.Nevoia de acomunica 1

11.Nevoia de a

actiona conform propriilor

credinte si valori 1

12.Nevoia de ase realiza 1

13.Nevoia de ase recreea 1

14 .Nevoia de a

invata 4

Rezultat : 23 puncte , deci pacienta are dependenta moderata .

111



PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI L.M.CU CHIST OVARIAN

DATA : 11-01 –2002 ZIUA 1

Nevoia Diagnostic

de nursing

Obiective Interventii proprii Interventii

delegate

Evaluare

1.Nevoiade a

elimina

Scurgeremenstruala

in cantitate

si calitateneadecvata,

manifestata

prinmenoragii si

polimenoree,

datorata procesului

inflamator .

Reglareafluxului

menstrual

in decurs de24 ore .

-observareamenstruatiei:intervale

scurte intre menstre ,

flux prelungit 7-8zile ;

-invata pacienta sa

aplice corecttampoanele ;

-explica pacientei

necesitatea uneiigiene riguroase .

-administrare

a de

Vitamina K 1 f/zi .

Interventiilecontinua .

2.Nevoiade a evita

pericolele

Durere ,manifestata

prin facies

crispat ,tahipnee ,

datorita

procesului

Combatereadurerii in

decurs de 2

zile .

-observarea durerii :senzatie de apasare si

tractiune la nivelul

hipogastrului cuiradiere la nivelul

fosei iliace drepte ;

-asigurarea pacientei

-administrarede

Algocalmin

1f/zi .

Interventiilecontinua .

112



inflamator . a repausului la pat in

decubit dorsal cugenunchii flectati ;

-incurajarea pacientei

si asigurarea cadurerea se va

ameliora .3.Nevoiade a

mentine

temperatur a corpului

in limite

normale

Hipertermie( 37,8 grade)

manifestata

prin pielefierbinte si

rosie ,

datorata procesului

infectios .

Recapatarea unei

temperaturi

normale acorpului in

decurs de

24 ore .

-masurarea si notareatemperaturii in foaia

de observatie ( 37 , 8

grade ) ;-aplicarea de

comprese reci ;

-hidratarea pacienteicu lichide caldute

pentru prevenirea

deshidratarii ;-aerisirea salonului ;

-asigurarea uneiumiditati si

temperaturicorespunzatoare .

-administarea

de Penicilina

1000000 u.ila 6 ore i.m .

Temperaturas-a

normalizat

in timpul propus .

113



PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI L.M CU CHIST OVARIAN

DATA : 12-01-2002 ZIUA 2

Nevoia Diagnosticde nursing

Obiective Inteventii proprii Interventiidelegate

Evaluare

1.Nevoiade a dormisi a se

odihni

Insomniemanifestata prin ochi

incercanati,

faciescrispat ,

epuizare ,

datorita bolii .

Combaterea insomnieiin decurs

de 24 ore .

-observarea calitatii sicantitatii somnului ;-inainte de culcare se

va aerisi salonul ;

-asigurarea unui mediucorespunzator, unui

somn suficient

calitativ si cantitativ ;-schimbarea lenjeriei

de pat si corp ;

-temperatura siumiditate in salon

corespunzatoare.

-administrarea deDiazepam 1 tb/zi seara.

Insomnia a fostinlaturata in timpul propus .

2.Nevoiade a

elimina

Scurgeremenstruala

in cantitate

si calitateneadecvata,

manifestata

prin

Reglareafluxului

menstrual

in decursde 12 ore .

-observareamenstruatiei si a

eventualelor

modificari survenite pe parcursul

ingrijirilor ;

-explicarea pacientei

-administrarea deVitamina K 1

f/zi .

Fluxul menstrual afost reglat .

114



menoragii si

polimenoreedatorate

bolii .

necesitatea unei igiene

riguroase pentru prevenirea

eventualelor

complicatii ;-ajutarea pacientei si

explicarea tehnicaschimbariitampoanelor .

3.Nevoia

de a evita pericolele

Durere

manifestata prin facies

crispat ,

tahipnee :24 respiratii

pe minut ,

datorata bolii .

Combatere

a durerii indecurs de

24 ore .

-observarea durerii :

senzatie de apasare sitractiune la nivelul

hipogastrului cu

iradiere la nivelul foseiiliace drepte ;

-linistirea pacientei si

pozitionarea acesteiain decubit dorsal cu

genunchii flectati .

Administrarea de

Algocalmin 1f/zi i.m .

Durerea a cedat in

timpul propus .

115



PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI L.M.CU CHIST OVARIAN

DATA : 13 –01 –2002 ZIUA 3

Nevoia Diagnostic de

nursing

Obiective Inteventii proprii Inteventii

delegate

Evaluare

1.Nevoiade a evita

pericolele

Probabilitateaatingerii

integritatii

fizice ,manifestata

prin risc de

complicatii ,datorita

interventiei

chirurgicale .

Sa se previnaaparitia

complicatiilo

r pe perioadaspitalizarii .

-se supravegheaza cuatentie pacienta timp

de 24 ore dupa

interventie ;-se asigura repaus la

pat si regim hidric

timp de 24 ore;-masurarea si notarea

functiilor vitale ;

-supravegherea pansamentului.

Riscul decomplicatii a fost

combatut in timpul

propus .

2.Nevoiade aelimina

Tulburari detranzitintestinal ,

manifestate

princonstipatie ,

datorita bolii.

Restabilireatranzituluiintestinal in

decurs de 8

ore .

-administrarea pacientei a alimentelor semisolide : piureuri ,

supe de legume

strecurate ;-administrarea de

ceaiuri laxative :

crusin .

-administrareade Dulcolax 1tb /zi .

Pacienta L.M . arerestabilit tranzitulintestinal .

116



3.Nevoia

de arespira si a

avea o

bunacirculatie

Alterarea

ritmuluirespirator si

circulator ,

manifestat prin piele

palida ,tahipnee ,tahicardie ,

datorita bolii.

Recapatarea

coloratieinormale a

tegumentelor

si a uneirespiratii

normale indecurs de 1zi.

-i se explica si i se

arata unele tehnici derespiratie inaiante de

culcare ;

-aerisirea salonului ;-asigurarea unei

temperaturi siumiditati adecvateunei respiratii mai

bune ;

-pacienta este sfatuita

sa evite stresul si I seefectueaza unele

exercitii de masaj

usoare pentrurestabilirea circulatiei

periferice .

-administrare

de Dipiridamol3 tb /zi per os .

Pacienta L.M. si-a

recapatat coloratianormala a

tegumentelor si

are o respiratienormala .

117



CONCLUZII

NOTA PERSONALA

In urma realizarii acestui proiect , esential de retinut , ca o concluzie finala ,

este faptul ca in profesia de asistent medical trebuie avut in vedere

urmatoarele :

1. respectarea ierarhiei si integrarea in echipa de sanatate ;

2. respectarea demnitatii si intimitatii pacientului ;

3. respectarea corecta a asepsiei si antisepsiei pentru prevenirea

infectiilor intraspitalicesti ;

4. respectarea valorilor umane ;

5. indeplinirea cu corectitudine a sarcinilor ce sunt repartizate la nivelulgradului de pregatire ;

6. culegerea , analiza si intocmirea unui plan de ingrijire , sesizand

situatiile de urgenta , posibilele complicatii , precum si ingrijirile

potentiale ;

7. incurajarea pacientei dand explicatii permise gradului de pregatire ;

8. aplicarea confortului , securitatii , eficacitatii in activitate ;

9. respectarea protocoalelor de executie a fiecarei tehnici specifice dupa

timpii invatati : gandire , pregatire , executie , reorganizare , notare ,

transmiterea sarcinilor ;

10.pregatirea si insotirea pacientei pentru investigatii ;

11.comunicarea continuu cu pacienta : incurajarea cu atentie si

indepartarea nelinistii ;

12.efectuarea controlului si aspectului durerii folosind mijloace

nefarmacologice ( stimulare cutanata , tehnici de relaxare );

13.obiectivitate si perseverenta in indeplinirea tuturor sarcinilor care sunt

primite ;

14.colaborarea permanenta cu pacienta , familia , echipa de sanatate

sesizand , precoce , modificarile aparute in evolutia bolii , precum si

modificarile aparute la nivel psihic si comportamental al pacienteiinformand imediat medicul ;

15.sfatuirea pacientei cum trebuie sa reia alimentarea naturala cu rabdare,

respectand intocmai regimul dietetic indicat , facandu-i cunoscute

principiile alimentare necesare .

118



BIBLIOGRAFIE

“OBSTETRICA SI GINECOLOGIE “ - E. ABUREL ,

BUCURESTI , 1971

“ GHID DE NURSING “ – LUCRETIA TITIRCA 1999

“ MANUAL DE INGRIJIRI SPECIALE ACORDATE

PACIENTILOR DE ASISTENTII MEDICALI “ – LUCRETIA

TITIRCA 1999

“ TEHNICA INGRIJIRII BOLNAVULUI – VOLUMUL I “ –

C.MOZES 1974

“ BAZELE TEORETICE SI PRACTICE ALE INGRIJIRII

OMULUI SANATOS SI BOLNAV “ – MORARIU LETITIA ,

IVAN MARIUCA , PUIU VICTORIA , SPATARU RUXANDRA,

TOFAN RUXANDRA , CHIRU FLORIAN , STOIANOVICISERBAN - BUCURESTI 2000

Ingrijiriri Acordate Pacientilor Cu Chist Ovarian

Documents

Transcript of Ingrijiriri Acordate Pacientilor Cu Chist Ovarian