“A învăţa că în viaţă, mai uşor se poate învinge ura cu dragostea,minciuna cu adevărul şi violenţa cu abnegaţia, ar trebui să fie un element fundamental în educaţia oricărui copil!”

Mahatma Gandhi, conducător politic şi spiritual, părintele independenţei Indiei

CITATUL LUNII CITATUL LUNII CITATUL LUNII CITATUL LUNII CITATUL LUNII

EDITORIALDespre cercetăşie şi prieteni

InfoScout este un proiect al Departamentului de Imagine şi Comunicare - ©2009 ONCREste interzisă reproducerea parţială sau totală a materialelor cuprinse în această revistă fără acordul redacţiei.

Responsabilitatea pentru conţinutul articolelor aparţine în totalitate autorilor.

Cuprins4 O afacere aparte6 Povestea continuă:

“Prima întălnire cu maimuţele (II)”8 Tehnici cercetăşeşti: Ciupercile12 Povestire sau…?!?17 Lands of Adventure: episodul 2

Express EURself19 Finanţări: 2%20 Interviu cu un părinte:

dna. Elena Popescu22 Fotoreportaj: Sărbătorind 22 februarie26 Ştiri: Ecouri de la Salzburg27 Misiunea e mereu prima28 Legături cu fraţii moldoveni31 Centrul Local se prezintă:

ClujNapoca34 Lupişorul mesager36 Scouting Seeds mai face un pas37 Ştiri: Radioamatorism

în CL Râmnicu Vâlcea38 Ştiri: “Daruri pentru libertate”39 Ştiri: La numărat de stele

cu ochiul liber40 Ziua Dorinţelor42 Oglinda

REDACŢIA

COORDONATOR: Alin Pascaru

REDACTOR-ŞEF: Lucian Nedeluţ

REDACTORI: Laura BăduţClaudia NaibaClaudia CoandăMonica JicmonManuela HortolomeiAda RascolAndreea BlajOana Mitruţ

COLABORATORI: Ioana LucaciuAdrian SecalAlex Moldovan

LAYOUT: Boris Boberschi

CORECTURĂ: Laura HenFlori BudăuAlexandra Cochieci

Echipa InfoScout este în continuă formare şi dezvoltare. Dacă vrei să faci parte din echipă,

trimite un mail la echipa@infoscout.ro

I

Adresa de contact a redacţiei:redactie@infoscout.ro

LUCIAN NEDELUŢredactor-[ef InfoScout

Iată o provocare, pentru voi, dragi cercetaşi:

Închideţi ochii şi gândiţi-vă la toate persoanele pe care le-aţi văzut, oamenicărora le-aţi vorbit cândva de vremea rea sau pur şi simplu i-aţi întâlnit pestradă mergând grăbiţi spre şcoală sau serviciu. Apoi amintiţi-vă de cei pecare îi cunoaşteţi , toţi cei cărora le ştiţi chipul şi cărora le-aţi auzit glasul.Luaţi o pauză să vă aduceţi aminte de prieteni şi colegi, profesori ce v-auinspirat şi amici din copilărie cu care aţi împărţit bucuria primelor jocurişi primele clipe nevinovate de necaz şi părere de rău. Şi dintre toţi aceş-tia...rămâneţi doar cu acei prieteni dragi, oamenii speciali vouă, sufletepereche, altare de izbăvire ale sufletului rătăcit, cei care v-au şters întot-deaua lacrimile (pricinuite poate chiar de ei) şi v-au cuprins strâns în braţe.Sunt aceia care au ştiut să vă ofere un zâmbet pe o supărare, o vorbă bunăpentru zece vorbe rele, un refugiu cald pentru gerul din voi, sunt oameniicu care aţi invăţat să iubiţi, să cunoaşteţi, să înţelegeţi şi să vă bucuraţi. Aţitrecut prin primejdii şi prăpăstii, prin aventură şi momente grele, prin vântşi volbură. I-aţi pierdut (poate de atâtea ori), dar ei v-au regăsit de fiecaredată şi v-au salvat cu o simplă mână întinsă cu drag.

Şi acum, dragii mei, amintiţi-vă câţi dintre aceştia sunt sau au fost cerce -taşi? Căci aşa stă în firea bunului purtător de eşarfă, să-şi ajute mereuaproapele, să iubească şi să dăruiască. E drumul său, al cercetaşului, săcotească de oricâte ori e nevoie pentru a merge drept spre o lume maibună. Învăţaţi să-i preţuiţi aşa cum se cuvine, căci dincolo de orice bu-curie, împlinire şi faptă bună, veţi rămâne întotdeaua cu un prieten bun. Învăţaţi mereu să fiţi şi voi cercetaşi!

Localnicii din zonă ştiu preabine că, în fiecare sâmbătă, laSăbăoani, e zi de târg. Târguleste un fel de popas săptămânalunde oamenii de la ţară găsescun strop de odihnă care rupe mo-notonia celor cinci zile de muncăa câmpului.

Oamenii care merg la târg se în-torc acasă cu ceva în plus; acestsupliment este bucuria întâlniriicu alţi săteni într-o atmosferăgălăgioasă şi destinsă în acelaşitimp, care se pregătesc pentru asărbători, cum se cuvine, ziuaDomnului.

La Săbăoani s-au îndreptat sâmbătă14 martie 2009, în jumătatea „târgu-lui carismal” 14 biciclete şi omaşină. Toate purtate de liderii şiexploratorii din parohia „AdormireaMaicii Domnului” din Pildeşti.

Scoutiştii au poposit, de aceastădată, la grădiniţa Surorilor NotreDame de Sion, pentru o zi dereculegere. Drumul spre Damascşi învăţăturile lui a fost tema carea îngemănat diferitele momenteale acestei zile de har a AnuluiJubilar Paulin 2008-2009.

Momentele de întâlnire cu Dum-nezeu, atât la nivel personal câtşi de grup, de discuţii dupăprezentarea temei zilei şi altelerelaxante, ca de exemplu cândam stat împreună la masă sau ne-am distrat pe măsură (prinjocuri), au făcut ca această acti vitate să devină pentru toţi oexperienţă umană şi spiritualădeosebită.

Dar „climax-ul” zilei a avut locdupă amiază când, vrândnevrând, am ajuns, ca şi Saul, la

momentul culminant al drumuluisău spre Damasc. O celebrarepenitenţială liniştită ne-a pregătitsufletul pentru a ne întâlni cuIsus la masa euharistică pe care,cu mare tragere de inimă, aprezidat-o dragul nostru Pr. Lau-renţiu Dăncuţă, vicar al parohiei„Trupul Domnului” dinGherăeşti. În sintonie cu texteleliturghiei zilei, mai ales cuEvanghelia (Luc. 15,11-32), ne-azis ca în fiecare dintre noi existădoi oameni care se luptă ca săsupravieţuiască… Atitudineatatălui din parabola „Fiului risip-itor” este imaginea lui Dum-nezeu, de o generozitatesplendidă şi care, atunci când dă,dă din belşug. Ne-a amintitPărintele de cele trei elementefundamentale din timpul Postu-lui Mare: pomana, rugăciunea şipostul; dar a adăugat şi ceva în

na]ional ACTIVIT|}I

4 www.infoscout.ro

O AFACERE APARTE

na]ionalACTIVIT|}I

5www.infoscout.ro

plus: ne-a îndemnat să-lcunoaştem mai mult pe Isus careeste în cuvântul său şi în SfântaTaină…. „Să ne deschidem su-

fletul lui Isus, fărăfrică”, aşa cumspunea Ioan Paul alII-lea. Meditaţias-a terminat cuacest îndem: „Pro -fitaţi de timpultinereţei voastrepentru a fi maiaproape de Dum- nezeu şi deceilalţi”.

A urmat momentulîntâlnirii cu comu-nitatea surorilorgazdă. În dialogulcu ele am constatatcă, pentru cei careîl caută cu adevăratpe Dumnezeu, ex-perienţa lui Saul îndrum spre Damascpoate să aibă loc înorice circumstanţăa vieţii şi la oricevârstă.

Mulţumim foarte mult celor careau făcut posibilă acestă zi de har,mai ales Pr. Laurenţiu şi Surori -lor N. D. de Sion; ei, ca şi Ananiadin Faptele Apostolilor, ne-auajutat în acest „drum spre Damasc”,în această zi de întâlnire cu Dum-nezeu, o zi în care nu am cheltuitnimic (legea cercetaşilor zice:„scoutistul este econom”) şi carene-a îmbogăţit pe toţi. Exact: Oafacere aparte, într-o zi de târg.

Liderii scout, Pildeşti

„Experienţa de sâmbătă a fostuna foarte benefică pt mine. Amavut ocazia să petrec o zi alăturide persoanele cu care mă simtfoarte bine, însă cel mai impor-tant, am avut ocazia să stau,aproape o zi întreagă, alături deDumnezeu, să-mi pun ordine înidei, în sentimente şi să mă gân-desc foarte serios la planuri de vii -tor, la ce anume vrea Dumnezeude la mine, dacă sunt pregătită săprimesc răspunsul la întrebarea:"Ce să fac, Doamne?". A fost o zicu adevărat plină de har”

Sabina Mîrţ

„Aşa cum majoritatea celorce au participat la această zide reculegere au încheiatspunând ca a fost cu adevărato zi în care ne-am încărcatbateriile şi ne-am apropiatmai mult de Dumnezeu, la felam simţit şi eu. Nu numai căam conştientizat cât de im-portant este să-i acordămtimp lui Dumnezeu dar, deasemenea, am reuşit să interi-orizăm această perioadă im-portantă a Postului Marecare, deşi trecută pe jumă-tate, ne-a motivat în a lua de-cizia de a o trăi mai intens.După exemplul convertiriiSfântului Apostol Paul pedrumul spre Damasc, ne-amanalizat drumul pe care îlurmăm sau pe care îl vomurma căutând soluţii pentru aîndrepta răul din viaţa noas-tră. A fost într-adevăr o zifrumoasă în ciuda vremii mo-horâte de afară, o zi în carecu toţii ne-am întors mai bo-gaţi şi mai împăcaţi cu sine şicu Dumnezeu!”

Emanuela Dumea

povestea LUPI{ORI

6 www.infoscout.ro

EPISODUL 6

PRIMA ~NTÂLNIRE CU MAIMU}ELE (II)

- Cine e acolo? spuse cu glasserios lupişorul.

Din nou, nimeni nu-i răspunse.Îşi continuă drumul înapoi spregrotă, dar prin faţa lui trecurapid o siluetă albă. Sigur dedata aceasta că nu este singur,scoase iarăşi sunetul de pericol,sperând ca măcar acum să fieauzit. Nu avu mult timp săviseze la o salvare miraculoasădin partea părinţilor, că omaimuţă albă şi apăru lângă el...

- Bună, micuţule! Ce e cu tineafară pe o vreme aşa urâtă?

- Stai deoparte, maimuţă !!Ştiu ce-ţi poate pielea!

- O, cum aşa? Dar ce rău aşputea eu face unui lupişor aşacurajos ca tine?

- Ştiu ce le faceţi celor careies pe timp de ceaţă...

- Uite, Yupi, nu o să neg că ceeace ai auzit nu este adevărat. Darnoi, maimuţele şi lupii, avem unacord încheiat de când ne-auajutat să ne apărăm teritoriul decelelalte triburi de maimuţe.

- Mami nu mi-a spus despreasta.

- Desigur că nu ţi-a spus. Unlupişor aşa tânăr nu poate auzidespre legendara luptă dintretriburile străvechi alemaimuţelor. Nici cei mai bătrânidin neamul meu nu ştiu într-ade-văr ce s-a întâmplat. Multeenigme învăluie adevărul. Dareu ştiu cum a fost totul.

- Mie îmi plac enigmele. Iarmama mereu spune că sunt preamic pentru a face sau a afla

Ultima dată îl lăsasem pe Yupi confuz, petimp de ceaţă, afară din grotă, deşi mamalui îl avertizase că este periculos din cauzamaimuţelor înşelătoare cărora le place săducă la disperare pe oricine surprind afarăpe un timp ca acesta ...

povestea

www.infoscout.ro7

multe lucruri. Spune mereu cătrebuie să mai cresc. Dar eu ştiucă sunt pregătit să aflu desprelupta legendară.

- Eu nu cred că eşti preamic pentru nimic. Pot săîţi povestesc cum a fostîn drum spre casă.

- DA! DA! DA! răspunseYupi, fără să ştie că fusese vic-tima unei capcane în care căzuseprea uşor.

- Să vedem… Demuuult demuuult trăia o maimuţă…

Astfel îşi începu maimuţapovestea de adormit copiii întimp ce îl ducea pe micuţ acasăla ea, nu la grota lupilor, aşacum îl făcuse să creadă. Între timp, la grota părinţilor luiYupi, absenţa lui a fost remar-cată, iar strigătul de ajutor auzit.Fără să piardă o clipă, toatăhaita se adună în timp record,mobilizându-se în căutarea celuimai mic dintre ei. Acestora li sealăturară şi Bagherra şi Baloo.

Fără nicio ezitare, toţi plecară în

pădure căutând fiecare colţişorde junglă, până când singurulteritoriu necercetat rămase casamaimuţelor.

Să ne întoarcem la Yupi...Maimuţa îl dusese deja prea de-parte când realiză că nu se în-dreaptă spre casa lui. Însă, ca sănu se pună singur în pericol, selăsă dus de nas până la casa

maimuţei. Acolo totclanul se puse pe cân-tat şi dansat, iar când

ajunseră şi prieteniilupişorului, toţi erau însărbătoare, Yupi dan-

sând la unison curăpitorii.

Pentru a nu-l puneîn pericol pelupişor, Baloo se

amestecă printreele deghizat în

maimuţă, luând parte ladans...

Tot dansând şi dând din fund şicântând, deghizarea ursului dis-păru văzând cu ochii. În acelmoment, Baloo îl înşfăcă pemicuţ şi o zbughi de acolo. Într-unsuflet cu toţii se găsiră înapoi lagrotă, neştiind că maimuţa nuavusese nicio intenţie rea cuYupi. Doar că nu cunoştea dru-mul spre casa lupişorului şi sedecisese să îl ducă la ea acasăpână când ceaţa ar fi dispărut,ştiind că toţi l-ar fi căutat şi totular fi revenit la normal în curând.

Claudia Naiba

LUPI{ORI

abilit\]i TEMERARI

8 www.infoscout.ro

Recunoaşterea ciupercilor estecea mai dificilă operaţie şi dinaceastă cauză, recunoaştereasigură se face numai ţinândseama în primul rând de carac-terele botanice şi anume formaaparatului fructifer şi a părţilorcomponente: talie, aspect,pălărie, picior, suprafaţapălăriei, lamele sau tuburi etc.,luate în complexitatea lor şi nudupă celelalte caractere, care potduce la confuzii cu urmărigrave.

Forma ciuper-cilor (talie, as-pect) este uncaracter ce sereferă maimult laaparatul fruc-tifer. Acestaprezintă oformă propriepentru fiecarespecie de ciu-percă.Aparatul fruc-tifer poateavea formediferite: desferă, de ou,

de clopot etc.

CIUPERCI COMESTIBILE

Hribul: Pălăria este deculoare castanie-brună,bombată, sferică la în-ceput, apoi devine întinsă.Piciorul e umflat la bază,are culoare brun deschis,ornamentat cu o reţea subpălărie. Carnea este albă,tare, cu gust şi miros plă-cut. Îşi are habitatul pe

suprafeţe dominate de arbori destejar, pin, molid, castan,mesteacăn, fag şi brad. Dă roadedin vară până toamna, după ploiabundente. Specimenele ajunse la maturi-tate deplină pot cântări aproxi-mativ 1 kg. Cei mai apreciaţisunt hribii tineri, deoarece hribiimai mari adăpostesc adesealarve de muşte verzi şi devin sli-noşi, moi şi mai puţin gustoşi pemăsură ce îmbătrânesc. Se reco-mandă însă să nu se recoltezeexemplare prea tinere, pentru anu fi confundate cu alte speciinecomestibile sau mai puţinapreciate. Caracteristicile gene -rale care ajută la evitarearecoltării de specii otrăvitoaresunt: o culoare roşie la margineaporilor, schimbarea culorii cărniiatunci când intră în contact cuaerul sau când este lovită şi ungust acru, piperat. Are maimulte denumiri româneşti: hrib,mânătarcă, burete (regional), co-pită, mitarcă, pitarcă saupitoancă.

Chitarca: Pălăria are culoareportocalie sau brun-roşiatică,este sferică, hemisferică, apoiîntinsă, foarte cărnoasă, puţinvâscoasă pe timp umed. Carneaeste albă dar devine cenuşiu -roşiatică, albastru - verzuie sau

Se zice că după ploaie apar şi ciupercile. Pentru un cercetaşînfometat e un motiv serios de bucurie. Atenţie, însă! Nu toateciupercile sunt comestibile. Undeuna poate umple un stomac gol,alta poate să-i facă mari necazuri.

PRIN P|DURE, ÎN C|UTARE DE… MÂNCARE

CIUPERCILE

Hribul

Chitarca

abilit\]iTEMERARI

9www.infoscout.ro

negricioasă în contact cu aerul;are gust şi miros plăcut. Creşteizolat sau în grupuri, în păduride foioase, mai ales pe undecresc sălcii, plopi şi mesteceni,în luminişuri, vara şi toamna.

Bureţii galbeni (gălbiori):Pălăria, 3-10 cm, cărnoasă,compactă şi tare, la început esteconvexă, apoi uşor adâncită şi,la maturitate deplină, ca o pâlniemult adâncită, cu suprafaţadestul de neregulată (cu mici co-coaşe) şi marginea ondulată. Pi-ciorul, 3-8 cm, este foarterobust, tare, neted, în formă detrunchi de con răsturnat.Suprafaţa himenială (de subpălărie) este formată dinpseudolame ca nişte cute, relativşerpuite, ramificate şi decurentepe o porţiune lungă din picior.

Carnea este compactă, fibroasă,cu miros de fructe şi gust dul-ceag, care uneori poate da sen-zaţie de amar în gură. Coloritulpălăriei variază de la galben des - chis la galben-auriu şi câteodatăla portocaliu. Piciorul şipseudolamele au aceleaşi vari-aţii coloristice ca pălăria, însecţiune, carnea este galbenă lamargine şi albicioasă în mijloc.Este una dintre ciupercile multapreciate şi rareori e atacată dedăunători. Gălbiorii cresc îngrupuri, prin păduri umbroase şiumede de răşinoase şi de foioase(mesteacăn, fag), de la sfârşitulprimăverii şi până toamna.

Zbârciogul: Pălăria (4 -7 cm),complet goală în interior şidestul de fragilă, are formăglobuloasă, cu suprafaţa acope -rită de numeroase alveole cuconturul neregulat şi şerpuit careîi dă aspectul unui burete. Pi-

ciorul (4-8 cm), rela-tiv bont şi îngroşat labază, este flocos înpartea de sus şi cuşanţuri longitudinalela partea inferioară.Piciorul şi pălăriasunt goale în interiorşi comunică între ele.Carnea este de con-sistenţă redusă, albă,cu miros dulceag şigust plăcut. Coloritulde bază al alveolelor

de pe pălărie este ocru sau măs-liniu, iar nervurile despărţitoaresunt gălbui. Piciorul este, la în-ceput, alb, apoi gălbui. Creşte înpădurile foarte rare de foioase,pe sol nisipos, înspecial pe subulmi şi frasini,câteodată pelângă potecile dela ţară sau prinvii. De la şes ladeal. Primăvara.Se deosebeşte deceilalţi zbârciogiprin formapălăriei.

Ciuperca decâmp: Pălăria, 5-20 cm, este, la în-ceput, ovoidală şiapoi convexă sauuşor aplatizată,câteodată cu gur-gui foarte larg,alb-lucioasă cureflexe mătă-soase, foartecărnoasă, uneoricu margineafisurată. Piciorul,6-15 cm, este ro-bust, cilindric şicu un bulb abia

vizibil la bază, purtând urme devolvă şi cu inel lat, striat longi-tudinal. Lamele sunt foarteînalte, dese, cu lamele, relativrotunjite şi libere. Carnea estefoarte compactă, fragedă şi cumiros inconfundabil de anason.Gustul nu este prea puternic.Coloritul pălăriei este alb, dar lacea mai mică atingere capătărapid o culoare aprinsă galbenăca lămâia şi câteodată roşiatică.Lamele sunt la început albe,apoi gri-roz şi la maturitate,devin sepia. Piciorul este, iniţial,plin şi apoi parţial gol în inte-rior. Carnea este albă, cu tendin -ţa de a se îngălbeni sau de a seînroşi pe măsură ce îm-bătrâneşte. Creşte pe pajişti, lu-minişuri şi în pădurile însoritede foioase şi de conifere, devara până toamna. Poate fi con-fundată cu unele specii deAmanitae, otrăvitoare, care, to-tuşi, au lamele întotdeauna albe

Gălbiorii

Zbârciogul

Ciuperca de câmp

abilit\]i TEMERARI

10 www.infoscout.ro

şi o volvă vizibilă la baza pi-ciorului. Este bună de consumatşi crudă; se pretează la a fi us-cată.

Ciuperca de bălegar (sauchampinion): Pălăria este la în-ceput globuloasă, apoi convexăşi, în final, complet plată, destulde cărnoasă şi compactă, cumarginea membranoasă şi cupuf, uşor striată şi cu solzi mici,maronii. Piciorul este bont şicărnos, cilindric, uşor bulbos,câteodată gol în interior, cu inelmembranos care se detaşează re-pede. Lamele sunt foarte înalteşi subţiri. Carnea este albă,foarte consistentă, cu mirosşi gust bine definite. Colo -ritul pălăriei variază de laalb-murdar (tipic pentru ciu-percile cultivate) la brun-des -chis. Lamele sunt, laînceput, roz, apoi bruneca scorţişoara şi, la ma-turitate, sepia. Când estetăiată, carnea capătă nu-anţe roz. Creşte peterenuri fertilizate cu în-grăşăminte naturale, grădini,parcuri, pe lângă poteci, pepăşuni. Se întâlneşte de lacâmpie la muntele de altitudinemedie, de primăvara pânătoamna.

Ghebele (opintici): Pălăria, 4-15 cm, destul de consistentă,

este, la început, emisferică, apoidin ce în ce mai plată, iar lasfârşitul maturizării chiaradâncită. Cuticula este netedă,lucioasă pe vreme umedă şimată pe timp uscat, acoperită denumeroşi solzi maronii, ascuţiţişi curbaţi, mult mai deşi în cen-trul pălăriei şi mai rari cătremargine, care de cele mai multeori este netedă şi cu striaţii viz-ibile. La exemplarele maturesolzii pot lipsi în totalitate. Pi-ciorul, 5-20 cm, este cilindric,alungit, cu baza uneori accentuatbulboasă, deseori curbat în jos şi

cu aspect pufos. Areo consis-

tenţăfoartedură şi

elastică.Inelul, cărnos şi mare, la exem-plarele tinere se uneşte cu pălăriaformând un fel de cortină.

CIUPERCI NECOMESTIBILE

Buretele pestriţ: Pălăria, 8-20cm, este, la început, emisferică,apoi convexă şi, în final, multlăţită şi câteodată scobită în cen-tru, de obicei de culoare roşu-sângeriu. Cuticula este lucioasă,lipicioasă şi acoperită relativ dinabundenţă de negi albi, care suntresturi de volvă pe care ploaiauneori le desprinde. Piciorul,10-25 cm, este cilindric, bulbosla bază, alb şi vâscos, cu volvădelicată şi deseori transformatăîn negi. Inelul, este foarte lat,lăbărţat, membranos, alburiu şi

uneori striat. Lamele sunt albe,foarte dese şi cu multe lamele.Pălăria, de un roşu aprins, estefoarte rar portocaliu-închis.Lamele pot avea de multe orinuanţe galbene ca lămâia. Pi-ciorul este, iniţial, plin, apoi golpe dinăuntru. Creşte în pădurilede foioase şi de conifere, într-osimbioză complexă, de la

câmpie până la limita supe-rioară (alpină) de vegetaţiearboricolă, de vara până

toamna. Semnele intoxicaţieila buretele pestriţ apar după

câteva ore şi se manifestă pringreaţă, ameţeală, pierdereacunoştiinţei, un fel de beţie, uneori cu delir furios.

Buretele viperei: Pălăria, 5-15cm, este, la început, convexă,apoi se lăţeşte şi se aplatizează,de obicei măslinie, cu cuticulalipicioasă uşor dungată radial cu

Champinion

Ghebele

Buretele pestriţ

abilit\]iTEMERARI

11www.infoscout.ro

o nuanţă mai închisă. Lamelesunt inegale, foarte dese, albe,cu uşoare reflexe verzui. Carneaeste albă, densă şi fibroasă,aproape inodoră şi cu un gustacidulat. Coloritul pălăriei vari-ază în foarte multe nuanţe deverde, dar, câteodată, este şicafenie sau complet albă, fărăstriaţii caracteristice, într-o nu-anţă mai închisă. Este o specietipic silvicolă, întâlnită cel maides în pădurile de castani sau dealuni. Simptomele intoxicaţiei laaceastă ciupercă apar târziu(după 10-12 ore).

Buretele primăvăratic: Pălăria,5-15 cm, la început emisferică,apoi convexă şi, în final,aproape plată, este netedă, albă,cu nuanţe crem şi cu margineasinuoasă. Piciorul, 5-12 cm, estealb, câteodată parcă brumat,puţin îngroşat la bază şi are ovolvă membranoasă vizibilă

care îl înfăşoară, inelul albatârnă liber. Lamele sunt foartestrânse una lângă alta, albe, in-tercalate cu foarte numeroaselamele. Carnea este albă, com-pactă, fără miros şi cu un gustdestul de neplăcut. Foarte re-dusă. Creşte în pădurile defoioase, în special pe soluri cal-caroase.

Buretele panterei: Pălăria, 6-10cm, este destul de compactă şitare, la început emisferică, apoiconvexă şi la maturitate completdeschisă, cu marginea foarte

vizibil striată şi, deseori, avândresturi din cortină. Suprafaţa sanetedă şi destul de lucioasă esteacoperită de numeroşi solzişorialbi ieşiţi în relief care, de obi-cei, cad repede lăsând deseoricuticula complet goală. Piciorul,6-12 cm, este cilindric, puţinsubţiat în partea superioară şi cubaza bulboasă acoperită de ovolvă fragmentată în două sautrei fâşii concentrice. Inelul, situ at câteodată foarte jos, estesubţire, fragil, uşor striat şi dis-pare repede. Lamele sunt dese,înalte şi separate de picior.Carnea, întotdeauna albă, estemoale şi apoasă, aproape ino -doră şi cu gust dulceag. Colo -ritul pălăriei variază de labrun-deschis la ocru-măsliniusau cenuşiu. Suprafaţa picioruluiare uneori aspect lânos. Este în-tâlnită foarte frecvent atât în pă-durile de foioase cât şi în cele deconifere, la câmpie şi la muntede vara până toamna. Este foartetoxică.

Hrib ţigănesc, buretele dracu-lui: Pălăria, 8-25 cm, destul delargă, groasă şi compactă, este,la început, emisferică, apoi con-vexă, şi, la maturitate deplină,aplatizată, cu marginea ondulatălarg. Cuticula este catifelată finşi foarte uscată. Porii sunt micişi rotunzi. Tuburile sunt subţirişi lungi, dar în apropierea pi-ciorului se rotunjesc. Piciorul, 6-12 cm, este foarte scurt şi bontla bază, cărnos, tare, ovoidal sauîn formă de pară şi acoperit cu oreţea deasă cu ochiuri poligo-nale, în contrast puternic cu cu-loarea de bază. Carnea estemoale şi uneori spongioasă; cu-loarea este alb-gri, cu mirosulrespingător şi gustul dulceag.Coloritul pălăriei este destul devariabil şi se poate schimba dela gri-albicios, la gri-plumburiu,la gălbui şi la măsliniu, foartedes fiind vizibile şi pete marigalben-roz sau verzui, în parteasuperioară, piciorul este galben,la mijloc este roşu, iar la bazăeste galben-brun. Frecat cudegetele, capătă rapid nuanţe al-băstrui. Carnea, albicioasă, când este tă -iată, capătă o culoare albăstruie

care, însă, dispare după puţintimp. Creşte în pădurile defoioase, în special de fag, la dealşi la munte. Din primăvară pânăîn toamnă. Consumată în stare crudăprovoacă vomă continuă, iar fiartă dă tulburări gastrointesti-nale serioase.

lucian.nedelut@infoscout.ro

Buretele viperei

Bureteleprimăvăratic

Buretele panterei

Hrib ţigănesc

activit\]i TEMERARI

12 www.infoscout.ro

PPoovveessttiirree ssaauu……??!!??

Povestire... Ce semnificaţie areacest cuvânt pentru fiecare? Sălăsăm la o parte definiţiile plasticedin DEX. Fiecare percepe cuvântulîntr-un alt mod. Eu, de exemplu, aşputea face o analogie şi aş comparapovestirea cu o pungă de pufuleţi.Deci, pentru următoarele secunde:povestire = pungă de pufuleţi. Dece?... De ce nu? Tuturor ne placesă povestim ce-am făcut, ce-ampăţit, nu ştiu unde, nu ştiu când. Şilucrurile stau cam aşa: când începipovestirea (punga de pufuleţi) efoarte greu să te opreşti; suntemmulţi pe lumea asta şi mereu e

cineva căruia îi plac pufuleţii(povestirile) şi desigur că împarţipufuleţii (povestirea) cu acea per-soană, şi pe deasupra, practic, nute costă mai nimic (câtevaminute/maxim 50 bani); cândmănânci pufuleţi, sigur mai dai şipe jos (când povesteşti, e la fel:mereu omiţi câte ceva). Deci, cumpoate afla cineva întreaga poveste?Trebuie să auzi mai multe versiuni.Dar asta durează mult. Dar dacăpovestitorii s-ar completa unul pealtul? Astfel, fiecare poate spunecâte o parte, într-un mod organizatşi fără ca ideile să se repete.

La început de trepte. Pe la treapta 41, cred…

Nimic din ce este scris nu este inspirat din fapte reale. Toată povestea este o faptă reală!

În continuare aveţi posibilitateade a citi un prototip de povestire„curcubeu“, în care câţivatemerari (dar şi alţi co-povesti-tori) relatează, fiecare din punc-tul lui de vedere, evenimenteledintr-o ieşire de 2 zile (5-6 fe -bruarie) la Slănic Moldova. Lec-turare plăcută!

Povestitori:Hazi Paul | Emi (explorator) |Laioş Dana | Ştefania (ex-plorator) | Toma Iustin | PiticaDragoş | Miclăuş Camelia |Dămoc Anton (Toni) | Andreea(Kyky) (explorator) | EnăşelPatriciu (lider temerari, cu de-talii/completări)

H.P.: Super ideea de a merge laSlănic (o experienţă fenome-

nală…)! Ne-am întâlnit la castanunde ne-am îmbarcat în douăVolkswagen-uri, într-unul in-trând temerarii şi-ntr-unul ex-ploratorii.

T.I.: În această ieşire temerariiau fost însoţiţi şi de exploratoriidin centru.

E.P.: După cazare, un joc decunoaştere, împărţirea pe pa-trule şi atribuirea responsabili -tăţilor, temerarii au fost luaţidin plin cu marele joc.

H.P.: Marele joc consta în amerge prin oraş şi a scrie pe ofoaie 10 provocări şi de găsit10 obiective. Acestea să fiedescrise prin indicii, urmând afi rezolvate de altă patrulă adoua zi.După prânz, o surpriză fenome-nală ne-a distrat pe unii, dar pealţii i-a lăsat în pagubă cu câtevaşerveţele: era frişca pusă peunele clanţe de la uşi. Alin,Patriciu şi Adi au începutcăutările în camera principalilorsuspecţi, cea locuită de Paul,Iustin şi Victor. Camera eraplină. Din moment ce 21 de per-soane anchetau acolo, fiecaresaltea a fost controlată, fiecarecolţ a fost căutat, ba până şi în

gunoi… Uimitor, dar nu s-agăsit nimic!

E.P.: Tot după prânz, maiexact după mica “anchetă”,cum o numesc unii, cele 3 pa-trule de temerari au avut dedezbătut nişte teme ce chiari-au facut pe unii să nu se maioprească din a dezvolta argu-mente, fie că erau pro saucontra, fie că arbitrau.

P.D.: După o pauză scurtă,ne-am hotărât (era în program)să mergem către cele 300 detrepte. La baza acestora toţi cre-deam că le vom urca fără sădepunem un efort prea mare dar,pe drum, majoritatea s-a înşelat.Urcând vreme de vreo 40 deminute, mulţi au obosit, alţiis-au încălzit şi şi-au luat gecileîn mână, însă au continuat săurce fără să se dea bătuţi.

L.D.: După primul rând detrepte aveam impresia că ur-casem de 3 ori scara unui blocde 10 etaje. Foamea începea săne lovească stomacurile, chiardacă nu trecuse mult de cândabia mâncasem.Nepregătiţi pentru un traseuzdravăn, popasurile au fostmulte la număr, o mare parte din

activit\]iTEMERARI

13www.infoscout.ro

La rezolvat de provocări prin oraş

Ce-ar fi spus E

.P. dacă ar fi fost aici?

“O să m

uriiim!!!” :))

noi rămânând în urmă. În jurulorei 18.30 am terminat nesfâr -şitele scări, întâlnindu-ne cutoţii sus, după care a urmat săfacem câteva poze.

P.D.: Într-un sfârşit am ajuns laun nivel mai drept, unde nu tre-buia să mai urcăm şi am luat opauză în care cei mai mulţi s-auodihnit, alţii au început să facăpoze; iar după toate acestea amluat-o iar la pas.

T.I.: Era cam ora 5.45, aproapese întunecase, şi noi plecam pecealaltă parte a muntelui pentrua avea o aventură, dar aceastămică aventură s-a transformatîntr-o mare aventură pentruunii.

H.P.: Am început să coborâm,cu vreo 5 lanterne… Încetul cuîncetul începusem să ne sepa-răm (pe o rază de 200 de metri).

P.D.: Seara se lăsase asupranoastră, iar noi am continuat sămergem la lumina lanternelor.

Mergând pe drumul arătat desemnele marcate pe copaci, amajuns în apropierea râului, undeam observat că o parte din grupa rămas în urmă şi s-a rătăcit.

L.D.: Rămânând iarăşi în urmă,o parte din noi am încercat să îiajungem pe ceilalţi, dar... deunde!?! În negrul nopţii, ceilalţis-au adâncit, îngreunându-nesituaţia. Ne-am oprit, am încer-cat să căutăm urmele şi direcţialor. Nu ne gândeam la faptul căne pierdusem, că doar eram înspatele lor cu 5 minute, dar to-tuşi nu-i zăream.Ne învârtim prin zonă... Nimic!Nu ştiam pe unde să o luam.Într-un final hotărâm toţi să oluăm spre dreapta. Ajunşi prinmocirlă, ne dăm seama că nuavem pe unde coborî şi ne în-toarcem. Încercăm să ascultămsusurul apei şi plecăm spre zgo-motul puternic. Coborâm cecoborâm... La un moment dat,ajunşi într-o mlaştină, plini denămol până la genunchi, cudureri de picioare şi cu stoma -

cul gol, mergeam de-a lungulunui fir de apă, crezând căacesta ne va fi scăparea şi o săieşim pe lângă apa pe care tre-buia să o traversăm.Încercăm să ne orientăm sprenord cu ajutorul busolei, darfără hartă nu rezolvăm mainimic, aşa că am continuat cutrânte, crengi peste faţă şibuşteni care trebuiau ocoliţi. Nune mai păsa de nimic în acelmoment, am fi vrut să mergemîn genunchi, numai să ieşim mairepede din pădure.

P.D.: După o privire aruncatăzadarnic în pădure în căutareacelorlalţi, noi am trecut râul peun poduleţ şi am continuat sămergem spre parohie în timp cedoi lideri au rămas să-i caute peceilalţi.

L.D.: Semnalul (la telefon)apare pentru câteva minute,încercăm să îi sunăm pe ceilalţicare deja ajunseseră la parohieşi să încercăm să aflăm cum auluat-o de la despărţirea noastră.

activit\]i TEMERARI

14 www.infoscout.ro

Pauză de poze

activit\]iTEMERARI

15www.infoscout.ro

Nu prea aflăm nimic interesantcare să ne ajute, decât că Adi şiAlin au pornit să ne caute. Noifiind siguri că o să ieşim fărăajutorul lor, încercăm să le ex-plicăm să nu mai vină, dar preatârziu.

H.P.: Ajungând la parohie, amintrat în camere şi am observatcă nu avem cheia de la cameraunde era mâncarea… Incredibil!A rămas cheia la lideri…Era ora20-21 şi nu mâncasem de la ora13 şi ceva.

L.D.: Dupa încă ceva timp demers (cred că se facuse vreo 21şi ceva ceasul), începusem săgândim negativ, că nu o să negăsească nimeni, dar ne-am în-doit; Alin şi Adi ne-au găsit.

E.P.: Se vedeau lumini de la 2lanterne undeva sus, printrecopaci.

EMI: Şi dacă nu-s ei?

ŞT: Dacă-s nişte ciudaţi careumblă prin pădure?

E.P.: Şi cum poţi să-ţi daiseama cine-i? Doar dacă în-trebi ceva la care sigur îţirăspunde corespunzător: ŞIIIIIIIIII FAAAAAAAAAAŞŞŞŞŞŞŞŞŞŞŞŞŞŞIIIIIIIIIIIII?!?!?!?!??!

Şi ecoul cu răspunsul era pemăsură: n-a fost un răspunssec, gen “Bine” sau “Ce?”, cis-au auzit 2 voci diferiteîntr-un ecou întrerupt:”…FAAAAA…..” şi“…AAA...”. Acum sigur erauei.

L.D.: Eram fericiţi într-un fel, nune venea a crede că ne-am pier-dut, dar mai ales că ne-au găsit.Am continuat să mergem până laei, era o distanţă destul de mare,dar ştiam că e drumul bun.

După ce am trecut printre co-pacii şi brazii înalţi, am ajunsîntr-o poieniţă; de acolo foarterepede trebuia să trecem o apăpe un pod nu prea stabil, dar amreuşit.

E.P.: Ajunşi aproape de râu,ni s-a arătat locul unde câţivatemerari din grupul din faţăs-au apucat să facă focul, fărăa fi puşi de cineva. Era frig,întuneric şi s-au gândit capoate focul ne va ghida cumvaspre restul grupului. Ne-aufacut mândri de ei :D. Deşimetoda neconvenţională s-arputea să-i fi deranjat pe părinţi(au curăţat locul de zăpadă şiau făcut tot ce învaţaseră cu osăptămână în urmă la Trebeşcând am răspuns provocăriidin InfoScout, însă, în lipsa deiască, un temerar a scosbriceagul, şi-a tăiat captuşealade la geacă şi scotea vatelinapentru foc…).

L.D.: Contează că eram toţii şică era un drum normal, dar nicipe ăla nu ne mai ţineau pi-cioarele. Am mers ca într-oplimbare, încet… ca nişte oa-meni în vârstă, iesiţi la pensie.Se poate spune că eram rupţi,morţi, dar vii în acelaşi timp.Aveam mai puţin de 20 deminute de mers, dar ni s-a păruto veşnicie.

D.A.: Din anumite probleme cupiciorul stâng Toni, de la preamult mers, nu mai putea apăsape gleznă. Aşa că au intervenitPatriciu cu Dana şi l-au ajutatîncet până în parc.

L.D.: Ajunşi pe la 22.30 la ca-bana unde stăteam, încă un rândde scări până la etajul 3 unde amfost întâmpinaţi cu întrebăriprosteşti pentru noi. Celorlalţi lise părea amuzant, dar nouă nu.Ajunşi în camere toţi ne-am luatpernele în braţe măcar pentrucâteva minute bune.

Rătăciţi şi cu o creangă drept trepied

activit\]i TEMERARI

16 www.infoscout.ro

H.P.: Pe la ora 00:00 era gata şicina - micul dejun (nu ştiu cumsă-l numesc). Meniul: legumemexicane : ))... Au fost bune...

E.P.: După, a urmat un pro-gram distractiv cu cântece lachitară şi de toate.

H.P.: La 8 jumate, toţi cerce -taşii în picioare. Am mers lamicul dejun: pate, gem,brânză topită, ceai, pâine =))Apoi au început iar activi -tăţile. Temerarii într-o cameră,exploratorii în alta. Noi,temerarii, a trebuit să ter-minăm marele joc. Toateechipele erau supravegheate:una de Patriciu, una de Alin şiuna de Boris, pentru a aveadovada că au rezolvatprovocările; a trebuit să şifilmeze. Unii au formulatprovocările uitându-se doar lahartă.....:)).. Ciudat...

E.P.: După toate acestea auînceput pregătirile pentruprânz.

T.I.: Meniul: ciorbă de legume ,paste bologneze şi compot deananas ca desert.

A.K.: Au facut Burtă de Aur(=Alin; “funcţie” primită înurma acestei ieşiri) şi Adi ociorbă şi nişte pasteee….Mmm…:>

E.P.: Apoi a urmat un timpliber în care ori şi-au facutbagajul, ori s-au plimbat prinoraş, şi-au luat suveniruri etc.

T.I.: Pe la ora patru Adi şi-ascos iar chitara şi a început săcânte până când au venit mi-crobuzele la ora cinci.

E.P.: !!!Şi, pentru cei care nuau avut răbdare să citeascătoată această minunatăpoveste împletită şi au trecut

superficial cu ochii peste rân-duri, iată un mic şi cuprinzătorrezumat:

C.M.: Partea mea preferată dinaceastă ieşire la Slănic (de fapt,au fost mai multe părţi dar... înfine) a fost când am urcat cele300 de trepte care s-au doveditde fapt a fi 325, când am ajunsîn vârful muntelui, aerul curat,şedinta foto făcută acolo sus,coborârea noastră de pe munte şiapusul de soare care se vedea întimp ce ne îndreptam spretrepte... A fost super aceastăieşire!

Sfârşit…* Pentru a afla mai multe despreaceşti temerari, dar şi pentru aviziona poze din această ieşire,vă stă la dispoziţie site-ul:http://temeraribacau.weebly.com. Vă mulţumim!

Enăşel Patriciu

Instincte de cercetaş: sacrificiul textil :))

interna]ionalTEMERARI

www.infoscout.ro

Episodul 2

Express EURself (Aventura creativităţii)

Al doilea tip de proiect Landsof Adventure este ExpressEURself, care constă în liber-tatea de exprimare, prin toatemodalităţile posibile. Acest proiect are două as-pecte :

1. Despre ce? (Tema)Despre absolut orice! Nu existăîngrădiri în ceea ce priveştesubiectul proiectului LoA.Poate fi despre activităţile voas-tre, despre ceva specific pa-trulei, despre o experienţă trăită,lupta dintre bine şi rău, comuni-tatea locală, prietenie la nivelmodial, ecologie sau orice altătemă care vă vine în minte.

CEEA CE CONTEAZAESTE...2. Cum ?

Totceea ce este

relevant în acest tip deproiect este folosirea creativi -tăţii în modali-tatea deprezentare aideii, profitândde asemenea,la maxim, detehnologiamodernă şiorice tip detalent. Se potrealiza, deexemplu,filmuleţe,poezii,cântece,mozaicuri

depoze, picturi mu-rale, pictură pe sticlă şi multealte idei ingenioase, pe temaaleasă. Trebuie doar să văfolosiţi imaginaţia şi proiectuleste pe jumătate gata.

Pentru informaţii, înscrierişi Ghidul Liderului LoA ,scrieţi-ne la adresadiana.slabu@scout.ro sauconsultaţi secţiunea Files a lis-tei de discuţiilideritemerari@yahoogroups.com

17

18 www.infoscout.ro

TEMERARIinterna]ional

În fiecare an, există un week-end în care patrule de temeraridin întreaga Europă concureazăunii împotriva celorlalţi şi în-deplinesc 3 provocări surpriză,pe durata unui week-end !

Anul acesta, peste 75 de patruledin 9 ţări europene s-au străduitsă recupereze steagul WOSMfurat de către un personaj miste-rios, îndeplinind pe rând cele 3cerinţe ale acestuia, după careau ales, fiecare, prin vot, celemai bune 9 patrule de temeraridin Europa !!

http://loaday.landsofadventure.eu

Acestea fiind spuse,suntem mândri săanunţăm că patrulaPolar Bears din C.L.Deva a obţinut locul7 în cadrul eveni-

mentului euro-pean, ei fiind lacea de-a douaparticipare.Sunt, de aseme-nea, participanţiîn cadrul secţiu-nii Europe atEUR Door aprogramuluiLands of Ad-venture.

Patrula este for-mată din : • Maia Mureşan

• Irina Georgescu• Luca Ardeu• Raluca Stoian• Diana Negruţiu• Theodor Vulcan• Andrian Căsălean• Andreea HageaCu suportul liderei lor, Alexan-dra Huh.

Felicitări şi tot aşa şi pe mai de-parte !!!

Diana SlabuAmbasador Lands

of Adventure în România

LoA Day 28 Feb- 1 Mar 2009

na]ionalFINAN}|RI

• Descriere programPrevederea 2% este un mecanism de transparenţăfiscală prin intermediul căruia contribuabilii - per-soane fizice pot să direcţioneze 2% din impozitulpe veniturile obţinute în anul 2008 către o entitatenon-profit (organizaţie non-guvernamentală, Aso-ciaţie sau Fundaţie).

• Cine poate beneficia de aceste fonduri?De aceste fonduri pot beneficia: asociaţiile profe-sionale şi de afaceri (precum cele ale medicilor,dascălilor, jurnaliştilor, managerilor etc.), asociaţi-ile şi fundaţiile culturale, de artă şi de recreere,cele de cooperare internaţională, de dezvoltareeconomică şi socială, de drepturi civile şicetăţeneşti, de învăţământ, educaţie şi cercetare,de protecţie a mediului, de sănătate, cele dindomeniul media, servicii sociale sau care aparţindiverselor culte religioase active în România pre-cum şi unităţi de cult.

• Condiţii de finanţareContribuabilii persoane fizice pot direcţiona înfiecare an 2% din impozitul pe venit, către o enti-tate non-profit (organizaţie non-guvernamentală,Asociaţie sau Fundaţie), potrivit unei prevederiinclusă în Codul Fiscal.Procedura este enunţată în art. 57/4 din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal şi este detaliată înOrdinul Ministrului Finanţelor Publice nr.185/15.02.2007.

• Procedura de trimitere a proiectuluiDacă eşti salariat şi doreşti să foloseşti aceastăoportunitate şi ai ales un anumit beneficiar tre-buie să cauţi următoarele date de identificare:Nume entitate non-profit:Contul bancar: ………...…………………….Contul este deschis la ……………………….Codul fiscal este: ……….

Etape:I. Dacă anul trecut ai avut venituri DE LAUN SINGUR LOC DE MUNCĂ - salariu:Se completează Cererea 230, "Cerereprivind destinaţia sumei reprezentând pânăla 2% din impozitul anual" pe care odescarci de pe site-ul Ministerului Fi-nanţelor (PDF-ul). La capitolul B, se uti-lizează datele Asociaţiei de mai sus. Lamenţiunea “Suma” nu este necesară com-pletarea, organul fiscal va calcula şi virasuma admisă, conform legii. II. Dacă anul trecut ai avut venituri DINMAI MULTE SURSE:

Se completează Declaratia 200, "Declaraţie spe-cială privind veniturile realizate" (ar trebui să oprimeşti acasă; dacă nu s-a întâmplat, descarcă depe site - PDF-ul). Pe lângă completarea conformobligaţiilor legale ce îţi revin, completează capi-tolul III, "DESTINAŢIA SUMEI REPREZEN-TÂND 2% DIN IMPOZITUL PE VENITULANUAL DATORAT", punctul 2, "Sponsorizareentitate non-profit" cu datele asociaţiei de maisus). La menţiunea "Suma" nu este necesară com-pletarea, calculul va fi făcut automat de Adminis-traţia Financiară.

• Data limită de depunere a cererilor de finanţare30 mai 2009.

• Alte instrumenteDoilasuta.ro - http://doilasuta.roDonaţiiOnline.ro - http://www.donatiionline.ro/

Arată aceste informaţii prietenilor şi cunoştinţelortale care anul trecut au avut venituri din salarii saualte surse (cedarea folosinţei bunurilor, activităţiindependente)!!!!!!!!!!!!

Andreea Blaj

www.infoscout.ro 19

Astăzi vom sta de vorba cu dna.Elena Popescu, mama AdrianeiPopescu, membră a consiliuluidirector ONCR.

InfoScout: Când şi cum a în-ceput cercetăşia pentru Adri-ana?D-na Elena Popescu: Întrucâttoate vacanţele şi le petrecea labunici într-o frumoasă zonă demunte, aici în Bucureşti nu şi-aformat o „gaşcă” pentru activ-ităţi extraşcolare, fapt pentrucare ne-am gândit că cel maisigur loc pentru un copil ar fiîntr-un mediu organizat, ce-ipermite să se desfăşoare în voie,să relaţioneze cu ceilalţi. Ne-am

interesat despre cercetaşi şi, înurma informaţiilor obţinute, amconsiderat că aici ar putea în-văţa multe lucruri ce îi vorfolosi în viitor. Era în clasa aIX-a.

IS: A schimbat-o în vreun felcercetăşia pe Adriana?E.P.: Cercetăşia a reuşit săscoată la iveală calităţi pe careAdriana le avea, dar pe care nuşi le expunea pentru că spaţiulîn care îşi desfăşura activitateala vremea aceea nu-i permiteaacest lucru. A reuşit să aibă maimultă încredere în ea şi în pro-priile-i puteri, întrucât în claseleprimare aceasta i-a fost clătinată

de învăţătoare prin metodenepedagogice.

IS: Ce aţi simţit când Adri-ana a fost pentru prima datăaleasă în Consiliul Director alOrganizaţiei Naţionale “Cer -cetaşii României”?E.P.: Fără să fiu subiectivă,ţinând cont de activitatea de-pusă de-a lungul anilor şi da-torită calităţilor ei de lider, amcrezut de cuviinţă că e potrivităpentru Consiliul Director şi nor-mal că m-am bucurat când afost aleasă. Asta pentru că ştiucât de mult suflet şi cât de tarese dedică Adriana cercetăşiei.Întotdeauna îţi doreşti să vezi

na]ional NOI

20 www.infoscout.ro

Vorbind cu dna. Elena Popescu

Interviu cu un p\rinte

Mama, sora şi bunica Adrianei

na]ionalNOI

21www.infoscout.ro

cum copilul tău se realizează şinu poţi decât să fii alături de elşi să împărtăşeşti din bucuriafiecărei împliniri.

IS: Cum aţi perceput dum-neavoastră Cercetăşia prinprisma experienţelor fiiceidumneavoastră ?E.P.: Prin cele ce am văzut,consider că cercetăşia vorbeştede o activitate ce este dedicatătuturor celor cu suflet, care nuurmăresc în viaţă doar interesemeschine. Ea conturează omulbinevoitor, interesat de cei dinjur şi care gândeşte pozitiv.Prezintă omul preocupat înaintede toate de a fi om, de amenţine acest atribut cât maimult timp şi care împărtăşeşteşi cu ceilalţi această taină. Princercetăşie învăţăm să fim noi şisă preţuim tot ce ne este dat dela natură. De asemenea, eaformează un tineret responsabilce ajunge să înţeleagă ceînseamnă voluntariatul şi carese instruieşte prin acest volun-tariat, devenind astfel oamenipe care te poţi baza în orice ac-tivitate, fie ea la birou sau înfamilie.

IS: Care sunt cele mai impor-tante calităţi ale Adrianei înmunca de voluntariat şi înviaţa de zi cu zi? E.P.: Adriana este caracterizatăde seriozitate, bunătate, mod-estie, conştiinciozitate. Este unbun lider, iar în tot ce face punesuflet. Este receptivă la nevoilecelorlalţi şi consider că are unadintre cele mai importante cali -tăţi pe care le întâlnim destul derar în ziua de astăzi: ştie să as-culte. Cu alte cuvinte, pot spunecă este un om pe care te poţibaza.

IS: Au existat şi momente detensiune între dumneavoastrăşi Adriana cu privire la activi -tăţile şi timpul petrecut la

cercetaşi (care ştim deja că nua fost scurt deloc)?E.P.: Întrucat în familie este ocomuniune de idei în ceea cepriveşte cercetăşia, am fost în-totdeauna de acord cu activi -tăţile ei.

IS: Vă amintiţi vreo întâm-plare amuzantă cu Adriana?E.P.: Sunt multe întâmplăriamuzante cu Adriana, însă acumîmi vine în minte un episod in-teresant ce a avut loc când ea aveaaproximativ 5 ani. Obişnuiam săo iau cu mine la serviciu. În timpce mergeam pe stradă, am zărit laun moment dat un om ce avea cuel patru cartoane cu ouă şi altecâteva ouă deasupra acestor car-toane. Ştiu că am comentat cât demulte ouă cumpărase, fapt ce adeterminat-o să-mi zică imediatnumărul exact al acestora. Pur şisimplu am rămas interzisă şi niciastăzi nu ştiu cum a socotit pentrucă nu mi-a explicat.

IS: Cum vede Maria, mezinafamiliei cercetăşia? Are şi eaplanuri? Şi dacă da, ce atitu-dine aveţi faţă de acest aspect,acum după ce aveţi deja expe-rienţă cu Adriana?E.P.: Adriana este un exemplupentru Maria. Îşi doreşte şi eafoarte mult să meargă la cerce -taşi aşa cum a făcut sora ei; con-sideră că orice copil trebuie săspere la acest lucru.

VORBIM ŞI CU MARIA,SORA ADRIANEI

IS: Cum ai descrie-o pe sorata mai mare?Eu aş descrie-o pe sora meaAdriana exact aşa: bună,cuminte, deşteaptă, cumsecadeşi foarte sportivă.

IS: Cât de des se joacă su-rioara ta cu tine? Ce jocuri îţiplac cel mai mult? Adriana se joacă cu mine cam odată pe zi, uneori chiar şi dedouă ori pe zi. Îmi plac jocurileeducative, fără violenţă, fără„chestii urâte”. De asemenea,îmi plac şi jocurile de ştiinţă,şahul şi tablele la care doarasist, că nu prea am cu cine să lejoc.

IS: Care e cea mai marenăzbâtie pe care a facut-oAdriana?Adriana nu a făcut nicionăzbâtie!!!

IS: Ce crezi tu că înseamnă afi cercetaş? Ţi-a povestitAdriana despre cercetaşi?Eu cred că înseamnă să ştiulimbi străine, să gândesc, să fiucuminte, să depun efort.Cercetăşia înseamnă şi să iubescnatura.Adriana mi-a povestit foartemulte lucruri: că te poţi duce dela vârsta de 7 ani şi că ea a fostprima dată la cercetaşi atuncicând avea 10 ani.

IS: Ai vrea să devii cercetaş?De ce?Îmi doresc foarte mult pentru căvreau să fac proiecte, să protejezmediul şi să nu mint. Şi dacă aşfi undeva la munte aş ajuta ani-malele rănite, dacă găsesc.

Mulţumiri lui Constantin Grigo -rovici, vărul Adrianei pentru fa-cilitarea comunicarii.

Monica Jicmon

sărbătoare FOTOREPORTAJ

22 www.infoscout.ro

Fotoreportaj

S\rb\torind 22 februarie

Tîrgu Jiu

Cu ocazia Zilei Mondiale a Cercetăşiei, exploratorii au organizat un traseu cuprobe şi obstacole în oraşul Tîrgu Jiu.

Încotro?

Ultima modă la Paris

mâncaaareee... da ce-o fi totuşi în linguriţă?

proba de degustat

sărbătoare

www.infoscout.ro 23

Cercetaşii timişoreniau ajuns la a douaediţie a campului"Scout Start" ce estefăcut şi va fi în conti nua re pregătitspecial pentru celebrarea Zilei Internaţionale aCercetăşiei.

Timi{oara

Figa moments,figa fiind numele unui joc

stairway to heaven... pe drumul Pietrelor...cabana Pietrele din Retezat

scout in need...

împreună suntem puternici

Braveheart... chiar ammers atâta (tot pe drum

spre cabană)

FOTOREPORTAJ

sărbătoare

24 www.infoscout.ro

FOTOREPORTAJ

Cluj

Ia{i

sărbătoareFOTOREPORTAJ

25

Suceava

www.infoscout.ro

“Ia-mă până la prima, te rog”

Oradea

interna]ional STIRI

26 www.infoscout.ro

MMiiss iiuunneeaa

ee mmeerreeuu pprr iimmaa

Reprezentanţii echipelornaţionale de resurse umane şicei ai echipelor de training din15 ţări europene, au participat laun workshop cu tema “The Re-newall of the Training System.Atelierul a avut loc la Salzburg,Austria, în perioada 6-8 febru-arie. Din partea OrganizaţieiNaţionale Cercetaşii Românieiau participat Adriana Popescu,Adrian Şuhanea, Cătălin Cătanăşi Cristina Nica.

“Unul dintre punctele forte aleworkshop-ului pe care noi le-am

perceput a fost faptul că ni s-aoferit ocazia să lucrăm un timpşi în echipa delegată a fiecăreiţări. Nu puţine au fost ideile cares-au aşternut pe hârtie cu titlulde „To Do” pentru România “, adeclarat Adrian Şuhanea, mem-bru al Departamentului deResurse Umane al ONCR.Tot el a mai precizat că, printrepropunerile importante pentrusistemul de formare al organiza-ţiei, se numără: conceperea unuisistem de comunicare eficientpentru departamentul de resurseumane; fixarea unui program

concret de stagii pentru o pe-rioadă mai lungă de timp, con-form cu planul naţional deformare; cel puţin în urmatorii 3ani T.O.T. (Trainings of Train-ers) anual, pentru mărirea reţeleinaţionale de formatori;carneţelul de dezvoltare per-sonală al liderului (după mode -lul belgian).

“Toate aceste propuneri, alăturide cele ale tuturor membrilorechipei naţionale de resurseumane vor fi supuse dezbaterilorîn cadrul următoarei întâlniri delucru de la Sibiu. O resursăfoarte importantă care ne vafolosi ca ghid este The TrainingSystem Toolkit conceput deWOSM. ”, a mai adăugatAdrian.

Ecouri de la Salzburg

na]ionalLIDERI

27www.infoscout.ro

Spuneam în articolul trecut căne vom adresa câtorva aspectemai pragmatice în ceea cepriveşte modul de funcţionare alunui ONG. Deşi o să ajungemfoarte curând şi la fundraising,raportări sau management, to-tuşi elementul cheie al oricăruiONG este reprezentat de misi-unea lui, care de fapt nu estedoar o înşiruire de cuvinte fru-moase, ci trebuie să fie una caresă motiveze spre acţiune.

Mişcarea Scout are încă de laînfiinţarea sa o astfel de misiunepentru că ştii clar de la prima eilecturare că “educă tineri …spre a deveni indivizi împliniţi,cu rol constructiv în societate”.Orice cercetaş, indiferent devârsta sa, ar trebui să poatăspune această frazăinstantaneu

atuncicând e întrebat

despre cercetăşie. Şi doardupă ce spune asta, poate săspună şi CUM se întâmplă acestlucru şi să enumere activităţilece le face sau chiar să explicemetoda scout dacă este lider.Misiunea noastră este educaţiapentru viaţă!

Avantajul de a avea o misiuneoperaţională precum cea acercetăşiei este că, în mod nor-mal, oricine din organizaţie artrebui să îşi regăsească propriulaport adus acesteia. Nu depuţine ori am auzit între liderii

din echipele naţionale că “măîntorc la nivel local, pentru căacolo se întâmplă cercetăşia!”.Şi ce mare dreptate au! Chiardacă poate nu toată lumea conş-tientizează acest lucru, dar oricelider este în ONCR şi face ceface tocmai pentru că doreşte săcontribuie la “educarea tiner-ilor”, vrea să aibă satisfacţia căefortul său este relevant, că areun impact pozitiv asupra altorpersoane. Poate chiar acestui as-pect îi datorăm faptul că ONCRîncă mai trăieşte: mereu vor fioameni care să fie inspiraţi deaceastă misiune generoasă,care se vor identificacu ea şi vordori să

contribuie la realizarea ei.

Tot privitor la acest aspect e şifaptul că prea puţin s-a insistatpână acum în ONCR cu privirela gradul sporit de satisfacţii pecare îl poţi avea în cadrul uneiechipe naţionale. Nu o să insistacum asupra acestui aspect, darraportul dintre local şi naţionaltrebuie să fie unul de sprijinreciproc, nu de competiţie. Ocercetăşie doar la nivel local vacădea rapid în naivitate şi în de-pendenţa „un om = un centrulocal”, iar cercetăşia doar lanivel naţional ar fi o structurăfără consistenţă, un balon fru-mos, însă fără nici o relevanţă.

Un alt avantaj al unei misiuniclare e faptul că poţi să o mă-sori, că îţi poţi da seama dacăsunt doar vorbe frumoase sauchiar „face ce spune că face”.Când poţi să măsori o misiune,să dai dovada ei, ea devinecredibilă şi le dă putere celor ceo promovează. Iar cercetăşia arepeste tot în lume, inclusiv înRomânia, nenumărate exemplede tineri ajunşi cetăţeniresponsabili.

Celipseşte enorm

în acest moment dinistoria cercetăşiei din ţara

noastră e tocmai acest aspect:“Oare chiar facem ce spunem căfacem? De unde ştim acestlucru? Care şi unde sunt genera -ţiile care au trecut prin câţivaani de cercetăşie? Ce au ajuns?Sunt cetăţenii responsabili pecare cercetăşia spune că îi „pro-duce”? Însă, poate cea mai in-confortabilă întrebare ar fi:“dacă acum ne lăudăm cucercetăşia din anii 1930, în2070 ce se va spune despre noi?Ce realizări avem ACUM camişcare naţională? Ce con-struim pentru viitor? Prin cefacem noi acum, ce o să inspiregeneraţiile următoare de cerce -taşi?”

Dacă aveţi comentarii pe tema -tica acestor articole vă rog sămă contactaţi laalexandru.moldovan@scout.ro.

MMiiss iiuunneeaa

ee mmeerreeuu pprr iimmaa

interna]ional PARTENERIATE

28www.infoscout.ro

Leg\turi cu fra

În week-end-ul 23-25 ianuarie a avut loc la Chişinău cea de-a VI-aConferinţă Naţională a Scouţilor din Moldova. Cu această ocazie afost invitat şi Consiliul Director al ONCR, care a delegat patrureprezentanţi: Adriana Popescu - Responsabil DezvoltareOrganizaţională, Ciprian Sfîrlogea – Responsabil Financiar,Iuliana Rada – Comisar Internaţional şi Roxana Boltaşu -Reprezentatul Grupării Internaţionale DESMOS în România.

interna]ionalPARTENERIATE

29www.infoscout.ro

a]ii moldoveni

interna]ional PARTENERIATE

30

Conferinţa a avut loc laInstitutul Muncii, acolo fiind şilocul de cazare alreprezentanţilor noştri. Scopulîntâlnirii a fost crearea şimenţinerea unor legături întreONCR şi Asociaţia Naţională aScouţilor din Moldova.

În primul rând s-a discutat,în cadrul atelierelor decomunicare, resurse umane şiproiecte naţionale, despreproblemele întâmpinate.Concluzia? Problemele suntaceleaşi: lipsa de comunicare,dar mai ales de fonduri. „Ei nuau atâţia oameni formaţi, iarfondurile sunt puţine” – spuneRoxana Boltaşu.

În al doilea rând, cercetaşiimoldoveni şi-au ales un noucomitet de conducere. Scouţiiau mai povestit cum, din cauzasistemului politic din RepublicaMoldova, au fost nevoiţi să-şischimbe denumirea deoarece auavut un proces cu statul careconsidera că cercetăşia faceconcurenţă pionieratului.

Despre scouţi numai cuvintede laudă am auzit: sunt deschişi,nu fac acuzaţii, suntrespectuoşi, ştiu să lucrezeîmpreună, gândesc pozitiv - „Eincredibil cât de pozitivi suntaceşti oameni, spre deosebirede noi care teoretic o ducemmai bine decât ei...” – susţineIuliana Rada. Roxana Boltaşu amai menţionat că au rămasprofund impresionaţi atât demodul în care au fost primiţişi trataţi, cât şi de modul încare cercetaşii moldoveni secomportă unii cu alţii.

„În ultima seară aConferinţei am cântatîmpreună cu ei o serieîntreagă de cânteceromâneşti, multe dintre ele alecăror versuri nici nu le ştiam, şi

m-am simţit cumva prost că eu,ca român, nu ştiu versurile, darei le ştiu. Cred că sunt mult mailegaţi de ţară, de România,decât suntem noi ca români. Şipentru asta am un respectdeosebit pentru ei”,mărturiseşte Iuliana Rada.

Şi, cum nu poţi merge învizită cu mâna goală,reprezentanţii ONCR le-audăruit „Aventura Cercetaşului”(pentru care aceştia s-au bucuratfoarte mult), mape de prezentarea României (Târgu-Jiu şi Gorj)şi şase eşarfe, cu promisiuneacă le vor mai putea pune ladispoziţie Pachetul de resurse aliderului cercetaş şi MapaCentrului Local.

Aşa cum era şi scopulîntâlnirii, s-au discutat multeposibilităţi de colaborare. Primas-ar putea materializa chiar înpreajma Zilei Mondiale aCercetăşiei, când scouţii au fostinvitaţi la Braşov. Apoi ar mai fiBipiloniada, Cupa Izvoarelor,Festivalul Unitate şi Prietenie,Festivalul Luminii (proiectsincron). Cercetaşii moldoveniau afirmat că încă de acumdoi ani doreau sărealizeze olegăturăcu

cercetaşii de peste Prut, dar la eio problemă este viza, pe care oobţin cu dificultate.

Anul acesta, la Chişinău vaavea loc Jamboreea Naţională,iar la anul – JamboreeaRegională, dat fiind faptul că eifac parte din RegiuneaEuroAsia.Însă accentul s-a pus pe

colaborarea dintre centrelenoastre locale şi raioanele lor,existând posibilitatea de a creacu uşurinţă legături mai stânse.Iar la stagiile de formare, lacampurile, proiectele noastresă-i invităm pentru a-şi trimiteşi ei oameni.

„Corespondez aproape zilniccu ei. Legătura există şi vrem sărămână. I-am invitat şi laConferinţa Mondială aCercetaşilor Ortodocşi care vaavea loc la Mănâstirea Tismanadin Gorj în perioada 20-22februarie. Deja sunt douăpersoane din Moldova care vorsă vină. Astfel vom introduce şiMoldova în Gruparea ŢărilorCreştin-Ortodoxe”- a declaratRoxana Boltaşu.

Monica Jicmon

www.infoscout.ro

na]ionalPREZENTARE

31www.infoscout.ro

*Scurt istoric:Centrul Local a fost înfiinţat în1998 de către un profesor şi doielevi. Chiar atunci au avut locmai multe campuri: Eclipsa,campul pentru copiii de laşcoala ajutătoare de la Jucu,camp în Valea Ierii de temerarietc., după care s-au formatprimele două unităţi, de ex-ploratori şi temerari, şi aşa a în-ceput totul. *Numărul de cercetaşi legiti-maţi: 53*Ramurile de vârstă active:toate

*Motto-ul/deviza CentruluiLocal: “No bine…Cluj”

Şi ne-am întâlnit cu ei prinţară la… Festivalul Naţional“Unitate şi Prietenie”, ValeaProvocării, Urme de Cercetaş,Cupa Izvoarelor etc.

Buni organizatori ai... Festiva -lului Luminii şi SMNT 2008

-Da’ premii n-au obţinut ?!-Ba da… au obţinut premii laUP în diferiţi ani la diferite cate-gorii ; “dar premiul de care îmiamintesc eu foarte, foarte bineeste de la Cupa Izvoarelor, din2001, când C.L. Cluj a câştigatCupa Izvoarelor. Eu eram parti -cipant ca temerar, împreună cupatrula. Am mers acolo toate(patrula de fete) cu gândul să nufim ultimele şi să nu ne facemde ruşine şi ne-am trezit cu celmai mare punctaj, câştigândpână la urmă cupa. Mai apoi,

când am vrut să mai câştigămdin nou, nu prea ne-a mai ieşit“,zise Diana.

*Ce îşi propun pentru acestan: Anul acesta se vor concentrape Scouting Seeds şi pe dez-voltarea unităţilor pe care le au(activităţi pe ramurile de vârstă),vor să organizeze un camp alcentrului local, să implementezeproiecte de mediu cu impact încomunitatea locală (Ora Pămân-tului, Ziua Pământului şi proba-bil încă două proiecte în Cluj )şi să ajute, pe cât pot, lafuncţionarea centrului universi-tar Cluj, cei de la centruajutându-i la rândul lor. Toto-dată, Festivalul Luminii va avealoc în continuare iar, la nivel in-ternaţional, sunt cercetaşi carevor fi voluntari în diferite centrescout din Europa şi mai speră să

participe în programe inter-naţionale scout, momentanfuncţionând doar InternationalAward.

*Şi pentru că fiecare C.L. areceva specific, Cluju’ orga-nizează campurile de la Seinipentru toate ramurile de vârstăşi Festivalul Luminii.

*Diana şi Cristi la apel…De cât timp faci parte din miş-carea scout ??

Diana : de 10 ani - anulăsta.

Cristi: de 4 ani

Care este cea mai placută am-intire pe care o ai legată deC.L. ?

Diana: Nu pot alege numaiuna, sunt foarte multe şifoarte diferite între ele.

Centrul Local se prezint\

Cluj Napoca

na]ional PREZENTARE

www.infoscout.ro

Nu se pot compara expe-rienţele memorabile trăiteca temerar cu cele de liderşi oricum noi, ca şi grup,suntem trecuţi prin muuulteîmpreună.

Cristi: Nu am un anumemoment care să fie cel maiplăcut, nici obiect, tot ce elegat de « cerce » e foarteplăcut. Însă un moment pecare nu îl voi uita niciodatăeste acela care mi-a dat sen-timentul pe care l-am trăitcând am făcut pentru primadată Festivalul Luminii în2005. A fost poate unul dincele mai intense sentimentede fericire din viaţa mea!

Când spui cuiva că eşti cerce -taş, care este prima reacţie aacestuia ?

Diana: Depinde de oameni.Unii sunt surprinşi, alţii intere-saţi, alţii mai râd pe tema asta,dar aşa a fost dintotdeauna. Demulte ori oameni care la începutrâdeau de asta ajungeau să măîntrebe o muţime de lucruri des premişcarea scout, unii au şivenit la cercetaşi, sau alţii doar

respectă ceea ce facem de la dis-tanţă. Dar dacă noi încercăm săne ascundem apartenenţa la or-ganizaţie deoarece suntem depărere că nu ar da bine în ochiilumii, pe lângă faptul că omulrespectiv va rămâne cu acea im-presie total eronată despre orga-nizaţie, noi suntem maidemotivaţi.

Cristi: De regulă: “mda..”urmat de “dar ce faciacolo?”, după care o partechiar devin interesaţi să par-ticipe şi ei la aşa ceva sausă ne ajute prin diversemetode.Depinde foarte mult demediul în care eşti în mo-

mentul în care se pune în-trebarea. Lumea nu prea ştie în ge -neral de cercetăşie, iar ceicare ştiu sunt greşit infor-maţi. Rămâne o parte foartemică, iar aceia suntem noişi cei din jurul nostru. Artrebui să avem o promovarefoarte mare, dar înainte deasta trebuie să vedem cumne prezentăm. Anumite pre-

concepţii ale oamenilor suntdin cauza noastră. Expunemnişte aparenţe înşelătoare înanumite cazuri.

Cu ce te ocupi în centrul tăulocal? Ceva colaborări la nivelnaţional?

Diana : În Cluj măocup de Programe şi deunitatea de temerari, iarla nivel naţional, tot pepartea asta, ca Respon-sabil Naţional deTemerari (deşi e in-corect spus “co-laborări”; colaborări artrebui să aibă absolutorice centru local,măcar ca şi feedback,nu atât pentru echipelenaţionale ca să le facămunca mai uşoară, câtpentru ei înşişi. Con-sider că orice lider deunitate are puterea dea-şi îmbunătăţi situaţiachiar şi numaispunându-şi proble -mele echipelornaţionale, folosind ma-terialele puse la dispo -ziţie şi comentându-leca şi importanţă,funcţionalitate, impactetc., sau contribuind larealizarea unor noi uneltede lucru, care să consti-tuie soluţii pentru ei.Însă noi ne complacemîn situaţia din micanoastră ogradă şi numai comunicăm, numai contestăm nimic,nu mai venim cu ideide schimbare).

Cristi : În momentul defaţă sunt lider al unităţii deexploratori şi preşedinte alC.L. cu atribuţii de comuni-

32

na]ionalPREZENTARE

33www.infoscout.ro

care şi imagine. Lucrez şi la nivelnaţional… Scout Shop-ul eresponsabilitatea mea şi deaici colaborez şi cu echipelenaţionale, în special cu ceade imagine.

Care sunt planurile de viitorîn ceea ce priveşte activitateata la scout ?

Diana: Păi depinde, pece plan şi în cât timp.Pe termen scurt, lanivel naţional aş vreasă avem un sistem deprogres pentru temeraricare să îi motiveze pecopii să ramână şi să îşiaducă şi prietenii (şilideri care să-l imple-menteze, însă asta de-pinde foarte mult deoamenii din centrele lo-cale) şi aş vrea sa con-tribui la desfiinţareapercepţiei acesteiaasupra echipelornaţionale ca şi ceva su-perior, îndepărtat, lacare oamenii nu auacces şi cu care nu sepoate discuta şi care nufac nimic sau fac doarchestii inutile. La nivellocal vreau sa fim cen-trul ăla local puternic şidinamic. Pe termenlung, în principiu,vreau şi eu să progre-sez, să tot învăţ lucrurinoi şi să îmi păstrezmotivaţia şi poate, dincând în când, şi pe a al-tora, iar apoi, restul vaveni de la sine.

Cristi : Momentan mă concen-trez pe dezvoltarea C.L.. Vreausă creez şi aici un sistem admin-

istrativ funcţional, ca apoi pro-gramele să nu mai aibă altcevade făcut. Să ne putem concentrape copii. Îmi doresc şi o strate-gie cu bătaie lungă.

Ai de mulţumit cuiva în modspecial pentru că te-a îndru-mat în toată activitatea?

Diana: Unei mulţimimari de cercetaşi careşi acum mi-s la fel dedragi ca şi când i-amcunoscut prin campurisau altele (se ştiu ei),lui Horaţiu Pop, lui An-drei Cioban, Marei Mi-haşca, Marei Câmpeanşi lui Nicu Romaniuccare mi-au fost niştelideri de nota 10 şi lid-erilor de acum din cen-trul local care îmi suntpersoane de încrederela orice oră din zi şi dinnoapte.

Cristi : Pffffui... Nu ştiu

dacă este neaparat un“cuiva” în mod special, cutoate că au existat persoanede la care am învăţat multe.Cred că toţi oamenii pe carei-am cunoscut la cercetaşi

mi-au devenit prieteni, fieei din ţară sau din afară. Lemulţumesc tuturor acestorprieteni! Şi vreau să fac şinişte mulţumiri nominale(cronologic): Adriana Dăbâ-can, Diana Slabu, CătăMuntean, Horaţiu Pop,Nicu Romaniuc, RaduSeuche & Co., AlexMoldovan şi toţi oameniicare au contribuit la for-marea mea ca om. Iar în ul-timul rând mie, pentru căam acceptat provocările şimi-am alocat timp pentrucercetăşie.Cred că voi toţi, prieteni,mi-aţi dat un “boost” demotivaţie, iar pentru astasunt al vostru!

Ada Rascol

na]ional PROIECTE

34www.infoscout.ro

Lupi[orul mesager“Fâl-fâl, fâl-fâl…” – “Ce veştine aduci, vulturule Chill?!!!”

“Tropa-trop, tropa-trop…” –“Aveţi o depeşă, domniţă!”

“Cling-cling, cling-cling!” –“Poştaaaa!”

„Ţrrrrrrrr, ţrrrrrrrr...” – „Alo?!?Hai să-ţi spun... ”

Porumbei, poştalion, fum (laindieni), cod Morse, poştaş cusau fără bicicletă, telegraf,telefon, internet etc. sunt doarcâteva metode descoperite şifolosite până acum de om pentrua comunica la distanţă. Nevoiade a ţine legătura cu cei care seaflă la depărtare l-a făcut sădevină inventiv şi creator.

Prin proiectul propus de EchipaNaţională de Lupişori, pe 22februarie, zi care la nivelinternaţional poartă numele deThinking Day, lupişorii au fostinvitaţi şi ei să depăşească

graniţele haiticului şi să devinămesageri ai unui gând bun, alunui îndemn de mai bine cătrecercetaşii de vârsta lor dincelelalte centre.

Este primul proiect de oasemenea anvergură la nivel deramură, propunându-şi săînlesnească comunicarea dintrecei mai mici cercetaşi care,înafara Campului Naţional deLupişori, ajung rar să seîntâlnească pentru a se cunoaşteşi desfăşura activităţi în comun.

Lăbuţele pe condei!

Primele întâlniri din cadrulproiectului au adus cu ele oundă de parfum desprinsă parcădin cutiuţa cu scrisori legate cupănglicuţă a bunicelor. Lideriiau evocat vremurile în care nuera chiar atât de lesne şi laîndemâna oricui să comunice ladistanţă, vremuri în care nuexista telefon sau internet,comunicarea făcându-se prin

scrisori trimise prin porumbeivoiajori sau cu ajutorul cailor.Prinşi de poveste, lupişorii, carepână acum nu scriseseră în viaţalor decât bileţele colegilor declasă sau scrisori fictive unorpersonaje imaginare la orele delimba română, şi-au dat toatăsilinţa să compună cele maifrumoase scrisoricorespondenţilor lor din ţară.

Şi s-au pus pe treabă. Întrucât„scripta manent” („ce-i scrisrămâne”), au învăţat de la liderice elemente trebuie să compunăo scrisoare, şi-au căutatcuvintele şi le-au aşternut întâipe ciornă. Apoi şi-au rafinatdiscursul, folosind cu grijă ocaligrafie încă neviciată pentru atranspune pe „curat” sentimente,gânduri, impresii şi experienţecercetăşeşti. Bineînţeles căfiecare scrisorică a fostîmpodobită măcar de un desenplin de culoare, dacă nu cu totfelul de brizbizuri specificevârstei, de lângă care nu puteasă lipsescă măcar un obiect câtde mic ca suvenir.

Scrisorile, pregătite de unii cumigală, de alţii cu stângăcie, aufost puse la poştă în aceeaşi zi,cu o săptămână înainte de 22februarie. Unii dintre lupişori auavut chiar norocul de a primiexplicaţii şi de a vedea de undeîncepe drumul depeşelor. Dupăcare... s-au pus pe aşteptat. Oaredin ce colţ de ţară va venipoştalionul şi pentru ei?

Din fericire nu au avut mult deaşteptat şi... Ding-dong!Poştaşul a sunat şi la uşa lor!După emoţia aşteptării şi-a făcutloc emoţia descoperirii. Şi nuştiu cum au suportat trecereatimpului până la întâlnirea

na]ionalPROIECTE

35www.infoscout.ro

haiticului din 22 februarie, darce e sigur e că toţi au fostnerăbdători să descopere cesurpriză a ascuns şi plicul dinmâna colegului de patrulă.Emoţii, mirări, comparaţii,bucurie, exclamaţii... o paletă desentimente plină de culoare,trăiri pline de frumuseţe pură...

Din spatele frontului sau dinlinia întâi, lider sau lupişor, cusuflet vibrând, sperăm şi într-o adoua ediţie care să ne apropiedin nou.

Aşa cum promiteacoordonatoarea proiectului,Roxana Boltaşu, Lupişorul

Mesager a însemnat:

- 326 de scrisori

- 326 de gânduri frumoase

- 326 de aventuri trăite

- 326 de inimi care au bătutîn ritmul marilor aşteptări

- 326 de cadouri trimisecătre un prieten

- 326 de poveşti scrise cumult drag

- 326 de obiecte con-fecţionate de 652 de mâinidibace

- 326 de cutii poştale careau aşteptat să fie umplute

- 326 de ... lista ar puteacontinua …

Flori Budău, Lider lupişori

na]ional PROIECTE

36 www.infoscout.ro

Dragii mei, după 20 dezile (între 3 – 23 februarie) încare centrele locale au putut săse înscrie în proiectul ScoutingSeeds, 20 de centre au intrat înproiect. Este vorba de:

C.L. Arad

C.L. FericitulIeremia Bacău

C.L. Bistriţa

C.L. Braşov

C.L. AMD Bucureşti

C.L. Pia Brătianu,Bucureşti

C.L. Cluj Napoca

C.L. Deva

C.L. Omega Dej

C.L. Drăgăşani

C.L. Giurgiu

C.L. Miercurea Ciuc

C.L. Oradea

C.L. Rădăuţi

C.L. Rm. Vâlcea

C.L. Suceava

C.L. Tg. Jiu

C.L. Tg. Mureş

C.L. Lotus Timişoara

C.L. Pandion Haliaetus Tulcea

O surpriză a fostGrupul de Iniţiativă din Ostrov,jud. Tulcea, care şi-a manifestatinteresul de a înfiinţa un centrulocal în zona lor, cerând sprijinprin intermediul acestui proiect.Răspunsul final: este cea de-a21-a zonă din ţară care a intrat

în Scouting Seeds!

Având centrele localepe listă, pasul următor a fostpregătirea stagiilor regionale.Şi ce pregătire! Stabilireaobiectivelor, a

mijloacelor de lucru, ainstrumentelor ajutătoare, alocaţiilor de desfăşurare astagiilor, identificarea trainerilordin ţară, realizarea de conferinţeonline şi de întâlniri de lucrupentru finalizarea de materialepropuse şi multe altele.

Aşa că putem vorbi decele 3 stagii regionale, ce auavut ca scop transmiterea deinformaţii şi de instrumente delucru către CL pilot îndesfăşurarea proiectului la eleacasă. Stagiile au avut loc înperioada 13 - 15 martie înCluj Napoca şi MiercureaCiuc, iar în Tismana înperioada 20 – 22 martie.

La stagiul de la ClujNapoca, care s-a ţinut la sediulCL Cluj, au articipat centrele:Cluj Napoca, Bistriţa, Deva,Omega Dej, Arad, Oradea,Timişoara şi Tg. Mureş.

La stagiul de laMiercurea Ciuc, care s-a ţinutla Colegiul Naţional Octavian

Goga, au participat centrele:Braşov, Bacău, Tulcea, Ostrov,Miercurea Ciuc, Suceava,Rădăuţi.

La stagiul de laTismana, care s-a ţinut înapropierea Mânăstirii dinTismana, au participatcentrele: Tg. Jiu, AMDBucureşti, Pia Brătianu –Bucureşti, Rm. Vâlcea,Drăgăşani, Giurgiu.

La categoria traineri,putem vorbi de: AdrianaPopescu, Adrian Secal,Alexandru Moldovan,Cătălin Cătană, DanielPop, Elena Petrea,Iuliana Rada, RaduSeuche şi Bogdan

Zaharia.

Toate acestea fiind zise,nu rămâne decât să vătransmitem în următorul numărdate despre începutul uneicampanii de atragere a adulţilorîn organizaţie.

Să le urăm mult succescentrelor implicate şi mult curajîn tot ceea ce vor întreprinde!

Nu uitaţi, mai multeveşti despre proiect găsiti şi peblog-ul proiectului ScoutingSeeds:www.scoutingseeds.blogspot.com.

Dacă doriţi mai multeinformaţii cu privire la proiect,nu ezitaţi să luaţi legătura cumine, Tromppy, la adresa deemail – elena.petrea@scout.rosau la nr de tel. 0741 430 796.

Împreună pentru o lume maibună! De tine depinde unde vreisă ajungi!

Elena Petrea (Tromppy)Coordonator Proiect

Scouting Seeds

SCOUTING

SEEDS

MAI FACE

UN PAS

na]ional{TIRI

37www.infoscout.ro

Cercetaşii vâlceni aufăcut subiectul unui arti-col din numărul doi alRevistei de Radiocomu-nicatii s şi radioamato-rism, informează NicuAlmaşi, şeful CL Vâlcea.

În articolul semnat deing. Vasile Ciobăniţă -YO3APG, secretarul ge-neral al Federatţiei Ro-maâne deRadioamatorism, se vor-beşte despre drumeţiaîntreprinsă în luna fe-bruarie de câţiva membriai CL Râmnicu Vâlceaîn Munţii Lotrului. Nou-tatea acestei drumeţii oreprezintă faptul că cer-cetaşii vâlceni au adoptattehnici legate de teleco-

municaţii şi radioamato-rism, cod Morse, semna-lizări. “Patrulele detrei-patru cercetaşi suntînsoţite acum şi de ra-dioamatori, având staţiiportabile, cu care se me-nţine în permanenţă leg-ătura cu staţia de bază”,a declarat autorul artico-lului.

Ideea de diversificare aactivităţilor şi campuri-lor cercetăşeşti îi apa-rţine lui Nicu Almaşicare, după ce a obţinutindicativul de radioama-tor YO7HUZ, a înfiinţatradioclubul YO7KRS(Klub Romanian Scouts).

Laura Băduţ

Radioamatorism în CL Râmnicu Vâlcea

na]ional {TIRI

38www.infoscout.ro

“Daruri pentru libertate”-în cursa pentru premiul

Funda]iei ERSTEProiectul Cen-

trului LocalBraşov, “Daruripentru libertate”( Gifts for Li-berty), a ajuns înfinala competiţieipentru premiulFundatţieiERSTE pentruIntegrare Socială2009, informeazăMarcel Maroti,şeful CL Braşov.

Din cele 1300 deproiecte înscriseîn concurs (dinopt ţări din sud-estul Europei),înscrise înconcurs doar 71dintre ele auajuns în faza fi-nală. Câşti gătorivor fi desemnaţidoar 20 dintreparticipanţii fina-lişti, care vor îm-părţi premii învaloare de 295de mii de euro.

Laura Băduţ

na]ional{TIRI

39www.infoscout.ro

La num\rat de stelecu ochiul liber

“Dark Skies Awareness: seeing in the dark” esteunul dintre cele 11 proiecte principale globale aleAnului Internaţional al Astronomiei 2009. Proiec-tul are ca scop conştientizarea oamenilor cuprivire la cerul nocturn curat, fără poluare lumi-noasă, şi, implicit, combaterea acestui tip de polu-are, potrivit site-ului comunicatedepresa.ro

Pământul Noaptea (Globe at Night) este o cam-panie globală, parte a acestui proiect, în care oa-menii de pretutindeni sunt invitaţi la onumărătoare de stele în perioada 16-28 martie.

Scopul acestei acţiuni este realizarea unui studiuprivind gradul de poluare luminoasă a cerului peîntreaga planetă şi efectele acesteia asupra

încălzirii globale şi a consumului inutil de energie.

Altfel spus, toţi locuitorii planetei şi în specialtinerii, sunt invitaţi să iasă afaraă după apusulSoarelui, să identifice constelaţia Orion şi apoi sănumere stelele care se văd cu ochiul liber. Rezulta-tele lor se vor consemna într-un carnet special cepoate fi descărcat de pe link-ulhttp://www.sarm.ro/GaN/formular.pdf. Operaţiu-nea se poate repeta cu condiţia ca locul de unde seface numărătoarea să fie la cel puţin la un kilome-tru distanţă de cel precedent.

Acţiunea poate constitui şi o activitate a patrulelorde cercetaşi.

Laura Băduţ

Cine zicea cândva că „Fiecarecap are o durere de cap” nugreşea... Şi, evident, în urmacauzei, apare şi efectul. Aşa că,m-am angajat într-o seară săcaut o soluţie pentru reducereala tăcere a frustrării meleveşnice, şi anume: ce activitatedistractivă să mai iniţiem noi,nişte cercetaşi cu chef de viaţădintr-o patrulă cu un numeoarece dubios? Şi totfrământând o coală de hârtie cumâzgâlituri conţinând o formulăcât mai elevată a unei imaginicu nişte baloane, mi-am zisEVRIKA! Facem ZIUADORINŢELOR! Ce conceptînfăţişează acest genericsublim? Ei bine, instantaneumi-a venit în minte imagineaunei mulţimi de oameni ce-şilansează dorinţele într-un baloncu heliu spre cer. Aşa că, ampus rapid mâna pe telefon şi amrugat pe cineva cu un cap şi maimare decât al meu să notezeideea. Şi aşa a început totul...

Am pornit pentru prima datăîntr-un peripluu organizatoric cumulte ecuaţii, alcătuitpredominant din necunoscute,alergături şi linii de telefonîncinse, în care mi-am atrascentrul local şi încă unul dornicde aventură, C.L. Mircea celBătrân - Rm. Vâlcea. Ne-amantrenat cu toţii într-o serie depregătiri asidue timp de o lună,urmând ca pe data de 1 martie,în parcul Mircea cel Bătrân dinRâmnicu Vâlcea, să umplemcerul cu baloane multicolore, însperanţa unei viziuni maioptimiste şi simple asupraviitorului. Şi ce început de drume mai potrivit decât începutulprimăverii, încununat de oduminică senină şi călduroasă?

1 Martie!

Vrednic cum îi e felul,C.L. Tudor Vladimirescu s-aurnit din Drăgăşani încă de laora 5:00, încărcat cu tot felulde materiale şi multănerăbdare. Ajunşi în parc,ne-am apucat bucuroşi delucru, să organizăm, în ciudafrigului, un spaţiu plin despirit proaspăt şi efervescent,cu activităţi atrăgătoare.

Apoi, într-un cadru cumnu se putea mai prielnic,ne-am deschis „porţile” la ora11:00, în lumina caldă,primăvăratică a soarelui şine-am primit curioşii la unceai cald (gratis), un jocdistractiv, la un tare drăguţteatru de păpuşi, la o loteriecu bombonele, la un questprin parc cu diverse probe, laun pic de mozoleală cuacuarele şi până şi la unconcurs de râsete încărcate cuheliu. În cele din urmă, auluat parte la o încheiere ca înpoveşti a micuţului nostrueveniment: lansarea la ora13:00 a două buchete debaloane multicolore (100 %ecologice, normal), totalizând500 de dorinţe, pe carefiecare persoană în parte le-aurmărit cu sufletul la gură pemăsură ce se înălţau tot maisus pe cerul senin...

N-am putut simţi bucurie maimare ca atunci când îi auzeampână şi pe cei mariexclamând: „Uite, uite cât desus se duc dorinţele noastre!Sigur or să seîndeplinească!”. Categoric,asta a fost cea mai maremulţumire: să ne fie acceptatejocul şi viziunea, să se bucure

fiecare persoană în parte deun fapt atât de simplu, să nule fie frică să viseze... şi,totodată, să creadă alături denoi într-o lume mai bună!

Doresc să mulţumesc C.L.Mircea cel Bătrân din RâmnicuVâlcea şi mai ales domnuluiNicolae Almaşi, liderulcentrului, pentru ajutor şi pentrufaptul că a crezut în acestproiect.

Ce-ar fi să ne mobilizăm pe plan naţional?

Din păcate, până şi cei maibinevoitori dintre noi suntacaparaţi de nevoile şi grijilemult prea istovitoare ale vieţiide zi cu zi şi uităm să maiîntindem o mână de ajutor şisprijin celor din jurul nostru,implicit comunităţii. De aceea,cred că toţi ar trebui să avemparte de această experienţăinedită oferită din tot sufletul,aceea de apropiere între semeniiacestei mari familii.

Mi-ar plăcea enorm sărealizăm un festival „ZiuaDorinţelor”, considerândfeedback-ul extrem de pozitivprimit din partea primărieiRâmnicu Vâlcea şi cea aDrăgăşaniului, însoţit chiar depropunerea de a organiza dinnou această activitate şi pe 8martie şi 1 iunie.

Până s-ajungem acolo, vădoresc tututor mult succes şisper ca toate dorinţele să vi seîmplinească!

Împreună pentru o lume maibună!

Oana Mitruţ

na]ional ACTIVIT|}i

40 www.infoscout.ro

Ziua Dorin]elor

na]ionalACTIVIT|}i

41www.infoscout.ro

principii [i valori GÂNDURI

42 www.infoscout.ro

OGLINDA

principii [i valoriGÂNDURI

43www.infoscout.ro

În ultima perioadă, o poves-tioară, în mod special, m-afăcut să mă gândesc maimult la cine sunt, ce fac,cum fac, pentru cine fac totceea ce fac, incluzând aiciatât partea personală, pro-fesională, cât şi implicareapersonală în cercetăşie.

Povestioara se referă la odiscuţie, la final de curs,între un profesor de filosofieşi unul dintre studenţii săi,pornind de la întrebareaacestuia din urmă: „Careeste sensul vieţii?”

În loc de un răspuns cu in-serţii teologice, filosofice,mitologice sau alte aseme-nea, profesorul a scos dinbuzunarul său o mică bu-cată de oglindă pe care agăsit-o, copil fiind, în timpulrăzboiului, şi cu care se jucaîncercând să lumineze celemai întunecoase unghere şilocuri pe care le vedea.

„... nu un simplu joc, ci oprefigurare a ceea ce aş fiputut face cu viaţa mea. Euînsumi sunt o frânturădintr-o oglindă pe care încănu am văzut-o întreagă.Prin ceea ce am însă, potaduce lumină – adevăr,înţelegere, cunoaştere,bunătate, blândeţe – în as-cunzătorile din inimile oa-menilor şi să schimb ceva înunii. Poate că şi alţii vorface la fel dacă vor vedeaaceasta.”

Sunt sigur că mulţi dintrevoi aţi văzut filmul TheBucket List ( Lista de peurmă cred că ar fi traduce -

rea în română), în care ceidoi actori principali, rolurijucate de Morgan Freemanşi Jack Nicholson, ambiibolnavi de cancer în stadiiavansate, îşi propun o listăto do comună până lasfârşitul vieţii lor.O anume scenă mi-a rămasîntipărită în minte – ei doi,pe una din Piramidele dinEgipt, discutând despreviaţă şi moarte – şi două în-trebări, care în mitologiaegipteană îi sunt adresatesufletului ce aşteaptă săintre în Raiul egiptean: Aigăsit fericirea în viaţa ta? Aadus viaţa ta fericire altora?

Îmi propusesem, la începutde an, să aduc bucurie înviaţa celor de lângă mine, săle luminez, prin simpla meaprezenţă, viaţa, să le lu-minez chipul, să le ofer în-credere că există o lume maibună decât ceea ce ne esteprezentat în fiecare zi laştirile de la ora 5 şi că noisuntem pionii principali în ao crea şi a o susţine şi nu ceicare apar zilnic la TV.

Cum pot face asta? Nu amnevoie de un oboroc să ducsoarele în locurile în-tunecate... am nevoie de ooglindă, iar acea oglindă nue nimeni altcineva decât totEU. Eu ca o oglindă a ide-alurilor, a valorilor, a prin-cipiilor, a bucuriei pe carevreau să le ofer celor dinjurul meu.

Fiecare dintre noi este ooglindă. Dar nu poţi fi ooglindă care să lumineze încolţurile cele mai întunecate

ale societăţii, în sufletelemohorâte ale oamenilor şinu poţi oferi fericire celordin jurul tău dacă tu însuţinu ai găsit şi pus în practicăceea ce îţi aduce fericirea,bucuria.

Felul în care eşti, în careacţionezi, în care gândeşti,în care te bucuri, în caresuferi, în care accepţi şimodul în care lupţi pentruceea ce consideri important,toate acestea sunt ca nişteamprente proprii pe oglindacu care putem lumina pe ceidin jur, cu care îi putemferici pe cei cu care intrămîn contact zilnic.

Te provoc la 5 minute depauză în ceea ce faci. Între-abă te ce aduce bucuria înviaţa ta. Întreabă te caresunt lucrurile mărunte şi lu-crurile măreţe care te fac săfii fericit, mulţumit de cineeşti, de ceea ce faci, de ceidin jurul tău.

Iar zilnic, înainte de aadormi, întreabă te dacăastăzi ai găsit bucuria încele ce ai făcut. Şi dacă ceeace ai făcut astăzi a adus bu-curie în viaţa celorlalţi.Mulţumeşte ţi pentru ceeace ai făcut bine şi propune ţisă faci măcar la fel de puţinîn ziua care urmează.

În cele mai mărunte sau încele mai măreţe trăiri, nuuita bucuria! Căci, pentruceea ce eşti, pentru ceea cefaci, cercetaşule, îmi eştidrag!

Adrian Secal