INSTITUTUL NATIONAL PENTRU SANATATEA

MAMEI SI COPILULUI ”Alessandrescu-Rusescu”

2014

Indicatori demografici si

de sanatate

- Natalitate

- Mortalitatea copilului sub 5 ani

- Mortalitatea Materna

- Intreruperile de sarcina

B D V . L A C U L T E I 1 2 0 S E C T O R U L 2 B U C U R E S T I

2

NATALITATE/ /SPORUL NATURAL

Incepand cu anul 1992 mortaliatea generala a depasit

natalitatea si sporul natural a devenit negativ situatie ce se

mentine de circa 22 ani. Natalitatea a inregistrat in anul

2014 cea mai scazuta valoare din istoria Romaniei, respctiv

8,3 nascuti la 1000 locuitori. In anul 2014 datorita diferentei

intre numarul nascutilor vii si al decedatilor Romania a

pierdut 65.356 locuitori.

Mortalitatea generala/Natalitaea

In anul 2014

-decese generale : 249.321

-nascutii vii: 183.785 -deficit 65.536

3

O natalitate scazuta se inregistreaza si in alte tari europen

si mai ales in tarii din Europa de sud est.

NATALITATEA in EUROPA2012/2014

Snascuti la ‰ locuitori

In graficul de mai jos se poate vedea evolutia, naturala a

natalitatii incepand cu anul 1930 si evolutia indicatorului ca

urmare a unor interventii legislative.

In anul 1930 Romania inregistra o natalitate foarte crescuta

de 35‰, aceasta scazand in 36 ani in mod natural prin

schimbarea comportamentului reproductiv al populatiei la

14,3‰ in 1966.

In acest an guvernul epocii, interzice intreruperile de

sarcina la cerere, permitindu-le numai in conditii medicale

si sociale foarte stricte.

4

EVOLUTIA NATALITATII1930 – 2014

nascuti vii la‰locuitori662.000nasteri

183.785nasteri

In lipsa unor cunostinte si a disponibilitatii metodelor

contraceptive moderne, nataliatatea creste brusc, aproape

dublandu-se in timp de 1 an. Ulterior, populatia isi

adapteaza comportamentul reproductiv si in acelasi

conditii legislative extrem de restrictive privind avortul la

cerere, natalitatea scade treptat, ajungand in anul 1985 la

un nivel similar anului 1965, anul anterior interzicerii

intreruperilor de sarcina.

In anul 1985, guvernul intervine din nou legislativ, ridicand

varsta la care se permite avortul de la 40 la 45 de ani si al

numarului de copii de la 4 nascuti vii la 5 nascutii vii.

Dupa o crestere moderata in anul 1986, natalitatea scade

din nou.

In toata aceasta perioada de interzicere a avorturilor

mortalitatea materna prin avort provocat si autoprovocat a

atins valori foarte crescute.

5

In anul 1990 una din primele masuri legislative luate de

noul guvern instalat dupa evenimentele din decembrie 1989

a fost liberalizarea avortului la cerere. Concomitent MS a

inceput sa dezvolte in unitati publice, servicii de planificare

familiala, pentru a permite populatiei sa inlocuiasca

intreruperea cursului sarcinii, ca metoda de a planifica

marimei familiei, cu utilizatea metodelor moderne de

contraceptie. Imediat dupa liberalizarea avortului, s-au

inregistrat un numar foarte mare de intreruperi de sarcina

la cerere (peste 1 milion avorturi in 1990 ) ulterior numarul

acestora scazand odata cu dezvoltara serviciilor de PF si a

modificarii comportamentului reproductiv al populatiei,

respctiv 78.371 in 2014.Chiar si in aceste conditii in

Romania se inregistreaza un numar foarte mare de avorturi

la cerere in raport cu alte tari Europene.

In perspectiva natalitatea in Romania va ramane scazuta

deoarece indicele de fertilitate ( numarul mediu de copii pe

care o femeie de varsta fertila il naste in perioada

reproductiva) este in Romania numai de 1,2, ceace nu

poate inlocuii genitorii.

RATA FERTILITATII

2,1 2,0 1,7 1,5 1,4 1,3 1,3 1,2

6

O rata de fertilitate scazuta se inregistreaza in multe tari

Europene, dar in Romania, acesta este cea mai scazuta.

Pe langa rata de fertilitate scazuta,fara a avea date precise,

se estimeaza ca contingentul fertil a scazut atat prin

imbatrinirea populatiei, evidenta in ultimii 20 de ani, cat si

prin emigratia semnificativa.

Apreciem ca pe termen scurt si mediu, eventualele masuri

de stimulare a natalitatii ar putea conduce la diminuarea

sporului negativ ,dar nu la pozitivarea acestuia.

Un alt element semnificativ al natalitatii in Romania, asupra

caruia ar trebuii elaborate programe de educatie civica, stil

de viata, sanatate reproductiva, este numarul mare de

nasteri la minore, practic 1 din 8 nasteri inregistrindu-s la

o persoana minora.

In 2014 s-au nascut 183.785 copii

Varsta mamei Numar copii

-sub 13 ani- 13 ani - 14 ani

6104548

- 15 ani 1550

- 16 ani 2837

- 17 ani 3791

- 18 ani 4485

TOTAL 13.321

7

Peste 2000 de copii au mame sub varsta de 15 ani din care

aproape 700 sub varsta de 14 ani.

Adaugand faptul ca acesti ”copii cu copii” provin din familii

cu abilitati parentale reduse, reiese efortul considerabil pe

care statul prin servicii medicale si sociale comunitare,

trebui sa-l faca pentru a asigura o dezvoltare armonioasa

fizica psihica si emotionala a acestor copii.

MORTALITATEA COPILULUI SUB 5 ANI

Atat mortalitatea infantila cat si mortalitatea 1-4 ani au

scazut semnificativ in ultimii ani si este de notat ca

Romania a indeplinit tintele Obiectivelor Mileniului si

anume :

-scaderea cu 2/3 a mortalitatii copiilor sub 5 ani intre 1990

si 2015, Obiectiv al Mileniului stabilit de catre Organizatia

Natiunilor Unite,

-scadere pana in anul 2015 , cu 40% a mortalitatii infantile

obiectiv stabilit in anul 2004 de catre Guvernul Romaniei,

Mortalitatea infantila1970 – 2014

decese sub 1 an la‰ nou nascuti

49,8

34,729,3

25,6

26,9

21,2

20,5

15 9,88,5 8,8

1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005 2010 2013 2014

8

Cu toata aceasta evolutie pozitiva a indicatorului de

mortalitate infantila,evolutie determinata atat de evolutia

naturala a MI, de scadere numarului de nascutii vii,cat si de

crestera performantelor serviciilor de sanatate, Romania se

plaseaza in continuare pe ultimul loc din UE si ultimile

locuri din Europa

Mortalitatea infantila in unele tari din UEdate ptr.anii 2010-2012 - la ‰ nascuti vii-

Media UE 4‰

Mortalitatea infantilain unele tari europene ( NON UE )

date ptr.anii 2010-2012 RO 2012

9

In ultimii 2 ani (2013 si 2014) nu s-a mai inregistrat trendul

descendent al MI.

Acelasi trend stationar se inregistreaza si la componenta

neonatala a MI:

Mort.precoce si neonatala‰ nascuti vii

Se poate observa ca mortalitatea neonatala reprezinta

peste 50% din MI, si este grevata in continuare de

mortalitatea crescuta la copii cu greutate mica la nastre.

Decesele la nou nascutii cu greutate intre 1500gr. si 2000

gr. este de 30 de ori mai mare,iar la copii nascuti cu

grutatea sub 1500 gr. de 100 de ori mai mare fata de cei

nascuti cu greutate normala.

In anul 2014 au fost inregistrati un numar de 15.367 copii

cu greutate sub 2499 gr.( 9 % din efectiv)din care 4.593 cu

greutate sub 1999 gr.

10

Mortalitatea neonatala > 50% din M.I.

Greutatea mica la nastere pondere9% din nasteri (2014):

-2000-2499 -10.774

-1500-1999 - 2.826

-1000-1499 - 1.256

- 500 - 999 - 505

- > 500 - 6

TOTAL 15.367

Numarul relativ modest de copii inregistrati ca nascuti vii

cu greutate sub 999 gr. respectiv 511 copii, poate indica o

interpretare diferita a reglementarii declararii nascutului

viu,in sensul neinregistrarii in totalitate ca nascut viu, a

nou nascutilor cu varsta de gestatie de 28 de saptamani,

daca acesta a decedat intr-o perioada scurta de la nastere

chiar daca in momentul expulziei a prezentat semne de

viata.Deasemnea exista diferente semnificative intre

mortalitatea neonatala precoce inregistrata in diferite

judete;in unele mortalitata nefiresc de mica ,in altele cu

mult peste media tarii. Aceasta situatie ar trebuii analizata

impreuna cu specialisti din centrele regionale pentru a

identifica cauzele organizatorice sau de alta natura care

determina indicatorii atat de diferiti intre judete.

11

Mortalitatea precoce - 0-6 zileMedia-3,5‰,

8,1‰

1,6‰ -2,2‰

2,1‰

>5,5‰

Acest lucru cu atat mai mult cu cat judetele cu mortalitate

precoce foarte crescuta sunt vecine cu centre regionale

puternice cum ar fi Municipiul Bucuresti si judetele

limitrofe.O situatie particulara o reprezinta judetul Botosani

unde mortalitata precoce este cu 120% mai mare decat

media tarii.

MI cu mult peste media tarii se inregistreaza cam in acelasi

judete unde mortaliatea precoce era crescuta, ceace

recomanda cu atat mai mult o analiza mai detaliata in

aceste judete.Judetul Calarasi a inregistrat o mortalitate

infantila dubla fata de media tarii iar in judetele Giurgiu si

judetul Botosani mortalitata este cu 80% mai mare.

12

Mortalitatea infantila in 2014-8,8‰

13,5

16,8

11,9

11,6

12,6

14

Atat mortalitata infantila cat si mortalitata la grupa 1-4 ani

este cu 80-90% mai crescuta in rural:

DECESE/Mediu de Rezidenta

DECESE SUB 1 AN

-la‰ nascuti vii

DECESE 1-4 ANIla ‰00 populatie de aceasi varsta

13

Principalele cauze de deces la grupa 0-1 an o reprezinta

cauzele perinatale ( 39%),urmate de afectiunile respiratorii

(25%) si malformatii si vicii congenitale (22%):

M.I –PRIMELE 3 CAUZE DE DECES- 2014

Afectiuni perinatale-39%

Afectiuni respiratorii-25%Malformatii ,anomalii

cromozomiale 22%

170

MCC

Cauzele perinatale constitue principala cauza de deces in

toate tarile UE, dar la valori mult mai mici.Mortalitatea

neonatala precoce,principalul indicator afectat de cauzele

perinatale este de 2 ori mai scazut in UE decat in Romania.

Mortalitatea neonatala Romania versus UE

3,5

1,85

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5

4

ROMANIA UE

2013

14

Aceasta situatie corelata cu faptul ca de 2 ani mortalitatea

neonatala este stationara justifica o analiza profesionala a

cauzelor ce au stopat evolutia descendenta a mortalitatii

neonatale.Pot intra in discutie,functionarea regionalizarii

serviciilor de TI pentru nou nascuti , subechiparea

maternitatilor regionale,echipamentele procurate in

programle finantate de catre Banca Mondiala au inceput sa

iasa din uz, precum si fluctuatia importanta a personalului

de specialitate.

A doua cauza de deces o reprezinta afectiunile respiratorii,

maladii considerate in tarile cu sisteme de sanatate

performante ca fiind afectiuni controlate si care conduc la

deces in proportie foarte scazuta.Decesele prin afectiunii

respiratorii,decese ,dealtfel evitabile, sunt favorizate si de

sesizarea tardiva, a evolutiei nefavorabile a unor afectiuni

cu manifestari minore la debutul bolii, atat de unii parinti

cu abilitati parentale scazute, cat si de sistemul serviciilor

de sanatate care nu are capacitatea de a supravghea

medical diferentiat cazurile cu risc de deces.Organizarea

serviciilor de asistenta medicala primara centrata pe

serviciul acordat in cabinet,absenta sau proportia foarte

scazuta de servicii medicale comunitare la domiciliul

copilului si supravegherea acestuia in contextul familial si

in corelare cu capacitatea familiei de a ingrijii copilul,au o

contributie semnificativa la numarul crescut de decese.

Aceste afirmatii sunt sustinute si de rata crescuta a

mortalitatii la domiciliu.

Desi in continua scadere fata de anii anteriori,mortalitata la

domiciliu se mentine si in anii 2013-2014 la proportii

semnificative.Raportarea Centrului National de Statistica

releva o proportie de 14% (239 cazuri) decese inregistrate

15

la domiciliu din total decese sub 1 an. Adaugand pe cei

decedati in ambulanta sau in camera de garda,(22 cazuri) si

„in alte parti „(50 cazuri) care ,cu exceptiile de rigoare,in

realitate,indica acelas lucru – nesesizarea gravitatii

imbolnavirii si neadresarii sau adresarii tardive la servicii

de sanatate-proportia creste la 19% din totalul deceselor

sub 1 an. Calculand insa proportia numai la copii sub 1 an,

ce se imbolnavesc si au decedat dupa externarea din

maternitate,deci cei ce au fost exclusiv in ingrijirea

parintilor si a serviciilor de sanatate primara, constatam ca

34,7% din decese sub 1 an s-au inregistrat la domiciliu ,in

alte parti ,in ambulanta sau in camerele de garda. Peste

60% din copii decedati la domiciliu au decedat prin

afectiuni respiratorii.

Decese sub 1 an dupa externarea din maternitate *(37% in afara spitalului)

spital65%

domiciliu27%

alte parti6%

ambulanta2%

protectie sociala

0%

Decesele la domiciliu constitue unul din indicatorii ce

evidentiaza ca serviciile medicala publice de sanatate

16

primara trebuiesc reorientate catre comunitate si ca

sistemul trebuieste adaptat la structura, nivelul educativ si

de instructie,comportamentul si traditiile culturale ale

populatiei pe care o servesc.

A treia cauza de deces o reprezinta decesele prin

malformatii si anomalii cromozomiale. Din acestia 177 au

decedat prin malformatii congenitale de cord ,neexistind o

evidenta din care sa reiasa cate cazuri erau in afara

resurselor terapeutice si cate nu au avut acces la aceste

resurse. Lipsesc date bazate pe dovezi privind structurile

medicale ce pot rezolva aceste malformatii precum si

malformatii cu alte localizari, care este necesarul de paturi

la nivel national ,cati specialisti avem si de cati am avea

nevoie, care este necesarul de resurse materiale pentru a

face fata acestei patologii.

Mortalitatea sub 5 ani si mortalitatea 1- 4 ani a scazut ca si

mortalitatea infantila ,semnificativ in ultimii ani, dar in anii

2013 si 2014 se inregistreaza aceasi incetinire sau chiar

stagnare a ritmului de scadere.Aceasta situatie in afara

unor influente majore ale mediului social,necesita cercetari

mai aprofundate pentru identificarea cauzelor si interventia

specifica necesara.

Mortalitatea copiilor sub 5 anila ‰ nascuti vii

17

Mortalitatea 1-4 anidecese 1- 4 ani la ‰ locuitori de aceasi varsta

Si la grupa 1- 4 ani ,aproape 50% din decese se petrec in

afara unitatilor sanitare,la domiciliu sau „in alte parti”.

Locul decesului - mortalitatea 1-4 ani- 2014

Spital

Domiciliu

Alte parti

Cauza principala de deces la aceasta grupa de varsta o

reprezinta leziunile traumatice,urmate indeaproape de

afectiuni respiratorii, apoi malformatii si tumori.Primele 2

18

cauze de deces sunt ca si la grupa 0-1 an pretabile a fi

influentate de interventia sistemului de sanatate prin

campanii pentru prevenirea accidentelor casnice si rutiere

precum si de educatie pentru sanatate.Deasemenea

decesele prin malformatii congenitale necesita o cercetare

pentru idntificarea tipului de malformatii si necesitand

dezvoltarii de servicii specializate pentru rezolvarea

acestor afectiuni.Incidenta malformatiilor si viciilor

congenitale nu vor scadea natural precum afectiunile

respiratorii si deaceea investitia in servicii specifice pentru

prevenirea si cura lor este rentabila.

Decesele copiilor sub 5 ani si in special sub 1 an sunt

puternic corelate cu statusul social al parintiulor.

Astfel 54,4% dintre mamele copiilor decedati sunt fara

ocupatie sau casnice,40,2% au ca studii numai gimnaziu

(apropae 20% sunt analfabete sau cu scoala primara

neterminata)20% nu au fost luate in evidnta si nu si-au

supravgheat medical sarcina.

Aceste proportii ar puta fi in realitate mai mari deoarece

mult date esentiale pentru analiza dceselor infantile lipsesc

din fisa decesului sub 1 an.In marea majoritate a cazurilor

DSP nu fac decat sa transmita aceste document catre

Centrul National de Statistica in Sanatate fara a face o

analiza si o completare/rectificare a datelor.

Avand in vedere cele de mai sus,ar trebuii evaluat in ce

masura , modelul organizarii servicilor de asistenta

primara,inspirat in mare masura din formulele unor tari din

UE,cu alt nivel de dezvoltare sociala si economica ,

corespunde structurii si necesitatilor populatiei din

Romania , din acest moment,mai ales pentru aceea din

mediul rural.

19

Totodata ,dat fiind ponderea semnificativa a componentei

sociale in structura MI ,serviciile sociale ar trebuii sa

lucreze in mai mare masura in mod integrat, cu serviciile de

sanatate ,in special de sanatate primara.Dreptul la sanatate

prevazut in Conventia privind drepturile copilului,nu poate

fi asigurat decat printr-o colaborare intersectoriala intre

sctorul sanitar, social, invatamant, autoritati locale,

colaborare ce trebuie statutata prin acte normativ cu

atributii clare.

Mortalitata perinatala,

Sumeaza dupa cum se stie nascutii morti ( decesele fetale

tardive) si decesele din primele 6 zile de viata raportate la

‰ nascuti vii si nascuti morti.

Mortinatalitatea ( nascutii morti)

Indicatorul de mortinatalitate inregistreaza in 2014 valoarea

de 4,2‰ nascuti vii,valoare in crestere fata de anii

prcedenti, fiind similara valorii anului 2009 (4,3‰). In anul

2012 media pentru tarile UE-2004 a fost de 3,92‰, iar media

tarilor UE post 2004 de 4,19‰. Desi comparatia se face cu

date din anul 2012, teoretic la acest indicator Romania este

plasata mai favorabil decat la alti indicatori ce ilustreaza

sanatatea mamei si copilului.

Indicatorul este calculat conform practicii internationale

luind in calcul decesele fetale tardive,deci cei nascuti morti

cu varsta de gestatie de peste 28 saptamani sau 1000gr.

greutate.In Romania nu se colecteaza in prezent date

despre decesul fetal inetrmediar, respectiv cel sub 28 de

saptamani de gestatie sau 1000 gr. greutate,acestea

decese,fiind incluse la categoria avorturi.O apreciere

insuficient de riguroasa a varstei de gestatie sau a greutatii

20

de la nastere ar putea influenta calcularea corecta a

indicatorului de mortinatalitate, el putind fii in realitate mai

mare. La aceasta se adauga si faptul ca unii apartinatori nu

declara la starea civila, nascutul mort, acesta fiind incinerat

in maternitati si deci neaparind in statistici.

O cercetare riguroasa cu monitorizarea in maternitati a

deceselor fetale tardive, dar si a celor intermediare ar putea

confirma sau infirma valoarea corecta a acestui indicator.

Adaugand la mortinatalitate, decesele din primele 6 zile de

viata ( mortalitatea neonatala precoce ,3,5‰ in anul 2014)

rezulta indicatorul mortalitatii perinatale care in anul 2014 a

fost de 7,7‰ - date provizorii-,7,7 in 2012 –date definitive,

plasand Romania pe penultimul loc din UE – fiind depasita

numai de valorile din Bulgaria si cele din tarile din spatiu;l

estic ( Rusia, Ucraina si Moldova).

Evolutia mortalitatii perinatale,mortinatalitatii si mortalitatii

neonatale precoce sunt descrise mai jos:

Evolutia mortalitatii perinatale ,neonatale precoce si mortinatalitatii

12,2

12.0

12,1

11,9 12,8

10,6 8,67,7

7,027,76,1 6,5 6,2

5,7

6,9

5,54,2

3,73,18 3,5

6,16,3 5,9

5,7 6

5,24,5

4 3,9 3,9

1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2014

M.Perinatala M.Neonatala Mortinatalitate

21

Mortalitatea materna

Rata(indicele)mortalitatii materne si cauzele mortalitatii

materne, sunt considerate ca doi dintre cei mai importanti

indicatori ai sanatatii materne. Mortalitatea materna este un

important indicator al performantei sistemului de sanatate

chiar si in tarile dezvoltate, unde decesele materne sunt

foarte rare. In aceste tari decesele materne sunt percepute

ca evenimente semnal pentru eficacitatea si calitatea

ingrijirilor pre, intra si postnatale.

Din acest motiv OMS, recomanda, atat tarilor cu

numar mare cat si tarilor cu numar mic de decese, sa

realizeze periodic analiza deceselor materne.

Conform celei de-a X-a Revizuiri a OMS privind

clasificarea internatională a bolilor decesul matern este

definit ca: decesul unei femei în timpul sarcinii sau într-o

perioada de 42 zile de la întreruperea sarcinii, indiferent de

durata si de localizarea sarcinii, prin orice cauza

determinanta sau agravată de sarcină sau de

managementul acesteia , dar nu din cauze accidentale sau

incidentale.

Decesele materne sunt sub-impartite in patru categorii:

Decesele prin risc obstetrical direct sunt cele care

rezulta din complicatii obstretricale ( sarcina, nastere,

lauzie), interventii, omisiuni, tratamente incorecte, sau

printr-o inlantuire de evenimente rezultand din unul

din factorii de mai sus.

Decesele prin risc obstetrical indirect sunt o

consecinţă a unei boli preexistente sarcinii sau a unei

boli care a coincis cu sarcina, neavând cauze

22

obstetricale, dar care au putut fi agravate de

modificările fiziologice ale sarcinii.

Decesele colaterale numite si “decesele fortuite”

sunt acele decese care se produc in cursul sarcinii

sau post-partum dar nu sunt corelate cu sarcina.

Decesele prin avort sunt un caz particular al deceselor

prin risc obstetrical direct, date de varsta sarcinii la

care s-a petrecut evenimentul de deces, pana la 26 de

saptamani. Dat fiind faptul ca multe dintre decesele

prin avort sunt autoprovocate, in tari precum Romania,

toate aceste tipuri de decese sunt tratate separate, si

nu in cadrul deceselor materne prin cauze directe.

In România, incepând cu anul 1996, se urmăresc

toate decesele materne indiferent de cauza producerii

acestora. Din acest motiv, din 2009, analiza deceselor

materne şi implicit a mortalităţii materne se face după cele

patru grupe mari de deces matern : prin avort (coduri între

O00 şi O08 inclusiv), risc obstetrical direct (coduri între

O10 şi O92 inclusiv), risc obstetrical indirect (coduri între

O95 şi O99 inclusiv, care până la aceasta data se codificau

la codul de boală respectiva, de exemplu la boli ale

aparatului respirator, ale aparatului circulator, etc) si

cauzele colaterale.

Tinta 5A obiectivul 5 al Obiectivelor de Dezvoltare a

Mileniului, stabilit de catre Organizatia Natiunilor

Unite,respectiv scaderea cu trei sferturi a mortalitatii

materne in 2015 fata de anul 1990 a fost atinsa in

Romania.In anul 1991 se inregistrau 0,84 decese la 100.000

nou nascuti ,iar in anul 2014 ( date definitive) mortalitatea

materna a inregistrat indicatorul de 0,13 decese la 100.000

nascuti vii.

23

Aceasta scadere marcata si rapida dupa anul 1990 s-a

datorat in special legalizarii intreruperii cursului sarcinii la

cerere si diminuarii drastice a deceselor prin avort

provocat. Din acest punct de vedere Romania constitue un

caz de studiat, relevand care sunt consecintele unei

politicii pronataliste fortate.

Mortalitatea maternadecese la 100.000 nascuti

1989 1995 2000 2005 2008 2010 2014

169,7

47,8

32,8

16,7 13,524

13

Obiectivul propriu stabilit de catre MS,respectiv , 10 decese

la 100.000 nasteri nu a fost atins.In anul 2014 s-au

inregistrat 24 decese, iar in anul 2015, 27 decese la circa

185.000 nou nascuti.

Dupa cum se poate vedea in graficul de mai sus MM este

practic stationara din anul 2008.

Cu toata scadera importanta a mortalitatii materne,

scadere,datorata atat reducerii deceselor prin risc

obstetrical direct dar mai ales prin diminuarea

impresionanata a deceselor prin avort,Romania se claseaza

inca printre tarile cu mortalitate materna crescuta in

Europa.

24

Mortalitatea materna in Romania,Europa si UE

In 2014, rata mortalitatii materne, prin cauze directe si

indirecte, a fost de 13,0 decese la 100.000 de nascuti vii.

Exprimate in cifre absolute, in anul 2013, s-au produs in

total de 27 decese, iar in 2014, 24 de decese, din cauze

directe si indirecte,in anul 2015 ( date provizorii) au fost

inregistrate 27 decese. Decesele din cauze colaterale au

fost in numar de 2 cazuri in 2013, iar in 2014 nu s-a

inregistrat nici un deces clasificat colateral.

25

Mortalitatea materna pe principalele cauze de deces in 2013 si 2014

(Indici la 100000 de nascuti vii si cifre absolute)

Avort Risc

obs.direct

Risc obs.

indirect

Cauze

colaterale

Total decese

avort + risc

obs.direct si

indirect

2013 2014 2013 2014 2013 2014 2013 2014 2013 2014

3.0

6

3.2

6

7.0

14

6.0

11

3.6

7

3.8

7 2

- 13.6

27

13.0

24

In afara datelor statistice obtinute de la Institutul National

de Statistica,exista reglmentata prin ordin al MS,

completarea pntru fiecare deces matern a unei fise a

decesului care circula numai in interiorul sistemului

sanitar. Aceasta contine date suplimentare in baza carora

se pot face analize si evaluari ale cauzelor dceselor.

Totodata prin acelas ordin se statuteaza obligatia ca, copii

dupa documentele medicale insotite de o evaluare a

specialistilor locali, sunt trimise Institutului national pentru

sanatatea mamei si copilului, care face o evaluare

profesionala anuala a cauzelor care au condus la deces.

Circuitul acestor documente functioneaza deficitar in

ultimii ani.Sunt DSP care nici nu cunosc obligatiile ce le

revin sau se limiteaza la trimiterea fiselor de deces de catre

serviciul de statistica ,fara o analiza a cauzelor medicale si

a modului in care pacienta respectiva a beneficiat sau nu

de serviciile medicale necesare.Acest lucru limiteaza si

calitatea evaluarii efectuate la nivel national.

26

Decese materne în anul 2014 au avut loc prin risc

obstetrical direct (11 cazuri - 5.9 la 100000 născuţi vii) iar

cele prin avort şi risc obstetrical indirect având aceeaşi

valoare ca anul anterior (6 cazuri de avort - 3.2 la 100000

născuţi vii şi 7 cazuri de deces prin risc obstetrical indirect

- 3.8 la 100000 născuţi vii).

Decesele prin risc obstetrical direct ( ROD):

(din datele incomplete comunicate de catre DSP)

-din cele 11 cazuri,la 3 nasterea si decesul s-a petrecut in

afara spitalului, domiciliu si ambulanta

-in 6 cazuri a fost nevoie de interventie chirurgicala pentru

stapanirea fenomenelor morbide

- 4 gravide nu au fost luate in evidenta, iar una a efectuat

numai 3 consultatii prenatale

Luind in calcul decesele prin ROD din perioada 2000-

20014,cauzele prin care s-a produs decesul sunt ilustrate

mai jos:

Cauze decese ROD 2000-2014Edem

proteinurie

14A

Alte tulb al

sarcinei

2%

Ingrijiri

legate de

fat/distocii

18%

Complicatii

travaliu/nast

ere

36%

Complicatii

lehuzie

30%

27

Este de mentionat faptul ca marea majoritate a deceselor

s-au petrecut in spital,prin complicatii ale travaliului,

nasterii si lehuziei.O analiza profesionala mai profunda ar

trebuii efectuata pentru a vedea in ce masura fenomenele

morbide ce au condus la deces puteau sa fie

stapanite,daca spitalul avea capacitatea tehnica si

profesionala de interventie.

Decese materne prin risc obstetrical indirect (ROI)

(date sumare primite de la DSP)

Cele 7 decese prin ROI au decedat prin infarct miocardic

(2),hemoragie cerebrala (2) bronhopneumonie (1),

leucemie(1),fasciita (1).

Numai la 1 caz, boala era prexistenta sarcinii,la 1 caz a

aparut in timpul sarcinii iar la 3 in timpul lehuziei.Analize

mai in detaliu trebuie sa stabilasca daca aceste ultime 3

cazuri au fost boli de sine statatoare sau complicatii ale

sarcinii/lehuziei si atunci trebuiau sa fie codificate la ROD.

Decese materne prin avort

Au fost inregistrate 6 cazuri,ca si in anul precedent, din

care 4 au decedat la domiciliu.

Desi nu se mentioneaza ca ar fi vorba despre avorturi

provocate, decesul la domiciliu ridica suspiciunea de

ascundere a sarcinii si posibilitatea unei tentative de avort

provocat.

Decesele prin avort sunt entitati care au disparut din tari cu

sisteme performante de sanatate, in special in domeniul

educatiei pentru sanatate. Persistenta deceselor prin avort

ca si a unui numar semnificativ de intreuperi de sarcina la

cerere indica necesitatea unei evaluari/ cercetari a

28

comportamentelor reproductive ale populatiei si a

accesului la servcii de PF si la contraceptive.

Intreruperile de sarcina

In anul 2014 au fost raportate cel mai mic numar de

intreruperi de sarcina din istoria Romaniei ,respectiv 78.371

intreruperi de sarcina din care 33.971 avorturi spontane si

117 avorturi provocate.

Desi in scadere impresionanta fata de anul 1990 cand a fost

liberalizata intreruperea sarcinii, la cerere si cand s-au

inregistrat circa 992.265 avorturi,respectiv 3 avorturi la un

nascut viu,in Romania se inregistreaza in continuare un

numar mare de intreruperi de sarcina la cerere.

Putem vedea ca avorturile spontane s-au mentinut o lunga

perioada la valori similare:70.000 avorturi spontane in 1990,

51.00 in 2005 –dupa 15 ani- si 33.371 in 2014,scaderea fiind

corelata cu scaderea natalitatii,pe cand avorturile la cerere

au scazut mult mai rapid, corelat cu dezvoltarea serviciilor

de PF si distributiii de contraceptive gratuite la o patura

larga a populatiei.

1989 1990 1995 2000 20052010

20122014

193.084

992.265

502.840

257.865

167.359

101.915

88.135

78.371

70.000

51.367

33.971

Total avorturi/din care spontane

29

Raportarea si inregistrarea intreruperilor de sarcina este

obligatorie pentru toate institutiile sanitare atat cele publice

cat si cele private.Nu putem aprecia pe criterii obiective

daca acest lucru se face conform reglementarilor, dar se

poate observa foarte clar diferente semnificative intre

intreruperile de sarcina inregistrate in diferite judete.

Judetul Ialomita raporteaza 295 avorturi spontane si 1890

avorturi la cerere,Arad 79 avorturi spontane,(judetele

vecine raporteaza cifre duble sau triple)1234 la

cerere.Judetul Covasna un judet cu numar mic de locuitori

raporteaza 2200 intrerupri de sarcina, valoare raportata de

regula de judete cu populatie dubla.

Diferentele mari intre judete poate eventual sa fie explicata

si prin diferentele foarte mari intre unitatile sanitare de

regula din asistenta primara care ofera srvicii de PF si

distribuie contraceptive si deci de accesibilitatea si

adresabilitatea la servicii de PF..

Astfel Judetele Suceava, Neamt, Iasi, Botosani, Hunedoara,

Gorj,Vaslui,Vrancea etc. raporteaza circa 100 cabinete ale

medicilor de familie care furnizeaza servicii de PF, pe cand

judetele Arad, Brasov, Bihor, Prahova, Sibiu, Timis,etc.

raporteaza drept furnizori, mai putin de 10 cabinete pentru

intreg judetul.

Aceasta situatie este explicata partial prin faptul ca MS nu

a mai organizat, de multi ani programe de traning in PF

pentru furnizorii de servicii din asistenta primara,avand in

vedere ca acest subiect are un important impact in

sanatatea publica.

Din 117 avorturi raportate ca provocate,111 sunt raportate

de catre judetele Cluj, Cta si M.Bucuresti. Este greu de

crezut ca in alte judete cu populatie numeroasa ,cu un

numar mare de avorturi spontane, raportate, nu se

inregistreaza nici-un avort provocat.

30

Mentionam ca in anul 2014 ,544 intreruperi de sarcina s-au

inregistrat la varsta de sub 15 ani (!)( din care 100 raportate

de catre judetul Mehedinti ,100 de Municipiul Bucuresti si

50 de judetul Bihor),iar 7287 la varstele de 15-19 ani.

Aproape 3000 de sarcini ( nasteri si intreruperi de sarcina)

sunt inregistrate in anul 2014 la varste de 15 ani si sub 15

ani.

Consideram ca fluxul informational, si datel colectate nu

mai sunt in suficienta masura fiabile si pentru a

fundamenta si revigora programul de PF se impune

realizarea unei cercetari pe esantion la nivel national

privind comportamentul reproductiv al populatiei de varsta

fertila.

CONCLUZII

-Natalitatea inregistreaza una din cele mai scazute valori

din Europa si corelata cu valoare crescuta a Mortalitatii

Generale ,contribue esential la sporul negativ semnificativ

-trendul descrescator al mortalitatii copiilor sub 5 ani,

mortalitatii perinatale si mortalitatii materne inregistrat in

ultimii 20 de ani a dimunuat sau este stationar de circa 3

ani si situeaza in continuare Romania in coada

clasamentului in UE si chiar in intrega Europa

-mortalitatea copiilor sub 5 ani in toate componentele ei

este puternic influentata de factori economici,sociali si de

lipsa unui suport comunitar pentru famiil cu abilitati

parentale reduse.Se evidntiaza dasemenea insuficienta

unor servicii rgionale de excelenta care sa poata rezolva

morbiditatea grava la copil (ex.malformatii congenitale

etc.)

- numarul furnizorilor de servicii de planificare familiala cat

si distributia gratuita de contraceptive a diminuat drastic

31

fiind explicatia partiala a numarului mare de avorturi si a

deceselor materne prin avort

-datele statistice colectate in mod curent, nu furnizaza

suficiente explicatii, pentru o analiza coerenta si

profesionala a starii de sanatate a mamei si copilului, si a

necesarului si structurii serviciilor de sanatate,fiind

ncesare cercetari epidemiologice calitative si cantitative

pentru a putea evalua cauzle ce determina stagnarea

indicatorilor de sanatate si a identifica interventiile

necesare

-calitatea supravegherii starii de sanatate a mamei si

copilului la nivelul DSP a scazut aceasta fiind evidentiata si

de raportarile discordante cu diferente mari si inexplicabile

intre judete

-la nivelul judetelor nu mai functioneaza Comisiile

profesionale interdisciplinare pentru sanatatea mamei si

copilului care ar putea identifica situatiile concrete din

teritoriu si orienta dezvoltarea serviciilor curente pe plan

local

PROPUNERI

-nominalizarea la nivelul DSP a unei persoane cu atributii si

responsabilitati privind evaluarea starii de sanatate si a

serviciilor de sanatate pentru mama si copil la nivel

local/regional

-actualizarea Ordinelor privind analiza mortalitatii infantile,

1-4 ani, materne ,perinatale;obligativitatea inregistrarii la

nivelul unitatilor sanitare si a deceselor fetale intermediare

(intre 22 si 28 saptamani de gestatie) si centralizarea lor la

nivelul sistemului de sanatate;reglementarea analizei

confidentiale a mortalitatii materne conform standardului

OMS

32

-crearea cadrului juridic pentru accesul la finantarea

europeana pentru efectuara unor cercetari epidemiologice

privind structura mortalitatii copiilor sub 5 ani,

comportamentul reproductiv al populatiei, necesarul si

structura serviciilor de sanatate la nivel local, regional si

national

-evaluarea structurii de personal ,furnizori de servicii

medicale femeii de varsta fertila/mamei si replanificara

acestor servicii conform evolutiei morbiditatii specifice

-finalizarea elaborarii si aprobarii legislatiei necesare

generalizarii serviciilor de asistenta medicala comunitara

cel putin in rural.

-deblocarea sistemului de obtinere de atestate in

specialitati complementare pentru asigurarea necesaului

de specialisti in special pentru specialitatile pediatrice.

-reanalizarea Contractului Cadru,cu prevedrea unor

facilitati pentru crsterea accesului gravidei la servicii

prenatale clinice si de laborator.

Bibliografie

-Evenimente demografic in anul 2014 –INS

-Analiza mortal.itatii materne in Romania comunicare sesiunea IOMC

E.Stativa,A.Stefanescu,C.Popovici,A. Stanescu

-Analiza mortalitatii infantile 2013 – A. Stanescu

-Demografie si sanatate – comunicare Conf.Nationala Pediatrie 2016 A. Stanescu

-Mortalitata perinatala 2014 –CNSIS

-Mortalitata infantila si 1 – 4 ani 2014 –CNSIS

-Mortaliateta materna 2014 CNSIS

-Evolutia intrruperilor de sarcina 1992-2014 - CN

-HFA 2012-2013

Red.AS/aprilie 2016