in Ortodoxia de astazi se fac auzite din ce in ce mai ... · PDF filein afara.relatiilor cu...

download in Ortodoxia de astazi se fac auzite din ce in ce mai ... · PDF filein afara.relatiilor cu cei ce nu tin de Ortodoxie, ,pro"-ecumeni~tii ... te, respectiv de parintii Georges Florovsky

If you can't read please download the document

Transcript of in Ortodoxia de astazi se fac auzite din ce in ce mai ... · PDF filein afara.relatiilor cu...

  • in Ortodoxia de astazi se fac auzite din ce in ce mai multe voci care neaga contributia .ecumenica a acesteia sau, ~i daca o accepta: o socotesc ca un semn de tradare din partea unei parti a conducerii ce s-ar fi departat, intr-un fel sau altul, de Biserica apostolica ~i patristica. Facand apel Ia diverse pasaje scripturistice, texte din Sfintii Parinti sau canoane ce opresc ,relati ile cu ereticii", diver~i cre~tini ortodoc~i - apartinand tuturor gradelor biserice~ti , de Ia simpli laici, pana Ia monahi, clerici sau chiar ierarhi - pun Ia indoiala relevanta dialogului ecumenic, propunand ~i preferand in schimb trairea credintei ,alaturi de fraf, fara nicio relatie cu cei straini de aceasta c;redinta.

    , $i in Biserica Ortodoxa Roman~ sunt voci considerate ,autoritative", in paralel sau dincolo de pozitia oficiala, sinodala. Se, poarta o veritabila ,batalie" in jurul acutei problema a ecumenismului, postulandu-se tacit mai ales un pretins conflict intre ierarhia eclezial-sinodala ~i figurile spirituale ale Ortodoxiei. .. Privite ,Ia rece", toate aceste reactii lasa impresia ca, pede o parte, Biserica Ortodoxa nu ~i-ar fi definitivat pozitiile in ceea ce prive~te raportarea Ia celelalte Biserici ~i denominatiuni cre~tine, iar pe de alta parte, tinand cont de virulenta atacurilor afi~ata uneori de ,anti" sau ,pro"-ecumeni~ti, ca aceasta problema nu este una de suprafata. exterioara, ci vizeaza in ultima instanta insa~i fiinta Bisericii (de unde ~i importanta fundamentarii teologice a discursului).

    Cqre a fost cauza ajungerii Ia concluzii divergente? Precizam ~ ca .fa _,9D!.i"~uQ1eni~tii vedeau unitatea Bis_eJjgj_ca fiind

    posibila doar ramanand in se, ca un dat ce se pastreaza nealterat in afara.relatiilor cu cei ce nu tin de Ortodoxie, ,pro"-ecumeni~tii vedeau u~itatea Bisericii nu doar ca un dat, ci ~i ca o exigenta mis.ionar~. ca un imperativ al celor aflati ,pe calea" spre Eshaton, intre ,deja" ~i ,nu inca".

    ISBN 978-973-739-989-2 ISBN 978-606-8106-13-7

    9892

  • /,

    .q!>UOTECA 1Vmfl~

  • ISBN 978-973-739-989-2 ISBN 978-606-8106-13-7

    Pr. Aurel Pavel Ciprian Iulian Toroczkai

    4-2.2_86 0 i

    -~------Adevaratul ~i falsul ecumenism.

    Perspective ortodoxe asupra dialogului dintre cre~tini

    Apare cu binecuviintarea IPS Dr. LAURENTIU STREZA

    Arhiepiscopul Sibiului ~i Mitropolitul Ardealului

    Editura Universitatii Lucian Blaga din Sibiu Editura Andrei ana -----------

    20 I 0 CJHlLIOTECA MITilOif'OUt,' s~~~1;1tJ

    '71/r: tfl"V. _______ 2_3 __ 05~(;. ______ _

  • .L

    Coperta: Adrian Stoia

    Volum aparut In cadrul Centrului de Cercetare Teo/ogicii al Facultatii de Teologie Ortodoxa ,Andrei $aguna", Sibiu

    Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Romliniei PAVEL,AUREL

    Adeviiratnl ~i falsul ecumenism: perspective orto-doxe asupra dialogului dintre cre~tini I P.avel Aurel, Toroczkai Ciprian Julian. - Sibiu: Editura Universitatii ,Lucian Blaga" din Sibiu, 2010

    Bibliogr. ISBN 978-973-739-989-2

    I. Toroczkai, Ciprian Julian

    2

    ------------- -~

    Introducere

    Poate fi considerat secolul XX ca fiind ,secolul ecumenismu-lui"? in mare masura, credem noi, da, dici niciodata fn istoria cre~tinismului nu au fost flicuti mai multi pa~i spre lntarirea di-alogului, atilt In interionil sau, cat ~i al cre~tinilor cu alte religii. Desigur, aceste lncercari nu au lnsemnat ~i tot atatea reu~ite, mai ales daca tinem cont de conditiile socio-istorice In care ele au avut toe: daci\ Ia sfiir~itul Primului Razboi Mondiallumea, uma-nitatea, poseda un ,sentiment pentru unitatea lumii", incepand cu sfiir~itul celui de-al Doilea Riizboi Mondial a predominant sen-timentul contrar, eel al pluralismului sau diversitatii' (se cuvine amintit aici mai ales ,razboiul rece", care a polarizat taberele ~i din punct religios, nu doar politic, economic sau social).

    Chiar acest pluralism religios a flicut lnsa sa se nasca intreba-rea - este cre~tinismul exclusiv sau inclusiv? Confruntati cu alte religii, dintre care unele aflate in ,expansiune" (islamul), sau cu fenomene flira precedent in trecut - cum ar fi secularizarea sau globalizarea -, cre~tinii aq fost pu~i In situatia existentiala de a-~i (re)evalua esenta ~i rolul lor In lume. S-a simtit nevoia gasirii macar a unei haze minimale teologico-etice pentru ca mesajul Mii.ntuitorului Iisus Hristos sa nu-~i piarda relevanta, pentru ca ceea ce inseamna ,a fi cre~tin" sa nu se relativizeze2: De aici a

    1 Georges Khodr, ,Das Christentum in einer pluralistischen Welt- das Werk des Heiligen Geistes", in Ulrich Dehn (ed.), Handbuch Dialog der Religionen, Verlag Otto Lembeck, Frankfurt am Mein, 2008, p. 162.

    2 Vezi in acest sens Hans KUng, ,Weltfrieden- Weltreligionen- Welte-thos", in Ibidem, p. 339-340, care identifidi ~i care sunt aceste ,cinci porun-ci pentru umanitate", recunoscute de mai toate religiile mari ale umaniH'itii ca stand Ia baza relatiilor economice, politice ~i sociale ~i promovate mai

    5

  • Aurel Pavel, Ciprian Julian Toroczkai

    survenit ~i sporirea disponibilita(ii spre dialog ca solutionare a gasirii unui consens, momentul decisiv constituindu-linfiintarea Consiliului Ecumenic a! Bisericilor (1948).

    Se poate spune deci ca anul 1948 a reprezentat ,oficializarea" dialogului ecumenic inter-cre~tin. Bisericile Ortodoxe au luat parte Ia aces! act ~i in continuare au avut o prezenta constanta Ia dialog, fie prin intermediul teologilor, fie prin intermediul unor reprezentan(i ai ierarhiei lor sacerdotale. Este o realitate ce nu poate fi negatii.

    In Ortodoxia de astazi insa se fac auzite din ce in ce mai multe voci care neaga contribu(ia ecumenica a acesteia sau, ~i dacii o accepta, o socotesc ca un semn de triidare din partea unei parti a conducerii ce s-a departat, intr-un fel sau altul, de Biserica apos-tolicii ~i patristica. Fiiciind ape! Ia diverse pasaje scripturistice, texte din Sfin(ii Parin(i sau canoane ce opresc ,rela(iile cu ere-ticii", diver~i cre~tini ortodoqi - filcand parte din toate gradele biserice~ti, de Ia simpli laici piina Ia monahi, clerici sau chiar ierarhi - pun Ia indoialii relevan(a dialogului ecumenic, propu-niind ~i preferand in schimb trairea credin(ei ,alaturi de fra(i'', filra nicio rela(ie cu cei straini de aceasta credinta.

    Din ce in ce mai mult, ~i in Biserica Ortodoxa Romiina se fac auzite asemenea voci; sunt voci considerate ,autoritative", in paralel sau dincolo de pozi(ia oficiala, sinodala. Se ~i poarta, mai mult sau mai putin deschis, o ,batalie" in jurul acutei pro-bleme a ecumenismului, postuliindu-se tacit mai ales un pretins conflict intre ierarhia eclezial-sinodala ~i figurile spirituale ale Ortodoxiei (vezi acuzele din jurul unor persoane ce se pretind a tine de ,tradi(ia" intruchipata de parintele Justin Piirvu, de Ia Manastirea ,Petru Voda", Ia adresa P.F. Patriarh Daniel sau a Sinodului B.O.R., dupa modelul disputei dintre Muntele Athos

    ales de cre~tini: nu ucide (nici alte prejudicii sa nu aduci), nu minti (nu \n-~ela, nu rupe contracte), nu fura (a respecta drepturile celorlalti), nu abuza sexual (nu rupe casatoria), ai grija de piirinti (ajuta pe cei aflati in nevoi ~i suferinta). in ce masura aceste puncte constituie o posibilii baza comuna pentru dialogul ecumenic din perspectivii ortodoxa vom vedea in cele ce urmeaza.

    6

    Adeviiratul ~i fa/sui ecumenism

    ~i Patriarhia Ecumenica din Constantinopol). Privite ,Ia rece", toate aceste reac(ii lasa impresia ca, pe de o parte, Biserica Or-todoxa nu ~i-ar fi definitivat pozi(iile clare in ceea ce prive~te raportarea Ia celelalte Biserici ~i denomina(iuni cre~tine, iar pe de alta parte, tiniind cont de virulenta atacurilor afi~ata uneori de ,anti" sau ,pro"-ecumeniti, di aceasHi problema nu este una de suprafa(a, exterioara, ci vizeaza in ultima instanta insa~i fiin(a interioara a Bisericii.

    Chiar actualitatea ~i importanta temei ecumenice i-a filcut ~i pe autorii car(ii de fa(a sli doreasca sao aprofundeze mai indea-proape. $ansa face ca ambii sa aibii prilejul de a preda in cadrul catedrei de ,Misiologie ~i Ecumenism" de Ia Facultatea de Te-ologie Ortodoxa ,Andrei $aguna" din Sibiu - ~i spunem ~ansa pentru ca, nude putine ori, cursurile sau seminariile tinute aici au constituit o ,probii de foe", in sensu! ca studen(ii nu au pregetat defel sa-~i exprime fie adeziunea, fie repulsia fa(a de fenomenul ecumenic. in fapt, mai mull sau mai pu(in con~(ient, ei nu filceau altceva deciit sa reitereze -Ia cu totul alta ,scara", desigur- cele doua pozi(ii ambivalente pe care Biserica Ortodoxa le-a avut, pe parcursul secolului XX, fa(a de dia/ogul ecumenic'. Acesta este ~i subiectul lucrarii noastre: perspectivele care se deschid Ia inceput de secol XXI in raport cu ecumenismul, pleciind de Ia figurile cele mai reprezentative ale Ortodoxiei din secolul prece-dent. lntr-adevar, in opinia noastra atiit pozi(ia anti-ecumenica, cat ~i cea pro-ecumenica sunt sugestiv reprezentate de parintele Justin Popovici ~ide reprezentan(ii Muntelui Athos, pede o par-te, respectiv de parintii Georges Florovsky ~i Dumitru Staniloae, pe de alta parte. (Totu~i trebuie filcuta inca de acum o remarca de nuanta: prefixul ,pro" nu inseamna ca ace~ti doi mari teologi ortodoc~i, participanti activi, e adevarat, Ia dialogul ecumenic, au fost partizanii oriciirui tip de ecumenism !) Ne-am decis sa

    3 Pozitii care se continua, de altfel, piina azi, dupa cum sugestiv arata ~i David Pestroiu, ,Ecumenismul- intre sustinere ~i contestare", in Anua-rul Facultiifii de Teologie Ortodoxi:i ,.Patriarhul Justinian", Universitatea Bucure~ti, Anul VII, 2006-2007, Ed. Universitiitii din Bucure~ti, 2007, p. 419-447.

    7

  • Aurel Pavel, Ciprian Julian Toroczkai

    ne oprirn Ia aceste ,voci", lntrucat ele sunt, in opinia noastra, autoritati