1

C E N T R U L D E M E D I U S I S A N A T A T E

CLUJ - NAPOCA , Busuiocului 58, 400240, Romania; tel: 0264 - 432979, 0264 – 532972; fax: 0264 – 534404; e-mail: cms@ehc.ro; web: www.ehc.ro;

RAPORT privind

IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul:

”Infiin ţare ferm ă de găini ou ătoare” S.C.” PUIPROD” SRL Tecuci

ELABORAT SUB CERTIFICAT DE INREGISTRARE 257/ 16.09.2010

Beneficiar: S.C.”PUIPROD” SRL TECUCI

Proiectant de specialitate: S.C.”CENTRUL DE MEDIU SI SANATATE” SRL

Director executiv: Sorin GURZÃU

Colectiv de elaborare: ing. Olga POPA, MSc chim. Ovidiu POPA, MSc ing. chim. Cristian POP, Drd

Cluj Napoca, 400166, Cetatii 23A, tel.: 0264-530079; fax: 0264-530113; Galati, 800055, Rosiori 14, G3, ap.32, tel./fax:0236-318971, Web:www.ehc.ro ;

2

BORDEROU DE PIESE SCRISE

Introducere 1. Informa ţii generale

1.1. Informaţii despre titularul proiectului 1.2. Autorii atestaţi ai Studiului de evaluare a impactului asupra mediului 1.3. Denumirea proiectului 1.4. Amplasament 1.5. Descrierea proiectului

1.5.1. Necesitatea şi oportunitatea investiţiei 1.5.2. Situaţia resurselor/rezervelor 1.5.3. Situaţia existentă 1.5.4. Situaţia propusă 1.5.5. Reglementări urbanistice

1.6. Durata etapei de funcţionare 1.7. Informaţiile privind producţia 1.8. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice 1.9. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de activitatea

propusă 1.10. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea motivelor

alegerii uneia dintre ele 2. Proces tehnologic

2.1. Flux tehnologic 2.2. Activităţi de dezafectare

3. Deşeuri 4.Impactul poten ţial asupra componentelor mediului şi măsuri de reducere a acestora 4.1. Apa 4.1.1. Hidrologie şi hidrogeologie 4.1.2. Alimentarea cu apă 4.1.3. Managementul apelor uzate 4.1.4. Prognozarea impactului 4.1.5. Măsuri de diminuare a impactului 4.2. Aerul 4.2.1. Date generale 4.2.2. Surse şi poluanţi generaţi 4.2.3. Prognozarea poluării aerului 4.2.4. Măsuri de diminuare a impactului 4.3. Solul şi subsolul 4.3.1. Localizarea terenului şi a vecinătăţilor 4.3.2. Solul prezent pe amplasament 4.3.3. Prognozarea impactului 4.3.4. Măsuri de diminuare a impactului 4.4. Zgomot şi vibra ţii 4.4.1. Surse de zgomot şi vibraţii 4.4.2. Prognozarea impactului 4.4.3. Măsuri de diminuare a impactului 4.5. Biodiversitatea

3

4.5.1. Impactul prognozat 4.5.2. Măsuri de diminuare a impactului 4.5.3. Lucrări de refacere a mediului 4.6. Peisajul

4.6.1. Impactul prognozat 4.6.2. Măsuri de diminuare a impactului

4.7. Mediul social şi economic 4.8. Condi ţii culturale şi etnice 4.9. Evaluarea impactului activit ăţii propuse asupra factorilor de mediu

4.9.1. Impactul produs asupra apelor 4.9.2. Impactul produs asupra aerului 4.9.3. Impactul asupra biodiversităţii, vegetaţiei şi faunei terestre 4.9.4. Impactul asupra solului şi subsolului 4.9.5. Impactul asupra aşezărilor umane şi asupra sănătăţii populaţiei

5. Analiza alternativelor 6. Monitorizarea 7. Situa ţii de risc 8. Descrierea dificult ăţilor 9. Rezumat f ără caracter tehnic Bibliografie Anexe

4

INTRODUCERE

Raportul privind impactul asupra mediului, solicitat de A.R.P.M. Galaţi în urma

parcurgerii etapei de încadrare prin decizia nr.219/24.07.2009, a fost realizat pentru

S.C.”PUIPROD” SRL Tecuci pentru proiectul „Infiintare ferma de gaini

ouatoare” , propus a fi realizat pe amplasamentul din comuna Munteni, tarla 60/1,

parcela 569, numar cadastral 2792, sat Slobozia Baneasa, judeţul Galaţi.

Raportul privind impactul asupra mediului face parte din documentaţia tehnica in

vederea obţinerii acordului de mediu şi a fost solicitat de A.R.P.M. Galaţi în conformitate

cu prevederile Ordinului MMP nr.135/2010 pentru aprobarea Metodologiei de aplicare a

impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private si Ordinul MAPM

nr.863/2002 pentru aprobarea Ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-

cadrul de evaluare a impactului asupra mediului.

Proiectul analizat se refera in principal la construirea a doua hale de crestere

gaini ouatoare cu o capacitate mai mare de 60.000 locuri, respectiv 45.000 locuri/hala x

2 hale pasari = 90.000 locuri gaini ouatoare si toate anexele necesare care sa asigurare

utilitatile pentru buna functionare a fermei zootehnice din punct de vedere tehnologic si

al biosecuritatii produsului. Amplasamentul fermei avicole din comuna Munteni este

proprietea societatii comerciale „PUIPROD” SRL Tecuci.

Avand in vedere tehnologia de crestere a gainilor ouatoare in baterii ecologice cu

dejectii uscate, au fost luate in calcul toate masurile tehnice care sa protejeze factorii de

mediu, inca din faza de proiect.

Proiectul analizat se încadrează în Anexa nr.1 – Lista proiectelor supuse

evaluării impactului asupra mediului din H.G. nr.445/ 2009 privind evaluarea impactului

anumitor proiecte publice si private asupra mediului, la pct.17, alin.a) – instalatii pentru

cresterea intensiva a pasarilor de curte sau a porcinelor, avand cel putin 60.000 de

locuri pentru pasari ouatoare.

In aceste conditii proiectul analizat se incadreaza in activitatile industriale

cuprinse in anexa I a OUG nr.152/ 2005, la categoria – 6.6. instalatii pentru cresterea

intensiva a pasarilor, respectiv 6. 6. a)- instalaţii pentru cresterea intensiva şi exploatare

a găinilor ouătoare pentru producerea de ouă de consum, avand in vedere ca vor fi mai

mult de 40.000 locuri/ an. In aceste conditii Ferma de gaini ouatoare care se va construi

in comuna Munteni, judetul Galati va fi un obiectiv IPPC, o instalatie a carei activitate de

productie se identifica in anexa I a O.U.G. nr.152 din 2005 privind prevenirea,

reducerea si controlul integrat al poluarii, cu modificarile si completarile ulterioare.

5

Se va analiza impactul pe care poate să-l genereze activitatea propusă asupra

factorilor de mediu(apă, aer, sol şi subsol), asupra vecinatatilor si a mediului social.

Se vor identifica :

o sursele care pot afecta calitatea apelor de suprafaţă, calitatea apelor

freatice pe amplasament în scopul respectării prevederilor în domeniul

protecţiei calităţii apelor freatice;

o sursele care pot afecta calitatea aerului, solului şi subsolului;

o aspectele legate de transportul, depozitarea şi manipularea deseurilor

rezultate;

o prognozarea impactului asupra factorilor de mediu apă, aer, sol,

biodiversitate;

o măsuri de diminuare a impactului asupra factorilor de mediu;

1. INFORMATII GENERALE

1.1. Titularul proiectului :

- numele companiei: S.C.”PUIPROD” SRL

- adresa sediu social: Tecuci , str.Slt.Nicolae Petica, nr.14, judetul Galati;

- tel./fax:0236-812949; J 17/ 271/2003, RO 15235390;

- persoana de contact: administrator-Catalin Tarin, 0740012389;

- Profil de activitate:

- cresterea intensiva a pasarilor, cod CAEN 0124;

- Proiectant de specialitate :

S.C. «Proexcons» SRL Tecuci;

1.2. Autorul Raportului privind impactul asupra me diului :

S.C.«Centrul de Mediu si Sănătate» SRL Cluj-Napoca, J 12/1143/1997,

Punct de lucru - Galati, mun. Galati, 800055, str. Roşiori nr.14, bloc G3,

ap.30, tel./ fax: 0236 – 31.89.71;

6

1.3. Denumirea proiectului :

“Infiin ţare ferm ă de găini ou ătoare”

1.4. Amplasamentul proiectului, vecinatatile şi adresa obiectivului :

- tarla 60/1, parcela 569, numar cadastral 2792, comuna Munteni, judetul Galati;

- vecinatati: la nord – drum exploatare;

la sud – teren proprietate persoana fizica;

la vest – teren (islaz comunal);

la est – teren cca.60 m;

- regim juridic: terenul se identifica in extravilanul localitatii, apartine de domeniul privat;

- regim economic:

- folosinta actuala: teren agricol;

- destinatia propusa: construire ferma de gaini ouatoare;

- regim tehnic: suprafata de teren=15.200,00 m2;

Perimetrul proiectului analizat are o formă poligonală, cu lungimea L = 179,39

m, lăţimea maximă de l = 54,63 m, respectiv o suprafaţă de 0,9800 ha.

Sinteza cadrului natural:

- Din punct de vedere fizico - geografic, perimetrul de exploatare face parte din marea

unitate geomorfologica a Câmpiei Române, subunitatea Câmpia Siretului Inferior, la

zona de lunca a raului Barlad.

- Din punct de vedere morfologic, zona se află în Câmpia Tecuciului, o câmpie de

terase, acoperită de loess şi dune de nisip. Substratul zonei este reprezentat printr-un

complex aluvionar format din nisipuri si pietrisuri de varsta holocena, alcatuit din

fragmente detritice, poligene, de natura predominant sedimentara si metamorfica,

provenite din formatiunile de platforma si cele carpatice si material erodat.

- Din punct de vedere hidrologic, zona este identificata in bazinul hidrologic a raul

Siret. Orizontul freatic cu nivel liber este alimentat de apele râului Barlad, nivelul

freatic oscilând în functie de registre de la 2,5 m la 4,50 m, fiind conditionat si de

nivelul precipitatiilor din zona proiectului.

• Accesul în zonă – in cadrul Fermei de gaini ouatoare Munteni se va realiza:

auto din drumul local de acces, aflat in vecinatatea amplasamentului;

7

1.5. Descrierea proiectului

1.5.1. Necesitatea şi oportunitatea investi ţiei

Proiectul de “Infiin ţare ferm ă de găini ou ătoare” este o necesitate din punct de

vedere al folosirii resurselor agricole din zona proiectului. Avand in vedere tehnologia de

crestere a gainilor ouatoare in baterii ecologice cu dejectii uscate, au fost luate toate

masurile tehnice care sa protejeze factorii de mediu.

Obiectivul “Infiin ţare ferm ă de găini ouatoare” va ocupa o suprafata totală de

teren de 9.800 m2, din care suprafata construita 4540,50 m2, având următoarele

funcţiuni distincte si bine delimitate perimetral, va fi formata din :

- hala de crestere - 2 buc., cladiri tip P, cu o Sc = 2 buc.x 1.500 m2/hala. Acest

tip de hale au un hol de acces si o singura sala de crestere. Fiecare hala de

crestere va fi dotata cu 5 siruri de baterii ecologice, a cate 5 nivele/ sir, intr-o

hala pot fi crescute si exploatate maxim 45.000 gaini ouatoare, in cele 45.000

locuri/hala. Bateriile sunt realizate in conformitate cu legislatia europeana in

vigoare, privind confortul animalelor se asigura min.625 cm2/ gaina/ pana in

anul 2012 si 750 cm2/ pasare/ incepand cu anul 2012. Bateriile sunt realizate

pentru a fi adaptate si celelalte componente suplimentare (ex.cuibare, stinghii,

ladita pentru scaldat, sa).

- zona tehnologica, cladire tip P+1E, cu o Sc=945 m2, va cuprinde avea

urmatoarele functii/ spatii pentru:

- birouri, vestiare, filtru sanitar, sa/ personalul care va deservi ferma

avicola;

- spatii pentru stocarea temporara a materialelor dezinfectante,

medicamente, vitamine, vaccinuri, a ambalajelor;

- incinta statie sortare, stampilat si ambalat oua;

- incinta frigorifica pentru depozitul de oua cu rampa pentru livrare;

- incinta pentru igienizare echipament de protectia muncii;

- instalatii de stocare temporara furaje (2 buncare metalice x 20-25 mc/ fiecare).

- post TRAFO – constructie din caramida si beton, tip P, echipata cu

transformator 1 buc. x 1000 kv, care va asigura necesarul/ ferma de pasari.

- incinta pentru grupul electrogen;

- bazine betonate vidanjabile pentru:

- apele uzate de la filtru sanitar(v= 16 mc)

- ape uzate tehnologice(v= 36 mc) de la igienizari hale si drenul de la dejectii.

- incinta cu termoizolatie pentru camera frigorifica pt. cadavre.

8

- cabina poarta- cladire tip P(Sc=10,50 m2),

- platforma acoperita Sc = 585 m2 pentru depozitarea temporara a dejectiilor

uscate in vederea mineralizarii.

- platforme betonate pentru accesul autospecialelor in cadrul amplasamentului;

- filtre sanitare auto(Sc= 18 m2), filtru de picior;

Societatea in cadrul Fermei de gaini ou ătoare, care va fi construita in com.

Munteni, va folosi si o serie de anexe tehnice de tipul:

o put forat de alimentare cu apa - 1 buc.(F1, cu adancimea de 15 m,

pozitionat in incinta fermei, cu cabina si zona de protectie), care va fi

echipat cu pompa submersibila tip 1+1R;

o bazin/rezervor de inmagazinare(v=200 mc), amplasat in incinta

amplasamentului. Distributia va fi asigurata prin intermediul unui statii de

pompare tip hidrofor echipata cu 1+1R electropompe tip

monofazate(P=1,1kw/ pompa). Vor fi realizate conductele de aductiune

apa, cu conducte tip PEHD cu Dn=80mm, care fac legatura intre putul forat

si bazinul de acumulare;

o instalatie de tratare- apa tehnologica folosita la cresterea pasarilor nu

necesita sisteme de tratare;

Vor fi realizate si o serie de retele exterioare:

- retele exteriore de apa potabila - conducte tip PEHD cu Dn=30-60 mm, pentru

a asigura alimentarea cu apa potabila a tuturor consumatorilor existenti.

- retele exterioare electrice – retelele vor asigura alimentarea cu energie

electrica a tuturor consumatorilor.

- retele de canalizare – va fi format din tuburi din beton cu Dn = 200 mm, care

vor prelua apele uzate menajere si apele uzate de la igienizarea halelor, vor fi

racordate la anexa tehnologica si halele de pasari.

- retele de distributie a gazului metan pentru a asigura consumatorii. Va fi

racordata microcentrala termica de la filtrul sanitar si spatiile administrative;

- împrejmuire perimetrala din gard metalic din plasa de sarma si sau placi de

beton inalt de 2 m.

Se vor folosi urmatoarele dotari tehnice:

• pompa de inalta presiune cu jet reglabil, pt. igienizarea halelor, cu doua

posturi de spalare - 1 buc;

• masina pt. infoliat - 1 buc;

• microcentrala termica - 1 buc;

9

• masina de spalat echipament de lucru - 1 buc;

• grup electrogen – 1 buc;

• statie sortare, stampilare, ambalare – 1 buc;

• instalatie frigorifica – 2 buc;

Societatea in cadrul obiectivului propus va folosi un numar redus de autovehicule:

� tractor cu remorca - 1 buc;

� autobuncar/ furaje - 1 buc;

� autoutilitara/ oua – 2 buc;

Bateriile vor fi achizitionate din Uniunea Europeana, fiind realizate in conformitate

cu legislatia europeana in vigoare, privind confortul animalelor. Bateriile vor avea si o

serie de utilaje anexe care vor asigura :

- sistemul de distributie a furajului - va fi asigurat de carucioare cu auto propulsie,

cate un carucior pentru fiecare sir de baterii, cu buncare duble confectionate din

otel galvanizat si dimensionate pentru fiecare instalatie, asigura distributia si

omogenizarea furajului in fiecare jgheab. Jgheabul de furajare are o forma

hexagonala speciala, asigura o furajare eficienta si reduce pierderile prin

prafuire. Carucioarele de furaje vor fi alimentate din exterior de un transportor

cu snec de la un buncar metalic exterior(20-25 t/ fiecare hala). Buncarul este

confectionat din otel galvanizat.

- sistemul de adapare – va fi cu picurator, sunt pozitionate 6 valve/ niple cu

picurator la mijlocul celor doua sectoare a unui nivel de baterii. Vor fi montate si

jgheaburi de recuperarea eventualelor pierderi de apa. Calitatea acestui sistem

asigura apa la discretie pentru animale si reduce pierderile in dejectii. In fiecare

hala de crestere exista un bazin din pvc, de 1000 l, care comunica un bazinele

tip, cate o bucata la fiecare nivel, care regleaza presiunea apei, cu un indicator

de nivel si un plutitor. Apa este distribuita prin conducte cu picurator care sunt

pozate pe toata lungimea sirului de baterii.

- sistemul de evacuare a dejectiilor uscate este cu banda confectionata din

polipropilena, va asigura preluarea dejectiilor de sub fiecare nivel al bateriei.

Exista si mecanisme pentru curatarea benzii(cate una pe linie) si o banda

transversala(16 m) elevator pentru a evacua dejectiile care sunt preluate de la

baterii direct la platforma de deshidaratare.

- sistemul de colectare al oualelor este cu banda colectoare din polipropilena,

instalata de jur imprejurul bateriei. Fiecare carucior de furajare are un sistem de

curatare a oualelor, un ventilator centrifugal, care curata fiecare banda

10

transportoare de oua. Oualele de la fiecare nivel sunt preluate de un sistem de

ridicate cu filt, pentru a facilita preluarea acestora de un transportor general

transversal catre incinta pentru sortare.

- iluminatul este de asemenea important pentru cresterea pasarilor, vor fi aplicate

diferite scheme de iluminat cu alternari ale perioadelor de lumina si intuneric.

- climatizarea este asigurata de un sistem de ventilatie mecanic si complet

automatizat, format din:

� fante pentru admisie aer;

� ventilatoare de coama si ventilatoare, cu turatie variabila montate pe

peretele frontal al halei. Actionarea sistemului de ventilatie este

conditionat de functionarea unor termostate. Fluxul de aer poate sa circule

transversal sau longitudinal.

1.5.2. Situa ţia resurselor/rezervelor

In cadrul fermei avicole se vor folosi furaje concentrate, care vor fi

achizitionate de la producatori abilitati. Si pasarile, respectiv tineretul de inlocuire va

fi achizitionat tot de la producatori abilitati. In cadrul fermei vor fi folosite si produse

biocide in cantitati relativ mici.

1.5.3. Situa ţia existent ă

Terenul propus pentru realizarea proiectului se afla in extravilanul localitatii, liber

de constructii, teren va fi scos din circuitul agricol.

1.5.4. Situa ţia propus ă

S.C.”PUIPROD” SRL Tecuci va realiza o ferma de pasari, respectiv gaini

ouatoare cu 90.000 locuri/an. Ferma va fi formata din 2 hale de crestere cu toate

anexele necesare unei ferme avicole.

1.5.5. Reglement ări urbanistice

S.C.”PUIPROD” SRL Tecuci pentru proiectul “Infiin ţare ferm ă de găini

ouătoare” amplasata in comuna Munteni, judetul Galati are Certificatul de Urbanism

nr.159/4994 din 22.07.2009, eliberat de Consiliul Judetean Galati.

Terenul pe care va fi realizat proiectul, apartine administrativ de extravilanul

comunei Munteni, judetul Galati si este proprietatea S.C. «PUIPROD» SRL Tecuci.

Terenul obiectivului se afla in zona de extravilan, in circuitul agricol, in vecinatatea

statie de exploatare gaze naturale Munteni a SC Petrom SA.

11

Proiectul analizat “Infiin ţare ferm ă de găini ou ătoare” va ocupa o suprafata

totală de teren 9.800 m2.

1.6. Durata etapei de func ţionare

Funcţionarea obiectivului se va derula dupa un program specific pentru

activitatea de cresterea a pasarilor, 7 zile/sapt, 24 ore/zi, 365 zile/an cu un numãr de

max. de 15 angajaţi.

1.7. Informa ţiile privind produc ţia care se va realiza

Avand in vedere tehnologia de crestere a gainilor ouatoare, in cadrul fermei

avicole se pot produce cca. 28650 mii oua/an.

1.8. Informa ţii despre materiile prime, substan ţele sau preparatele chimice

Prin specificul activitatii societatea va produce anual oua de consum 28650 mii

bucati, volumul productiei este in concordanta cu posibilitatile financiare actuale ale

firmei, cat si cu cele de desfacere a productiei.

Substantele sau preparatele chimice utilizate in activitatea de intretineri curente a

instalatiilor tehnologice pentru crestereaa pasarilor sunt: uleiuri minerale/de motor la

utilajele din dotare.

Mijloacele de transport utilizate in activitate se vor alimenta de la statii de

distributie carburanti autorizate. Pe amplasamentul analizat nu vor exista rezervoare de

depozitare combustibili sau uleiuri minerale/motor.

Tabel 1.1. Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice

PRODUCTIE RESURSE FOLOSITE IN SCOPUL ASIGURARII PRODUCTIEI

DENUMIRE CANTITATE ANUALA

DENUMIRE CANTITATE ANUALA

FURNIZORI

Oua consum

Carne de pasare

28650 mii bucati

130 tone

Apa/ nevoi pasari

Energie electrica

Gaz metan/filtru sanitar

Mc

MWh

Nmc

Sursa proprie

SC ELECTRICA SA SC Distrigaz Sud SA

12

Tabel nr.1.2. Informatii despre materiile prime si despre substantele si preparatele chimice

DENUMIREA MATERIEI PRIME, A SUBSTANŢEI SAU

PREPARATULUI CHIMIC

SUBSTANŢA PERICULOASĂ CONŢINUTĂ

Cantitate medie/ an

TIP DE PERICOL

Tineret de inlocuire - 90000 capete -

Furaje concentrate - 3940 t -

Gaz metan/filtru sanitar - 1000 mc -

Apa potabila adapare gaini - 7880 mc -

Apa igienizari instalatii - 40 mc -

Apa igiena personal - 57,50 mc -

Medicamente - 50 kg -

Dezinfectante - 40 lt -

Var pentru igienizari incinte - 1,4 to -

CLASIFICAREA SI ETICHETAREA SUBSTANTELOR SAU PREPARATELOR CHIMICE

DENUMIREA MATERIEI PRIME, A SUBSTANTEI SAU A PREPARATULUI

CHIMIC

CANTITATEA ANUALA

EXISTENTA IN STOC

CATEGORIE Periculoase/ Nepericuloase(P/ N)

DM CIS-S - biodegradabil Germostop L - biodegradabil

Desogerme Opur - biodegradabil

Toate produsele folosite pentru igienizari si dezinfectii – vor fi achizitionate numai

de la furnizori autorizati pentru care este tinuta o evidenta. Fisele tehnice de securitate

a produselor dezinfectante care vor fi folosite in ferma avicola vor fi solicitate de la

distribuitorii si/sau producatorii de produse chimice, se tine evidenta substantelor

biocide in registru special.

Substantele dezinfectante sunt in cantitati mici pe amplasament iar solutiile folosite

au dilutii de 0,1% uneori si 2%0, solutiile care se prepara sunt folosite curent in timpul

unei zile.

Se poate afirma si din experienta S.C. Puiprod SRL Tecuci, ca fermele avicole

care au un efectiv relativ redus de pasari, prin cantitatile mici de dezinfectante folosite

curent pe amplasament nu intra sub incidenta HG nr.804/ 2007.

In concluzie Ferma avicola Munteni nu trebuie sa respecte prevederile art.7 si

art.8 sau art.10 din H.G. nr.804/ 2007.

1.9. Informa ţii despre poluan ţii fizici şi biologici care afecteaz ă mediul, genera ţi

de activitatea propus ă

Sursele de zgomot din cadrul obiectivului analizat sunt:

În timpul realizării obiectivului

-sursele de zgomot în timpul realizării obiectivului va fi utilajul de excavatie.

13

După darea în folosinţă a obiectivului

- autovehiculele care se afla in tranzit in cadrul perimetrului analizat;

- sistemul de ventilatie al halelor cu pasari

Nivelul de zgomot datorat activit ăţii obiectivului :

Nivelul de zgomot la sursa generatoare (la 1 m de sursă), conform "Mediul

Înconjurător, vol. III, nr. 4/1992" :

- nivelul de zgomot datorat funcţionării de exemplu a unui tractor se situeaza

in intervalul 30 - 65 dB , nivelul de zgomot echivalent fiind de max 65 dB.

Nivelul de zgomot echivalent la limita incintei :

Absorbţia energiei sonore în aer este foarte mică si poate fi luată în considerare

numai în cazul distanţelor mari.

Neglijând efectele ei, la o undă sferică radiată într-un spaţiu deschis intensitatea

sunetului descreşte proporţional cu pătratul distanţei faţă de sursă :

I = P / 4πr2

Astfel, pentru a afla nivelul zgomotului la o anumită distanţă de sursă se poate

aplica formula :

L2 = L1 + 20 lg( r2/r1 )

unde : L1 - nivelul de zgomot cunoscut, determinat la distanţa r1 de sursă (r1 = 1 m);

L1 = 65 dB (A) ;

L2 - nivelul zgomotului la distanţa r2 de sursă ;

r2 = 10 m - distanţa minimă până la limita incintei

r2

L2 = L1 + 20 lg — = L1 - 20 lg r2 ( r1 = 1 m )

r1

L2 = 65 dB(A) – 20 lg 10

= 49,0 dB

Nivelul de zgomot calculat la limita incintei : 49,0 dB

Conform STAS 10009-88, nivelul de zgomot maxim admis la limita incintelor

industriale este :

Ladmis = 65 dB(A)

14

49

65

0

20

40

60

Limitaincintei

dB(A

)

Zgomotul generat de către utilajul tehnologic din dotare, sau cel produs de

mijloace de transport auto care tranziteaza amplasamentul nu este in flux continuu,

astfel ca la limita incintei nivelul de zgomot nu depăşeşte 65 dB(A) conform STAS

10009 din 1988.

Vibratiile: vehiculele de transport auto expun organismul la vibraţii

mecanice care pot afecta confortul sau capacitatea de munca si, in anumite

condiţii, securitatea şi sănătatea, sa.

Daca in cazul zgomotului relaţia cauza-efect a fost bine stabilita, nu se

poate încă afirma că relaţia dintre expunerea la vibraţii si efectele pe care le

produce este pe deplin elucidata.

In acest context putem afirma ca, din punct de vedere al zgomotului,

activitatea din cadrul “Ferma de gaini ouatoare” nu constituie un factor de risc.

Alte tipuri de poluare fizică sau biologică: radiaţie electro-magnetică, radiaţie

ionizantă, poluare biologică - Nu este cazul.

1.10. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi

indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele

Problema analizei mai multor alternative pentru perimetrul fermei avicole nu a

fost necesară, amplasamentul este cai de acces comunale si retea de distributie

gaze naturale in zona. Se va executa un put de alimentare cu apa, care va asigura

necesarul de apa al fermei avicole.

15

2. PROCES TEHNOLOGIC

2.1. Flux tehnologic

Activitatea care se va desfasura in cadrul perimetrului din comuna Munteni a

S.C.”PUIPROD” SRL este de crestere intensiva a pasarilor, respectiv a gainilor

ouatoare, in cadrul fermei avicole care va fi dotata si abilitata pentru tehnologia de

crestere in baterii ecologice.

Directiva 1999/74/UE prevede reducerea densitatii de animale per metru patrat,

in vederea cresterii bunastarii animalelor. In general fermele de crestere intensiva a

animalelor care au numarul de animale in limitele IPPC sunt in general caracterizate de

un grad ridicat de organizare si specializare. Partea esentiala a activitatii este sistemul

de adapostire al animalelor.

In cadrul unei Ferme de gaini ouatoare se va desfasura activitatea de crestere

intensiva a pasarilor, continuă prin folosirea raţională a capacităţilor existente şi prin

aplicarea de principii tehnologice obligatorii, de tipul:

- populare şi depopulare totală (totul plin totul gol);

- cicluri de exploatare pentru găini ouătoare de la săptămâna 19 la 77, cu 3

săptămâni de pauză, timp în care să se facă curăţenia, dezinfecţia şi odihna halelor.

Se impune corelarea activităţii de creştere şi exploatare găini, in cadrul societăţii

cu a altor unităţi specializate în producerea de tineret de inlocuire (puicute) şi a celor

pentru sacrificare (abatoare de pasari).

Cantitatea de furaje pentru găini ouatoare este de maxim 120 gr/ zi, din

săptămâna a 18-a de viata până in săptămâna 77, cand gainile devin nerentabile pentru

productia de oua de consum.

Cantitatea de dejecţii este în funcţie de categoria de vărstă si sistemul de

distributie a apei potabile.

Creşterea găinilor se realizează in sistemul de baterii cu custi, furajul este

distribuit cu carucioare mobile in jgheabul metalic de la fiecare fiecare nivel al bateriei.

Jgheabul este construit în aşa fel încât permite accesul la furaje păsărilor, se evită risipa

şi sunt suficient de iluminate. Capacitatea de distributie a furajelor pe jgheab este

reglată, care permite fie micşorarea, fie mărirea stratului de furaje.

Adăparea se realizează prin adăpători cu picurător care se reglează în înălţime

în funcţie de perioada de creştere.

Dejecţiile cad gravitaţional sub baterii, pe benzile transportoare speciale care

sunt actionate automatizat, dejectiile de la baterii sunt preluate de o banda elevatoare

care le scot la inaltimea unei remorci. Dejectiile pot fi depozitate temporar pe platforma

16

betonata de 585 m2 sau pot fi livrate la societati abilitate, pentru a fi folosite ulterior la

fertilizari organice a unor terenuri agricole existente in zona.

Popularea halei cu păsările de înlocuire se realizează când acestea au vârsta de

max.18 săptămâni, pentru o cât mai uşoară stressare a acestora. Hala care va primi

puicuţele de 18 săptămâni are asigurata :

- dezinfecţie riguroasă a spatiilor si a instalatiilor, care aplică tehnologiile sanitare-

veterinare specifice în fermele de creştere intensivă a păsărilor;

- realizarea unui microclimat asemănător cu cel din hala de tineret, de unde sunt

aduse puicuţele;

- asigurarea aceleiaşi reţete ca şi la hala de tineret. Furajele vor exista în jgheaburi

în momentul transferului, pentru a le putea consuma imediat;

- asigurarea apei – la o temperatură de 12-15 0C, în momentul transferului, pentru

a o putea consuma imediat.

Climatizarea se asigură utilizând sistemul de ventilaţie mecanic şi căldura

biologică a păsărilor, fără a se recurge la încălzire artificială. Hale de crestere are o

bună inerţie termică, prevăzute cu sisteme de ventilaţie corespunzătoare şi bine

cunoscute de specialişti care conduc exploatarea, pentru buna utilizare a căldurii

biologice şi evitarea deteriorării factorului de microclimat.

Se vor respecta cu stricteţe măsurile prevăzute în :

- tehnologia sanitar veterinară la fermele de creştere intensivă a păsărilor;

- acţiunile de pregătire sanitar veterinară şi dezinfecţie în fermele profilate pe

creşterea hibridului ouător în baterii vor fi aplicate conform tehnologiei sanitar

veterinară în fermele de creştere intensivă a păsărilor;

- programele de profilaxie, terapie medicamentoasă, cât şi evidenţierea acţiunilor

sanitare veterinare se vor efectua conform modelelor din tehnologia sanitară

veterinară în fermele de creştere intensivă a păsărilor;

- se va respecta întocmai programul tehnic al acţiunilor sanitare veterinare

obligatorii privind supravegherea sanitară veterinară a efectivelor prin examene

clinice, anatomopatologice şi examene de laborator, prin aplicarea programelor

de imunoprofilaxie, după planul tehnic al acţiunilor sanitare veterinare privind

vaccinările obligatorii şi cele de necesitate.

Pe langa aceste operatiuni se mai desfasoara si alte activitati conexe, si anume:

- activitatea de întretinere si reparatii curente ale utilajelor (ventilatoare, liniile de

furaj, adapatorile, sa);

- activitati sanitar veterinare.

17

Dupa fiecare depopulare a halelor de cresterea, dejectiile de la pasari, se

evacueaza mecanic, pentru a fi transportat si depozitat temporar la platforma de

stabilizare, de biosterilizare.

La sfarsitul fiecarui ciclu de creştere se executa procesul de igienizare a halelor,

care este format dintr-o succesiune de operatii:

• evacuarea cadavrelor de pasari;

• evacuarea resturilor de furaj;

• aspersarea cu aer sub presiune a instalatiilor(motoare electrice, maturarea si

indepartarea prafului din retele si tablourile electrice);

• efectuarea dezinfectiei de fixatie (solutie 2,5‰ cu un dezinfectant) a tuturor

suprafetelor;

• spalarea cu jet de apa sub presiune a tuturor spatiilor (pereti, tavane, pardoseli,

baterii, utilaje, etc);

• frecarea cu perii sau obiecte ascutite a jgheabului si a peretilor frontali in

special;

• limpezirea si zvantarea halei;

• dezinfectia coloanelor de apa, bazine de apa;

• dezinfectia cu solutii dezinfectante 2-3‰, in aceeasi concentratie cu pompe

speciale pe toate suprafetele;

• vid sanitar de minim 3 zile;

• aerisirea halei;

• repararea si intretinerea utilajelor;

• dezinfectia finala cu solutii dezinfectante a tuturor suprafetelor;

• varuirea si vopsirea peretilor, usilor si a altor utilaje;

Aceste operatiuni trebuie sa dureze maxim 14 zile lasand un interval pentru vid

sanitar, de 3 – 7 zile.

Întrucât nici un dezinfectant nu asigură distrugerea totală a germenilor patogeni,

odihna halelor între serii este singura cale de a asigura o asanare perfectă a acestora

după fiecare serie. Durata odihnei halelor şi a utilajului, perfect curăţate de resturi

organice şi dezinfectate, trebuie să fie aproximativ corespunzătoare duratei ciclului

biologic al majorităţii germenilor – cca. 3 săptămâni. Recoltarea de probe de sanitaţie,

în special care vin în contact cu pasarea, tineretul de inlocuire, ne edifică asupra

eficienţei odihnei dintre seriile şi dezinfecţiei.

Starea de sănătate a păsărilor va fi asigurată şi controlată de către

medicul epizootolog al societăţii, pe bază de decizie a conducerii, care

18

organizează dezinfecţia halelor şi urmăreşte starea de sanitaţie a acestora, în

timpul vidului sanitar, pe baza BA emise de Direcţia Sanitar Veterinară si

Siguranta Alimentelor Judeteana.

Ferma va fi imprejmuita cu gard din plasa de sarma pentru a preintimpina

accesul altor persoane si a animalelor salbatice. Accesul personalului in ferma

se face prin filtrul sanitar unde are loc si schimbarea echipamentului de strada

cu cel de lucru.

Accesul autovehiculelor in ferma se face prin dezinfectorul rutier cu

solutie dezinfectanta, care este dirijata in bazinul betonat vidanjabil. La acest

dezinfector este amplasata o pompa de presiune pentru spalarea si

dezinfectarea fiecarui mijloc auto ce trece prin dezinfector.

Microclimatul la halele de gaini este asigurat de ventilatie longitudinala,

admisia aerului prin fante, confectionate din material termoizolant cu structura

metalica, actionate electronic si de jaluzele tip tunel. Exhaustarea aerului viciat

se realizeaza prin ventilatoarele de pe peretele frontal, unde sunt montate

ventilatore de 42000 mc/h. Sistemul de ventilatie este actionat electronic.

Climatizarea halelor de gaini se asigură utilizând sistemul de ventilaţie şi

căldura biologică a păsărilor, fără a se recurge la încălzire artificială. Este însă

nevoie de hale cu o bună inerţie termică, prevăzute cu sisteme de ventilaţie

corespunzătoare şi bine cunoscute de specialişti care conduc exploatarea,

pentru buna utilizare a căldurii biologice şi evitarea deteriorării factorului de

microclimat.

Exista sistem de actionare si control electronic pentru:

- sistemul de alimentare (inclusiv control pentru silozuri);

- sistem de evacuare a dejectiilor;

- sistem de colectare a oualelor si conveioarelor de transport.

Ventilatia este importanta pentru sanatatea pasarilor si de aceea poate

influenta productia. Se aplica atunci cand este necesara racorirea aerului si

mentinerea compozitiei acestuia la nivelele cerute. De exemplu pentru

compozitia aerului in halele pentru pasari, valorile limita admise sunt

urmatoarele, dar aceste limite variaza intre statele membre.

Parametru Valori limita conf. BAT Ferma Munteni

CO2 0,20-0,30% din volum < 0,30% din volum

CO 0,01% din volum < 40 ppm

NH3 25 ppm <20 ppm

H2S 20 ppm < 5 ppm

19

SO2 5 ppm -

Urmarirea furajarii, adaparii, ventilarii admisiei aerului pentru a asigura pasarilor

conditii optime de crestere se fac de catre o ingrijitoare (avicultoare) pentru fiecare hala

de pasari, asigurandu-se permanenta.

Urmarirea furajarii, adaparii, ventilarii admisiei aerului pentru a asigura pasarilor

conditii optime de crestere se fac electronic pentru fiecare hala, baterii ecologice sunt

produse in UE.

Intretinerea utilajelor si repararea acestora se executa de mecanici si electricieni.

Furajul este descarcat mecanic din autovehiculul special amenajat in buncarul de

furaje/ aferent fiecarei hale; de aici este preluat de un spiromat si distribuit in cate un

buncaras pentru fiecare baterie; de aici cu un lant special actionat mecanic este

distribuit prin jgheabul de furajare pe fiecare nivel de baterie, astfel ca fiecare pasare sa

aiba acces, oricand la hrana. Actionarea utilajelor se face de catre motoare electrice

adaptate cu reductoare de forta.

Apa este dirijata printr-o retea proprie fiecarei ferme de la bazinul de acumulare a

apei, la fiecare hala, sub presiune, intr-un bazin de “rupere” cu o capacitate variabila, de

aici ajunge gravitational la fiecare din cele 20 bazinaşe (cate 5 pentru fiecare baterie,

unul la fiecare nivel) cu flotor, care asigura in permanenta apa in fiecare coloana de apa

cu picuratori de la fiecare nivel de custi. In bazinul de rupere sau in bazinase se pot

administra vaccinuri vii, vitamine si antibiotice pentru programul de prevenire si

tratament a imbolnavirilor la pasari.

Iluminatul este de asemenea important pentru cresterea pasarilor. Sunt aplicate

diferite scheme de iluminare cu alterari ale perioadelor de lumina si intuneric. Halele

sunt “oarbe”, nu au ferestre, programul de lumina este principalul factor care

influenteaza productia de oua, iluminatul se asigura artificial, asigurandu-se o medie de

cca. 9 ore lumina, ca intensitate programul de lumina va asigura de la 30 de lucsi(4w/

mp) pana la 10 lucsi(1,5w/m2).

Hranirea este foarte importanta deoarece calitatea hranei determina

calitatea productiei. In special randamentul de a produce oua al gainilor depinde

mult de calitatea hranei. Formula de prepararea a hranei este foarte importanta

pentru a putea asigura necesarul animalelor si cererile productiei, pentru a

putea asigura nivelul corect de energie si nutrienti esentiali, cum ar fi

aminoacizi, minerale si vitamine. Se folosesc retete de furajare, cu procente de

proteina bruta diferite in functie de perioada de crestere sau de productie oua.

20

In perioada de crestere a gainilor in cadrul Fermei Munteni pasarile vor

primi o ingrijire optima, prin controlul conditiilor de microclimat(temperatura,

compozitia si viteza aerului), compozitie furaje si anume:

Temperaturile specifice pentru cresterea pasarilor sunt prezentate in tabelul

urmator, si conform BREF/ BAT :

Varsta (zile) Incalzirea necesara °C Temperatura in interior °C Sursa 1) Sursa 1) Sursa 2) Ferma Munteni Adulti Fara incalzire 18 - 21 18 – 21 18-20

Tabel – exemplu de temperatura necesara pentru cresterea puilor de carne Sursa 1) – [92, Portugalia, 1999]; Sursa 2: [183,NFU/NPA, 2001]

• aerul trebuie sa fie cat mai curat si proaspat, lucru ce se realizeaza

printr-o ventilatie mecanica fortata.

Pentru pasarile, in general, se foloseste o capacitate de ventilatie de 3,6 m3/ kg.

in viu. Viteza aerului la nivelul pasarilor variaza cu temperatura si este in general intre

0,1 si 0,3 m/s. Capacitatea de ventilatie se modifica functie de temperatura de afara si

umiditatea relativa (RH), dar si functie de varsta si greutatea pasarilor (necesarul de

CO2, apa si caldura).

Relatia dintre ventilatia necesara si diversele variabile este : la o temperatura

exterioara de 15 °C si RH de 60% ventilatia este de terminata de echilibrarea CO2 in

primele 3 zile, de ehilibrarea apei in perioada de pana la 28 de zile si dupa aceea de

caldura. La temperaturi exterioare mai joase, echilibrul de CO2 si de apa devine mai

important. Pentru o temperatura de 15°C, echilibrul caldurii devine mai important in

combinatie cu un RH scazut si pasari mai grele. S-a concluzionat ca ventilatia minima

necesara pentru pasari este de 1 m3/ kg. in viu.

• furajul cu procentul de proteina bruta variabil in functie de varsta :

Tabel cu nivelurile de furajare pentru gaina ouatoare:

Speciile de pasari Ciclul FCR 1) Nivel alimentare ( kg/pasare/ciclu )

Cantitate in kg/pasare/an )

ouatoare conform BAT

12 - 15 luni 2,15-2,52 5,5 – 6,6 (pana la productie)

34 - 47 (in timpul perioadei de

productie oua Ferma Munteni 12-15 luni 5,5-6,6 42

1) FCR = rata de conversie aliment 2) FCR kg de furaj / kg oua, se obtin rate mai inalte de oua si reziduuri mai putine.

Compozitia in aminoacizi a furajelor este bazata pe conceptul “proteina ideala”

pentru principalele specii. Pe baza acestui concept “proteine ideale“ nivelul

21

aminoacizilor este aflat prin indicarea nivelului de lizina raportat la alti aminoacizi din

furaje. Practicile curente(impreuna cu alte practici variabile) sunt reportate in tabelul

urmator. Balanta recomandata pentru aminoacizi este cotata din literatura dar nivelurile

practice pot fi rezultate din observarea pe teren la nivel european.

In cadrul Fermei Munteni vor fi respectate conditiile de nutritie faziala, a pasarilor,

in conformitate cu recomandarile BAT si in conformitate cu tehnologia de crestere a

pasarilor.

Nivel energie curent 11-12 Mj/ kg ;

Nivel proteine curent ( CP=N*6,25), continut total 18-16% furaj;

Balanta aminoacida recomandata, in procentaj / nivel de lizina

trionina : lizina 66 - 73 metionina + cistina : lizina 81 - 88 triptopan : lizina 19 - 23 valina : lizina 86 - 102 izoleucina : lizina 79 - 94 arginina : lizina 101 - 130

ME = energie metabolica CP = proteina bruta

Indicatiile nivelurilor aplicate de calciu si fosfat sunt listate mai jos in tabelul urmator:

Specii pasari Outoare(mg / animal / zi ) Ca % 0,9 - 1,5 Pav % 1) 0,4 - 0,45 1) fosfat disponibil

• apa, apa potabila pentru pasari se asigura la discretie.

Cantitatea totala de apa folosita include nu numai consumul necesar animalelor

ci si apa folosita pentru curatenia adaposturilor, echipamentelor si curtii fermei. Apa

folosita pentru curatenie afecteaza in particular, volumul de apa reziduala produsa in

ferma.

Sectorul avicol, implica un consum de apa necesar pentru satisfacerea nevoilor

fizice ale animalelor. Acest consum depinde de o serie de factori precum :

* specia si virsta ;

* conditii de sanatate ;

* temperatura apei ;

* temperatura ambientala ;

* consumul de furaje ;

* sistemul de apa potabila folosit.

22

Pe masura ce tempereatura creste, necesarul de alimentare apa creste in mod

geometric (x3). Cu privire la sistemele de alimentare apa de baut , cele care sunt

prevazute cu nipluri de picurare produc un consum mai scazut fata de cele cu robinet.

Consumul mediu de apa se ridica la nivelul aratat in tabelul urmator. Ratiile de

furaje/ apa raportate sunt numai cele pentru gaina ouatoare.

Specii pasari Ratia medie apa –

furaj (litri/ kg) Consumul de apa per ciclu

(ml/ cap/ zi) Consum anual de apa (L/pasare/an)

ouatoare 1,8 – 2,0 270 / fata de max.230 / zi folositi de Ferma Munteni. 83-120

Tabel: Consumul de apa la diferite specii de pasari per ciclu si per an .

Apa reziduala rezulta in principal din apa folosita la curatirea halelor. Toate

pierderile de la apa de baut sunt in mod normal indepartate impreuna cu dejectiile.

Volumul de apa folosit pentru curatenie, este variabil si depinde de tehnica

aplicata si presiunea apei. De asemenea consumul de apa calda sau aburi in locul apei

reci pentru curatenie va reduce volumul apei folosite la curatenie.

Specii de pasari Folosit pe m3 per m2 la curatenie Ciclu pe an Folosit pe m3 per m2 per an

Ouatoare custi - 0,010 0,67 – 1 0,010 Ferma Munteni 0,009 1 0,009

Tabel : consum estimativ apa pentru curatenie la halele de pasari.

• iluminatul se asigura diferentiat in functie de varsta, este artificial,

pentru ca halele de crestere sunt oarbe.

Consumul de energie si variabilitatea acestuia in timpul anului depinde de tipul

de ferma si de sistemul folosit. La fermele de pasari ouatoare consumul depinde si de

controlul climatic, variatiile sezoniere sunt substantiale, adica consumul de energie

pentru incalzire este mai mare iarna decit vara. La aceste ferme consumul de energie

electrica este la maxim in timpul verii(ventilatia) iar consumul termic este la maxim in

timpul iernii.

Tabelul urmator arata necesarul de energie in activitatile esentiale la fermele de

gaini outoare, din care este posibil sa se calculeze consumul total de energie.

Consumul zilnic este destul de variabil depinzind de dimensiunea si echipamentul

folosit, de masurile de economisire a energiei,de pierderile pe retea din cauza neizolarii.

Consum energie estimat (Wh/pasare/per zi )

Activitrate

gaini outoare Incalzire locala - Furajare 0,5 - 0,6

23

Ventilare 0,13 - 0,45 Iluminat 0,15 - 0,40

Proiectul propune investitia “Ferma de gaini ouatoare” in cadrul

amplasamentului din comuna Munteni, investitia este a S.C.”PUIPROD” SRL, activitate

de crestere intensiva a pasarilor, cu o capacitate mai mare de 40.000 locuri/ an se

regaseste in ANEXA 1 a O.U.G. nr. 152/ 2005 privind prevenirea, reducerea si

controlul integrat al poluării aprobata si modificata de Legea nr.84/2006.

Compararea cu cele mai bune practici de mediu si cele mai bune tehnici

disponibile se face numai pentru proiectele unor activitati propuse, prevazute in ANEXA

1 a OUG nr. 152/ 2005 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluării.

Cele mai bune

tehnici disponibile

Prevederi ale tehnicii

Stadiul aplicarii la S.C. PUIPROD SRL Observatii

1. Buna practica agricola

- va fi respectat planul de fertilizare a culturilor si perioadele de fertilizare;

- cantitatea de dejectii produsa va fi corelata cu suprafata de teren agricol;

- gestionarea imprastierii pe

sol a dejectiilor; - folosirea tehnicilor cuprinse

in Codul de bune practici agricole;

- imprastierea in timpul zilei; - observarea directiei vantului

in raport cu vecinatatile;

- vor fi transportate in camp numai cantitatea de dejectii solicitate; - vor fi asigurate suprafetele agricole necesare prin contracte cu detinatorii de teren agricol; - nu se vor realiza depozite temporare in camp; - vor fi respectate de cei care vor face efectiv lucrarile agricole; - dejectiile vor fi tratate, mineralizate pe platforma de biosterilizare; - masura tine de managementul mirosurilor;

Vor fi respectate prevederile Ordinului MMGA/ MAPDR nr. 344/ 708 din 2004 si nr. 242/ 2005;

2 Cresterea intensiva a pasarilor

2.1 tehnici de nutritie : a-aplicarea unui nivel, procent de proteina bruta diferit; b-folosirea unui nivel diferentiat de fosfor total; 2.2. emisii in aer provenite din adaposturile de pasari : - sunt respectate conditiile de microclimat(temperatura, rata de ventilatie); - halele sunt cu pardosea betonata, acoperita cu asternut vegetal; - sistem de distributie apa pasari fara pierderi; 2.3. Apa :

- sunt aplicate rate, procente de proteina bruta diferita in furajele administrate; - furajele se produc cu procente diferite de fostor total, - va exista sistem electronic

de control al temperaturii, al sistemului de ventilatie;

- acest sistem reduce volumul dejectiilor si volunul emisiilor de amoniac;

- se folosesc sisteme performante de adapare;

Folosind % diferite de proteina bruta, fosfor sa in ratiile de furajare sunt reduse emisiile de amoniac din dejectii.

24

- se asigura apa in functie de necesitatile fiziologice ale pasarilor; - folosirea de pompe cu presiune pentru igienizarea spatiilor; - se masoara/ inregistreaza consumul de apa prin folosirea de apometre, - masuri tehnice pentru detectarea si repararea scurgerilor; 2.4. Energia - folosirea unor hale cu izolatie; - sisteme performante de ventilatie si control a temperaturii; - verificarea periodica si reparatii a sistemului de ventilatie; - aplicarea unui sistem performant de iluminat al halelor; 2.5. Depozitarea dejectiilor - depozite de capacitate suficienta; - realizarea platformei de dejectii cu respectarea conditiilor tehnice de executie; 2.6. Prelucrarea dejectiilor in cadrul fermei : - dejectiile care sunt scoase la sfarsitul perioadei de crestere, pentru sistemul cu asternut permanent, au o umiditate si un volum relativ scazuta nu necesita operatii suplimentare de prelucrare; 2.7. Tehnici de imprastiere pe sol a dejectiilor - distribuitie uniforma si rata precisa de aplicare; - incorporarea imediata, va reduce emisiile de amoniac;

- sistemul de adapare este performant, cu senzor de nivel electronic;

- se folosesc astfel de echipamente curent;

- exista apometre; - instalatiile de adapare sunt verificate si reparate periodic, - halele de crestere sunt din

zidarie, bine izolate termic; - sunt folosite sisteme

electronice de control; - exista un plan al reparatiilor

curente; - se aplica un program de

iluminat in functie de varsta pasarilor;

- platforma pentru

depozitarea dejectiilor solide are o capacitate corespunzatoare;

- sunt luate masurile tehnice care se impun pentru protectia solului si a freaticului;

-trebuie sa fie asigurata perioada de biosterilizare, mineralizare a dejectiilor solide; - va fi respectat graficul de

transport in camp a desectiilor;

- se va realiza in cel mai scurt timp posibil;

Tabel nr. 2.1. Valorile limita ale parametrilor relevanti(consum de apa si energie, poluanti in aer si apa, generarea deseurilor) atinsi prin tehnicile propuse si prin cele mai bune tehnici disponibile.

25

Valori limita Consumuri specifice pentru cresterea gainilor ouatoare Tehnologia de crestere in baterii

Prin cele mai bune tehnici disponibile

Conform celor mai bune practici

de mediu

energie electrica Kw/ cap pasare

0,110 kw 0,110 kw DA

furaje g/cap pasare 120 120 DA apa pt pasari ml/ cap pasare 230 270 DA apa pt igienizare hale l/ mp 9,0 max.20 DA Volum aer evacuat prin ventilatia halelor

mc/ kg in viu 3,60 3,60 DA

2.2. Activit ăţi de dezafectare:

Inchiderea temporara sau definitiva a instalatiei se va face in conditii de siguranta

pentru comunitatea locala si pentru mediu.

Se vor lua masuri pentru:

- eliminarea/predarea din hale, depozite, rezervoare, instalatii a tuturor

materiilor prime si produselor finite, prin preluarea lor selectiva;

- golirea si igienizarea instalatiilor tehnologice din dotarea societatii. Deseurile

vor fi colectate selectiv in spatiile special amenajate, pentru a fi

valorificate/eliminate prin firme autorizate;

- verificarea si golirea retelelor de aer comprimat, apa potabila, a canalizarilor,

a instalatiilor electrice, a retelei de distributie gaz metan si a sistemelor de

retinerea noxelor pentru factorul de mediu(sisteme de filtrare, sa);

- debransarea de la retelele de energie electrica, gaze naturale;

- asigurarea securitatii obiectivului.

Deseurile generate vor fi gestionate potrivit autorizatiei integrate de mediu.

La incetarea definitiva a activitatii, se va elabora un plan de inchidere , care va fi

prezentat autoritatii competente pentru protectia mediului. Continutul planului va

respecta prevederile Ghidului Tehnic General, aprobat prin Ordinul 36/2004.

Planul de inchidere a instalatiei va identifica resursele necesare pentru punerea

lui in aplicare, indiferent de situatia financiara a titularului autorizatiei. Dezafectarea,

demolarea instalatiilor si constructiilor se vor face in baza unui proiect. Solicitarea si

obtinerea acordului de mediu pentru dezafectarea in stalatiei sunt obligatorii,

conform cu prevederile legale in vigoare.

.

26

3. DESEURI a). Etapa de construire a obiectivului:

− pamantul in exces, rezultat de la excavatii (100 mc) si solul fertil (20 mc) din

decopertare, se recupereaza integral in scopul amenajarilor terenului (spatii

verzi, umpluturi);

− deseurile rezultate din activitatea de abilitare a halelor vor fi colectate selectiv –

pe categorii, o parte pot fi refolosite(ex. caramizi, grinzi, sa) o parte moloz, sau

amestecuri de materiale inerte pot fi folosite pentru sistematizarea pe verticala a

amplasamentelor din cadrul incintei care necesita acest lucru.

− pentru minimizarea producerii de deseuri din materiale de constructii, in acest

caz se vor utiliza prefabricate si semiprefabricate produse in baza de productie a

unei unitati specializate de constructii.

Se recomanda ca in perioada executarii lucrarilor pe amplasament sa fie asigurat

un container metalic (ex. cu volumul de 1-2 m3) in care urmeaza a fi precolectate

deseurile nerecuperabile si deseurile menajere.

b). In etapa de operare a obiectivului:

Tipurile de deseuri rezultate precum si cantitatile maxime ale acestora, sunt

prezentate in tabelul urmator :

NR. CRT.

DENUMIRE COD STARE DE AGREGARE

CANTITATE [tone/an]

MOD DE ELIMINARE

1. Dejectii solide 02 01 06 Solid 890 platforma interna pt.

depozitare

2. Deseuri organice

necomestibile/cadavre pasari 02 01 02 Solid max.5 Societate abilitata

3. Deseuri menajere 20 03 01 Solid 4,8 Platforma municipala

4. Deseuri de ambalaje hartie-

carton 15 01 01 Solide 0,2

Unitati abilitate tip

Remat;

5. Deseuri de ambalaje mase

plastice 15 01 02 Solide 0,1-0,2

Unitati abilitate tip

Remat;

6. Deseuri metalice feroase din

reparatii curente 02 01 10 Solide 0,2

Unitati abilitate tip

Remat;

7. Namol bazine vidanjabile 02 01 01 Semisolid 1-1,5 Platforma de stabilizare

interne

Deseurile menajere : sunt colectate zilnic in pubele etanşe, depozitate temporar

pe platforma de gunoi. Sunt transportate periodic la groapa de gunoi a mun. Tecuci, cu

mijloace specializate.

27

Dejectiile solide vor fi transportate la platforma de stabilizare, existenta

pe amplasamentul analizat cu un volum total de 800 mc, este asigurata

capacitatea de stocare pentru perioda de min. 6 luni.

Trebuie să se cunoască faptul ca orice îngrăşământ cu azot sub formă organică

este mineralizat, rezultând în final forme de azot nitric şi amoniacal. Principalul factor de

evoluţie spre forme minerale de azot îl constituie raportul C/ N, respectiv raportul

existent între cantităţile de carbon şi azot din îngrăşământ. El poate fi mai mult sau mai

puţin ridicat şi condiţionează viteza de mineralizare. Trecerea de la forma organică la

cea minerală (amoniacală sau nitrică) este în funcţie de valoarea raportului C/ N.

Îngrăşămintele organice cu un raport C/ N scăzut (<15), cum sunt dejecţiile fără

aşternut de paie, evoluează rapid (de exemplu: nitrificarea gunoiului de porc are loc în

trei până la cinci săptămâni), în timp ce îngrăşămintele cu raport C/ N ridicat (>30), cum

sunt dejecţiile cu aşternut de paie, sunt mineralizate mai lent, în funcţie de tipul

substanţelor hidrocarbonatate, care pot fi mai mult sau mai puţin degradabile, şi de

natura dejecţiilor.

Azotul este prin excelenţă un nutrient specific plantelor şi în consecinţă se

regăseşte în cantităţi diferite în îngrăşămintele organice naturale, în special sub formă

de proteine provenite din dejecţiile animalelor. Datorită particularităţilor lui de

comportare geochimică, este greu de gestionat atât în monocultură cât şi în

asolamente. De asemenea, este greu de determinat cu suficientă precizie cantitatea de

azot necesară pentru o anumită cultură de-a-lungul perioadei de vegetaţie activă,

respectiv de calculat doza de îngrăşământ cu azot de aplicat pentru fertilizare.

O serie de transformări pe care le suportă îngrăşămintele organice pe un sol

normal conduce la formarea de nitraţi complet solubili, care nu sunt reţinuţi de

complexul adsorbtiv al solului şi care în consecinţă sunt uşor deplasaţi cu scurgerile de

suprafaţă sau cu apa de inflitraţie, nefiind astfel valorificaţi în producţia vegetală şi în

plus contribuind la poluarea apelor de suprafaţă şi a celor subterane. Aceeaşi

comportare o au în sol nitraţii proveniţi din îngrăşăminte minerale solubile.

Datorită stabilităţii reduse a compuşilor solubili cu azot în sol, o parte însemnată

a azotului aplicat în exces faţă de nevoile plantelor nu poate fi asimilat de plante şi este

expus pierderii din sol, pe care îl poluează. Riscul de poluare este legat, în principal, de

compuşii de oxidare ai azotului. Când nu sunt aplicaţi ca săruri ale acidului azotic,

nitraţii şi nitriţii rezultă prin oxidarea biologică a formei cationice relativ imobilă NH4+ într-

o formă anionică mai mobilă NO3-, respectiv trecerea compuşilor cu azot din formele

reduse ale azotului în formele oxidate, proces cunoscut în literatura de specialitate sub

numele de proces de nitrificare . Acest proces este mediat de către microorganismele

specializate chemotrofe din genurile Nitrosomonas şi Nitrobacter.

Nitraţii şi nitriţii având sarcină negativă nu pot fi adsorbiţi de complexul coloidal al

solului şi rămân în soluţia solului de unde, o parte sunt absorbiţi sau metabolizaţi în

28

plantele superioare sau în biomasa microorganismelor, iar o altă parte sunt antrenaţi cu

apa în profunzimea solului prin procesul de levigare (sp ălare).

Pierderi însemnate de azot pot avea loc şi prin procesul de volatilizare a

amoniacului din îngrăşămintele cu azot amoniacal aplicate la suprafaţă sau pe solurile

nisipoase, sau prin hidroliza enzimatică a îngrăşămintelor care conţin azot amidic,

precum şi pierderi sub formă de oxizi inferiori ai azotului (NO şi N2O) şi chiar azot

molecular în procesul de reducere a nitraţilor cunoscut sub numele de proces de

denitrificare .

Aceste procese şi îndeosebi cel de levigare(spălare) se petrec în toate solurile

din ţara noastră şi sub toate culturile şi sunt mai accentuate pe solurile nisipoase, cu

deosebire pe cele irigate.

Cadavrele de pasari(cca.5 t/an) sunt colectate zilnic, din halele de crestere, sunt

depozitate temporar in containere de 60 l, in cadrul unei incinte bine delimitate, bine

izolata termic, cu instalatie frigorifica, pentru a se asigura conditiile de pastrare optime

pana cand sunt preluate de catre firma abilitata(ex.S.C.”Protan” SA).

Tot pe platforma de stabilizarea dejectiilor, va fi depozitat si excesul de namol din

bazinele betonate vidanjabile, care poate fi apoi folosit impreuna cu dejectiile solide la

fertilizari organice ale terenurilor agricole

Ambalajele de hârtie, carton şi mase plastice se colectează separat,

constituindu-se în deşeuri reciclabile. Sunt colectate şi predate către unitati abilitate.

Tabel 3.1 Managementul deseurilor

Managementul deseurilor – cantitatea prevazuta a fi

generata

Denumire deseu Cantitatea prevazuta a fi generata

Starea fizica (Solid – S; Lichid – L; Semisolid –

SS)

Cod deseu

Cod privind

principala

proprietate

periculoasa

Cod clasificare statistica Va –

lori-ficat

a

Elimi nata

Ramas in stoc

Sol fertil 20 m3 S 17.05.04 - - M3 - -

Pamant excavatii 100 m3 S 17.05.04 - - M3 - -

Deseuri finisaj – constructii

1 tone S 17.09.04 - - - 1 tone -

Dejectii solide 890 S 02 01 06 - - 890 - -

Deseuri organice necomestibile

max.5 S 02 01 02 max.5 -

Deseuri menajere 4,8 S 20 03 01 - 4.8 Deseuri de ambalaje hartie-carton

0,2 S 15 01 01 0,2 -

Deseuri de ambalaje mase plastice 0,1-0,2 S 15 01 02 0,1-0,2 -

Deseuri metalice feroase din reparatii curente

0,2 S 02 01 10 0,2 -

Namol bazine vidanjabile 1-1,5 SS 02 01 01 - 1-1.5

29

4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRASFRONTIERA A SUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACES TORA

4.1. APA

4.1.1. Hidrologie şi hidrogeologie

Din punct de vedere morfologic, perimetrul studiat face parte dintr-o terasa

inferioara a raului Barlad parte a Câmpiei Tecuciului. Zona este caracterizată

geologic de orizonturi aluvionare (prafuri, nisipoase, nisipuri si pietrisuri).

Amplasamentul analizat nu este supus pericolului inundaţiilor deoarece se

afla pe o terasa de inaltime medie a raului Barlad.

Apa subterană nu a fost întâlnită sub forma de slabe infiltraţii în lucrarile

executate în perimetru la adâncimea de mai mare de -4,50 m de la cota

terenului(CTN). În zonă apa prezintă o agresivitate sulfatică slabă la intensă.

4.1.2. Alimentarea cu apa a obiectivului

Alimentarea cu apa a fermei se va realiza de la un put forat de alimentare

cu apa - 1 buc.(F1 in incinta fermei, cu cabina si zona de protectie), de adancime

medie, H=15 m, care va fi echipat cu pompa submersibila tip. Inmagazinarea

apei se realizeaza intr-un bazin de inmagazinare(v=200 mc), amplasat in incinta

amplasamentului. Distributia va fi asigurata prin intermediul unui statii de

pompare tip hidrofor echipata cu 1+1R electropompe tip monofazate(P=1,1kw/

pompa). Vor fi realizate conductele de aductiune apa, cu conducte tip PEHD cu

Dn=80mm, care fac legatura intre putul forat si bazinul de acumulare;

Necesarul de apa al noului obiectiv ”Ferma avicola”, din comuna Munteni

este format din :

− apa nevoi igienico sanitare personal 15 persoane, Q=340 mc/an ;

− apa pentru pasari Q=7010 mc/ an;

− apa pentru igienizat hale, instalatii, sa, Q=80 mc/an ;

Cerinta de apa potabila de la reteaua proprie: Qn an max = 7430 m3/ an;

.

30

4.1.3. Managementul apelor uzate

In cadrul acestui obiectiv s-au identificat doua surse de generare a apelor uzate :

• apele menajere care rezulta de la folosirea apei in scopuri igenico

sanitare(filtre sanitare, sediu administrativ);

• ape uzate tehnologice de la igienizarea halelor de crestere si a

echipamentelor, a autovehiculelor care tranziteaza amplasamentul,

igienizarea echipamentelor de lucru;

• apele pluviale potential curate care sunt colectate de pe platforma

amplasamnetului datorita sistematizarii pe verticala;

Restituţia de ape uzate menajere va fi:

Quzat max zi = 0,8 × (Qs zi max + Qs zi med ig. + Qs zi) = max.0,73 m3/zi

Restituţia de ape uzate tehnologice va fi:

Quzat max zi = 0,8 × (Qs zi max + Qs zi med ig. + Qs zi) = max.3,19 m3/zi

Caracteristicile fizico-chimice ale apelor menajere uzate evacuate în canalizarea

amplasamentului

Pentru apele uzate menajere evacuate de la grupurile sanitare ale

obiectivului şi pentru apele de spălare a spatiilor interioare se pot lua in

considerare urmatoarele incarcari specifice cu poluanti:

- materii totale in suspensie - 10 mg/ pers/ zi;

- CBO5 - 10 mg/ pers/ zi;

-detergenti - 1,1 mg/ persoana/ zi;

-substante extractibile cu eter de petrol - 0,7 mg/ pers/ zi.

Apele uzate menajere de la grupul social si filtrul sanitar vor fi colectate

printr-o retea de tuburi de beton cu Dn = 200 mm în bazinul betonat vidanjabil

(V=16 mc), în ceea ce priveşte concentraţiile maxime admise (CMA) ale apelor

uzate menajere trebuie sa respecte prevederile NTPA 002/ 2002.

Indicii de calitate ai apelor uzate/filtru sanitar se încadreaza în limitele Normativul

privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si

orasenesti la evacuarea in retea de canalizare (NTPA 002/ 2002), aprobat prin HG

nr.188/ 2002 modificata si completata de H.G. nr.352/ 2005 – DC 91/271/CEE. Apele

uzate au următorii indicatori:

- temperatura max. 400C;

- pH 6,5-8,5;

- materii în suspensie 350 mg/ l;

31

- azot amoniacal 30 mg/ l;

- CBO5 300 mg/ l;

- detergenţi sintetici biodegradabili 25 mg/ l.

Apele uzate tehnologice provenite de la igienizarea halelor de crestere a

puilor, de la igienizarea platformelor si cailor de acces betonate, de la igienizarea

si dezinfectia mijloacelor de transport vor fi colectate de o retea de conducte din

tuburi de beton cu Dn=200 mm, prin intermediul careia vor fi dirijate in bazinul

betonat vidanjabil(v=36 mc). Aceasta categorie de ape se pot folosi pentru fertilizari

suplimentare a unor terenuri agricole si pentru umectarea asternutului cu dejectii scos

periodic din halele de crestere. Aceste ape, numite si tulbureala au cu continut relativ

mare de azot organic, fosfor si potasiu.

Ape pluviale

Apele pluviale potential curate căzute pe acoperisul clădirilor şi a halelor de

crestere vor fi colectate prin pante, jgheaburi si o retea de rigole pluviale. Se vor

scurge gravitational prin rigolele pluviale pe terenurile adiacente. Apele pluviale

cazute in zona libera a amplasamentului partial se vor infiltra si partial se vor

scurge pe terenurile adiacente amplasamentului.

Datorita sistematizãrii pe verticalã a amplasamentului apele pluviale

colectate, nu se constituie intr-o sursa de poluare a solului si subsolului, avându-

se în vedere si dotãrile tehnice folosite pe amplasamentul analizat.

4.1.4. Prognoza impactului

Influenta descarcarii apelor uzate menajere – concentratiile estimate pentru

apele uzate menajere produse pe amplasament nu vor afecta factorul de mediu –

apa, daca vor urma circuitele precizate anterior.

Printr-o exploatare si intretinere corespunzatoare a bazinelor vidanjabile, toti

indicatorii urmariti ai apelor pluviale care au fost preepurate mecanic se vor incadra

in prevederile NTPA-002/ 2002.

4.1.5. Masuri de diminuare a impactului

Masuri de prevenire si reducere a poluarii accidentale a apelor, se refera la

o serie de masuri de ordin tehnic:

− în faza de santier nu se foloseste apa in scopuri tehnologice;

− canalele din beton armat vor fi hidroizolate ;

32

− amenajările din cadrul fermei analizate care au rolul de a diminua emisiile pe

sol, în subsol şi în apa subterană, sunt următoarele: ► pardoseli din beton pentru halele de creştere a pasarilor;

► instalaţii de adăpare care limitează scurgerile de apă pe pardoselile

adăposturilor;

► căi de acces şi paltforme de staţionare realizate din beton;

► silozuri închise în care sunt depozitate furajele;

► reţea de canalizare pentru apele uzate vor fi realizate din materiale

rezistente la coroziune,

► platforma betonata de deshidratare, biosterilizare pentru dejecţiile

solide, prevazuta cu dren;

O mare cantitatea de azot (N), fosfor (P) şi potasiu (K) din alimentaţia animalelor

este excretată în bălegar şi urină. Bălegarul conţine cantităţi utile din aceste nutrienţi

disponibile pentru plante ca şi alţi nutrienţi importanţi cum ar fi sulf (S), magneziu (Mg)

şi microelemente. Pentru un număr de motive nu toate aceste elemente pot fi utilizate şi

câteva pot cauza o poluare a mediului.

Două tipuri de poluare pot fie relevate: poluare tip ‘Sursă-punctiformă’ şi ‘Difuză’.

Poluarea tip sursă-punctiformă poate apare prin contaminarea directă prin

spargerea sau deversarea depozitului pentru mixtura de dejecţii, scurgeri de la fermă

sau imediat după împrăştiere în câmp şi în timpul ploilor torenţiale.

Poluarea ‘Difuză’ nu este uşor de observat. Contaminarea rezultantă este

asociată cu practicile agricole pe arii întinse şi pe perioade mari de timp, mai degrabă

decât o acţiune sau eveniment particular, şi pot avea efecte pe termen lung asupra

mediului.

Dintre emisiile din agricultură în sol şi apă freatică, mai importante sunt emisii

reziduale de N şi P. Procesele implicate în distribuţia de N şi P sunt:

► pentru N – scurgeri, denitrificaţie (NO2, NO, N2) şi deversare;

► pentru P – scurgeri şi deversare;

► de asemenea, survine acumularea de N şi P în sol.

putem afirma ca obiectivul analizat nu va avea impact asupra calităţii apelor freatice

după punerea în inceperea activitatii de productie in cadrul amplasamentului

Munteni.

33

4.2. AER

4.2.1. Date generale

Teritoriul judeţului Galaţi aparţine în totalitate sectorului cu climă

continentală (partea sudică şi centrală însumând mai bine de 90% din suprafaţă,

se încadrează în ţinutul cu climă de câmpie, iar extremitatea nordică

reprezentând 10% din teritoriu, în ţinutul cu climă de dealuri). În ambele ţinuturi

climatice, verile sunt foarte calde şi uscate, iar iernile geroase, marcate de

viscole puternice, dar şi de întreruperi frecvente provocate de advecţiile de aer

cald şi umed din S şi SV care determină intervale de încălzire şi de topire a

stratului de zăpadă.

Pe fundalul climatic general, luncile Siretului, Prutului şi Dunării introduc în

valorile şi regimul principalelor elemente meteorologice, modificări care conduc la

crearea unui topoclimat specific de luncă, mai umed şi mai răcoros vara şi mai

umed şi mai puţin rece iarna.

Climatul din zona obiectivului este de tip temperat continentală,

caracterizându – se vara de timp senin, uscat şi călduros, teritoriul găsindu – se

sub influenţa maselor de aer continental – estice şi mai puţin sudice, lipsind

aproape cu totul influenţa aerului vestic, care este oprit de paravanul Munţilor

Carpaţi.

Temperaturile medii anuale sunt mai mari în partea sudică a judeţului

Galaţi situându-se în jurul valorii de 10,56 OC şi mai mici în restul teritoriului, la

Tecuci înregistrându-se 9,8 OC. Cu toate acestea, caracterul continental al climei

judeţului este destul de accentuat, aşa cum reiese din amplitudinea temperaturilor

medii lunare care însumează 25,7OC, fapt explicabil datorită influenţei maselor de

aer din nord-est.

Radiaţia solară variază între 127,5 kcal/cm în sud şi 122,5 kcal/cm în nord,

fiind strâns legată de durata de strălucire a soarelui, care însumează în medie

cca. 2.100 ore/an în nord şi 2.145 ore/an în sud.

Nebulozitatea este destul de ridicată (5-5,5 zecimi), dar apropiată valorilor

înregistrate, în general, în Moldova. Numărul mediu al zilelor cu cer senin

(nebulozitate medie 0-3,5 zecimi) atinge 127,4 la Galaţi şi 126,9 la Tecuci.

Precipitaţiile însumează pe teritoriul judeţului Galaţi valori dintre cele mai

reduse din ţară. Acest fapt este numai rezultatul influenţelor estice, continentale,

dar şi o consecinţă a foenizării maselor de aer ce circulă dinspre vest şi nord-

vest.

Datele cu privire la dinamica atmosferei arată aceleaşi diferenţieri

teritoriale, mişcarea maselor de aer fiind mai activă în partea de sud, unde calmul

are o frecvenţă anuală de numai 14,1 %, în timp ce în nord acesta este de peste

două ori mai mare (35,6%). Calmul variază în funcţie de anotimp, cele mai mari

34

frecvenţe înregistrându-se iarna (42,1%) şi toamna (42%) în nord şi toamna

(16,3%) şi vara (15,7%) în sud.

Frecvenţele medii anuale înregistrate indică predominarea vânturilor din NE

(19,8%), urmate de cele din N (16,1%), SV (14,7%) şi S (10%).

Calmul însumează 12% anual, valoarea cea mai mare înregistrându–se

toamna în lunile septembrie şi octombrie.

Precipitaţiile sunt de tip continental şi cad în cantităţi foarte variate, la

intervale mari şi neegale, fiind mai abundente la începutul verii, în lunile mai –

iunie.

Zona amplasamentului nu prezinta obstacole care ar putea sa impiedice

transportul si difuzia poluantilor.

Calitatea aerului in zona de amplasare a obiectivului propus este determinată

în principal de traficul rutier ocazional desfasurat pe drumurile de acces locale

existente in vecinatatea obiectivului.

4.2.2. Surse si poluanti generati de amplasament

A. In timpul realizarii obiectivului

Sursele de poluare a aerului in timpul realizarii obiectivului sunt:

A.1. Utilajele folosite: autobasculante, buldozer

Pentru realizarea investitiei – s-a estimat un volum de 100 mc de pamant

excavat. Luand o medie de 5 mc capacitatea de transport a autobasculantelor

rezulta un numar de 20 de curse pe perioada lucrarilor. Consumul mediu orar de

motorina estimat pentru utilajele si mijloacele de transport utilizate este de 20 litri (17

kg). Deci rezulta ca in timpul executiei excavatiilor si a transportului materialului

excavat, putem concluziona urmatoarele:

− impactul activitatii de santier nu este semnificativ;

− excavatiile se va desfasura pe o perioada limitata de maxim 15 zile;

A.2. Incarcarea si descarcarea solului excavat

Incarcarea-descarcarea solului excavat pentru realizarea sistematizarii pe

verticala, a realizarii pardoselelor si a celorlalte fundatii tehnice ar putea genera praf in

conditiile in care solul este uscat. Cantitatea de particule estimata a fi emisa poate fi

calculata , pentru o cantitate de 120 to de pamant excavat-incarcat, rezulta o cantitate

de praf degajata de 0,450 kg, cantitate generata pe durata excavatiilor. Dupa cum se

vede operatiile de excavare nu constituie o sursa de poluare.

A.3. Operatiile de grunduire

35

In timpul operatiei de vopsire – a conductelor si reperelor metalice se degaja

substante organice volatile. Pentru cazul de fata vom considera ca emisiile poluante

de COV pot fi evaluate prin factorii de emisie stabiliti dupa AP-42, cap.4:

“Evaporation loss sources”, tabelul 4.2-1. Pentru o tona de vopsea factorul de emisie

pentru COV este de 1,123 lb (pounds) = 1,123 x 453,592 grame = 509,38 grame.

Consideram ca aceasta valoare este mult prea mica si nu constituie o sursa

semnificativa de poluare.

B. Dupa darea in folosinta a obiectivului

Sursele de poluare a aerului dupa darea in folosinta a obiectivului sunt:

− noxele din gazele de ardere a gazului metan in focarele de la microcentrala

termica/ filtru sanitar;

− autovehiculele care tranziteaza amplasamentul ;

− activitatea de cresterea pasarilor ;

B.1. Centrala termică – de la microcentra termica de la filtru sanitar . Tabel nr. 4.2.2. Surse stationare dirijate

Denumirea sursei

Poluant Debit masic [g/ora]

Debit gaze/aer impurificat [Nm3/ora]

Concentratia in emisie [mg/Nm3]

CMA cf. ORD. 462/93

[mg/Nmc] 1 2 3 4 5 100

CO 3868,8 48,60 100

SO2 0,010 0,00 35

Centrala termica

NO2 0,96

11,88/142,56

308,40 350

B.2. Autovehiculele care tranziteazã amplasamentul

Conform informatiilor furnizate de catre beneficiar investitiei, zilnic vor avea loc

operatii de transport furaje, dejectii, materii prime si produse finite in cadrul fermei si a

FNC Verguleasa.

Factorii de emisie pentru autovehiculele convenţionale(autoturisme) care

tranzitează obiectivul analizat conform metodologiei CORINAIR sunt:

POLUANT U.M. BENZINE MOTORINĂ

NOX Kg/tonă 20,4 15,9

COV Kg/tonă 56,88 4,64

CO Kg/tonă 542 17,5

CO2 Kg/tonă 3183 3183

SO2 Kg/tonă 2,0 10

Particule Kg/tonă --- 4,3

Plumb Kg/tonă 0,12 ---

In cazul in care amplasamentul societatii este pozitionat in vecinatatea unei

artere rutiere intens circulate(DE) care deserveste unitatea economice din vecinatatea

36

zonei analizate, emisiile de gaze de esapament datorate deplasarii autovehiculelor in

incinta Munteni nu sunt decelabile de cele provenite din trafic(se poate face si un

calcul teoretic in functie de categoria drumului cu care se invecineaza) – mai ales in

situatia concreta a amplasamentului analizat.

B.3. Sursele de emisii produse de activitatea desfasurata pe amplasamentul Munteni

sunt reprezentate de:

- activitatea de cresterea pasarilor, emisii de amoniac, pulberi si mirosuri

specifice;

- activitatea de producere, depozitare temporara si distributie a furajelor ;

- activitatea de stocare si management al dejectiilor ;

4.2.3. Prognozarea poluarii aerului

Amoniacul conform STAS 12574/87 este normat la 0.1 mg/m3 medie

zilnică si 0.3 mg/m3 medie momentană. Expunerea continuă a păsărilor la 103-

200 ppm amoniac produce scăderea consumului de hrană şi deci pierderea în

greutate şi scăderea producţiei. În general în crescătorii de păsări bine

întreţinute nu se depăşesc concentraţii de 30 ppm, nici la nivelul pardoselii.

Mirosul de amoniac poate fi sesizat de către crescător la concentraţia de peste

10-15 ppm.

Concentraţia de hidrogen sulfurat nu trebuie să fie mai mare de 10 ppm.

Şi concentraţia de dioxid de carbon poate fi până la 0,5-0,6 %. Vechile norme de

0,35 % sunt depăşite, ele necesitând o rată de ventilaţie prea mare,

neeconomică, în timpul iernii.

Prevederi ale BREF pentru reducerea emisiilor de mi rosuri

Nivelul mirosurilor este asociat cu nivelul concentraţiilor de nutrienţi din bălegar.

Un conţinut mare de nutrienţi în bălegar determină valori ridicate ale mirosului.

Aplicarea unor tehnici nutriţionale de reducere a conţinutului de azot şi fosfor din

bălegar conduc şi la diminuarea nivelului mirosurilor din halele de creştere şi din

exteriorul acestora. Pentru ca mirosul emis de bălegar să fie cât mai puţin perceput de

receptorii din vecinătatea fermei, evacuarea aerului din hale trebuie să se facă pe

direcţii şi la înălţimi, faţă de cota terenului, care să asigure o bună diluare a aerului

evacuat din hale. Ecranele situate pe direcţia de evacuare a aerului din halele de

creştere contribuie şi ele, prin turbulenţele pe care le generează, la o mai bună diluare a

aerului evacuat.

La amplasarea halelor de creştere pe un teren, la orientarea halelor, respectiv la

amplasarea ventilatoarelor cu care se face aerarea, este recomandat să se ţină cont de

37

existenţa receptorilor care ar putea fi deranjaţi de mirosurile din halele de creştere şi,

implicit de direcţia predominantă a vântului.

Ventilarea forţată a halelor de creştere duce la o diluare a mirosurilor. Debitele

prea mari de ventilare pot duce la creşteri semnificâtive ale concentraţiilor de pulberi în

aerul evacuat şi la consumuri sporite de energie pentru ventilaţie şi pentru încălzirea

halelor.

Îmbun ătăţirea modului de dispersie a emisiilor din ad ăposturile de cre ştere

va putea reduce nivelul de mirosuri din zona de amp lasare a fermei.

Modelarea dispersiei poluantilor in atmosfera se realizeaza cu programul

„SCREEN3”. In cazul obiectivului analizat emisiile de NH3 nu sunt surse controlate.

Concentratia emisilor de amoniac de mai sus nu poate fi estimata/ calculata deoarece

este vorba de emisii necontrolate. Ordinul MAPPM nr. 462/ 93 privind protectia

atmosferei prevede limite maxim admise doar pentru emisii controlate.

4.2.4. Măsuri de diminuare a impactului

Producerea furajelor se va realizeaza in incinte, dotari specifice si circuite

inchise, dotate cu sisteme de curatare a aerului cu material textil(filtre cu saci).

Sistemele de depozitare temporara a furajelor sunt bine izolate, dotate cu

sisteme de retinerea pulberilor. Si sistemele de distributie a acestora in halele

de crestere sunt cu spiromat, care previne dispersia pulberilor in halele de

crestere.

Toate sistemele de incalzire a filtrului sanitar, microcentralale termice vor

fi automatizate, vor functiona pe gaz metan, combustibil mai putin poluant.

În Ferma de creştere a gainilor ouatoare vor fi aplicate cele mai

importante tehnici de reducere a emisiilor atmosferice recomandate de BREF,

respectiv:

► animalelor li se aplică un regim de furajare diferenţiat, în funcţie de categorie

şi de vârstă;

► pentru alimentaţia animalelor se utilizează un furaj a cărui reţetă respectă

principiul minimizării cantităţii de nutrienţi din dejecţii;

► sistemele de adăpostire, furajare, adapare, ventilatie fortata sunt în

concordanţă cu cele recomandate de BAT;

Acest fapt se reflectă şi în nivelul specific al emisiilor atmosferice care, pentru

toate categoriile de animale crescute în fermă, se încadrează în limitele de emisie

specificate de BAT.

38

Chiar in conditiile cele mai defavorabile, aportul functionariii obiectivului este

nesemnificativ. SC Puiprod SRL, are experienta practica, detine inca o ferma de gaini

ouatoare folosind tot tehnologia de crestere in baterii ecologice, prin respectarea

Codului de Bune Practivi Agricole si a BREF/ BAT specifice activitatii de cresterea

pasarilor, emisiile si imisiile de amoniac, de pulberi totale, sedimentabile se incadreaza

in limitele prevazute de normativele nationale.

4.3. SOLUL SI SUBSOLUL

4.3.1. Localizarea terenului si a vecinatatilor

Proiectul analizat va fi amplasat pe un teren care apartine administativ de

comuna Munteni, judetul Galati. Terenul de 9800 m2 este proprietatea

S.C.”PUIPROD” SRL.

Comuna Munteni apartine de asemenea geomorfologic de subunitatea

Campia Tecuciului.

In aceasta regiune solurile sunt asa de mult afectate de eroziune incat unele

nu mai au orizonturi fertile devenind erodisoluri.

Solurile intalnite in teritoriul studiat fac parte din clasa molisolurilor

corespunzatoare stepei si silvostepei, reprezentate prin cernoziomuri si

cernoziomuri cambice. Prezenta solurilor intrazonale (consecinta a interventiei

factorilor locali in solificare) este evidentiata in luncile raurilor, insular pe versanti

si cu totul sporadic pe interfluvii.

O caracteristica a solurilor din lunca o constituie fenomenul de eroziune

care afecteaza 78% din fondul pedologic.

Principalele clase si tipuri de sol prezentate in zona studiata sunt

urmatoarele: soluri zonale de tipul cernoziomurilor si soluri azonale de tipul

solurilor aluviale si soluri hidromorfe. Cernoziomurile sunt intalnite in zona

colinara a teritoriului. Sunt soluri corespunzătoare stepei si silvostepei in

conditiile de precipitatii reduse si vegetatie xerofila.

Depozitele loessoide sunt constituite din prafuri nisipoase gălbui şi prafuri

argiloase nisipoase, cu concreţiuni calcaroase. În masa depozitelor loessoide se

întâlnesc trei nivele mai argiloase, de culoare roşcată, sub forma unor benzi

continui, care au fost considerate, în general ca fiind produse de alteraţie

climatică.

39

Zona în care este amplasat obiectivul este cu altitudine relativă de

aproximativ 10-14 m, este construită din depozite detritice (pietrişuri şi nisipuri

aluvionare), iar la partea superioară din depozite fin argiloase.

Structural, zona este caracterizată printr-o tectonică în blocuri a fundamentului,

încadrându-se în Depresiunea Bârladului, unitate de vorland prin intermediul căreia se

face contactul între Oregenul Nord Dobrogean şi Platforma Moldovenească. Cele mai

vechi formaţiuni aparţin protozoicului superior, urmând depozite paleozoice (carbonifer)

şi mezozoice (triasic-jurasic), peste care se dispun transgresiv depozite neozoice

(eocene, miocene şi pleocene).

Regiunea este afectată la nivelul fundamentului de un sistem de falii, dintre care

cea mai importantă este falia Siretului, în lungul căreia se găsesc numeroase focare

seismice, unele foarte active, ceea ce imprimă zonei o sensibilitate relativ mare,

încadrându-se în aria macroseismică 8, conform STAS 11100/1-77, privind

macrozonarea seismică a României.

Din punct de vedere al existenţei diferitelor tipuri de sol menţionăm că

majoritatea au roca parentală loessul, mai puţine fiind formate pe argile sau pe marne.

Textura variază de la o grupă la alta, la cele mai multe predominând textura

nisipoasă, mai puţin cea argiloasă.

Structura se schimbă de la un orizont la altul, lipsind cu totul la nisipurile

nesolificate. Grosimea orizonturilor variază între 10 – 130 cm pe un cernoziom cu profil

normal. Stabilitatea zonei este asigurată in contextul actual. Constructiile existente in

zonă se comportă bine, ceea ce arată că zona este stabilă(în zonă nu se cunosc

fenomene de instabilitate).

4.3.2. Solul prezent pe amplasament

Din punct de vedere al realizarii obiectivului distingem urmatoarele etape :

• pregatirea terenului in vederea realizarii sapaturilor pentru fundatii si executarii

si lucrarilor de sistematizare pe verticala a incintei. Aceasta etapa a constructiei se

realizeaza prin decopertarea solului fertil de pe o suprafata de cca. 4600 mp.

Volumul estimat de sol fertil este de 20 mc.

• excavatiile pentru fundarea unor noi fundatii si realizarea canalelor interioare

pentru amplasarea retelelor, se estimeaza la un volum de cca. 100 mc.

In etapa de executare a obiectivului sursele probabile de poluare a solului sunt:

• decopertarea solului fertil ;

• excavatiile si natura materialului folosit pentru umpluturi ;

40

• scurgerile accidentale de ulei (hidrocarburi) de la utilajele terasiere si

mijloacele de transport.

Dupa inceperea functionarii obiectivului Munteni :

- depozitari necontrolate de deseuri, dejectii ;

- conducte ape uzate corodate ;

- practici agricole gresite ;

Prevederi ale BREF/ BAT pentru reducerea emisiilor pe sol, în subsol şi în apa

subteran ă

Pentru activităţi din ferme care nu implică existenţa unor depozite permanente de

deşeuri/ dejecţii în incinta fermelor şi pentru alte proceduri de eliminare a dejecţiilor

decât răspândirea acestora pe terenuri agricole, prevederile BAT se referă la:

o aplicarea unor tehnici nutriţionale care să minimizeze cantitatea de fosfor şi

de azot din dejecţii;

o existenţa pardoselilor impermeabile în halele de creştere a animalelor;

o depozitarea dejecţiilor solide în aşa fel încât să se prevină umectarea

acestora;

o existenţa unor bazine de colectare a exfiltraţiilor din dejecţiile solide

depozitate şi tratarea părţii lichide colectate;

o planificarea operaţiilor de verificare şi întreţinere/reparare a instalaţiilor din

fermă;

Sunt prevăzute măsuri mai severe de urmărire a calităţii solului în zonele în care

există o densitate mare de ferme şi în care s-a constatat o presiune a activităţilor de

creşterea animalelor asupra calităţii factorilor de mediu. În aceste zone există

obligativitatea ca fermierii să conducă un registru în care să fie consemnate cantităţile

de azot şi fosfor evacuate din ferme. Datele consemnate dau informaţii clare despre

intrările şi ieşirile de minerale din fermă. Informaţiile pot fi utilizate pentru optimizarea

cantităţilor de minerale din hrana animalelor, în corelaţie cu cantităţile de minerale din

dejecţii care ajung pe terenurile agricole.

În unele ferme se estimează cantităţile de nutrienţi din sol, iar dejecţiile se aplică

în funcţie de cerinţele solului şi a culturilor practicate. Precizia acestei metode depinde

de modul în care este evaluat conţinutul de nutrienţi din sol şi din dejecţii, precum şi de

experienţa celui care stabileşte modul în care se fertilizează terenurile.

41

4.3.3. Prognozarea impactului

Suprafata de teren ce va fi ocupata de clădiri, retele, platforme carosabile si

pietonale va fi de circa 4540,50 mp.

Stratul fertil ce va fi decopertat, va avea o grosime de 10-30 cm, rezultand un

volum de circa 20 mc sol fertil. Solul fertil va fi depozitat pe suprafata libera din

incinta.

Din excavatii va rezulta un volum de aproximativ 100 mc. perioada de

depozitare va fi limitata la maxim 1 luna. Pamantul din excavatii va fi folosit pentru

umpluturi.

Pentru sistematizarea verticala se vor folosi materiale curate(balast, piatra

sparta). Dupa realizarea lucrarilor solul fertil va fi recopertat.

Impactul decopertarii asupra solului va fi minim.

La executarea lucrarilor se vor folosi utilaje cu caracteristici corespunzatoare,

pericolul poluarii cu produse petroliere fiind minim.

Obiectivul este de dimensiuni relativ reduse si din acest motiv organizarea de

santier va fi minima.

Impactul prognozat al activitatii de construire a obiectivului va fi minim.

Obiectivul analizat nu va produce o poluare potential semnificativa a solului.

4.3.3. Masuri de diminuare a impactului

decoperta va fi utilizata in totalitate pentru amenajarea spatiilor verzi ;

pamantul in exces din excavatii va fi folosit in totalitate pentru umpluturi ;

folosirea materialelor curate pentru realizarea infrastructuiri drumurilor

interioare si a platformelor ;

organizarea de santier va fi dotata cu container pentru colectarea

selectiva a deseurilor rezultate din activitatea de construire ;

deseurile refolosibile vor fi valorificate ;

realizarea masurilor constructive prevazute in proiect va fi monitorizata

de catre titularul activitatii ;

se vor folosi materiale si utilaje care au agrement tehnic de specialitate ;

se vor monitoriza in special realizarea „lucrarilor ascunse” pentru a

minimiza din aceasta faza posibilitatea poluarii ulterioare a solului si

subsolului, in special datorita exfiltratiilor din retelele de conducte.

Pe actualul amplasament al fermei a existat, anterior teren agricol.

Atât contaminarea solului, cât şi contaminarea subsolului este difuză, sursele de

poluare nefiind bine conturate.

42

Contaminarea solului şi a apei subterane se poate datora unor exfiltraţii din

actualele:

- reţelele de canalizare, cumulate cu o contaminare mai veche, provenită din

activitatea anterioară.

În zona de amplasare a staţiei de epurare a apelor uzate contaminarea solului şi

a apei subterane se datorează unor surse care interferează, respectiv:

► scurgeri de pe platformele de deshidratare;

► neetanşeităţi ale conductelor subterane;

Măsurile de reducere a emisiilor de poluanţi în sol, subsol şi în apa subterană vor

trebuie să aibă în vedere:

- reabilitarea reţelei de canalizare a apelor uzate din incinta rezervoare şi

conducte(închidere etanşă a rezervoarelor, etc.)

- menţinerea unor valori scăzute ale umidităţii dejecţiilor solide depozitate pe

platforma de compostare, prin acoperirea materialului depozitat;

- planificarea şi urmărirea operaţiilor de verificare, întreţinere şi reparare a

instalaţiilor de colectare, transport, epurare a apelor uzate şi a construcţiei

patului de depozitare - deshidratare a dejecţiilor.

Măsurile prezentate anterior vor veni în completarea unor măsuri deja aplicate,

respectiv:

-furajarea animalelor conform unor tehnici nutriţionale care reduc cantităţile de

nutrienţi din dejecţii;

-existenţa pardoselilor impermeabile în halele de creştere a animalelor;

-planificarea operaţiilor de întreţinere şi reparare pentru instalaţiile/echipamentele

şi amenajările din halele de creştere a animalelor;

Se va supraveghea executarea lucrarilor de constructie pentru a se preveni

realizarea unor racorduri gresite, prin care s-ar putea crea zone de risc.

Consideram ca prin realizarea masurilor constructive propuse in proiect si a

recomandarilor anterioare (apa, aer si deseuri), impactul asupra solului va fi minim.

4.4. ZGOMOT SI VIBRATII

4.4.1. Surse de zgomot şi vibra ţii

Sursele principale de zgomot sunt reprezentate de activitatea de extracţie a solului

in timpul construirii obiectivului. Vibraţiile au ca sursă circulaţia autobasculantelor pe

drumul de exploatare. Din punct de vedere al amplasării lor, sursele de zgomot pot fi

43

clasificate în: surse de zgomot şi vibraţii fixe şi surse de zgomot mobile. Surse de

zgomot şi vibraţii fixe sunt reprezentate de activităţile curente desfăşurate pe

amplasamentul analizat: excavare, manevră şi transport.

Nivelul zgomotului produs de sursele mobile, reprezentate de autovehiculele care

vor transporta materialele necesare realizării obiectivului, materialele excavate se va

înscrie în nivelul de zgomot datorat traficului rutier, crescând însă frecvenţa de apariţie

a acestuia, datorită creşterii intensităţii traficului.

Mijloacele de transport vor fi încărcate fără a se depăşi valoarea maximă admisă,

iar viteza va fi redusă atât pe drumul de exploatare, cât şi în localităţi pentru a se evita

deteriorarea căilor de circulaţie şi a construcţiilor din cauza trepidaţiilor. Pe drumul de

exploatare viteza de circulaţie va fi redusă pentru a se evita antrenarea prafului existent

şi formarea norilor de praf.

4.4.2. Prognozarea impactului

In ceea ce priveşte impactul nivelului de zgomot produs de functionarea

obiectivului este nerelevant. Toate sursele exterioare de zgomot vor respecta

prevederile legislaţiei în vigoare – HG nr. 1756/2006, privind limitarea nivelului emisiilor

de zgomot în mediu, produs de echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor.

4.4.3. Măsuri de diminuare a impactului

Distanţa faţă de zona locuibilă este mai mare de 1,5 km, ceea ce determină o

disipare a zgomotelor astfel încât, la nivelul localităţilor intensitatea zgomotului o

apreciem ca nesemnificativă. La dispersarea noxelor contribuie şi efectul de culoar al

râului Barlad.

Limitele maxime admisibile pe baza cărora se apreciază starea mediului din punct

de vedere acustic în zona unui obiectiv sunt precizate în STAS 10009/1988, care

prevede la limita incintei valoarea maximă de 65 dB, iar în ceea ce priveşte amplasarea

clădirilor de locuit, aceasta se face astfel încât nivelul zgomotului să nu depăşească

valoarea de 50 dB (măsurat la 2 m de faţadă, în exteriorul clădirii), în conformitate cu

STAS 6161/3 – 89. Pentru intervalul orar 6 – 22, Ordinul MS nr. 536/1997 impune

aceeaşi valoare limită admisibilă, pentru intervalul 22.00 – 6.00, Ordinul impune o

valoare maximă admisibilă de 40 dB.

44

4.5. BIODIVERSITATEA

Conform cu prevederile cuprinse in H.G. nr.1284/2007 privind declararea ariilor de

protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura

2000 in Romania, zona comunii Munteni nu se identifica in zonele de protectie

avifaunistice.

Vegetatia.

Obiectivul analizat este situat in extravilanul comunii Munteni, zona

caracterizata de o vegetatie ierbacee sărăcăcioasă, compusa din ierburi si arbori

ornamentali.

Fauna.

In cadrul amplasamentului nu s-au identificat specii protejate de flora si fauna.

Obiectivul propus prin activitatea care se va desfasura in cadrul

amplasamentului nu va produce modificari ale suprafetelor de padure, zone umede,

ape de suprafata, fiind realizat in vecinatatea unei zone cu trafic rutier intens.

Amplasamentul analizat nu poate fi supus pericolului inundaţiilor deoarece

se afla in zona indiguita a raului Barlad.

In comuna Munteni desfasoara activitati economice specifice zonei precum:

agricultura, producerea de materiale de constructii, zootehnie, sa. deci lucrarile

prevazute nu vor distruge si nici nu vor afecta fauna si flora din zona. Prin

reamenajarea spatiilor verzi si a zonei verzi de protectie se va realiza o ameliorare

peisagistica a zonei. Impactul potential va fi minim.

In caz de accident provocat de o poluare accidentala cu dejectii(de ex.),

impactul va fi limitat la nivelul amplasamentului afectat. Prin folosirea corecta a

mijloacelor tehnice de transport a dejectiilor se vor preveni astel de evenimente,

neexistand astfel un pericol potential de distrugere a mediului natural.

4.6. PEISAJUL

Peisajul zonei nu prezinta caracteristici deosebite, avand caracteristicile

predominante ale unei zone de lunca, terenul este situat in lunca raului Barlad. Parte

din campia Tecuciului.

45

Suprafata [ha] Utilizarea terenului

Inainte de punerea in aplicare a proiectului

Dupa punerea in aplicare a proiectului

Recultivata

Zone construite:

− suprafata teren

− constructii

− zona verde

0,98

-

-

0,98

0,46

0,52

-

-

-

4.7. MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC

Obiectivul proiectat va creea noi locuri de munca, ceea ce va creea

posibilitatea angajarii unor persoane care au fost disponibilizate din zona

amplasamentului.

Natura activitatii necesita personal calificat in domeniul de activitate de

cresterea pasarilor, reparatii tehnice a dotarilor si instalatiilor.

In etapa actuala de obtinere a avizelor, acordurilor sau autorizatiei de mediu

pentru «Ferma de gaini ouatoare» nu s-au manifestat nemultumiri privind activitatea

care se desfasoara pe amplasament.

4.8. CONDITII CULTURALE SI ETNICE

Obiectivul proiectat nu va avea impact asupra conditiilor etnice si culturale. In

zona analizata nu sunt obiective de patrimoniu cultural.

46

4.9. EVALUAREA IMPACTULUI ACTIVIT ĂŢII PROPUSE ASUPRA

FACTORILOR DE MEDIU

4.9.1. Impactul produs asupra apelor

Având în vedere aspectele prezentate în capitolul privind prognozarea

impactului activităţii asupra factorului mediu apa, concluzia desprinsă este că nu vor

exista modificări calitative ale apelor subterane şi de suprafaţă.

Un impact negativ ar fi posibil a aparea luând în considerare defecţiunile

utilajelor şi mijloacelor de transport. In fapt este, puţin probabil, având în vedere că

acestea se supun inspecţiei tehnice periodice.

4.9.2. Impactul produs asupra aerului

Având în vedere aspectele prezentate în capitolul privind prognozarea impactului

activităţii asupra factorului mediu aer, concluzia desprinsă este că nu va fi generat un

impact semnificativ asupra atmosferei din surse mobile sau fixe.

4.9.3. Impactul produs asupra solului si subsolului

Având în vedere aspectele prezentate în capitolul privind prognozarea impactului

activităţii asupra factorului mediu sol si subsol, concluzia desprinsă este că nu va fi

generat un impact semnificativ asupra solului si subsolului.

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

Din punct de vedere al amplasamentului nu au existat alternative pentru acest

proiect.

Amplasamentul a fost ales ţinând cont de :

• existenta in zona a unei comunitati(comuna Munteni) cu forta de munca

calificata disponibila;

• existenta unei retele de infrastructura: energie electrica, puturi forate

pentru apa, retea de gaze naturale, cai de transport(auto) ;

• impactul asupra factorilor de mediu este minim atat in perioada de

realizare, cat si in perioada de operare a proiectului;

• lipsa unor amplasamente disponibile care sa ofere conditii mai bune de

amplasare a obiectivului;

47

In varianta „0”, respectiv nerealizarea obiectivului s-ar elimina o oportunitate de

investitii generatoare de locuri de munca si de servicii.

6. MONITORIZAREA

Planul de monitorizare a mediului va avea doua componente :

6.1. Componenta in etapa de constructie a obiectivului

In perioada de construire a obiectivului se vor monitoriza urmatoarele

componente:

• gospodarirea deseurilor rezultate din organizarea de santier ;

• monitorizarea mijloacelor de transport utilizate care vor avea

verificarile tehnice periodice efectuate in scopul limitarii preventive a

emisiilor de la motoarele termice ;

• utilizarea motorinei cu continut redus de sulf ( 0,2 %) ;

• pentru limitarea preventiva a emisiilor de particule, betoanele si

mortarele vor fi transportate de la o statie centralizata de preparare.

6.2. In timpul operarii obiectivului

Se va adopta urmatorul plan de monitorizare a mediului :

• se vor folosi la igienizarile halelor si a echipamentelor detergenti

biodegradabili.

• principala importanţă în aplicarea măsurilor de mediu în creşterea

intensivă este cea de reducere a emisiilor asociate cu producţia de

bălegar. Tehnicile care pot fie aplicată în diferite stadii de procesare sunt

interconectate. Este clar că aplicarea măsurilor de reducere în stadiile

timpurii din lanţul de producţie animalieră poate influenţa efectul(şi

eficienţa) oricărei măsuri de reducere aplicată în stadiile următoare. De

exemplu compoziţia nutriţională a hranei şi strategia de hrănire sunt

importante pentru caracteristica animalelor, dar în acelaşi timp ele

afectează compoziţia bălegarului şi deci influenţează emisiile în aer, sol şi

apă din adăposturi, depozitarea şi împrăştierea în câmp. Directiva IPPC

pune accent pe prevenire; prin urmare acest capitol analizează în primul

rând efectele managementului nutriţional, urmat de tehnicile integrate sau

controlul poluării.

48

• gasirea de solutii optime pentru valorificarea dejectiilor, care va asigura si

evacuarea ritmica din cadrul fermei a acesta;

• se va urmari proteina bruta din furajele necesare pentru perioada de

crestere si pentru perioada de ingrasare;

• se va intocmi un plan de intretinere si reparatiile curente ale instalatiilor

tehnologice;

• vor fi verificate periodic aparatele de masura si control al fluxului

tehnologic;

• evidenţa gestiunii deşeurilor conform H.G. nr. 856/ 2002 .

• monitorizarea - Este esenţial să înţelegem nivelul de utilizare a intrărilor şi

crearea de reziduuri pentru a decide dacă şi cum pot să fie făcute

schimbări pentru îmbunătăţirea profitabilităţii şi în beneficiul mediului.

Monitorizarea regulată a consumului de apă, a consumului de

energie(motorina, electricitate, combustibil), cantităţile de hrană pentru

animale, reziduurile apărute şi aplicarea în teren a fertilizatorilor

anorganici şi bălegarului va constitui baza pentru analiză şi evaluare.

Unde e posibil, monitorizarea, analiza şi evaluarea trebuie să fie legate

de grupele de animale, operaţiunile specifice sau să fie făcute gradual,

după caz, pentru a oferi şanse de a identifica ariile ce se pretează la

îmbunătăţiri. De asemenea, monitorizarea ar trebui să ajute în

identificarea situaţii anormale şi permite ca să fie întreprinse acţiuni

corespunzătoare.

Sistemul de înregistrare a mineralelor, aplicat în Olanda, este un exemplu

despre cum monitorizarea intrărilor şi ieşirilor de minerale de la o fermă poate

ajuta în reducerea surplusurilor de mineral şi pierderilor de amoniac. Aceasta

permite agriculturii olandeze să se conformeze cu obiectivele şi obligaţiile

Directivei referitoare la nitraţi [77, LEI, 1999].

Planificarea urgen ţelor

Un plan pentru evenimente neprevăzute poate ajuta fermierul să rezolve situaţii

neplanificate referitoare la emisii şi incidente cum ar fi poluarea apei, dacă acestea

apar. Aceasta poate deasemeni acoperi orice riscuri de incendiu şi posibilitatea unui

act de vandalism. Planul pentru evenimente neprevăzute ar trebui să includă:

* un plan al fermei arătând sistemele de drenaj(daca este cazul) şi surse de apă

49

* detalii despre echipamentele disponibile în fermă, sau disponibile la cerere,

care pot fi utilizate la rezolvarea problemei de poluare (ex. pentru stoparea

drenajelor din câmp, canale cu stăvilar, sau ecrane de spumă pentru reţinerea

pierderilor petroliere din scurgeri);

* numere de telefon de la serviciile de urgenţă şi autorităţi, şi altele, cum ar fi de

la proprietarii de teren din aval şi de la analiştii în probleme de apă:

* planuri de acţiune pentru anumite evenimente potenţiale, cum ar fi incendii,

scurgeri de la depozitele de mixtura de dejecţii, prăbuşirea depozitelor de mixtura

de dejecţii, deversare necontrolată din supra-plinul de bălegar, şi pierderi de

produse petroliere prin scurgeri.

Este important să se analizeze procedurile după orice incident pentru a vedea

dacă se pot trage învăţăminte şi ce ameliorări trebuie implementate.

Repara ţii şi între ţinere

Este necesara a verifica structurile şi echipamentele pentru a se asigura ce

acestea sunt în bună stare de funcţionare. Identificarea şi implementarea unui program

structurat pentru această lucrare va reduce probabilitatea de apariţie a problemelor. Se

vor pune la dispoziţie cărţi cu instrucţiuni şi manuale şi personalul va primi o calificare

corespunzătoare.

Toate măsurile care contribuie la curăţenia facilităţii ajută la realizarea unei

reduceri a emisiilor. Acestea includ uscare şi curăţirea depozitului de hrană, a ariilor de

defecaţie, de plimbare şi de odihnă, pasaje generale şi de defecaţie, facilităţile de

adăpostire şi echipamentele, şi ariile din jurul adăpostului. Pierderile de apă potabilă pot

fi evitate folosind tehnicile de băut cu pierderi scăzute (ex. dispozitive cu diuză de băut

cu colectoare de picături pentru păsări).

Clădirile pentru animale pot avea izolaţie, ventilatoare, apărătoare de coş,

obloane, senzori de temperatura, controale electronice, dispozitive de prevenire a

defecţiunilor, dispozitive pentru furnizare apă şi furnizare hrană, şi alte mecanisme

mecanice sau electrice care necesită verificare şi întreţinere regulată.

Depozitul pentru mixtura de dejecţii poate fi verificat regulat pentru orice semne

de scurgere şi trebuie să fie corectate orice defecţiuni, cu asistenţă profesională dacă

este necesar. Depozitele ar trebui să fie golite cel puţin o dată o an de preferinţă, sau

de câte ori este necesar, depinzând de calitatea construcţiei lor şi senzitivitatea solului

şi apei freatice, astfel ca ambele suprafeţe internă şi externă să poată fi verificate şi

orice probleme structurale, defecţiune sau degradare să fie remediate.

50

Operarea maşinilor de împrăştiat bălegar (pentru bălegar solid şi lichid) poate fie

îmbunătăţită dacă ele sunt curăţate şi verificate după perioadele de utilizare şi sunt

efectuate reparaţii sau renovări. Se vor face verificări regulate în timpul perioadelor

operaţionale şi se va executa întreţinerea corespunzătoare conform instrucţiunilor de la

producători.

Pompele pentru mixtura de dejecţii, amestecătoarele, separatoarele, irigatoarele

şi echipamentele de control necesită atenţie regulată şi vor fi respectate instrucţiunile

producătorilor.

Este practic să fie făcut un stoc de piese de schimb care se uzează rapid în

fermă, pentru a executa reparaţiile şi întreţinerea rapid. De obicei întreţinerea de rutină

poate fi efectuată de personal calificat corespunzător din fermă dar lucrările mai dificile

sau de specialitate vor fi efectuate mai precis apelând la ajutor profesional.

7. SITUATII DE RISC

Amplasamentul nu este supus alunecarilor de teren.

Producerea unui cutremur poate avea drept consecintă un accident tehnic

foarte grav cum ar fi fisurarea unor rezervoare si a conductelor având astfel

posibilitatea de poluare a solului. De mentionat că prin folosirea conductelor de

distributie flexibile si prin solutiile tehnice adoptate(platforme betonate),

posibilitatea de fisurare a principalelor dotari tehnice este diminuată.

In cazul producerii unui cutremur se impune verificarea etanşeităţii

instalatiilor si conductelor ce vehiculează lichide precum şi verificarea tasărilor

sau deplasărilor de teren care se pot produce.

Remedierea defectiunilor privind neetanşeităţi ale conductelor de legătură

şi rezervoarelor se vor face în regim de urgentă.

Etanseitatea circuitelor tehnologice, poate fi verificata urmărind aparatele

de masura si control al presiunii si indicatoarele de nivel unde exista, iar

etanseitatea retelelor de canalizare prin metode specifice canalizărilor.

In situatia în care toate masurile impuse prin proiect si procesul tehnologic

vor fi respectate, nu vor apare noxe care ar putea avea efecte importante pe

termen scurt , mediu sau lung.

Dotarea si functionarea obiectivului trebuie să respecte cu stricteţe normele

de protectie impotriva incendiilor specifice acestor unitati, în conformitate cu

memoriul proiectului pe baza căruia s-a obtinut avizul PSI.

51

In ceea ce priveste accidentele potentiale facem urmatoarele precizari :

• emisii in atmosfera care pot sa creeze situatii de risc pentru mediu, cu

impact semnificativ pot fi reduse prin folosirea instalatiilor de

recuperare a vaporilor de gpl;

• in cazul in care apar deficiente in functionarea retelei de conducte de

utilitati, aceasta este oprita prin sistemele de protectie cu care este

dotata ;

• se impune oprirea motoarelor in timpul stationarilor;

Pentru evitarea erorilor umane personalul cu atributii in monitorizarea

mediului va trebui sa fie cu pregatire de specialitate adecvata.

Inainte de punerea in functiune a obiectivului vor fi elaborate planurile de

prevenire si actiune privind :

• prevenirea si controlul poluarilor accidentale ;

• regulamentele de intretinere si operare a instalatiilor de depoluare ;

• planurile de prevenire si combatere a incendiilor ;

• regulamentele si instructiunile de protectie a muncii specifice locurilor

de munca.

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR

In timpul evaluarii impactului asupra mediului nu s-au intampinat dificultati

tehnice.

Se recomanda exploatarea si intretinerea in conditii optime a instalatiilor

tehnice.

52

9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

S.C.„PUIPROD” SRL Tecuci in cadrul amplasamentului din comuna

Munteni, judetul Galati, va desfasura activitatea de:

• crestere intensiva a pasarilor, a gainilor ouatoare, folosind tehnologia

de crestere in baterii ecologice, activitatea este cuprinsa in anexa 1 a

OUG nr. 152/ 2005 – privind prevenirea si controlul integrat al poluarii.

Vor fi crescute astfel 90.000 capete de gaini/ an. Durata unui ciclu de

crestere este de max.77 saptamani, cand pasarile nu mai sunt

rentabile pentru productia de oua de consum.

Pentru aceasta activitate vor fi construite 2 hale de crestere, la care vor fi

adaptate si realizate sisteme specifice de alimentare cu apa potabila, linii de

furajare, energie electrica, sisteme de realizarea a microclimatului.

Activitatea de crestere a pasarilor se desfasoara 365 zile/ an si 24 de ore/

zi.

Terenul pe care vor functiona „Ferma de gaini” este proprietate a S.C.

PUPROD SRL Tecuci. Amplasamentul respectiv este teren agricol

Se va racorda amplasamentul la reteaua de gaze naturale, existenta in

vecinatatea obiectivului.

S.C.”PUIPROD” SRL pentru investitia „Ferma de gaini ouatoare” , are emis

Certificatul de Urbanism din iulie 2009, eliberat de CJ Galati.

Terenul pe care va fi realizata investitia, apartine administrativ de extravilanul

comunii munteni, T 60/1, P569, inscrisa in CF nr.2792 a localitatii.

Terenul obiectivului are folosinta actuala de teren agricol.

Obiectivul “ Ferma de gaini ouatoare” va ocupa o suprafata totală de teren de

9800 m2, din care suprafata construita 4540,50 m2, investitia va fi amplasata intr-o zona

este distincta si bine delimitate perimetral:

Prin creerea de noi locuri de munca(cca. 15 de locuri de munca), realizarea

acestui obiectiv reprezinta un factor pozitiv pentru comunitatile din zona respectiva.

Amplasamentul va functiona cu toate utilitatile necesare pentru asigurarea

conditiilor optime de exploatare a investitiei.

Valorificarea deseurilor se va face in concordanta cu legislatia specifica.

S.C.”Puiprod” SRL mai detine o alta ferma de pasari, deci are experienta practica

privind cresterea intensiva a pasarilor, respectiv a gainilor ouatoare, folosind tehnologia

de crestere la baterii ecologice. Folosind acest sistem de crestere la baterii ecologice va

agresa factorii de mediu in limite admisibile.

53

ANEXE