Ingerul pazitor al animalelor si gainusa ouatoare

7/18/2019 Ingerul pazitor al animalelor si gainusa ouatoare

http://slidepdf.com/reader/full/ingerul-pazitor-al-animalelor-si-gainusa-ouatoare 1/13

LUJ-NAPO A

2015

NGERUL PĂZITOR AL

ANIMALELOR ȘI

GĂINUȘA

OUĂTOARE

ISBN 978-606--94069-0-8



Era o seară friguroasă din decembrie, cu multăzăpadă, când lângă focul din șemineu Ralucaasculta poveștile bunicului despre Îngeri.

- Bunicule…mi-ai tot spus cum Îngerii îi ajută pe oameni…dar am o întrebare

- Spune, fata Moșului- Animalele au Îngeri?

- Oooo, ho, ho, ho…și încă ce de Îngeri! Au,draga Moșului, și animalele au Îngeri…

- Și…dacă Îngerii Copiilor arată ca niște copii,Îngerii Oamenilor arată ca nișteoameni…Îngerii animalelor arată ca nișteanimale, atât doar că au aripi?

- Păi, draga Moșului, poți tu să-ți imaginezi unelefant cu aripi? Sau o girafă cu aripi, sau…la păsări încă un rând de aripi?...

- Nu știu bunule…spune-mi tu că le știi petoate…-

2 3

Raluca, ți-a povestit Moșu' despreTudorel și găinușa ouătoare?

- Ce-i aia o găinușă ouătoare?- O găinușă ca oricare alta dar care

face ouă în fiecare zi…ouăleacelea pe care ți le dă mamadimineața la micul dejun…

- Aha…spune-mi bunicule, spune-mi povestea cu găinușaouătoare…

Și atunci Bunicu' se aseză mai bine în fotoliu, o luă pe Raluca pegenunchi și începu povestea:



A fost o dată într-un sat un baiețel pe care-l chemaTudorel. El nu avea părinți și de mic fusese crescut de omatușă grasă care îl certa toată ziua și cu motiv și fără șicâteodată îi mai și ardea câte una…viața lui Tudorel nuera ușoară, dar matușa îl trimitea la școală și-l iubea și eaîn felul ei și credea că numai cu asprime se poate educaun copil…Așa că Tudorel se cam temea de mătușa lui…

Într-o zi s-a petrecut ceva neașteptat: mătușa lui acumpărat de la oraș cinci găini ouătoare și le-a făcut, așacum a știut ea mai bine, niște cuibușoare, dar nu aveacotețe adevărate: a improvizat unul dintr-o cușcă decâini și două din niște stupi abandonați. Le-a pus unul peste celălalt și a făcut și o scăriță și gata. În fiecare zi mergea la cotețe și căuta să vadă câte

ouă au făcut găinile. În prima zi au făcut toate cinci, șimătușa era tare fericită că a făcut o afacere bună, dar dea doua zi tot mai puține până când au început să facă lacâteva zile câte un ou. Mătușa era tare supărată pentrucă găinile nu erau bune și voia să le ducă înapoi lavânzător.

Bombănea toată ziua și se ducea cu o botă la găini să vadă dacă au ouat, iarTudorel se ascundea și pândea de după

pomii din grădină, nu cumva să segăsească în calea mătușii să-i scape și luicu bota una peste picioare.

4 5



Într-o zi au mers la oraș să-i cumpere cizmulițe pentru că se făcea tot mai frig și nu s-au întors înaceeasi zi, au mai rămas la o soră de-a matușii, în povești, până a doua zi.

În acea noapte s-a pus pe nins. Și a nins…anins…a nins…până când nu se mai vedea drumul.Dimineața când a văzut, mătușa s-a grăbit sprecasă, cu Tudorel după ea, fiind îngrijorată deanimalele din gospodărie.

Ajunși acasă poarta era înțepenită dincauza zăpezii. S-au proptit amândoi și numaicu mare greutate au reușit să deschidă poarta.Câinii erau speriați de atâta zăpadă și casa era

bocnă.- Până fac eu focul, zise mătușa, fugi lagăinușe să vezi dacă n-au înghețat și ia și bota pentru ouă…

Tudorel ia bota la repezeală și fuge în curtela găini și din cinci vede doar patru, în cușcă plin de pene și găinile flămânde cotcodăceau bucuroase să vadă chip de om.

Tudorel căută prin cușcă și nu vede nici un

ou. Vede pene pe jos, se uită la bota și segândește că el nu poate bate găinile să-i deaouă, că nu-l lasă inima.

Le dă să mănânce niște grâu din sac și apă șise gândește îngrozit cum va merge să-i spunămătușii că găinușele nu au făcut nici un ou.

6 7



S-a așezat pe o buturugă și s-a tot gândit cesă facă, când aude din magazie, încet, cântatde găinușă. Fuge într-acolo și, ce să-și vadăochilor, găinușa dispărută era acolo!

O ia în brațe și o pupă toată…sărmanagăinușă a prins-o ninsoarea în magazie și n-amai putut să meargă la celelalte. Era pitită șiflămândă după niște lăzi cu scule.

Îți imaginezi bucuria pe care a simțit-ogăinușa când l-a văzut pe Tudorel!

Găinușa cotcodăcea încet, mulțumită acumîn brațele copilului, iar copilul era multumit caa gasit-o, dar f ăr ă ouă cum să mearga în casă?...A rămas tot acolo cu găinușa în brațe.

8 9



După un timp pe portiță intră un domnișor cu părullung, de aur și ochi albaștri. Tudorel îl vede și seîntreabă de unde a venit.- Tudorel nu ți-e frig?- Nu…nu știu…mă încălzesc de la găină…- Ce faci cu ea?- Păi…o mai țin un pic în brațe și apoi o duc la

suratele ei- O iubești?- Foarte mult…- Dar de ce ești necăjit?- Că nu a facut ou…și mătușa mi-a zis să iau bota dar

eu nu pot să le bat.- De ce să le bați?- Să ne dea ouă…- Ai vorbit cu găinile să vezi de ce nu au dat ouă?- Păi…nu știu ce spun ele…că nu le înțeleg…

10 11



Atunci domnișorul a dispărut ca intrat în pământ!

Cotcodac, cotcodac Ce bătaie-am încasat!

Cotcodac, cotcodac Ce bătaie-am încasat!

- Așa-ți trebuie! De ce ai vrut să mănânci toate grăunțele?- Că-mi era foame…de ieri nimeni nu ne-a mai dat nimic de

mâncare…și apa a înghețat…n-am avut nici ce să bem…m-ați jumulit toată în bătaie…acum o să îngheț și eu…

- Era mai bine la celălalt stăpân. El ne ținea într-o casă maimare și mai călduroasă…aici stăm afară și e tare frig…niciouă nu mai putem face și stăpâna se tot supără pe noi.

- Dacă ne-ar da măcar mâncarea și apa caldă am mai face câteun ou…dar așa…nu putem…

Tudorel auzea voci firave dar nu știa de unde vin.- Cine vorbește?- Suratele mele – îi răspunse găinușa din brațe.- Și tu vorbești?- Și tu vorbești, toată lumea vorbește, dar nu ne înțelegem unii

pe alții.

- Găinușă…tu de ce ești aici și nu ești cu celelalte?- M-am pornit la celălat stăpân că la voi nu-mi place…dar m-a

prins zăpada și am rămas aici- Ce să fac pentru voi să ne dați mai multe ouă? Mătușa e tare

supărată...- Știm că e supărată dar ea nu știe să ne grijească, să ne

iubească ; Ne e frig și înghețăm și ne și ceartă toată ziua…

12 13



- Lasa-le în pace de ouă…asta-i grijata? Hai în casă …uite, tot eștiînghețat…

- Tudoreeel! Tudorelmamă…unde ești?

Tudorel tresări la voceamătușii. Duse repede

găina la loc, împreună cucelelalte și luă poziția dedrepți cu bota în mânăcând apăru mătușa.- Tudorel, ce faci aici? Ai

înghețat! Hai în casă lacăldură!

- Da, văd, spuse Tudorelnecăjit, îmi pare rău…

- Găinușele – spuse el cu voce stinsă-n-au dat ouă…

14 15



Mătușa îl luă în brațe și-l duse în casă să-lîncălzească, dar Tudorel nu lasa bota dinmână…Ajunși în casă, mătușa îl puse direct în pat și-iaduse un ceai cald.- Bea asta repede să nu răcești…imediat îți

dau și supă…da' cu bota asta ce faci?- Mătușică…de ce bați găinile, pentru că ele

nu pot face ouă pe frig…- Ferească Dumnezeu! Cum să bat găinile?!- Păi nu asta faci cu bota?- Nu dragă!...uite, vezi, în vârf bota are o

acățătoare..cu ea trag ouăle pentru că găinileși-au făcut cuibul în fundul cuștii și , cumsunt eu grasă, nu ajung până la ele…de

aceea e bota…- Oooo, mătusă, iartă-mă…am crezut că le bați…

- Vai Tudorel, ce ai în cap? Cum să le bat?!Ia zi acuma, te-ai încălzit?...

- Da mătușă, mulțumesc…

După ce mâncă ceva cald Tudorel se culcă înașternutul moale și visă un domnișor cu păr deaur și ochi albaștri. Se făcea că el, domnișorul,găinușele, câinii și multe alte animale se jucau pe un câmp înflorit și vorbeau între ei și fiecareînțelegea ce spune celălalt.

16 17



După un timp se așeză la umbra unui pom, cu toate animaleleîn jur și domnișorul lângă el- Domnișorule, îi spuse Tudorel – cum să înțeleg și eu limba

animalelor?- Toate animalele au o limbă numai de ele știută, dar un

singur cuvânt îl înțeleg toate- Care e acela?

- Iubire. Cuvântul iubireîl înțeleg toate pentrucă este un cuvântmagic. De exempludaca tu le spui înfiecare zi găinușelor căle iubești ele vorîncepe să-ți deaouă…și să le mângâi,să le faci curat, să le

dai mâncare și casăcaldă. Pentru că nu edestul să spui căiubești pe cineva,trebuie să-i și arăți.

18 19



- Promit că de acum voi iubi animalele!- Dacă oamenii ar iubi animalele și animalele

s-ar iubi între ele și atunci s-ar iubi lupii cuoile, câinii cu pisicile, tigrii și căprioarele,leii și gâzelele...

- Vulpile cu găinușele...

- Da Tudorel, așa e; acesta este mesajul meu: Iubiți animalele și ele se vor iubi între ele .

20 21



Tudorel deschise ochii, soarele răsărise deja și se jucacu razele calde prin părul lui. În casă soarele era cald,dar afară zăpada scârțâia de frig…- Găinușele!

Tudorel sări din pat direct în cizmulițe, își luăcojocelul pe el și fugi afară la găinușe.

În fundul cuștii, găinușa pe care o ținuse în brațe ieri îidărui un ou. Tudorel o îmbrățișă cu drag, apoi le strânseîn brațe și pe celelalte și se jucă cu ele. Le dădu mâncareși apă caldă și toată ziua își luase rolul de bărbat la casăși repară cotețele astfel încât să fie mai călduroase. Ledădu fân proaspăt și găinușele își făcură un cuib nou șiîn curte se auzi toată ziua vocile vesele ale găinușelor:

Cotcodac, cotcodac Cât de bine am mâncat

Acum este și curat Este cald și afânat,

Cotcodac cotcodac Cu stăpânul ne-am jucat

Și ouț e noi i-am dat!

- Și uite așa, fata moșului, într-o săptămână toategăinușele i-au dat ouă la Tudorel.- Bunule, dar cine era acel domnișor cu păr de aur șiochi albaștri?

- Pai cine sa fie, fata moșului?...ia zi tu, cine poate săfie?

- Era Îngerul Păzitor al găinușelor?- Era Îngerul Păzitor al Animalelor…animalele duc o

viață grea mai ales în gospodăriile oamenilor…sunt bătuteși puse la lucru și oamenii nici nu se gândesc că și ele aunevoie de iubire…

22 23



22 23

Îngerul Păzitor al Animalelor le amintește oamenilor că șianimalele sunt tot creații ale lui Dumnezeu demne de a fi iubiteși îngrijite. Îngerul Păzitor al Animalelor face legătura dintreom și animale…

- Adica?...- Adică duce la oameni rugămințile animalelor care altfel nu pot

fi auzite…

- Dar…bunule…și eu vreau să vorbesc cu Îngerul Păzitor alAnimalelor…cum să-l chem.? Cum va veni la mine?

- Când vrei să chemi domnișorul cu păr de aur și ochi albaștri săspui așa:

Înger cu ochii albaștriCoborât direct din aștriÎnger cu păr de aur Apărut pe foi de laur Vino și în curtea mea

Și ascultă-mi inima:Să-nțeleg cuvântul lor Al necuvântătoarelor Adus de tine la urecheSpus cu șoapte-n ceas de noapteCu iubire și uimireCe vor ele de la mine.. Necuvântătoarele,Care doar stau și așteaptăCa odată și odatăSă le fie ascultatăVocea plină de iubireȘi de caldă dăruire.Vino tu, acum, aiciTe așteptȘi te ascultDrag mesager al lor Al necuvântătoarelor!

24 25

Ilustraţie:Lucia Lobonţ

Ingerul pazitor al animalelor si gainusa ouatoare

Documents

Transcript of Ingerul pazitor al animalelor si gainusa ouatoare